RABINDRANATH TAGORE

'l'raduceri

dupl

Rabindranath "fzgote

Lz nrbcik

,le

ftitt,
ji
L.a

trad. Llilddc de Pasquier,

Editions dc la Nouvclle Revue Frangaise, Paris, 1920 llrimont, Editions NRF, P^i8, 1922,

Fqin!,, trad. de Rene

de

Pe copcrta 't'l IANJ,.WAR Shakuntala hlFnnathan)

Saasoai, Zeiga itgelepciunii (dio: HINDUISM

de

co$ul-, cu FRUCTE
FUGITIVA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei

Tagore, Rabindranath Cotul cu fructe, Fugitiva / Rabindranath Tagore. Fuddtiei Culturale Poezia, 2003 Traduceri George Popa (Artemis)

Iaqi: Editura

Versiune romineasci de GEORGE pOpA

ISBN: 973-86510- l-8

821.135.1-1

CARTEA A APARUT CU SPRIJINUL MINISTERULAI CULTARII $ CULTELOR

@ Edltura Fundaliei Culturale Poezia

Arlomit tsBN 973-86510-1-8

Alte lucdri de Geotge POPA

Poeme
de

1918; Ofea

I aada Jbma| ed. Tinetetului, 1969; Conttela1ia Hlperiot, ed. lur;rnea, Eaitlice, ed. Jurlrr:rea,1986; Itiliei, ed. Timpul, 1999; in,il1area wai tu ine, Ctgetatea,2OO2, Catnuele d/n Vaha Vixah| Cuget^te ,2004 Meditalii orfce,

Cugetarea,2003.

Eserlti de attd. - Senniftatii/e Qaliult/i cd \lcndurre. l'176

itt

pict rd, ed. Meirdtaae,I9T3; Azgurte Rodin,

Eseuri de literatuti: Spali / poetic

emine.rciatt, ed. Jr;rot;rae
J

Pii/kl bJtpeiz

ra

cei lfti oatpeli ai paentllzi, Ctgetatea,2002; rr/blinal eminucian, ed.IJniversitas XXI, 2003

, 1989, Metafota i

emi ercian, ed. Junimea, 1982; Prc4ntul etent

Eseu dtarrLatic: Imposibila aurtard, Apoii

ale

ttagin/ai, ed. Cugetarea, 2001

Alotisme - insemnaile
Crgetatea, 1997
.

unui oatpete a/

lani

i, ed. Timpul 1998

Sinteze: Irtoia c/.//tt!ii f; a ciailiyayitlor

Ux conpetdit d/ ,piilualitdtii ,rrh)efia/e,

ed,.

Ttaduceri: Ouar
Univers, 1979, ed.

RtbaEdte, ed,.I, ed. Tineretului, 1969, edila II, ecl. ediia IV, ed. Timpul 1995, 1997; ed.Y, ed. Timpul 2001; ed. VI, ed. PtoEutope ,2003. Rabiadranath Tagon- Antobgie liricd, ed. I, cd. Uruvers, 1987, ediia 1I, ed. PoJirom, 1998; - ptJa liicd, ed. Po\torn, 2l)00; I-,eb,ida, ed. Cugetarea, 2001,. Hafq - Diuaxul, Polirom, 1997. A,K Caomarunaang - Hiulaita yi Badisn, ed.. Timpul, 1997. Raiter Maia Nlke - Ehgiib dtliNie, S0relele cAh,e Orfea, ed. Politom,2000
K.ha11dn

III,

ed. Junimea, 1993;

l
A
f,'

ii

tr

I
Poruncegte, gi eu voi culege toate fructele mele penftu a ti 1e aduce rn. coguri pline in grddtna ta, cu toate cd unele din ele s-au ttecut, iar altele sunt incd necoapte. Cdci anotimpul devine greu de splendoare, iat fluierul pistotului suspini in umbd.

Di porunci,
Vintul

gi eu

voi pune

sd se

umfle

pdnza cotdbiei pe rAu.

de matie s-a ridicat gi a tulburat valurile care lAncezeau.

GtF'dna pi-a exalat tot suflenrl siu, gi in ceasul mAhnit al serii, o chemate a venit de la casa ta, pe plaja pe cate-o imbracl in aut asfinitul.

10

77

II

ilI
Sirbitoatea verii nu existi decit pentnr florile deschise? pentru frunzele moatte pi flodle care se ofilesc?
:l

Sau

CAntecul mirii nt se ^tmonizeazd, cu hulele tot mai pline de larmd?

.,.

Nu cintd el gi pentru valuriie potolite?

Juvaere sunt gesute in covoarele regelui meu, care sti. in picioare;

.i..,

dar umilul pnmAnt a$teapti r;bditor ca picioarele sale si-i 6e athse.

,:

i,:,1

1r,

ii r

;;1., i,

, ,, i"

Pu;ini sunt inielepgii pi marii lregitori aflai lingi Stlpinul meu; daf el a luat pe cei simpli in bralele sale gi a ficut din. mine pentru totdeauna servitorul

sdu,

72

13

ry
M-am trezit gi am gdsit mesajul sdu diminea;a Nu gtiu ce-mi aducea, cici ntr am invdgat incd. sd citesc Voi lisa pe savant cu tomurile lui, gi nuJ voi inteba: gtiu eu micar dacd at pttea sd-l inEeleagl? Am si-mi ating fruntea cu sctisoarea, gi o voi apisa pe inima mea. Cind noaptea va deveni muti, iat stelele vot iegi una iAte una, am s-o deschid pe genunchii mei gi voi timine ticut. Frunzele murmuitoate mi-o vor citi cu glas tate; tiul gtibit mi-o va ingdna gi cele gapte stele ale cunoagtedi mi-o vot cinta din cerud. Nu izbutesc si aflu ceea ce caut; ceea ce a$ viea si invl;, nu ingeleg; dat acest mesaj pe care nu am gtiut si-l desciftez mi-a ridicat povara, gi gAndrrrile mele s-au preschimbat in melodii.

V
Un pumn de nisip at fi putut si-mi ascundi semnalul tiu, cAnd eu nu-i cunopteam inlelesul. Acum cAnd i-am pitruns in patte sensul,, eu ii citesc in toate care altd date mi-l ascundeau.

El este cel cate colorezzd. petalele florilot; valurile il ilumineazi cu spuma lot, 9i mungii il fac sd sttiluceasci pe ctestele lor. Mi-am intors de la tine faga, gi din acest motiv silabisesc piezig scrisorile, a cdtot inleles nu iI gtiam.

ul
VI
'Abold irnde dru|t'rijrtlb sunt lnsemnate, lrni pietd calea. Pe nemirginita rnate, in albastrul.cetoliri; ; : ; . ' i rr, ''i ii : nu sunt linii mafiate! , Cinrca este ascunsi:de'aripile pl5drilot, ,. ', ds focul stelelor, de florile diverselo! anotimpudI' $i imi inueb inirda: sAngele tdu nu ate vreo gtire despre nevi2utul drurnP
L'l:,| i..)).' .. ,', , r, tJ
,

15

VII
Vai, nu mai pot si rimifitfn cdsdl , , ' cdminul nu maitste un-cirnin pbntu mine, cici etemul Sriin ln5 ihbailrd, il aud metgind pe.cale.
I

Fiecate din pagii sii imi lovegte, inim a gi md fac sd sufit! Vinn-rl se ridicd gi marea geme.

l:1.'.'

.. lir!.

, .ir:l

,'

iriri voi pdtlsi ioat treburile gi'goviidle pentru ,i rrlmd aceasti pttere tdtlcitoate; cici Stiinul md cheamd, il aud cum merge pe cale.
.

16

VIII
Fii gata si te avAngi, inilr.p me4! $i lasi inapoia fa pe top cei cate trebuiE si intirlie. Cici numele tdu a fost chemat din cerul dirninegii. Nu agtepra pe nimeni!
Mugutele cate infloregte doregte noaptea gi roua, dat floatea deschisi strigi spre lumin a care o sllbereazd. Starmd zigazunle, o, i4ima rIpa, 9i ia;g avintl
., :,,. i; ,
;,

x
Cind eu ziboveam in mijlocul comodlor mele adunate, mI simleam asemenea unui vietme ce se htinegte in umbm ftuctului in care s-a ntrscut.
Voi pitisi aceastl inchisoate mizerabil5. Nu doresc o hodinl care ucidb cici eu plec in ciutarea tineregii eteme; voi azvdt[ tot ceea ce nu este in acord cu viara sau u$ot precum risul meu. Zbor prin timpi, gi in carul tdu, o, inima mea, danseazi poenrl cate cinti in vreme ce strdbate spafiile.

77

fle,

18

x
Tu m-ai luat de mini gi m-ai agezat pe un tton lingl.tine, inaintea tuturor oameniiorl am devenit temitor, neputand sd mi migc sau sd merg ptin propda-mi voinli, indoindu-md 9i discutand la fiece pas, de teaml si nu imi attag dizgagia spinilor.

XI
gitul meu nu mi impodobegte decit pentru a se juca cu mine. Md doare greutatea sa gi mi sugrumi cAnd mi sttiduiesc si-l scbt. El imi ingfacd gtumazul, el imi indbupd cdntecele.
Lanqul ptelios de la

in sfdtgit libet! Lovituta fatall a venit, trompeta insultei a ttrsunat, gi ftonul meu z cdzutir pulbete. Drumuriie mele se lntind in faga mea,
Sunt

sIJ depun ca ofrandi in miinile tale, Doamne, fi mintuit. Ia-I, 9i, in schimb, leag.{-mtr de tine cu un dulce nod, cici imi este rupine si stau in faga tt crt acest lant preios
De-ag putea
ag

la

gitul

meu.

Atipile mele se avanti purtate de dorul cenrdlot. Voi metge si mi int6lnesc cu stelele cizitoate din miezul noplii, pentru a mi cufunda in umbta adincd. Voi fi asemenea nourului ftimintat de furtuna vetii, care, pietzindu-gi coroana de lumini auriti, atdrni. ca o sabie fulgerul pe un lan; fulgurant.
Cu o bucurie desniniiduiti alerg pe drumul prlfuit al dispreguigilot; gi mi apropii pe incetr:l de ultima ta primire Copilul igi afli mama, cind i-a pdrtrsit senul. $i pentru ci am fost despdrit de tine gi aruncat dincolo de pragul tiu, eu sunt acum liber si-1i contemplu chipul.

20

27

XII
Limpede pi tepede curgea Jumma in vale, sub veghea ;itmului inalt gi abmpt. Colinele umbroase gi impidutite, mergeau alituri de toreni gii faceau hord jut-imptejur. Govinda, marele predicatot Sihk, stitea pe stAnci gi citea scriptudle, cind Raghumath, discipolul siu mdndru de bogdfiJe sale, se inclind inainte, zicandu-i: "Igi aduc umilul meu dat, nedemn de a fi ptimit". $i depuse in faga sa o pereche de brigiti de aut, luctate cu piette de mare pre;. Maestrul lui una, iI risuci in jurul degetului, gi diamantele igi lansati sclipirile lot luminoase.

XIII
A merge, insemneazd si te intihesc in fiece cl-ipi, o, Tovarig de cilitorie! Insemneazd sI cant in zgomonri pagilor tii. Cel pe care risuflarea ta l-a atins, nu riticegte la adipostul ldtmului El desfigoad in .udrrt o pinz\, agStati, gi navigheazi pe o api tumultuoasi.
Cel ce deschrde larg u;a lui pi ii uece pragul, primegte salutarea ta. Nu-i tdmAne decit sl-gi contemple cigtigul sau si se compdtimeasci pentru ceea ce a pierdut; biteile inimii sale scandeazi metsul tdu; cici tu mergi cu el la pas, o, Tovarig de cilitorie!

Dinu-odati btipta, lunecind din mAna sa, se rostogoli de-a-lungul gdtmului pdni in riu. "Vai !", exclami Raghumath, gi siti in apa c:utgltoarc. Maestrul coboti ochii pe c tte s , iat apa, pdsttind gi ascunzdnd ceea ce futase,
igi continua drumui.

Ziua se stingea cind Raghumath se lntoarse la maesttu, obosit gi ud leoarci. - $i aptoape fira tisuflate ii spuse: "Ag putea chiar sd o regisesc, dacd mdcax mi-ar. spune locul unde a cdzut".

Atunci maestrul, tidicind brigata care rlmisese, o arunci in api, ztc?rnd: "acolo este."

23

xrv
Pafiea mea de bunuri in aceasti lume uebuie si-mi vini din mdiniie tale: , .r ' aga a fost promisiunea ta. Din acest motiv lumina ta s$ uce$te pdn lacdmile mele. Eu govli sl-i utmez pe ceiJa$,'de teami si te pietd acolo unde tu mi agtepti si-mi fii caliuzd, undeva cdnd drumul cotegte.,

XV
Grditea ta este simpli, O, Doamne, dat nu gi cea a discipolilot care votbesc in numele tlu. Eu in;eleg gtaiul stelelot tale gi ticerea atborilor tli. Eu gtiu ci inima me vte si se deschidi ca o floarel ^t ptiu cI viala mea s-l. addpatlt tzvoatele unei nezlrite

fintini.
Cintecele tale, asemenea unor pdsiri .venite din San mithnitd a zipezilor, au zbumt pAnd la inima mea pentru a-gi zidi cuibul pi spre a se addposti de dogorile lui Aprilie, gi eu sunt mulgumiq agteptind aootimpul fericit.

Voi metge cu in cdpdgdnare pe drumul mew ptoptiu pind cind sminteala mea insigi te va irnpinge la uga rnea. Cici eu am promisiunea ta, cd partea meV de bunuri din 4ceasti lume ttebuie sd-mi vind din miinile tdle. j
i r
,

t.,

2l

25.

xw
Ei cunogteau drumul gi au mefs sd te caute de-alungul suamtei ciriri; dar eu tithceam foate depatte in noapte, cici nu cunogteam calea. Nu eram atat de savant Pentru
a ave^ teanld de tine in intuneric, gi din acest motiv am intilnit pragul
inqelepgii

XVII
Mi-am luat.larripa p;manteascl, gi,.iegind din, casi, am strigat: "Venii, copii, am si luminez cdtatea.yoasltdl."
!

Noaptea eta inci profundd cind rn-am intots lisind dtumul in ticerea sa, 9i sttigind: . "Lumineazl-mi; o , Foc dumnezeiescl ,,, | zace in pulbere!" sffuimati. Cici lampa mea pftninteasc,i

tiu din intimplate. I.

lmi porunciti si md.intotc, pentu ci nu uirnasem cdtXruia cea ingustir Plin de indoieli. am pomit' inaPot, cind tu m-ai teginut cu putere lingi tine; gi in frecare zi fuia,lot a devenit mai mate.

mi tespinserl

gi

''ti

26

XVIII
Nu, nu-1i std ir putere si faci sd se deschidi mugurele. Scururdl, lovegte-l: nu vei avea purerea de a I desface. Miinele tale il cufundi; tu ii sfigii petalele gi il arunci in gitini. Dar nici o culoare nu se atati, $i flici o mireasmi. Ahl nu-i este dat sil faci s[-nfloreasci.
Dar cel care face si se invoalte floatea lucteazd aga de simplu. El arunci spte ea o privire, gi seva vie$ curge prin vinele sale. La suflul siu, floarea igi desface aripile ;i se leagdni in voia vintului. Ca un dor al inirnii, culoarea sa izbucnegte, gi parfumul s^t tddeazd o dulce taini.
Cel cate face si se deschidd floarea, o face aga de simplu!
Sudas,

XIX
gtidinaml, dupi ce a cules ultimul lotus cfulat de ravaS'iile iernii, veni ca sil vindi tegelui, la poatta palatului.
El intilni acolo un cilitot care-l intrebi: "Spune-rni pregrl acestui ultim lotus - vreau sil d.iruiesc Domnului Buddha." Sudas ii rdspunse: "Dacd imi dai un ban de aut, este al tXu." Cdhtorul pliti.

in aceeagi clipi, regele iegea; el dori si cumpere floarea, cici el gAndea: "Ar fi un frumos dat de pus la picioarele sale, lotusul cate a inflorit la vremea ierrii. "
Gridinarului care-i spuse cd un ban de aur ii fusese oferit, tegele ii ptomise zece, dar cdldtonl dubli imediat pteiul. Atunci gtidinarul, inclinAndu-se; zise: "Nu pot si-mi vand lotusul." Cici, in licomia sa, el igi imagini ci insugi Domnul Buddha ii va da un pre; gi mai mare. In umbta linigtiti a pomilo t de maflgtla, dincolo de zidurile oragului, Sudas se afli in fa;a Domnului Buddha, pe buzele ciruia se afld o ticere de dtagoste, 9i ai cirui ochi itadrazi o pace aseminitoare luceafirului de dimineagi cind toamna este spilati de toui. Sudas a ridicat ochii spre chipul siu; a pus lotusul la picioatele sale, 9i gi-a plecat capul in pulbere. Buddha sutise gi-l inttebi: "Cate este doringa ta, fiule?" $i Sudas strigd: "Cea mai mici atingere a picioarelor tale".

za

XX
O, Noapte, Noapte acoperitd de vdluri, fn din mine poetul tdu! Unii au stat muti in,urnbta ta veacuri de-a tdndul; lasd-mi sd fac cunoscute cAntecele lot. Ia-mi in carul teu feri roli siltind recut din Iume in lume, o; tu, regind inr palatul timpului, tu mdrea[i gi inrunecati!
AtAtea spirite intrebitoate au inttat pe furig in curtea ta, gi au pindit in casa ta fetd lumind, cerind un rdspuns. Din atitea inimi, stripunse de acea'sdgeattr a bucudei pe care o slobozea mina ta negtiuti, cAntecul de sfubdtoate a izbucnit zguduind bezna pindin temeliile ei. Aceste suflete ueze gi-au ridicat privirea spte lumina instelati gi rdmin uimite in faqa unei cornori atit de neagteptat aflate.
Fd din mine poetul 1or, o, Noapte, poerul ticerii tale de nepdtruns.

XXI
intilnesc Viaga in mine, bucuda care se ascunde in via;a mea, cu toate cd zilele imi tulbuti calea cu ptaful lot de prisos.
sd

lnu-o zi am

Am intilnit-o din cind in cAnd prin strifirlgeriri, gi suflul sIu govditor, ajungind pini la mine, mi-a patfumat pentru o clipi gindurile.

lntf o zl, o vol tntalfu ln alafa tnea, bucuria cate sil5gluiegte inapoia ecranului luminii - ...voi fr in singutitatea din addncud, unde lucrurile toate sunt vizute ca prin creatorul lor.

30

31

)ofir
Dirnineata aceasta de toamnd este covirgiti de iuminri, gi daci ale tale cintece devin capricioase 9i obosite, , di-mi.flautul tiu pentu o clipi.,

)OfiII
Sufl etnl poetLrlui d.zns eaz
.

gi plutegte pe valurile vie;ii printe vocile mareelot gi ale vinttrtilor. r .

Cinta-voi cu el dupi fantezia mea cind pe, genunchi, cAnd pe buzele mele, cdnd agezat pe iarbi lAngi mr:re.

Dat in linigtea solemni a serii, voi culege flori pentru a.i pune coroane, il voi umple cu hriresme; cu lampa mea aprinsi, am si-i aduc adotatea mea. . ; .. Apoi, la noapte, voi teveni la dne pentru a i-l inapoia. $i tu vei cinta pe el muzica miezului de noapte, cAnd, solitari, luna noui va ritici printre stele.

Acum cind soarele a asfinit gi cerul intunecat se-apleaci pe mare ca nipte lungi gene pe ochii obosigi, este ota cind, p?itishdu-gi pana, ' poeni hse gandurile sdle si fugd spte adincurile de nepitruns ale tainicei linigti eteme.

32

33

)ory
Noaptea este neagti, gi sonlrnul tiu este ptofund in linigtea suflen:lui rneu. Treze$te-te, o, Durere a lubfuii, cici nu gtiu cum si deschid Poarta, gi, iati, mI aflu in afxd.
I

Pasdtea diminelii cintl: .. Cum gtie ea ci autora va izbucni, atunci cdnd balaurul bolgi lnci intnnguie cerul, in faldurile sale inghelate gi negte? Spune-mi, pasfue a diminegii,,cum ai gisit'

Otele se teculeg, stelele vegheazi, vintul a ticut, gi linigtea apasi greu in sufletul rneu" Ttezegte-te, Iubire, tezegte-tel Umple cupa me a gcraId,;, gi cu nota unui cint, vino 9i tulbutd noaPtea.

pdn indoita noapte a cerului gi a codrilor, drumul siu pini in visudle tale, vistiemicul cate izbucne$te din tisirit?
Lumea nu putea si te creadi cAnd tu ai strigat: "Sosegte soarele, iat noaptea s-a tisipit,"

O, tu cel cate dormi inci, ttezegte-te! Descopeti-i fruntea ca si primegti prima razl binecuvintatd de lumini gi cinti cu pasdrea dimine;ii in voioasi uimire!

3r[

35

)o(nr
Cergetorul care este in mine igi ridicn miinile slibite spre cerul flrd stele pi strigd in urcchea nopfii chemarea sa infornetatd. RugiciuniJe sale zburard cdLre bezn^ cea oarbd, decizld;t, care se afli, asemenea umii spemlrle rnoarte. ' in cerul dezolat, populat de 'e]u TAnguirea dorin;ei mrirea colo la marginile unui abis al desnidejdii; o pasere gemindd ficea ocoluri in jurul acestui cuib pusdu.
Sanatan invdttea intre degete

mitiniile

pe matginea Gangelui,

cind un Btahmin in zdrente veni la el, zicindu-i: "Ajuti-mi, cici sunt nevoiag. " - "Nu mi-a timas decit un.casuon pentru pomani," spuse Sanatan, "cici am impXtgit tot ce-am avut". - "Dar Domnui nostru Shiva mi-a apdrut in vis," tdspunse Brahminul, "gi m-a sfituit sd vin si te caut." Sanatan igi aminti deodati ci adunase o piatd {trtd prel pnntre pietricelele de pe gdrm, gi pe care o ascunsese in nisip, gdndind cd poate fi de folos cuiva.
Cu degeruJ ardtd locul Brahminului, care, mirar,
d,ezgropd,

Dar cind dimineiia igi aitncd ancora pe fermul Risiritului, ' cergetorul care se aflE in mine sid strigind: "BinecuvAntat surt! , , pentru ci noaptea cea suldi rn-a rcneg t, iar comoata sa este goali".

piata.

Brahminul se agezi pe pimAnt gi incepu si gindeasci, solitar, pini in clipa cind soarele dispirea dupi arbori, la ora cind pdstorii igi intorc tutmele la staul.

El mai cinti: "O, Via15, o, Lumin6,

cit

sunte,ti de pre,tioase! gi ptegioasi de asemenea,

Atunci, ridicindu-se veni incet pini la Sanatan gi-i spuse: "Stipdne, di-mi cea mai mi cd. patceld din acea bogiqie care dispregriegte toate bogigiile lumii." Ztcind aceasta, el arunci in riu p iata ffud pteg.

bucuda care in sfAtgit

vi

cunoagte!"

36

37

)OMII
Zi dupl
zi, vaneam la uga ta,

XXIX
Tu m-ai tAnduit prinue invingi. $tiu ci nu-mi este dat nici sn inving, gi nici si ies din lupti.

cu miinile rugitoare, cetind lnci gi meteu. Tu mi-ai dnruit 9i mi-ai dlruit fitd sfirgit cind cu milzuri; cind cu neagteptati abundentd.

Mi voi cufunda in abis chiar daci ii voi atinge capitul.

Am si ioc jocul infringedi mele. Voi pune in ioc tot ce am gi cind voi fi pierdut totul, voi juca pintr pi insipi fiin1a mea, gi poate ci atunci voi fi recucerit totul, prin totala mea despuiere.

Am luat unble din darurile tale iat pe altele le-am ltsat si cadi; primele erau gtele in mAinile mele;
cu celelalte am fdcut iucirii pe care le-am sfirimat cind am fost obosit de ele; pinn cAnd in sfArgit sfirimdtutile gi comorile adunate din darurile tale au alcdtuit un asemenea munte, ci te-au ascuns privirii mele; $i a$teptafea neincetati mi-a mahnit inima' Ia, o, rcia - acesta este acum strigltr:l inimii mele. Sfami acest blid de cetgetor; stinge lampa aceasta Pentru o veghe flrd rost; prinde-mi miinile, gi deasupta acestei imense gtdmezi de binefaceri care cre$te zilnic tot mai mult, ridici-ml pAntr la imeositatea pustie unde voi afla prczenta ta solitati.

.*_-t:r

38

)ooil
Un zimbet de bucurie ilumina cerul cind tu mi-ai imbticat sufletul in zdtenfe, 9i l-ai trimis si ce4easctr de-alungul drumurilor. El a mers din poatti in poarti, $i adesea, atunci cind blidul era aproape plin, el mi-a fost futat.
La sfirgitr:l unei zile de oboseald, sufletul veni ia poarta palatului tiu, ridicindu- 9i sitmanul blid; tu ai venit atunci, l-ai iuat in miini, gi l-ai fbcut si se ageze alituri de splendoarea ta.
"Cine dinue noi se va ocupa sd htdneasci pe iofometai?" intrebi Domnul Buddha pe discipolii sdi, atunci cind foametea fdcea nvagji in Shravasti. Ratnakar, bancherul, igi inclind capul zicand: "At ttebui mult mai mult decit averea mea, ca str pot httrni pe toi cei infometai."
,

Jasen, comandannrl armatei regelui, spuse: "Imi voi da voios sAngele viegii mele, dar nu este destultr hrani in casa mea."

Dharmapal, cate poseda piguni intinse, suspinl: "Dumnezeul vAntudlot mi-a uscat c6mpurile, gi nu gtiu crun arn si-mi achit Regelui dtrdle."

Atunci, Supriya, fiica cergetorului, se tidicd. Ea se inclintr in faF tuturor gi spuse cu umilinli: "Am si htdnesc eu pe acegti nefedcii." "$i cum?" strigad toi cu surprizd. "Cum nndnjduiegti tu sn-i inplinegti dorinp?"
"Sunt cea mai sdmctr dinfte voi", spuse Supriya, "aceasta este puterea rnea. Cornoata mea pi abundenga mea, le voi gisi la fiecare dintre po4ile voastte."

L--t:t

t0

)ooilI
Regele meu lmi era necunoscut; astfel cand mi se ceru impozitul, m-am gAndit cu indrizneall si md ascund,

)oocII
Cdnd mn gdndeam str scuiptez dupi via;a mea o icoanl de a ta pentru ca oamenii sd i se inchine, am adus toate dorudle mele gi cenugile lot, toate ming4ie6atele mele amlgiri, 5i vrsurile mele.

lasindu-mi datoriile in suferin;i.

Am fugrt 9i am fugit inctr, mai departe decit treburile zilelor mele gi visurile nopgilor mele. Aga am aflat ci sunt cunoscut de el gi ci mmic drn mine nu-mi apa4ine.
Acum nu mai am decdt o dodn;d: si pun la picioatele sale tot brmul meu, 9i si cigtig astfel dreptul de a avea locul rneu in impdri;ia sa.

Cind te-am rugat str-mi ceezi cu via;a mea o icoantr izbucnind din suflenrl tiu pentru ca tu st-l iubepd
tu i-ai adus focul 9i putetea adevlrut iubirea gi pacea ta.

a;

L--<:={

42

x)offv
"Sire", gtii slujbagul cire Regele siu, "Natottam, sfintul, nu s-a ostenit niciodnti sd rntte in templul tiu regal". "El cinti laude Domnului sub atboti la &umul mare. $i templul este gol de inchrnnton. "Ei se inghesuie in iurul lui, ca albinele in iuul lotusului alb, gi nu gin seama de casttonul de aut plin de miere." Jigmt in inima sa, Regele metse acolo unde se afla Narottam ageztt pe iarbd. Il inftebi: "Pfuinte, de ce ai pitisit templul meu cu bolgi de aur, gi te agezi in ptaf ca si ptedici iubirea de Dumnezeu?" "Penru ci Dumnezeu nu se afli acolo, in templul tiu", spuse Natottam. Regele igi inceg sptincenele gi-i rispunse: "$tii tu cAte milioane de aur au fost cheltuite pentru a zidi aceasti minune a artei, gi ci fost inchinatd lui Dumnezeu cu titualuri costisitoate?rl

43

XXXV
Trimbtta zace in pulbere. V6ntul este obosit, lumina, moati. Ahl zi a nenorocirii! Venigi, iuptitori, care purtagi dtapelele, $i voi, cintirei, cu imnurile voastre de tizboi! Venii, pelerini ai marilot peregriniri, care vi gtibii pe drumuri! 'Itiirnbiga zace-n gtuAnd, fle a$teapt;. $i
Eram pe drum spte templu cu ofrandele sedi; ciutam un loc de odrhni duptr lucrul prifos al zilei; aveam nidejdea unui balsam pentru rdnile mele gi a unei aghiazme penru vegmintele mele murdare, cind descopetii trAmbiga ta zicAnd in pulbere. Nu eta ceasul, pentru mine, si-mi aprind lampa serii? Noaptea nu ingina oate cintecul de leagin al stelelor? O, tu, ttandafir de un rogu ca singele, macii somnului meu au pdlit gi s-au ofilitl Am gtiut ci riticirile mele trecuseri gi datodile pldtite, cdnd deodati am descopedt trimblla ta zdrcind. in 6ne. 1 Lovegte inima m ea 4jpitiL cu vmja tineregii tale! Bucuria mea de a ftii si ardi asemenea unei fllciri. Sigeple zorilor si stripungi inima nopgii, gr un freamit de spaimi si scuture orbirea gi rdminetea pe loc. Am verut ca si ndic ftAtnbita ta din tdrann.
Somnul nu mi va mai locur voi merge prin sigefle fXri numit. Unii, iegind din casele lor, vot a,letga alituri de mine * a\ii vor geme. Algii in somnul lor, se vor agita gi vot striga in vise pline de neknjgte.

"Da, gtiu", rdspunse Norattam; "asta a fost in anul cind mii dinte supugii tii, avind casele arse, at cerut in zadz; aiutor la uga ta. $i Dumnezeu gindi: "Aceasti mizerabili cteatuti care nu poate da adipost fragilor sii imi construiegte un silag!" "$i el lui 1oc cu cei fiti cimin, sub arbori din drumul mare. "$i aceasti boabi de spumd autie este cu totr:l goali, in afari de o cidelnitd dir care fumegi ttufie." Regele strigi in minia sa: "Si pleci din lara mea!" Calm, sfintul rispunse: "Da, izgonegte-mi acolo unde ai izgonit deja pe Dumnezeu.

44

Cici in aceasti noapte, tdtnbita

ta va

tisuna.

xxx\n
Cind, in bucuria lor smintitd, ei au strins

$i-am cerut pacea gi nu am aflat decit rugrnea. si-mi imbtac a.rnwal Acum stau inainte t^ ^lut^-r".| Teribilele lovituri ale nenorocitii sd faci si ligneasci flicfi drn via;a mea. $i inima me4 in duetg, si bati matgul victodei. Atunci, in miinile mele despuiate, am sI apuc trimbi;a ta'

tini

ca si-qi mdnieascl vegmdntul, o, tu, Cel Mere!, inima mea se pierdu pe sine.

Am strigat citre tine: "Ia varga pedepsei

ludeci-i ." Lumina diminegii lovea acei ochi togii ai otgiei noctume; grddina de crini albi tebui si ctieagd. atzdtorul lot suflu; stelele, prin adincurile nopgii sfinte,
9i

contemplau dezmigul lor - dezmigul celor care strangeau noroi pentru ca si-i minieascd vegmintul, o, tu, Cel Miref! Tronul dteptdEii se ridica in gtidina de flori, in primdvara insufleiti de cintecele pisiriloi: la marginea qirmudlor umbroase, ' unde mutmurul atborilot tispunde celui al valudlot. O, Adotabile, ei au fost Fdtn milI in rdticirea lor. Ei pindiri in intunedc pentru a-i smulge podoabele gi a-pi orna ptopriile dorini. CAnd ei te-au lovit gi te-au fXcut sd sufed, inima mi-a fost stripunsi 9i am strigat citre tine, zicind: "Ia-i sabia, o, Adotabile, pi pedepsegte-i!" Dat dreptatea ta se afla de veghe. Tu ai vitsat lacrimile unei mame pe insolenga lor; ctedrnga nepieritoare a iubirii a ascuns in propri.ile sale rtrni atmele rizvrigrii. Pedeapsa ta a fost tlcuta suferinli a iubidi care nu doatme; togeal.'i cutiiei tale; lacrimile celui mihmt in noapte; a fost palida lumini a dimine$ ietitii.

O, tu , Cel Teribil, in licomia lot din ce in ce mai rnare, ei au forlat noaptea inttlrile tale,

l[6
sfitAmAnd ugile comotilor tale pentru Dt gteut^te^ ptdzi atdrna aga de tate, ci nu au putut si o duci 9i nici micat str o urneasci' Atunci sttigat-am spte tine: "lartd"-i, o, tu, Cel Teribil!" $i ietarea ta se tdspindi in vijelii' rlstumind gi rispind ptizile lot in gntind' lertrrrea t2 eta fulgerul in aceasd ploaie de singe; in tazele, rogii de furtuni, ale soatelui apune'
a le

4t
futa'

XXXyIII
Ugarupta, discipolul iui Buddha, dormea in praf, intins lingi zidul cetifi Mathura. Toate limpile erau stinse, porqile Xnchise; Toate stelele, ascunse in cerul noutos de august. A cui erau acele picioare ale ciror btigiri rdsunau pi cate, deodati, atinsetl sinul siu? El se tezi ftesitind gi lumina limpii unei femei lovi ochii sii care deia iettau. Eta o dansatoare, constelatd de juvaere, infipuratd intr-o mantie albitruie, beati de vinul dneregii sale. Ea cobori lampa gi zdn tandrul chip, de o austeri frumsete. "Iatti-md,, o, tinete ascet", zise femeia gi consimte si vii in casa mea, cici pdmintul prifos rru este un pat potrivit pentru tine". rrmergi pe drumul tdu; "Femeie", rispunse ascetul, cind va veni vremea, voi veni la tine". Deodatd, noaptea cea neagrd fu sfigiati de fulgerul furtunii. Din capitul orizontului ea alerga tunind, iat femeia temuta de spaimi. Ctengiie copacilor, deopatte gi de alta ale dmmului, se indoiau sub florile aflate in muguri. Notele vesele ale flautului pluteau in depirtare cu brizele calde ale primiverii. Ordgenii serbau florile pidum. $i din inaltul cerului, luna rotundd contempla umbrele orapului linigrit. Tindrul ascet mergea pe srmda pustie,

118

49

in timp ce deasupta capului siu,

pdsi'tile Koel pe crengi de mangrien igi cAntau, neadormrte, tdnguidle lot de dragoste.

XXXUII
Dtagostea floastri nu este o.simplt.ioacn in glumi, iubitul meu. Iatd gr iar:* nop;ile utlitoare ale furrunilor s-au abitut asupra mea, stingdndu-mi lumina; indoieli negre s-au adunag $telgand toate stelele cerului meu.
Iat6, Si izrd digurile au fost rupte,

Upagupta uecu de barierile cetigii gi se opri la picioatele rneterezelot. Ce femeie zicea acolo, in umbra zidului la picioatele sale, loviti de ciuma neagri, cu trupul piin de rdni, aruncati in $abi, afari din otag?
Ascettrl, agezdndu-se lAngd ea, ii lud capul pe genunchi; fi umezi buzele cu api, 9i ii lntiri trupul cu un balsam. "Che egti tu, o, Milosivule?", inttebl femeea. "Timpul a venit in sfitgit ca si te vizitez pi iatn-mi aici", rispunse tinirul ascet.

lisfud valurile si-mi mlnre cimpudle, iar tinguirile gi desnidejdea mi-au sfAgiat cerul dintr-o patte in alta, $i-am invi;at cd in iubfuea ta exista lovituri dureroase, dar niciodati nepds^re ingheta,td a mo4ii.

<-- 9lt

DU

51

xxxIX
Zidul se inredeschide, lumina, tds dumnezeiesc, il stfipuflge' Victorie, o, Lumhi! Inima nopgi a fost sttiPunsi! Cu sabia tade{laclrd ' nesigure! gi doringelor al indoielilot nodul taie Victorie! Aleatgd, o, Neinduritoateo ! Aleatge, o, Tu cate epti tedbili in albul ttru fdtd ptthzrLF.,l O, Lu-mind, toba ta itmearzd un marg de foc; rogul tot;elor este azvitht foarte inalt; moarre agonizeaz intr'-o izbucnite de splendoate!

XL
O, Foc, ftatele meu, ii inchin un cintec de victotie. Tu egti imaginea de purpuri gi strilucitoare a teribilei libertiti Bratele tale se inalli la cer, 9i prin degetele tale pitimage strunele harfelor sunt atinse.
Cdnd zilele mele se vor incheia gi stivilarele vor fi deschise, tu ai sd, atzi pdnd.la cenugd aceste stlufle ale mninilot gi picioatelot mele. Trupul meu va deveni una cu dne, inima mea va fi involbutati in varteturile fteneziei tale, gi cilduta atzdtoate care eta viaga me4 dintr-odati va isbucni cdtre tine' contopindu-se cu vdpiile tale.

.' '.':

55

Cordbierul se afld afari ca si sttibati in noapte marea tdzvrdtit . Catatgul geme sub futia vAntului care umfle toate pinzele sale. Sfigiat de ghiarele nopgii, cerul a cizut in mate gi-l ouivegte cu bezni pi spaime. Talazudle igi inalgi crestele spte intunericul nevizut, iar Cotibierul este afzrd , pentflr a stribate marea futioasi.

circi nume este flecunoscut. lste mult timp de cind Coribierul a ridicat pknzele. $i va ttece mult timp inci pind ce ziua va veni gi el are sd bati 1a uga sa. Tobele nu vor bate gi nimem n-ate sa gtie.
pe ea, ai

Numai lumina va umple casa, pulbetea va fi binecuvintati, gi inima, veseld. Toate indoielile se vor tisipi in ticete, cAnd Cotibieml va atinge ;irmul.

Coribierul se rfld afatd, nu gtiu pentru ce intilnire' iar noaptea se-nspiimintd de aceasti bruscd albime

viluriiot sale. Nu gtiu pe ce t;rm

a

se optegte el in sfArgit pentru a ajunge la gridrna linigdti unde lampa atde, gi va gisi pe cea cate-l a$teaptd, a$ezati in pulbere

Ce ginti urmiregte aceastd corabie care nu are

teami

nici de furtuni gi nici de bezni? Este ea incitcatl cu pietre scumpe 9i petle? Ah, nu, la apus Luntrapul nu duce cu el comoti, ci doat un trandafr alb in mini, 9i un cintec pe buze. Pentru cea cal:e vegheazd solitatd, cu lampa sa arzAnd in noaPte' Ea sti la matginea drumului Vilele sale de pdt desfhcute fluture in vant, pi ii ascunde ochii. Uraganul udi pnn porgile sfirimate, lumina remuri in lampa de lut, atuncind umbre pe Prin stdgitele vAntului, ea aude cum el o cheami pe

54

55

XLIII
PdmAntegtile mele zile se scurg asemenea unui rAu ingust,
a corpului meu' 9i sufletul meu se agali de pluta vie ,\m s-o pitisesc cind voi uece pe celalat iirm' Atunci ... ? Poate ci acolo lumrna gi inrunericul se aseamind?

Pe moagtele'Domnului

Nostru Buddha tegele Bimbisat a zidtt dtept oftandd un sanctrifu de marmurd albi.
Spte seard, toate sogiile gi tinerele fete ale casei regale veneau sd-$i aduci oftandble lor de flori, gi igi aprindeau ldmpile.

Denecunoscutul este vegnica Ubcrtate. El este fird mili in iubitea sa. El sfarme scoica pentru a gdsi perla, muti ifl neagla ei temniEd. 'I u iqi amintegti de z ele de alta dati gi te tingui, sdtmand inimdt bucuri-ie mai degrabd ci mai sunt ztfe care au si

Cind, la vremea sa, Iiul deveni rege la rAndul siu, el ineci credinga rardlui siu in singe gi aprinse focuri sacrificiale cu scderile sale sacte.
ZiD^ de toamnd eta pe sfirsite. Ora inchindrii de seari se apropia. Shtimati, slujnica teginei, diruiti cuttului Domnului Buddha, dupa ce s-a scildat in apa sfinti 9i a umplut tava de aur cu limpi gi flori albe gi proaspete, ridici ticutl ochii sii intunecagi cire chipul reginei. Pe tegini o apuci fiori de spaimi gi spuse: "Nu gtii tu, copili nesibuiti , cd moattea este pedeapsa oricui aduce jertfi, parfunati, templului lui Buddha?', "Astfel este voinla regelui ".

vinil

O, Pelcrinule, ceasul a sunat! Iati, pentru une, timpul sd spui rimas bun drumurilorl Chipul rnu igi va fi dezvdluir din nr;u' ei vd tegi afla iardgi faEd in trya

Shdmatj se prostemi in faSa, teglnei, gi recind poatta, stdtu in fala Anitei, noua soie a Frului tegelui. Cu o oglindi de aur pe genunchii, noua sotie igi peiptina lungile guvite de abanos, gi z'tgtdvea semnul stacojiu al fedcirii pe cirarea pletelor sale. Miinile sale taemurari cind ea zdti pe ti,rndta fati,gi strigi: "Ce cumpliti nenorocire vrei si-mi aduci?" Pleaci de lAngd minc imediat!"

56

5Z

XLTV
Prinlesa Shukla stitea la fereastri, citind o carte de dragoste la lumina asfinitului de soate. Ea tesiri cdnd v zu la uga sa pe tinira fatA cu sfintele ofraqde., Cartea ii cizu de pe genunchi gi mutmuri la utechea fetei: "Nu aierga spre moarte, o, femeie necugetati!" Shtimati mergea din ugi in ugd. Ea igi ridica miinile gi strie4: "O, femei ale casei regale, gnbii-vi! "A venit timpul adoririi Domnului nostru!" Unele femei ii inchiserl uga gi altele o insultati.

Aceasri zi aflati intre tine 9i mine ne face ultimul siu semn de timas bun. Noaptea intinde un vil pe chipul ei gi ascunde ultimalanrpi, care ardea in odaia mea.

int:necatul tiu sluiitor a intra t fit zgomot; el a intins covorul de nunti pentru ca tu si vii gi sd iei loc, singut cu mine in lini$tea calmi a acestei lumi,
pdnd cAnd noaptea se incheie.

Ultima licirire a zilei se ofilea pe domul de bronz al tunului palatului. Umbte adinci deveoeau tot mai dense la colFrile gongul temptului lui Shiva anunta ota rugdciunii de seari. in bezna serii de toamni, ptofundd ca un lac limpede, stelele palpitau de lumini, cAnd gdrzile gddinii tegale tresirird zitind printre atbori un gir de Hmpi strllucind in sanctuarul lui Buddha.. Ei alergard cu strbiile scoase, ipind: "Cine egti tu, smintito, cate infruni astfel rnoartea?rl
"Sunt Shriamti", rispunse un glas dulce, "sluiitoatea Domnului Nostru Buddha." O clipi apoi, singele inimi sale colota cu rogul sIu viu palida matmutd. $i in ora linigiti a stelelor, mutea ultima lampi de adorate h pictoatele altarului.

-:1:t-'

59
!.

5A

xl,v
Noaptea mea s-a scuts pe un culcug de dutete, gi ochii mei sunt obosi$ Inima mi-i grea gi nu este inci'ptegitittr si intilnesc dimin e lzincdtc td cu toate bucudile sale' Trage vilul pe aceasti lumind prea goaltr, hdipl,tteazi de mine aceasti firlgelare, acest dans. al vietii Fie ca mantia intuoericului si mtr acopete cu faldurile sale, gi chinul meu, pentru o clipi, si fie ptoteguit de aceasti lume cate mi a,Pa's}'.

XLVI
Timpul cind puteam si-i de-ruigsc tot ce ptimeam de la ea a trecut. ].Joaptea sa $i-a aflat dimineqla qi tu ai prins-o ln brale: gi de-acum ie ii aduc ceea ce era pentru ea:
mulgumirea gi darurile mele. Pentru toate chinurile pi iignirile ficute ei, eu vin citre tine: iarti-le. Pun in sluiba ta aceste flori ale dragostei mele care rlmineau in muguri, atunci cAnd ea aptepta sd se deschi$i.

..,,t

60

61

XLVII
Giseam unele din vechile mele sctisori ascuflse cu gnja in caseta sa rin pumn dJ jucarii infrme cu care memoria sajputea sd se ioace. ' Cu o inimi cate se ingtozea, " ea incetcase sd ascundi aceste'nirnicuri in valurile tumultoase. ale trmpului; ea spunea: "Sunt numai ale melel" Ah, nu-i nimeni acum si Ie ceatd, ca si le pliteasci prelul in griid geloasi; gi totugi ele se afli mereu acolo. Desigut, existi o iubire in acea alti lume pentru a le salva de neantul total, aga cum dragostea a salvat aceste scrisori cu o atat de preqioasd griii.

XLVIII
in desniddjduita mea viagi, adl-mi, o, femeie, rinduiala gi frumusegea, aga cum le aduceai, vie, in c s me .

Mituri fitimituriJe 9i prafrrl orelot, umple ulcroarele goale, repari tot ce a fost neglijat.
Apoi, deschide
upa lluntrici a templului, aptinde lampa, gi acolo, sd ne apropiem unul de altulin ticere.

62

9J

XLIX
Duterea a fost mate pentru o, StipAnul meu!

*mi

acotdz strunele,

1o suifulgeratea coplegitoate a unei clipe ,rm vizut mdretia creagiei tale dindu-mi viata -. crea,tie strdbitind atitea morg, 9i din lume

Alncepe cantecul, ca si uit chinul meu; fd-mi si simt in frur4use;e ce te flcea si inftptuiegti in timpul acestot zile fird miln.
i

in lume.

Noaptea care este pe sfitgite, intirzie la por;ile mele; las-o si plece cAntind. Rlspindegte-gi inima pe strunele vieqii mele' Stnphe, intr-o muzi.ci suavl ce coboati din stele.

Eu pling pe nedeamna mea via9d, cdnd vdd cd ea cste prada otelor firi insemndtate - dar cAnd o vld in miinile tale, eu gtiu ci ea este prea pretioasi pentu a fi risipiti pdntte umbre.

64

LI
inrunecati a vreunei zile oarecare, soatele iri va spune ultimul siu rdmas bun. Pzrstorii igi vor canta melodiile din flaute la umbra smochinilor, turmele vor pagte pe povArnigul tdului, in timp ce zilele mele vot tece in noapte.

65

LII
leagini lumea? Noi ne bucutdm cind ea risund pe culmile viegii, dat tremutim de spaimd cind se intoarce in intuneric. $i totugi muzica este aceeagi, care vine gi cate pleaci, in dtmul armoniei eteme.
Tu i1i ascunzi comoara in pumnul miinilor atle, gi noi suigdm cd ne-ai futat. Daq fie cd o deschizi, fie ci-i inchizi mand, dupi voia ta, ^ceastd cigtigul 9i pierdetea sunr la fel. In acest ioc pe cate tu il ioci cu tine insufi, tu piezi pi cdgtigi in acelagi timp.
Ce este aceastl atmonie, a cdrei cadengd

Eu gtru

ca

in

seara

Si fac aceasti rugiciune: de-ap putea $4 inainte de al

pafas4 de ce pimdntul acesta m-a luat in bragele iui.

De ce linigtea nop;ilor mi-a vorbit despre stele, de ce lumina zilelor sale a ficut sd se nasci, sub sirutul sdu, florile cugerului meu.
inainte de-a pleca, de-ag putea si intdtzii pe ultimul reften, ca s5-i inchei melodia; lampa si fie apdnsl pentru ca sd-1i vdd chipul, pi ghidandele impletite, pentru a te incotona cu ele.

OI 66

LIII
Am sarutat aceasti lume cu ochii $i mddularele mele. Cu falduri ffud nvmdr, am inflpurat-o intrea$ in inima mea; am virsat pe zilele 9i nopgile sale atitea ginduri, cd lumea gi viaga mea de mult sunt una - gi imi iubesc viaga pentru ci ador lumina cerului care este intJeagi in mine.
Dacd a pdrdsi aceasti lume este o tealitate tot aga de puternici precum gi aceea de a iubi, - atunci trebuie si fie un in;eles in a te intilni gi a te despiri de via;i. $i dacd iubitea ar ftebui sd fte dezzmdgitd, de moarte, viermele unei asemenea deztTuzii ar rcade in tot ce existd, gi stelele insegi s-ar ofili 9i le-ar cuptinde intunericul.

LIV
: Nourul mi-a spus: "Mi tisipesc"; iat Noaptea: "Mi cufund in anitoarea aurord" . Dutetea ni-a zis: "RimAn, gi linigtea este adinci, la fel cu utmele pagilor sli". "Mor in dephnitate", a rispuns viala mea. Pdmintr.rl mi-a spus: "Lumjnile mele ii siruti gAndurile in fiecate ceas" "Zrlele trec" , a spus Iubfuea, "dar eu te agtept."

$i Moanea: "T;i conduc batca r.'regii de cealalti patte a mdti" .

68

LV
Poetul Tulsida era cufundat ln gindurile sale, lAngi Gange, acei loc singutatic unde sunt incinetai morii. EI zdti o femee agazatd 1a picioarele trupului sotului ei, imbricati luxos ca pentru o nunri. VazAnduJ, ea s-a ddicat gi ptostetnAndu-se, ii spuse: "Ingnduie-mi, Doamne, si urmez pe sotul meu in cer cu binecuvintarea ta'l "De ce si te gibepti, 6ica mea?", inrebi Tulsidas, "acest pimint nu este a Celui ca re a cte t cerurile?" "Nu dupi cer, suspin, spuse femeia, ci dupi sogul meu." Tulsida zimbi gi-i zise: "Intoarce-te acase, copi.la mea. Inainte de se implini luna, tu igi vei regisi bitbatul",
Femeia pleci, plind de o voioasa nidejde. Tulsida veni s-o vadi n fiecare zi; el ii diruia g6nduri adinci asupra cdrora si mediteze, pAni ce intr-o zi inima sa fu plini de o divini dtagoste.

69

LVI
Tu ai venit pentnr o clipi aldturi de mine, gi tu m-ai ficut sd sirnt mare tilnd a femeii, care palpitd in insdgi inima creagiei.
Femeia este ce care intoarce ziinic spre cer tevdrsarea valudlor duiogiei sale; ea este frumsetea pururea proaspiti a tineregri frdi; ea danseazi in apele curgitoare gi cdntd rn lumina dimincgi;

in unde siltitoate ea potolegte setea pimAntului ; in ea Unicul gi Vcgnicul s-a incamat pentru a izbucni intr-o bucurie ce nu se mai poate stipdni, gi se revarsd in durerea iubirii.

Lnnea era aptoape incheiati, cAnd vecinii venirl gi o intebari: "Femeie,,ti-ai regdsit barbatul?" Zimbitoare, viduva rispunse: "L-am regisit.', Cu vioiciune ei intetbari: "Unde este el?" "in inima mea este Domnul meu, unul cu mine", rdspunse femeia.

70

,11'

LVII
Cine este aceasti femeie cate locuiegte in inima mea; aceasti femeie penffu totdeauna denlddjduitn? I-am fd.cut cutte gi n-am putut s-o cucetesc. Am impodobit-o cu ghirlande, 9i laude i-am cAntat. Un zimbet fugat i-a luminat o clipd chipul apoi s-a stins. "Nu aflu nici o bucurie in tine" a srigat femeia desndddjduitd.

LVIII
Ta este lumina care lignegte din tenebre, bunitatea care izbucrie$te din inima sfigiatl de lupti. A ta este casa deschisi asupra lumii, gi dtagostea cate cheami pe cimpul de bitdlie. Al Tiu, darul cate rdmdne un cAgtig, cind toate lucrurile par pierdute, gi viata care curge prin abisul morgii. Al Tiu, cerul acesta ascufls in pulbetea pimintului; gi Tu egti acolo pentru mine, Tu egti acolo pentru togi.
gi

i\

I-am cumplrat inele scumpe gi un evanrai impodobit cu piere pregioase; i-am ficut un pat sub un baldachin de aut. O tazd de plicere tremuri pe ochii ei, apoi dispiru. "Nu simt nici o bucutie penffu aceste h-tcturi",
strigd ea, femeia desndddjduitd.

Am agezat-o pe un car de ttiumf gi am dus-o de la un capit la altr.rl a1 lumii. Inrmi subjugate cdzud la pictoarcIe ei, gi tunete de aplauze risunatd pind Ia cer. Mindria strilucea in ptivitea sa o clipi, apoi lacrirnile ii inrunecard ochij. "Nu simi nici o bucurie in a h crtceirtd" , strigi femeia denldnjduiti. Am intrebat-o; "Spune-mi, ce caugi tu?" Ea imi spuse numai: "Agtept pe cel al citui nume nu este nicicum cunoscut"Zile :receat treceau, $i ea strigi: "CAnd veni-va e1, iubitul meu, cel pe care nu 1 cunosc, pentru ca si 1 cunosc pe vegnicre?"

72

I3 LIL
Cind oboseala dmmului md pi setea zilei uscati; ^pasd cind otele fantomatice ale apusulur igi intind umbtele asupra vie;ii mele, nu numai citte tine strig, o, ptietenul meu, ci spte stingerea ta de mini. Existi in inima mea o nelinigte;

LX
Mireasma mugurelui strigd: "Ziua fuge, ah, zhta fettcitS, a primdverii, gi eu sunt captivi in petalel" Nu-gi pietde cutaiul micui iucru umil! LanEutile tale se vor sfhrdma gi floatea va izbucni din mugute, iar cAnd te vei ofiIi in plini viagi, chiar arunci primavara if va suprauegui. Mireasma palpitl gi se nelinigti in mugure, strigefld: "Ah! orele trec, gi eu nu gtiu incd unde metg nici ceea ce cautlrr I Nu pierde curaiul. micug lucru umil! Btrza prindvdratici a venit in intimpinatea dorului tiu, gi ziua nu va sfArpi p6nd ce tu nu iti vei implini destinul.

poafid, poval2 bogn;iilot pe cate nu

in singuritatea dtumului

Inunde mina ta prin noapte, ca s-o si s-o umplu, gi s-o fi ca sd simt 'in, sffangerea sa,

le-a

diruit.

pisuez;

c.are crepte inaintea mea.

Viitorul pare intunecat miresmei pi ea srigd: "Ah! daci viata mea nu are sens, a cui este vina?"
"Cine poate spune ci eu exist?" Nu pierde curaiul. umil lucru micug. Aurota desivitgiti este aproape, cAnd viata ta se va uni cu Viata Eterni, 9i unde vei cunoa$te ingelesul existentei tale.

L_.-

74

lxl
Doamne, ea nu este lnci decit o copili. Ea aleargd in jurul palarului tiu pi se joaci; ea inceatcd, si facd 9i din tine una din jucdriile saie. Ea nu se pteocupi de pletele sale care cad in de2ordine, sau de vegrnintele care se titipte prin ptaf. Ea doarme cind tu ii vorbegti gi nu rispunde - 9i floarea pe care tu i-o dai dimineala aluneci din mAinele sale gi cade in praf. Cind futuna izbucnegte in,cerul intunecat, ea se treze$te, igi arunci pipug ala pdmdnt gi te invoci in spaima ei. Ei ii e teami sd nu faci un vieun iucru ce nu i-ar plicea, dar cu un surAs tu o privegti cum se joaci. Cici tu o cunogti. Aceasti copili stAnd in praf, este so,ria ce-i este htui,ztti,, pi jocudle sale cuminti in cate se adAncegte, se prefac in iubite.

75

IXII
"Ce este altceva decAt ceml, o Soate, care poate s6-ti poarte icoana?"

"Te visez, dar sunt desnidijduit; cn nu pot si te slujesc", plinge picdtura de toud, adlugind: rrsunt prea mirunti ca sd te pot risfringe, o, rcgele meu, 5i via;a mea nu este decit lacrimj.

"Eu ilumrnez cerul fdrd margini.

sA me daruiesc pAni 9i in cea mai mici picituri de roui,', a rdspuns soarele: "astfcl, cu voi deveni o simpli sclipite de lurriini, ficind din mica ta vta,td o cupl ce se revatsi de bucurie."

dar pot deasemenea

?6

txnl
Departe de mine aceasti iubire ce nu cunoapte nici o misuti; cdci asemenea vinului spumegind care a sfdrAmat vasele, ea aleargd spte pierdere in fiecate clipd.

I,XIV
Soarele asfinise inapoia gntmului apusean al tiului, in mijlocul densei pnduri. Tinedi discipoli intorsesetd tutmele la staul, gi se apezaseri in iurul focului pentru ca sdJ asculte pe stepanul Gautama, cind un tinit str5in se apropie pi ii fncu dai flori pi fructe. Se inclini adl'nc pind la picioatcle saie gi ii votbi astfel. cu un glas melodios ca un cintec de pasire: "Doamne, am venit 1a tine ca sd mi ciliuzegti pe calea supremului Adevat." "Numele meu este Satyakama. "

Trirnite-rni dragostea, proaspiti gi curati ca ploal:ce binecuvAnteazi pimintul insetat gi umple ulcloarele de lut ale casei.

Trimte-mi iubire

care vrea sa pdrundi pini in sudfundul 6.ingei, pi de acolo sd la$neascl intr-o sevi nevdzuti pdn ramudie arborelui viegii, dind nagtere toadeior gi flodlot.

Trimite-mi dragostea care poarrd inima inu-o plenitudine de pace.

"BinecuvAntarea si fie pe fruntea ta", zise Maestrul. "Din ce castd faci parte, copilul meu? cici numai un Brahmrn poate nizui \a suprema inlelepciune." "Stipane", zise adolescentul; "nu ptiu din ce castd sunt. Voi mcrge s-o intreb pe mama mea."

Zic\,nd aceasta, Satyakama pleci; traversi vadul ri'ului pi se intoatse la coliba matemd cc sc ndica la capdrul degerrului nisipos, la marginea satului adoffrut.
Ea il sttinse la piept, ii siruti fruntea, gi-l intrebd despte vizita la Macstru. "Cate este numele tatilui meu, mami scumpi?" intrebi cl. "Domnul Gautama mi a spus; numai un Brahmin are dreptul sa nizuiascd la cea mai inalti intelepciune."

mutmuri in $oapti: me tinete;ea a, etarn sdtacd, "in gi am ar."ut mai mulgi stipini. $i tu ai venit in bta;ele mamei tale Jabala, iubitea mea; ale mamei tale cate nu a al'ut so;."
Femeia cobori ochii gi

txv
Poate cd existd o casi in aceasti cetate a clrui poartd

Primele raze ale soarelui striluceau pe inaltele crengi ale pidurii sihastrului. Discipolii, cu.pirui umed inc de beu:a de dimineald, erau agezaf. sub arbotele venerabil, inaintea Maestrului 1or. $i Satyakama se prezente. El se inclini ptofund pAnn la picioarele in,teleptr:lui gi ticu. "Spune-mi", il intrebi predicatorul, "din care casti egti tu?" "Doamnel', Jispunse adolescentr:l, "nu gtiu. Mama mea, cAnd am intrebat-o, mi-a tispuns: "Am slujit la mai mulf stipini, in tinere;ea mea,
gi

pentru totdeauna la nzele soarelui risare,

se deschide gi mesajul de

ir

diinineata aceasta

lumini

este impLrnit.
gi

Florile s-au intredeschis in gtddini

pi

miriciniguti,

poate

ci

existd o

inimi

cdreia

ele le-au descoperir in aceasti dimineard darul ce cilitorea stribitind veacurile.

tu ai venit in bta;ele mamei tale Jabala

cafe nu a al'ut so1."

Un mutmur se tidici, asemeaea zumzetului albinelot pline de fude cind cineva le tulbuti fagurele; 9i discipolii bombineau imporiva neruginatei insolenge a rcesui tinlt paia. Gautama, Maestul, se tidici de pe scaunul sdu, intinse btagele, lui copilul la sin gi-i zise: "Tu egti cel mai bun dintre Brahmini, copilul meu, cici tu posezi mogtenirea cea mai nobili; Adevirul".

80

81

TXVI

IXVII
Mereu tu stai singuradc dincolo de undele cintecelor mele. Valudle armoniilot scaldi picioatele tale, dar eu nu griu cum si le adng. $i ceea ce eu . c6nt pentru tine este o muzici prea indepdrratd. Este durerea despirlirii cate s-a ficut melodie: ea cAnti prin flautul mcu. $i eu agLepr ora cind barca ta va stribate aPa pini la.girmul meu, ': ' pi undc tu imi vei lua flautul in mAinile tale.

Ascultd, inima mea; in flautnl acesta edntd muzrca florilot sdlbatige, te sffiluce$te; , a florilot sclipind de ^pac muzica de umbre, in cate suni un fdlfAit de aripi pi un iumzet de albine.

Flautul a ripit sutisul de pe buzele Pnetenului meu. gi le-a rispindit |n .viaEa.mea., .

,

IXVIII
Dintt-odati feteastra sufl etului
in dimineata aceasta; fereastra carc priveFle spre inima ta. Sunt uimit si surpdnd numele prin cate tu mi cunogti, inscris pe frunzele lui Apdl gi pe flodle sale, pi am apteprat in rdcere.
s-a deschis larg

E3

LXIX
Tu etai in miezul sufletului meu, gi de aceea, cind el tdtdcea,,nu te mdi afla; tu igi lntotceai faga de la iubirile 9i nddejdile mele pini la ultima, dat tu etai in ele, meteu. Tu etai bucuria liuntricd a jocutilor tinereEii mele; dar cind etam ptea pdns de joc, tteceam pe alnturi de ioc. Tu ai cintat pentru mine in toate extazele vielii mele, dar eu am uitar si cint pentru tinc.

Cortinr s-a ridicar o chpi inue cdnrecele tale gi ale mele. Am descoperit cd iumina diminelii tale eta plind de ptopriile mele cdntece, mute gi neingAnate incd; gindu ci le-ag invita mai bine la picioarele tale - $i am a$teptat in tdcere.

84

IJ(X
CAnd tu tidici lampa spre cer, ea igi proiecteazi,lumina pe faga mea, gi umbra ei coboari pe tine.

IJfiI
O, valurile, valurile c:ite devoreazd cerul; strilucind de luminl, de viala juciugi; valurile unei maree de bucude pururea siltdtoare. ,r
'Stelele sunt leginate de citre ele, 9i gAndu,rile de'todter surit.absotbite, diniaddncul abisuhii gi rlspAndite pe qirmurile viegii.
,

$i cind tidic lampa iubitii inimii mele, lumrna sa coboari peste tine. gi eu rimdn in umbrd, pdrdsit.

ngan;ele
,. I

'.li

,'

:,,

coboari in ritmul lor, gi pasdlea.mdrii carermi,bintuie sdfletul , ,ir.L igi desface aripile pentru ca tsd+Sl strigb uirnirca. ' ,.lr
gi

Nagterea pi moartea se

ina\n

66

EZ

IJ(XII
Bucuria a aletgat din toate colgurile lumii pentru ca si-i modeleze trupul.

IjKXNI
Pimdvata, cu ftunzele gi flodle sale, a intrat in mine. Albinele ntmzde acolo toati dimineata, gi brizele se joaci lenege cu umbtele.

Luminile cerului au sdrutat-o pirrid at trezit-o la viagd.

gi

iar au sirutat'o

O fintintr plinl de farmec.a lAgnit din inima inimii

Ochii rnei se scaldd i4 ea cu incdntare, asemenea diminegii in toud, gi viaga freamiti in toate {nddularcle mele a$a cum cintd strunele liutei.

mele.

Florile vetilor pr ea rcpezi au palpitat in' sdnul. ei, gi graiurile apelor gi ale zefitilot cAnll rn mrScntde sale,

Culotile atzdtoateale norilor

gi

codtilot
formele
.

au izbucnit in viaga sa gi toate armoniile,iucrurilor i.au mAngA.iat

spre a le da tiparui frumusegii.

Ea este solia mea - ea gi-a aprins lampa in casa mea.

Riticegti tu singuratic pe ;irmul vie,tii mele, acolo unde mateea este cea mai inalti, o, indrigostitule de zilele mele eteme? Visurile mele plutesc in jurul tiu precum fluturii de noapte pe aripile luminii? pi nu ecourile cAntecului tiu il aud In negrele addncud ale frinlei mele?
Cine, daci nu tu poate auzi mutmurul orelor care sund in vinele mele, pagii voiogi cate danseazd in pieptul meu, zgomotul unei viegi tumultuoase ale catei aripi fteamdtd in toati fiinla mea?

gribite

EE

89

IXXIV
l-eglrurile mele sunt tiiate, datoriile plitite, upa a fost deschisf 9i voi pleca pretutindeni.

IXXV
Era abia ieri cind m-am nlscut pe acest pdrnint crgat de tine, nume gi gol, cu un lipdt gemind. Azi glasul meu este fericit, gi tu, Doamne, tu stai deoparte pentru a-mi face loc, gi astfgl eu si-mi pot umple viaga.

fiti

Ei sunt ghemuii in cotul lor gi 1es pAnza orelot lot cenugii;

ei socotesc aurul lot in ptaf gi strigi

dupl mine si md intotc.

Dat eu mi-am ascuit sabia; rrti-am imbricat armuta, gi calul meu necheazd de terdbdare, Voi merge sd cuceresc impntdia mea.

Chiar cAnd ii dltuiesc cintecele mele drept jett{l, am tainica nidejde ci' oamenii vor veni la mine gi mi vot iubi pentru aceste melodii, Jie ii place sd descoperi ceea ce eu ador ln aceastd lume unde tu ai {Icut si mX nasc.

90

91

I.JOffI
Timid rhn refugiarn ifl umbra proteguitoare, dat acum cAnd hula bucudei mi-a purtat inima pe crestele ei, , mn gin de stinca crudd a futunii

LXXVII
Lumea este a ta, acum gi pe vecie. $i pentru ci nu ai dorinqi, o, regele meu, tu nu te bucuti de bogdgiile tale. $i ele sunt ca gi cum nu ar exista.

Alti

datn stam singuratic

intt-un

colg al casei,

gdsind-o prea stremti peritru un singut vizitatot' Dar acum cdnd uga sa a fost latg deschisd de o bucurie pe care llu am ciutat-o, descopit ci este loc pentru tine gi pentru inueaga lume Mergeam cu mare griil pentru trupui meu,

Din acest motiv, prin timpl cate se scurg atat de lncet, tu imi dituiegti ceea ce este al teu, gi flri-ncetare ili recucetegti in mine tegahrl. Zi &tpi^ zi tu ceri inimii mele rdsirin:l tdu de soare, 9i tu glsegti iubirea ta sculptatd in icoana vief i mele.

parfumindu-l

pi

impodobinduJ

dar acum, cAnd un vittej de bucurie m-a rrstumat in gntdnd, eu tid din toate puterile, 9i ca un copil mi tostogolesc pe pimint la picioatele tale.

92

IJOffIII
Tu ai dat cintecul pisdrilor; ele giJ dau pe al lor in schimb. I\4ie mi-ai dat cuvinnrl. Totugi, cere-mi mai mult, pi am si c6nt.
Tu ai ceat vintutile tale ugoare, gi cordbiile sunt in slujba lot. Tu ai pus o povari pe miinile mele pentru ca eu si o fac mai r:goati; astfel eu dobindesc, pentru a-i sluji, o libettate izbdvitd de piedici.

93

DGIX
Si te tog, nu peritru ca si mi fercgti de primejdii, ci pentru a le pdvi in fagd.
$i nu cet potoloitea suferintii. rnele, ci inima de care am nevoie pefltlu ca s-o indur.
Pe cimpul de bdtalie al viclil, si nu mi a$tept la aiiafi. ci sd mi sptijin pe propria-mi puterc.

Tu ai creat acest pimint

gi l-ai

umplut

cu umbrele sale de fi,-rlgere luminoase.

Si nu te implor cu teami ca si fiu mintuit, ci si cred ci pertitenga. imi r.a cuccri din nou libcrtatea.

Apoi te-ai odihnit, gi m-ai lisat, singut cu miinile mele, in aceastd girini pentru a tecrea cerul tdu.
Tu ai umplut de daruri toate lucrurile pimintegti; dar numai mie, tu imi ceri.
Recolta viegii mele se va pArgui la soare in ripiiala ploii, pAni cAnd mi vei face sd culeg mai mult decit ai semdnat, pentru bucuria inimii tale, o, Doamne, al hambarelor aurii.

Di-mi harul de a nu fi ncrecunoscitor, gtiind ci numai indudrii tale imi datorez reugitele. Dar dacd am si cad, strangerea ta de mAni si mi ajute.

..:94

95

IXXXI
Tu fl,i te c.uflo$teai cAnd rimineai solita4 pi vAntr-rl carc alerga iat la cel mai indepirtat gdtm, de la cel mai aproplat nu avea nici un, mesaj sn-gi strige. Eu am venit, gi ru te-ai trezit, iar cerurile inflorfui de lumini. Tu m-ai ficut si mi deschid in flori, tu m-ai leginat in leaginul tuturor fprmelor; , eiam ascuns in moarte 9i tu m-ai aflat din nou io viagi. Tu, cate veghezi Timpul etern, tu igi apleci urechca la pagii mei care se apropie, in vreme ce atdoarea ta feicitd se reculege in aurota diminegii, pentru a ligni in izbucnirea luminii.
Cu cit md aptopii de tine, cu atat cre;te bucuria dansului valurilor mirii.

Am venit gi' inima ta.palpiti; ea bdtu pentru durete gi penEurbucurie. Tu m-ai atins cu delicatege, gi a fost o ttesitire de iubfue.
.

Aceasti lume este in mAinile tale o creangi de lurnini pentru a ;i le umple, dar cerul tiu se afli in tainica mea inimd; pi pe incetul mugudi sii se desfac in timidi iubire.

. .'

Dar prin ochii mei treqe o licirire de rugine, gi in pieptul meu un ugor fior de spaimi: chipul meu se incegogeazi 9i eu pling, cdnd nu te vdd. $i totugi eu cuflosc setea de nepotolit a inimii tale pentru ca si md vezt, setea stiigand la uga mea, cu loviturile repetate ale sodlor cate tdsat.

...-.:

96

DOO(II
Voi pronunqa numele reu, singuratic a$ezat in umbra linigtitelor mele gAnduti.

DfiXIII
I
Simt ci toate stelele palpitd in mine. Lumea lignegte in via;a mea c^ o curgdtoate. ^pd Flonle.se vor desface in fringa mea. Toati primdvara priveligtiJor gi a riurilor suie ca o tnmaie in inima mea pi suflul tuturor lucrurilor canA in gandurile mele ca un flaut

9r

il voi pronunga fdti cuvinte, il voi pronunta fiti un sens anume.

Cdcr eu sunt asemcnca copilului

cate ipi cheami mama de o suti de ofi,

fericit si poati repeta "Mamd".

II
Cdnd pimdntul este adormit cu vin la uga ta. Stelele sunt mute gi imi este teami si cint. A$tept $i veghez, pind ce umbra ttece po balconul noptii. Atunci mi intotc cu inima plini de tine. Apoi, in zoi, cintla marylnea dtumului. FloriJe mirlcinigului imi rispund, 9i aerul diminegii asculrd. CnHtorii se opresc deodati pentru a mn privi in faEn; ei cted ci i-am chemat pe nume.
.

III

Pdstteazd-md aproape de uga ta, atent la cele mai mdrunte doruti; apoi tdmite-md prin tegatul tdu, cdci am acceptat ch em^tea ta. Sd nu cad'nici sI dlspar lntr-un adinc de trlinde;e. Viala mea si nu fie sirdciti prin lipsa ,faptei.

Praful distracgiilor si nu md otbeasci prin indoielile lor. Sd nu urinbz mai multe drumuri spre a culege prea multe lucruti; inima mea si nu se indoaie sub jugut mul;irnii lot. Ci si port sus ftuntea in curajul gi mAndria de a fi sluibaguJ tau.

98

99

IXXXIV

vAs LA$

rr

Auzigi in depinare acest tumult aI mo4ii, Chematea, prur valuri de foc gi nouri otrivigi, Chemarea Capitanului la cdrmaci si in&epte corabia spte un ldtm fitd mme, Cdci timpii au ttecut - timpii Uncgzelii in port

licomia grasei prosperit;i, ranchiuna celui frustrat, trufia rasei, insulta impotriva omului. Au ficut si explodeze pacea lui Dumnezeu intr-o furtuni plind de minie.
Asemenea unei prisrdi conprc, inima furtunii si se despice gi sd-gi proiecteze tunenrl ei. IncetaEi tumultul de blestem sau de laude,

$i

Acolo unde aceeagi viche malfi este cumpiratd intt-o hori fd'td' sfi,tgit, Acolo unde lucrurde moarte merq in dedvi pentru ci tot adevirul este secituit gi go1. Ei se trezird intr-un fior de spaiml gi intrebard:

vanduti

cu calmul rugiciunii mute pe fruntile voabtre, visligr cite acel lirm firi nume. Noi am cunoscut rnul pi pdcerul in fiece zi. noi am cunoscut moartea; ei treceau prin lumea noastti ca nouti batjocoritori,
gi,
.

cu

tisul lot

strifulgerindu-ne.

'

ori a sunat?" are si vini ziua?" Cind Nourii au $ters toate stelele. $i cine at putea tecunoa$te degetr.rJ aurorii facind semn?
"Catnatazi, ce

Ei ingfXcati vislele gi alergari, pdtisind paturile; mama se roagi, sogia p6ndegte 1a ugi; Este un geamit de timas bun cate suie la cer; $i se aude glasul cipitanului in noapte; "Veni,ti, madnari, cici timpul siguran;ei a trecutlrl
Togi demonii negti ai pdmintului au rupt digurile, Totugi, o, vislagi, lua,ti loc cu suferin,ta binecuvintati in sufletele voastte! Pe cine blestemagi voi, fra,tii mei? inclinai-vi ftuntea!

Dat ei s-au oprit deodati, o, miracol, gi oamenii au tlebuit si se ridice inaintea lor strigAnd: "Noi nu ne temem de voi, o. Mongtrilor! ) cici in fiecarc zi noi mai cAgttgim o victotie asupla voastJi, "$i noi mutim in credinta in Adevfuul Picii, al Bunitiqii, gi al Fiingei eteme!"
,

Daci nemurirea nu este ascunsd in insipi rnima motgi, daci brrcuria in;elepciunii nu lagne;te din teaca durer.i! Daci picatul nu moafe pfin propda sa destiinuire, Daci orgoliul nu cade sub gleuratea intregLi sale nimrcnicri. Anrnci, de unde ar leni aceastd nidejde, care fa,ce pe togi oamenii si-pi pirlseasci propriul cimin, asemenea stclelor care aleargi spre moartea lot
in lumina diminegn? SAngele martinlot gi lacdrnile mamelor nu gi-ar pierde orice sefls in pulberea pimintului? Nu vot cumpira ei Paradisul?
Si h t'r'r cind omrrl s[armi Icgiturrle muritonre, Dir.ina l-ibctatte nu ii cste rcvelati dinu-o dati?

Picatul a fost al vostru, gi al nostru deasemenea. Cilduta mAniei crescinde in inima lui Dumnezeu de-a-lungul veacudlot. Lagitatez celui slab, r\^ celui putetnic,

^tog

-_sli->-fu?-

100

101

tx)ory
CANTECUL iNFRANGERII
Domnul meu mi-a poruncit, in vreme ce stiteam la margpnea drumului, si ingin cintecul infringerii, cici aceasta este logodnica pe cate el o ctrteaz

IXXXVI

FAPTA DE HAR
Cei care metg pe calea orgoliului gi calci in picioare via;a umili; cei cafe lasi pe inba fragSTd utmele picioarelor lor minjite de sAnge, si se bucute gi sd te laude, Doamne, cici aceastd zi este a lot.

it

taind.

Ea gi-a pus vdlul negru ca si-gi ascundl chipul de lume, dar un iuvaet strtluce$te la sinul ei in noapte. Ea este pitisitd de cdte zi, dat noaptea lui Dumnezeu . o a$teapti, cu limpile aprinse gi toate florile improspitate de toud. Ea este ticutd gi cu ochii plecagi; ea gi-a lisat in urmi silaguJ, 9i din acel silag a sosit un geamdt pe vint. Dar acestui dulce chip al ruginii gi al suferin,tii stelele ii ingind cAntecul iubirii eteme Uga s-a deschis citre odara singuradci; chemarea a risunat, 9i inima nop;ii a palpitat maiestuos, din cauza incetcirii cate vine.

Dar eu ii mulgnuesc pentru cd mie imi e hdtdzit Si fiu cu cei desmogtenii cate sufeti gi poati povata putedi lot, pi igi ascund fa1a, innbugindu-gi suspinele in intuneric. Fiecate pulsagie a duterii lor a palpitat in tainica adhncime a1 noplii tale, gi fieeate ocatd a fost culeasl in matea ta ticere.
$i ziua de miine este a lor. b, Suut., ridici-te pe inimile lor care singerlazd;' si infloreascd in flori ale diminegii, 9i to4ele orgiilor trufage si fie fXcute cenugd.

702

103

Fucrrrve

704

105

ECOULARMONIILOR

I
Tu luneci id umbri, o, Fugitivo, a citei trnaterrald ptezen\d lasd in urmi o diti luminoasi!
Inima ta este pierduti pefltru Iubitul care te cheami ptin nemitginite singutnt5gi? trste iugeala fugii tale care rispaflde$te pe umerii tii dezotdinea futtunoasi a guvigelot tale? Picioatele tale, sirutind prafirl acestei lumi. lasi in el o utmi de blAndete; tu smulgi din adincul abis:urtlot toatd viaEa gi inflorfuea, gi dacd vreo oboseali te-ar opri deodati, univetsul ar inceta si existe. Ritmul acestor pagi nezirili md migcd!... Psalmul valurilor scurse vibreazi in mine! Tu mi pori din lume in lume, din in apatertd, ^p^tentd gi eu invit bucuni, dureti gi cintece. Mareea este inalti; vintul sufli; batca d,anseazd. ca insugi dorul inimii mele... Voi pitisi pe acest lirm comoara mea gi voi cilitori prin nopgi de nepdtruns pAni la nemuritoarele prealuminil

106

II
Zita, care era pe sfAtgite, se aburea. O primi stea apiru, govd.itoate,
la matginiie singutitlgilor mohotdte ale cerului.

III
De unde vine aceasti nelinigte, Iubitul meu? Lasi ca inima mea si adngi pe a ta gi sub situtrrrfle mele sd se gtbatgi duterea ta muti. Din tainele nopgii a venit ceasul acesta, pentru ca dtagostea sd fluieasci o lume noud intre por;ile inchise. la lumina acestei limpi unice. Noi nu avem pe nttu a cdnta decit o ttestie pe cale buzele noastte se ageazi dnd pe tind; drept cotoani nu avbm decit o ghirlandi cate va impodobi fruntea mea dupi ce va fi impodobit-o pe-a ta.
SmulgAnd de la pieptul meu aces vil, am sI pregdtesc pe pftnAnt culcugul nostru; imbinatea mdngdierilor noasffe $i un somn nespus de dulce vot umple universul nostlu sftamt gi {hri margini.

M-am intots ca

si

contemplu

in urna mea drumul

strdbitut, gAndind ci dealungul zilelor el nu a sewit decit pentru o cdlitotie unicl gi pentru a nu mai fi umblati nicicind a doua oatd.. Istoria venirii mele aici pe pimint zace ptin urmate astfel,.muti, in aceasti dir; ldsati pe oisip?
Agezat deoparte, meditez
Calea

'.

inci.

esrc poate asemenea utei hatfe; poate ea agteapte pentru a E cintat ceea ce a fost,

stabituti

degetele divine ale Domnului

gi

umbta mai adinci a amugului.

108

109

IV
Mi-am pus astizi un nou vegmant, pentru ci mrpul meu voia si cAnte. Nu este destr:l ci m-am ddruit pentru totdeauna; din adincul iubidi mele tebuie si cteez noi daruri in fiecate dimineagi. $i nu am si-i par Iui o oftandd noud, imbticati in acest nou vegmint?
Asemenea cerului la vremea serii, suflen:l meu se coloreazi cu o bucude fdrd maryln\ iati de ce ini voi schimba vilurile pentru ca ele si imbtace cind verdele ietbii proaspete, cind nuanlele.unui cdmp de orez Ia wemea iemii.

V
m-am ddrui6

lie
El

Nu am pisttat
este atit de cd tu zimbe$ti

intteagi. |
,

.r

decAt un simplu

vil.

sulgre

in taini, i41.eu simt o undi de rugine. Adiedle primiverii il fluturi; pinn 9i bntdile iaimii mele fao,si-i tremure pliurile
aga cum un val mipcd spuma rn6rii.
Ii :"

Nu ma certa, iubirea mea,

cd,

m-am ascuns sub cefunle acestui

vil.

Azi vegmintul meu seamini cu azurul ploios. El dd membtelot mele culoatea nesfir$irii, teflexul colinelor de dincolo de mate. El poarti in cutele sale bucuria norilot de vati crre peregineazi strdbitind cerutile.

$ovdirea mea nu-i prefeciitorie, ci frtava tulpind carc poar6, floatea devogiunii mele pefltru a se inclina inaintea ra cu relinutc gratii.

110

t1t

VI
Si nu-i pese de inima ei, o, inima mea; pirise$te-o in umbri. Ce imporan;d ate ci desdvitgirile sale vin doar din topol "t' fatmecele sale numai din chipul siu? Las -mX si mi imblt din simpla sttllucite a ochilot ei! Nu vteau si gtiu daci este doar o plasd amlgltoare ale cirei btaEe m-au imbriigat, cici plasa ea insdgi este subgire gi mtd. $i daci incintatea s-a- stins, nu poi zimbi ca s-o uii?
SI nu-i pese de inima ei, o, inima mea! Fn mdlumite dacd, mrzica. este sincer5, degi cuvintele sudt mincinoase.

vII
i.ttr-o.r c"". de incongtiengi am venit. Tu insi ridici ochii gi lasd-mi si ghicesc daci in ei fantome intirzie lnci, asemenei notilor
cate se amuzd.la zenit.

$i f,indci sunt aici, indutd-mi prezengr.

Trandafirii gtldinilot deia se desfact ei nu gtiu ci noi nu-i vom culege cand vor fi inflori1i... Steaua dimrnegi palpiti; o licirire de lumind se amesteci in nmuti care dau umbtd ferestrei tale, precum in zilele de altddatd,. Dar fapd ci acele zile au trecut eu uit vreme de ul ceas. Eu uit daci m-ai umilit vreodatl

Bucuti-te de gagiile sale cind unduie ca un nufdr pe o suprafa;i ce oglindegte gi ingeali, 9i oricare at fi lucrul care se afli in adAncul apei!

ferindu-i faga c?rnd mi-arn deschis sufletul. Nu imi amintesc decit cuvintele
de pe buzele tale tremuritoare, gi cI am vizut in privirile tale

cum luneci umbtele patimii. Uit ci tu ai uitat! Iati-mi!

772

11;t

VIII
O, si hu inzesftat cu o taind asemenea ploii netevirsati intt-un nor de vari o taind invaluiti de tdcere in tovirigia cireia ag putea hoiniri! O, dc ag avea pe cineva ciruia sd-i murmut cuvinte de iubite,
acolo unde lenepele unde se retrag sub arborii somnoro;il

IX
Mi-aduc aminte de o zi.
Ploaia cea grea n e dd tdgaz un moment, apoi cade din nou,,deasi gi capricioasi gi patci imbrAnciti de repezite sufluri.

Mi-am luat harfa. Am atins, fdrd grtbd, u$ot stfl.rnele pini ce muzica ne$dutoare de sine a luat caderifele nebune ale acestei futuni.
Ea gi-a pitdsit lucrul; s-a oprit la uga mea; apoi a plecat cu pasul gtibit. A revenit, 9i sptijinitn de zid agteapti; insfirgit, abia pngind a rnuat in case $i s-a a$ezat.

Aceasti oti pare ci a$teapti si soseasci cineva, gi ru ma inrrcbi motivul lacrirnilor mele. Eu nu pot sd iJ spun este secretul cate imi este inci dezviluit.

si votbeascd; Cu fruntea plecad ea coase dar in curind lasi acul gi privegte pe feteastti, prin linia cefoasd a atborilor.

flti

Atita doar; o ori de asfingit ploios; o umbri; un cint... Ticere.

114

x
Cintecele mele sunt albine care cauti urma ta imbilsimati; in jurul gragiilot tale timide rotesc zumzeht lor ciutind cu nesal o tainici miere.

116

XI
Ce ficeairtu cu cdnteceld tale, pasdtta:tiea, atunci cind te ghernuiai in caldril,tdu cuib? r'! i',

i;.'

"':,
..;

Nu giseai tu,acolo o buoude $i ce dor te flcea si-gi emani sufletul .,, in nemirgioiiea cerul.ui? '

deslvntgitd?, ."

r'

r !i

Cind floarea diminegii se inclini coplegitd de roui, cind totopeala amiezii coboari pe pidurea rnutd, cintecele mele se intorc cu aripi mai molegite;,. , ..
aripi pudrate cu aurl

ilr

- "Bucutia rdmdnea fitd glas in cilduta cuibului; in nemit$inirea ietului, am,dedcoperii'c?t 5tiam si cidt "

116.

llt
XII
Pentru cd adrul se ftdgezegte de patfumul florii de Bakal, gi razele lunii se tispdndesc pe ramuri ca gi cum at cidea dintr-o cupi ristumati de citre nigte zci pradd betiei, tu caui zldatnic vreun pretext pentru a chema inapoi pe cel cate pieaci avind ochi-i inecai in lacrimi.
Acea noapte igi risipea de asemenea florile sale; umbrele rimineau nemigcate pe iarbd, tazele lunii plreau ci a;teapti un cuvi.nt de blindete de pe buzele tale. Dat tu nu ai vorbit, gi odatd cu zorile el a plecat. Acum in zadar cauy un pretext ca siJ chemi inapoi... Luna lui Apdlie ipi plimbn inci razele din coroli in coroli, dar pentrt ci in aceasti noapte tu pe nedtept ai tdcug clipa plinn de comod pe care ea Ei le diruia
a fost

XIII
indrngostigii se apiopie de tine, Regha mea; ei igi depun cu mindrie cornorile la picioatele tale' iar ftibutul meu nu este alcdtuit decit din himete. MAhnirea s-a strecurat in inima universului meu; partea cea mai buni din mine s-a intunecat.

Atunci cind cei ce surit fedcig rid de nefericirea mea eu te rog si plAngi prentru ea 9i s-o faci astfel ptelioasi'
un instrument fari glas; l-am instrunit intens penffu a atinge o note suPremd' gi strunele s-au ruPt.

iti ,duc

Pe cind maegtri dispreguiesc aceste cotzi te implor sd iei in mina ta lira

gi

frinte,

pierduti pentru totdeauna.

si umpli ticetea cu cintecul tiu.

$i acum cauti in van un pretext pentru aJ chema inapoi pe cel cate te-a pdrdsit, cu ochii inecagi in lacrimi!

1f9
118

xIv
M-ai slivit prin iubitea ta, eu care suflt un om in .mijlocul atAtot alEii, cufundat in curentul de rAnd, purtat de colo-colo de favorurile schimbitoare ale r,'ulgului. Mi-ai facut loc acolo undc poegii
ipi depun ofrandele

xv
Asti noapte am coYnpus un cantec, I
dar tu nu erai acolo.
'
,

Am aflat

cuvintele

br,

acolo unde indrlgosa;ii cu nume sc saluti de a-elungul vremilor.

ilustre :

pe care le ciutasem zadamic de-alungul zilei. Da, din sinul lin.iptii nopgii ele s-au dtmat in muzici, in timp ce stelele se aprindeau una cate urra. Dar tu nu erai acolo.

Priviri indifetcntc sc incmcigeazd cu mine prin piege; acei oamcni nu gtiu cd trupul mcu a devenit prertios
sub m6ngAierile tale;

Am voit in dimineaga aceasta, sn-Ei hgin cintecul meu; dat dacd nu i-am uitat melodia,

.:

nu ptiu cd cu port in mine sirurul tdu a$a cum soatele poarti in el acel sigiliu dumnezeiesc carc l-a aprins cu o vipaic de ncsuns!

tdzvrdttte, cuvintele imi.sc4p d, acum cind egti aici, linga minet

,.

,,

r20

xvI
Am dorit si inscriu cuvintele iubidi in propria lor culoare; dat cum se ascund ele in adincul frinEei mele gi cit de palide sunt lacrimile noasue!
,

721

XVII
Pune-1i deopate lira, iubitea lasd btaleiot tale libertatealsa rnfr imbrigigeze.

meai

'

La adngerea degetelor tale inima mea si atinga crestele ultime ate simirii.

Le-ai recunoapte tu, iubita mea, aceste cuvinte flti culoare?

Nu-i

apleca ftuntea,

nu-i intoatce capul de la 1ni4e;

Am dorit sd spun cuvintele iubirii in ptopria lor muzici, dat aceasti. mrztcl nu risuntr decdt in iriima mea l 9i ochii mei sunt grei de.ticete.

ci ddruiegte-mi sirutul teu ca pe o aroml multd vreme ascunsd in coroli.

Nu innbugi ace std cllpd cu zadarnice cuvinte, ci un mare val tdcut st ne poarte cdte incintdd ftu\, matgSni.

k-ai

recunoagte tu, iubita rhea, aceste cuvinte f xd nu.zrcd?

'

122,

X\TII
Aceasti nostalgie a jocurilor Dragostei, iubirea mea, ril.r, este a fF.ea, ci a ta.

xIx
.
,

7?3
.'1.

','

pentfu
ca pi

Buzele tale sufed, flautele tale cintd, cd iubife? Tpa lq inspirn.

, )';,, Eu, pasitea captivi, in faga intunericului cerului, te inreb, frumoasd pastue liberi! , .r Spune-mi, este acesta uliima zi a'lunii?; ,,, i .; '
:

, .:'
',:,.'rj

Doru] tiu este Ia fel de netibditor

dorul.meu!'

'

a)

c utd t1u^a care-mi lipsegte.... C ntjil: i: ' ,1 i,;;' ,r

Cinti pentru mine lur+ipa

Suie deasuota acestei corispitagii a '

norilbr;

..lj
vegnicl!

cea

1%r

12Ei

XX
Mi se pare cd te-am zirit in vis inainte de a te cufloagte; acestea sunt dinainte ptiutul lui

xxr
Eu sunt pentru tine ca noaptea. Nu pot si-gi diruiesc
:

Aprilie

decdt pacea gi linigtea ascunse.frl.umbri. CAnd in zori vei deschide ochii, am si te las in qeama zumzegului albinelot
gi a cintecului

intdmpininddcplinitigileprimivetii,
Viziunca pe care am avut-o despre dne nu a venit ea atunci cind lucturiie toite se pitnrndeau de parfumul floatei de Sals,

pisirilot.

Ofranda mea nu va fi decit o lacrimi vfusati pe tnetegea ta]' surAsurile tale vor rds{ri din ea mai proaspete; ea va gti si puni vil pe cruda.iubilare a zilei.

' Da, zeflcmitoare'pi fu$a?n = vizi\rn ea pe care am avut-o desptc chipul tdu in ore evadate!

'

rzo

xxII
Noi am venit aici amindoi, iubita mea, gi iati ci la tispdntie eu mi opresc ca si-1i,sprrn timas bun. Drumul se deschide larg gi drept inaintea ta; cit despre sco;iul meu, el nu poate'fr atins decit pe necunoscute drumun prezipe. Voi urma vinrul gi norii; voi urma stelble pAni p virfu1 colinei
unde se vede cum iau ha$tete lotile;

721

XXIII
In[e atatea z e ru al ales-o pe aceasta ca sd-mi vizitezi grddina, atunci cdnd ploaia a ttecut peste trandafrii mei gi pe iarbi stau impriptiate frunzele smulse.
Nu gtiu
ce te-a adus

cu toate despuiirea gardului viu cate se intinde de-a-lungul aleelor mele... fusipiti, darnica bogitie a primiverii! Stinse, cintecele gi. miresmele de ieri!

voi urma pe indtigosdgii care irnpletesc cu aceleagi numetoase cuvinte una gi aceeapi ghirlandi.

$i torugi,
Lasd-rr,d

rimii

pu1in.
ele.

si descopit pentru tine floti uitate, frumpluti cu Timpul se gribegte, cdci nodi se adunl,
degi poala rochiei tale nu poate
gi iatd

din nou furruna.

12A

xxN
Odinioari, in fiecate dimineagi, cAnd toua strilucea in iaxbi, tu veneai sd, te legeni in hamacul meu. Dar, lunecind de la surisud 1a lacrirni, eu nu te fecuno$team.
La vremea splendidelot amiezi de Apdjie, tu imi spuneai, se pate, sd te umez, Dar eu ciutam chipul t:iu, I ' gi iatd ci intre noi treceau ptocesiuni inflodte, gi bnrbai gi fcmei igi atuncau cintecelc in adietile din rniaz.i-zi.
Pe drum te-am inctucigat

xxv
Cuvinte vagi md obsedeazi, dat voi lisa tdcerea gi noaptea sd se exptime pe incetul in muzicd.

729

Astizi viaga mea este ca o mindstire unde se face penitengi gi unde ptirntrvan goviie si adie gi si murmure. Nu
,

este ceasul pentm tine, iubitea mea,

sd treci pragul ugii mele. Numai de teami sd i se audd cLinchetul brngirilot, ecouri se pornesc in grddtnd...

fdti

sd te tecunogc.

^I nnd,aftti,pentru a imbdlsima,

$i apoi. in arrumitc zile plne dc abia simlitul patfum de uandafiri, pline de vintul catc sc incdpdtina printre plamierii gemAnd, te-am privit mult timp. $i nu gtiam daci tu mi-ai fost vreodati necunoscut.

trebuie si agtepte inci ribditori; nu da corolelor inchise nelinigtea de a se deschide inainte de vremel

130

131.

XXVI
Sunt bucuros ci ptivitea ta miloasi nu intirzie asupra rnea.

xxvII
Soarta noastri cilitotegte pe. o mare

nesftibitutd

ale citei valun se urmaresc intr-un joc de-a-v'ai-ascunselea neincetat.

incintarea nop,tu gi cuvintelc mele de rimas bun care risunau cu accente de desnidcjde au fost singurele carc-au adus lacrimi la marginile plcoapelor mele. Dar zttt estc gata si apari, inima mca se la int:iri ;;i nu va mai fi ragaz pcnrru hcrimi.
Cine poate pretinde ci uitarca nu cste cu puunla-rNloartca ncmiloasi roade miezutile viclii pcnfi'u a pune capit nebunelor sale incetciti; m2rca furtufloasi. caLnati se-ntoarce in leag'inul ei; focurile pidurii sc potolcsc sub invcligul propriilot cenugi. 'I'u $i cu minc ne pirisim unul pe altul, si tltstlrrla carc ttc dt spartc va disparc in curind sub ietburilc silbatice ;i florilc dcsficutc.

Este nelinigtita mate a schimbitii t ea igi pietde 9i iatipi i9i pierde tutmele, gi bate din mAini citre cerul ncmigcat.

In mijlocul acestei miri cu suflet dus, jnrre zori gi noapte, Iubire. ru egci insula care inr-erzcgrc unde soatcle siruti umbrl laporoasa, unde pisilile suflt indrigostilii cintire,ti ai tdcerii.

732

XXVIII
Murmutui'vrdjit aI primnverii intredeschide o poarti tainici, gi descoperi pe Pringesa frumusegii care gi-a ficut in mine silagul. Totdeauna ea a fost acolo, ghemuiti in fundul unui legin de amdgiri, gi ritmul inimii mele o adormij,r. Azi vdlurile sale s-ari ddicat;: miresmele ritdcitoate ale gtddinilot fermecate au atins-o ugor si au trezit-o. Ea contempli cu uimire, rdsftdntd intt-o oglindi, semrtul de nunti zugrivit pe fruntea sa in vremuri uitate.
ud ecourile uncj baladc, dcsprc care nu gdu '\ daci poveste$te fals sau adevirat, dat gtiu cd este ciudati; gdndurile mele au fugit citrc gara lucturilor care nu se intimpli, dar care sunt; In insula aromati cate sili;luiegte dincolo de oceane; femcilc igi risucesc in soare pletele ude, sau se intind sub ramudle nelinigtite ale pidurilor de santal... $i mi cuprinde dotul de acclea p. .or" .ru le-am vizul' niciodati gi pe carc niciodati nu le voi cufloatte.

xxx
sunt barca; cgti marea gi egti pi cotnbierul. nr

133

[.t

Tu mi potf in adiniuti,
dar de ce m-ag nelinigti? Este mai bine si ating pottul sau sd mi pierd cu tine?

134

135

xxx
Cunoscut-am multe fecioare in liri indepirtate. Unele imi ceteau numele, altele igi plecau ochii gi rimineau mute.

Pe o fnnzd de mesteacdn mi-am scds numele gi am adiugat aceste cuvinte: uFrumoasd i,ti in dat inima mea."

adotmiti,

las

In sfirpit, innod?,nd o frunzd de mesteacin pe giragul meu de perle gi aruncinduJ pe buclele sale, am fugit.
...Dar vraja se risipegte; tegatr.rl prins de somn iese pe incetul din lincezeala sh. In adiLncul linistei vibreazi glasuri omene5ti; Regele gi Regina s-au ttezit, gi tinerii Prin,ti se minuneazi

Am vizut sutisuri ascugite ca sibiile gi surisuri evocAnd un abis de lacrimi.

$i eu mergeam mereu atlas de distanga cate teinnoiegte ptomisiunile nesigute asemenea diferitelor fugare priveligti.

Am ajuns in regarul fermecat al Somnului zilele primivetii, odati cu frunzele cate nigteau. Printr-un miricinig de sen-itori adormii am inuat pe poarta palatului. De-alungul lungilor coridoate goale am trecut in fa;a odiii Regelui gi odnii Reginei,

in

vdzind terasa noud nipaditi de inaltele ierburi. In camera unde limprie s-au srins, unde timiia din cngui nu mai este decit o urmi de cenugd, frica Regelui in patul siu contempli rind pe rAnd ^Fez^ti o fntnzd de mesteacin gi un girag de perle.

culcatd sub

gi apoi am a;uns la odaia undc. licitirile blinde ale apusului,

Din pudoate, igi acopere gAtul gol cu haina; fiemitAnd ea pAndegte, cauti,
gi nu descoperd nici un vizitaror misterios.

dormea fiica Regelui. Patul siu moale eta alb asemenea petalelor de lotus. Buclclc salc raspindite pe margrnc pernei piteau o cascadd nemigcati; btaqul stAng era aruncat pe dezotdinea vilurilor sale pi bra;ul drept se odihnea pe pieptul fltrfcat de o respiragie egald. In acest sttaniu tirim al Somnului, ca pirca in adcvit icoana insigi a Visului! Ingenunchiat inaintea ei, mi-am inclinat faJa deasupra sinului prina ce respimgia sa a facrrt si trcsari sangele mcu: am pn\'1t mult timp pleoapele sale inchise pcntru ca simtul meu si pitrundi pini in visuri.le sale...

Ea citegte 9i iar citegte mesaiul scris pe frunza de mesteacin. igi ia fruntea in miini, se intreabi, 9i iar se inteabi. $i mult timp rdmine nesigurl.

Aproape de ea secretele naturii sunt mumuJate de frunzigul gtidinii, dar ea simte cum asemenea secfete insotesc bitiile grdbite ale inirnii sale; adietile vintului vin din cind in cind punindu-i o intrebare nelinigtiti, gi aceeagi inuebate ii bdntuie sufletul nelinigtit. Fiica Regelui se intreab". Cine va fi pus pe pirul ei un mesaj de dragoste pi un girag de perle?

'--Jfu>ryE==zz

<-

'.5-

136

MAD.A,NA
,\ga trcc zilele. Pdmivara a dispdrut, fdcind loc timpului ploios; apoi vine toamna in calda lumini cate punc aut pe gtinele coapte; iarna, cu ceturile sale matinale, cu floptlle ei dugminoase, :urrreazi toamnei. $i iati, din nou primivara renagte din anotimptile moarte. Fiica Regelui sti la fereastri; prin suvitclc salc desficu te strilucegte meleu un pfuag de pede... La ptimele diminegi ale lumii, Madina, zeu al lubirii, tu hoinireai aici printe mutitori. Drapelul tiu fremdtitor aduna pe tineri care alergau si se intilneascd pentru a te saluta. $i in timp ce aerul se imbdlsima de mfueasma culesului de vii, gAndutile 1or, ca nigte calzi tandafri, se acoperea dintr-odati cu purput6!

Poegii, pe tteptele templului tnu, iti inchinau cintecele lor; gazelele perechi ii mingdiau degetele divine; tigrul pi rigresa se culcau cuminti la picioatele tale. in fiecare seari fecioatele aqrindgau torta sanctuarului tdu Si depuneau in fata ta mugurii tiiogi de Chanpd ca si faci suliEi din ei.

Unele dinte fecioare, cele timide, te rugau sd le cruti, atunci cind, ridicAndu-gi arcul, tu intindeai coatda; altele, cele cudoase, luau pe ascuns o sigeat; din tolba ta gi ii incercau vitfrrl pe sinul lot. Cind tu dotmeai obosit gi ldncezind, la umbra ptdurilor, logodnicile ficeau hori in jurul tnu pi igi clitinau clopogeii de la centuri, spioriandu-te cu o privire preficutd de dupi veluri.
Un1 dintre ele nu a venit pAntr la matgtrnea tiului? Ignorind ci ea va fi victima ta 9i intinsd leneg pe iatba bogatd, ea iqi lisa ulciorul si pluteasci pe undele apei. Tu te-ai aptopiat... Msul tiu zgomotos a suqrdns-o fur visatea ei... Confuzi ea se ridici gi incerci zadarnic sd te pedepseasci lmpingAndu-te in api.

tntoatce-te spre pimint, zeu al Dragosteil Florile silbatice ar vtea si se amestece cu dezordinea pletelot tale; lampa de nuntl, in adincul linigtii nocturne, a$teapti venitea ta; pimintr.rl uscat viseazi sirutul pagilor tii. Inima omului, ca o .opd ddruiti, cere si primeasci vinul din Paradisul tiul

139

URVASHI
Focul miniei tale, o, Shiva, divinule Ascet, a preschimbat in cenugi ttupul lui Madina pentru ca si-i eliberezi sufletul - 9i astfel el s-a rispindit printre elementel De atunci, zi gi noapte, risuflatea sa tulburi pe cea a vAntului; ceala lacdmilol sale coboati ca un vil pe chipul apusurilor; tinguirea sa pate sd emane din insupi sinul lucrudlor, pi cAntecul sdu abia in ^tzit" linigtea nopgilor de Aprihe, inalti in extaz pimdntul!
Adolescentul se uimegte de ardorile silbatice cate vlbreazi, dtnttodati in el in ritmul sdngeului siu; fecioata intreabd semnele tainice pe care i le face nattra; epavele unei lumi de fericin pare ci luneci pe norii Toamnei... O veste ne este incredinlati de cdtte flo^re soatelui desfacutl cu fa\a la zerl amiezi. Aureola lunii printre tamuti seamind. cu tochia luminoasi a unei aparigii deja risipiti; purputa niscindd a zoilot amintegte un zimbet abia schilat sub o masci ddicatd pe iumetate; acolo unde odinioari indrzigostigii igi schimbau sdrururile, nasc astizi florile cimpiei. MAnia ta, o, divinule Asceq nu a consumat trupul lui Madina decit pentru a-i face nemutitoare fantoma in sufletul univetsului!

'l'u nu epti nici mami nici fiici, nici logodnici, Urwashi! 'Iu egti
fcrneie pentru cd ai fwrat astfel sufletul Paradisului!

obositi se intoatce cu turmele, tu nu ili pregate$ti liimpile silagului tiu; tu nu intri cu o inimi plini de emoie, cu un suras tremwitor, bucuroasi de taina nopgt, in culcugul de nuntI. Oa ;i aurora tu egti fhri viluri, Urvashi, 9i fdri tugine.
seata

(lind

Nimeni nu pi-ar inchipui risipa de splendoate care te-a creat!

Icgiti din valutile primei diminegi a celei dintii primlveri, tu purtai cupa vie;ii in mina dteapti gi pc cea a otrivii in mina stengi. Oceanul cel furtunos, potolit ca ufl $arpe supus unei vrdji,
igi tostogolea capetele

firi numit la picioarele

tale.

r\i fost tu vteodati copiliroasi

dc moarte?

sau timidd, Urwashi, tineteje

fiti

Dormeai tu, Fiici a insulelor de cotali, legdnati de nopgile llbastre gi fluide, printre aceste stranij. teflexe de pietre scumpe pc care le imbraci miile de cochiJii, in mijlocul mongttilor cu forrne fitd de numdr, migunind aici pe pimint inainte ca ziua si
se

nasci?

'l'u egti adorati de oamenii tuturor timpufilor, o, de-a-purutea

I\Iinune!

147

Lumea este migcatd de o suferinrd fermecard la simpla privire a ochilor tii. Ascegii igi pitdsesc fructele austeritigt tor, cinturile poe,tilor se rotesc in mfueasma prezentei tale. picioarele tale, purtate de o nepdsitoare bucurie, suni pe aipile vintului ca nipte clopolei de aur.

SUFLETUL PRIVELIgTILOR
(Jxeh din poemele care unrea4i i-au
de

fo$ intpirate lai Talore

c,irhteleBanll\or,

rectd

r,itdcitlan

cerfetoaft a Indiei.

Tu dansezi in

faEa

zellor,lansind ritmuri noi pdn spa,tii, Urvashi!

Atunci pdmdntul simte cum ierbutile gi frunzele sale se infioari, secdrigul toamnei se inalli in valud' cadentate; asttele, petle ftecute pdn lantul cate salti la gAtul tiu gi care se sfatmi, asttele cad de pe bolta cereasci, 9i inimile oamenilot palpitd de o reinnoiti ardoarc.

I
Daci fi ttdit in Ujiain, oragul tegal, la vremea cind Kalidisa era poetul tegelui, ag fi cunoscut vteo fatd din Malva gi gAndurile meie ar fr vlbtat
ag

Tu cea dintdi, Urvashi, ai rupt somnul er.,udlot gi ai vibteze vizduhul de un freamdt de nelinigte.

ficut si

la muzicele numelui siu.

Universul te scaldd in lacrimile sale; picioarele tale sunt inrogite de sdngele inimii sale; upoari, tu igi cauti echilibrul pe goviitoarea cotoli a lotusului dragostei gi tu te joci la nesfirgit in aceastd inteligenli firi margini in care Dumnezeu igi compune visurile
sale

Ea ll:-ar fr privit infruntindu-mi din umbra piezigi a genelor sale; at fi aflat ptetextul si-gi agage vilul de ramurile de iasomie pentru a intirzia aproape de mine.
Asemenea lucrud s-au petrecut in zile apuse a cirot utme au dispirut sub frunzele moarte, gi studengii de astdzi se cearti asupia unor date cate se joacd de-a-v'a;i ascunselea.

fremititoare!

Aceste epoci ce nu mai sunt, nu le voi plAnge! gi mai ales, vai! ci fetele din Malva au plecat odati cu ele... in ce sfere divine pi au dus oare cogudle gtele de trandafrti?

742

lttB

Mi inttistez in dimineala aceasta pentru ci m,arn niscut ptea tdtzit ca si pot intXlni pe cele pe care le-ag fi putut cufloa$te; gi totugi Aprilie poarti acelea$i flori pe carc ele le impleteau in buclele lor.
brizi din miazdzi care le migca viludle leagdni ttandafitii de-acum, gi nici o bucurie nu lipse$te acestei pdmdveri pe care I{alidisa nu ar fi putut si o cinte.
Aceeapi

II
Inima mea este un flaut pe care a cAntat iubitul meu. Daci in vreo zi el va cidea in rh6ini sttline, si-i atunce departe!
Flautul ii este drag iubitului meu. Daci vreodati un alt suflu

Dar cu ;it.iu binc ci daci mi vede din Paradisul poe;ilor, arc modve sa fie gelos!

:r vtea sa scoati din el altfel de sunete, ' sI presare pimintul cu sfhrimirudle sale!

144

145

ilI
Tu egti feluriti la nesfArgit i n exuberanga universului, Doamnd cu multiple matepi!
Calea ta este seminati cu lumini, atingcrea ta face si se nascd flori, trena rochiei tale mituri un dans de stele, ;;i muzicile tale cu note felutite igi afli ecoul

w
Cind destinul se face cu noi avar 9i lumile iubirii apun;

c6nd mingdierile, cAnd zimbetele ne sunt socotite sau refuzate;

ptn lumile firi

numdr!

cind prietenii de ieti ne-au uitat gi datornicii se feresc de noi. atunci este tirnpul pentnr tine, Poetule' sd inchizi zivorul ugii tale, gi si imbini cuvinte cu cuYinte, ritmuti cu dmruri'
i

Dar unici in denecunoscutul mister al sufletului, o, Doamni a ticerii gi a singutiti,tii, tati, tc-ai pteschimbat in cotoli de lotus pc tulpina Iubitii...

Cind destinul schimbitor ne diruie iat favorurile cdnd fluviul pldcedlot, altidati secituit;" ne inundi dintt-odati viaga; cind prietenii bat la uga noastri,
iar dupmanii fac armistiliu; cAnd ochi duiogi ne contemPli gi zAmbete ne ttimit solia lor, atunci este vtemea pentru tine, Poetule, se-i dnruie$ti rimrurile vinnrlui, sn-f unegti inima cu altd inimd gi buzele tale cu alte buze.

sale'

74',t

7+6

v
Tu mi te dlrui ca o floate care nu sc invoalti decit la apropierea serii gi a cdrei prezenld se ftdde zd prin miresmele pe cate le emani in umbri. Astfel vine cu pagi abia a:uztsi pimdvata, cind mugurii suflt gata sn irumpi de pteir plin. Tu te impui spiritului meu ca inaltele valuri ale mareei suitoare, gi inima mea se ineaci sub cintecele mutmuitoare ale mirii.
Presimgeam venitea ta a$a cum noaptea ptesimte zorile. Prin nodi care se coloteazd purpufiu

VI
O, Sakhi-, duterea mea este firi margini. August vine doldora de nori grei gi casa mea rdmine singuraricd. Furtuna ameninld, in pdmint ploaia saPi gan;ud; iubirea mea intirzie departe... Sufletul meu este coplegit de nelinigte.

Aud gipntul pnunilot gi oticiitul broagtelot. Iata, vmbu rnd cupdnde toati!

Vidyapati' intreabi:

"Tinitd femeie, cum iii pereci zilele

fari Domnul tiu?"

9i nopgile

un nou cet mi s-a dezviluit.

-*

Prietena Numele poenrlui

148

14P

VII
Am si te 1rn ascunsi in oChii mei, iubitea mea; voi incrusta icoana ta
ca pe un juvaer la pieptul

VIII
Mi
simt amestgcat.ol ptafr Pe.gale igi poand pa$ii lubita mea, cu apa iacutilor in c4iq+ se-scald,i.
: i;ir'r

meu.

Tu ai fost in mine drn copildrie. t1e a lungul rincrcgii. prirr tiatrr mca intrcagi. pdn vrsurilc mclc!
'1

O/Sahki! iubirea mea trece diircolo

hotarele morfrr,. ;;, pentru a se intAlni,cu ea!,
de.
.

"'_""

.,

r.

:.

e rcgascsc ast lcl qi cinJ md trczt sc gi

Eu sunt una cu oglinda care ii dubleazi icoana,

cind dorm.

una cu aef,ul care,of f,nangaie cind igi mipci evantaiul.

C ovindadas' spune:

.:

Am visat

sr tar

am visat.
egti inelul de aur, tiniri femeie; el este piatra de smarald."

pi eu pflu ci dragostea ta' este unica mea comoari.

"Tu

Chandidadas" spune: "liii duios cu cc;r pc care o iubegri in viaqi pi in moarte."

' Numele poetului

' Numele poetului

150

'

151

IX
fost trezfuea mea, in dceasti diminea;d, cdct r:li-am viz'tt Ptea-Iubinrl. Nemirginirea toati e numai bucufie gi tineteEea mea igi cunoagte deplinitatea.
a

x
Cdnd te-am intilrrit intt-o noapte flrd stele, pietdut in labirinn-rl intunecat, dodnga mea a fost si te cilduzesc cu lanteffra mea. Dar tu nu doreai dorin;a mea.

Fericiti

indoielile pi nelinigtile mele se risipesc;' astizi sila$ul meu este in adevdt sdla$ul meu, tupul meu devine cu adevltat trupul meu.
Pdsnri, ing.inai-vi cintecele voasfte cele mai cuatet Soate, strilucegte cu lumina ta cea mai bldndtl Lasi sl-i zboate sigegile, o zeu al Dragosteil

Cind te-am vizut ttecind pe drumul ocirii,

dZruindu-gi cintecele pulbetii, dotinla mea a fost sI te incotonez cu flori proaspete. Dar ru nu doreai dorinla mea.

Agtept ceasul cind voi ftemdta toattr sub ming6ierile sale... Vidyapati spune: "Fericirea ta este mare, femeie, binecuvintati fie dtagostea voastrtr ,"

Cind servitorii tii se tingu.iau sau dmeningau, cerind un salariu necuvenit, dorir qa mea a fost sd md ofer ie pentru nimic. Dar ru nu doreai doringa mea...

752

XI

xII
Prin tisuflarealta Cu mS. eNaL in note vii de bucuiie sau durere.
Sunt una cu cintecul tlu,
,r,

158

fie ci este al diminegii ori al nopgii, fie ci lunecd prinfte nie)e 5sarslui,; 1r,:', sau printre umbrele serii.

Daci ap ttebui s.i rnd pierd in zborul cAntului tdu nu ag sirngi nici o dutere; atAt mi-este de dragl aceasti melodie!
, .1
:

154

rE5

xIII
Indupleci-te, o, mugure oou, induplect+el Lasi ca inima ta si izbucneascl'nsfirgid
Spirinrl care face si se lnvoalte toh.rl s-a lisat asupra ta. Poi sd mai timii incil mugure?

xrv
Amant indriznel al naturii, o, Ptier, fn sn gafdie inima pidurilot in saidania de a se exprimal

Vino in sufluri de nelinigte acolo unde florile se desfac prioue ftuozde noil Rupe ca o revolti.luminoastr veghea oochrmi, gi sub pimint anunti-le viitoarea eliberate semin;elot intemnilatel
Ca firlgerut ca furtun4 metgi,

pitrunde dintt-odatl in otagul numetop. Dezrcbegte cuvinnrl ineremenitl Ciitruzegte lupfa ce nu are gtire de sine;
insuflelegte ardoarea care sltrbegte... invingi moartea!

155

151

xv
Lunuea lunectr intre dou2i situcuri care se ptivesc unul pe altul peste ingusrul pdriu.
Apa nu este ad6nci. E o simpltr inaeopere a unor aventuti zilnice, asemeni cu cea cate Lr avealoc in cuvintele unui cintec . in timp ce melodia sa continui...
,

xvI
sibii lucitoare, seata agetzd, din nou torentul co[nei in teaca sa de umbri, Cind
asemenea unei

un palc de

pisiri uece cu ftemdtdto( fo$net

de aripi.

Aceasti fugi printre lucrurile nemrgdate insufle,tepte dinq-odatd dorul de migcare; ea sfigie pinza linigtei; ea se videgte ca o inalti simgirel

Ele

se

uiti unul ia altr.rl cele doui sdtucuri,

imi inchipui muni
.

peste apa flecati,

gi luntrea

9i pnduri

zbutind prin evuti;

luneci intre doud epoci,,

pi de la vremea semingelot la vtemea secerigdlui.

imi rmagincz cd din noapte renapte lumina la fiecare intilnirc cu o stea...

Simt in mine zborul unei pisii cdldtoere; ea igi desclude un drum dincolo de via;i gi moate, in vreme ce lumea noastri netnigtitd cilitoregte fitd tdgaz prin necuptinsul fitd hottte.

158

159

XVII
Ochii mei nu vi decdt pimintul, dar inima mea iubeSte pi ghicepte; si cunoa$te bucuria. . Pliceri infloresc in jurul meu, luind mii de forme. Dat unde este totugi fiml tainic al inimii tale cate le va inminunchia in ghfulande?
Flautul maestrului cinti pdn toate lucrurile; eu ascult, gi sunt in casa lui.

XVIII
in iubire ptul nu
c.r

este dutelea sau bucuda,

iubirea!

Libera &agoste une$te; ea se aptinde prin dragoste c fl^cdrd dts flncdtiL Dat de unde-a venit cea dintii flacitd?
CAnd flacita tainicd ap^re, ea face din tainila inimii gi lumea dtn o singurd vdpaie, gi toate zdgaz:unle cad in cenu$i.

#atd

El
gi

este matea, gi tiul ce poartd, spre mare, tot ele este pi girmul.

Poenrl spune: "Cine.ate parte de iubfue flri si-i pliteascd prcgn? Cind tu refuzi si te diruiegti pe tine insui, univetsul intreg se,facg avar cu tine."

160

161

xIx
Oaspetele meu ate obiceiuri ciddate.

xx
Din copildria lumii , l{tmalan, iepind din sinul sf69iat, tu 9i-ai ddicat din creasti in creasti infruntatea ta citre soare Apoi a venit vremea si-i spui: "Nu mai sus!" $i atdoarea ta indrigostitl de norii fugari gia aflat capitul pi s-a oPrit
pentru a saluta nemdrginitea $i atunci frumuselea, liberi in iocurile sale, te-a impodobit cu flori 9i cu pdslri

Ei

sosegte la ore cind nu-l agteptam;' gi totugi cum ag ptfiea rcfitza siJ primesc?

Linga lampa aprinsd. nidijduiesc uneori o noapte irtroagi si vinl; ot el timAne absent, pi doat cdnd lampa s-a stins, sosegte, cerandu gi locul siu. O, de-ap putea sdJ las la ugd!
Eu rid gi dansez cu tovardgii mei cind el tece dintr-odati imbricat de doliu; atunci irlri dau seama cd bucutia mea a fost zzdatnicd. Am vizut adesea un zdmbbet pe buzele sale cAnd inima mea sufetea, gi arn descoperit ci chinul meu nu era reai. $i recunosc cd nuJ ingeleg intotdeauna.

Tu rimii in singuritatea ta ca ufl savant pe genunchii citora sti deschisi

o carte foarte veche cu nenumitate Pagini de Piaun. Nu gtiu ce istorie a fost insctisl acolo. Este istotia etetnei uniri a lui Shiva, divinul ascet' cu Bhavini, divina iubite? Este drama Puterii uniti cu Fragilitatea?

162

163

xxI
Un pescirug s-a a$ezat pe o batci goald, in vteme ce la malul fluviului, un taur culcat, cu ochii intredeschipi, s vureazi plicerea noroiului ptoaspit.
:

xxII
Seata

imi face sernn, gi urmiteam cu plicere cilitorii ultimului bac

sff Abitand

intunericul.

Ciinele satulur latrd; o vace pa$te iarbi in cimpie, urmati de un stol de Sakkt tn ciutate de insecte.
La umbta tamatinilot, in umbta ct6ngului linigtit, se aduni zgomotele naturii: ciripitul pdsdreielot, chemarea ascugtl a uliului, ;irdirul gteierilor, zbaterca unui pegte in apd. Astfel, eu descopir graiudle fidi, gi Peminnn-Mami Eesate la p*na sa sffangete vie la.piept!

intorceau citre licagul lot; algii plecau in liri indepittate; gi togi riscau aventuta.

Unii

se

Dar eu rdmin pe ;itm; vara se depineazd, iar iama n-are si-mi dea vteo tecolti.
Agtept o iubire, ale citei decepgii 9i lacrimi, semdnate pe ptrmintul intunecat si se invoalte ln flori gi in fructe cind autota se va na$te din nou.

76tL

165

xxIII
Ochii mei primesc dulcea linipte a bolf,i ceregti, gi iatd cd simt uecind in mine ceea ce simte un arbore ale cdrut fnnze
intredeschise ca nigte cupe, se ineaci de lumini.

xxIV
De cdte od, vasnrle Pdmint, am dorit sI md unesc cu tine gi sd impdrtigesc bucuria frecirei tulpini inillati spte soate!

Un g.And imi bdntuie mintea asemeflea acestor aburi cate se intind pe cimpie; el se imbrnn cu murmuruJ apei, gi cu suspinele obosite ale btizelot,

imi inchipui ce am trdit deja in infinitul lucrurilot acestei hlmi,., gi ci acestei nemdrginiri eu i.am diruit
iubitile 9i duierile

Cted cd ;i-am apatginut in epoci indepXrate, mult timp inainte de a mi nagte. Oate din acest motiv, cind licdrftile toamnei Iunecd pe cimpiile de orez, imi amintesc de intima noastJi comuniune? Din acest motiv aud inci ecoul vocilot prietenegti cate-mi rispund din ptagul unui ttecut tainic?

mele!

in ceasurile insetfuii, cind tutmele se intorc citre staul

de-alungul cXrdrilor ierboase, sub luna mai inalti decAt fumul cogutilor din sat, meditez la acea rnare despXrite cale s-a petrecut in prima diminea4l a fiin;ei mele!

165

162

XXV
Cu adolcscengii venii din toate pir,tile metgeam la curtea Reginei, strigdnd: "Regini, am si-gi golesc caseta; eu voi primi din miinile tale cotoana victodei." Singut el pist{a un chip senin ca lumina templului. Ochii lui seminau cu stelele cate dispar in abisudle zorilot.

xxvl
Nu cet nici o plati
pentru melodiile pe care i le-am cantat. Ag 6 mulgumita daci ele nu vor trii decit o noapte gi vor disparea ca stelele in aurotd, ascultdtoafea tumi pe care o pistori[e ingrozitA le aptrti de soate.

Stitea nemigcat la matglnea drumului. Cind noi il intrebam daci speri si triumfe,el zimbea 6i rispundea: "Scopul meu nu este r.ictoda $i noi rideam de cuvrntele sale.
Regina era atezata pe tronul ei. Arunci sunere se indlgard din harfa mea, cand asemcnca unei ploi de astre, cind asemenea unei [urtuni de vard.

Dat tu, o, Poetr:l meu, care adesea mi-ai inginat cintecele, amintegte-i ci auzindu.le, mi-am pietdut pentru totdeauna suflehrll

,\notimpurile

se

urmari

gi

uluma floate de Sbiuli

a fost aruncati pe timipigele

toamnei.

In timpul lunilot scurse am ficut mereu noi cintece ;i eu am fost cel care a primit coroana victoriei. Apoi lumina zilei s-a stins,
multimea invidioasd s-a imprigdat. Celui care rimdnea la picioatele Reginei i-am spus: "Este ceasul pcntm apdns ldmpile,de ce nu te indepirtezi?" "Slujba mea pe lingi Regini nu va sfirgi niciodatd, rdspunse el, cici pentru a aduce jertfi Reginei odce victode gi orice coroani, venit,am aici."

- :5-73

168

159

XXVII
in asti seari mi se pare, iubita mea, ci prin lumile nenumirate in care am tdit,
noi am lisat, ru gi eu, amintitea unirii noasre. Cind citesc legende vechi inspirate de patimi astdzi stinse, mr se pare ci odinioati - eu Sr ru am fost o singuri fiin;i, gi amintirea se intoatce la noi cu memoda timpilor...

x:fffil
La sfitpiul zilei am intebat-o: "in ce latl strrnie venit-am?" Ea coboti ochii, 9i cum se lndepirta, am auzit clinchetri brltltii sale atingind ulciorul

imrgit ez cit dimineaga care transFlgura piminnrl in veacuri apuse a strecurat citet a tazein inima ta 9i a mea. Cnci inimile noastre rtrmin pururea tinere
in biainegea evurilor gi univetsul inreg se face martorul iubirii noasue!

i^i

Atborii de bambus se inclioau molatic la malul rauhi 9i lucrutile plteau ci apa4in ttecutului. Nu departe am auzit incl clincheul unui btd;fi lovindu-se de un uloior...
inceteazi str mai vislegti. Priponegte barca norstrltt... Luceafdnrl de seati s-a asoms ilapoia tertplului gi paloatea treptelot de mamruri bintuie intuoecatele ape.

Cillitoi intiuzio4i suspinn; luminile feresttelor in deptrtate se suecoattr pdn frunzig, $i mereu o briilarii sunl lovindu-se de un ulciot, gi aud pagi pe strtrduta ptestrrati cu frunze.
Noaptea coboati; tumurile palatelor par nigte fantome; cetatea obositil fteatrl' td, Nu mai visli; ptiponegte barca.

Lasi-mi si mI odihnesc
pe pragul acestui pimAnt ldncezind sub asffe, ctrci scolo in umbrtr suni o bti;ari lovindu-se de toara unui ulcior.

1?O

1?1

xxrx
Vnzindu-i picioarele goale gi 6ne mi gindesc cI florile sunt utmele pagilot verii,
scriu ugor pe oisip istoda a ceea ce ei au vietuit o istorie pe care, in Eecere, briza o gtetge.
Pagii

xxx
Aceasti priveligte eu am contemplat-o mai mult decit o luni de Martie, la vtemea cind se desfac florile dintii'
Cunosc lenega linie a tpei, pata cenugie tencuitii dincolo de cite nisip, gi cltatea ce duce prin cimpuri pdni in sat.

tii

Vino! Aluoeci in inima mea

aceste duioase picioare! Lasil o urml de negters pe drumul ciitrc tiirimul visnrilor mele.

Am incetcat si intmnilez in versuri melancolica melodie a vdnnrlui gi bltaia lopegilot unei bltci care tocmai lunecl pe tiu. M-am minunat de simpliciatea acestei mari lumi cate se intinde inaiotea mea de uguringa plintr de duiogie 9i familiad pdn care inima mea descoperi pe Etema SttiinIl

a-

I'12

125

BANDI MATARAM.
(Chenan cdtn Patrie)

Din umbta ce fi i adfutc a noplii matea ta grijd

nelinigtiti s-a aplecat asupra popoatelor persecutate!
Asemenea unei mame iubitoate, cu ochii tii ce vegheai; tu ne ptoteguiai spaimele gi cogmaturile. Victorie, o, Lecuitorule al ruturot suferin;elot! Victorie, o, $ef al destinelot Indiei!

mereu

Pistot de popoare, conductrtot al destinelot Indiei, in numele tdu

nu

clipesc

sfint

se trezesc Pandiab, Guzarat, Sindh, Bangat Ceylan, statele

Mahtathe gi ptovinciile Dravidiene, Vinahya Jamuna, Gangele gi val"rile inalte ale Oceanului!

gi

Hyamalay4

Pdminturile gi apele, rmplordadu-i binecuvintarea, cant?i imnul tdu de triumf.

Victorie, o, Diruitorule al tuturor bunurilot! Victorie, o, Conducitor al destinelot Indiei! Chematea ta se ptopagi din aproape in aproape. Brahmanii, Budigtii, pi Sikhii; Jainii, Pargii, &egtinii gi Musulmanii, toi se unesc pefltlu a primi univetsalul mesaj! ' Ei vin din Orient ca gi din Occident ca de iubire tronului tiu.
sd irnpleteascd o

Dar intunericul se risipegte cu prima licddre a ztlet pe colinele din soare tisare. PIsiri cinti, brize aduc efluvii de via;i noui! ochii la risftingerea de purputi a iubitii tale; ea se inclini, gi fruntea sa atinge praful la picioarele

Prttir

care doatme igi deschide

tale.

Victorie, o, Rege al regilor! Victorie, o Cllduzitot al destinelor Indieil

ghirlandd

Victorie o, Pacificator al popoarelor! Victorie, o Caliuzitot al destinelot Indiei!

Drumutile Istoriei sunt sinuoase pe unde pelerinii tdi utmezz utma catului tiu, o, divini Cd'li'uzd..l

Din epoci in epoci, naiunile se inal1i gi se pribugesc, gi temeiul tiu sacru vibteazi de ecoudle tragice ale tr:lbutirilor noastre.
Victorie, o, Eliberatorule al lumii! Victorie, o, Conducdtot al destineiot Indieil

774

lU5

iuroencBnn
Flodle ceregti alc ghirlandei pe care mi ai dat-o, Indra, zeu al zeiTot, s-au ofilit in pdtul meu. Timpul rispiatei supreme a trecut. $i iatn cn trebuie si vi pirisesc, pe voi toi, zei gi zei1e, pentru a tegdsi o lume sfitimati de nagteri gi mo4i.
Speram si vdd o lacrimi furise in pleoapele voastte in clipa despirgitii...

Adio, deci, Apsatas! Sufletele voastte nu cunosc nici dorul intilnfuilor, nici tristelea despirfirilor... Eu gtiu ci iubita mea mi a$teapti pe plmant ;i-mi ptegitegte o comoati de duiopii. Eu gdu ci amintirea cerului md va bintui doat nedeslugit cAnd, uezindu-mi la ceasutile luoate, sub brizele patfumate ale iasomrei, arn s-o privesc dormind aldturi cu unul din btagele ei pe pieptul meu.

Dat durerea este alungati din sirbdtorile voastre. $i cind noi cate veneam de pe plmAnt ca sd luim pare la ele, ne intolceam in ptaful cel tulbute, voi abia ci sim;eati ce poate simgi un banjan secular cind iqi pierde frrnza sa cea mai ofilitd.
Dacd, vteodatd fecioreasca lumini ce s-ar intuneca prin vreo umbtd,

vi

scaldd

atunci zilele voastfe ar cunoa$te inuetuperile inseririlo4 pagii dansani ai lui Menaka, uitindu-gi perfecgiunea ritrnului lot, s-ar rdtici in gregeli care rugineaztr; puele note ale harfei care lunecd pe sinii lui Urvashi s-at preschimba in accente pitimage... Ci nul Trnigi fedcii in eterna pace surizdtoate a tegan-rlui vostru, o, zei, gi ldsai-ne noui pdmAnnrl care nu este un paradis. Pe inima sa, sanctuar al lacrimilor sfinte, ea sftange sirmanele trupuri obosite gi mutdirite. Ea ipi deschide larg btatele pentru cei slabi, nepriu;i, nedemni.

Astizi imi infrAnez lacimile... Paradrsul pe care-l pirisesc se $terge ca o umbtd... Tu singur tu r7'rndi adevdrag PimAntule rdbditor. Zdtesc deja gdtmudle nisipoase mirginind o api albasttd, zdpezi in virful unei coline viorii, autota liniptiti cate igi lasi vdlurile deasupra pomilot din sat.
Lacrimrle pe care le-ai virsat in clipa ultimei sfigieri s-au uscat de mult, PimAnule-Mami, dat tu nu md vei primi mai pugin duios decAt pe cel pe care-,ti plicea si-l agtepgi. Tu vei veghea asupra mea, i,ti vei ridica ochii melancolici cdtte zei afla,ti in depittiri, gi inima ta va palpita de teami sd nu mi pietzi din nou, eu care-gi apargin... 9i cate totugi nu-gi apargin!

116

177

PETALE PE CENU$A

II
Iubire, tu mi-ai coiorat gindurile gi visurile cu ultimele tisftingeri ale gloriei tale, tu ai transfigurat via;a rnea cu frumusetea viitoare a motgii ?nele.
Aga cum apusul de soare ne face
sd
'

I
M-am tezit in aceastd dimineaF, Doamni a cilitotiei mele, in zgomotul bircii tale pirlsind inrmul; noi am rispuns la semnalul pe care niJ trimeteau valurile gi te-am inttebat: "Recolta nidijdii noastre se va pArgui in insula ce se afla mai departe decAt albastrele otizonturi?" Linigtea sutisulut tdu a cdzut pe intrebatea mea ca ticetea soatelui pe mare.

inttezirim pugin din paradis, ."

tu ai schimbat dutetea mea inu-un extaz suprem.. Prin vtaja ta, Iubire, iaga gi moattea au devenit.penffu mirie, una gi aceeapi nemnrginitd uiniirbl

pitn furtuni 9i spafii cakne, Vinturile buimace se potolesc pefltru o vreme gi talazurile gem. Te-am inffebat: "Turnul somnului se afli undeva dupi rugul cenugilor murind ale zilei apuSe?"
ZtTele ttecatd

Tu nu mi-ai rispuns; numai ochii au strilucit asemeilea ciucutilot norilot din asfintitul soatelui. in ,.uru silueta ta se abutegte gi se intunecd, ".e"st, guvigele tale imi ating ugor obtazul
gi-mi parfumeazd tristelea. Incetc si ptind o cuti a vegnintr:lui tiu gi intreb: "Existi dincolo de nemirginire, o, Doamni a cilitoriei mele, o grddini a mottilot unde cintecele mele se vor desface ca ni$te corole in linigtea ta?"

Tu surizi gi surisul tlu tadiazd asemeni nimbului de aur al stelelor in miez de noapte.

1?8

III
Ora
se

119

Iv
Tu doteai iubirea mea gi totugi nu mtr iubeai. De acum viala mea s-a leg[tde a ta ea un lan!, ale ctrrei inele te streng $i mai tare cind nl lupi ca si evadezi.
Desnddejdea mea este un tovatag ucigdtor 'cate se exalttr la cel mai ndrnsemnat dintre favoturile tale gi cate cauti si te poard ln umbrX 9i in lacrimi.

intuneci

gi flactua ce moare a limpii goviie. Nu mi-am dat seama de clipa cind seara a intrat ln noapte, ca fata din sat czrre, dupi ce gi-a umplut ultimul ulcior la rAu,

inchide uga bordeiului siu.

igi vorbeam, Iubita Mea, congtient doat de propriu-mi glas. Spune-mi, cuvintele mele aveau vreun ingeles? Au adus ele vreun mesaj venit de mai depatte decAt gimrutile acestei lumi?

Tu mi-ai sftrtimat libertatea, dat cu s{Itimiturile sale a fost ziditi propria ta temnigl.

Acum, cind am tlcut eu simt mai bine pacea noptii plini de g6ndud. Dat eu contemplu cu spaimi prtrpastia muti ce mtr desparte de aceste ginduril

180

181

v
Pentru o clip5, cilitorule, fii nesibuit gi intoarce-te din drum, Degi ueaz, fii asemenea zilei captivd intr-o plasi de ceagd.

VI
Etam impreunX cind Pirnivarz a bdrut la uga floastri strigAnd: Ldsagi-md si intrut Ea ne ddruia secretele mumurate de bucuria fiorul noilot incobid! Etam ocupat cu g6od.rtil. .nele,'. t tu erai agezatS.Ia toata de tots... Ea s-a indepirtat, 9i deodati noi am.vezut.o dispitAnd cu ultirnii trztndafid. ' Acum, cdnd nu mai egti aicr, Iubito, Primdvara bate din nou gi iarigi Spune: Ldsai-md sn intru! Ea imi diruiegte freamitul frunzelot uscate, ecoul unui ugurt de porumbel.
,

sa,

Nu ocoli gridina inimilor riticite,

acolo, la capirul drumului gregit; acolo unde iarba estq ptesirati cu flod rogii care te iqdeamni la pdrisite, unde ape melancolice apun in maret agStatA.

Mult timp, Fzrtd rdgaz, ai vegheat asrpra ptdzii anrlot de pdosos; si se risipeascl in sfirpitl ii va rlmdne trimfi-rl desnldijduit

r,,

deafipierduttotr:I.

Sunt agezat la fereasfti gi o fantomi, lingd mine, toarce gAnduti triste... $i pentru Primavatd,, cate nu mai ate sd-mi dituiasci decit tainice durefi, toate ugile sunt deschisel

rEP

1E3

VII
Si nu rdmii inaintea casei rnele cu ochii lacomi care imi cer taina mea. Nu este decit o piati mdnntd pdtati de sdnge de cltre patimi.
Ce daruri imi aduc miinile tale care vor si le arunce in faga mea in pulbete? Dacd primesc mi-e teamd ci voi timAne plin de o.datorie pe care nu voi putea sd o rXscumplt,.,

VIII
Eu gtiu ci ea a fost steaua diminegii mele gi cd ea a tevenit pentru mine in cerul serii, cdci ii recunosc zirnbetul. O pierdusem in timpul gtelelot ot ale zilei; dar ea s-a imbatcat pentru o cilitorie solitad care trebuia si ne teuaeasci in'pragul nopgii.
Glasul ei, odinioari imi tulbura singele cu chemiri aventuroase; printe umbte'ea riuimui acirm lucruri pe cate nu le inleleg.

Si nu tim6i in fala feresuei mele cu tineregea gi flodle tale, ele aduc ocari nefedcirii mele!

Dar eu gtiu ci ea este mefeu aceedpi cate, sub vilurile schimbitoate, imi cete incd un cuvint de iubire!

184

185

Ix
Eram gata si o pdrisesc. Ea nu votbea, dar cuno5team dupa lincezeala ei cd ar fi vrut si mai rdmin.
-

x
inapoia gitaiului ruginit.ai fetesffei o fati negdcioasi.gi wAtd stl agez ti, asemenea unei bdrci eguati pe nisip.
,l

De mai multe o1i arn clezut cd ghicgsc miinilor ei;degi ea.nu-gi didea seama ; bragele ei goviitoate ar fi putut deveqi, o ghirlandi de tinere;e in iurul gitului meu...
ruga

Dupi lucrul zilei md intotc acasl gi privirile imi sunt atrase de ea.
Ea mX face si mi gindesc la acele lacuri ... i ale cdror ape noctume ar fi tivite de clarul de luni. Ea nu are decAt fereastta sa drept singunl libertate; pe acolo lumina diminegii li salutd nostalgiilei ' , ,. pe acolo ochii sai intunecai, ca nigte agtd pierduEi se lntotc la cerul lot.

Atitea gesturi temitoafe imi tevin in amintite gi;mi descoperi lucruri tinute secrcte pini atunci.

186

1EZ

XI
Nimeni nu acosterzd la acest mal. Fetele nu vin sdia zpl; coasta este plini de miticini; p strri Saliks, in stolui zgomotoase vin si-gi scobeasci cuibul in fnleza dugmdnoasi pentru bircile pescadlot. Tu ai ales si te
a$ezi pe

xII
Attndatd, in ceasurile lincezitoare de Matie, te a;gteptarnin zadat. Tu vii acum in anotimpul Ploilot gi faci si vibreze in inima mea simfonia furtunilor gi a vinturilot nebune!

un minunchi de alge uscate

cine te rgdndegti?

in
mi

acele zile trecute de Marde

se

gi ceasul inaintea zd.

La

Ea mi privepte gi tispunde: "La nimeni."

cd te vid lunecind pe florile cimpiei jucau in faldurile tochiei taie plutitoare; cate se credeam ci aud clinchetul btdgirilot tale; ci-gi tespit dulcea tisuflate de-alungul aleelot gridinii...

pirea

Nici o citeadi nu vine si se adape la acest tAu. Doar cAteva capte riticite vin sd pascd iatba riird
aproape de atborcle PeEal destddtcinat

Azi descopir pt

ezenga' ta

in

toaltd pddure i

vid buclele tale cum se tevatsi ca o undi intunecati sttibdtind cerul;

Tu stai agezati in umbta avard gi ota inatnteazd.

Spune-mi, pe cine agtepf? - Ea mI privegte gi tispunde: "Pe nimeni."

tu i,ti apleci asupta mea umbra ta vrdiiti; gi eu aud ecoudle unei ceternonii solemne

Podoabele u$oare Pe care Ie sffinsesem pefltru tifle sunt un dar deshi neinsernnat; inci nu am gtiut si cint Pe l uta mea laudele ce gi se cuvin. Dar puteam eu si gh.icesc, eu cate-i pregdteam luminoasi nunti, ci aptopiindu-mi de tine voi deveni inchinitorul unui cult?

lEE

189

XIII
Gindul la tine mi insogegte neincetat, Iubita mea; o, de-ai putea gi tu si nu te gAndegti la mine decit doar cind u pugn tdgazl
YiaEa r:;ler se petrece a$teptafldu.te ;

xIv
Ea a intors ugor capul spte mine 9i mi-a trimis o privire turiS; de
,
.

U*t

l]-ur

o, de-ai putea sI nu vii la mine doat cAnd i9i amintegti de mine

Acesta a fost ultimul ei dat. Unde ap putea eu de acurn sd orapit de orele care o zdtobesc?

in culcugul meu singutatic tnmin nopi de-a-tindul spetind la tine. Lumina llmpii pilegte in zoti care iau nagtete, pi ochii mei sunt obosii de ptea lunga veghere.
incoronati de haruri, tu mergi cAntind in millocul otelot fericite...
Se poate ca acestoi
.

in adevfu si $tearga duioasl licirire de nelinigte aga curn gtetge uldrrn flacdtd.a soatehri apune? Trebuie ca futtuna si o poarte in umele salb a$a cum ea poaftd polenul risipit al{iorilor?
Seata va Eebui acea
,

Lisai mo4ii gloria pringilot gi puterea celor bogagi.

Iar mie lacrimile 9i amintitea unei priviti pntimape.
j ,,

ore fericite sd-mi amestec papii

daci hazardul m-at face si-i intAlnesc?

., I Cintecul meu spune: ri 1, "Nu rdvnesc nici gloria prinqilor nici putetea celot avui, dat asemenea preioase lucruri tainice imi apargin. "

li

'

190

191

.,

xv
Ea m-a

xvI
la ora

pitisit

cind noaptea se risipegte'

Mintea mea incearci sd se consoleze cu gindul ci toruI este zdddnttcie. "$i totugi, spuncam eu, aaest nume inscds cate a fost al ei, acest evantai din frunze de palmier, brodat de degetele sale din mitase purpurie, toate acestea nu sunt lucruti teale?tt

Numele pe c4re obignuia sd mil dea, asemeni iasomiei inflodte a imbllsimat anii dragostei noastte. Sclipirile care tremuri cu frunzigul, ciririle ierbii in noaptea ploioasi gi pacea otelot care lncheie o seari lenegi, se anestecau cu ecoul siu.
Cel cate rispundea la acel nur.ne nu eta numai o operi a lui Dgmnezgu; ea insdgi l-a creat penffu,dinsa de-aJungul fugarilor ani.

ptoptia mami de mine, in afati in mine am risturnat totul 5i gi am mutmutat cu pizmi: "Lumea noasffi este o lume a tfiderii!"
Ca un copil nelinigtit galg*$i tinepte

Dat drn bolta cereascd pLnd de stele un reprog a coborit; un glas vorbea utechii mele: "Ingatule! invald sd umpli golul pe cate l-am lisat cu amintirea vie a ffecerii melelrl

De atunci, zilele riticitoare nu sq mai unesc in numele murmutat de glasul et. Ele spun: "cine ne va mai sffange-mpreuai vteodatl? .', Vom ciuta pe pistori,ta noastti... " La fel ca norii serii zilele gelg,buimace; ele plutesc in intunecime; ele se pierd in uitarea eterni.

.r;,r

792

193

XVII
CAnd ne-am intilnit, inima rnea s-a exprimat in muzicl: " cea care este pefltru totdeauna depate de tine
s-a aptopiat penttu

XVIII
Te-ai scdldat in inrunecata mare. Te-ai imbricat in rochia logodnicelot; ai stribdtut arcadele Motgii 9i agtepgi nuntitea sufletului'

intotdeauna.rr

Cintecul meu se opre$te, cred ci Iubita mea este foarte aproape, uitind in adevii ci ea este departe, foate departe de mine.
Muzica umple infinitul cate despatte inimile noastte. Or, acest lucru ne eta asculls odinioard de ecranul cetos al lucrurilot zllniee.

Nimeni nu aringe lautele adotmite;

muigimea este absentd, gi pe poarti nimeni nu a atAtnat,ghirlapde.

Departe de lirnpile apdnse, intt-un ritual nou, cuvincele pe care nu le rostegd metg inaintea celor ale rnele.

in sinul fugatelot nopgi de vatl, cind un mutmut se inalgi din linigte, eu pling absen;a celei care este mngd mine. Ma inteb: "Cind deci voi putea $opti
cuvintele
care

la

utechea

sa

poarti in

ele

ritrnul vegniciei? "

Iegii din lincezeala voastri, cintecele mele! Prin ecranul sfigiat al zilnicelor lucruri suii pinn la Iubita mea in surpriza etemi a primelor intilniril

194

195

xIx
Fnrn indoialn am sl mi optesc uimit vreodati noi ne vom rcglsi intr-o viitoate via1i, suind in lumina unei alte indeplrate lumi.

xx
Matea este verde-albAstruie gi suflurile vAntului sunt infi$utate inu-un not de nisip.
Dimineagd nelini$titi $i sumbrd! Piserile tac in adincul cuiburilot cldtinate; pitdsit cum sunt, murmut: "unde poate fi ea?"

dacd

Voi ingelege ci ochii

tii,

asemenea stelelor diminegii,

au apa4inut acestui cer noctutn uitat dintr-o existenli dispiruti.

Altidati,
Da, am si inleleg ci vraia chipului tiu se impodobegte incX de itadietea pitimagi a privirii mele ln timpul unei foarte de demult intAlniri, gi ci iubirii mele tu ii datorezi o taini despre care nu gtim de unde vine.

agezai unul lingi altul, noi ldsam sn fuga timpul. in mijlocul jocudlor 9i tdsetelor noastre 'rr' miteia dtagostei nu gisea loc si se exprime.

Eram mulgumit de lucruti mirunte, ea dsipea otelot in nimicui flecate..

AstIzi in zadar o vreau aici

in melancolia acestei apropiate fuftuni, in sufletul acestei singutltii!

196

191

xxI
Inima mea va lisa puqn din nuangele sale in toate alcdtuiile tale, o, Pimintule, atuflci cand te voi fi pitisit. Citeva ecouri din suflenrl meu se vor adiuga la atmonia anotimpurilot tale; ginduriJe mele veni-vor, pe neptiute, dind titcoaie ciclului luminilot gi umbtelot tale.
zile viitoare, cAnd vata va izbuc.m gddina indtngostitilot, in ei nu vor pti ci florile boschetelor lor imprumuti o mai vie frumusele din cintecele mele, nici ci iubitea lor pentru aceastd lume spore$te din iubirea mea.

xxn
Cu tine au plecat fugatele noastre ceasuri de dragoste, gi eu caut sd aflu in ce loc le feregu de praful cate se depune pe incetul.

in

singutatatea mea nu gisesc dec6t cintecul el a murit pe buzele taie,

tiu;

'

dat a ldsat nepieritoate ecouri.

Suspinele otelot tale de nemutrgumire eu le descopit in pacea asfingitutilor toamnei; chiar dorutile tale se intorc ai-mi bAntuie suflen-rl

in

din adincul trecutulul

ttru.

198

199

XXIII
Ridici*te, Trecut firi inceput! Veacurile rostogolesc citte sAnul tiu valuri sale murmuiroate, dar ele igi pietd orice inleles gi otice vibra;ie apunAnd in neagri ta imensitatea fdtd riduri.

xxIV
Dat fiind ci asfin,tiul indurerat $terge urmele zilei, lasi ca dutetea mea de a te fi pietdut, o, Iubita mea, si arunce asupti-mi vilul desivArgit al ticerii. Lasi ca ruinile
nauftagiile si se amestece ostoiti de amintiiea ta, 9i plin de o atmonie senini de ttistele 9i paie!
gi

Tu nu ai murit, Ttecutule, dat timAi tainic. $i totugi am simgit lunecAnd in fiinga mea pagii tdi magici gi uneori te-am ghicit in sufletul unot,ote.

cu imensitatea'unei seri

CIci tu nu pierzi nimic din ceea ce a fost! Tu scrii din nou istoria bunilor nogtri
pe ftunzele impondetabile ale viegilot noastte; igi amintegte nume uitate; Prezentul neliniptit votbegte cu glasul tiu din pragul ticerii tale!

200

201

xxv
Pe cdtatea ndpddttd de ierbuti inalte am auzit g1asul ei: "Mi recunogti?"

xxvl
Vistietnicule, dimineaga te-a adus, invegmintat in aut.

M-am intots, gi vdzind-o: "Nu-mi amintesc numele tdu" - i-am spus.

Ea rispunse: "Sunt cea din tii mare durere a tinetegii tale ." $i ochii siu erau asemenea aurorii strdlucind de toul.

Dupi

ce soarele a

asfinit
intr-o melodie cenugie

cdntecultiu

s-a infdgurat

ca haina asceEilor.

Apoi a venit noaptea.

Mesajul tdu arunci s-a inscris in litete de fldcdn pe fondul tenebtelor. Era nevoie de aceastd mdrepe pentu a incinta inima celui care nu este nimic?

"A secat comoata addncd a lacrknilor tale?" - intrebai eu din nou.

Ea sutidea gi nu a tdspuns. Am ingeles cd lacrimile ei avuseseri timp si invefe un nou gtai.

Splendidd este sala setbirilor unde vei fr primit, comesean unic!

de ce mesajul meu se inscrie cu litete de foc de la un cet la altul.

"Tu spuneai atunci, mutmuti ea, ci vei iubi intotdeauna suferinla ta".

Iati

Am rogit. "Da, dat timpul

eu-

a trecut gi

omul uiti" - am spus

Iar eu, servitorul tiu,

ii

aduc aceasti veste in mare ceremonie.

I-am luat mina intt-a mea gi am addugat: "Tu egti cea care te-ai schimbat ."
"Aceea care a fost alti datd dutete a devenit acum pace"- spuse ea.

202

ao:i

xxvII
Am petrecut ceasud zgomotoase. pe drumuri pline de lume, dat ziua s-a intunecat gi iattr ctr a venit seata. O nelinigte mi-a surprins dintr-odati sufletul, cdci i:ni amintesc ci nu arn uecut inctr pragul Templului tfu, Doamne! Te conjut, fii indurtrtor cu uitatea rnea,

xxv[I
Vino, Iubitul meu, in bogata Ta splendoare! Ristoamd totul in calea Ta, gi totle aprinse sd se amestece tumultuos prin umbtele miezului de noapte. Gata cu intAlnirile secrete pdn liciririle nesigutel
Ia-mi mina dreapti. Minturegt e-md, Doamne, de legarurile mediocre gi de visurile lenege. $i togi cei care dorm si se trezeasci pentrll ca si-mi vadi neputinga triumfitoate inaintea maiestdqii Tale mute!
mele,

Cind cele din utmn pbdri vor fi aiuns in cuibudle lor noptatice, gi linigtea va 6 stnpAni, cheami-mi. Voi merge pind la sanctuar unde, pentru a-i intrezdri chipul, va trebui sI ridic flactrra uemurtrtoare

limpii

unde pentru a atmoniza suflul Tau cu al meu imi va trebui aceasti trestie ascultitoate.

204

xxrx
DI-mi suptemul elixir al iubirii

205

xxx
Md sim;eam obosit pentru ci mersesem de-alungul integii zile. Atunci am intors capul spre curtea Ta re gal aflatd incd departe.
Noaptea cobora. Etam bintuit de dor. Oticate vor fi fost cuvintele cintecului meu, e1e erau stribltute de dutete - cdci gi cintecelot mele le era sete o, Dragul meu, o, Iubitr:l meu, o, Unicul meu!

aceasta este ruga mea

elixirul care si-mtr faci si votbesc, str suffu duptr voia Ta, 9i str ptrrtrsesc toate lucturile penru ca si nu mi piriseascd ele pe mine. Intihegte-mi in primejdii, cinstegte-md in suferinli, {utA-mi sd strdbat dtumurile grele ale jetfei de freErte zi.

DI-mi

suprema inctedere a iubidi

aceasta este ruga mea

inctedete in viali cate sfrdeazd moattea, schimbi slibiciunea in putere, infrdngerea in victorie.
acea care.

cufundi in inruneric, rndna ta ldsd sd-i cadi sceptrul pentru a lua liuta gi.ai inceput si cangi; gi inima mea palpita, o, Dragul meu, o Iubitul meu!

Cind ora

se

Ridicl-ml in sfArgit, pentuca demnit^te mea,

acceptAnd ocara, str dispteguiascd a o intoarce.

Dar ce bta;e mi cupdnd? Voi pirisi ceea ce ttebuie si pdtisesc; $i ceea ce ttebuie sI port voi purta. Numai si fiu lisat si petg aproape de Tine, o, Dragul meu, o, Iubitul meu!
Coboad din cind in cdnd din tronul Tdu vino sd te amesteci cu plicerile, dar gi cu durerile noasfte; ascunde-Te in toate fotmele, in toate bucurii.le, ia iubirea gi in sufletul meu - gi acolo, cAnti! O, Dragul meu, o Ptea-Iubitul meu, O, Unicul meu!
pi

UPRI NS

co$ul, cu FRUCTE
sa f 10 3. Sitbitoarea verii nu existi decAt / 11 4. M-am rezit Si am gisit mesajul siu / 12 5. Un pumn de nisip at fi punt / 73 6. Acolo unde ciile sunt insemnate / 14 7. Vai! nu mai pot si tdmi'n / 75 8. Fii gata si te avingi, inirna mea / 76 9. Cind eu ziboveamin mtjlocul / 17 10. Tu m-ai luat de mAfi / 78 11. Lanpl pregios de la git nu mi impodobegte 12. Lrnpede gi repede curgea Jurnma ,/ 20 13. A metge, insemneaza si te intahesc / 21 14. Pattea mea de bunud in aceastd lume / 22
2. YiaEa mea
1. Poruncegte, 9i eu

voi culege

in

auroxa

19

15. 16. 17. 18.

79

Grdirea ta este

gti'dtnanl 27 20. O, noapte, acoperiti de valuri /28 21. Intr-o zi am si intiloescY'nga /29 22. Dknneaya aceasta de toamni este covArgiti 23. Sufletul poetului danseazi, 37 24. Noaptea este n ezgri 32 25. Pasitea dimineSi cint6' 33 26. Cetgetorul cate este in mine 34 27. Sanatan invirtea intre degete mitdnlt/'e 35 28. Zt dupi zi, vene 36 29. Tu m-ai rAnduit pdnte invingi 37 30. Un zAmbet de bucurie 38 31. Cine dintre 39 32. Regele meu imi era necunoscut 40 33. CAnd mi gindeam si sculptez ,/ 41
. Swda,

Ei cunogteau dnrrrri / 24 Am luat lampa mea piminteascl Nu, nu-i sti ifl putere / 26

simpli ,/ 23

25

m/

noi /

34. Sire, grii slujbagul 42 35 Timbiga zicea in pulbere 43 36. Cind, in bucuria lor smintiti 45 37. Ugampta, d,rscipolul lui Buddha 47 38. Dtagostea noasttd 49 39. Zidul se intredeschide 50 40. O, Foc, fratele meu, inchin 51 41. Coribierul se afld afatd 52 42. Pimintegtile mele zile se scug 54 43. Pe moagtele Domnului Nostru Buddha

73. Pimivara, cu frunzele 9i flotite sale T4.Leginrdle mele sunt tdiate ,/ 88

87

75.Era
77 .

abiaiei /

89

76. Timid,

mi tefugiam

ii

97 Lumez- este a 92 cul cinte Tu ai dat 78. enlru rog, nu 79. Si te P 94 80. Tu nu te cunogteat

ta /

/ /

90

/93

46. Timpul cind eu puteam 59 47. Giseam unele din vechile scdsori 60 48. in desnidiiduita meavi4i 6l 49. Durerea a fost rnate 62 50. in stifideratea coplegitoare a unei clipe 51. Eu gtiu ci in seatainunecatd, 64 52. Ce este aceasti armonie 65 53. Am sirutat aceasti lume 66 54. Nourul mi-a spus 67 55. Poetul Tulsida eta cufundat 68

44. Aceasti. zl. aflztn / 57 45. Noaptea s-a scuts / 58

/5s

81. Tu, care vegheziTktPwl 82. Voi pronunga numele 97 83. Simt ca toate stelele

tdu /

/95
96

84.

VArlc{ii

98

700 85. C,Lfienl infrdryerii 107 86. FaPtd de bar

/ /

/63

FUGITIVA
ECOUL ARMONIILOR

56. Tu ai venit pentru o 57. Cine este aceasti fer:lae 58. A ta este lumha 71

dipi, /
,/

MADANA URVASHI

69

70

SUFLETUL PRIVELI$TILOR / 141 BANDI MATARAM (Chemare cite Patrie)

/ /

105

137

139

59. Cind obosela drumului 72 60. Mireasma mugurelui 73

61. Doamne, ea nu este inci, 74 62. Ce este altceva. decit cerul 75 63. Departe de mine acersti it:,blue

iNToARcERE / 174 PETALE PE CENU$A

172

176

64. Soarele asflnyse 65. Poate ci, eisti,

66. Asculti, inima mea 80 67, Meteu tu stai singuratic 81 68. Dintr-odati fereastra suflenrlui

76

77 79

,/

Tu eni in mlezul suflenrlui meu. 70, Cind u ridici lampa / 84

69 .

82 83

71. O, valurile, valudle 85 72. Bucuia a aletgat 86