n

Editura acreditati de Ministerul Educa{iei, Cercetdrii# Tineretului

prin Consiliul Na{ional aI Cercetdrii $tiin{ifice din invii(dmlintul Superior

UN IVERS ITA TEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei BANIcA, SORIN Sisteme informationale geografice ~iprelucrarea datelor geografice/ Sorin Biinica, lonel Benea, Gheorghe Heri~u Bucur~ti: Editura Fundatiei Romfmiade Miiine,2007 Bibliogr. ISBN 978-973-163-090-8
I. Benea, lonel

SORIN DANICA IONEL DENEA GHEORGHE HERI~ANU

n. Heri~u, Gheorghe 004:91(075.8)

SISTEME INFORMATIONALE .

Reproducerea integrala sau tTagmentara, prin orice fonna ~i prin orice mijloace tehnice, este strict interzisa ~i se pedepse~te confonn legii.

GEOGRAFICE ~I PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFICE

Riispundereapentru conlinutu/ ~i originalitatea textu/ui revine exclusiv autoru/uilautorilor

EDlTURA FUNDATIEl ROMANIA DE MAINE BUCURE$Tl, 2008

CUPRINS

1. SistemeleInfonnationaleGeografice- de la instrumentela ~tiinta.. . 7 1.1.SistemeleInfonnationaleGeografieesunt instrumente ... 9 1.2.Sistemele Infonnationale Geografiee - instrumenteperfectibile..'" 10 . 1.3.$tiintaSistemelorInfonnationaleGeografiee 11 2. Aparitia.dezvoltarea~iutilizareasistemelorinfonnationalegeografiee 14 3. Definitii,coneepte~inotiunispecifieeGIS 17 3.1. DefinitiaGiS 17 3.2.FunctiilenecesareunuiGIS.. .. .. ... . .. .. .. .... ... ... ... .. .. .. .. 19 3.3. Datelespatializate~iinfonnatiiledescriptive 20 3.4. Infonnatiageograficanumericli-0 necesitate 21 3.5. Spatiulin care opereazaGiS . 22

3.6.Modelarea spatiului.. .... .... 4.Componentele Sistemului Infonnational Geografic.. ...

4.1. Componentele hard (fizice).. .. .. .. ... ..

...... 26 . ... 30
32

.. ... . .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. ..
.. . .. . ..

4.2.Componentele soft(prograrnele)
4.2.1. Sistemele de operare.. . .. .. ... . .. ... .. .. .. . ... .. . .. .. . . ..

34
34

I'

4.2.2.Compilatoarele~iinterpretoarele de limbaj 4.2.3.Prograrnele- aplicatiidedicateGiS 4.3. Calificarea~iprofilulspecializarilor personaluluinecesar 5. Modelul~istructuradatelor . . .... ... ... ... 5.1. Modeluldatelor 5.2. Datelecu referintespatiale( bazelede date) 5.2.1.Modelulierarhic 5.2.2.ModelulrelationaL ... ..... 5.2.3. Modelulorientatpe obiect . 5.3. Structuradatelorreprezentatein GIS.. ... ... . .... .. .... 5.3.1.Modelulraster 5.3.2.Modelulvector 5.4.Comparatieintremodul vector~ieelraster 5.5.Modelareatematicaa datelor
6. Sisteme geodezice de referinta ~i sisteme de proiectie. . .. . . . . .. . .. . . . .

35 36 48 49 49 50 52 53

56
57 58 61 62 64
67

6.1.Sisteme geodeziee dereferinta.

... .

... ....

....

67 5

6.1.1.FiguraPiilmlntului, geoidul~ielipsoizide referintA 6.1.2.Coordonate~isistemede referintA 6.2. Sistemede proiectie ... 6.2.1.No~unigenerale
6.2.2. Datumul.

...

67 69 70 70
71

I. SISTEMELE INFORMA TIONALE GEOGRAFICE - DE LA INSTRUMENTE LA $TIINT A

. . .. . .. . . . . . .. . . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6.2.3.Clasificareasisteme\orde proiectii
6.2.4. Sisteme de proiectie utilizate in Romania. ... . ... .. . .. . .. . ... .. . ...

74
80

6.2.4.1.Proiectiastereograficli '70 pe plan secantunic 6.2.4.2.ProiectiaUniversalTransversalMercator(UTM).. . 6.3. Sistemede pozi~onareglobala.... ... ... 6.3.1.Structura sistemuluiGPS ' 6.4.Clasificareareceptoarelor. 7. Prelucrareadatelorgeograficeprin intermediulsig- analizaspa~ala... 7.1.Tipuride dateale mediuluiGIS (datevectoriale~idateraster).. 7.1.1.Metode~iprocedeede analizaspatiala 7.2.ModelulnumericaI terenului(MNT)digitalterrainnwdel (DTM) 7.2.1.RealizareaModeluluiNumericaITerenului.. ... 7.2.2.Metodede interpolare 7.2.3.Clasificareametodelorde interpolare 7.3.0btinerea informatiilor din suprafetele primare prin analiza Modelelor Digitale de Elevatie Anexa Bibliografie

80 84 91 93 94 96 97 100 102 108 114 121 121 136 138

Atunci cand Roger Tomlinson a conceput Sistemul Informafional Geografic pentru guvemul canadian, la inceputul anilor 1960, nu ~i-a putut imagina impactul pe care acesta il va avea asupra disciplinelor geografice doar douii decenii mai tfuLiu sau intensitatea dezbaterilof' pe care Ie va provoca acest acronim de doar trei litere (GlSl). Desigur cii geografia nu este striiinii de dezbaterile metodologice ~i unele din argumentele pentru GIS sunt ecouri ale cuantificiirii introduse in perioad8 anilor 1950. Nu se poate spune dacii dezbaterea produsii de GIS este mai mult sau mai putin intensii decat celelalte, dar este sigur cii este importantii datoritii naturii interdisciplinare a acesteia ~i a faptului cii geografia este unanim consideratii ca avand un rol unic (Morrison 1991; Kennedy 1994). De aceea discutiile geografilor asupra GIS sunt expuse piirerilor generale mai mult decat de obicei. in esentii, este vorba despre ambiguitatea definirii GIS ca instrument de lucru sau ca ~tiintii. Dacii Tomlinson era explicit cand definea GIS ca 0 aplicatie a informaticii destinatii sii indeplineascii anumite functii specifice (Coppock ~i Rhind, 1991), nu este deloc elar ce semnifidi aface GIS, comunitatea GIS sau cercetare in GIS, deoarece in toate aceste cazuri etimologia de la acronim la expresiile propriu-zise pare a se impotrnoli definitiv. La prima vedere, aface GIS pare a implica doar interac!iunea cu un anumit pachet de programe; comunitatea GIS nu este decat un grup de indivjzi care au un interes deosebit pentru programele respective iar cercetarea in GIS pare un oximoron (0 asociere paradoxalii a doi termeni contradictorii).

J GIS = Geographicallnfonnation System, acronimul din limba englezApare a se fi generalizat la noi) 7

Aceste chestiuni sunt importante pentru operatiile zilnice ale facultatilor de geografie deoarece acestea trebuie sa ~tie daca GIS sunt instrumentecare trebuie invatate de catre studen~ sau 0 ~tiintacare ofeca legitimitate cercetarilor intreprinse de catre personalul didactic al facultatii.Studentiicare fac GIS pot fi integratiin cercetare?0 asocierea GIS este suficienta pentru a conferi substanta cercetarii ~i daca nu, care sunt celelalteconditiicare mai trebuieindeplinite? Se impooe ~i 0 precizare asupra terminologiei. In literatura geografica a aparut ~i este vehiculat ~i termenul ~tiin{a iriforma{ionala geografica (in engleza geographic iriformationscience), pomind de la faptul ca geografia a rncut demersuri pentru a indepiirta izolarea traditionala dintre domeniile fotograrnmetriei, teledetec~ei, geodeziei, cartografiei,informaticii,statisticiietc. ~ia celorlalte discipline interesate de datele cu localizare spatiala. Goodchild (1992) este cel care a argumentat ca acestea reprezinta la ora actuala discipline ale ~tiintei informationalegeografice ~idrept urmare acronimulGIS ar trebui folosit pentru acest termen. In ceea ce ne prive~te,ramanem la parerea ca GIS trebuie sa se refere strict la sistemeleinforma~onalegeografice.GIS soot strans legate de geografie inca de la inceputuri:cei mai mul~ pionieri din domeniul GIS sunt geografi (1. T. Coppock, D. W. Rhind, Bickmore ~i Unwin in Marea Britanie, Tomlinson, Garrison, Berry, Tobler ~iMarble in America de Nord). In plus, geografii sunt cei care au identificat, conceptualizat ~i formalizat conexiooile initiale dintre informatica ~i analiza spa~ala. De fapt se pot lua in calcul trei aspecte pentru a reface drumul parcurs de la instrumentla ~tiinta,pe baza sensurilorexpresiei aface GIS ~i nu doar a GIS in sens restrans. Aceste trei aspecte sunt: 1) GIS sunt instrumente, presupunand folosirea unei clase particulare de programe aplica~e, asociate unor platforme hardware, ca ~i a datelor geografice digitale pentru a atinge anumite scopuri predefinite; 2) GIS sunt instrumente peifectibile, aceasta implicand dezvoltarea capacitatilor programelor aplicatie ~i a u~urintei folosirii lor ~i 3) ~tiinla SIG, cuprinzaod analiza chestiunilor fundamentale ridicate de folosirea acestora. Discutarea celor trei aspecte implica, pe un plan mai general, intelegerea entitatii SIG ca 0 trecere calitativa de la descrierile sobre, in 8

alb/negru, la spa~ile reale in care se recuno~te in mod explicit ca eticheta nu are nid un efect. 1.1. Sistemele Informaponale Geografice sunt instrumente In acest caz, a face GIS inseamna a utiliza un set de instrumente specializate pentru a avansa cu investigarea unui anumit domeniu. Daca investiga~ei respective i se poote lipi eticheta "cercetare" atunci ~i expresia sus-men~onata capata aceasta conota~e. In orice caz, existenta ~i utilizarea unui instrument soot separabile de problema concretA, materiala, iar documentarea ~i realizarea investiga~ei respective se vor concentra asupra acesteia din urma, de oode tendinta de a da 0 mai mare importanta documentarii ~i de a folosi studiile de caz pentru a ilustra metodologia ~i tehnologiile folosite. In unele cazuri GIS pot fi doar ooul dintre instrumentele folosite, lucru motivat de eficacitatea lor pentru demersul respectiv, tara impact asupra proiectului ca ansamblu, deci tara sa conduca la cercetare. Daca obiectivele cercetarii sunt, intr-o anumita masura, ~i de ordin metodologic, contribu~a GIS ca instrumente de lucru este mai mare, acestea aviind ~i rol de direc~onare a cercetarii iar studiile de caz soot folosite ~i pentru ilustrarea metodei. Drept urmare, rezultatele vor fi rareori posibil de generalizat, fie ~i in mod empiric. In lucrarile de acest tip, expresii ca "Utilizarea GIS pentru / in ..." pot fi intalnite chiar din titlu, d~i procesele responsabile pentru dezvoltarea instrumentului de lucru soot independente de subiectul in sine al cercetarii. In cercetarea ~tiin~fica soot folosite instrumente diverse. Unele sunt de natura generica, tara vreo legatura speciala cu disciplina care Ie utilizeaza, altele sunt special create pentru disciplina respectiva sau numai pentru un proiect sau un grup restrans de cercetatori. GIS se situeaza undeva la rnijloc, fiind posibile de utilizat, in principiu, de orice disciplina care studiaza distribu~a unor fenomene pe suprafata Pamiintului. GIS nu par a fi nici un instrumente generice a caror utilizare este larg raspandita astfel incit sa fie farniliare (ca, de exemplu, procesoarele de text sau calculatoarele), dar nici instrumente dezvoltate exclusiv pentru 0 anumita disciplina. 0 posibila analogie cu statistica ar putea ilustra aceasta situa~e. Statistica este un instrument universal pentru anumite discipline (agronornia, demowliaetc.) dar putin folosit sau chiar considerat nepotrivit de catre altele (de exemplu, antropologia).

In cazul GIS, conceptele soot familiare geografilor profesioni~ti, dar trebuie invatate de catre fiecare serie de studen~. Fara cursuri care sa Ie fumizeze accesul la aceste concepte, folosirea GIS va degenera spre managementul de date ~i reaIizarea de har~, oricit de complexe ar fi capacita~le de analiza ~tiintifica ~i modelare ale pachetului de programe folosit. Dad GIS soot instrumente cu valoare deosebita pentru geografie ~i daca geografia a fost cea care in mod tradi~onal a fumizat conceptele pe care acestea Ie folosesc, atunci cursurile de GIS soot normal a fi predate in cadrul faculta~lor de geografie. Solu~ile adoptate de catre acestea soot insa foarte diferite, de la crearea ooor departamente pentru GIS, introducerea de cursuri despre GIS in cadrul departamentelor deja existente ~i pana la apelarea la cursuri independente oferite de catre departamentele tehnice ale altor institu~i. Oricare ar fi solu~a adoptata, se urmaresc de fapt doua scopuri: ofeca studen~lor deprinderi utile in gasirea ooui loe de mooca ~i pregatirea acestora pentru a putea face propriile lor cercetari. 1.2. Sistemele Informaponale Geografice - instrumente

largi de procese care influenteaza fenomenele de la suprafata Pamantului. Ambele capacita~ soot esen~ale pentru a face GIS ~i drept urmare perfec~onarea instrumentelor GIS necesita pregatire de baza geografica, pe care sa se grefeze cea tehnica ce ofeca capacita~ de analiza ootica a performantelor tehnologice ale produsului. Din nefericire, politica protec~oni~taa majorita~ ~mpaniilo~ producatoare de instrumente GIS nu a permis realJZareaacestUldin lII100deZlderat. 1.3. ~tiinta Sistemelor Informaponale Geografice in cele mai multe cazuri, GIS erau plasate in afara geografiei ~i considerate ca fiind un domeniu nou, strans legat de aceasta. Dezvoltarea recenta a acestora a ridicat problema legitirnita~ acadernice, ceea ce a dus la afilierea GIS la disciplina geografiei ~ila reafirmarea acesteia ca ~tiinta.Mai mult chiar, GIS sunt asoeiate in mod clar cu imagini, de aici considerentul ca aface GIS este mai ~or decit aface geografie dad nu suntem familiariza~ cu aceasta din lII1OO. Asoeierea GIS cu geografia este dublata de asoeierea cu informatica (aceasta din lII100oferind precizia ~i rigoarea), ceea ce a dus la legitirnitateaconsideraru acestora ca un subdomeniu al geografiei ca ~tiintJl. Dezvoltarea rapida a tehnologiilor in ultirnii ani ~i apari~a soeieta~i bazate pe acestea au dus la regruparea ~i stabilirea de noi priorita~ pentru ~tiinta.Pentru ca 0 tehnologie sa devina ~tiintJl,ar trebui indeplinite cel pu~ patru condi~i:

perfectiblle
Din aceasta perspectiva, aface GIS capata sensul de implicare creativa in dezvoltarea pachetelor de programe folosite, acestea fiind inseparabile fata de problema concreta abordata. Geografii care soot creatori de instrumente GIS participa direct la reaIizarea specifica~ilor, dezvoltarea, evaluarea ~i utilizarea acestora. In realitate, creatorii de instrumente GIS au pregatire multidisciplinara, incluzand, in afarii de geografie, informatica, ingineria, proiectarea ~i matematica. Cum pu~ni soot geografii care au pregatirea necesara pentru a crea pachete de programe de sine smmtoare ~icompetitive pe piata industriei de software, aceste programe soot de obicei rezultatul unei echipe care include ~igeografi. Geografii sunt posesorii a doua capacita~ unice ~iextrem de puternice, mult apreciate de catre dezvoltatorii de programe GIS. Prima este intelegerea excelenta a conceptelor care formeaza elementele primare ale bazelor de date, procesarii acestora in SIG ~i a modului in care aceste concepte soot cuprinse in teorii, metode de analiza ~i modele. A doua este aceea ca geografii soot pregati~ intr-o disciplina care integreaza intelegerea unei game to

. tehnologia

respectiva

sa fie semnificativa

pentru

soeietate;

. chestiooile

ridicate de dezvoltarea ~i utilizarea ei sa reprezinte 0

provocaresemnificativa; . interesul pentru aceste chestiuni ~i suportul pentru cercetarea acestorasa nu se regaseascain disciplineledeja existente; . trebuie sa existe suficient de multi utilizatoripentru a se crea 0
comunitate de necesita~ ~i interese.

S-au folosit doi termeni ~ntru a desOOe transformarea GIS din tehnologie in ~tiinta. Primul est ieoniaticaJm termen preferat in multe tJlri datorita sirnplita~i ~i ~urin~i dea:l b-aduce in ftanceza iar al doilea este tiinfa iriformafionala geogra~, un termen preferat in lumea vorbitoare de limba engleza.

11

$tiinta infonnationala geografica sau ~tiinta sistemelor informationale geografice este preocupata de conceptele geografice, elementele primare folosite pentru a descrie, analiza, modela, emite judecati ~ia lua decizii legate de fenomenele distribuite pe suprafata Pamantului. Acestea variaza de la primitivele geometrice reprezentate prin puncte, linii ~i areale, la relatiile topologice de adiacenta ~i conectivitate, relatiile dinamice de curgere ~i interactiune, pana Ia conceptele specifice ca vecinatatea, amplasarea sau localizarea. Se pare ca cea mai importanta problema la care trebuie sa faca fata ~tiinta infonnationala geografica este limitarea reprezentarii digitale, adica sa raspunda la intrebarea daca sunt concepte geografice care nu vor putea fi niciodata reprezentate sau manipulate de catre GIS. Reprezentarea digitala ~i manipularea conceptelor geografice ridica 0 serie de chestiuni fundamentale pentru cercetare, multe dintre acestea fiind redeschise discutiei, de~i sunt de mult timp statuate in cadruI disciplinelor geografice. De~i capacitatile GIS sunt in continua dezvoltare, geografii care Ie folosesc mai ~teapta inca stadiul in care conceptele ~iprocedeele geografice sa fie implementate digital (Dobson, 1983; Couclelis, 1991; Dobson, 1993). in acest timp cercetarea va implementa cel mai probabil acele concepte ~i procedee care sunt cele mai simple, mai logice ~imai riguros definite, adica pe cele primare ~i (sau) pe cele mai rafinate. Acestea includ procedee de recuno~tere ~i masuratori in teren, optiuni pentru reprezentari, functii de generalizare ~i reprezentare altemativa sau multipla, reprezentarea infonnatiilor incerte, metode de analiza ~i modelare, probleme referitoare la descrierea continutului datelor geografice ~i evaluarea adecvarii acestora pentru utilizare ~i metode de vizualizare. Aceste chestiuni pot insa duce la diminuarea caracteruIui multidisciplinar al ~tiinteiinfonnationale geografice. in afarii de geografie, aceasta include ~i discipline traditionale cum sunt geodezia, cartografia, teledetectia, ca ~i elemente de orientare spatiala, statistica, infonnatica, ~tiinta despre infonnatie etc. Situarea GIS pe aceasta pozitie nu trebuie sa confunde utilizarea acestora (respectiv introducerea unor comenzi de analiza spatiala) cu analiza chestiunilor ridicate de ~i folosirea acestor instrumente. Din lumina acestor trei perspective asupra GIS, ce ar putea fi acum spus despre semnificatia expresiei a face GIS? Un prim lucru este acela ca mai exista credinta ca GIS sunt legate de geografie in mod unic ~i fundamental ~i ca a face GIS presupune in mod necesar a face ,ytiin/iisau, 12

fonn unor pareri extreme, ca a face GIS inseamna a face geografie in co~ $tiin/!fic. S-a creat astfel imaginea ca GIS ar fi cu mult mai eficiente ;ecat sunt de fapt ~i se ignora limitarile acestora in abordarea temporala, a tridimensionalitatii spatiului, a fenomenelor la scam, a interactiunilor ~ia altor oncepte geografice sofisticate. Dadi GIS reprezinta 0 ~tiintageografica sau ~e sine statatoare depinde amt de rigoarea cu care sunt folosite ca instrument cat ~i de scopul utilizarii functionalitatilor sale, data fiind natura concreta cercetarli. Un aI doilea lucru este acela ca se manifesta 0 tendinta accentuata ca un numar din ce in ce mai mare de geografi sa nu mai vada in GIS un instrument pe care il pot utiliza in cercetarile pe care Ie intreprind, ci ca pe un fenomen asupra caruia pot reflecta ~ipot face comentarii. in mod cert toate aceste perspective vor conduce la construirea, de catre geografi ~imembrii disciplinelor asemenea aliate lor, a unui fundament intelectual pentru GIS, ceea ce va asigura supravietuirea acestuia mult timp dupa ce caracterul de noutate va fi trecut. Dezbaterile suscitate de ambivalenta GIS ca instrumente ~i ~tiinta trebuie inteleasa in contextul mai larg al tendintelor actuaIe din ~tiinta~isocietate in general. Notiuni mai vechi sunt inIocuite de altele mai noi sau cu 0 deschidere mai mare. in acest context, GIS pot reprezenta un nou tip de ~tiinta. care pune accentul pe caracteruI vizual al exprimarii, pe colaborare, explorare, intuitie, definita ca loe unic care transcende dincolo de traditionalismul rigorii matematice, a testarii ipotezelor ~igeneralitatii.

Ca ~tiinta, geografia a abordat de mult timp raportul general particular. Hiirtile ~i datele geografice surprind esenta particularului de natura

geografica, conditiile de limita care influenteaza aparitia ~i evolutia proceselor fizice ~i soeiale ~i in acest sens GIS ilustreaza particularul. Dar, spre deosebire de hiirti, scopul GIS este acela de mentine datele geografice in forme ce pot fi transformate, procesate ~i analizate in moduri care sa fie uniforme din punct de vedere geografic. Prin urmare, GIS reprezinta 0 te~ologie amt a generalului cat ~i a particularului, implemenmndu-l pe pnmul sub fonna algoritmilor de fonnalizare, a conceptelor ~i modelelor, iar pe eel din urma sub fonna continutului seturilor de date. Ca tehnologie, GIS par a fi destinate cercetarii geografice ~i in special pentru transformarea cuno~terii geografice a proeeselor in prognoze, politici ~i decizii. in acest s~ GIS capteaza tensiunile dintre cercetarea fundamentala ~icea aplicata ~i dlDtregeneral ~iparticular ca perspective geografice.

13

2. AP ARITIA, DEZVOL T AREA ~I UTILIZAREA SISTEMELOR INFORM ATIONALE GEOGRAFICE

Fiind vorba de 0 perioada de timp amt de scurta, este dificil de a vorbi despre un istoric al GIS. In plus, dezvoltarea rapida a acestor aplicatii, functie de diversitatea utilizatorilor, precum ~i noile trasaturi comerciale ale GIS, nu au condus pana acum la 0 definitie clara ~i unica. Inceputurile Sistemelor Informationale Geografice pot fi, daca avem in vedere ca cel mai adesea produsullor final este 0 reprezentare de tip harta, situate inca la inceputurile istoriei umanitatii. Cea mai veche harta cunoscuta dateaza din anul 2 500 1.Ch., dar probabil ca au existat harti ~i inainte de aceasta datiL De atunci ~i pana in zilele noastre oamenii au imbunatatit in mod continuu metodele de exprimare a informatiilor spatiale. Jumatatea celui de-al optsprezecelea secol a adus ca noutate suprapunerea haqilor pentru a reda deplasarile trupelor armate in tipul Razboiului de Independenta al SUA (haqile realizate de cartograful ftancez Louis-Alexandre Berthier pentru batalia de la Yorktown). Metoda suprapunerii manuale a haqilor a fost descrisa complet, pentru prima data, de Jacqueline Tyrwhitt intr-un manual de planificare din 1950. Primul recensamant britanic (1825) a condus la crearea demografiei ca ~tiinta, 0 aIta aplicatie a GIS. In secolul trecut, din ce in ce mai multi cartografi ~i oameni de ~tiinta au descoperit puterea metodei de suprapunere a Mrtilor pentru a comunica niveluri sporite de informatie pentru 0 anumita zona. Mo~tenind dezvoltarile informatice ale CAO/DAO (Conceptie ~i proiectare asistata de calculator), cartografia automatizata a aparut in anii 1950. Laboratoarele "Computer Lab" ale Universitatii Harvard (1965) au fost unele dintre cele mai active in domeniul cercetarii fundamentale ~i sistemul SYMAP a servit drept model pentru cea mai mare parte a GIS raster care au fost dezvoltate in industrie. 14

primele GIS operationale au aparut prin unnare in SUA ~i Canada, in anii 1960. Printr~ pionieri, pu~em aminti Sist~mul Informational Geografic .cana~lan (1962), Slstemul .InformatlOnal entrU Utilizarea Terenunlor dm New York (1967) ~l Sistemul de ~anagement al terenurilor din Minnesota (1969) sau, in Franta, Bancile de Date Urbane (BDU) realizate pentru Lille ~i Marsilia (1972). De-aA lungul.ti~~ului ?IS ~u avut ?enumiri diferite, cele mai multe reflectand aphcatllie lor Imedlate, ca m exemplele unnatoare:

. LIS (Land Information System) . RIS (Resources Information System) . PIS (Planning Information System)
. AMlFM (Automated Mapping and Facilities Management) . EIS (Environmental Information System)

. SDHS (Spatial Data Handling System)

Prima realizare intitulata GIS - Canadian Geographic Information System (Sistemul Informational Geografic Canadian) - a fost dezvoltata de catre Roger Tomlinson de la Canada Land Inventory, in 1962. Spre deosebire de sistemele anterioare, care fusesera dezvoltate pentru aplicatii specifice, acest sistem a fost conceput pentru a stoca date, Mrti ~i atribute ale terenului in format digital ~i accesibil pentru toata Canada. Sistemul este in functiune ~i astazi. Sistemele informationale geografice, in sensul actual al cuvantului, au aparut in anii 1970, cand anali~tii au inceput sa programeze calculatoarele pentru automatizarea unor procese pana atunci manuale. Companiile producatoare de softuri (ESRI, ERDAS etc.) au dezvoltat pachete de programe care pot introduce, prelucra ~i afi~adate geografice pentru a crea noi categorii de date ~i informatii. Dezvoltarea rapida a componentelor "hard", sub aspectul puterii ~i ~exibilitatii ~i scaderea rapida a costului acestora, incepand cu anii 80,.au tacut din tehnologia GIS un produs accesibil unei game foarte largl de utilizatori. Abia incepand cu 1985 putem vorbi de primele GIS dezvoltate pentru gestionarea resurselor naturale ~i pentru retele (programul 15

APIC, realizat de POLl LOG). GIS se prezinta ca 0 ~tiinta multidisciplinara integrata, cuprinzand mai multe discipline traditionale. In prezent, GIS au devenit chiar discipline independente, predate in diverse departamente ale multor universitati, cu denumiri ca Geomatica, Geoinformatica sau $tiinta lnformatiei Geospatiale. Aceasta tehnologie se constituie intr-o industrie de zeci de miliarde de dolari anual, in care sunt implicati sute de mii de oameni ~i se invatii in ~coli,colegii ~iuniversitati, oriunde pe glob. GIS sunt folosite in aproape toate disciplineIe care au legatura cu geografia, de la arhitectura peisagista ~i pana la proiectarea cailor de comunicatie sau gestionarea resurselor. Domeniile majore de aplicare a GIS pot fi grupate in cinci mari categorii, dupa cum urmeaza: Managementulfacilitatilor- mult folositein acest domeniu sunt
haqile precise la scara mare ~ianalizele de retea (pentru localizarea retelelor de transport, planificarea lucrarilor de intre~nere, service pentru liniile de telecomunicatii ~i planificarea ~i lII1Iillrirea consumurilor);

3. DEFINITII, CONCEPTE ~I NOTIUNI SPECIFICE GIS

3.1. Definitia GIS

. Managementul

resurselor naturale ~i de mediu - se folosesc hartile

. Retele stradale .

la scara medie sau mare precum ~i tehnicile de overlay in combinatie cu aerofotograme ~i imagini satelitare (pentru studii de fezabilitate pentru agricultura, silvicultura, resursele de apa, analize de impact asupra mediului, localizarea depozitelor de de~euri, managementul calamitatilor ~idezastrelor etc.);

se folosesc haqi la scam mare sau medie ~i

analiza spa~ala (pentru localizarea cladirilor ~ia strazilor, stabilirea rutei optime, direc~onarea traficului, servicii de transport urban, ambulanta ~ipompieri); Planificarea dezvoltarii zonale - folose~te haqi la scara mare sau medie ~i modelarea (pentru planurile de urbanism, planifican la nivel regional, amplasarea de ~osele sau autostrazi, dezvoltarea dotarilor comunitare); Sistemele de gestionare a teritoriului - folosesc haqi cadastrale sau ale parcelelor ~i analiza spa~ala (pentru cadastru, administra~e, stabilirea impozitelor etc.).

16

Aflate la confluenta informaticii, a telematicii ~i a ~tiintelor de observare ~i descriere a Pamantului, Sistemele Informationale Geografice au tacut subiectul a numeroase incercari de definire, functie de domeniile abordate ~i disciplinele academice implicate. Unele definitii au reflectat insa~i evolutia acestora, considerandu-le pur ~isimplu instrumente: "Un sistem informational geografic este un caz special de sistem informational in care baza de date consta din observatii asupra entitatilor cu distributie spatiala, activitatilor sau evenimentelor care sunt definibile in spatiu ca puncte, linii, ori areale. Un sistem informationalgeografic manipuleaza datele despre aceste puncte, linii, ~i areale pentru a obtine informatii in urma unor interogari ~i analize ad-hoc." (Dueker, 1979). ". .. un set puternicde instrumentepentru stocarea~irecuperarea,la cerere,transformarea~iafi~ea datelor spa~alizatedin lumea reala pentru un anumitede scopuribine definite."(Burrough, 1986). "Instrumente care permit, plecand de la surse diverse, achizitionarea, organizarea, gestionarea, analiza ~i combinarea, elaborarea ~i prezentarea de informatii localizate care contribuie la gestionarea spatiului." (SocietateaFranceza de Fotogrammetrie~ide Teledetectie, 1989) ". " sisteme automate pentru achizitia, stocarea, recuperarea, analiza, ~iafi~areadatelor spatializate." (Clarke, 1995). Alte definitii au avut in vedere mai ales latura de prelucrare onenta de software a sistemelor ~~omata Inl0 rm . a datelor ~i comp atlonale geografice: d "Un sistem informational care este proiectat pentru a lucra cu gat~ ca~eau referinte spatiale descrise prin coordonate geografice sau eo eZlce. Cu alte cuvinte, un GIS este atat 0 baza de date cu 17

capabilitatispecificedatelor cu referinte spatiale,cat ~iun set de operatori pentru a putea prelucrarespectiveledate." (Star ~iEstes, 1990). "Un sistem informational geografic (GIS) este un instrument rezident intr-un sistem informatic pentru cercetarea ~i analizarea entitatilor care exista ~i a evenimentelor ce se produc pe suprafata Pamantului. Tehnologia GIS integreaza operatii specifice bazelor de date (de exemplu interogarea ~i analizele statistice) cu modul unic de vizualizare ~i analiza geografica oferite de lucrul cu harta. Aceste capabilitati fac distinctia dintre GIS ~i alte sisteme informationale, in acela~i timp conferindu-Ie 0 valoare deosebita pentru 0 gama larga de domenii publice sau private care sunt preocupate de explicarea evenimentelor, predictia unor situatii ~i strategii de planificare." ESRI@(Environmental Systems Research Institute, Inc.) Exista chiar ~idefinitii de dictionar: "Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) reprezinta ansambluri de tehnici, metode, echipamente~ipersoane, care au ca scop gestionarea informatiei georeferentiate, cu ajutorul calculatorului." (Dictionarul Enciclopedic Britanic). "Instrumente care permit, plecand de la surse diverse, achizitionarea, organizarea, gestionarea, analiza ~i combinarea, elaborarea ~i prezentarea de informatii localizate care contribuie la gestionarea spatiului." (Societatea Franceza de Fotogrammetrie ~i de Teledetectie, 1989). Toate definitiile GIS recunosc faptul ca datele cu referinte spatiale au caracter unic deoarece sunt strans legate de harta (spatiul conteaza!). GIS permit gestionarea in mod conjugat (fig. 3.1) a datelor spatiale ~i descriptive ale unuia ~i acela~i obiect. In plus, un SIG trebuie sa fie capabil de a produce harti ~irapoarte de sinteza.
Date rpatiale Date descriptive

Inforrnatia geografica desemneaza toate informatiile referitoare referentiate spatial pe suprafata .de puncte .x la un Punct sau un ansamblu date d Iverse, cum denumlre x Sub aceasta genenca se regasesc terestrj1. 0 . fi distributia spatlala a resurselor naturale (ape, sol, vegetatle etc.), ~~calizareaelementelor.d~ infras~ctur~ (ca~ de .c~municatie, cladiri, . Overseechipamente), hmlte admInistrative ~I pohtIce etc. dI Inforrnatia geografi Ica are 0 Importanta primordiaIa pentru cei care trebuie sa cunoasca, sa gestioneze ~i sa amenajeze spatiul. Aproximati~ 80 % d~n !n~o~atia manipulata de colectivitati este localizata ~Ipoate deci sa alba 0 reprezentare geografica - pe care 0 putem numi ~ireprezen~r~ ~patializ~ta.0 Accelerarea urbamzarn, con~tIentIzarea problemelor ridicate de gestionarea resurselor ~i necesitatea protectiei mediului sunt doar cativa dintre factorii care au dus la cre~terea nevoii de instrumente performantepentru gestionarea teritoriului.

3.2. FUDcpile Decesare uDui GIS

Cel mai adesea, un Sistem Informational Geografic este solicitat sa raspunda la urmatoarele intrebari:

. Ce este la ... ? (iQtero~areye

satisface 0 cerinta anume );

localizare; ce se afla intr-un anume

loe); Unde se afla ... ? (interogare conditionala; care anume loeatie

Cum s-a modificat ... ?

(interogare asupra tendintei; identifica

&ecventa producerii sau tendintele de schimbare);

Car~date sunt legatede ... ? (interogarerelationala; ~al~

relapile spatiale dintre entitati sau atribute geografice); Ce s-ar inmmpla daca ... ? (interogare bazata pe model; calculeaza ~i !lfi~eaza 0 cale optima, un amplasament optim, zonele de risc etc., pe baza unor modele).

_ Figura 3.2. ilustreaza exemple de intrebari la care SIG pot da raspuns ~i minimum de functii de care un SIG trebuie sa dispuna pentru a putea satisface cerintele mai sus mentionate. Figura 3.10Infonnatia geografica 18 19

Ce este...?
Unde este".?

Ce s-a sclumbal. ? I

crem.1 pretu1 7' ;renului de 10 on

sibililreprezentare~ ~gra~cli .a ~onnapilor la ~vel de localitate sau 0 po unitate admimstratIv-tentonaIa de rang supenor. lata cateva exemple an::e descriptive disponibile in mod curent: fi~ierelecu abonapi serviciilor debl'ce (apa, satubritate, electricitate), date statistice, planurile ~i matricile ~trale. Toate aceste da~ pot fi a~ate unei anumite localizari (localitate; parce1a,tronson de retea) pnn coordonate, adrese sau 0 referintAspapala.\ '

Ce datesuntlegalede

'W

A
.

I I

~el

Cc se petreGCdac!. .?

1 "Him

..
7'

rawapropiatspital ZonA cuose mare

3.4.Informapa geografica numerica - 0 necesitate

Dintre numeroasele activitap ~ioperapi care implica, in mod curent sau punctual recurgerea la planuri, harp sau, in general, la informapi geografice, putem enumera: planurile de urbanism ~irealizarea lor; . acordarea ~iverificarea autorizapilor de constructie; . amenajarea ~igestionarea cailor de acces ~ia traseelor de colectare; . coordonarea lucrarilor publice; gestionarea ~i intrepnerea retelelor comunale, gestionarea patrimoniului; analizele tematice; studii de impact asupra amplasamentelor industriale; analize funciare ~ifiscale. Tinand cont de accelerarea nevoii de prelucrare rapida dar ~ide schimb rapid de informatii, informatica s-a dovedit a fi singura care sa faciliteze ~ste lucruri, ca ~i utilizarea raponala a acestor informapi. lata doar cateva dintre motivele pentru care este nevoie de SIG: datele geospapale sunt pastrate in stare necorespun.zatoare; hiirtile ~idatele statistice nu sunt la zi; datele ~i infonnapile sunt lipsite de acuratete; nu exista posibilitatea recuperarii de date in timp util; datele nu sunt u~or accesibile.

laimmdapi

Figura 3.2. Functiile minime ale unui GIS

3.3. Datele spatializate ~iinformatiile descriptive

Cel mai adesea, infonnapa geografica este reprezentata sub forma de harp; primele harp aveau doar scop descriptiv (haqile topografice, rutiere, de navigape etc.). Cu timpul au aparut haqile tematice, editate de 0 serie de organisme, harp care corespund nevoilor specializate ale acestora (haqi geologice, turistice, de rise etc.). Treptat, harta s-a transfonnat dintr-un simplu instrument descriptiv intr-o unealta specializata de gestionare ~i fundamentare a deciziei. Numeroase informatii de ordin tehnic sunt furnizate sub forma de planuri in care sunt codificate terenuri, retele, echipamente, cladiri, etc. Pentru numeroase aplicatii care necesita calcule ~i folosirea de modele (retele, structuri, amenajiiri complexe, etc.) informatiile disponibile in aceste planuri sau scheme trebuie exploatate ~i adesea combinate cu alte surse. Recurgerea la imagini fotografice sau satelitare este din ce in ce mai ITecventii,deoarece acestea fumizeaza 0 mare cantitate de informapi in timp scurt. Informapa geograficli sau localizata nu este constituita doar din date grafice (harp, planuri etc.) sau iconografice (imagini, fotografii etc.) Un nurnar mare de informapi sunt sub forma de text, cifte, valori care pot fi a~ate obiectelor localizate. Astfel, matricile cadastrale permit asocierea de informapi asupra proprietarilor terenurilor construite sau virane pe planurile de cadastru. Pe baza acestora ~i a datelor fumizate de recensaminte este

. studii de dezvoltare economica,

20

21

Odata un GIS instalat, sunt de ~teptat UIlIlAtoarele beneficii:

. datele

geospatiale sunt mai ~or de pastrat ~i au un fonnat standard; . revizuirea~iactualizareadateloreste mult mai u~oara; . datele geospatiale ~i informatiile sunt mai u~or de cautat, de
analizat sau de reprezentat;

rentiate ~ia variab~l~lorre~ional~te: Ca wm~~, GIS.sunt capabile georef~ a amt spatiul bldimenslonal, cat ~lpe cel tndImenslOnal. sa rep~e;~zentarea spatiului. presup~e, in .p~~ ~d, capacitatea de a fid I elementele de refenntii spa~aUl:ehpsOlZl,slsteme de coordonate

. produsele au 0 valoare adaugatA mult sporitA;

. datele geospatiale por fi oferite la schimb; . activitatea personalului devine mai productiva . se econornisesc bani ~i timp; . pot fi luate decizii mai bune.
~i mai eficienta;

Comparativ, sunt prezentate sintetic, avantajele ~i dezavantajele utilizariimetodelortraditionale~ia celormodeme- GIS (tabel3.1.)
Harti Slocare Recuperare Actualizare Suprapunere GIS Standardizata i integrata Baze de date digitale Efectuata de computer Efectuata in mod sistematic Operatii manuale Fonnate diferite, la scari diferite Harti analogice, tabele, recensaminte Verificari manuale Laborioasa i costisitoare

. . ~lproceselor din une c;:i redarea caractenstlcdor spapale ale oblectelor di 'f . .. ., J': gh drul aeestuia: pOZltll,marnm, lorme, stante, un mn etc. ca Din punet de vedere geometric, putem diferentia mai multe tipuri de atiu: euclidian, cartezian, ftactal, peanian, teseral ~itopologic. sp Spa{iul euclidian. Viziunea euclidiana este punctul de vedere traditional asupra realitatii spatiale ~is-a apli~t inca din antichitate; distanta euclidiana este denumitA ~i distanta metrica. In cadrul acestui spatiu, toate elementele din plan, cu exceptia cercului, sunt delimitate de segmente de dreapta; li!liile curbe sunt aproximate tot pri!l segrnente de dreaptA ~i prin urmare orice obiect apare sub forma unui poligon. Consecinta de bazii a aeestui fapt este ac~ di din cuno~terea unghiurilor unui poligon se pot afla laturile aeestuia. In plus, orice obiect din acest spatiu este independent, lara sa aiM nici 0 legatura cu obiectele vecine.
~l

~~ste;e de proiectiec~~~ca.
presup

In .plus,rep~zen~

spatiuluireal

Analiza spatiala Foarte rapida Afiare

Foarte greoaie, necesita mult timp Uoara, ieftina i rapida Complicata i costisitoare

Tabelul 3.1. Arata avantajele GIS ~idezavantajele metodelor traditionale 3.5. Spapul in care opereaza GIS

Obiectele ~i fenomenele lurnii reale se des~oara inte-un spati~ tridimensional,dar reprezentareaacestora a implicat, inca din cele mal vechi timpuri, hiirtile ~i planurile, care sunt reprezentari in spatiul bidimensional.Metodele cantitative ~i tehnologia informatica au condos teeptatla aparitiaGIS, care au ca menireprincipalaanalizaspatialaa datelor 22

Figura 3.3. Analiza drumului optim

In cadrul GIS, atunci cfu1dsunt reprezentate~ezari omene~ti, d' ISlanta care trebuie parcursa in interiorul acestora nu poate fi dreapta
23

specifica dreptei euclidiene, care intersecteaza cIadiri, parcuri etc. De aceeq se folose~te 0 varianta a distantei euclidiene, numita distanta Manhatta (sau distanta taxiurilor), care unnare~te trama stradala a localitatiIo~ respectiv spatiul ~are,,~oate fi Aparcurs ~n ~od r~1 ,(fig. 3.~.). Distan~ Manhattan are aphcatll 10 GIS 10 domemul 1Oteroganlor, al Identificarii locurilor optime, proiectarea diilor de acces cu sens unic etc. Spa(iul cartezian. Aceasta viziune asupra spatiului are drept caracteristica principala utilizarea unui sistem de axe tridimensionale'

. ' fractala asupra spatiului considera limitele unui obiectj Vlzluneaentate de 0 infinitate de segmente foarte mici, a caror fiind reprez ca, 'nde spre zero. lungune1~catii1e fractalilor in GIS se refera la calculul lungimilor, al , Ap I ~i a altor elemente legate de acestea. La 0 scara foarte

. X, Y ~i Z, care permit focalizarea predsa a.oricarui ponct' sau obiec~ ~in spatiu. Datorita valorificarii notiunilor de geometria spatiului ~idegeometrie analitica, spatiul cartezian a devenit cel mai raspandit sistem de reprezentare spatiala. Localizarea obiectelor nepunctuale implica insa un ~ir de coordonate care definesc pozitia ~i geometria entitatii respective in cadrul GIS. Utilizarea acestui tip de spatiu pentru reprezentarea suprafetei terestre a necesitat folosirea unor puncte de reper, respectiv a punctelor geodezice. Spa(iul fractal. Termenul de fractal a fost inventat de matematicianul Benoit Mandelbrot, in 1975, pomind de la latinescul fractus, derivat la randul sau din frangere: a sparge, a face bucati, a zdrobi in forme neregulate. Fractal inseamna deci fragmentat, fractionat, neregulat, intrerupt. Din aceasta perspectiva, putem considera ca re(2rezentarea euclidiana a obiectelor, cu ajutorul segmentelor de dreapta, este grosiera. Daca 0 linie dreapta~are aceea~i lungime la orice scara,-lungimea unei linii neregulate depinde de scara hartii pe care este masurata. Mandelbrot a propus 0 metoda de estimare a neregularitatilor unei linii in functie de raportul scarii: D = log N / log r, in care: D este dimensiunea fractala, Neste numarul de pa~i necesar masurarii lungimii, r este scara hartii.
~

Dimensiunea fractala pentru 0 linie aflata in plan variaza intre I (linia dreapta) ~i 2 (neregularitati extreme), Conceptul se poate extinde ~i in spatiul tridimensional: 0 suprafata perfect plana are dimensiunea fractala 2, iar un cub are dimensiunea fractala 3. Pentru suprafete neregulate, dimensiunea fractala variaza intre 2 ~i3. 24

spre Drept pnma consecmta, ' . zero. ~ ca un Patrat ale carui laturl tmd ' . doua d ImenSlUne- lat1mea - care tmde spre ta are ~i 0 a drea p ' ' ' IIOla ' bd I d e trepte a zero,. linia curba apare tot I ImenSlOna, ca 0 succeslUne . . . A d -ror inaltime tinde spre zero. oua consecmta este VIZlUnea ~~dimensionalaasupra liniei curbe, care apare sub forma de spaghetti, a caror sectiune tinde spre zero. Astfel, spatiul capata caracteristici extensionale,viziunea peaniana fiind un mod de reprezentare discreUi a spatiului. Spatiul peanian este un spatiu rasterizat, caracteristic fmaginiIorsatelitare ~i digitale, care au la baza celula de suprafat!, numita~ipixel. Spa(iul teseral. Daca tipurile de spatiu prezentate pana acum aveau la baza punctul adimensional sau dimensional, spatiul teseral are la baza forme geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi echilateraletc.) sau neregulate, care prin repetare nelimitata alcatuiesc o retea. Din acest motiv, unele pachete GIS utilizeaza spatii teserale, in special regulate, pentru procesarea imaginilor (agregari sau divizari recursive). Spatiile teserale neregulate bazate pe triunghiuri oarecare sau po~igoane neregulate (fig. 3.4.) au aplicatii importante pentru geodezl~sau reprezentarea reliefului (realizarea modelului numeric al terenul~l, exprimarea morfologiei, a pantelor ~i a expozitiei ~rsantllo!). Reteaua obtinuta in acest mod poarta numele de retea de I angulatle neregulata, prescurtat TIN (din engleza: Triangulated i~egUI~r Network). Metoda Thiessen, larg folosiUi in GIS pentru po~rpoarea datelor punctuale, are la baza spatiul teseral bazat tot pe. Igoaneneregulate.
' '

p~rtfnetre midi, 0 tr alitate apare ca un punct; la cre~tereascmi, ea este iar daca scara cre~te mai mult se reprezent a sub forma de poligon, I d' fnge cladirile, apO! strazl e etc. vor I~~a(iul peanian. In co.nc~Ptia lui P_e~no,punctul .es~ereprez~nt~J

'

ale ob~pa(iult~pologic, Topologia studiaza caracteristicile geometrice Se afl~ec~lor.mdependent de sistemul de coordonate in care .acestea . ormnd de la considerentul ca relatiile dintre obiectele 25

dintr-un anumit sp~ti~ sunt mai importante decat forma acestor deoarece intervine un anumit subiectivism in sesizarea amplasiir~~ obiectelor in spatiuf respectiv, coordonatele obiectelor capata Unr~1 secundar in cadrul spatiului topologic. Acest tip de spatiu implica" probleme de vecinatate ~i reclama identificarea structurilor de tipUI grafurilor. Unele pachete GIS au adoptat modul hibrid, euclidian, topologic de reprezentare a spatiului, care imbini aspectele de-localizare precisa a obiectelor prin coordonate ~i relatiile topologice dintre ele.

. lizate (BDS), in conformitate cu natura geografica (spatiala) de date spatIa. a datelor conttnute.

Juribut 1
y

A8ribut2 Atn'but3 Atribut4

o
Figura 3.4. Reprezentarea TIN ~ipoligoane Thiessen
Figura 3.5. Definirea entitatilor geografice (spatiale)

3.6. Modelarea spapului

Bazele de date ~i codificarea sunt elemente specifice ~i comune tuturor sistemelor informatice; bazele de date spatializate ~i problemele care privesc geocodificarea sunt specifice tuturor sistemelor informatice spapale (SIS). Daca ne referim la componenta grafica de reprezentare sau simbolizare a datelor geografice, yom utiliza nopunea de entitate geografica sau spatiala. Deducem de aici ca harta digitala este un model la scam redusa a realitapi inconjuratoare, model constituit dintr-o suma de entitati spapale cu atribute descriptive ata~ate (fig. 3.5.). Acesta este un punct de vedere geografic focalizat asupra informapei conpnute de 0 harta. Din punct de vedere informatic, yom accepta ca harta digitaIa est~ de fapt 0 colecpe de fi~iere. Modul de organizare al acestora precum ~~ continutul fi~ierelor care alcatuiesc harta corespunde organizarii ~I continutului unei baze de date. Aceste baze de date vor fi denumite

Pomind de la BDS, se pot realiza cu u~urinta modelele spatiale de interespentru utilizator. Luand ca punct de plecare lumea reala sau un spatiu concret de la nivelul suprafetei terestre, yom avea nevoie de minimum treietapepentrurealizareaunuiastfel de model spatial(fig. 3.5.): 1. Prima etapa de modelare consta in identificarea acelor enti~atispatiale care sunt relevante pentru scopul propus. Entitatile Spatlalevor fi abstractizari ale unui obiect sau fenomen observabil. Rezu~tat~le acestei etape ale modelarii sunt colectii de entitati care vor d efinl dlferite tipuri de cuverturi tematice. Suma acestora formeaza harta . . , 10IOtelesulei clasic. inti 2. .A doua etapa se refera la alegerea celui mai potrivit model temahce O~atlc r de date . potrivit specificului informational al cuverturilor date '. e~pechv raster sau vector. Astfel, vor rezulta modelele de ~ entitaS latlahz~te adaptate necesitatii de reprezentare a specificitatii t1or Spatlale.
27

26

3. A treia etapa presupune stabilirea structurilor de date ~. regulilor de recompunere a entitatilor spatiale, respec~' a geocodificarea, in functie de modelul de date adecvat. Rezultate;V etapei sunt anumite structuri de date spatializate ~i prin aceaste perfectarea in fapt a bazei de date spatializate. a In concluzie, modelarea geoinformatica se contureaza sub fOl111 urmatorului algoritm: lumea reala - harta - modele de date spatializat: - BDS. Acest algoritm este eel mai frecvent utilizat deoarece efectuarea unei aplicatii de tip GIS are ca sursa de date, de cele rnai multe ori, harta clasica. Trebuie facuta distinctia intre modelarea geografica ~imodelarea geoinformatica a lumii reale; modelarea geoinforInatica are fa baza reprezentarea structurii datelor intr-un format specific, conform cu arhitectura ~imodul de functionare ale computerelor. Modelarea geografica este procesul de simulare a lumii reale cu ajutorul unor procedee de clasificare, abstractizare ~i generalizare, in urma caruia se obtine 0 harta. Utilizarea hiirtilor prezinm 0 serie de avantaje, dar ~i dezavantaje. Hartile sunt relativ u~or de procurat, sunt la scari diferite ~iexista numeroase harti tematice. Datele continute de harti sunt deja referentiate spatial ~i exista standarde de productie care u~ureaza interpretarea. Dezavantajele sunt date de gradul de generalizare a realitatii, de distorsiunile ~i de erorile inerente reprezentarii in plan a realWitii tridimensionale. De asemenea, constituie dezavantaje sciirile diferite, editanle la date diferite, sistemele de coordonate ~i proiectiile cartografice diferite folosite, uzura fizica ~imorala la care sunt supuse hartile datorita stocarii informatiilor in format analog. Procesul de simulare informatica a lumii reale cu ajutorul unor procedee de clasificare, abstractizare ~igeneralizare, in urma caruia se obtine 0 baza de date spatializate, poarta numele de modelare geoinformatica a spatiului. . Deosebirea dintre modelarea geoin-formatica a spatiului ~I modelarea pur geografica este data de catre mediul de tip informatic in cadrul caruia se realizeaza prima dintre aceste doua categorii de modelare (fig. 3.6.).

Lumea reala

Fonnat Vector

Pixeli

Casam,Nr.etaje

Drumm. Eoart. Supraf. 1011 8.0 Asfalt

21

Figura 3.6. Conceptul de modelare geoinformatica 29

4. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMA TIONA.L GEOGRAFIC

incep.u , trU realizarea unUl prOJect via I, eoarece fiecare Sistem esenpal ~en I Geografic este de fapt un caz de unicitate. Inforrnattona

' aceste componente, acest lucru fiind bl d t un echilibru intre ."

De~i termenul de GIS este cel mai adesea folosit pentru denumi doar un pachet de programe, un adevarat Sistem Informationa~ Geografic include: personal avizat, un program de pregatire a acestuia un buget, un program de marketing, componente fizice, datele ~;.... componentele logice (fig. 4.1.). Profesioni~tii din orice domeniu SUnt con~tienti de avantajul de a gandi ~i actiona pe baza unui mod de gandire geografic.

Continutulcelor mai multedefinitiiofera informatiiprivindatat

structura cat ~imodul de alcatuire a acestora. Un Sistem Informational Geografic cuprinde echipamente hard, programele de prelucrare a) datelor, 0 baza de date spatiale, personalul specializat, metode ~i norme de lucru. Pentru caracterizarea componentelor, unii autori pun accentill pe descrierea instrumentelor de lucru, altii pe legatura dintre componente ~i functiile specifice ale GIS, iar altii pe aplicabilitatea fiecarei componente in cadrul functionarii. De~i cele mai agreate par a fi definitiile detaliate, s-a conturat deja intelesul de soft ca fiind echivalent cu cel de GIS. Astfel, publicatiile de specialitate sau cele comerciale confera intelesul de GIS doar softului (IDRISI, GRASS, ARC/INFO, ARCNIEW, ERMapper, SPANS, TNT etc.), separandu-I astfel de platforma necesara rularii acestuia (hard). In plus, nu se mentioneaza aproape nicaieri calificarea ~iprofitul specializarilor personalului necesar. Acest lucru nu este gray atat timp cat se folose~te denumirea de GIS pentru sistemele informatice capabile de a efectua, limitat, do~r cateva din functiile unui SIG adevarat. Se impune deci 0 distinctt~ calitativa intre softurile specializate pe cartografie, design saU vizualizare ~icele capabile sa efectueze analize spatiale ~imodelare. . Suma de componente a fiecarui GIS poate fi divizata deci in tre~ parti importante: hard, soft ~i inftastructura specifica. Pentru ca ace~ sistem sa functioneze corect, este necesar sa se asigure, inca de II 30
Figura 4.1. Componentele unui GIS In suma de definitii care exista la ora actuala se regasesc, intr-un fel sau altul, unele aspecte comune: datele georeferentiate (spatiale), sau informatiile geografice; sistemele de calcul (hardul ~ismnn); procedurile specifice de analiza ~imanagement; inftastructura specifica (personal, buget, programe specifice de

exploatare). . Datele geografice (sau georeferentiate) sunt caracteristici ale obtectelor ~i fenomenelor geografice care apartin spatiului terestru: caracteristici morfometrice, denumiri ~i limite ale obiectelor geografi~enaturale sau umane, date demografice sau economice dintr. etc. Termenii de spatial ~n anu~rut teritoriu . sau geografic . . . sunt utilizati eseOft cu ac el se . a~1sens: ace Ia de a descne caractenstici geograficeo In exn tennenul spatial de informatie . . se refera la ps.strict, .. care . Iorice tip M ftmil localiza b datel . rea unUi0 lect In spatm terestru. area maJontate a SUnt ;r Spatlalesunt de tip geografic ~itinand cont de faptul ca acestea Geogr:~referentiate, se explica denumirea de Sisteme Informationale Ice. Ceea ce delimiteaza GIS de celelalte sisteme informatice
A A

31

este tocmai aceea ca fiecare element din baza de date este legat d anumit loc de pe suprafata Pamantului. e 1I 4.1. Componentele hard (fIzice)

Sistemele informationale, inclusiv cele geografice, Sli concepute pentru a lucra fie pe statii grafice, fie pe caIculatoa nt personale. 0 schema simplificata a componentelor generale de /e hard este prezentata in figura 4.2. Ip Utilizatorul controleaza calculatorul, perifericele ~i etapele d lucru cu ajutorul ecranului (dispozitiv de afi~are). Unele periferic: sugereaza ca ar fi vorba de un sistem spatial special. Toate manualele de prezentare a GIS mentioneaza inca de la inceput configuratia minima a hardului, platforma ~isistemul de operare necesare.
PLOTTER
STATm GRAFICA (PC)
I

b'~nuit partea fizica a unui GIS este formata dintr-un In mod. 0 ~afica'sub UNIX), cu memorie ~i capacitate de stocare serv~r (0 sta~:t: legat in rete~ ~u o. serie de compu~ere ,:~lient", l11arl,~~re d achizitionare ~l vlzuahzare a datelor, dlspozltIve de diSP~ZltIVei:~irilor, linii de comunicatie cu alte retele etc. Figura 4.3. il11prll11are aconfigura tie de componente fizice cel mai des intalnita in ilustreaza 0 .J~IIunui GIS. caUl"
Digitizor PC Client

LAN

SetVer

~SC~~
I

DIGITIZOR I

'1

(IMPRlMANTA) 'l'
~:':Z::"~""
.

:.-

cmTOR CD ,'

INSCRIPTOR CD

Scanner
I

t............. Plotter Imprimantii

Figura 4.3. Configuratie hardware tipica pentru GIS Figura 4.2. Principalele componente hard ale GIS

La ora actuala, produsele GIS ruleaza pe 0 gama foarte larga de configuratii hardware, de la servere la computere desktop, utilizate individual sau in retea. De asemenea, exista aplicatii GIS pe toate platformele raspandite, de la Intel ~iPowerPC la RISe. In perioada anilor 1990, extinderea aplicatiilor GIS a detenninat trecerea la sisteme de procesare distribuite in retea, aparand astfel cee~ ce a fost denumita "Arhitectura Server Client". Aceste rete1e pot. I !egare c~ alte re~ele loca~e (LAN = Local A~ea Netw?rk), pr~~ l mtermedrul cablurIlor coaxlale sau al fibrelor optlce, dar ~l de rete;) mai mari (WAN = Wide Area Network) iar mai nou la Internet.

Atunci cand un proiect GIS are ~i 0 latura educativa, co!"p.o~entele hard vor avea 0 configuratie deosebita, pornind de la pnnc~PIUI ca lucrul se va desta~ura in echipa, fapt reflectat in partaJareaunui PC de catre doi studenti. Prin urmare, pentru 0 grupa ~~_stu.denti d~ marime optima (20 de studenti), vor fi. nevoie de 10 un legatem retea cu un server ~itoate celelalte termmale necesare. U. Daca pentru server optam pentru SUN Spare Workstation sub ran~x pId, e alegerea a Pe-" PC - urilor se dovede~te dificila in contextul . evolutiei . I mini 110rmanteor acestora. Recomandam tOtu~1 atentle Ia Prog~Um de performante solicitate unui PC de catre pachetele de RAM~:e GIS ~procesor cat mai rapid, minimum 1 Gb me~orie fix _ BD~aca ~ldeo performanta, 200 Gb sau mai mult pentru dlscul , UnltareCD/DVD - RW, monitor color cu diagonala de 33

minimum 17, imprimanta laser, imprimanta color cu jet de cern plotter color, UPS - stabilizator de tensiune). eat 4.2. Componentele soft (programele)
Un program este definit ca 0 succesiune coerenta de instruct" pe care procesorul Ie va indeplini una cate una, in ordinea in car~Uni ~i

DEC, P

RlMOS pentru produsele Prime, CMS pentru produsele

IBM etc:'1 Andeplinitede sistemele de operare sunt similare, este .func~ferat fi~iere sau programe aplicape de la un sistem la

foartedificiI I dePrograme sun rulate diferit de . catre sistemele de operare ulteasue .' tru fiecareSIS tem de operarem parte. altUl; m . . bstantial d ifentepen verstUOl su t" sauau
A

fost scrise, pentru a indeplini 0 anumita sarcina de lucru. Program~

sunt cele care detennina modul in care computerul va raspunde e1e

F" _ni/atOarele ~i interpretoarele 4.2.2. ",,0...1'

de limbaj

cerintele introduse, rezultatele care se vor obtine ~i ce anume Va~

afi~at dupa indeplinirea sarcinii de lucru curente. Exista trei tiPUfidI. programe: ,/ sistemele de operare; ,/ compilatoarele ~i interpretoarele de limbaj; ,/ programele - aplicatie. 4.2.1. Sistemele de operare

ece computereleopereaza ~i a Deoaf . ., pe baza .1 impulsurilorelectrice de "I in sistem bmar, toate mstrucpUIll e executate catre acestea ope~tll ~te in cod ~ina, ceea ce face imposibiIainteracpunealor, la . . trebwe limba' &'. Pro I b acestnivel,cu factorul~. grame e tre Ute ~nse m ~e 10~
A

specializate, numite limbaJe de.~blare,..care pemu~ pro~torilor

s~se

Un sistem de operare (OS) este un program care controleaza modul de operare al unui computer din momentul in care acesta a fost pomit (engleza: booted); sistemul de operare controleaza toat6 intrarile ~i ie~irile, ca ~i rularea oricaror alte programe. De asemenea, el pennite lucrul cu fi~iere sau managementul acestora tara ca utilizatorul sa fie nevoit a ~ti modul in care datele sunt stocate sau recuperate. In cazul sistemelor multiutilizator, sistemul de operare este,. cel care controleaza accesulla resursele procesorului ~i la periferice~i, gestioneaza sarcinile de executat. Cele mai larg raspandite sistemede operare sunt:

foloseascade avantajul de a soliclta operaptle de baza m mod direct, folosmd capacitati1e unui tip anume de configurape hard. Aceste limbaje sunt foarte criptice ~ideci dificil de utilizat; in plus, ele sunt specificefiecarui sistem in parte ~i nu pot fi portate de la un sistem la altul.Drept urmare, majoritatea programelor sunt create folosind limbaje de nivelmalt (un mvel cat mai inalt denota 0 mai mare asemanare cu limbajul uman)cum sunt C, C+, C++, Pascal, Fortran, Basic etc. Astfel de programe sunt cunoscute sub denumirea de cod-sursa ~i folosesc expresii in limba engleza~istructurimatematice familiare. U? compilator este un program destinat convertirii unui program scris mtr-un~~aj de mvel inalt in instrucpuni cod-~ina specifice unei anumite confi~tIl hard numita "platforma". De exemplu, ie~irile dintr-un ~~mpdatorC ~ntru un PC compatibil IDM nu au nimic in comun cu ie~irile tr-unc~mptlatorC pentru un server VAX.
A

Windows,
Mac
stabil);

pentru PC-urile IDM sau clone ale acestora (de~i existii MacIntosh (bazat pe UNUX ~i foarte

multeaplicapiSIG care se ruleazainca sub MS-DOS);

OS, pentru computerele

UNIX

(sau sisteme de operare similare, ca AIX sau XENIX) este

sistemul de operare dominant pentru stapile grafice;

multe
34

statii grafice sunt dotate cu sisteme de operare dezvo1ta~: chiar de catre producatorii acestora: VMS pentru seria VAC de

Iimba' ~~I cel~ mai folosite pentru dezvoltarea aplicapilor de tip GIS sunt Platf;~: ~e m.vel inalt,. aceste .pn:'~e sun~ compilate mai inffii penn:u interesel pectfi~e destmate distnbupel pubhce, cu scopul de a proteJa o e comer~taleale realizatorilor acestora. editare ~~tegone aparte din cadrul acestei grope 0 constituie programele de editarea ~ p~sare, realizate special pentru a permite modificarea sau editareaden:nutului ~~ierelor. Acestea sunt eel mai adesea folosite pentru apIicatieare exte ~u Illstrucpuni de programare. Aproape fiecare program propnul editor, creat special pentru crearea ~ieditarea fi~ierelor 35

cu date numerice; acestea au devenit din ce in ce mai transparente o utilizator ~i se bazeaza pe principiu "ceea ce vezi, aceea obtii" (in e:e l

e cartografiere ~om~ute~tii;

WYSIWYG).

g eza;:

IJS~ste: ~e analiza statistlca ~l spapala;

Bine cunoscute sunt procesoarele de text pentru PC COll1patib' IBM: Wordstar, Worderfect ~i Microsoft Word. De~i editorul este eel II" important sistem de invatat dupa sistemul de editare, din pacate nu eXis~aJ standardizare avansatii a acestora, ceea ce face ca transferul de fi~ierei ij aplicatii sa fie deosebit de dificil, daca nu chiar imposibil. 01re
4.2.3. Programele - aplica(ii dedicate GIS

IJS~sted afi~ ~iredaregrafica. IJS1SteI1l :unt create pentru a fi rolate pe platforme diferite, DeO~cetabelul4.1. cele mai utilizate pachete de programe GIS, prezentarn 1 i doar la cele care sunt relevante pentru scopul acestui oprindu-neapo proiect.
Tabelul 4.1. Programe GIS
Platform a de PIatforma de Denumire program rulare rulare PC IDRISI PC PC ILWIS St INFOCAD St PC MAPBOX PC StlPC A MAPII StlPC A MACMAP St MAPGRAFIX PC ~ StlPC/A MAP INFO PC PC MGE StlPC PC PC MICROCARINE PC MOSS St PC MULTISCOPE PC PC PEC GIS St StlPC PREFIX St PC RESOCAD PC St SICAD St PC St SAMLLWORLD StlPC SPANS StlPC St STAR St St SYNERGIS St St SYSTEME 9 St PC TOPOLISP PC PC/A URBACAD PC PC URIAH St St VIACAD PC StlPC VUE3D St St St = Stariegrafica A PC = PC compatibil IBM St AD = MacIntosh 37

Deoarece0 baziide date spa~alereprezintii,in acela~itimp,0 baza d.

date grafice ~i 0 bazii de date atribut, care se integreaza ~i fonneaza singura entitate, pentru realizarea unui singur program de calculator nu es suficient. In general, elementul fundamental al unui GIS este harta digital (0 colec~e de simboluri grafice), caceia ii corespunde 0 colectie d simboluri atribut. Toate acestea sunt organizate intr-o forma numeric' pentru a fi compatibile cu arhitectura ~i modul de func~onare ai, calculatoarelor. De exemplu: pentru 0 localitate, strazile sunt reprezentaWi prin linii iar cvartalele de locuinte prin poligoane (elemente ale bazei d date grafice), iar tipurile de acoperamant al striizilor ~i caracteristiei~ constructive ale cladirilor sunt stocate in baza de date atribut. Ca U11ll: chiar companiile producatoare de softuri au fost nevoite sa coneea pachetele de programe ca suma a unor module sau subsisteme care sunl

--=

Denumire program

APiC

ALLIANCE

ARCAD ARCiiNFO ARCVIEW ARCODES-3 ATLAS AUTOCAD AUTOROUTE CARTES & BASES CARTHAGO CARTO-PC CHOROSCOPE CITIX

DATA PK
DEMETER EDICART ERDAS GDs

activate ~i folosite pe masura ce se realizeaza baza de date ~i ap

necesitatea realizariianalizeispa~ale.In plus, cum posibilitii~le aeestoii

pachete de programe sunt inca limitate de posibilitii~le reale de conee~ ~i scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fi10<" nevoi~ sa faca 0 analiza atentii a acestora ~i sa recurga la cel pu~n doua. tee

astfelde pachetepentrua-~irealizatoate obiectivelepropuse. I Indiferentde modul intern de organizarea acestorprograme,un~ trebuie sa cuprinda urmatoarele componente soft, adaptate date01 georeferen~ate: . 'd
osistem de achizi~onare, editare, transformare, verificare ~lvah a datelor; osistem de gestiune a bazelor de date; osistem de procesare ~ianaliza a imaginilor;
'

~ ~ ~EPT ~
~GE
~ON GIST

QgNASY

~!.V\Ss

36

IDRISI este un proiect non-profit, realizat de Clark Unl ver' (Graduate School of Geography, 950, Main Street, Wor 8\ Massachusetts, .U~A), concep~t special pentru inteleger~:8te-. dezvoltarea anahzel geografice aSlstata de calculator. Scris in B I ~. ~i Visual Basic, este format dintr-un modul central ~i alte pes~rani module de program ~ipoate functiona pe platforme diverse. e 15 oModulul central contine urmatoarele submodule: gesti sistemului, intrarea datelor, vizualizarea, gestionare~nei reformatarea fi~ierelor. ~ oModulul de analiza spatiala este alcatuit din urmatoarlj submodule: interogarea bazei de date, algebra cartografi~a7 operatii spatiale. oModulul de procesare a imaginilor include: corecrt radiometrice ~i geometrice ale imaginilor, intensificarea sa filtrarea imaginilor, clasificarea imaginilor, transfonnare' imaginilor. oModulul de analiza statistica ~i cartografica are urmatoarel componente: analiza de regresie, statistica descriptiva elemente de geostatistica, elemente de analiza a seriilor d timp/imagini. Acest GIS lucreaza in principal In mod raster, dar este echipat~~ cu proceduri de import ~i lucru cu date reprezentate in mod vector~~ conversie rapida vector-raster. IORISI este conceput pentru a lucracl1 informatii tematice, fiecare strat (map layer) continand componentel elementare de harta care descriu 0 singura tema. Caracteristicil tematice cuprinse in baza de date sunt continute de fi~iere imagine~v fi~iere atribut compatibile cu SGOB (dBase, FOXPRO, Microso.
ACCES~. .

'

(ARC) ~i cea de atribute (INFO). Arc/Info este de date grafice nor module articulate in jurul celui de baza: bilZ~tUrat sub fO~~~
stCU

este modulul de baza ~i are capacitati de import

[J~odul~ a fi~ierelor com~atibile,fu~ctiiprivin~.digitizare~ ~i

~1~xpoa datelor, fiind mzestrat ~l cu functn topologlce. ed1tar~I ARC gestioneaza ~i baza de date relationala. Moduutul de baza, numit acoperire (coverage), cuprinde: arce E~e~e:oduri, puncte eticheta (label points), . poligoane, puncte ) (hnl1, .. d (coverage extent, . . .. binare (tics), spatn e acopenre '- ) de 1m S ADS (Ar O ) adnotari. submodu~ul . . c 19l~lzmg yst~~, aSlg~ra acitatea de digitIzare ~l edltare a nOiloracopenn. Functllie ~lEAN ~i BUILD creeaz~ tabele de atribute. ~~re inmagazineaza date tematlce despre caractenstlClle acoperirilor. oModulul ARCEDIT este un editor conventional de harti care are ~ifacilitati de modificare a atributelor. oModulul ARCPLOT permite realizarea, interogarea, afi~area ~i redarea hartilor. Caracteristicile acoperirilor ~i ale hiiftilor pot fi selectionate,afi~ate ~ireprezentate pe baza unei varietati de simboluricare descriu atribute geografice. oModulul OVERLAY ofera posibilitati de analiza spatiala. oModulul CONVERSION permite modificarea formatului datelor care sunt diferite de acoperirile Arc/Info, permitand transferuldatelor in ambele sensuri. OModululNETWORK este un subsistem care ofera facilitati de a~alizaa retelelor pe baza unei baze proprii de date, derivaHi dm caracteristicileacoperirilor Arc/Info.

ARC/INFO este un pachet de programe creat de ES~ (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New Y~B' Street, Redlands, California, USA) ~i care integreaza un sO ..: {j relational (date atribut) care permite efectuarea directa a unor select multiple. Este scris in Fortran 77 ~i C, fiind independent de plat~o~~ ~i de sistemul de operare, dar avand versiuni pentru toate tIpUflle din sisteme. Oatele spatiale sunt stocate Intr-o baza interna specIfi.ca'rJltJ care utilizatorul poate exporta informatii spre alte SGOB: ~~s~~l1tftJ. lucreaza in mod vector, iar baza de date este rezultatul asoclefll 38

(TriaAs~ciate de regula modulului de baza sunt ~i modulele TIN anali~:uate Irregular Network), care contine functii de elaborare ~i lucreazaa .modelului digital de elevatie ~i COGO - un subsistem care con8truct~~ co~rdonate geometrice ~i care are aplicatii in domeniile 2000 de u or ~l ~l amenajarii teritoriului. ARC/INFO contine peste existaIns~ome?~l~ceea ce deruteaza utilizatorii la primul contact; Unlirnba' POSI~llltatea de a crea meniuri ~i comenzi macro folosind ~ propnu d . GRAss e programare (SML - Simple Macro Language). Laboratory (p~fost creat de US. Army Construction Engineering B 4005, Champaign, Illinois, USA). GRASS 39

(Geographic Resources Analysis Support System) este Un .

informational geografic in mod raster capabil de a gestiona ~i SISt6: date spatiale. Primele sale obiective au fost acelea de aana~i responsabilii pentru amenajarea instalatiilor militare, dar ulterio aSls

adaptat ~i pentru aplicatii civile. Este scris in limbajul r ~fo functioneazasub sistemulde operareUNIX.Prezintaposibilitated
0 .

fi cuplat ~i la alte softuri din domeniul public: XGEN - un l~ ~', pentru generarea interfetelor ~i a comenzilor proprli; BPM ~l a (limbaj pentru ma!1ipularea imaginilor); RIM (un SGBD de t~:

pseudo-relational). In plus, GRASSeste un sistem care se distrib~

gratuit. Programul a fost creat pentru date de tip raster, dar areUt posibilitate~.vizua,lizarii~i integ,rarliunor straturi de tip ~ector,ca ~i~' unor operatll spattale cu vecton: calculul suprafetelor ~l perimetrel poligoanelor, calcule statistice etc, De asemenea, sunt posibi~ digitizarea ~i importul layerelor, importul imaginilor satelitare~ procesarea acestora. GRASS poseda ~i un al treilea mod reprezentare a datelor, modul pozitional, care se refera la succesiu" de puncte referentiate prin coordonate est/nord, carora Ii se asoci descrierea. Organizarea intema a programului este destul de simpla: intrarea in program trebuie precizat directorul GISDBASE, iar apoi intra in subdirectorii denumiti generic locations, fiecare dintre reprezentand 0 baza de date independenta, Toate hartile ~i layerel (mapsets) care reprezinta acela~i teritoriu sunt stocate in aceea~ib .

de date (location).Utilizatorulpoate lucra insa doar intr-o sing:, locatiedeoarecenu este posibilaaccesareamai multorbazede dateI
acela~itimp. . Programul este structurat in meniuri ~i comenzi, fiecare fliP divizate in submeniuri: o ManaGement cuprinde comenzile de gestiune genera~a;' fi~ierelor, datelor ~i layerelor: deplasarea in inteClO programului, accesul la Help, listare, copiere, ~terge. redenumire etc. fi : oDisplay se refera la comenzile de vizualizare, editare, a I~ ~iimprimare a unei harti.

0_ tUfavector a ate or. aUstruc errnite procesarea aerofotogramelor ~i a imaginilor o!rna~ery ,P extragerea date lor, introducerea " - . acestora in 'baza .,de satelltare, .1 1 d ,. a entltatl or . ' e pe lmagml, date, clasificarea pixeh1or ~l Ior cartogra fi area coordonate or ' ~l ,.. a prOiectll Ice, " rectif!IC . I "i amehorarea caIltatllimagmi or. . . coreetarea 'f . 1 1 J':' oPaint/Printgrupeaza comenZIe relentoare a lmpnmare. SPANS creat de firma TYDAC Research Inc., (2 Gurdwara Road, Suite '210, Nepean, Ontario" K2E tA2, Canad~)~ SP~N~ (SPatial ANalysis Syst~m) este un. sls,~em~odular. flexlbll a ~arul arhitecturapermite prOiectarea aphcatllior m functle de speclficul cerinte10r ~ial datelor de intrare: oModulul SPANS EXPLORER este un sistem informatic hibrid raster/vector/quadtree care poate functiona ~i independent. Include functiile de baza ale analizei spatiale: crearea arealului de studiu, crearea ~i editarea datelor, import/export de date, functii de vizualizare, procedee de interogare ~i cartare, facilitati de analiza, programare ~i modelarein limbajul EASY+. O~odulul TOPOGRAPHER contine analize de vizibilitate, ~lewer 3D, algoritrni de interpolare ~i spatializare a mformatiei,filtre ~ifunctii de prelucrare a datelor raster. OModul~1Prospector contine procedee de agregare punctuala, d~de~sltate,kriging, procedee de trasare a izoliniilor ~i creare IJa artdor derivate in urma aplicarii acestor tehnici. ~odUlu,1Pioneer permite analize spatiale avansate: analize IO~lce,agregarea de layere, agregarea datelor atribut ~i a S~tu a nlor quadtree IJModulul AUT . Perm' ltan , HOR este 0 interfata grafica cu utilizatorul, ,d ~l perfectionarea algoritmilor pentru aplicatii persona lIZate.
'

, e comenzile consacrate procesarii imaginilor ~i oBaster con~~~r 3D: analize de proximitate, filtrare, functii reprezentiln alize de teren, operatii spatiale de vecinatate. booleene, aneaza toate comenzile care opereaza cu fi~iere care Vector grup d I

40

41

oModulul OBSERVER este utilizat pentru afi~ interogarea hartilor digitale, imaginilor ~i at~~ea corespunzatoare acestora. Utel()' ERDAS IMAGINE, produs de compania ERDAS Inc 2 Buford Highway, NE, Siute 300, Atlanta, Georgia, USA), e~t( 80_ dintre cele mai puternice ~i complexe pachete de prograrnee~nl([ capabil de a efectua procesari ~i analize foarte rafinate atat p I datele in mod raster dit ~ipentru cele in mod vector. ent o Viewer ofera modalitatea principala de vizualizar cuverturilor raster sau. vector, oferind ~i acces rapi~ ( instrumentelenecesareoperatiilorcare se vor efectuaasup acestora. oImportlExport este modulul care ofera posibilitati Q importare a fi~ierelor din aproape celelalte programe SIG,d ~i foarte multe optiuni de exportare a fi~ierelor cal majoritatea acestora. Folosirea acestui modul necesita ins atentie deosebita datorita numarului mare de parametri can trebuie ale~i sau configurati. oData Preparation este modulul care ofera acces la un setdi instrumente necesare pregatirii datelor inaintea prelucrari'll rectificarea geometrica ~i mozaicarea sau decuparl imaginilor, generarea de suprafete ~iclasificari nesupervizatl oMap Composer este modulul de pregatire ~i imprimare hartilor sau realizarea unei serii de produse cartografice. o Image Interpreter ofera instrumente pentru intarirl radiometrica sau spectrala a imaginilor, analiza supr~~e topografice, analize specifice SIG, dar ~i un set de utili pentru operatii cu mai multe straturi de informatie. oImage Catalog este 0 baza de date pentru managem~n informatiilor de tip raster ~i selectarea fi~ierelor pe cote"
~

SIG folosind un limbaj ~i un creator de modele de specifice .~ r aproprn. ana IZ te' modulul dedicat lucrului cu vectori (crearea, aVectOr eS trl butelor copierea sau ~tergerea acestora) ca ~i d'tafea a ' . e I . i raster/vector sau mvers. . .. . ConyerSle ste un modu1 specla 1 pentru pre 1 ucrarea lmagml 1 or .' aRadar e RADAR te cu senzon de tip . o~~~ este un pachet de programe creat de ESRI ,Arc letal Systems Research Institute, Inc., 380, New York (Envzro:~7ands, California, USA), co~ceput initial ~a mijlo~ de s~reei. a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devemt unul dmtre de SIG din lume ca urmare a u~urintei in Vlzua IZ~~:spandite programe cele mal .. ~. x_ d 1 exploatare~i a structum mo ~ ~te c~re accepta pra~~lcun n~~~ nelimitatde extensii create de utibzaton conform propmlor necesltatl. Mai mult decat amt, ESRI a creat un adevarat forum pentru dezvoltatorii de aplicatii SIG pentru ArcView, punand la dispozitie 0
,

parte a codului sursa.

Structuramodulata, capacitatea de operare cu fi~iere vector ~i raster~i,nu in ultimul rand, posibilitatile de a crea ~i adauga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au tacut sa alegemArcView ca pachet de programe de referinta, de~i compania producatoarea lansat pe piatti un produs nou, ArcGIS, pe care it p~omoveaza mai ales pentru segmentul Business. Diferenta majora dmtre,ArcView ~iArcGlS este redata in tabeluI4.2. I,~afarade modulul de baza, care indepline~te cele mai frecvente ~p;ratllnecesareunui Sistem Informational Geografic, ArcView poate otatcu 0 serie de extensii care indeplinesc functii specifice:
Q

ArcPress
pun de lrnprimante

~on~erti~ea de

metafi~iere in formate specifice diverselor

geografice. oImage Classification " .

pentru

c1 aSIfi lcan supervlzate

al ' ll1l ofera un set de instrumente ra~~' a g . 1 IJ1

sau nesupervlzate ae I I S~I

ca ~i pentru colectarea, din imagini, de semnaturi spectra e

Generarea d' " . Procesareade e lmagml pe baza . datelor in mod raster ~ivector ' . ~.. e m vederea lmpnmanl . Reducereac dat tur
.0
l sol' os I or externe (de ex. RAM, firmware). Qtiestandard pentru printarea produselor ESRI
'

spatiale non - parametrice. Spatial Modeler modul s~~l, creat pentru realizarea de operatii cu harti sau mO
42

43

o Arcview 3d analyst . Generarea de reprezentari 3D . Integrarea datelor din proiectarea asistata de calculator (c . Realizarea de analize statistice in spatiul tridimensional A. . Crearea de suprafete ale densitatii pe baza atributel , x ' entItatlIor geografi Ice . Realizarea de analize asupra vizibilitatii in linie dreapta .". unor harti tridimensionale ale vizibilitatii ~I . Construirea de modele ~i suprafete tridimensionale pe b datelor de tip punctual, inclusiv cele prelevate cu ajutorulG~~ . Realizarea de modele ale entitatilor din lumea reala a supraterane cat ~isubterane . Draparea de entitati bidimensionale sau a imaginilor suprafete sau modele tridimensional, cu acces la dat~e" tabelare prin interogari interactive
o ArcView Business Analyst . Realizarea de prospectiiri asupra clientilor ~i pietei. . Definirea de areale de stocare sau comercializare pe baza

a de arneliorari ale imaginilor '1 I d . I' autornataa conturun or entltatl or e tip areal . Cart~~;ea rnodificarilor pe baza cuverturilor de date de tip . vrrn~ sau carnp (suprafete ' continue) 1 irnaglOe 1 fi I' rea de clasl lcan mu tIspectra e pentru cartarea
O

e ahzare

'

'

'

'

'

~~d~~i

de utilizare a terenurilor ~i extragerea de informatii e aceasta baza . ~ealizarea de ca~cule,a~upra indicil~,r d~ v~geta~ie . Mozaicarea de lmagml cu rezolutll dlfente ~i/sau provenite din surse diferite

"!(Ii

o ArcView Network AnalY,st , . . Aflarea celei rnai scurte dlstante dmtre once numar de puncte . Identificarea celei rnai apropiate utilitati fata de 0 anumita locatie . Generarea de areale de servire pentru 0 anumita locatie . Construirea unor directii clare intre diverse locatii folosind puncte ~ietichete Folosirea entitatilor existente in ArcView ~i a retelelor din ArcInfo

clientilor existenti
. Identificarea unei locatii asemanatoare pentru cele mai bune puncte de vanzare . Realizarea de analize asupra comportamentelor de pe piatil . Crearea de modele de atractori pentru previziuni asupra

Producerea de date pentru retele Construirea de instrumente ~i solutii

specifice retelelor

Dezvoltarea de aplicatii

complete

. Realizarea

amplasarii de noi locatii pe piata

.'

de analize asupra deplasarilor pe anumite directl termeni de timp necesar parcurgerii acestora, Cautarea de areale cu oportunitati deosebite ~i includerea acestora in analize asupra pietei de date ~i informatii geografice de pe Web

[JSpatial Analyst Co~vertirea cuverturilor (temelor pohgon) in cuverturi raster

de tip punct,

linie, or

pentru Crearea

. Integrarea

de h~artl , ale densitatii pentru cuverturile de puncte . Crearea C

rearea d
~

de xbuffere raster pe baza distantei sau proximitatii ent Itatl vectoriale sau cuverturi raster
' '

o Arcview image analysis . . Vizualizarea ~imanipularea rapida a datelor de tip irnaglne Georeferentierea imaginilor cu ajutorul fi~iere1or III geometrie, a cuverturilor de date, sistemelor GPS saUa imagini referentiate

punctualee campun continue de date pe baza de entitati Crearead . r" e IZO mil, pante, expozitie sau umbrire pentru astfel de S uprafi ete

45

44

. Realizarea de analize pe baza de celule pentru hiirtile'

raster

TabeluI4.2. Comparatie ArcView - ArgGIS

ArcGIS 9.x.x VBA forms Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcGIS 3D Analyst extension Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcGIS Business Analyst extension Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcCatalog: Database connection
oft

In

. Realizarea de interogari de tip Boolean ~ide calcule

pe mai multe teme simultan . Realizarea de analize de vecinatate ~ide zona

I a gebti:

. Realizarea
[J ArcView

de clasificari ale temelor in mod raster

Ir !I ! f::'

StreetMap

. Aflarea unei adrese ~ifocalizarea harpi asupra acesteia . Aflarea locatiilor pentru mai multe adrese in acela~itimp

. Zoom

catre orice areal pentru vizualizarea de: grani drumuri, lacuri, raun, parcuri, aeroporturi ~ispitale . Click pe orice entitate din harm pentru a obtine inform,"

. Efectuarea .

referitoare la aceasta de analize detaliate pentru un anumit areal crearea de seturi particularizate de date despre trama stradal Extragerea de informatii despre orice strada pentru efectua de analize ulterioare

oft

[J ArcView

. Prezentarea~ianalizade informatii . Vizualizarea fadla ~i manipularea de volume mari de dat'

"

Tracking Analyst

termeni de timp real . Integrarea capabilitatilor tehnologiilor GIS ~iGPS

ArcIMS Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ModelBuilder I Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcGIS Network Analyst extension Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcToolbox: Desktop Projection Wizard Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcGIS Spatial Analyst extension Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS ArcGIS Tracking Analyst extension Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS

I Inclusa

in nucleul versiunii 9 ArcGIS

necesI?;~iacest subcapitol are, aparent, 0 extensie deosebita, an considerat

Uldacordarea

aplicatie sunt

unUisp~tlU mal vast deoarece~tele despre.pro~e

prinpatente extre~ de d~slpate,aceste programe fimd foarte bme proteJate prOducato c~merclale ~l preturi consistente de licentiere de ditre firmele tnasura c::ti~? pl~~ c~cteristicile programelor in sine se dezvaluie pe ~regatirepreal ~tonl aJung sa lucreze concret cu ele, nu insa :tara 0 Jucatoripe Pia; ~ a ca~'. de obicei, implica ~i costurl ridicate. Principalii

46

SRI I e solutncomercialeGIS sunt,la ora actualaurmatorii: Plata, deti~a:' (Redl~nds~California), este incontestabil lider de aprOXlmatlv 0 treime din totalul vanzarilor. 47
"

Inceputuriledateazadin 1981,dind a lansat ArcInfo.COl11 .

detinuta de Jack Dangennond, 0 legenda in domeniu, fiin:anl~ domeniile guvernamentale, educatiei, afacerilor ~ilogisticii. actly' Maplnfo (Troy, New York), este un mai nou sosit, inc . anii de inceput ai perioadei 1990. Daca la inceput a avut 0 p~r~nl.l.t~ piata foarte agresiva, la ora actuala compania are 0 POZit~bca
5. MODELVL ~I STRUCTURA DA TELOR

stabilita,mai ales pe segmentulde afaceri,in domeniileseleI~a ~;

marketingului de locatii ~ial telecomunicatiilor. c o! Intergraph (Huntsville, Alabama) este proprietara de ori . aplicatiilor de tip CAD, pe langa produsul mai vechi MGE (M~~ GIS Environment bazat pe UNIX), evoluat din CAD are ~iun pr, din "noua generatie" GeoMedia produs bazat pe NT, orienta:; design, lucrari publice ~imanagementul utilitatilor. Bentley Systems (Exton, Pensylvania), este detinat~ pachetului MieroStation GeoGraphies, dezvoltat initial in colabol cu Intergraph. Compania i~i promoveaza programul mai ales segmentul "geoengineering" Autodesk (San Rafael, California) a fost la inceput orientataS' softuri de tip CAD pentru PC dar in prezent ataca puternic piata~1 odata cu lansarea (1996) a pachetului de programe AutoCAD ~ destinat in principal companiilor mai mici sau colectivitatilorurbane
4.3. Califiearea ~i profilul specializarilor personalului necesa

5.). Modelul datelor I I datelorreprezinta un set de reguli ~iinstructiuni necesare ModeU verti lumea reala (fonnata din entitati) in obiecte caracterizate prin geometrie pe.ntrlla cO~ . .. . ~i patial ~i logic, . obiecte rezentate d reP . e structun temance ~l semannce,. III atnbute. Atributele sunt gestlOnate ..x... 1 . eometriaeste reprezental4pnn structun geometnc-topo oglce. lunpC;~te obiectelespapalepot fi descriseprin trei clase de proprietati: . . pe care Ie au cu Pamantului, .. relapile spapale t a lor fatil de suprafata d pcrZlt fi ( b ) alte obiecte ~i caracterele escnpnve nongra ce atn ute. De aceea,
~
'

Ii I

"

oricare ar fi structura de date adoptata pentru realizarea unui Sistem Inforrna~onal Geografic, aceasta trebuie sa pna seama cu corectitudine de acestepropriemp.Cum atributele unui obiect se pot schimba in timp, tara a.~ischimba pozWa ~i forma, este necesara separarea codificarii datelor grafice~ia datelornongrafice (descriptive). In plus, se intiiInesc ~isituatii in carelimiteleunor unitati spapale pot fi modificate tara ca atributele acestor unitatisa fiealterate. In practica se lucreaza cu doua moduri de reprezentare a datelorspapale:modelul raster ~imodelul vector, ilustrate in figura 5.1.

Aceasta componenta a Sistemelor Infonnationale Geografice de obicei trecuta cu vederea. Avand in vedere cele mentionat~t paragraful precedent, este destul de dificil de dat 0 reteta: fiecare ~ro,... GIS este unic ~i de aceea ~i personalul aferent realizarii ~i gestlOn proiectului este particularizat. Ceea ce este sigur insa este fapWIca GIS este totdeauna realizarea unei echipe multidisciplinarei., transpunerea lui in fapt este uneori anevoioasa tocmai din caUZa tP: unui personal macar avizat, daca nu pregatit in domeniile la~1 proiectul face referintil. Ceea ce este sigur este faptUl ca a~cJ~

componenta atama greu in balanta bugetului de timp ~ibani a art .

proiect GIS ~i ca in mod sigur geografii pot juca un rol hotaratOr. Figura 5I . . Reprezentarea realitatiiin mod raster (a) ~iin mod vector (b) 49

48

5.2. Datele cn referinte spatiale (bazele de date) de date sau informatii care sunt organizate pentru c; cole..,
extragerea rapida a acestora folosind un computer. Bazele de~tarea.

Bazelede date, numite ~ibaze electronicede date,su t

'

structurate pentru a facilita stocarea, extragerea, modifi ates ~tergerea datelor pe baza unor operatii de procesare adecvate.ca~ea stocate pe suporturi magnetice, discuri optice sau alte sUP~~r~< stocare adecvate. I

trebuie remarcat este acela ca memoria principala Un lucCU care inta doar un mediu temporar de stocare ~i datele se pierd la oprirea computerului. Pentru stocarea to- . coJ11puter reprez ~ 1lIIe in aceasta l r se folosesc medii auxiliare de stocare, mai ales ~a "date o. _rI11anenta ti ul discunlor. Datele sunt stocate m astfel de ~eUcede p . .. I (;tileJ11agn . ~ndlrcate in memona pnnclpa a pentru procesare. J)1edii dar tr~buI~Iprincipal al arhitectilor sistemelor informationale a Un oblecUvde programe capabile sa localizeze anumite date in
.

o baza de date este formatadintr-unset de fi~iere.Infonn .

din aceste ~~iere su~t al~atu~t~di~ dlm~uri, fiecar~ camp COnti~~~ una sau mal multe mreglstran. Campunle sunt umtatile de baza' stocarea datelor ~i fiecare camp contine informatii referitoare laI aspect sau atribut al entitatii descrise in baza de date respectiva.~folosirea cuvintelor-cheie ~ia diferitelor comenzi de sortare utilizat, pot cauta rapid, rearanja, grupa ~i selecta campurile ~i inregistr; pentru a extrage date sau crea rapoarte asupra unor anumite agre de date. Campurile ~iinregistrarile de date sunt organizate de 0 man~ care sa permita recuperarea de informatii. PrimeIe sisteme de fi~t erau secventiale, adica inregistrarile succesive trebuiau procesate
ordinea in care fusesera stocate, incepand cu prima ~i mergand
pan:

ultima. Aceasta era singura structura de fi~iere posibila deoa. fi~ierele erau stocate pe benzi magnetice ~i nu era posibila realiz unui acces aleator la acestea. Acest sistem se mai folose~teincaa~o cand este necesara tiparirea datelor intr-o anumita ordine (alfabe~ sau numerica, de exemplu), ca in cazul notelor de plata ale abonatl unui sistem telefonic sau extrasul unui cont bancar. . 'l acc~ b

SI~C te intr-un medm auxlhar dar remanent. Programul care fi~lerestoc:agementul fi~ierelor trebuie sa fie capabil a suporta ~i aSlgura m:ea logica a fi~ierelor in . inregistrari ... (engleza: records). ta ~ fragmen . Iucru, numlt entltate, ~l consta istrare descne un anumlt :. inre g Flecare ~. fi ld ) fi d d ( I dintr-un anumitnumar.decampu? e~g eza:!~ s, .lecare camp .~n.. valoarea unei anumlte propnetatl, numlta atnbut, al entltatn respective. Odata cu inventarea a~a-numitelor medii de stocare cu acces direct(engleza: direct-access storage devices - DASD), a devenit posibilaaccesareadirecta a unui anumit bloc de date de pe disc. Un bloc de date este 0 unitate de transfer intre memoria principala ~i ~ediul auxiliar in care sunt stocate dateIe. Fi~ierele pot fi apoi mdexate, astfelca 0 inregistrare oarecare poate fi localizata ~iadusa in me~oriaprincipala.Indexul unui fi~ier se aseamana cu indexul unei

naediilede s ~c informational consta intr-un set de tura specifica a unui sistem .' .

fost dezvol~eaare

~i sa Ie incarce eficient in memoria principala.

~. Dezvoltarea de procedee de acces direct a tacut p~SI I aleator, pe baza de indexuri. Interogarile au devenit princlpalul.J110 care utilizatorii pot extrage informatii din bazele de date. In curent, utilizatorii de baze de date furnizeaza un ~ir de carac~er' computerul cauta in baza de date secventele corespunzatoare ~I ctl la dispozitie materialele sursa in care apar respectivele c~raarl
.

~aI1l;~l constadintr-olista de identificatoricare fac distinctiaintre ate ~Ilocatiile acestora. Deoarece indexurile pot avea lungimi mari e e SUnt d b' . ' navig e 0 IceI structurate de 0 maniera ierarhica iar pentru (loCat~~ed~e folose~c indicatori (engleza: pointers) care contin adresa index poI~ mem~ne) a anumitor itemi. Nivelul cel mai de sus al unui indexuril: i~ c~ntme, de exemplu, locatii ale (sau indicatori catre) ~ate sa n:101l0r. care incep cu literele A, B, C etc. Indexul A insu~i Itemilorcare ~COntmalocatii de date ci indicatori catre indexurile cAIre inregis~ncepcu Aa, Ab, Ac etc. Ajungerea la indicatorul final arbor rarea dori~x' .

'

~d escenta est d

14

pnn navigarea m aceasta structura

utilizatorul poate cere, de exemplu, toate inregistrarile refef1~O~i

continutul campului in care altitudinea este cuprinsa intre 10 metri. 50

Sil~x~rilepot fie. estul ~e rapida. Sistemele de fi~iere care folosesc Ie Intr~o an~ l~tegral.lOdexate,caz in care inregistrarile nu trebuie 10ltaordlOedar fiecare inregistrare trebuie sa aiM un 51

index de intrare care sa indice catre locatia inregistrarii res

'

mentine astfel 0 anumita ordine, ca ~i indexurile, iar infective

intrare trebuie doar sa arate locatia unui bloc de inregistrar~xUtil .

secvential. I ordolt
'

Cautarea unei anumite inregistrari este ajutata de rn

unor indexuri secundare asupra unor atribute arbitrare, ca e,ntln~ index primar asupra aceluia~i atribut conform caruia fi~i~1 ~

sortat. De exemplu, un fi~ier cu toponime poate fi sortat pe cri;U, . mentine un index primar bazat pe) clasei de referinta, da~nu~ contine ra . . ~i indexuri pe criteriul numeric sau al unitatii adrninistl'J, tentona Ie. Un sistem de fi~iere secvential-indexat suporta nu nU'

Figura5.2. Avantajelemodelului ierarhi~ su~t viteza.m~r: de acces la se~i . de date ~i u~urinta msa . . EXlsta . dezavantaJul . I actuahzarilor. ~ ulart l~ d l~

comenzide cautare~imanipularede natura secventialasau baza"

indexuri, ci ~icrearea automata de noi indexuri. Informatiile dinmu baze de date constau din texte in limbaj natural sau documente;b

de date orientatenumericcontin mai ales informatiide tip stati&{i~

tabele sau date ~tiintificeprimare. Multitudinea de utilizatori ai unei baze de date de dimenSTIlliil mari trebuie sa poata manipula informatiile din aceasta rapid I

tegaturilordoar pe ve~tIca a, nu ~~~e onzon~ a ~au.l~ lag.ona a, cee~ oe inseamna ca nu eXlsta legaturl mtre arbon dlfentl aflatl pe acela~l nive!daca ace~tia nu au acela~i arbore-parinte.

momentdat. Mai mult, organizatiilemari au tendintade a eon

~

multe fi~iere independente care contin date inrudite sau ch1 suprapuneri de date ~i activitatile de procesare a acestora solici obicei legarea datelor din mai multe fi~iere. Pentru a satisfacea~ cerinte au fost dezvoltate mai multe tipuri de sisteme de manage~ al bazelor de date: ierarhice, tabelare, in retea, relationale ~iorie pe obiect.
5.2.1. Modelul ierarhic

Strueturile arborescent-patratice (quadtree), folosite pentru accesarea unei paTtimai mari sau mai mici ale unei imagini raster sau a unei portiuni dintr-o ham sunt tot un tip de model ierarhic. Suprafata totalila imaginii (hiirtii) este divizata la inceput in 4, 16, 32, , pas eu pas. Se construie~teapoi 0 structura arborescent-patratica,
ceeace face ca

accesul la 0 anumita portiune sa fie foarte rapid.

Numerotarea eu 0, 1, 2 ~i 3, cunoscuta sub denumirea de ordinul Mrt " " o on,' permite codarea unui bloc de pixeli din modelul raster respectIv.
5.2.2. Modelul relational fOIOSi~~el~de date relationale constituie cel mai raspandit model prograrneed ~S. De exemptu, foarte raspandite sunt urmatoarele e aZe de date relationale:

Principiul de baza al acestui model este acela de a stabilileg ierarhice de tip tata - fiu intre mai multe inregistrari sau fi~iere contin datele. De exemplu, 0 unitate administrativ-teritoriala at multe subunitati, fiecare dintre acestea avand anumite atrib~te :. numar de personal, atributii specifice etc.). Modelul ierarhlc :e fapt un ~l d~ structura ar~orescenta, (fig. 5.2.). ~n tfIJ' instructiuni face legatura intre toate inregistrarile acestel S arborescente. 52

( -ORACLE pentru ~~joritatea GIS pe platforme PC); (pentru utIhzatori de GIS in retea). 53

-DB (pentru ARC/INFO)' , ASE III

-INFO

Principiul fundamental al acestui model este de a spatiale complexe intre obiecte ~i a fost derivat din teoria ~rea t~r a ansamblurilor, conform careia reprezentarea oricarei s~telt\a date poate fi redusa la un tabel bidimensional. ctutil Obiectele cu referinte spatiale sunt inscrise in tabele s b de inregistrari cu seturi de atribute, ca in figura 5.3. Ufo,
1NTERV ALE ALTITUDlliE CLASA

.
~r<; po. .

I '( mee

<:1 adres

ele proprietarilor de parcele, atribut cheie poate fi

nome de relatie nume domeniu

linie (n-tuplu)

c1
C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

CLASS LABEL 68 -100 i1iQ:2OO

200- 300 300- 400 400- 500 500- 600 600- 700 700- 750

COUNT 8825972 6432272 3490538 2570581 1479692 601252 143053 14444

element

.
o

. I.

n~). J n/ a _ orice atribut cheie selectat ~i tabelat trebuie sa ~ nu poate fiI dedusa din nume Non redunua . . tea cheii ( de ex., varsta ., lelta. ' ~,streze un .b'litatea de a fi mal multe persoane cu acela~i nume ~i OSI I , " d n P . . . _LSla ) i varsta . ta I 8Ceea~. rime - un atrlb ut IIS t ce putm mtr-o chele.
~

AtributeIeP

COD NumeA

I
I

I COD I
I

N1UIIe B

rl56 - =

::

=
=

I r-I 56 I BRAD

t:
COOl ClasaX -

11....-1 ClasaY

atribut

BRAD --

=1

Figura 5.3. Elementele unui tabel din baza de date

Figura5.4. Modelul relational de baza de date . Aspectul eel mai important al proiectarii unei baze de date relatlonale este construirea unui set de atribute - cheie cu atribute prime, ~~tru a perrnite dependenta dintre . atribute ~i a evita pierderea e mfOnnahe atu . . ~. generala de~ I . t' nCIcand sunt scnse sau ~terse une 1 e mreglstran. Procesu I Pri~n ~ulre ~ le~aturilor ierarhice sau a altor tipuri de legaturi dintre date
~ ~

In acest context, termenul de tabel sau relatie se define~tea~ date fiind ansamblurile C., Cz, ..., Cg,0 relatie R este un ansambl, 8 tupluri ordonate (a), az, ..., ag)astfel incat a. E C), az E Cz, ...,.a: Cg. Fiecare tabel (numit re/a/ie) consta dintr-un numar difen.t, atribute, numar numit grad (respectiv numaml de coloane)~I_ anumit numar de tup/uri (numaml de linii, care arata cardinaltta, re/a/iei). Pentru cazul ilustrat de figura 5.3, gradul relatiei intel'! altitut{ine este 3 (trei coloane), iar cardinalul este 8 (8 linii). f~ Intr-un model relational de baza de date (fig. 5.4.), tT' importantesunt urmatoareledoua concepte,care trebuie definitee~~b' Cheia de re/a/ie, reprezentata de un subset ?e a de~' Identificarea unica, adica atributele cheie trebuie eontlfiuteu anumit director (de exemplu, dintr-un set de atribute eU n 54

tIonnQ~.te tJpun de relatii, reprezentate prin tabele, se . nume~te IZQreQ hazei A A' . d iSCutiei d ue uate ~Iasupra acestw aspect yom revem m cadrul Av esp~e baza de date a proiectului care face tema acestei lucrari. antaJeleac t . . o nue . es UItIp de baze de date sunt:
~

~ Xlsta redundan ta'' "'un atrib celelalt ut P?ate fi modificat tara a distruge relatia sa cu

e atnbute' POate fi . , I Inseratun nou tip de atribute.

5.2.3. Modelul orientat pe obiect

Abordarea obiectuala regrupeaza toate informatiile c o anumita data geografica intr-un ansamblu, astfel incat uare p.r~ lumii reale va fi reprezentat in baza de date de un singu; oble: informational (fig. 5.5.) numit obiect. Obiectul este un tot ua~sa contine atat descrierea datei ~i valoarea efectiva cat ~i pr~It~r"

aPartine de

acesteia.

Prtetatj,

aPartine de
este parte a aPartinede

Principiul fundamental al acestui model este folosir

functii pentru modelarea de relatii spatiale ~i non-Spatia~a .

obiectele geografice ~iatributele lor. Un obiect este definit ca 0euI., incapsulata, caracterizata de atribute, un set de orientari ~ireguli. nl
, ,

o o
!

1 0

. .

Baza de date Figura 5.6. Modelul semantic al bazei de date orientata pe obiect

o ,
I

Lumea rea/a
I I I

;
' 0

I:

5.3. Structura datelor reprezentate in GIS

I
:

In mod traditional, data, dateIe cu referinte sp~tiale au fo~t

1_.. -

-.. --, Figura 5.5. Abordarea realitatii orientata pe obiecte

stocate~iprezentate sub forma de harti. Pentru reprezentarea digitala a f!atelor geografice s-au impus trei tipuri de structuri: raster J, vector

imagine
,,~ Acest subcapitol este dedicat celor doua tehnici curente de ~i~~~~datelorgeo~rafice:raster ~ivector. Datele de tip imagine sunt Satelitii ~ celor de tip raster, mai ales imaginile furnizat~ de catre llUaginile ed:bs~rvarea Pamantului s~u de fotogra.~etrie. In sc.h~mb, l>entru anal' ~h~ fotografie nu cupnnd formaffinle mteme Sohcltate E Iza~Imodelare ste destul d . . PaChetelor d e dlficil sa comparam sau sa apreciem calitatea ~prezentaree lrograme GIS care utilizeaza modele diferite de d~I~~esc pen:.u :~~?~..Un~le~ rezidente in computere personale (PC), Ip Vectori IZltla~l vlzualizarea ~i editarea datelor structurile ar pentru analize convertesc aceste date in structuri ~

Modelul orientat pe obiect are urmatoarele caracteristici:. v" Proprietati generice: trebuie sa existe cel putin 0 relatle mo~tenire a unor atribute. " v" Abtractie: obiectele, clasele ~i superclasele sunt generate1

clasificare, generalizare, asociere ~iagregare. .' t,t v"Interogarea ad-hoc: utilizatorii pot comanda operatll.sp: pentru a obtine relatii ale obiectelor geografice, folosind un 11111 a ~~~~ ~ o baza de date orientata pe obiect este un }ll~del ~;; ilustrat de figura 5.6. ~i este, de obicei, construit cu un lUl1baJ de~i acest tip de limbaje nu este pe deplin dezvoltat.

,,[I

raster. Alte pachete GIS, mai complexe, folosesc simult tipuri de structuri de date, permitftnd utilizatorului sa ~n a

structura pe care 0 considera adecvata necesitatilorsa~eaga,

analiza. Folosirea integrata a capacitatilor de procesare a e reat de tip raster sau vector este unul din dezideratele tara de cstruc a~e. 0 flexibilitate pentru manipularea ~ianaliza datelor nu este poSIb tla.
5.3.1. Modelul raster

1 lioieirespectIve. ' un segment areal este dat de identificatorulsau segJ11eote :""11 1 . . Oblectele <u"" D) grupul de coordonate ce formeaza arealul ~ide atribute.
Oblec
,

telor I10

' eare este data de 0 succesiune de pixeli care formeaza

,

(area)

Acest model folose~te 0 ~e

cel!ll~ distribuite regulat 'c_

L"".N.
J

~ita ~ucces~une. Un element al retelei d~ celule se nume~ l!. (engleza: picture cell). Succesiunea conventional a a pixelilor e~e dupa rand, de sus in jos, ~i coloana dupa coloana, de la stan

.
i

dreapta. Fiecarei locatii ii sunt atribuite doua coordonate dimensi in imagine; numaml pixelului ~i numarul randului, fiecare loE!"" continand 0 singura valoare. Suprafata de teren care este acoperita de un pixel din imael' aferenta marimii celor mai mici obiecte identificabile cu mijl tehnice respective, caracterizeaza imaginea din punct de ved. rezolutiei. Nu inseamna, insa, ca fiecarui pixel ii corespundeun obiect deoarece distributia areala implica reprezentarea mai mil proprietati diferite: cai de comunicatii, paduri, sol descoperit,veg de talie mica etc. Relatiile spatiale dintre obiectele din imagine implicite, conectivitatea fiind 0 proprietate inerenta a acestuimc reprezentare.Oatoritavolumuluimare de date care trebuiestoe,procesate, costurile echipamentelor specializate cresc, fiind neees:<
~'"

obi~te hnie---I
1

(13). (2.Z.t (3.2); (4.3). (5.4); {6.5}. (U}.. <tI.4}

Obieue areal

analiza prealabila detaliata a aspectului financiar (care poate dev

inconvenient major, chiar daca avantajele ~tiintifice sunr necontestat). Aceste mari cantitati de date au determinat d~z~~ unor metode de compactare adecvate pentru reducerea coos1de . taliei fi~ierelor. ," i a Geometria datelor raster este data de puncte, holl ~ conform principiilor de mai jos (fig. 5.7.). itt!

AAAABBBB AAAABBBB AAACCUBR AAACCCBB I\ACCCCCC

LA ACe C C C C
(41.,41\) (4A,4J:,). OA,2C.3B); (3A"C.:IR). QA.6Q. {2A.6C/ (a) Oeomttria

(b) Topologia

. obiectele

punct: un punct este dat de identificatorul

sau (pO
_

Figura5.7. Geometria ~itopologia datelor raster

.
58

coordonatele(i,j) ~iatribute;

(litt~ obiectele linie: 0 linie este data de identificato~l saU'fo~ seriile de coordonate ce formeaza linia ~i de atrlbute.

59

Obiectele areale sunt redate in modelul raster prin 8t rearanjeaza rasterul intr-o succesiune de lungimi (sau nUtn~rUctu~ pentru fiecare clasa, conform exemplului ilustrat in fi;r de Pi Topologia modelului raster este relativ simpla compara~~aS.~ a modelului vector, fapt ilustrat in figura 5.7.b. ~i este redv c~, structuri Run Length, ca in exemplul urmator: ata t\]. _ {start linia no., (start pixel no., numarul de . p1x~r _ {adoualinieno., (startpixelno., numamlde pixeli)} ------------------------------------------------------------------. ~ _ {end linia no., (start pixel no., numaml de PIXel~
" .

" .aliilor, h rd modeste m comparatle cu a te so -url. . ;lnd (11ijloaeet ll'zarea acestor structuri pentru codarea .datelor I'ta ;; ate u I 1 ,.,.,.' vin PilC. a inilor clasificate .sa~ a mode elor numence ale ~. a 1m g comandata atunci cand se dore~te elaborarea . H unor gene, 4fP10 . u este re ., ~ 1 1IcatnIor d e nulu1,n ;"'a: eeifice recunoa~tefll lorme or sau ap .,.,.oluate, sP I Ix ~lize eV 't in mod frecvent mana Iza spatia a. ~jn{Jtate foloSI~nformatiilor satelitare in sistemele informationale

raster . ~i vector eare permite 0 buna sinteza .a datelor 1 ft

A

I I I I

'

Integrar~a :eesara dar realizarea acestui deziderat nu se face lara

Eficacitatea metodelor de compactare a datelor raster depi

mare masura de structura ~i talia medie a obiectelor contin~; imagine, ameliorarea fiind legata de volumul de celule con;', existente: ' . codificarea tip lant (engl. chain code): ITontiereleregi
(multime contigua de pixeli) sunt codate sub forma unei lis valori indicand orientarea limitelor (nord, sud, est, vest),

'p'fOOUCil 0

(lSte tentantj ~~:devar, software-ul pentru procesare de imagini ~i (p:obleme, I ~ rmationale Geografice s-au dezvoltat in directii diferite, ~iBte~ele ~i~ii ani, datorita progresului industriei hard marii ,dat-. I~ t ~ au fost capabili sa depa~easca bariere care pareau

Itnsurmontabile, . . , " Unul dintre neajunsunle modelulUl raster, comparatlv cu cel ;ector, este difieultatea de a efectua analize de retea ~i analize spatiale.

exemplu, de~i 0 linie este u~or de identificat ca fiind un grup de

codificare

pe linie (engl. run-length

code):

fiecare

linie este c

fi destul de dificil de urmaritsuccesiunile e'grupuridepixelicareformeazalinii conexe.In cazulpoligoanelor

i'K:eli care 0 formeaza, va
.

sub forma unei liste de dubluri (valoare, numar de celule corll avand aceasta valoare), codificarea tip bloc: extensie in spatiul tridimensional a c' run-length, zonareprezentata fiinddivizatain blocuri patral talii diferite.
patratica (engl. quad-tree): regiunea este decupjll mod regulat in patrate, fiecare patrat fiind divizat la rand~l .'

~orise in model raster, fiecare poligon este u~or de identificat, dar 'J0rtrebuitrasate sau detectate limitele poligoanelor sau nodurile (in QaZul incarese intersecteazacel putin trei poligoane). 5.3.2.Modelul vector
m ~ir- Mod~1vector raspunde necesit~tii qe a reprezel1!a un obiect a~l era exacta. cat mai aproape de realitate. Obiectele spatiale ~untO Cl fi ''i aSI Icate' b
' '

. arborescenta

mod succesiv, pana cand toti pixelii unui patrat au ace~1 v Arborescenta patratica constituie un mijloc eficace pentrUs: datelor foarte omogene facilitfuld incruci~rea ~i co11l I datelor cu rezolutie spatiala variabila (in special harti). oa;. Avantajele pe care Ie ofera aceste mijloace de stocare ~ucet: r e producatori de software sa structureze produse de finna P" ut e" .

lIneteorolo ice In 0 I~cte pUl1stuale (ca de exemplu statiile postunle hidrometrice), obiecte lineare (cum sunt dnurnUril e gsausau rete parcelel aua hIdrografica) ~i oblecte areale (cum sunt e

-.

agnc 1-..

'

acestor metode de compactare a datelor. Cel mai cunose c este SPANS, unul dintre cele mai raspandite sisteme de pro
60

~ '- aleintreObte, ac.esteelemente fiind descrise prin pozitie, relatii

~aupOligoae pot astfel sa fie reprezentate pe 0 harta prin puncte,
, ..

teprezentate . 0 e sau supr~f~te.e 30nstruite).iY Acestea sunt tala ~nsi~l~ puncte, res~ectiv linii ji p2[go~ne Pen~ ana!i~a 0lJ:'a ~I Ina' u Sunt suficlente doar datele de geometne (pozltla, 1.i1!j1.ectele Spat:~ea); mai trebuie creata ~i folosita ~i topolo~ia. ecte ~Ide caracteristici non-spatialei(atribute}.) ,..
61

Spatiul coordonatelor este presupus a fi Contin

' ,

. tel1luluiin mod raster (imagine) gestioneaza mari

obi~nuit, obiectele pot fi localizate intr-un sistem deUu. In geografice (latitudine, longitudine) sau carteziene (in ~Oordij sistemul de proiectie considerat optim pentru zona de 1ueru~n~

Abord~rea st~tie_ dar e~ista ~i !ehnici.efic~e~te de arhivare-

un punct este desemnatprin coordonatelesale geografiee(In~ftt

rectangulare (x, y). q>,~ o linie continua este codificata prin aproximari SUe . eesl\1 . . segmente caractenzate pnn coordonateIe punctelor de ea _," acestor segmente. Un alt mod de reprezentare a liniilor p~ . parametric printr-un numar ~i 0 funetie est, . limitat . x de .puncte asO]1 .Co' ) In cazul unui p l~. (cerc, patrat, lunctte poImomiaI<1,spIme. suprafata este descrisa printr-o linie poligonala inchisa (fig. 5.8.5. t
A

:..ati de Inform ate stoca mformatia contmuta 10 toate celulele . ,..,,)Utece ac.estapo fi apoi scopul .urmarit. Cel mai - Amare avantaj al ,.","~ar fl Care ar d I d d c;",~- ginii,0 I ca zona de stu m este ecupata 10mo regu at ~I ~tora este ~:~ arbitrare de observatie. Al doilea avantaj al acestui
ftSnifortO in unt

Intarea informatieispatialeit constituiestructurasa, t.steJ11 derepr~~ecturaintema a ordinatoarelor,permitftndastfef 0

pnilara cU ~ trapida a problemelor prin apelarea la combinarea

cr,Y8luare. f~a emai multor imagini (grile). Aceasta abordare este m8t~rnatlC~n:" aplicarea modelelor ~umerice as~pra ~ediulu~, ca d~ dc'enta p tentialul ~i risculla erozmne alA solunlor, 10ventanerea ~I ~~pIU po resurselor zonei de studiu. In plus, cum datele din IfPJltlonarea . . J~etectie au aceasta structura raster, ele ar putea fi 10tegrate dIrect '~n astfelde sistem. . . .,. Capacitatea de memone a ststemelor este un 1Oconvementmajor

Hartil nnnlogicli

ok origine Nr.
.Wlet

IT

itutilizarii fi~ierelor

raster cu talie mare, chiar daca, a~a cum s-a aratat

Harta nwnerica
cxpri1l111ti\ in

linie 21 poli\1.on 31

iIt;;isus, prin mijloace hard ~i/sau soft pot fi realizate compactari

JQnsiderabile ale volumului de date. Se pot aminti ~i alte dezavantaje 'iIf\portante legate de utilizarea formatelor raster : precizia redusa a pozitionarii punctelor ~i a masuratorilor de distante (eroarea fiind dependentade talia pixelului), dependenta calitatii documentelor finalerestituitede calitatea perifericelor utilizate (de obicei foarte ~ump~), imposibilitateaefectuarii de operatiuni topologice. Ststemele de abordare in mod vector (obiect) permit I~z~ntarea obiectelor mai conforma lumii reale. Spatiul definit de <fimen:~at~l est~ continuu (~i nu discret), localizarea obiectelor, rllaim~~~e, dtstantele sunt calculate cu precizie. Ele se apropie ~i ,Qare core e aeeasta logica prin conceptul de cuvertura (strat, layer), Ob'iectelor spun~e unui ansamblu de haqi ce contin descrieri ale Perforrnant:pattale ~i tabele de atribute asociate lor. De~i foarte QapaC~tati rna~entru a~alizele de flux ~i de retea, ele nu ofera insa d In cee~ de an~hza a distributiilor spatiale continue. ~te':'Itinatad ee pnve~te marimea bazelor de date, aceasta este ~ltatea eomplexitatea arcelor (dependenta in special de l!D lIgoa Pue netelor . nelor.Me . care servesc la reprezentarea lor) ~I a . mona necesara pentru stocarea informatiilor este, de 63

coordonatt cartezieru:.

Figura 5.8. Codificarea pozitiei (dupa Marble, Calkins ~iPeuquet, 1984) Geometria unui punct este data de doua co?rrllm dimensionale (x, y), in timp ce geometria unei linii, a unui stflQr II unui areal este data de 0 serie de coordonate ale unor pun~~ figura 5.8.

5.4. Comparatie iotre modul vector ~ieel raster

spa re p rezinta informatia Modul in care SIG gestioneaza Cl.i 'f rog.. ca ~ipaleta de operatii propuse, difera foarte mult de la un p ~~. 3

62

fapt, legata de modul mai simplu de definire a c punctelor. oordoQ Analiza datelor ~i combinarea straturilor de inti bazeaza pe algoritmi sofisticafi ~i implicii 0 topologie p ~l111at1 impun~ eliminarea pr~liminara ~ e~oril~r de tipul :~Ct~ nemchlse, a arcelor dupltcat, nodunlor m vant , etc. gOa Niciuna din aceste doua structuri de date nu poate fi intregii game de aplicatii caracteristice Sistemelor Info~:d~, Geografice. De aceea, modul de reprezentare se alege in fu tlij tipul de procesare pe care il impune proiectul respectivnet, alegerea este simplificata prin utilizarea algoritmilor de c~ reciproca a datelor vector-raster ~iraster vector (fig.5.9.)

rin l110delare tematica in baza de date cu referinte . sirnilare p ufl

,tillie, .
-

Ob1e~tel nor entitatl dm lumea reala, carora It se ata~eaza 0

e din baza .de, ate spatiaIzate su~t definite ca

. . I

/'::"!;,prezentAfI ~~e tu in general, datele cu referinte spatiale au trei . .' ~e de a:1;aj~re: pozitia, atributele ~i timpul. Atributele sunt ' t e date tematice sau date non-spatiale ~i sunt legate de ~ ['Iilponent denurnl . a1Iesea . te sau date geometnce. I ' . x d fi Palla Iza . . flBte S 'but este 0 caractensttca ce e me~te 0 entttate On atfl d I din lumea I I fi 'butele pot fi c aSI Icate m norma e, or ma e, numerice, . sunt . " rewa:.Atflleetc, Valorile atributelor adesea ' listate in tabele de ~l1dlllona .,
.

'

'

d b I I d .~.~, atele . cu referinte A " e mtre atrl ute ' ~I bute, care vor stablh reI.atll I d . iale, respectiv pun~te, I~II sau area e, ar ~I mtre ~~bute. Figura . a .. ..
.

;\'/ ' Q,prezinta schematic 0 dlagrama . .. '..'~ ... .. ., :' T"b.t.

...

..'

f
~, ...

de modelare

temattca.

deatribule

.: r. ~I

Figura 5,9. Conversia vector-raster (stanga) ~i raster-vector (dreapti

Datorita simplitatii algoritmilor de conversie, trecere~ modul vector la modul raster este, de asemenea, simpHi,cu 0 re i~portanta referitoare la faptul ca, in practica, conturUrilepoligq sunt alterate (echivalent cu 0 pierdere de informatie). [ Conversia de la modul raster la modul vector este [Jl~ delicata, complexa ~i consumatoare de resurse (in special tI calcul), dar prin utilizarea unor functii-program adecvate con , crenelate pot fi optimizate. 5.5. Modelarea tematid a datelor

"
'"

Figura 5.10. Diagrama modeliirii tematice Obiectele

CUverturi '.

Entitatiledin lumea reala sunt atat de complex~incat~ ~~

putea fi reprezentate, trebuie ordonate in clase de Oblectec 64

(l Spatlahzate reprezentate digital pot fi grupate pe ~ernplu,a~:re, terne, straturi etc.), fapt ilustrat in figura 5.11. De CUrbele d ' Ita poate fi divizata intr-un set de straturi care redau . . -' ~QJ e nlvel r t unlCatie s :, e eaua hldrografica, areale de vegetat1e, cal de . ' patu construite etc.
,

65

,
,

MEGEODEZICEDE REFERINTA ~I SISTEME SIS1E DE PROIECTIE

6,1. Sisteme geodezice de referinta

C'

I I

6,1,1,rig" Figura 5,11. Suprapunerea hiirtilor tematice (overlay) Partea central a a unui sistem informational geografic este: care i~i diversifica intelesul, capamnd noi valente. Acestea' deduse u~or din multiplele avantaje pe care Ie ofera utilizatonI harta introdusa pe calculator: :'.
.

ra pamantului,

geoidul

# elipsoizi de referin(a

. este
. .

nedeformabila,
oricite

u~or de modificat ~i relativ u~or de tipariij

dorim ~i afi~eazii ceea ce dorim;

contine

informatii

.
..

. reprezentarea
fiecare element

se poate face la orice scara, la nivelul de detalid"'"'

continut de harta poate fi descris in amanOi!I

sistemul de coordonate dorit; prin atribute a~ate; . regasirea informatiilor dorite se poate face prin interogari sau complexe, aplicate fie elementelor grafice, fie atributelo~ existii posibilitatea efectuiirii de calcule cum ar fi distante,
~

' a observatiilor, masuratorilor ' ' lnciidIn Perioada antica, . ca unnare ThaIes d m M let, I E ratostene etc. a efectuatede Pltagora, I . I " ~ ~ c. alcueor c.' P I Ob 1 ' . - ipoteza formei Slence a amantu UI. servatll e au Jost ~~:I:;imbunatatite substantial, in sec~I~1 ~VII sub impulsul - peririia noi instrumente (Gahleo Gahlel - mventeaza luneta), dedecalcul(Snellius - punela punctmetodatriangulatiei)~ilegi ton - legeaatractiei universale). Secolele XIX ~i XX marcheaza ofundarea studiului formei Pamantului pe baze mult mai precise, j~andnoile descoperiri ~tiintifice ~i tehnologice din domeniile ~grammetrie ~i teledetectie, toate acestea pomind de la aparitia ~i oltarea aparaturii de zbor (balon, avion, rachete, navete

ale",), a aparaturii~i senzorilorde captare ~i a platformelor

diversestatistici;

. constituie cadrul pentru realizarea

"
~ . ' '

de analize specifice ~i ca suport pentru optimizarea deciziilor.

' '
~

:t.~toare (satelitiartificiali). ~:"I. Ob~ervatiile efectuate au dus la cunoa~terea formei ~ia valorilor f :vel~nlor topografice, care in raport cu dimensiunile h etelpotfisuprafetei considerate negliJ'abile. -.{ Pamiit I fbnnad n ~, a fost apreciat a fi un corp omogen de rotatie, cu 0 l~i:&ura :e echllt?ruale carei axe sunt inegale datorita fortei centrifuge.
tlYPsoiduto

metrlca, de care se apropie cel mai mult aceasta forma este d e rota/Ie.
'I '

. . Detennina

fide Harta dIgltaIa, numlta uneon ~Ih acta mteIIgenta, Poate , a'
intuitiv ca 0 multime de date introduse in calculator ~I org structural dupa diverse criterii geografice ~i informatice.
j

n e g~o"?etrice, astronomice ~i gravimetrice aduc ~olUI xv8~aformel ~..dimensiunilor Pamantului, astfel, inca din es:antului ca fi~e consldera ca forma proprie, fundamentala a ~nol11U1englund~e~idul. Denumirea de geoid a fost introdusa de "e~?r ~inStaree~, ~IS~tng~i define~te nivelul mediu al oceanelor ~i I dIn sUpraf: ~nl~tttii) prelungit sub continente. Dupa cum doua
;

pr.eelzari asu

a a este OCupatii de oceane, se poate considera ca

67

66

nivelul acestora definesc forma Pamantului. Din pu gravimetric forma Pam~ntul.uieste. de~~ita ca un mUl~c~d: ~ suprafete tangente pe dlfect1a gravltat1e1fiecarui loc Gp u lnfil1i geoidul ca figura matematica a Pamantului. . auss ad:" Potrivit observatiilor satelitare, utilizate incepand . Pamantul este mai bombat in zona tropicala australi'i~i d~n Polul Sud (cu circa 23 m) ~imai ridicat la Polul Nord (cum~ltudiferente. aparute ca urmare a distributiei ~i densitatii ne~r~aI nlfo . uscatu 1 Ul~loceaneIor. Datorita complexitatii formei geoidului, proiectarea ac I:, o suprafatii ce poate fi desfa~urata in plan (cilindru, con ~s: pentru a putea fi reprezentata plan sau harta, este inadecvatadi ' de vedere matematic. Suprafata formei Pamantului mai sus defin.. poate reprezenta numai daca se apeleaza la 0 serie de generali conventii care pot genera reprezentari riguroase. Atilt formage cat ~i a suprafetei terestre se apropie foarte mult de formal elipsoid de rotatie ce poate fi definit matematic, de aceea in p geodezica ~i in cadrul Sistemelor Informationale GeograflGi utilizeaza elipsoizi de rotatie. Un elipsoid de rotatie aproximea se poate de bine forma unei anumite zone a planetei, in vremec zona nu este la fel de bine aproximata. Din acest motiv, oda imbunatatirea in timp a tehnologiei de masurare a formei Pama s-au creat ~i calculat 0 varietate de elipsoizi de rotatie, ~ acestora fiind dat de regula de numele celui care I-a propus~ro calculat. Pe anumite suprafete elipsoidul de referinta poate fi a
sau inlocuit de 0 sfera. Ca suprafata de referinta, elipsoidul este
.

. eoidului fata de elipsoidul WGS 84 variaza intre i. jna1tt~ea g-100 m in Oceanul Indian ~i +60 m in Atlanticul Ie . se tfitre ori coprln
-

d.

I Tabe10

6 1 EJipsoizi utilizati pentru teritoriul Romaniei

.'

Anul determinarii 1841

Utilizat in
Europa Centrala, Chile, Indonezia Franta, 0 parte din Africa International Fosta URSS ~i tIlrile din estul Europei International International

Perioada utilizArii in Romania 1873- 1916 1916-1933 1933 -1951

1951 - prezent

i909
1940 1972 1984

1s8O

rezent

6.1.2. Coordonate i sisteme de referinfii

Pozitionarea unui punct presupune, din punct de vedere metric,stabilirea pozitiei lui cu 0 acuratete prestabilita, data ~tr-unset de coordonate care apaqin unui sistem de coordonate ~t, la randul sau, de un sistem de proiectie utilizat pentru -~[ezentarea suprafetei terestre (Bo~, 2007). La nivel global '~.f!Vzltionarea unui punct pe suprafata terestra este data de coordonatele .~~ografice (Fig.6.1.): ;S~..bl
.
.

de 0 serie de parametri dintre care cei mai importanti sunt s~, mare ~iturtirea. In tabelul 6.1. sunt prezentati 0 serie de eli~so~Z au fost sau sunt utilizati pentru teritoriul Romaniei ~I algi

parametri sunt implementatiin majoritateapachetelorde pro.

dedicate Sistemelor Informationale Geografice. _ ct: La suprafata elipsoidului de referinta se raporteaza pU~o .. sprijin din reteaua geodezica determinandu-se pozitia aceskY proiectare. Romania se raporteaza la elipsoidul KrassOV~tili Elipsoidul WGS 1984 (World Geodetic System) e~t\ din prezent pentru aproximareaformei intregii planete, In~restr8. motiv nu poate aproxima mai bine 0 anumita zona mal 68
....Figura. 6.1. Coordonate geografice _ 2L____ fItId. Incadl1ll C
I1d)din 1924
4

ongresulUlUniunii Internationale de Geodezle ~I Geofizlca de la

..

.,.

Word Ge~~os~adoptat ca elipsoid International. Word Geo et~c System of 1972.

detlcSystemof 1984.
69

. Latitudine (q . Longitudine .

definitA ca unghiul fonnat de verti

cala IOQI

erea se face prin eonstruetii geometrice)

sau analitiee

punetulrespeetiveu planulecuatorului.

(A) - definitA ea unghi diedru format' ' meridianului punetului eu planul meridianului de origi Intre altitudinea elipsoidala - segmentul din vertieala loculn~, '
.

'ee (tfII11SPUO prin caleul matematie). ,onere3. se :Ografica asigurii corespondenta dintre coordonatele proiecpa. ')..ale punctelor de pe elipsoidul terestru ~i coordonatele
nee q> ~I . Y ale acelo~i punete de pe harta. Ecuatiile care defioese gWare )( ~~entiisunt: X == fl (q>, A)~iY == f2(q>, A)(Fig. 6.3.).

sta~ilit" euprins i~tre p?ziti~ pun~tul~ pe suprafa~l;~,P'" prOleepapunetulw pe ehpsOld,AltItudmeafurnizatade ' (Global po~ition System), este inaltimea,deasupra e~:~'" WGS 84, m vreme ee, pentru determmarea altitud'. l . ' Inio , folosese slsteme raportate 1 a lllve 1 u1 me dlU a 1marii obse ..:
~

,~ta
'j I'
11/

eoresPO ty

un anumtt punet.

~~

Oriee sistem folose~teeel putin doua suprafetede referinta - g~

ee define~te suprafata terestra ~i elipsoidul ee define~te modelul geo'':O

al suprafeteiterestre(Fig.6.2.).
Geoid

Suprafai Terrei

Fig. 6.3. Corespondenta

sistemelor de coordonate

,..........-................

"..::. - - - - - - - - Elipsoid

l~ Printranspunereasuprafetei eurbe a Pamfu1tuluipe suprafata plana a 'i se produe 0 serie de deformiiri asupra lungimilor, suprafetelor ~i 'urilor. Deformarile sunt proportionate eu suprafata teritoriului
,-'. . fiat~icu valoarea

scarii de reprezentare. Elementele unui sistem de

Figura6.2.Suprafetede referinlA Sistemul de referintii stabile~te legaturile existente iotre.s~st~t

'}1IDlec~e sunt:

, ::

8 planul de proiectie 8 punctul de perspectiva

8 8 8 8

eoordonate~i Pamant,oferind posibilitatea pozitionarii oncarul.

printr-unset unie de coordonate.
,

punctulcentral al proieetiei
reteaua geografica reteaua cartografiea reteaua kilometriea

In prezent la nivelul Europei se utilizeaza doua sisteme conven, de referintii: WGS 1984 ~iEUREF5, 6.2. Sisteme de proiecpe
6.2.1. No(iuni generale UfI' Proiectia cartografiea reprezintA procedeul d~ ~nspuoere a lee i de pe suprafata terestra pe 0 suprafatii plana. PrOlecptle cartOgra
5 European Reference Frames

6.2.2. Datulnul

D~~~~~~il~~te

rela~a exi~tentii intre ~eoid. ~i elips?id ~efinind

~IT1UIUi de UOllePamantulul preeum ~l ongmea ~l onentarea ~~fice, pentru eu reprezentarea suprafetei nta. Da:rdona~ ul devme utilizat astfel sinonim Sistemul Terestru de

70

Dupa zona acoperitAse disting: 1. datum geodezic global- caracterizat de elipsoidul d aproximeaza ce1 mai bine geoidul. Acest datum prezin~ referilr' caracteristici: unna!

. sistem
o

geocentric de axe Ud

originea sistemu1ui de axe este considerata in centr I

al Pamantului

o
o

axa z este dirijatA de directiaPoluluiNord

axa x este paraleHi cu meridianul zero (Greenwich)

rvatorul Astronomic Militar de la care s-au tacut in vederea constituirii retelei geodetice . astron .. .. . ,cfJiniifl Co d nale. ania au lost etermmatl cel trel parametn de pentru RO~ica intre datumul Dealul Piscului ~i WGS 1984 'S'!atie geo~e~etodei de calcul Molodenski pentru determinarea ;:'~"punzatO!1 t e cei doi elipsoizi dintre longitudine, latitudine ~i '"ente1or I nr ra elipsoidului. Utilizarea ' celor trei parametri confera .1 . d'ne deasup d ~ I recizie IIlai scazut ecat utI lzarea c~1or ~apte parametri
P

lenta ~i Obse OIIlice

. elipsoidul de referinta este WGS84 2. datum local - este utilizat pentru a reda cat mai fidels

'

~i .gra~n~:t~riIIletodei ~eAca~cul Bursa- W.ol~e. In urma proiectarii ..,.. de prOlectle Stereo 1970 eroarea ",r.sp ' Dealul PisculUl m slstem IUI IUJJ1U 1

globului pe un teritoriu limitat. (Fig. 6.4.). u~ in prezent toate datumurile sunt raportate la WGS 1984, dife! de pozitie fata de acesta fiind exprimate printr-un set de ~aptePat" trei translatii, trei rotatii ~i factorul de corectie de scam intre eel: sisteme carteziene. Datumul WGS 1984 este utilizat ~ide sistemul GPS (GlobalP.
System), motiv pentru care este esentiala intelegerea modului in

~ ta metodeide calcu cu cel trel parametn este estlmata la CIrca ;;~ metri,datorandu-senu doar fap~lui ca s-a ~onsiderat ca cele a datumuri au axe paralele ~l acuratetel formulelor de nsformare, ci ~ideoarece cei 3 parametri determinati in anul 1997 o acuratete estimatA la 3 m pentru Ax, 5 m pentru Ay ~i3 m pentru Az. Cei trei parametri de translatie utilizati in transformarea de tip
.~Iodenski

.'

(tabeluI6.2.) intre cele doua datumuri WGS 1984 ~i Dealul

realizeaza conversia intre datumul WGS 1984 ~i datumul util Romania.

:.Iuisunt:

Tabelul 6.2

Fig. 6.4. Datumuri

A'

i al

Ambelesistemede proiectielarg utilizatein R~IIlaOl;:iGauss-KrUger ~i Stereo 1970 au la baza unul ~1 a~;~as, orizonta1,0 variantAa datumu1uiPu1kovo 1942 pe ehpsOI mit r.
1940 (utilizat in fostul spatiu a1 tarilor socialiste), denUe at1Piscu1ui, dupa numele dea1u1ui din Bucure~ti pe care s ,

72

transformat in plan inseamna circa 125 de metri. Ind' p unui punct este insuficienta daca se precizeaza nurnailCtt~a longitudinea, fiind necesara ~i indicarea daturnului 1:t1tudi raportate coordonatele. Cat, Conform rezultatelor calculelor de transforrnare p ,f formulelor lui Molodenski ~i Abridged-Molodenski tI~ aplt. Rominiei, datumul Dealul Piscului 1970 este deasup~a ~ :' WGS 1984 ~i se situeaza in intervalul 29,7 m (Sulina) i43 0at~ Veche), diferentele crescand de la est spre vest pe ' 11l. aproximativ Vest Sud Vestica. Diferentele pe verticala intreO11~ datumuri variaza ~i in lungullitoralului, ajungand la 32 0 mC~ Veche. Inaltimea geoidului EGM 19966 deasupra da~mulu~ 1984 este de 31,1 m la Sulina, 34,2 m la Vama Veche, 43,2 mI Veche, conform modelului publicat de Agentia Statelor Unite la 0,25 grade (1441 x 721 puncte - precizie 1 m).
~

_ dupa pozipa planului de proiecpe : Cll1sif'icl1(ea riteriu,proiec~ilecartografice,pot fi: proiectiinormale

.'

"
,t
,

[)Up8 ac~st~i transversale sau ecuatoriale ~i proiec~i oblice sau de ,are,protect>

~ (Fi.g. :;.). ormale sau polare (Fig. 6.5.) sunt proiec~ile in care axa Pro~cid: ; axa conulu~ scn:.cilin~rului, in cazul proiec~ilor conice

"ufor c~mc in cazul prOlecpdoraztmutale, planul de proieclie se ti cnindrice sa~,in pol ~i deci paralel cu planul ecuatorolui.
.'~lWilPe-~fe fangen

,"
"-

'-/~;~~'t~l",,. -.J

6.2.3. Clasificarea sistemelor de proiect;; Clasificarea sistemelor de proiectii se poate realiza: urmatoarele criterii: deformari, pozitia planului de proiectief~ sfera, modul de constructie i utilizarea proiectiilor in cons hartilor. , Clasificarea dupa deformari
Dupa deformari, proiectiile cartografice se impart in tre.

Fig. 6.5. Raportul Conului, planului ~i cilindrului fata de sfera

:' Proiec{iiletransversale sau ecuatoriale (Fig. 6.6.) sunt iectiilein care axa cilindrului sau conului face cu axa sferei Ireun unghi de 90, iar in cazul proiectiilor azimutale, planul de
,

grope: proiectii conforme, proiectii echivalente ~i proiectii afii

sau arbitrare. Proiectiile conforme (echiunghiulare, ortogonaf, ortomorfe), sunt proiectiile care pastreaza nedeformate ung, elementel~ d~!ormat~ sunt suprafetel~ ~i.~istantele. edefl Prorec(iile echlValente sunt prOlecpde care past;reaZA n . suprafefele. as.,

leclie s~ giisete tangent la Ecuator

,.'

~i, ca atare, este paralel cu

unulmeridiansau se confunda cu planul meridianului (cand

1) ""'1;:"'
'~
~

.JIde proiectie trece prin centrol sferei pamante~ti).

"

/\

~ u,;

Proiec(iile arbitrare sunt acele proiectii care nu ~i~To

nedeformate nici unghiurile, nici suprafefele. Din acest grup d~tJU1

. " 1)1
fl'

2)

parte proiec~ile echidistante, in care raman nedeformate anurnitedirec~i.

.

!g.6.6 Pr '

. , . Oleqii' I) . a - azil1l' nOtmale saupolare;2) transversalesau ecuatonale

t [~ ~ $ .
,.../ '~.' .

(=w
'.'

!-~~ ~~1 '::~i I, ~::

..

.,) -r;
.

i1

'~ J~

_ ".

...

'I~.

....

- r -t'

. . .--

6 Earth Gravity Model

utalii, b - cilindrica,c - conica(dupaNastaseA.)

74

75

Proiectiile oblice sau de orizont fig. 6.7. Suntacel ' cilindrului sau conuluiface cu axa polilor un unghi rna~a~n

C(j

unghi drept. iar in cazul proiec{iilor azimutale, planul ~ rnlc de.' confundii cu planul orizontului punctului considerat. e Proi

elei cartografice, se stabIlesc . anumlte .. reguh, ProieCftll~ Irea re t b . x1 d 1 conSt1~d'tiile pe care tre me Sa em ep measca prOiectIa. d de la con It
~

.'

azimutale

neperspective

sunt. proiectiile. in car~,

Suprafata pe care se face proiectarea mai poate fi

'

Distribu~iadeformarilor

secantii la . sfera. terestra a~a ca putem grupa proiectiile ,,~a~ge~ .. ...1 In Pr: tangente ~I prolec{ll secante. "

.. ,..
c:J
Plansecant

[:::J

mici medii

mari foane mari

Fig. 6.7. Proiectii obiice sau de orizont a - azimutala, b - cilindrica, c - conica (dupa NastaseA.)

~Iasificarea dupa modul de construcpe

In acest caz se deosebesc: proiectii azimutale, PPff

cilindrice, proiectii conice, proiectii policonice, proiectii GO tionale, proiectii poliedrice ~iproiectii derivate. Proiec(iile azimutale se pot grupa in: proiectii perspective ~iproiectii azimutale neperspective. Proiec{iile azimutale perspective sunt proiectii proiectarea se face dupa legile perspectivei liniare, iar pU~" vedere este situat pe unul dintre diametrele sferei sau pe pre~ acestuia. Planul de proiectie este dispus perpendicular pe.?ial1l~' In functie de pozitia punctului de vedere, proiectlllea;f'~ perspective se pot clasifica in: proiectii ortog~~fice, io J~' stereografice, proiectii centrale (gnomonice) ~iproiectll exte~pd

Fig.6.8.Distributia deformarilor specifice proiectiilor azimutale perspective Proiec(ii/e cilindrice. In cazul acestora, se considera suprafata tel pamante~tiinconjurata de suprafata unui cilindru. ;- Reteaua geografica de pe sfera se proiecteaza mai inmi pe ~ata cilindrului, care dupa aceea se taie dupa 0 generatoare a sa ~i D ate desIa~ura in plan, ob tinandu-se reteaua cartografica pe 0 "~~f!Iaf:ata 1
' ' ,, ~

."
"

~ei Pana. D~pa felul cum suprafata cilindrului atinge suprafata ~~e~tcar~reprezIntaglobul pamantesc, proiectiile cilindrice pot fi: ~iOre (t~ secante. Deformarile introduse cresc de la interior spre ~ 9 Ig.6.9.
In fl . ) . =:;ectiile~~~.tle.de pozitia axei cilindrului,
"

La randullor, dupapozitiaplanuluide pro~ectie, fiec~efo '

polara, ecuatoriala ~i oblica sau tangent respectlv secant. introduse cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.8.). ,

ectiiecua;n~ncese pot clasifica in: proiectii normale sau drepte, ;: onale sau transversale ~iproiectii oblice.

fata de axa polilor,

76

Cilindru tangent

Distributia deformarilor

fl'' Proiectia Grinten, proiectia sferica sau globulara 111 ar cU e ~8r" Lagrange. iecpa
Distribu\ia detorm.;rilo,

Cilindru secant

..
~,
pm
"

c:J

deformari reduse

"lyE1 deformari medii

deformari mari

Figura. 6.9. Distributia deformarilor specifice proiectiilorcilindti Proiec(iile conice. Se numesc a~a deoarece planul de

. Figura 6.10.Distributiadeformarilor specifice proiectiilor conice Proiec(iilepoliedrice. Se aseamana oarecum cu cele policonice,

este suprafata desfii~urabila a conului. Ca ~i in cazul proie cilindrice, reteaua de meridiane ~i paralele de pe glob se proi" pe suprafata conului, care apoi se taie dupa 0 generatoare~is desfii~ura in plan, Dupa felul cum conul este tangent sau proiectiile conice pot fi tangente ~i secante. Deformarilein cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.10.) Dupa unghiul pe care-I face axa conului cu axa, proiectiile conice se pot clasifica in: proiectii conice nonna1e,, ecuatoriale sau transversale ~iproiectii oblice. '

. rata

Pamantului impartindu-se dupa meridiane ~i paralele in

globulUlse utlhzeazamal multe conun, care sunt tangente ( ersP " foarte . apropiate. Varfurile 'se gasesc situate ' . acestor . conuri . tul de P pe ~r 1 lar punc de cu preIunguea axel po1 ce comci lor, '
considera in centrul Pamantului.
Proiec(iile conven(ionale.

P~oiec(i~/~ policon~ce.

Pentru ~roiectarea

suprafete~a~..

latere foarte mici, care sa fie asimilate unor planuri tangente in ~llor. Pamantul nu mai este considerat sfera, ci un poliedru cu un ~r foartemare de fete. :' ~~oiectiilederivate. Din grupul acestor proiectii fac parte unele ~~ectl1, care deriva din aItele; de exemplu, proiectia Aitov, care Iya ~m proiectia azimutala ecuatoriala echidistantii. Tot din aceste . _J~~l~ d fac parte ~i proiectiile intrerupte ale lui Eckert-Goode, ",It-:1b el e,-Goodeetc. , " ~~aSlficareadupa utilizare
.

t de s.

Sunt cons1n!ite prtn 01~~ se ~ :

care difera de la proiectie la proiectie. In. cadrul ,o~ipro

~fjc~~n~c:~, P~?ct. ~e vedere, proiectiile cartografice se ~ot ~sferelor p lectu utthzate pentm hartile universale, pentru Mrttle OrPal1idi:e entru le hartile continentelor, pentru Mrtile tarilor ~i ale D ~ Intre '. ~Ctiile G .prOlectiile utilizate pentru haqi universale citam: f ferelor ~nt~n~Mercator, Aitov, Mollweide etc., pentru hartile
'

proiectiilepseudocilindrice~i pseudoconice,lar uneort

78

Il1lnttll1 proiectiile:

azimutala

ecuatoriala

Lambert, 79

azimutaHistereografica ecuatorialii, azimutala ecu t

'

a ute proiectia
arHe :~~ulare:

face parte din categoria

proiectiilor

sferidi azimutala ortogra~O:lala . . lea ee ~ . Mollweide, . sau globulara, 1 azlmutalaorizo etc., lar pentru hartl1e contmenteor, t ' 11 azimutalii ecuatoriala Lambert, Bonne, Sanson, azil11u~~~a l,a Postel, azimutala polara Postel etc. a Orl Pentru harti ale tarilor se intrebuinteaza proiectii d' , functie de scopul propus. De exemplu, pentru harta de b Ife noastre se utili:ea~a proiectia cilin~ri~a~ansve.rsalaGauss_: ,: Pentru hartl ale unor portmDl dm tan se foloses gl, ' rt~' pra diferite, in functie de marimea teritoriului, de destinatia ha .tll ete
. . ,

IeeC imiIe ~I suprafetele. cala lung EJe~

Pastreaza nealterate valorile unghiurilor, dar

6.2.4. Sisteme de proiec(ie utilizate in Romiinia In Romania s-au folosit in decursul timpului l11aimulte s

- 1389,487 m fata de planul tangent la suprafata. ,proiectianu este una.ste~eografica obi~nuita (in care planul de ctieeste tangent la ehpsoldul de rotatie), pUt'mnddenumirea de ctie dublu-stereografica (in cazul pachetului ArcGIS) sau
,

',,"a mare - 23782, , turttrea -1.298,3) (se\11l.' Planulde prolect1e .. Planulde proia:tie tangent (~ ~ntrul tiirii) plan de proiectle secant umc - mtersecteaza suprafata la

ellte1ede baza ~le pr~i~ctiei .. 'dol de refennta uttltZat este ehpsOidul Krasovski 1940 " . . hpSOI 45 000

de proiectii:

;'

grafic-extinsa(cazul pachetului ERDAS) (Fig.6.11.).

. proiectia pseudoconica, echivalenta Bonne, pe elipsoidBesS61

1873 pentru harta Moldovei. ' . proiectia cornca Lambert - Cholesky pe elipsoidul Clartt \ 1917 -1930.

. proiectia stereograficain diferite variante, pe elipsoidij intre 1930- 1951. . proiectia cilindrica transversala Gauss-KrUger, pe e Krasovski,-intre1950- 1970. l . proiectiastereografica1970,pe elipsoidKrasovski,din197:, "
6.2.4.1. Proiec{ia stereograficii '70 pe plan secant unic Pentru executarea lucrarilor geodezice, topo. fotogrammetrice ~i cartografice, de interes civil, pe teritoriul ROo~ a fost adoptata in 1971 proiectia stereografica 1970 impre~ sistemul de cote referite la Marea Neagra. , I 'yir~ Proiectia stereografica 1970 a fost aleasa in domenlU CIpt1 to ate sistemele de proiectie utilizate in Romania deoarec~al . diferentele cele mai mici intre suprafetele calculate pe su~r~tie;-.. a pamantului ~i suprafetele calculate intr-un sistern de p~~~ 197'""

Figura 6.11. Proiectia Stereografica

PolulQ

'.

geografiO nunut ~I centrul de proiectie se gase~te la coordonatele detange~~~ =::46N, 1.0= 25E - diametralopus fata de punctul

D~pa modu! de ~on~~ctie. proiectia stereo~ra In fut1

parte dm categona prOiectlllor aZlmutale perspective.

80

81

Raza medie de curbudl detenninata pentru Pun proiecpeieste Ro= 6.378.956,594m. ctu}
Intreaga tarnse reprezinta pe un singur plan de pro' . f are un cerc de deformare nula (locul in care sfera confo~:tle. proiectie secant se intersecteaza), detenninat trigonometric a ~I,PI de 201,718 kIn fatil de punctul central al proiecpei in Plan: aVan de acest cerc deformapile sunt negative in interior ~i poziti ac~stei (fig. 6.12.) fiind prezentate ~iin tabeluI6.3. ve In eXi
TabeluI6.3. Valori ale deforrnatiilor relative ale Proiectiei stereo1"1

I r de coordonate plane este definit de centrul S'steJ11ul a~ o(orientata spre nordul geografic) ~iOy orientata 1: ~ia)(e1e '~oriulnational are zone cuprinse in toate cele patru ~.j\Stfeltef1 u exista valori negative masurate in planul de .ne.pentfU ~~uit punctului central al proiectiei coordonatele - . s~aUa
.tle,
.

ezice: 0000 en~i Yo = 500.000 m to ""5~ . roiectie stereografica 1970 Romania se incadreaza in ~ AStfel? Infori cuprinseintre 130.000m ~i870.000m in lungul

in

.,-nulI ~Iv~iVintre 230.000 m ~i 750.000 m lungul axei Oy. planul de proiectie nu este tangent la elipsoidul de I Oxre:pe~rn . "Du~ ~te secant (polul proiectiei fiind situat in interior la 0 pexCI:Hl cu 1/4000 , din diametrul ce trece prin punctul al . central .. iBl'an(aeg I I d fi
A

-"c(iei)distanteleprOiectatepe p anu sec. ant vor I mal mlcl ecat proiectate pe planul tangent cu un coeficlent de reducere la scara " ko = I -1/4000 => ko = 0,99975
tora cucoeficientulde reducere

Pentru a obtine coordonatele X sau Y din planul secant este ,."sara deterrninareacoordonatelor in planul tangent ~i inmultirea

la scara ko.

Cuno~tereaplajei de valori pentru diferite proiectii este importanta ,erearecuno~terii proiecpei in care au fost fumizate fi~iere vector

in !ipsafi~ieruluicaracteristicde proiecpe. , Ire 0 tertapersoana,

Par~m~trii proiec(iei stereografice 1970

- ArcGIS

ProJectIon:Double_ Stereographic ~alse_Easting:500000,000000 00 alse_Northing: 5000000000 lo . , Figura 6.12. Deforrnari ale proiectiei stereografice 1970
pe teritoriul Romaniei aflalela to: 7 Pnn unnare dlstanta masurata pe teren mtre doua puncle I de prol
.' '

Scngltude _OCOrigin: 25,000000 ale]actor: 0 999750 Latitud ' e OCOrigin:46 000000 LI nearUnit: Meter , G ( 1 000000) eograph' .'
'

'

suprafata Pamantului in centrol proiectiei, va fi reprezentata pe pla~UavaJ1d 9 implicit pe harta in sistem de coordonate Stereo 70) de un segrneJ1flalela 1 Distanta masuratii pe teren la extremitatea tiirii intre doua punct~ e de uJ1

exemplu in ora~ul Sulina va fi reprezentata pe planul de pro1ecI avand 1000,65 m. 82

A.ngUlar ~c .Coordmate System: GCS _Dealul_ Pisculut Pril11e Me ~I~:Degree (0,017453292519943295) Datul11: Dr~lan: Gre.enwich (0,000000000000000000) SPherOid' Kr ealul_Plscului_1970 Semi'" " asovsky 1940

1970

'''a.J OrA. . XIS: 6378245,000000000000000000

83

. fapt, II Deoarece eXlSI.a 0 mare vanetate e executle a 1fI _ f{rii.ger.tOtU~i,in anul 1950 la elaborarea unui sistem de ~r s.a. IIJunsl al intregii lumi, introdus pentru hartile topografice 'Einla un1ve~ lsa~eIDbre N.A.T.O. ~i numindu-se U.T.M. (Universal de tart e te I Mercator). sversa

Spect u

I transversal. poarta numele de conforma . ..x . proiectie d

"'5' MC1idiaJl nmtml AD. en . linii secanUi fonllale de inlerset~lia cililldrolui ell suprafala etipsoidului

Figura6.14. Proiectia UTM (dupa Constantin V.)

Oeosebirea fundamentala intre sistemul U.T.M. ~i alte sisteme ionale (Gauss-KrUger) consta in faptul ca proiectia U.T.M. nu se ~. :rcitanumai asupra unui singur elipsoid, ci la 5 elipsoide de :C!.IiJnla in scopul de a ajunge la 0 unificare mondiala. Ace~ti
lSoizisunt Clarke 1886 (pentru America de Nord), Clarke 1880 ..tru Africa), Bessel 1841 (pentru fostele tan sovietice, Japonia ~i ~ de sud-est a Asiei), Everest 1830 (pentru India ~i partile ~i Hayford 190~ (p~ntru c~lel~lte p~i olta :.In urma cucenm de catre om a spatmlUl cosmic ~l datonta .UAOJta~aprecedent a tehnologiei in anul 1984 tacile occidentale :~S._84a~lDtrod~s proiectia U.T.M. pe elipsoid asociat sistemului ~(tiii rnetode:~ermJ?~tcu ajutorul sate"itil~r artificiali ~i P~~antului :,: asociats' POZ1t~onareglobala. EhpSOldul de rotat1e utlhzat este [~":!'I0~El'IC J;~~UIUJ de refe~nta intem~tion~~ W.G.~.-84 (W?~D :.11b1Itare a sistel11 T~M 198~~ IOtrodu.s pnn .utlhzarea 10 scop~ .cI~de '1 '%).l'oate v ~IUI de POZIponarepnn sateht G.P.S. (Global Posltionmg ,. anantelesaleau acel~i caracteristicide baz1l.

~U::0a!e sud-estului ~~iei)

l1I!Ura 6.16.Zonele

~i fusurile de meridian pe care se desfa~oara teritoriul

Romaniei

t:

Este0 proiectie conforma (piistreaza unghiurile nedefonnate).

f Fiecarefus beneficiaza de propriul sistem de coordonate plane initde:

axeleOx (orientata spre nordul geografic) - reprezentata de

proiectiameridianului axial ~i Oy orientata spre est - reprezentata de.P~oiectia ecuatorului in planul haqii. ~gInea sistemului de axe este ales astfel incat intotdeauna sa se
c."'L Ol11enclatu c.. ";':o.u.U~ de 4-6. ra..1otlor de plan pleaca . N_' ~l. notattlde tipul:NL35-08 '.

5~~ m. cu valoripozitive.Origineaeste deplasataspre vest cu N

de la scara 1: 1000000 cu

.l

l?dlcaemisfera

.3 5

cu~Indi:aZonalatitudinala(pentru Romania zonele K, L ~i M nse Intre 44 ~i 480 )

08nun,>;_ I fusului (34 sau 35 pentru Romania) -"<I.( ultI ..

ou de harm ce compune harta cu scam 1: 1000000

-numiiru

87

Atentie deosebita suporta proiectia cilindrica cilindrul este tangent pe un meridian dat (a fost descri ~transvetj 1772 ~idezvoltata de matematicienii Gauss ~iKruger)sade la\1i}' Proiectia Gauss-Kruger este 0 varianta a proie t' . Mercator utilizata in ~omania .din I?? 1, o.d~tacu adop~a~:la l'~a~ de coordonate 1942, 10d~memul mlhtar ~l10tari precumfI SiSti Sovietica, Iugoslavia, Germania, America de Sud etc. osta

T
I .. .. , , ,.;,"
I

In sistemele de proiectie UTM (datum WGS84)

v A
A

-,..' . I, ,
'\...:

Kruger (datum Dealul Piscului sau Krasovski) Ro ~Ia~ ruca poate fi reprezentata in intregime pe . 0 singura harta ' in~

noastra acopera m amb eIe cazun cate doua zone 18 _ 24 - 30E.

Tabelul 6.4. Parametrii de proiectie

Proiectie

Meridian Latitudinea Factor Central ori inii de scara A.o k,

Latim~a Estul
zonel
I

o o o o

0 9996 0.9996 I I

18 24 18 24 -

Fals Xo 24 E 500.000 0 30 E 500.000 0: 24 E 4.500.0000: 30 E 5.500,000 Q'

:=J VHPI'I17.id17,,1'-' ../ min,;;"? UB.!l"'}IdKM B.oP/dNAA'Y'l17eP',,;()t!.1m _ J,.U.m//(lKm E0t-h,.-mJ,../ m",I';m~;$,.1.R7_7,.s,mlh:..rm

ura6.17. Defonn1iri ale proiectiei Gauss-KrUger pe teriloriul Romaniei (dupa Nastase A.) Parametrii proiec(iilor UTM

Deoarece estul fals in proiectia UTM pentru ambe~ 34Nord ~i 35Nord este egal, reprezentarea ce10r doua zone,' (una la est de meridianul 24 E ~i a1tala vest) pe una ~iaceea~iI vor suprapune. in cazul proiectiei Gauss - Kruger a eelord~ ale tarii pe una ~i aceea~i harta va exista un spatiu intre c~~ reprezentari. Deformarile introduse de proieetia Gauss ~J!!, prezinta in conformitate cu Fig.6.17. Reprezentarea uneiad~o~ in sistemu1 de proiectie al celeilalte zone nu este de dOflt.~, deformatii1erelative ale lungimilor ~i suprafetelor eresCseJIlOI

Pro'

WGS 1984 UTM Zone 34N

leqle: Transverse Mercator Estfals: 500000,000000

~or~ fals: 0,000000 endian central'.,21 00 0000 Fact d ,c" .Or e scara: 0 999 600 Lahtud' , U' Inea de origine: 0,000000 a" nltatede x Ji: Sisternd masura: Metrul (1,000000) ' at Unitatea ~~oordonate geografice: GCS _ WGS _1984
j(.'
" '
,

. 'f17453292

'; .

5 masura pentru unghiuri: Grad Prj 19943295 ) rnuIM' .

eOdlan: Greenwich(0,000000000000000000)
89

Datum: D_WGS_1984 Sferoid: WGS_1984 Semiaxa mare: 6378137,000000000000000000 Semiaxa midi: 6356752,314245179300000000 Inversul turtirii: 298,257223563000030000 WGS 1984 UTM Zone 35N Proiectie: Transverse_Mercator Est fals: 500000,000000 Nord fals: 0,000000 Meridian central: 27,000000 Factor de scara: 0,999600 Latitudinea de origine: 0,000000 Unitate de masura: Metrul (1,000000) Sistem de coordonate geografice: GCS_was _1984 Unitatea de masura pentru unghiuri: Grad (0,017453292519943295) Primul Meridian: Greenwich (0,000000000000000000) Datum: D- WGS- 1984 Sferoid: WGS 1984 Semiaxa mare: 6378137,000000000000000000 Semiaxa mica: 6356752,314245179300000000 Inversul turtirii: 298,257223563000030000 PULKOVO 1942 GK ZONE 4 Proiectie: Gauss_Kruger Est fals: 4500000,000000 Nord fals: 0,000000 Meridian central: 21,000000 Factor de scara: 1,000000 Latitudinea de origine: 0,000000 1942 Sistem de coordonate geografice: GCS_PulkovO_ Unitatea de masura pentru unghiuri: Grad (0,017453292519943295) 000000) Primul Meridian: Greenwich (0,000000000000 Datum: D- Pulkovo- 1942 90

'.

asovsky_1940

Sferol.d.I<r are: 6378245,000000000000000000 seiJ1laxarnica' 6356863,018773047300000000 seiJ1iaX~ ~irii: 298,300000000000010000

I"Versu

tl.eS500000,000000 Estfa,s. Nordfals: 0,000000 . ' an central: 27,000000 dI Mert factor de scara: I.'~OOOOO Latitudineade ongme: 0,000000 Unitatede masura: Metrul (l,000000)

\'0 1942 GK ZONE 5 pV~K~. Gauss Kruger prolec

Sistem de coordonate geografic~: C?CS Pulkovo _1942 Unitateade masura pentru unghmn: Grad ~7453292519943295) '. PrimulMeridian: Greenwich (0,000000000000000000) Datum:D]ulkovo_1942 Sferoid: Krasovsky _1940

Semiaxa mare: 6378245,000000000000000000 Semiaxa mica: 6356863,018773047300000000 Inversul turtirii: 298,3000000000000 I0000
~~ pot intalnii ~i variante ale proiectiei UTM care utilizeaza: /, Is~emde coordonate geografice: WGS 1984; Pulkovo 1942; 1970 lu' PIscului
',.

~;tu~: was 1984;Pulkovo1942;DealulPiscului1970

erold: Was 1984; Krasovsky 1940

6.3. Sisteme de poziponare globala

Unitatede masura:Metrul(1,000000)

Siste ~h' tnele de .. f.,I:ylectelor static POZl!lOn~reglo~ala ~olosesc tehnica .de pozition~r~ ,,, SUprafata Pa sau 10 ml~care, 10 once momente, onunde s-ar gasl '~II.~cesta furn~ntului, in apa sau in aer (fig. 6.18.). informatii actuale in timp real, ca - ~Iprecise fDlzeazautilizatorilor ~. Pentru nay ' 19area 10 slguranta.

91

Un sistem de pozitionale globala GPS est sistemului global de navigatie prin sateliti, uti1iza~ dun Sli furniza informatii necesare determinarii pozitiei uno~ar pesuprafata terestra. PlI.",

e de pozitionare mentiona~e sunt indepen~e.n~e, d~~au in Sistentel lea~i componente, fimd astfel poslbda unhzarea ,~ lor aC~orapentrU ridicarea preciziei masuratorilor. iJilita IIa~~sm de pozitionare globala este compus din trei Oeice SIS: segment cu functii bine definite. c:nte, fiecaf 6.3.1.SITuetura sistemu/u; GPS
~.A~~~~
.~,.:"",.Mft:wtU , / ~A~$:

Figura 6.18. Constelatia satelitilor G.P.S. Primele realizari sunt in domeniul radionavigatiei marine odata cu aparitia sistemului LORAN (Long Range Aid to Navi' _ este primul sistem care folose~tepentru pozitionare diferentif dintre doua unde radio receptate simultan. in anii '60 devin operationale sistemele TRANZIT (S TSlKADA (URSS) care au folosit ~ase sateliti cu orbite polare j receptori la sol capabili sa sesizeze schimbarea frecventeila apf,0:
sau indepartare (efectul Doppler). Precizia masuratorilor Figura 6.19. Planurile orbitelor GPS Segmentul Spatial NA VST AR - GPS

cuprinde24 sateliti disp~i cate patru pe ~ase orbite la 20350

,

altitudine (Fig. 6.19.).

au 0 perioada de revolutie de aproximativ 12 ore.

.
'

moment era de :t 0,2 - 0,310.; Ca sisteme de tip GNSS (Global Navigation SatelliteSys i folosesc urmatoarele trei tehnologii:

durata de viata a satelitilor sistemului este de aproximativ 7,5ani si.stemul dispune de cinci sateliti cu functie de rezerva ~i control dlsP~iintre planele orbitale, . . ,

. NAVSTAR . GLONASS
1986

_ Sistem de navigatiepentru urmanre ~idistributle - GP~'~, . ~ . trolata m dezvoltat de SUA fimd dat m folosmta con 'a (disponibilitate selectiva)iar din 1995in folosintadeph:ii,
- realizat in fostul URSS ~i declarat ope
'
"

GPS (Navigation System with Ti~ng and

pnnclpalafunctie a satelitilor este de a genera ~i ernite in r~. t

,

.
~

lem'
'0

. GALILEO _ EGNOS myel european.

este 0 incercare in curs de l1UP

,,"
,~

..

~~anenta semnale pe doua frecvente diferite. Semnalul transrnis . P, nd~ &ecventa purtatoare, codul de acces la date, mesajul de na Vlga t GLONA~~~I semnatura satelitului. .ClI . . .. . . pnnde 24 satel' ' di 1 191 00 \..~ . ItI Sp~1 cate opt pe trel 0rblte cvaslClfCU are 1 a Segl11en 1\.111 altitudine. NAVSl'tul de Control AR - GPS
~

93

. compus din mai multe statii de monitorizare

. are

'

impreuna cu antenele de receptie; ~l de COOtti atributii in mentinerea ~i reglarea orb' . implementarea tehnicilor de protectie a datel Itelo~ selectiva asupra datelor pentru diferiti Utilizato~ (dlSPo~ ftecventeiceasurilorsatelitilor~itransferulrnesaj'1sUpra~

.
,

t utilizate in activitati de recuno~tere a terenului, re'vent S ~lor vizibili la un moment dat, traseul parcurs, viteza de f l f sateItJ , '!.I1.Ari'.a , ' de dep Iasare etc. d:rI>i'ha
re topografice

1JiI'~~zif1a~l uw\"

catre constelatiade sateliti. e or de GLONASS . 0 statie principala de monitorizare~i contro (la MOSCOV.. numar nepreclzat de echlpamente pe tentoriul Rusiei.
~ '

m in determinariautonome, . ~Zl~taP real- diferential~icca ~.cm~prin procesarepostiferentiala)

..10I11.1~ urnp u precadere in domemde 10 care ete necesara 0 buna ~.t11aat: ~ozitiei. P~z,i~ta capacitatea de, a proce,~ codurile C/A
.

Rece?t~a reciziide masmare bune (:is

'

Inare'sition-codelC1vdlan Acces-code) ~IP (PrecisionCode) cu 0

Segmentul ntilizator ,sist~mului GPS este principala compOi' segmentulm pnn faptul ca operatorul vine in contact acesta. . Rolnl receptorului este de a capta ~i prelucra semnalei sateliti oferind utilizatorului pozitia spatiala In functie de de referinta, Principalele componente ale receptoarelor GPS sunt: antena - poate fi antena intema sau extema aparatului rolul de a receptiona ~ifiltra semnalul microprocesorul - are rolul de a controla modul de ope. decoda ~i procesa dateIe primite in vederea stabilirii'

. receptorul

. . ~~~ rnai buna decat C/A , executa masuratori pe unda purtatoare '::enta-1575,42~, 1..-19,05cm).
Receptoare geod~z~ce. . ,. ~ -Prezinta caractenstl ~I preClZll de masurare ~ foarte bune (::1::5 m 10

. .

inariautonome, cca. 5 mm prin procesare postiferentiala) sunt 1!U~te cu precadere in domeniile in care este necesara 0 foarte buna :nninarea pozitiei. Prezinta capacitatea de procesa codurile C/A e Aquisition-code / Civilian Acces-code) ~i P (Precision Code), t3 masuratori pe unda purtatoare Ll (ftecventa - 1575,42 MHz, 19,05 cm) ~i L2 (ftecvente - 1227,60 MHz, A. - 24,25 cm) l!zand 12 pana la 40 canale ce permit comunicarea cn satelitii din l ernedIfi ente.
' '

. sursade energie
~idisplay)

vitezeide deplasare,timpuluietc.

;.
.~

. componentelededicate comunicariioperator6.4. Clasificarea receptoarelor

receptor

~I

In functie de marimile cu care opereaza ~i in. ~ctie ~~~.. oferitase deosebesctrei categoriide receptoare:de navlgape,to ). geodezice. Receptoarede naviga{ie precl Au caracteristici~i precizii modeste fiind util~~ate ~~einfo! domenii de activitate in care sunt suficiente pozttJniifl
(navigatie terestra, navala ~i aeriana).

94

7. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFIC

INTERMEDIUL SIG - ANALIZA SPA TIAt!.R.1

'

1 Tipuri de date ale mediului GIS 7. (date vectoriale ~i date raster)

.

a entitiitilorgeografice care compun 0 harta digitala Reprezentarelizeaza prin intermediul elementelor de tip vector ~i IjgentA) se re~titatilor de tip vector pe ecran (de catre software) se d [I . .a sa geometnca, dupa cum urmeaza. ladetin~1 este determinatde coordonateleabsolute ale plasarii sale ~nclanls patiu (X, Y/Z). Se 'afla . la intersectia a doua drepte tnP rdonate), nu are dimensmlll. E ste recunoscut de medil u
~CAD datoritiispecificatiei interne a fi~ierului ca este vorba de punct. In cadrul ~IG p~. punct se reprezintii: cote, v3rfuri, foraje, sta~imeteorologlce,stiilpi etc. . Linia definitii ca segment de dreaptii pe baza coordonatelor punetelorextreme, este alcatuita dintr-o multime de puncte ~i are numai 0 singurii dimensiune (lungimea). Este recunoscuta de aplieatiidatorita specificatiei de tip linie. Exemple de linii sunt: reteauahidrografica, reteaua de transport, em de comunicatie etc. Cereulva fi constituit de catre software pornind de la coordonatele eentrului~irazii; Areul de cere necesita pe langa coordonatele cercului ~i raza, Coordonatele punctelor de capete sau un capat, unghiul cuprins ~i
sensu! de constituire;

Scopul principal al implementarii Sistemelor I tI

Geografice este Analiza Spatiala a datelor

'I ,

~i an o~a,

georeferentiate ~i regionalizate. Un SIG este un medi v~~itJf

pentru analiza spatiala (Haidu, I., Haidu, C., 1998). Mediul i~tl1n , in care se realizeaza analiza spatiala este harta, alcatuita diorrn. informatie (layers) ~i date atributare. ns Efectuarea analizei spatiale in cadrul SIG presupune p specifice care combina sistemele de gestiune a bazelor de i'd' metode de analiza statistica, cu tehnici de procesare a imaginiJ.a procedee de cartografiere computerizata. Metodele ~i proeed analiza spatiala se pot grupa in mai multe categorii (Fig.'~ trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele cerinte: examiR: interpretarea datelor, evaluarea cantitativa ~i calitativa a enti: r

r. Ati~a~ea ~trni matematici (geometrie, trigonometrie, algebra), pe a go ordonatele carteziene ale punctelor de la co. . sale determinante

proceselor ~i fenomenelor din spatiul analizat ~i oferirea unu'i. concret pentru luarea unei decizii corecte.
OPERA TII SPApALE Spatializarea inforrnatiilor (interpolarea, agregarea), Crearea ~iAnaliza MDE,
ANALIZE SPA 'flALE Analiza infonnapei punctuale, Analiza de retea, Analize de veciniitate, Analiza de vizibilitate etC.

Filtrarea

"

~uroe.1espline (NURBS8) necesita coordonatele punctelor de

METODE

~ PROCIDEE .JI
MODELARE SPATIO-TEMPDRALA Deterrninista. sta1is1ic3.

I eXlUne/tangenta ~ianumite conditionari globale (Fig. 7.2.,7.3.). Figura 7.2. Curbii spline. Forma depinde de pozitionarea punctelor de control tip pod/nod
8 Non_u 'r. bl.~~e (dacan~oem Rational B-Splines - rnetodli precisli de reprezentare a liniilor litate rnate~nt,sub forrnli de retea Pot deterrnina 0 suprafatli). Beneficiazli de
' ...ahcli'

~ DEANAUZA.SPATIALA.~

MODELARE SPATIAL.A Overlay vectorial, rnatricial, rnullicriterial, de agregare a datelor, vector/raster; rnodelare rnaternalica

stochaS1ica ,

Figura 7.1. Metode ~i procedee de analiza spatiala (dupa Haidu, I., Haidu, c., 1998)

96

Inf1uenle ~1este U~orde modificat deoarece fiecare pod/nod al sliu azlisUprafaiadoar pe 0 portiune limitatli. 97

Control Point

contlnU

wi textual, fontul ~i manmea literelor, alinierea ~i

Control Polygon

Entitatile mai complicate fig. 7.4. se celor de mai de sus, astfel:

. Polilinia: succesiune de linii sau arce adiacente (concatenai

'

. Poligonul:

succesiune de linii sau arce adiacente (conca'

la care punctul final coincide cu punctul initial, rezultfu1d contur mchis.

d I 1JU(1ct~d linii ~i co oane, mtersectIa mtre acestea genereaza ',(J1Iatrlce)a : rasterului:pixe/u/. Spre exemplu, un segment de 9 de baz une din puncte/pixeli care au 0 culoare distincta fata ptase ~~rn~ginii, densitati ~i dimensiuni care pot diferi de la 0 .(1dalu t1~la alta. In imaginea raster, 0 entitate grafica nu este 0 }oei\r:~n~ulara, pentru ca punctele de culoare care 0 disting sunt en!, oniuratede puncte ale fundalului ~ieventual ,' . de al celorlalte ~ t mc I d ~i existente. A~a ar, lmagmea raster este 0 matnce rectangu ara !eli ~i doar cromatica acestora ajuta ochiu/ uman sau
~

(1~' alstocarea entitatilor grafice se face sub forma de J~eprezentaj~acest mod construirea/afi~area unei entitati se face suprafata iJ1e raster . . . acesteia, rezuItand 0 I ' te amplasate pe toata COora

;:'e-ulsa distinga entitalile reprezentate (fig. 7.5.).

Figura 7.5. Retea de celule de tip raster

~:?

mediul GIS,fiecarepixel al unei imaginide tip raster are eel putin

.
Figura 7.4. EntiUiti de tip vector (puncte, linii, poligoane)

..

de;

Pentru etichetarea entitatilor descrise mai sUS(den~e

:.

vfufuri, loealitati, sWzi etc.) se folosesc adnotari/e (te~tepunYi' reprezentarea grafica) ~i care sunt definite prin: eoordonate e

:C:~ neta.(eoo~don~:X, Y) ~i0 informatie. de atribut (culoare~. C~ '~Qte . ~tonlor, nDaglmle raster pot sa conpna elemente defimtom !!Ire, fn~nInfo.~atiile de tip atribut. In afara de specificatii eu privire la l)aratne~nnatitle de tip atribut pot sa fie date referitoare la altitudine, sau line attncarac~ristici pentru tipul de raster (temperatura, precipitatii, 'Ografice :sfef}ca, raporturi intre suprafata ~i lungimea retelei IIId fi rep e.). In acest caz, imagineade tip raster are trei dimensiuni, .. mOdele :zen~ti1 ca atare de catre prograrnele mediului GIS pornind Utnence.

98

Imaginile tip raster pot proveni din: . Scanarea (copierea) unor planuri/haqi existe te (barrie,carton,film,ozalitsau calc)- numit sun Pe Sll analiticasau arhivatraditionalii. !port QI1Qli~" . Fotografiereaaerianaa teritoriului.

De la sateliti specializati.

. Alte

surse (import/export,

desenare explicitii etc.). de analiza spatia/a -..

j

7.1.1. Meto!!.e i procedee..

Sistemele Informationale Geografice au la baza I

'.

Geoinformaticii, tehnicide reprezentare computerizata e ente

Pamantului (Cartografia Computerizata) ~i metode a~ ~ Spatiale. Geoinformatica reprezintii 0 disciplina in specializata pentru lucml cu bazele de date spatiale ~i clf colectie de aplicatii ale tehnologiei informationale in vederea.~ informatizate a suprafetei Pamantului ~ia entitatilor acesteia. Un program SIG care nu poate efectua analize spatiale.~ un program de Sistem de Cartografie Computerizata. . .< Metodele ~i procedeele analizei spatiale care se baz; tehnologia informatica aflata intr-o deosebita dinamica,se de' mod continuu prin aparitia in permanenta a unor alte nOF' odatii cu dezvoltarea tehnologiilor ~i puterii de calcul har~ software. Din acest motiv, in faza actuala de dezvoltarea' Spatiale, limitele dintre operatii, analize ~i modelari nu sun.t. definite. S-a adoptat astfel, 0 maniera de prezentare de tlP.1! (Haidu, 1998), de la operatii simple, la analize profunde ~ modelare spatiala." Operapi spa pale singulare. Se refera la probleme primul rand de aspecte cartografice, cu adresare asupra spatiale de baza incluse in stratele de informatie (laye1.c fi tema. Aceasta categorie cuprinde metode care prelucre~~ ~Iii; existente intr-un singur strat sau transforma in~~rmat~ll~ d6; obtinerea unor informatii noi. Principalele operatll spatt~eili ~ ~~tializareain~o~atiei ~riii ~etod:filt~ se
. .

tia1e singulare. Acest tip de procedeu se ..Illite s~~r_unspecific aparte al analizei ~i anume ca noile pon sunt rezultatul prelucrarii unui singur strat de rizeaza rii de ~a!ese remarca analizele spatiale ale informatiiIor a(ie. A.IC~ormatiilor liniare ~ianalizele de vecinatate. ") jU~e,ale~e JIlodelare spatiaHi. Sau met?de d~ analiza spatiala etode bazeaza pe metode matemabce ~l pe modelarea la,. seadaptatela entitiitile spatiale cu care se lucreaza (punct,_ at1~a ~i la cartografie. Aceste metode se implementeaza cu ~.o.9hgon)pachete de programe (extensii) ata~ate programului de III unorlimbaj de programare care utilizeaza ca algoritmi de ... ,eu U~lgebra cartografica ~i booleeana, statistica cartografica, l~.rar~ functii matematice. In aceastii categorie intra tehnica de 'y ~~suprapunere ~e harti) ~i dive~s~ proceduri deri~a~e ?in, - :- overlay vectonal, overlay matnclal, overlay multlcntenal,
.
~

lID'de agregare. etc. P.roced~ul este d~ tip IN/OUT in care mlede informat1e trebUle sa alba acelea~l coordonate, sa suporte PJlrenta.Se urmare~te aflarea relatiilor intre stratele care ocupa i spatiugeografic. In sistemul ESRI ARCGIS acestea se numesc ',~',e de geoprocessing. Ele opereaza date spatiale care apartin au mai multor layers, prin analiza de hp intersection, combine, union,merge,clip, modifY sau updatefeature,

_'. -odelarea spatio-temporala. Se realizeaza prin apelarea mai 0r straturide informatie ale aceluia~i teritoriu, dar prelevate la nt~ ~iferitede timp. In acest caz este vorba de incorporarea "
oglelspecifice seriilor de timp deterministe sau stochastice. T I rebuie . 'HAe I mentlOnat faptul ca alte operatii singulare precum

:t de editare vectoriala, de editare a atributelor, calculele

I~lilor ~ce . (~a~uratori privind distantele, ariile ~i perimetrele 'atarii tIp ~lnle ~i poligon care apartin unui layer) sunt specifice Cate~rn~~late. a bazelor de date ~i cel putin ultimele pot fi ~ei de da~lClde Interogare a bazei de date. Tehnicile de interogare

.'nivel de~ nu s~ntprocedeeale analizeispatiale,ele constituieun

nVeStIgarea datelor.

(ModelulNumencal Terenulm)~loperatllspatlaled100

7.2. Modelul numeric al terenului (l\1N'f) digital terrain model (DTM)

. ale caror variabile date . de diferite ~ ",atlce . Isunt "T1lale Itand 0 reprezentare vlrtua a a 1I, . aces tela. .~ l'rezu

Necesitateaacopeririicu dateomogenea unui

.
~

'e,.isllC , uprafete or es e procesu pnn care se reprezmta Modelarea naturaHisau artificiala prin intennediul ecuatiilor
_, 0

eadrul unui proiect SIG, imposibilitatea de a cOlec~at~uCali datele necesare unei analize spatiale de tip SIG ~i dIn.tere!
infonnatiilor
~ lIIel: spatializare a informafiei. Aceste i': metode repre~' 10t a e . i': " mlonnatll Ior sporadIce eXlstente, conlonn unor algorit .
"

.sUP~~~elarea supra~etei terestre e~te d~eciun. caz particular

au detenninat

apelarea tot mai freev~r~~nle

- atlce. suprafetelor m care trebUle sa se tma seama de _.odelare a ifiee ce tin de reprezentarea Pamantului sau a unor
'e-IT1el.e spec ta (sisteme de proiectie, sisteme de coordonate).

spatiu al arealuluide studiu, obtinandin acest fel info:' I~~

punct d~n:espectivu~ areal. Prin spa~i~lizare,i~treg arealu~t~~~ beneficia m mod umfonn de date ~I m!onnatll, alcatuind' sau un camp de infonnatii continue. In aceasta eategOri:i operatiile spatiale singulare realizabile prin metoda interpol are ca rezultat realizarea Modelului Numeric al Terenuluicu d@'" Model Digital de Elevatie (MDE) ~i a trasarii izoliniilormetodele de analiza a morfologiei MDE, metode de filtJ:.: influentare a variabilitatii datelor care lucreaza eu structuri: raster.

'unidtnac~sdeModelul Numeric al Terenului include pe langa Te[11len 0 serie suplimentare cum ar fi . . de alt~tudine 1 . de elemente . b d I ( ) ~ inuitatiale terenu~u~.c~es~~, a rup~? cursun .e. apa , va on nt Ior, aspectului, Vlzlblhtatll,parametru atmosfencl etc. ~nte
~

ModeJulDigital de Elevatie (MDE) sau Digital Elevation

In cazulanalizeiGIS din punctde vederegeografic, treb

in vedere faptul ca exista 0 distinctie clara intre suprafata tereS ~i reprezentarea ei digitala. Atat modelul raster cat ~i eel vect~ pot reda cu fidelitate realitatea din teren. Din aceasta cauz

1~1 (DEM) este un MNT sau DTM unde variabila caracteristica tiide altitudine. Este un model numeric al suprafelei terestre ce ie aflitudinea reliefului prin intermediul valorU altitudinale a et de puncte e$antion sub forma unei matrice dispuse dupa 0 'Idecefufe cu forma rectangulara. Reprezinta punctul de plecare pentru calcularea unor elemente morfometrice ale reliefului ~i Iiarea hartilor tematice digitale cat ~i pentru analiza spatiala ~i Jla~ea ~atematiea. Modelul Digital de Elevatie se poate realiza, in elplU, pnn doua metode:
:,

acela~i teritoriu se pot utiliza mai multe modele, alegerea~~ rncandu-se dupa criteriile scopului urmarit, acuratetea dateloruJ volumul de date etc. Tennenul de Modelul Numeric al Terenului (M . . Prima/1 Digital Terrain Model (DTM) a fost foloslt pentru . 'd~ .~ 1958 de catre Miller o::i Laflamme care I-au deftnlt .f 'f f . /II
reprezentare statistica a suprafelei continue

; POmind de la 0 harm topografica prin culegerea datelor altimetrice subfonna vectoriaIa de tip punct (cote) sau linie (curbe de nivel); ~ baza imaginilor aeriene sau satelitare prin stereoscopie, tterferometrie radar (metoda relativ noua) sau radioclinometrie. dncadrul sistemelor informatice DEM-urile pot fi reprezentate in ouatnoduri'

~ terenu

Ul u~ i~jJ.,

numar mare de puncte a caror coordonate ortzont~le r:i:tr-uni . cu altitudinea (z) sunt cunoscute, reprezentare realtzala ; de coordonate arMtrar. 'C ",0 Modelul Numeric al Terenului define$te gen.er: a ,.e,. digi/ala a suprafelelor prin aproximarea numerlf~ons'iluifJ~ inconjuratoare, cu ajutorul unor algoritmi de calcu .

in Inodul ;ectoriaf, unde curbele de nivel vectorizate sunt rep rezentate . d Printe ) ... (Xj,Yi)... (X) '-0Succeslune e puncte (XJ,YI), (X2,Y2
Si:;:~ dcare au altitudine constanta ~i pot fi identificate printr-un .. e eoordonate. InInOd '
Undefi~ raster?prin in~ediul ~ei ~retelerectangul~ de.pixel~, Printr-un~e dtntre aee~tIa reprezmm un punct fix IdentIfieabd Sistem de coordonate ~i care are memorata altitudinea.

103

Apropiindu-ne ~i mai strict de prelucrarea d

.
.'

wi dezvoltarii aplicatiilor de modelare matematica a

I 50, incepu
,ei terestre b'

Modelul digital al terenului (DEM) este 0 reprezatelor g, sistem 2D sau 3D a suprafetei topografice, a relie~~~e (f general multiple utilitati: UI, Ca

vizualizarea

configwatiei suprafetei studiate in ed a confi~wapei d~ ansa~blu a reliefului, corel:te e~ea

structurn geologlce, unhzarea terenului, identifi UeI< tipuride peisaj~ielementeleantropice; Catea: . determinarea ~i vizualizarea cartografica a unor ' ' ..s:: . mOuometnce (hipsometne, d ensltatea ITagmentari.

. determinarea

adiincimea ftagmentarii reliefului, pantele, relie1 expunerea versanplor etc.) determinatoare de peisaj;
lungimilor ~i suprafetelor specifice uno

geografice ~ide peisaj (Iungimea ~i lapmea bazinelorhi, lungimea segmentelor de riiu, lungimea ~i ina1timea' altitudinea ~iraspiindirea suprafetelor de nivelare etc.); i trasarea de profile cu diferite scan verticale pe diferitealii'[

'~ x ~ . dus la utilizarea unel termeno Iogll care dhera astle I : rJ:ites States Geological Survey's (USGS) distribuie patru de modele digitale de elevatie cu anumite particularitati ute sub denumirea generica de DEM (Digital Elevation I), derivate din harti topografice la sciiri diferite, obtiniind astfel !entariale DEM cu latura de: 7,5 minute, 15 minute, 30 minute ~i

paca.s Ie factorilor de me 1Us~u a ~enomeneor ce ,varlaza riabllea. ~ica atare reprezentablle pnn suprafete contmue, se UU inspaJ~~itale cu 0 larga aplicabilitate (modele digitale ale ~~~del~lu~ntilor, mod~lul ~igi~1 al ~empera~i aerului, ,rsle!" P presiunii, al mvelulUl piezometric etc.). In acest caz, itatulor, .altitudinea reliefului, ci de la care se pleaca . nu mai reprezinta . fenomenulUl 10puncteIe respective. itudlOe~ungul timpului, importanta analizei spatiale prin 'e noi de achizitie a ed~al IU modelelor digitale . dar ~i metodele ..
~

sau se adauga, pe hinga aceasta, e SU s tiwie altitudinea ~ d'

'

sub forma de funcpe y = f{x), in vederea dete'

evidentierii unor fenomene ~i procese geografice ~ii (aspectul interfluviilor, ~ei, aspectul vailor, suprafete dem glacisuri, profile longitudinale ale talvegurilor, pragurf rupturidepantaetc.); . vizualizarea anumitor componente ~i tipuri de peisaje,c fi vizualizate in teren sau care cu greu pot fi repera~ (suprafete de nivelare, creste, cueste etc.); Digital Terrain Elevation Data (DTED) este folosit de U.s. NationalImaging and Mapping Agency (NIMA) pentru modele standardde tip raster ale altitudinilor. Aceste produse ofeca un minim de date pentru aplicapi care necesita informatii despre altitudinea, panta ~ilsau ,,rugozitatea" terenului. Standardul ~e~can DTED reprezinta 0 retea de puncte cu cota cunoscuta cu ~elOlv~le de acuratete (.dtO,.dtI, .dt2), realizata in scene de lOx10, DezolutI~este de 30 secunde de arc (aproximativ I kIn) pentru D~D n~vel0, de 3 secunde de arc (aproximativ 100 m) pentru ni lD Ol~ell ~i de 0 secunda de arc (aprox. 33 m) pentru DTED Si~ 2 (Fig, 7?,), in coordonate geografice pe elipsoid WGS84 ~i Lev ~ de refenntii altimetric nivelul mediu at marii (Mean Sea

. desemnarea unor atribute de tip temperatura co~l~te ~u ;u'I

~i folosirea unui gradient termic pentru vanatta In permite realizarea hiirtilor repartizarii spatiale a tern],

~
11

medii anuale~ilunare.

d baza itIl' MDE (DEM) reprezinta componente e. te sub Sistemelor Informationale Geografice, fiind cons!der~eoar~'t1 ale acestora (Digital Terrain Modelling systerns~ t reali absolut necesare in aproape orice tip de analiza, au OS'I,

ex~; MSL~. Pe~n:u D!ED nivell .~i2, datelealtimetrice s~t

iarPre ~~pe lII1agllllaenene sau satebtare prelucrate StereoSCOpiC, (verti~~a absoluta trebuie sa fie de :1:50m (orizontala) ~i:1:30m pentru nivelull, respectiv:1:23 m (orizontala) ~i:1:18m (vertical: ) pentru nivelul2.

105

. Shuttle

Radar Topography Mission (SRTM) este Uit (Natlonal,-, international coordonat . . de ditre NGA .
'

odele numerice ale inaltimii obiectelor de la suprafata

Intell~g~nce.Age~cy) ~I NASA ~attonal Aeronautic '-I

Admimstratton). In luna februane
~ 1. zile

a anului 2000

san,
I

ENDEAVOUR a .petreeut reliefului uscato Ul'.

sistem radar special realizareaunUl ~I)j . permlta . care sa-I b. I R I

e~o upa 0 tmuta este de 30 teritoriul Statelor ~mte ~I 90 ~ p~ntru celelalte teritorii Se pot descacca, amt pentru tentonul USA dit ~ipentru
.'

i~ spatiu fiiod ~~~ta

. f;)(ista ~~@e exemplu c1adirile) care poarta denumirile de Digital terenuluModel (DSM) sau Digital FeatureHeighModel Surface (praM>' rile GIS complexe (ARCGIS) sau programele softwa:e-~rnagine, ENVI, ERMapper ,ate(Br a~ce ale terenului ~i utilizarea de numen rrnatoarelor etape complexe .gerea, Uculegerea datelor de intrare, etc.) permit elaborarea de ulterioara a acestora prin prin care se urmare~te prelucrarea acestora ~i

~(
-.

regiunilor globului de pe site-ul USGS: http://seamless.~aj'j

'hrea ~l

j8area rezultatelor:

'. Figura7.7. Model Digital de Elevatie de tip DTED level 2 Depresiunea Bra~ov,Culoarul Rucar-Bran, M-tii Bucegi, M-tii Piatra Craiului, M-tii Postavaru, M-tii Per~ani).

107 106

rea P d telor (raster sau

~eJltar~

. ~zisa a modelului ~i la alegerea structurii de roprl u TIN)

~!ate/or

reprezinta

procesul

prin care se obtin date de la

,4chiZ'(uz. ra Sistemului Informatic Geografic ~i convertirea

uJ:S~ extertoaformat digital specificSIG. Aici trebuie sa se retina 10ra intr~u~ile introdusein faza de achizitionarea datelor se vor lid ~ivor compromite intreg procesul de analiza spatiala. iin I de obtinere a datelor spatiale sunt de 0 mare varietate, Surse e care este 0 distinctie intre achizitia noi . necesara . datelor 'v Pentru h d I tx fi istente. Om aceas a cauza .ac -'z'l,a ateJor nOI se ace cu: .1 celorex fi cadru1 di I, aratede masura 10 n can or topogra ce (pentru date a~ovenite din masuratori in teren se folose~te statia totala P . tahimetru electromc ) ;

~~

- ...

Figura 7.8. Model Digital de Elevatie de tip ASTER

. metode ale teledetectiei ~i aerofotogrammetriei (interpretarea imaginilor satelitare ~i a fotografiilor aeriene ); . GPS (sistem de pozitionare globala prin satelit); . scanare cu laser (realizeaza direct modele digitale ale terenului);
,

. rea/izarea

MNT: achizitia datelor ~i construirea modelulu

. corectarea

MNT: corectarea erorilor ~i eventual ac'

Achizi(iadate/or existente se face cu:

f . tableta digitizoare (pentru hArti, planuri etc.);

modelului, opemtiunide filtmre, combinareamai multo: provenite din surse sau perioade diferite,transfonnarea:,""'" modelului(TIN- raster~iinvers);

. interpretarea . vizualizarea
utile;

MNT: analiza modelului ~i extragerea infq

MNT: redarea grafica a MNT (reprezentari 2~
1

animatie,etc.),etapa stranslegatade cea anterioara;" ' . exploatarea MNT: dezvoltarea aplicatiilor spectf'ice,
domeniul dorit. . "ace J
"

scanare (pentru hArti topogmfice pe suport clasic, fotografii, . imaginisatelitare, desene etc.); digitizare pe ecran (tmnspunere in sistem SIG a elementelor geograficereprezentate pe hArtile topografice, imagini satelitare, aerofotogrameetc.); manual(prin introducerea coordonatelor).
.. . _ .

-i Dintr

Oe~i ~. parcurgerea tuturor etapelor este obhgatone, e~~ rb poate face 10 ambele sensun. Astfel, rezultatul care s" - P . an tertoara, _
etapa poate reprezenta un feed-back pentrU etapa se reia obtinandu-se un nou model corectat. '

7.2.1. Realizarea Modelului Numeric al Terenului

/

a anurnitoT"

grafi e toate aceste metode, cele mal exacte sunt ndlcanle " ICi'>l alce (nu se aplica in zone foarte accidentate), ridicarile GPS <. este r . '~a1Ulu" Imltata de performanta GPS-ului ~i de ecranarea ~,~ef~i ~l~~~~enit de la sateliti de catre zonele impadurite, forme de ~tare (e In), metoda stereoscopica ~i interpretarea imaginilor '~tizarea roareacre~teodata cu fragmenterea reliefului ~icu panta). i _w1lOr ind:urbelorde nivel are 0 acuratete medie spre mica, datorita Se de generalizarea elementelor hartii la scarl mici,

Pentru a genera MNT este necesara parcurge~~ / dateA. care se refera in principal la modul de achizl(le a 108

uniformizarea reliefului intre curbele de nivel ~i lip' ' cazul crestelor, abrupturilor sau ~eilor. sa Infol111~ Avantajele ~i dezavantajele acestor metode SUnt succmt m ce1 e ce urmeaza: Ridicarile topografice Avantaje: . (. . se obtin date foarte exacte cu ajutorulcarorase pot obtIn e" precise; t" "
'A

'e'

opeZ(lV(l":e' de~i mai mic decat eel al unei ridicari topografice , prerul ~~i suprafatA,ramane inca prea mare pentru multi
pentJU
"

, precJZI~ erorile sunt mult mai mari

A '

P cu reglUOlIe de cample. Parahe incom t'

utili~~~telor care poate fi diferita in functie de relieful suprafetei pentru regiunile montane care teres.U::~ marl oscilatii ale valorilor morfometrice (in special panta) reZln... . '

. surpri~d in .de~~lli~partic~arimti al~ reliefului (abl11Pturl!~ alte dlscontmUlmtt) care, mglobate m algoritmul de c ~
modelului, due la cre~terea calimtii reprezentarii terenuI:~ Dezavantaje: '1' costul foarte ridicat al instrumentelor folosite;l

dele fotogrammetrice ~i ale teledetectiei tind sa devina ,'~~~~emodalitati de culegere a date,l~r,altimetrice necesare
A

. . timpul

relativ indelungat in care se fac ridicarile topo' posibilitatea utilizarii acestei metode doar pe spatii restran'se! . foarte greu de efectuat (uneori chiar imposibil) in zone cum ar fi unele regiuni montane sau regiuni in care ~.

interzis(conflictearmate,de exemplu).

'

-II'.. MNT. Acestea sunt metode de achlZltle a date lor 10 care se r~1minimalizarea efortului de culegere a date lor simultan cu rea acuratetei modelelor rezultate. Folosesc atat aerofotograme .~~imagini satelitare. Sunt utilizati senzori pasivi (echipament .rafic sau radiometre) precum ~i imagini obtinute cu ajutorul 0riloractivi cum ar fi sistemele RADAR: Radio Detecting And ing~iLIDAR: Light Detection And Ranging. Exemple de MNT teprin teledetectie: ASTER ~i SRTM. Digitizarea de pe hartile topografice Avantaje: haqile pe suport de hartie sunt foarte raspandite, au un pret
ac~esibil~i sunt realizate intr-o gama larga de scari;
,

La momentul prezent, ridicarile topografice, prin '~r datelor furnizate, constituie una dintre cele mai importante~I~ metode de achizitie a datelor la scara locala ~i in specia~i > completarea cu date de detaliu a setului de date existent.
Teledetectia i aerofotogrammetria Avantaje: : . suprafata mare ~itimpul relativ scurt de achizitie a datelor; relativa ~urinta ,t'cu care se obtin datele ~iobtinerea unor I, o acuratete medie sau mare; 13c 1!ii= 1 la comP '~ posibilitatea eliminarii datelor redundante in momentU datelor, densitatea acestora putfu1d fi adaptata ~ 111I"'" reliefului; se pO" . se pot obtine date ~i pentru regiunile pentrU car,enU graf\Gi celelalte metode (zone pentru care nu exi~~ hartl to~wre~' in care accesul este interzis din cauze pobt1cesaUm1 '/1 cu teren foarte accidentat),

eXlstenta hartilor editate in perioade diferite de timp perrnite, . evolutiva;

'

pentru acel~i

teritoriu, realizarea

studiilor din perspectiva

=s~nta a ,numeroase haqi tematice care, de~i nu sunt folosite 111:m I ~llZarea MNT, pot fi foarte utile in cadrul analizei /)eZavl'''' 0 oglce ' cu ajutorul SIG', Oje: . " ' ,. '..x curbelede mY el 1 d 1 di tul 1 de datee .reprezmw va on eJa mterpo ate n se lOltta o a do ~trase dm teren. Cum pentru obtinerea MNT se folose~te telativ ~lnterpolare (intre curbele de nivel), se explica acuratetea PtOdu r USaa modelului digital; cereaerorilor in momentul digitizarii curbelor de nivel;

110

III

. concentrarea datelor de-a lungul curbelor d

acestoraintrecurbe;
1O~eu3.rior;

. e nlvel
,
,

GPS (Global Positioning System) iIiZlI(ea t 'e: .

;A.,lltlta! d aparate performante

. "lipsa datelorin cazul abrupturilor,crestelorstan .1 coase V' . hartile topografice nu

d pentru a putea fi folosite la realizarea unor rnodelen~ " e dlgita pr~ise absolut necesare 10 procesele de sirnulare (d . reahzarea modelelor culoarelor de avala~a, ravenelor~, necesaredatesuplimentare.
'

, fo1~sln ea unor bt1ner

~

se pot obpne date de calitate ce duc la MNT cu acuratete mare; .. . ~

surprind suficiente elern

'

, eXiS tariiGPS conec

SIG;

o !'fAposibilitatea memoraril unw numar mare de date ~i chiar a ului la PC pentru descaccarea datelor direct in

Hartile topografice constituie una din cele mai utiliza achizitie a datelor. Exttagerea datelor de altitudine de N topografice se face prin digitizarea manua/a, semiauto. automata a curbelor de nivel ~ia punctelor de cota. (fig. 7.9.~,'

.. :~x...:' datel tJU achiZIponarea or necesare realI.UUd MNT este 0 , ~~rnativa mai economica a ridicarilor topografice clasice. Dezavantaje: ... , lafel ca in cazul ndicanlor topografice metoda se poate apliea pe

, GPs-urilenu

suprafete restninse;

se pot folosi decat in spatii deschise. In cazuI

suprafeteIorimpadurite, in vaile adanci, in apropierea versantilor, inpe~teri~ichiar in apropierea cladirilor semnalul de la satelip este ecranat,receptoarele GPS fiind inutilizabile. Generareamodelulu; consta in crearea unei suprafete continue
metodainterpolarii

pledind de la datele existente sau noi, culese

nasau mai multe dintre metodele amintite anterior.

Interpolarea reprezina calcu/area unei va/ori intermediare douiiva/ori cunoscute, cu ajutoru/ unui a/gorUm. In cazul lu~uiDigital de Elevatie se aplica modul de interpolare &ietrica pri? c~l~ularea altitudinilor u~or puncte situate intre Iecu altltudml cunoscute. Acestea dm urma sunt reprezentate ~ctele de aceea~ialtitudine din lungul unei curbe de nive!. ~te~olarea se refera la identificarea de noi date cu caracter A.ln. perirnetrulzonei in care se detin date sau in afara uia1c _I. dlca, pomind de la observatii inregistrate se genereaza cu ihnin~no~ "algoritmi noi informatii in puncte sau locuri bine . Din e ~lln care nu exixta masuratori.
e-' anUrnitx)

funct~~ctde vedere matematic interpolarea consta in obtinerea

c~e aproximeaza 0 alta functie pentru care se cunosc

fe, 199:).valon dintr-un interval considerate corecte (Imbroane ~i

Algoritmii de interpolare sunt pu~i la dispoziti d '. software-ului GIS, numiirul lor crescand cu com ple e, e pro _ , Xltatea: de software. Spre exemplu, firma ESRI pnn pachet I Pa~ ARCGIS, pune la dispozitie un numar de cinci algoritm~ dd~' de baza plus d~rivatii aces~ora sau .pa~hetul SUrfer~(:~n generare DTM ~l curbe de myel) prezmta nu mai putin d de interpolare. e 12 7.2.2. Metode de interpolare .
In cazul SIG interpolarea se realizeaza asupra entita t l
'

vectori) astfel incat influenta . valorii unui . anumit oncte ( . de P lorii unUl a1 t punct scade mvers proportlona 1 cu - IIs~pra ::e (influenta se mic~o!ea~a~u dis~anta). . III dtntrede e~antionar~sunt.dl~~bUl~eu.m.form:nu sunt .v~lon

- Plll1ctel<:t valorile maXlme ~l mCI mal mlCI decat cele mmlme, (1I:Jfi ~eca olata nu trece neaparat prin punctele de interpolare. fllill tnte1va a celulelor pe baza distantei fata de punctele l . . . (II re a el1 terea e~antlOnu1 Ul) se poate aJusta.

'

~I a SpatlU1 Ul m care acestea eXlsta, motlv pentru care se C

. ~.

I o~

0 mai mare pondere punctelor e~ehnlc~piereacelulelor ale caror valori sunt interpolate. Prin 111 a~litate nu se viirfuri sau vai dadi acestea nu tAroo . pot reprezenta 1 , e in Punctele mterpo ate.
.

late.(PUIDW interpoleaza oferind

nns

terme~ul de. inte~pola~e spatialii. Spatiul geografic ~i\~ acestula cupnnd 0 mfimtate de puncte. De aceea, interpolare~ se aplica la nivel local (interpolare localii) sau global (in globala) - interpolare completa la nivelul intregului spatiu teres

Spline este 0 meto~a de int~rpolare determini.sta, local. s~o~~stic~ oate fi considerata ca echlvalentul matematlc al reahzam unel
fetebidimensionaleflexibile pe mai multe puncte cu 0 distributie glilatitAltfel spus, suprafata creata trece exact prin punctele de

aici se na~te 0 problema centrala a interpolarii spatiale identificarea celei mai adecvate relatii sau metode mate~ interpolare, in functie de natura datelor ~i de obiectivele; Functia de interpolare trebuie sa fie reprezentativa pentru ft. sau entitatea pentru care se dispune de observatii. Din punctul de vedere al tipului de date care rezul~ interpolarii, acestea sunt de doua feluri: TIN ~igrid. TIN ~Tr,
Irregular Network) reprezinta 0 retea de triangulatie de tip

~i

grid-ul este 0 metoda de analiza spatiala prin care se ~O: fenomene continue, rezultatul fiind 0 imagine de tip raster(F~ Daca exista informatii suficiente ~i se cunoa~ variabilitatii spatiale a fenomenului, iar fenomenele s~nt g~ inlantuiri de cauze ~i efecte, prin conditionari ~I legl tf!
interactiuni necesare ~i repetitive, functia de interpolare _v~lI

,ionare. ~Valorile celulelor rasterului sunt create printr-o fi.mcpematematica ce lsaIeuniformizeze,rezultand astfel 0 suprafata curbata care trece prin Jmnctele introduse. Metoda este mai putin exacta, rezultiind 0 serie de I.Este foartepotrivita pentru crearea de modele numerice cu suprafete talina(modelulnumeric al distribupei temperaturilor). .Existadoua variante ale acestui algoritrn implementate in produsul ". : regularizata ~i tensionata. Prima varianta produce suprafete

fie de tip deterministic. Caz in care suprafataestec~~ataa

punctelor de e~antionare pe baza extinderii ase~anaOl :~S)
de nivelare. Software-urile SIG ale ESRI (ArC~lew?
~

,
,"
i

varianta produce suprafete mai putin netede ~i a mai bine variapa su prafetpi terestre modelate, valorile rezultate It.. !/'Illu t'"

r' cu pante line. A doua IC red

Trelld tiHz

malaproplate de valorile interpolate.

fata rasu
Uniform

eaza 0 fi.mcpe de regresie polinomiala pentru a realiza

,_",Ie de .a, obtmuta prin minimalizarea diferentelor valorice dintre

~rdup~punctelede referintade tip vector.Suprafatarezultata

alte cazuri,interpolarilesuntde tipul IDW, Splme ~l re,,,

i: lId. (fi

~Pentrulntrare, deci nu trece in mod obi~nuit prin punctele e~tion,

~teI11ic ~ares: folose~tein cazul interpolarii suprafetelor mari. Pentru
:eBractuI

d'a pondera~~.

IDW (Distanla Inversa Ponderata) sa.u rn~ In r pornll1. tehnica de interpolare care estimeaza val on Ie plxe I 0 114

In fun~:ot sa a~ara erori sub forma de martori sau forme negative. de. ~pul. aplicatiei exista oppune pentru utilizator de

~ctIelpohnomialede interpolare.Acest tip de interpolare

115

genereazasuprafetenetede care respecmdestul de far dis

punctelor.

'

tributia

j'

Daca fenomenelegeograficese produc intfunplato hazard,~ctia ~e interpol~~ ~plicacal~ul~lprobabilimt~io~~ lej u" sunt o~tmute pnn ge?s~~stica avansam.In acest caz, fun' ~ar r~
stocastic sau geostatistica. Suprafata este cream printr- ctI~~s
c

modelamprintr-unproces de distributiecu autocorelare~ V~~tle ~1 de interpolare creaza 0 suprafata a erorilor - indicavalabil~a:la. A~

pow denumirea de interpolare Kriging.

~
.

"".

.'\.
IDW Kriging

Predf~d. '~

Kriging este 0 procedura geostatistica avansati'i }...... . ' care gen . . _ r. estimeaza supralete d 10 puncte dlspersate, care au val---: dimensiunea z, folosind tehnici avansate de mediere pondera~ metoda masoara dtstanta dintre posibilele perechi de control U>1lf1i interpolare), informatie pe care 0 folose~te in modelarea aU~1 spatiale pentru suprafata ce se dore~te a fi interpolam. ~. Metoda se bazeaza pe teoria variabilelor regionalizal . presupune ca variatia spatiala a fenomenului este omogena din fi vedere statistic pe toam suprafata. putfu1du-se astfel afla valori ~i~ punctelor de control. Aceasta este ~i cauza principala pentru care seturilede1rdii anomalii mari (abateri mari ale catorva valori fata de celelalte)~

TIN
Figura 7.10. Tipuri de interpolare , Un caz particular al metodei kriging utilizat de programul ~GIS al finnei ESRI este Topo to Raster. Aceasta metoda este ~atarealizarii suprafetelor topografice locale, in mod eficient, tara i~r~a, continuitatii suprafetei. Acest tip interpoleaza cote ~i curbe .sc~ lrnpun,andconstrangeri pentru a asigura 0 structura conectata ipect[~ere~l ~eci 0 reprezentare corecta a culmilor ~i vailor, . Ecu ta~vegurdor, creeaza 0 suprafata hidrologica corecta. a iOte tare la modelului matematic utilizat pentru a descrie metodele rpol kri .

interpolatecu aceasmmetodade interpolare.

Exism doua tipuri de metode pentru interpolarea Kriging: ~, (sferic, circular, exponential, gaussian ~i liniar) - in cadrul carel~ valoare este tratam individual (nu face parte dintr-o _ T ~. strUcturll!, al IOJlI

>6E

presupune ca valoarea medie este necunoscuta. vnlvers,

presupune ca variatia spatiala a lui z este dependenm de.trel ~O;::iir structuralset de date, un component aleator, dar coretat ~l0 e~atefi _ ,

Se presupuneca existaun anumittrendal datelorcareP folosind functii polinorniale.

....

'1"',1tf1f1 bit' ;-tJP

.. .

\~

." 'Doc forA. glOg sunt redate in cele ce urmeaza (dupa ESRI, rcGIS Workstation,1983-2001):

a) Sferic

V(h)

co+c(~~-~(~)j
h:>a

)(h)=co+c

y(h) = co+c( 1-exp( -~) ,"0) = 0

h>

\(0) = 0

b) Circular

v(h) = Co + c( 1- ~cos-1(~ O<h:sa )(11) =co+ c h>a

y(h)

= Co +c(~)

0< h'1Oa

)(0) -
h

~O)=o

c) Exponential

o anumitaimportantA in studierea altitudinii terenului 0 reprezinta _e~e de ~nterpolarede tipul triangulatiei, in unna carora se obtine 0
,

aa de tip vector

(Fig. 7.12.), TIN (Triangular

Irregular

Network),

V(h) =cO+c(1-eJlil(~)) ~O)=o

e'l COllSacrata de modelare a suprafetelor 3D. C~a J;l1aibOlla este -j~ct Q~eQ Delaunay (Fig. 7.11.) care permite obtinerea unor triunghiuri
"

fo~lCcurns~rise ,unor cercuri, lucm prin care distanta dintre punctele

ghj eazaviirfuriletriunghiului este intotdeauna minima. Pentru fiecare logia se rnernoreaza coordonatele ~i atributele celor trei varfurl, tle~recurn ~i panta ~i directia de inclinare a suprafetei triunghiului.
letrice) entel:,
.

~e~

,10 acee~i pozitie ~i dupa crearea acestuia, motiv pentru Ie,Pes e triangulatie TIN este folosita pentru modelari de mare UPtafete mici. 119

~e intrare folosite pentru crearea TIN-ului (ex. cote

118

ClasiflCarea metodelor de interpolare 7.Z.3,

newl de vedere al tipului de date care rezulta in wma oin pu

(Triangul~ lITegular Network) reprezinta 0 retea de 'angula~ede tip vector, _ ~rid imaginea rezultata este de tip raster (IDW, Spline, Trend, J(rigeetc.

~~

f func~e de gradul de alterare al datelor initiale:

Figura 7.11. Triangulatie Delaunay Alegerea metodei de interpolare
. _ Dupa

ob~ut ~ exacte(modelul IDW, Spline;

_

pastreazavaloriledatelorinitiale),TIN,

inexacte(valorile datelor initiale sunt alterate), Trend.

eXlstii un algontm de mterpolare unIversal, bun pentru realizareatu tipurilor de suprafete. Fiecare metoda de interpolare are 0 sene de avamajt ~i dezavantaje care vor influenta rezultatul finaL Cu toate acestea,de}1b ~ai multe ori, ~tili~atorul .este cons trans la fol~sirea. ~etod~l~t. mterpolare de tlpunle de mterpolare puse la dlSpozltle de cai~
producatorul software-ului. '

cw.n s-a r~marcat din d~scriereatipurilorde interpoln~

~
. .

Infunctie de numarul valorilor luate in calcul:

_ globaleclnd se iau in calcul toate valorile simultan (Kriging); -locale ciind pentru calcularea noilor valori se folosesc doar valorile cunoscutedin imediata apropiere (TIN).

Pentru alegerea celei mai potrivite metode de interpolare,in gen

se utilizeazAmetoda comparatiei prin incercarea diferitelormetodl~ interpolare ~i compararea rezultatelor pentru obtinerea rezultatd<r adecvate.Totu~itrebuiesa se tina seamade urmatom:ele as~ecte: ,~~i11

7.3. Obtinerea informatiilor din suprafetele primare prin analiza Modelelor Digitale de Elevape Scopulrealizarii suprafetelor de tipul modelelor numerice este acela I,agenera datenoi folosindelementede analizaa suprafetelor: panta, enlarea pantelor in raport cu punctele cardinale, zona de vizibilitate din
ICt:de observatie

. daca valorile ce urmeazA a fi detenninate pnn reahzarea m~~

numericdep~esc valoareah a punctelorinterpola~e nu

metoda IDW, ci mai de graM metoda Spline(valonl~ rez unGI6l; urma interpolariiprin metoda IDW nu dep~esc valonleP .~

etc.

, In analiza spatiala a suprafetelor virtuale create dupa realitatea din ,.vn! s:t utilizate do.ua tipuri de atribu~ ~~grafice.: p~mare (~enerate dtnare ~ DTM) ~I secundare (care Imphca combman ale atnbutelor

. daca punctele

de intrare);.

. daca punctele masurate sunt pu~e

folose~temetodakriging.

de mterpolare sunt aproplate unele, ,II' . . ifo(l'!1'diferente mari de valoare, se folose~te metoda ID~, un d . 'bUltene

de altele '~~

:uracte~S~t .c?nstituitedin indicatori fizici sau empirici care pot -Colab Vartablhtateaspatiala a proceselor specifice unui areal) (Moore 19 91)
"

OJ

sau IStn

'.

~Psorne~tre atributele topografice primare cele utilizate mai des sunt: ~entari~ P?Dta, expozitia versantilor, densitatea ~i adiincimea 1 reIiefuIui, curbura profilului etc, iar dintre cele secundare:

120

repartitia areaH'i~i in altitudine a temperaturilor,preci' " atmosferice,harti ~imodelarihidrologiceetc. Pltatulor,prl

~

Ha~ hipsome~ca, denumita ~ih~ tr~PtelormOrfo . mtr-o mamera generahzata formele de rehef m ansambl ~etrice,
~

~.

i sunt coordonatele carteziene ale punctului, panta se un _ u fOfl}1ula: A =arctan ~ p 2 + q 2 sau A = arctan Ll HID ilcl!leaZac
de X'~ Y

hip~om~trice, a~ese ~e obicei dup~ .tip~le genetice de rei:

de ni'IIQith

unde:

real~l

acestelh~ m formatdigitaltm de posibilitatea ef~A. v~td~

anahze asupra harpl rezultate (calcularea automata a supra;~aol l1IiiDr trepte hipsometrice ) ~i de integrarea acesteia in noi ete:.fi~ (determinarea suprafetelor de nivelare, profile). ana lZe G~

p=-,q=ax
..

ah

ah
By

suntcalculatedupa metoda lui Evans.

de Elevatie, prin alegerea valorilor ~i ecarturilor treptelor hipS

, Calcularea hipsometriei presupune reclasificarea ModelulU I. D' !&t&ll

Acest algoritmsimplupentrucalculareapanteieste implementat

omef6ce

(Fig.7.13.).

.~.

gramele de analiza GIS, reprezenmnd nivelul maxim de /r~are a valorilor pentru fiecare celula ~i vecinii ei. Exista insa ~i , ~i maicomplexe pentru calculul pantei, asfel ca aceasta poate fi culatadirectin grade sau procente (metoda Horn sau Zevenbergen
~'fhome).

Ca ~i in cazul treptelor hipsometrice, valorile pantei pot fi oIasificate ~i alese in functie de scopul haqii (geomorfologica, 'dologica etc.) ~i exprimate la alegere in grade sau procente Pig. 7.14.).

o
Figura 7.13. Reclasificarea MDE in ArcGIS, pentru obtinerea harti~.,

Panta % = LlHID x 100

hipsometrice
.'

','

'unplM

Panta reprezmta orizontal intr-un punct analizei geografice de un element de analiza

unghml format intre un plan tangent ~IedeI6!11 de pe suprafata terestra. Din punet de ~ \1l;W&' tip GIS, reprezinta un parame.tru m~ ta fide! a reliefului. Inclinarea versantJlor. re e:ractefilll

constitutia geologica ~i structura, stadiile de evolutl~'

pri)11i1S-

modelarii trecute ~i actuale, dar ~i cantitatea de radiatie SOar Altitudinea este 0 functie: h

=f(x,

y), 123

122

inarea expozitiei versantilor se face utilizand formula: oetert1l q B == arctan p

unde: 8h _ g}! q == - sunt calculate dupa formula lui Evans. P- ax' 8y Pa generarearasterului (gridului) care reprezinta expozitia D,U , r aceasta poate fi reclasificata in functie de necesitatile rsal1!1 0, , .
'ui (FIg. 7.15.). toru hza

Figura 7.14. Realizarea hartii pantelor prin intermediulMDE

Expozitia versantilor Orientarea versantilor fata de razeIe soarelui are un rol imp: in diferentierea proceselor de modelare asupra dirora actil indirect factorii radiativi. Radiatia solara este sursa de en'I" tuturor proceselor climatice ~i celor la nivel terestrU.,In~ radiatiei solare directe, durata, repartitia regimului calonc,~~conditioneaza regimul precipitatiilor, umiditatii aeru1ui ~1s@ repartWa solOOlor~ivegetatiei ~iutilizarea terenurilor. d . 1 onentar In sistemul GIS expozitia versanti10r in format ra~terneA, i d . onentarea pante Ior ID raport cu punctele car IDae. . va.
~

calculata pentru fiecare celula in raport cu celule1e veclne.urnJ date celulelor sunt cuprinse intre 0 - 360, dupa cu~ panta Nord _ 0, Est - 90, Sud - 180, Vest - 270. Celule1e care a (0), vor avea atribuita - 1.

124

reliefului,

conditiile

litologice

~i, intr-o oarecare

ul proces. Re~ulta as~fel0 simp~ificarea metodologiei ~i0

an~opic.. Valoarea ~ces~i. i~dice refle~ta gradul d~~ura, .

rehefulUl, dar ofera ~l poslblhtatea apreclerii resursel ragmeu anumit areal ~i permite determinarea zonelor d~r de apa dj scurgerii. Cu cat densitatea retelei hidrografice este m ~oncenf arealul respectiv disp~ne de .res~rse mai bogate de apa. al mare,

ellptreg nificativa a tImpulUl de executle. re seJI1 lice

Elaborarea hartll dens1tatll.fra~mentariireliefului (Fi

'

bazeaza pe calcularea raportulUl d10tre lungimea totala g.7. cursuri de apa permanente ~i temporare exprimata in ~.ret~~ unitatea de suprafatii (km2). La fel ca ~i in cazul clasic al d~t~'!t acestui indicator metodele de reprezentare pot fi. c~rtogramelor ..~i me~oda izoli?iilor (la care .insa trebui~' efc cateva operatll suphmentare 10 ceea ce pnve~te modalit 1 relief are a caracteristicilor: transformari grid - poligoane, intelll punctelor prin diferite metode etc). '!~Pentru realizarea practica a acestei harti (metoda cartograrm: se parcurg cateva etape: realizarea OTM printr-una din metodele de interpolare; crearea ~i stabilirea dimensiunilor caroiajului (suprafete] analiza); Figura 7.16. Densitatea fi'agmentariireliefului (metoda izoliniilor ~icartogramelor) Energia de relief ~i adancimea fragmentirii. Ace~ti parametri leliefului indica 0 relatie directa intre reteaua de drenaj, tipul de ~ogie, tectonica ~i stadiul de evolutie al regiunii, reflecta gradul de ~ncire al vai/or in functie de nivelul de baza local. Energia de relief
,i\'dica diferentade

. .

nivel (amplitudinea) intre altitudinea maxima ~i

. suprapunerea

. crearea

celor doua teme anterioare; sau importul unei teme de tip vector a retelei hided (extragerea talvegurilor din O~ sau prin digitizarea de i1

IIima pe 0 suprafatii data iar adancimea ftagmentarii reprezinta ;erenta de nivel dintre cumpana de apa ~i talvegurile unui bazin 'ografic. Adancimea ftagmentarii (Fig. 7.17.) se calculeaza in metri ,rtati la unitatea de suprafata (km2, ha), folosindu-se ca areale l~n,cartogramele (energia de relief) ~i bazinele morfohidrografice 'p~C1meafi'agmentarii); de asemenea, ea poate fi calculata ~i . n~~tiip~inmetoda izoliniilor ~i metoda profilelor transversale. difi gontmul de calcul, de~i relativ simplu, prezinta unele aspecte I!igitall~Ultate in. momentul generarii acestei hiiti de pe un model ~iIor d~~Ievatle. Ca ~i in cazul densitatii ftagmentarii, realizarea "levaet 19ltaleale energiei de relief ~i adancirnii ftagmentarii suporti v ape:
t

. transformarea
.
A

topografica);

::

retelei hidrografice vectoriale in raster de tip'I (suporta taOOlde atribute); intersectarea grid-ului OTM cu grid-ul retelei hidrografice.

In ultima vreme au aparut extensii sau scnptun a J11a' urilor de tip GIS care urmaresc in mare aceste etape, auto ;_ , I~ urilor d~f
9 Avantajele utilizarii acestei metode constau in id,entifi,carea1lc~~UprafJl~1 cu lungime mai mare sau egala cu rezolutia DTM-u,IUI.EX.,d~c ap1lcele(118 !ii'" reprezentata printr-un DTM cu rezolutia de 10 m atonci cursunle e ,fl11" care vor fi identificate vor avea dimensiune de 10m lungime etc. -

. ie SO]'t.

rear

.c

12areaDTM printr-una din metodele de interpolare;

~~);

~i stabilireadimensiunilor caroiajului(suprafetelorde 127

126

6,

versal, profillongitudinal, profil hidrologic, profil complex I tranS )

1 18.- 7.20. .

jC (fIg ~eaceste tipuri de profile se realizeaza pornind de la cel mai

~

ro~ment- profilul topografic,definit ca linia care rezultaprin

acestula cu un plan vertIcal.

phIe ~eareliefului cu un plan vertical, profilul topografic se poate te~ec:arteu~or~rin tehnicile de i~terpretare ~i analiza a OEM, prin
..tIBhza tarea

IlersiC figurile de mai jos se pot urmari cateva tipuri de profile, ~ de la 0 linie de profil trasata pe OEM.
,

~J1Iln

..... 10("

..

"

.....

7.18.Profil morfologic al cumpenenelor de apa pentru raul Barsa Figura

Figura 7.17. Harta energiei de relief

A ' . roftle.lor

~.s.:;o.. 1m,?.. !

ProfIle morfologice. In practica geografica Utlltzarea.Pulari~: este esentialii pentru scoaterea in evidenta a anurnitor partl,C raportU1 structura geologica, structura geomorfologica, structur~ ~'adanc~ suprafetelor plane cu cele indinate, tipuri de pante, gradu ~IprofilUl,\II fragmentarii, suprafete de nivelare etc. in functie de natur~orfolOg(c;,

Vt~ wnH.

p'

acestea sunt denumite ca atare: profil geologic, profil geo

128

IgUra 7.19.Profillongitudinal

al talvegului ~icumpenelor vaii ~imon 129

.~. -~r;: :./-'" 6cu~_.-:-;;,

a interogare unnare~te detenninarea marimii suprafetelor A.d~uanterior rezuItand astfel ponderea ~i clasificarea acestor ete[111J(18eup . de S rafete, pe trepte altitudinale. Rezultatul este harta ~i rlpLlrJ Idin figura 7.21:
,
.' \._. ~~

."

~.

~.'

.1.,,,,---.

~~~, ,
. > '-.. ~Y"
~
.'

.;/1.

,0::,,, "'C~"M~'fJ

vf#,i,rP

~./..

. . .;..(.. ~." .~ .'19',,1..,.'. Ct~8 ' /,p' '/_,.. .J;..,...y" ... .. '" .. (/'.r;:-f'-,::"~/, . "~' ' . ~ {\
. f!'~~\~

fP\Ij'"

'

~. . _)8,' "1.'-:!Y':.~,iY n..."'~~\ :y * _~... '''';;'' ~_";,...,,..

..... ...

. .. ~_~~1~16!

-,.,;,

I
'"

,"

tF. __./

' ". .., : "

Harti ale distribupei temperaturilor.

0 alta a I',

'

prelucrarea date lor ,geo.~rafic~ prin. ana~iza spatiala spe~i~~!le Priviiji! GIS, ~ste cea a realtzarn hartll?r cltmatlce (fig. 7.22.). a l11edtulu1 In acest caz, date Ie de mtrare ale realizarii modell' ., ,

sunt date de evolutia ~i repartitia temperaturilor aerul~'UI nut.%qc rezultata este un model numeric ce nu mai poate fi nl. ~Uprafata
Variabila fica in timp ~i spatiu este temperatUl11lt DEbt(, ' " ura aeru . care se modi.1 \u I d

respectlv temperatun e multianuale.

me n

unare

multianuale sa

I,

medii

Realizarea acestor harti este posibila datorita faptului ca va' , temperaturii aerului se gase~te in stransa legatura cu mOdifi~:11a altitudinii reliefului, rezultftnd astfel 0 etajare climatica a carei legi; este data de gradientul termic. e

Pentru realizareahartilor de distributiea temperaturilor medii sunt necesare ~iruri de date ale observatiilor privind temperaturile aerului de la statiile meteorologice. Trebuie mentionat faptul ca precizia acestor harti este determinata in primul rand de densitatea punctelor de masuratori (statiile meteorologice sau alte punetede observatie), de tipul de interpolare folosit, dar ~i de conditiilelocale, care pot determina formarea de microclimate specifice. Se ca1culeazagradientiitermici verticali pentru lunilea ear,of
variatie a temperaturii se urmare~tea se reprezenta (de obiceiianu~~le, iulie ~i pentru intregul an) ' pomind de la altitudinile statl~Of . . ~~ meteorologlce sau a punctelor de observare ? a v tUfa temperaturilor la momentele respective. Aceste valon de tempe~ tip join. Valorile astfel obtinute se interpoleaza de preferat pf\n me pat Spline, rezultftnd 0 harta de tipul celei de mai j~s, in Cr~t~nut. reprezenta ~iizotermele generate din modelul numerICastfe 0
Figura 7.22. Temperaturi medii multianuale ale lunii ianuarie

Reprezentari 3D. Majoritatea surselor de date primare utilizate

:n ~~stemGIS (harti topografice, planuri, aerofotograme, imagini a~t~..ta~e, alte tipuri de hiirti) sunt incomplete din punctul de vedere al
lora !zelSpatialeprin

se atribuieintervaleloraltitudinalecunoscuteprin importtab~lar e~oda

mijloace GIS. Insa prin combinarea ~i includerea

eloclntr-un proiect GIS, aces tea devin complementare. Un exemplu inal~ent in acest sens sunt aerofotogramele ~i imaginile satelitare de
care arez~l~tie.Aerofotogramele georefl tl11a~lnl se

sunt imagini ale suprafetei terestre

aceSte U,uhh~at.e in cercetarea peisajului geografic. Datorita faptului ca

prezinta in format digital avand corectii de tipul

CtJnosc~~ntlerii ~i ortorectificarii (corectarea in altitudine, dupa cote ) Senumesc ortofotoplanuri. Scopul folosirii acestora este de a:

132

133

. recuno~te
~,

detaliile din teren prin aerofotointerpretar . geologiei, vegetatiei, structurilor de habitat, cailor d ea rehefullli

e COl11un' >

. corecta formele digitale ale unora dintre materialele folosite (haqi de amenajare silvica, imagini satelitare), cartografiee . identifica arealele cu diferite utilizari ale terenurilof" '

prez~nta ~~e~iden~a di!e~te caracteris~ci ~Ie reliefului fOlos' .

analIZa pelsaJelo~(tIpun ~l.forme d~ reh~f,.tIpuri de vegetatie;te In

Cu toate avantaJele ofente de lmagmtle aeriene pri tc.). suprafata terestra este foarte bine expusa, exista totu~i unn care dezavantaj: raporturile de inaltime sunt total estompate nmare se evidentiaza a treia dimensiune necesara analizei peisajului _ i~att~ reliefului..Jnsa, dad ac~ste im~g~nise ~uprapun peste modeluldil: de elevatle (DEM), prlD tehmcI speclfice GIS, acest neajuns este remediat. Rezultatul il reprezinta imaginile in trei dimensiuni,care surprind cu fidelitate realitatea din teren, oferind astfel un plusanalizei efectuate asupra unei suprafete. Se pot realiza ca atare imagini 3D care reprezinta un anumit spatiu terestru prin expunerea simpla aDEM sau prin "imbracarea" acestuia cu imagini satelitare sau ortofotoplanuri fig. 7.23., 7.24.).

Figura 7.24. Imagine 3D realizata prin acoperirea DEM cu aerofotograme

Utilizarea acestor tehnici de analiza sunt de un real folos in primul randdin punct de vedere didactic, dar ~idin punct de vedere al metodologiei. Utilizarea materialelor geografice rezultate din analiza spatiala a datelor geografice, prezinta 0 serie de avantaje:
~i rapiditate de execu~e, in compara~e cu metodele clasice care necesita timp foarte indelungat de realizare cu precizie relativ scazuta; posibilitatea de lucru pe suprafete intinse, chiar in afara zonelor in care se de~n date;

grad de precizie ridicat

calcularea cu exactitate
suprafetelor etc.);

a unor parametri ~i elemente rezultate in urena analizei (lungirni, pante, altitudini, suprafete, ponderi ale

posibilitatea

integrarii acestor rezultate in modele de analiza ~i realizarea unor corelatii spa~ale ~iin timp, cu alte haqi existente cu finalitate in realizarea unor predic~i privind evolu~a unor factori, prOCese, elemente geografice, factori de risc.

Figura 7.23. Imagine 3D generata din Modelul Digital de Elevatie (DEM) 134

135