ROMANTISMUL Curent literar aparut in Germania, Anglia si Franta la inceputul secolului al XIX-lea ca o reactie virulenta impotriva clasicismului, considerat

prea canonic. Isi gaseste expresia in filozofia idealista germana (Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, Johann Gottlieb Fichte, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Arthur Schopenhauer). Reprezentanti: - Victor Hugo (Frana) - Alphonse de Lamartine (Frana) - Alfred de Vigny (Frana) - George Gordon Byron (Lord Byron) (Anglia) - Percy Bysshe Shelley (Anglia) - John Keats (Anglia) - Georg Philipp Friedrich Freiherr von Hardenberg (cunoscut sub pseudonimul de Novalis) (Germania) - Christian Johann Heinrich Heine (numele la nastere: Harry Heine) (Germania) - Aleksandr Pukin (Rusia) - Mihail Lermontov (Rusia) - Walter Scott (Scoia) - Giacomo Leopardi (Italia) - Edgar Allan Poe (S.U.A.) Principala trasatura a romantismului este libertatea absoluta de creatie: Romantismul este liberalismul in arta (Victor Hugo). Manifestul literar al Romantismului este Prefata la drama Cromwell, de Victor Hugo (1827): Nu exista reguli, nici modele. [...] Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul. Trasaturi/ principii estetice romantice: - imaginatia este principiul fundamental de creatie; - primatul sentimentului si al fanteziei creatoare; - subiectivitatea; expansiunea eului individual; - respingerea regulilor impuse de clasicism; libertatea de creatie; - fascinatia misterului si a exceptionalului; antiteza; locala; interesul pentru mituri, folclor, simboluri, trecutul istoric, natura si spatii exotice; - cultivarea emotiei si a sentimentului; intensitatea trairilor (pasiunea); antiteza; - afirmarea individualitatii, a originalitatii, a spontaneitatii; - amestecul genurilor si al stilurilor. Teme romantice: - istoria medievala (idealul cavaleresc); - folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul; - trecutul istoric (Evul Mediu); - natura locala sau spatiile exotice; - exceptionalul (situatii, personaje); - timpul (evadarea din realitate in fantezie, vis, trecut istoric, spatiu natal sau spatii exotice); - atmosfera nocturna; - antiteza trecut-prezent. Personajul romantic: - erou exceptional in imprejurari exceptionale; - antiteza (inger-demon); titanul, geniul; - provine din toate mediile sociale; - exprima victoria pasiunii asupra ratiunii; - defineste particularul, unicul, individualul; Stilul romantic: - este metaforic; - sustine fuziunea genurilor si a speciilor; - promoveaza largirea si imbogatirea vocabularului literar prin elemente de limbaj popular, arhaic etc.; - cultiva grotescul, uratul, ironia.

Specii cultivate si reprezentanti in literatura universala - specii dramatice: drama istorica (Hugo, Puskin), filozofica, lirica (Shelley) - specii lirice: meditatia, elegia, romanta (Lamartine, Hugo) - specii epice: legenda, balada (Heine), poemul (Heine, Byron, Keats, de Vigny, Puskin, Lermontov, Eminescu), nuvela (istorica, fantastica - Poe), romanul (istoric, de aventuri, fresca: Novalis, Scott, Hugo, Poe) ROMANTISMUL ROMNESC n literatura romn, romantismul se face simit prin intermediul scriitorilor paoptiti (Ion Heliade Rdulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo .a.), atingnd punctul culminant n opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european. Romantismul s-a manifestat n literatura romn n trei etape: 1. preromantismul o caracterizeaz gustul omului mediu, al burghezului o domestic, ideizant, idilic, conservator o cultiv comfortul spiritual, pasiunile temperate, plcerile simple o creaiile sunt, n mare majoritate, mediocre; este perioada imitrii literaturii romantice din Europa de Vest, n special Frana o reprezentani: Costache Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu 2. romantismul propriu-zis (eminescian) o dimensiunea cosmic este dezvoltat pn la exces o misticism, ocultism o pasiuni nflcrate o capacitatea de a crea universuri imaginare, alternative ale lumii reale o reprezentant unic: Mihai Eminescu impactul creaiei sale asupra autorilor ce i-au urmat este incomparabil mai mare dect acela a oricrui alt romantic din spaiul romnesc 3. romantismul posteminescian o reactualizeaz teme i mijloace clasice i romantice, conferindu-le o nou for expresiv o marcheaz reaciile lumii literare romneti la depirea apogeului de creaie pentru Eminescu, sprijinind apariia multor epigoni ce nu s-au impus, dar i a unor autori care au purtat imaginile specifice acelui tip de romantism, impregnndu-le cu elemente de expresie aparinnd simbolismului, semntorismului etc. o reprezentani: George Cobuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Barbu tefnescuDelavrancea Specii literare n Romantismul romnesc:

elegia ("Miezul nopii" de Grigore Alexandrescu, "O fat tnr pe patul morii" de Dimitrie Bolintineanu) epopeea o epopeea istoric ("Mihaida" de Ion Heliade-Rdulescu) o epopeea cosmogonic ("Anatolida" de I. Heliade-Rdulescu) epistola ("Epistol domnului Iancu Vcrescu" de Grigore Alexandrescu) oda ("Od lui Schiller" de I. Heliade-Rdulescu) balada o balada istoric ("Muma lui tefan cel Mare" de D. Bolintineanu) o balada fantastic ("Mihnea i baba" de D. Bolintineanu) meditaia ("Umbra lui Mircea. La Cozia" de G. Alexandrescu) satira ("Satir. Duhului meu" de G. Alexandrescu) fabula ("Toporul i pdurea", "Cinele i celul" de G. Alexandrescu)