Atunci cand ne gandim la societatea informationala, de obicei ne gandim la o societate dominata de industria calculatoarelor, televiziune si media.

Insa, pentru a defini corect termenul, nu e suficient sa ne oprim aici. Putem spune ca societatea informationala reprezinta un concept ce descrie practic lumea in care traim, intrucat, principala resursa o constituie insasi informatia, indiferent sub ce forma se prezinta ea. De asemenea, autorul John Naisbitt aprecia ca ,, Noua sursa de putere nu o constituie banii in mainile catorva, ci informatia. !"#NI A$% &I IN'!$"A(I% Potrivit Noului Dictionar #niversal al )imbii $omane, termenul comunicare desemneaza *instiintare, stire sau veste+. De asemenea, marea ma,oritate a oamenilor considera ca *a comunica reflecta *a aduce la cunostiinta sau chiar * a vesti. In opinia lui harles %. !sgood, ,,se vorbeste de comunicare de fiecare data cand un sistem,respectiv o sursa influenteaza un alt sistem, in speta un destinatar, prin mi,locirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leaga. Pe de alta parte, &hannon si -eaver considerau ca termenul comunicare ,,are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit. Din perspectiva stiintei comunicarii, aceasta, dispune la nivel general de patru componente indispensabile . emitatorul, canalul, informatia si receptorul. Acest lucru presupune faptul ca procesul comunicarii implica mai mult decat un participant, pe langa emitator, unul sau mai multi receptori. Pe de alta parte, se poate vorbi si de monolog, de comunicare prin presa scrisa sau audio/vizuala, intrucat, desi prin aceste mi,loace se pot raspunde cititorilor, sau ascultatorilor, acestea reprezinta sisteme unidirectionale de informatie. onceptul de informatie poate fi adesea interpretat, gresit, fiind adesea incurcat cu cel de comunicare. De fapt, in ceea ce priveste stiinta comunicarii, informatia reprezinta o imbinare de simboluri0 spre e1emplu culorile pot comunica starea de spirit, personalitatea sau caracterul2 si semnale0tonul vocii2. &e pot distinge trei aspecte ale conceptului de informatie. / aspectul sintactic al informatiei, reprezinta succesiune impusa semnelor grafice , auditive sau electrice , ca fiind impusa de catre emitator3 / aspectul semantic al informatiei, este semnificatia ce le este acordata semnalelor pe baza conventiilor sociale.(rebuie insa facuta diferenta intre informatia semantica intentionala0informatia pe care emitatorul vrea sa o transmita2 si informatia semantica realizata0informatia pe care receptorul o desprinde din mesa,ul receptat23 / aspectul pragmatic, reprezinta ceea ce se intampla cu informatia primita, efectul pe care il are asupra receptorului. Pe de alta parte, stirea este un gen publicistic care prezinta realitatea actual4, pe care o pune 5ntr/o form4 comunicabil4, transmis4 apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare 5n mas4. onform altor afirma6ii, 78tirea este o 7noutate7 , relatarea unor evenimente recente. Pentru a avea caracterul de 8tire, ceea ce se relateaz4 trebuie s4 fie.,,acual, 5n curs, la zi3 important, semnificativ sau neobi8nuit79. De asemenea raritatea
+ 9

Ioan,!prea, Noul Dictionar Universal al Limbii Romane, :ucuresti, )itera International, 9;;<, p.=+>. ?asile,(ran, Irina, &tanciugelu, Teoria comunicarii, :ucuresti, comunicare.ro, 9;;=.

si unicitatea sunt deosebit de importante0este binecunoscut e1emplul cu omul muscat de caine/un fapt relative onisnuit, nu prezinta valoare informativa @ si cainele muscat de om @ un gest iesit din comun ce prezinta valoare informationala2, ca si personalitatile care apar intr/o stire. :ineinteles ca, in ultima instanta, publicul este cel care determina cate de mare este valoarea informativa a unui produs media. In timp ce ma,oritatea definitiilor comunicarii variaza in functie de punctele de referinta luate in considerare dar si de atentia pe care o acorda anumitor aspecte ale comunicarii, toate accepta e1sitenta a cinci elemente fundamentale si anume. emitatorul, receptorul, canalul, mesa,ul si efectul. %mitator Informatie AAAAB anal Informatie AAAAB $eceptor AAAAB %fect

Modelul elementar al comunicarii omunicarea se poate prezenta sub mai multe forme, ,,de la o discutie confidentiala sau o consfatuire in procesul de munca si pana la un program de %uroviziune pentru milioane de telespectatori=. 'iecare dintre acestea, fie ca este vorba de o scrisoare, de un ziar sau de un bilet defineste un anumit fel de comunicare. Printre deosebiri se pot numara, suportul informatiei 0undele, hartia2dar si numarul celor implicati in procesul comunicarii. Daca publicul receptor este alcatuit dintr/un grup mai mare de oameni, atunci putem vorbi de ,,comunicarea in masa. ,, omunicarea in masa este orice forma de comunicare in care mesa,ele/avand un character public si folosindu/se de tehnologie de difuzare0media2/se adreseaza unei largi audiente,intr/un mod direct si unilateral0e1clude inversarea rolurilor intre emitator si receptor2C.

= C

J.J. van uilenburg, !. &cholten, D.-. Noomen, Stiinta Comunicarii, :ucuresti, Eumanitas, 9;;C, p.=F. Ibidem, pag.=G.