Redac Pr.

Cosmin Dan, Sever One(, Ioan Tecar,

CIin Lung, Ioan Vtc, Ionic Oara, Caraba Teodor
Editare: Mrzan Marius - telefon: 0726 704 544
email: oastea_domnului_tm@yahoo.com

2 decembrie 2007 - Duminica a 31-a dupa RusaIii;

Ap. I Timotei 1, 15-17; Ev. Luca 18, 35-4
Sf. Prooroc Avacum; Sf. Muceni( Miropa; Sf. Ierarh SoIomon, Arhiep. EfesuIui
MSUNEA BSERC ORTODOXE MPREUN CU OASTEA DOMNULU
LA SPTALUL JUDE|EAN TM - TMOARA
Sunteti invitati s participati la program organi:at
Biserica Ortodox impreun cu Oastea Domnului
de la Spitalul 1udejeandin Timioara, sala amfiteatrului ,
dup cumurmea:.
Duminic: ora 1:- Sf. Liturghie
ora 1:- Adunarea Oastei Domnului
Miercuri: ora 19: - Sf. slufb a Maslului
(v v,cvn .v vv:
Ivivn Io:
(invc.vcv
ovvi vin 1cinon
Bazndu-ne doar pe ceea ce vedem cu ochii Iizici, ne nchidem
viziunea asupra lumii, cci, lipsiti de orice orizont spiritual,
nu mai observm Iata nevzut, luntric si esential
a persoanelor, lucrurilor, Iaptelor si evenimentelor, precum
si realitatea mprtiei lui Dumnezeu. Credem doar n ceea ce
vedem, ns, prin aceasta, ne condamnm la o trire periIeric,
la nivelul simturilor, a vietii, si, deci, la superIicialitate, iar,
n privinta credintei, ea este, de Iapt, tocmai 'incredintarea celor
ndfduite, dovedirea lucrurilor nev:ute` (Sf. Ap. Pavel).
Adevrata viziune asupra vietii ne-o d intalnirea cu Hristos,
care ne vindec si vederea, asemeni orbului din aceast
evanghelie.
/.vn Ionnv i vinc, nv c ov vincv
.c .iv nccv:
/i niv, Iivcv vi Ivnnc:cv,
Ivni .cvccv, vvni .cvccv, .v.i cv .cv, cv .cv .v o;i:
i 1i.v. iv vv .cvccv .v .c ninvnvv o;i.
(c .v.iv c vccv ,i ivicv vi 1i.v.,
.vn 1 .cninc,cnvvv oi,i.c (v.n v .v.,
oi,i.inc 1 .c ovv .v .cvin;v ,i .v {o....
Ivnnc:cv ii vv .c1 .cc, .niv vvn.i ,i .niv c o..
vn o.ni .c .vv o vv vnc
,ivn v {c vc vninvv.vn -
,i vov v.c,iv ,iv inc
.ci .vv.ic vin .ci ..vn.
vn o.ni .c o .cvcvnvvnv
,i o vvnvcn .ci v{vnv -
,i vov v.c,iv ,iv vinc
,i .vi .c vvo .v..vnv.
vn o.ni .c o .cvcv in ^inc,
in o{c;ii ,in c.in;ii -
,i vov v.c,iv ,iv .vcv
vvc.vvci nnviii.
vn o.ni .c o i.i .cc,c
v o .ci v.v:i c vnn -
,i nvnvi ci nv .c in,cvv
in o .c .vnvv ,i .nv.
vn o.ni .c .vv ino .iic
. v;iio nic invn vn -
,i nvnvi ci ,iv .vn .vcc
vn iccn vn vinvn vv,nvn.
O, o.niiv.c,iv .vn nvnvi
.ci .vv;i;i in {o.v cv,
c.v;i in nv ,i in ninvnc
,i vninv;i in I+^)1Z1+.
O, Iv nivi vv .cvccv ,i Iv nio ;ii . .ci
vv Icv, .cvcv c Iinc .niv vv.vi .v nio ici.
/vc.vvv vninv v o.nio...
E usor de nchipuit ce greu e s triesti Ir vedere. nchizi
doar ochii si nu mai poti Iace nimic. Grozav lucru este acesta.
Dar mai grozav este s Ii vzut, s te Ii bucurat de darul acesta,
al vederii, iar apoi s nu-l mai ai. C cel nscut orb, ne-vznd
niciodat, s-a obisnuit asa, mai usor..., ns ct de greu e s te
mpaci cu soarta cndai pierdut ceva asa de pretios.
Unii oameni triesc n ntuneric spiritual, Iar s cunoasc
ceva despre Dumnezeu, despre lucrurile mntuirii si acestia
nu se pot bucura de toate lucrurile spirituale care sunt vesnice
si superioare celor pmntesti. Dar ce neIericire s Ii vzut
adevrul, s Ii gustat din bunurile veacului viitor (Evrei 6,5),
si totusi s-ti pierzi vederea acestor lucruri. Acesta este cu mult
mai grozav dect s-ti Ii pierdut vederea ochilor trupesti.
Iubite cititorule, dac Dumnezeu ti-a descoperit evanghelia
Lui, dac te intereseaz soarta suIletului tu, atunci nu renunta
la calea aceasta. Rmi cu vederea atintit la Iisus Hristos
si bucur-te de ceea ce vezi si gsesti nEl, cci ti este de ajuns!
Cci cele de pe pmant sunt trectoare,
dar cele din cer sunt venice.
(I.I.)
^viv. ^:vn
)cnoo.i c ov .c .ovcc nv .cvc,
vv ,i nvi o cv.cv .cn Ivnnc:cv nv .cvc. (I.I.)
:
Dragi cititori,
pentru c suntem in Postul Crciunului
i nimic nu e mai plcut lui Dumne:eu ca atunci
cand posteti de mancare, de plcerile tale,
dar i cauti s faci bine, s te rogi pentru semenul tu,
v ndemn s v rugati sptmana aceasta
pentru un biat ce urmea: s fie operat la ochi,
Ca Dumne:eu s se ating de ochii lui prin mana doctorului,
cum s-a atins i de ochii acestui orb din Evanghelie.
Ivnic (vnvv

n biet cersetor orb cerea mil la marginea

unui drum din Ierihon. Glasul lui tnguitor rsuna
pn departe, cernd mil trectorilor. Srmanul!
De ani de :ile cerea i putre:ealangun :id din oraul Ierihon.
Dar, deodat, un zgomot mare se Iace. Multime de oameni
d nval din toate prtile. Bietul orb ntreab si el ce
s-a ntmplat, ce nseamn aceast miscare? 'Vine Iisus Hristos
i rspunde cineva din multime. Vine Omul despre care
se vorbesc attea lucruri minunate. n suIletul celui orb deodat
se aprinde o lumin mare. Toat Iiinta lui se cutremur
de ndejdea tmduirii. Auzise si el despre Iisus, Doctorul
yi tmduitorul bolnavilor; si acest Iisus trecea acum prin
acest loc. Gloata cu Iisus de apropie. Ndejdea orbului deodat
capt grai si strig: "Iisuse, Fiul lui David, miluieyte-m!".
Lumea l ceart s tac, dar el strig tot mai struitor:
"Iisuse, Fiul lui David, miluieyte-m!".Domnul aude glasul
bietului orb. El totdeauna aude glasul celor care suIer.
Se apropie cu iubire de el si l ntreab: "Ce voieyti s-ji fac?"
"Doamne s vd!", rspunde orbul. S vd iar lumina soarelui,
s vd lumea, s-mi vd rudeniile, s Te vd pe Tine si s pot
umbla n crrileTale. Iisus i-a zis:
"Fie jie dup credinja ta!"; si orbul ndat s-a tmduit.
O, ce nteles adnc este n aceast evanghelie! n chipul
orbului, asa stm si noi orbiti de patimi si Irdelegi.
'Ochi avem, dar nu vedem, urechi avem dar nu au:im.`
Ne tnguim de necazuri, de lipsuri, de greutti, dar n-avem ochi
s vedem pricina necazurilor si n-avem urechi s-auzim chemarea
Domnului de a ne ntoarce din calea Irdelegilor. Domnul vede
suIerintele noastre, Se apropie cu iubire de noi si ne ntreab
si pe noi: 'Ce voiti s v fac?`. Noi ns n-auzim ntrebarea
Domnului si nu rspundem nimic la aceast ntrebare.
De la Domnul noi nu cerem nimic; noi cerem de la lume
usurarea vietii si a necazurilor noastre.
Mie, de cte ori citesc evanghelia de mai sus, mi vine
s plang. M gndesc c orbul de la Ierihon a trit dou vieti:
una n orbie si alta n lumin. M gndesc c si eu am trit
o viat de orbie suIleteasc, o viat pierdut. Oh! Ce mult a lucrat
Domnul pn s m aduc la lumina vietii! M gndesc
la zbuciumrile vietii mele, cnd m plngeam Domnului
de asprimea vietii si Domnul m ntreba: 'ce voieti s-ti fac?...
Cu ce s te afut?`. Eu ns, nesocotitul, ceream mereu
lucruri lumeti. Abia pe urm suIletul meu a strigat: "Doamne,
s vd!". Abia pe urm mi-am dat seama c vorba cea mai dulce
si Iericirea cea mai mare de pe lume sunt cuvintele:
"Orb am fost, yi acum vd!".
Oh! Cum a 'orbit dumne:eul veacului acestuia (diavolul)
mintea oamenilor ca s nu vad strlucind Evanghelia lui
Hristos' (II Corinteni 4,4).
Patimile si pcatele cele grele Iac ntre oameni o cumplit
orbie sufleteasc. Mniosul, desIrnatul, betivul, lacomul etc.,
sunt tot attia orbi care si-au pierdut ochii si vederea
cea suIleteasc.
S lum aminte! este cea mai cumplit
boal si nici un alt doctor nu poate tmdui aceast boal
dect Doctorul care l-a tmduit pe orbul din evanghelie:
Orbul din evanghelie s-a tmduit prin credinta
lui cea tare, prin ncrederea lui n puterea lui Iisus si prin dorinta
lui cea vie care suspina, zicnd: 'Doamne s vd'`. Asa si noi
s cdem naintea lui Hristos cu credint, adic cu ncredere
n JertIa Lui cea SInt si mmtuitoare, si cu dorint vie de a ne
tmdui. O credint ce te las tot orb si tot n pcate este
o credint Ir Hristos si Ir putere.
Despre Apostolul Pavel ne spune Scriptura c, n drumul
spre Damasc (cnd era Saul si mergea s-L prigoneas
pe Hristos), i-a iesit n cale o lumin care l-a orbit pe o clip
si apoi i-a dat alt vedere si alte purtri. Din Saul l-a Icut Pavel
si din prigonitor, apostol. 'A fost aceasta o orbie dup care
a v:ut i i-a fcut i pe altii s vad` zice SIntul Ioan Gur
deAur. Asa trebuie, iubite cititorule, s iesi si tu din orbia si robia
patimilor si pcatelor. 'Eu sunt lumina lumii, zicea Iisus.
Tot cela ce vine dup Mine nu va umbla in intuneric, ci va avea
lumina vietii` (Ioan 8, 12). Credinta si lumina lui Hristos
trebuie s-ti dea si tie alti ochi yi alt vedere, alte picioare
si alt umblare, alt gur si alte vorbe, alt inim si alte simt iri.

o credint ce nu te ntoarce si pe tine din drumul Damascului
pcatelor,
Orbia sufleteasc
Iisus Hristos.
O credint ce nu te socate i pe tine din orbia i robia patimilor,
este o credint fr Iisus yi fr nici o putere
de mntuire sufleteasc.
T. 1o.i{ Ii{v
o lume Iragmentat sau chiar mutilat. De exemplu, de vreme
ce imaginile ne prezint doar relele din lume, considerm
c pe pmnt nu se mai ntmpl nimic bun, nu mai exist
Irumusete, iar, dac mai exist vreun crmpei de lumin,
oricum nu mai are putere si va Ii nghitit de ntuneric. n Iond,
acesta este un atentat camuIlat mpotriva credintei,
deoarece pierderea ncrederii n puterea binelui, este, de Iapt,
pierderea ncrederii n Dumnezeu. Mntuitorul Iisus Hristos
a venit tocmai pentru ca s scoat lumea din robia diavolului,
ntunericului si a mortii.
Mergnd mai departe, vznd o lume mutilat, nssi mintea
noastr se va strica, ajungnd la acea <orbire sufleteasc>
ce ne va ntuneca ntreaga viat. Mntuitorul Iisus Hristos aIirm
n acest sens: 'Lumintorul trupului este ochiul, de va fi ochiul
tu curat, tot trupul tu va fi luminat. Iar de va fi ochiul tu ru,
tot trupul tu va fi intunecat. Deci, dac lumina care este in tine
este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult'`
Orbirea suIleteasc se maniIest, pe de o parte, prin mintile
nguste, plaIonate n propria conceptie, dup modelul Iariseilor
mpietriti, care, desi vedeau toate Iaptele minunate pe care
le svrsea Mntuitorul, Iie le atribuiau demonilor ('Cu domnul
demonilor scoate pe demoni`), Iie ncercau s distrag atentia
celor ce asistau la minuni.( De ex: Intrebau cumpoate Hristos s
ierte pcatele sau de ce vindec in :i de sambt.etc.)
Exemplul este ilustrativ pentru a ne da seama c nu este
suIicient s vezi, ci este necesar si o minte sntoas, lucid,
care poate, cu discernmnt, s judece si s interpreteze corect
ceea ce vede, cci 'in mintea stramb, i lucrul drept
se stramb` ( Pri nt el e Arseni e Boca) . n acest Iel,
orbirea suIleteasc se maniIest prin mintea ntunecat ce
'vede binele acolo unde este ru, si rul acolo unde este bine,
ducnd astIel la ruin ntreaga viat. 'Ceea ce este ochiul pentru
trup, aceea este mintea pentru suflet. Dup cum n-ai prefera
s porti bifuterii de aur, s te imbraci cu haine de mtase, dar
s ti se scoat ochii, ci socoteti sntatea ochilor mai de pret
decat o bogtie ca aceasta c dac-ti pier:i vederea, nu-ti
mai este de nici un folos viata deci, dup cumatunci cand ochii
sunt orbiti, cea mai mare parte a lucrrii celorlalte mdulare
este pierdut, pentru c li s-a atins lumina, tot aa i cand mintea
este stricat, sufletul se umple de nenumrate rele. Aadar,
dup cum cutm s avem in trup ochi sntoi, tot aa i
in suflet mintea.` (Sf. Ioan Cur deAur)
De aceea, SI. Ap. Pavel se roag pentru ca
'Dumne:eul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatl slavei,
s v dea vou duhul intelepciunii i al descoperirii, spre deplina
Lui cunoatere, i s v lumine:e ochii inimii, ca s pricepeti
care este ndefdea la care v-a chemat, care este bogtia slavei
motenirii lui, in cei sfinti, i cat de covaritoare este mrimea
puterii Lui fat de noi.`
Continund asa, dependenti de imagine, orbiti suIleteste,
ncet-ncet, pierdem din vedere nevzutul, invizibilul.
(I.I.)
(vi vc ov .c vninv .ovcvi no nvi .vnnov,c:
1n.v ,i nvi .vi vcv.cv .c oiv no;ii v,c,
.cvc c.c o.nii nin;ii ,i cvi ininii oic:
1 c ,i nvi o .v inv, .v.i c o c .c,ni.ic.
Suntem nclinati s accceptm
ca fiind adevrat doar ceea ce vedem.
Ceea ce nu vedem este minciun
sau nu exist.
ntlnim oameni pentru care, de exemplu, dac apare ceva
la televizor, este suIicient pentru a Ii adevrat si vrednic de luat
n seam, Ir nici un simt critic, discernmnt sau veriIicare.
Cu alte cuvinte, dac nu s-ar vedea, nu ar Ii, si, dac nu ar Ii,
nu s-ar vedea. Ce nevoie mai avem de alte mrturii, veriIicri,
dovezi si argumente, din moment ce a aprut pe ecran?...
Cu toate acestea, dependenta de vizual este duntoare
pentru c imaginea este nseltoare si ne poate manipula n mod
tiranic. n primul rnd, dependenti Iiind de imagine, vom ajunge
s considerm c singura realitate care exist este cea pe care
o vedem noi. AstIel, vedem lumea ntr-un mod trunchiat,
'O.ni v.c;i ,i nv .cvc;i."