Sunteți pe pagina 1din 36

Cititi din nou cuvinte e de a' sus lntr-o alta ordine:

LE A 7 - PARTEA lNTAI
- lunea
- z..iua
- vecinul
- femeia; !i0li3
- Intiilnirca
- invil ta, mll nfira
- mal1ca
- apt I!nana
- damn, domnuJ, domnu!e
- vee ina
- .otul
- d ammi, doa a
- invitatuJ, musalirul
ptm na
e
medicul, doetorul
- jumalul, ziarul
- mcdicul, doctorul
- vccinlll
- invitatul, u"afirul
- edna
- lunea
- tnr Iniren
- do d nll . d mnlile
- juma ul, ziaru
- i nvimta. musafira
- 0 mn-, d
- femela; otia
- ZiU8
>11 ) l ~ d j ]
>[1
1
1 RdiJ
>[1
>llt JU'RJ
>110 lTIaRil
>[1 em]
>[ l \ 111
0
J
>11 ,
>[ (
>Im damI
>[ 1 .11 .J
>[1 IIEJ
>[lrJ ',dE I]
>11 )Jll 1]
>11 ) ml- ~
>[10'1 I
>1 Ii' ~ d i l
>[1.11 JJ1 I
>[I II I< I
>IIOII.,RII
>[1 Tel
>[10 II oJ ]
>11 101m nl
>[hll 1
>[h) RllJhul
> lill Jul IJ
>[r i .
>111 Ill]
>11 maltHJ
>lll \L:a1 J
la semaine
Ie mardi
Ie jour
Ie mari
monsieur
Ie voisin
lafemm
Ie lundi
madame
Penlru - epu. i - ciiteva euvinte noi. Citi\i-Ie eu voce tare i relineti
eehivale ele <'ine ti:
Ie rendez-vous
I'invitc(m.)
l'invitce (.)
Ie journal
la voisine
Ie rnari
Ie voisin
Ie mt:decin
la emaine
Ie medcein
I 'our
la voisine
la femme
Ie mardi
madame
te lundi
Ie rendez-vous
It: journal
l'invit (.)
monsIeur
l'invite(m.)
Yn propozi iile urmatoare vom folosi substalltivele noi. Citi\i-Ie Cll tarc '. i lraducerile in
Iimba romana:
- Mariei ii plac plimbariIe cu
so!ul ei.
- Cumpar un ziar de la gara. d]
>111
J
Maric aime les promenades
avec son mario
J'achctc un journal ?I la gare.
Monsieur Dupont travaille
avec sa femme.
- Domnul Dupont lucreaza
eu solia lui.
Madame Duval est
une bonne voisine.
- Doamna Duval este
o vecina buna.
Nous allons chez Le medecin. - Mergem la medic.
Le Jundi et Ie mardi vous
travaillez ensemble
chez Pierre.
- Lunea martea voi IUCIa!i
impreuna acasa ta Pierre.
Je vais au rendez-vous
avec Isabelle.
> LJI ,E, I udl:, u
'ck Inl cI J
- Mil duc Ja intalnirea
eu Isabelle.
- Stau 0 saptamana in
0 singuni. zi la Paris.
- Vecinul tau imi admira
gradina.
- Marc 0 pc Marie,
iovitata mea.
- Musafirii ii admira apartamentul.
> T m" 1 In 101 m n III
Marc aime Marie,
mon invitee.
Too voisin admire
monjardin.
Je suis une semaine en
France et un S'e IjOllr aParis.
Les invites admirent
son appartement.
Verificati daca ali retinut corect substantiveIe noi, traducand i.n Iimba fcanceza unnatoare.
Vecinul tau tine la fiul meu.
Doarnna Duval este obosita.
Pierre se duce 13 doctor. >
Lunea sunt ocupat.
So\ul meu este mereu (tot) singur.
So!ia ta este frumoasa.
El 0 arata pe vecina lui. >l1m
Domou] Dupont nu este UIl sot bun. >1\1\
La noi acasa nu se uita niciodata
la televizor.
Zi ua este trista.
2
1 Ir l!rL I 1rI t
osaptamana la Parisi
Fiica mea merge la intalnirea cu prietenul fl.
Imi mcreu (inca) ziarul hetoul Ir 1n1lllJlllmui
OJ mi.
Re,tine!i adjeclivelc posesive de mai jos:
mes > [1l1EI - mei, mele notre >[n tR] - nostru, noastra
tes > [te] - tai, tale votTe > r\ lRJ
- voStru, voastra
ses :> r
'1
- sai, sale, lui, ei leur > [ll .
J
-lor
Citi!i cu voce tare propozi'\iilc unn1itoare in care am folosit adjective Ie posesive de mai sus. Rc\ine\i
lraducetea in timba romana a fice.arei Propozilii:
Mes voisins habitcnt
la grande maison grise.
Notre appartcment cst
rnoderne.
Tes parents travaillent Ie lundi.
Ses chiens sont dans
jardin.
.
Votre journal cst S-ur
rna chaise.
Leur pt:re adore la musique.
Mes enfants vont a I'ecole
avec ptaisir.
Tes voisins ne sont jamais
contents.
Notre nouveau saton
est grand.
Ses filles sont toujours a
1a maison.
Volre voiture noire
est grande.
Leur fils n'aime pas du toul
son travail.
:> [ E \ I 7 hit In -I - d
mezii r. lozl
:> [nLlI llpaR t 'I] e
milt! 'Rnl
IRa aliC I il
:> [ E II.: II I l: R JrllhlL']
'> r u I ILIlt I III . t 1
lIlol .il]
>11'
l mELal- . 0111 11- ko1
.1\ i!k Jll EziR1
:> r 'ill 'nO (j m
kKj
:> [n.tt Illl 0 do
r .i J
>[ Elii j'Luju'RI
l IIH:.I-]
>l\ lR\',ttu'l{n
u
'l
r ]
> rIO R fi' [111 JU tu
IR \tl]
3
- Vecinii mei locuiesc intr-o
casa mare
- Apartamenl1l1 nostru e-ste
modem.
- Parintii !iii lucreala tunea.
- Cainii lui (ei) sunt in
gradina lor.
- Ziaru!1 dumneavoastra este pe
scaunul meu.
- Tatallor adora mUlica.
- C()piii mei se duc eu pHicere la

- Vecillii tai nu sunt niciodatil
multumi\i.
- NOlil nostru salon
este mare.
- Fetele ei (lui) stau mereu
acasa.
- voastn\ neagra
este mare.
- Fiului lor nu-i place deloc
munca (pc care 0 face).
Daca ati rel-inut formele adjectivelor posesive de mai sus, completati propoziliile care urmeaza.
Folositi filtrul
preeeda substantivele la singular, indiferent de genul lor, de exemplu:
notre fils, votre ecole, leur mere.
In aeeste cazuri exista mai multi "posesori" (noi, voi, el, ele).
leur ll{ .1 ] -lor
ses LJ- ',sale,lui,ei
- Vous ceoutez >\ tI mere et
> nlr pere.
- > T voisins prefcrcnt >0 tft:jardi.n,
- J'aime beaucoup enfants.
tes [trl- tai, tale
votre (\ll R - vostru,
voastra
mes mll-mei, mele
Adjectivele posesive:
Adjectivele posesive:
notre rIll' I ] - nostru,
noastra
preceda substantivele la plural, indiferent de enul lor; de exemplu:
mes enfants, tes amis, ses maisons.
In aceste cazuri avem de a face cu un "posesor" (je, tu, iI, elk).
Voi ii asculta\i pe marna voastra pe
tatal vostru.
Imi iubese foarte lIlull eopiii.
Vecinilor tai Ie place mai mull gradina noastra.
Veeina noaSlra tntr-o easa mica. - >. U 1 voisine habite une petite maison.
Lui Pierre Ii place noua lor
Fiica mea il pe fiul lor.
Copilul lor sta deseori la noi aeasa eu fiul vostru.
Te la ziarul npstru.
Invitatului vostru Ii place casa noastra nu
suporta arartamelltul lor.
d
l
e
Parin\ii mel sunt modemi.
Vecinii tai sunt
- Pierre aime > .If nouvelle voiture.
- Ma fille dcteste >1 II fils.
- > L Ul enfant est souvent chez nouS avec
> ',. r fils.
- Tu regardes:> l tTL journal.
;>\;otn..: invite aimc > ITt: maison et il
deteste >1 m appartement.
-;> I.: parents soot modernes.
- > I L:." voisins sont tristes.
Copiii lui (ei) nu se due niciodalii cu latal lor
la Paris eu
l; cnfants ne vont jamais avec
> k ur pere en voiture Paris.
lata cateva cuvinte Doi. Cititi-Ie eu voce tare:
voila
vOlei
c'est
>1 1:1 J
l'iJ
- iata (indicii. departarea)
- iata (indica apropierea)
- acesta (aceasla) este,
el (ea) este
ee sont > I I IIJ
- (acestea) sunt,
ei (ele) sunt
4
- latii-i pe dornntll doamna
Dupont! Sunt iuvitalii mei.
- Iat-o pe doamna Duval!
Este vee ina IlQastra.
- lala-l pe donlnul Dupont! Este
prietenul nostm.
- lat-() pe doarnna Sophie! Este
mama lor.
I -I Itlad m d
\llli U in]
n III :lIllij
1 IIlUltli] - lata-\ pe Pierrc! Esle prlctenul
lau.
>
> l '.J!' I l.:
dlJPII i II EJ
> [ .u. I' m, J III SlI II . E
I I R
Voila p'ierre! C'est Ion ami.
Voinl monsieur et madame
Dupont! Ce sonl mes invites.
Voici madame Duvall C'est
votre voisine.
Voila monsieur Dupont! C'est
nOIre ami.
Voila madame Sophie! C'cst
leur mere.
lata aeeste euvinte folosite in prop zitiile e mai jos, Citili.le eu voce taro reline!i traducerile lor:
Voila voIr.: femme! C'est une
belle femme.
>[\. 'lH hlln [;t 'n
be lam]
- lat-o pe so\ia dumneavoastra!
Este 0 femele fnunoasa.
VQUS avec un bel homme. madame. C'et volre mari?
- Suntell eu un barbal (mmos, doamna. Este sOlu! dunmeavoastra'>
Dill ultimele trei exemple reie "e eei adject/vIII pusesiv "votre" poate [nsemna "(1 (aI)
dumneavoastrt"i" (domnule, c!oallllla .
- lata-I pc fiul dumneavoaSlra
doamna! Este minqul Paul.
- Domnule doamna, iata easa
dumneavo,aslnl!
> 1m' .,1
'u I{ III zl'l]
> [\'"al lllR" 11 II
!\E
Monsieur et Madame, voila
vouc maisou!
Voila votre enfant, madame!
C'est Ie petit Paul.
De asclI/el/ea. prol1lJlllele "vous" poate fl folosit ca prol1wne de polite-reo eu sensul de
"dumneavoastra "; de exemplll:
Vou. etes avec une belle femme, monsieur- C'est votre
- Sunteti Cll 0 ibmeie frumoasa. domnule.. Este sOlia dumneavoastra'?
VOUS etes, madame, avec un bel enfant. C'est volre fils'>
- Sunteri, domnulel doamna, eu un eopil frumos. Este fiul dUlljlneavoastr.?
Penlm a verifica daca ali r '\inut bine noile expresii forme traducet' in Iimba franceza
urmaloarele propozItli. Folo. IIi filtrul
lala-I pe prietenul meu! II cheama Paul.
iat-o pe vecina nOaslra I E.-Ie doamna Duval.
5
> \'i I '1IlIun 1I1l1! 'c 1(1 ul
> lllFt ( n: 01 1ll1 C'e I III J mt: u at
\1; IU
U f
t u bt:1l I 1
\nm." [It I 1111
>
> \ 11 . mJlrI; J' lim II
lIum I
>
:>
lat-o pe fiica dumneavoastra
l
Este 0 falii frumoasa.
lat-o pe prietena dumneavoastra'
Este 0 prietena buna.
lata-I pe medicul nostru, domnul Jean
Dupont I Sunte\i ocupat, domnule Dupont?
lakl ziarul nostru! Estc un ziar nou.
lata-I pe sotul dumneavoastra, doamna
l
Este un barbat interesant.
lata-l pe domnul Duvall Sunteti obosit,
domnule Duval?
Sunte!i t.rista, doamna Maric?
rEste fiul dot11nule Paul?
sunt COPIII mel. Pierre este balatul meu,
. Anne CSl\: fiica mea.
aeum sa Inva(Jlm un nou verb ncregulat:
avolr >[
RJ
- a avea
In continuare, va prezcnlam farmele de prezent ale verbului "avoir". Citi!l ell ateu\ie propozi!iile
unJ1aloare {ii lradw.:en:a lor In limba romana:
J'aj un ami. [IL II lli 1
- Am un prielcn.
II a une grande voiture. >1 II ,I "l R] - El are 0 marc.
Ses parents o.nt une grande
maison ala campagne.
:> [ palF I Illl 'f 1
mao u 1L10;- Ii]
- P{lrintii sai (lui) au 0 casu mare
la
Nous au. si - Avern 0 casa.
une malson.
Tu <lli un chien et un chat.
Vous . monSieur,
un beau jardin.
VOllS un Iravail
intere.. ant, madame.
Nous a.YQilli un rendez-vous
avec Pierre.
u
- Ai un caine 0 pisica.
- Ave\i 0 gradina fruOloasa,
domnllie.
- Aveti un serviciu interesant.
doamna.
- Avem 0 intalnire Cll Pierre.
Le samedi soir ils nl
toujours de i wile.
- iimbata seara ei al mereu
musafiri.
6
lata conjugarea verbului "avoir" I prcz 'nl:
Pentru a rerine mai Uliior conjugarea verbului "avoir", rezolvati urmatorul exerciliu. CompltJta\i
propozi\iile in Iimba franceza eu forma a verbului avoir. Folosiri filtml
j'ai > r1[' J - (eu) am nous avons :> llllu \01 - (noi) avem
tu as > lit! .J - (tu) ai vaus avez >l
'1\ .] (voi) aveli
il a > l \ II oj - el are ils ant :> IJl ii1 -CI au
el1e a >
l I'IJ - ea are elks ant > 1;00) de au
- Tes > III une grande maison modeme.
- Le lundi nou >, \ lin toujours des im ites.
- Ses voisins:> r1[l un beau ct grand jardin.
- Vaus > t:' monsieur, un bel appartement
et une bonne voiture.
- Le soir > I un rendez"vous avec
monsieur Dupont.
- Til > une femme belle mais triste.
- SOil mari > Cl un travail intcressaot.
Prietenii tai au a easa mare modema.
LlIllea avem in!otdeauna musafiri.
Vecinii lui (ei) au 0 gradina frumoasa mare.
Ai 0 SOlie frumoasa, dar trista.
So\ul ei are 0 munea illteresant!i.
Domnule, ave\i un apartament fTumos
o buna.
Seara am 0 inlalnire cu domnul Dupont.
.4
Medieul dumncavoastra are 0 easa mare in spalele VOlre mcdecin > line grande maison derriere
gradinii noaSlre. notre jardin.
Ci,i1i cu voce lare propozi1iile urmatoare re\;neti lradueerilc in Iimba romana:
- Am un prieten dOli, prietene.
- Ai doua caulle in gradina.
i I"
- Ei au trei bilieli
trei fete.
- Cumpar trei carli mari (groase).
- Ea adora eele trei pisici
albe.
- in apartamentu! nostru intra
tn:i biirbali.
- Vccinul voslru are dou.a
mari, trei biciclete,
o motocicleta.
7
::> lJL I.mami U L.lmIJ
::> [lin R Ii '
lR IIIJ
:> lIP :1.1 R d:i
[ILI[R all..! U() J
;> I It dnK
> l \llll{ \'- 7(' a lit '!{3 d
\ '..I L.R llr
11 Ul1LOJ
Trois h.ommes entrent dans
notre appanement.
J'achete trois gros livres.
J'ai un ami et deux amies.
Elle adore ses trois chats
blanes.
Votre voisin a deux grandes
voitures, trois velos et
une moto.
.1Is ont trois fils et
trois filles.
f Dans ton jardin tu as
deux chaj e" (l} ,
In propozitiile anlerioare ati Intalnjt numcralele:
UIl, une
deux
- unlu), 0
- doi, Joua
Completati propozitiile unnatoare cu numeralele corespunzatoare, apoi cititi-Ie cu voce lare:
trois
Am doi ftali.
In camera voastta sc afla
trei scaune.
in garajul nostru sun,t
doua noi.
Fiica noastra, Sophie. are
lrei
> [IR" J
- J'aj > 'u freres.
- Dans votre chambre il y
a > p chaises.
- Dans notre garage il y a
d I nouvelles voilurs.
- iNotre fitle Sophie a
l 'I petits chiens.
- trei
> dl LR .1 J
> I
II I
> Id.l!a II til> d()z Ilel
11 lU -I I1J
In ora"ul tau sunt doua
moderne.
Ai 0 fata un baiat.
In bucataria mea sunt
doua mese.
- Dans ta ville il y a
>tk hotels modemes.
- Tu a >11 L fllle et > III fils.
- Dans rna cuisine il y a
>d 'u . tables.
> [ll
>[d
,llJ
11m dO
Din exemplele aliteriuare af; PI/tut observa cd expresia verbalii impersonalii a" 11/, - "este,
sunt, se ajlii" se pame folosi atat eu substantive la singulQf; cat ell substantive la piliral.
"11 y a" preeedii subieetul in propozifie, de exemplu:
Dans Ie jardin il ya un gan,;on.
II y a des filles dans Ie magasin.
- In gradina este un baiat.
- Sunt fete in magazin.
Dlipc/ "il Y a" nu putem folos; substantive precedate de un articol hotariit. Dupcf complementele
eircumstan{iale de loe vom folosi obligatoriu expresia verbalci "il y a ", in loeul verbul"i "etre ".
Completati propozi\iile de rnai jos cu forrnele corespunzatoare ale verbului "etre" sau cu expresia
verbala Hil y aU. Folosili filtrul
In magazin sunt trei fete. - Dans Ie magasin > I trois tilles.
Baiatul este in camera.
Vccinul uostru este in gradina.
- Le gar<;on > daus la charnbre.
Notre voisin dans Ie jardjn.
in salon sunt musafiri. - Dans Ie salon> l des invites.
Ziarul, cartea doua caiete sunt pe birou. Le journal. Ie livre et deux cahiers
L n' 'ur Ie bureau.
In hotel sunt (se afla) doi oameni.
8
>11 deux homrnes dans I'h6tel.
lata ultimul exercitiu din prim arte I qiei 7. Traduceti in limba franceza propozi\iile unnatoare:
latii.-i pe noii mei vecini.
:> \ ,lid m 11 U\ 'lIU. U1:>ln
'r nL!' U5lnt'.
Vecinul nostru, domnul Dupont, are
doua uzine mario
SOlia lui, doamna Dupont, nu lucreaza.
r Duron
n'l \. ill ra.:.
Eil au trei copli. >1L.1
Noi avem un iu (un baiat). '> "ll II on, u !II.

V'
Fiica lor, Isabelle, este prietena;;ge-,).
S(1\u!lIi meu nu-i place deloe Isabelle.
Dar fiul nostru 0 adora pe Isabelle.
I
or I abd t.:
lata-! pc invitalii tail
Ei sunt dOlllllUI Duval, sOlia Ilui, Maria, fiullor
cele doua fele ale lor.
Lunea cumpar mereu ziarul.
'>
> I L: lundl.l'ut,;h
[anI.:,
Am intalnire cu medicul meu. - J i
i: 1110 m.::dL:clT1
Slam trei saptamani la Paris.
Vecinele ei (lui) sunt femei interesante.
1 P.m..
Ea prefera sa slea trei zile la Paris decal
doua sapUimanr la
In gradina voaslra sunt invitati.
lat-o pe Ana, invitata noastra
'
In ilet'
..\, t.:Z- Ull., J.: nl nn
I ,Uf.:,
lem I ,111 I Ie r I' >l
9
Domnule Dupont, sunleli invitatul nostru.
Este sOlia dumneavoastra, domnule Duval?
Aveli copii, domnule'?
secret:lrul
- azi, astazi
- maine
- marul
- \igara, \igarcta
- ciocolata
- secretara
- cafeaua; cafeneaua
- mlercurea
- spitalul
- inginerul
- biroul
- cafeaua; cafeneaufl
- spitalul
- ligara, \igareta
- JOl3
secretara
- rnarul
- secretarul
- biroul
- azi, astazi
- ingincrul
- ciocolata
- maine
- miercurea
- joia
>[1 II
- [d }11 '1
> l uR IJ
> I jill)
> II :ig: J
10
>[1 lh Rol
> (I 'I'll
:>IJrI
> [111 j iliJ
>(11. klll:t'll
>[1 'R]
> I JuKd I]
>LIt
If
HI J
>r
( 11 1
>(11' m
,]
> [II I I I
> I r lJ diJ
:> [Iupll 1
>[11 ;1 j
Ie cafe
Ie secretaire
Ie chocolat
I'h6pital (m.)
Ie bureau
aujourd I hui
la cigarette
lapomme
Ie mercredi
Ie jeudi
demain
la secretaire
" ingcnieur
LECTIA 7 - PARTEA A DOVA
Ie cutl:
la cigarette
Yncepem partea a doua a leqici noastre prezentandu-va cate a
substantive noi. iti\i-le cu voce tate oj re\ine\i echivalentele
l'hopital
Je secrGtaire
Recitili noile substantive lntr-o alta ordine. Aten\ie la pronun\ie:
la secfctaire
Ie jeudi
aujourd'hui
Ie chocolat
Ie mercredi
[a pomme
Ie bureau
l'ingenieur
demain
- Imi place cafeaua.
- A51azi sunl ocupat.
- Maine te duci ill Franla.
- Baielelul arc un mar marc

- Lui nu-i place deloe ciocolata.
- Damna Dupont este secretara
lntr-un birou.
- raUl! meu lucreazu latr-un
spital, este medic.
- SOlia lui nu suporla (detestll:)
tigarile.
- Joi ai 0 intiilnirc cu lsabelle.
- 7'.liercuri am musafiri.
'J
n
nI 'R} - Domnul Duval este inginer.
- Ei sunl profesori.
- EI este medic.
- Sunt secretara.
- Luni lucrez seara.
- Duminica mergem la cinematograf.
- Lunca (In fiecarc luni) lucrez dimineala.
- DumJnica (in duminica) mergi la opera.
11
L1lll [ dl i Jll I I kl r
(1( JlI (J )ti
II( d j10lll l'u:11
Illr..:mp d 'I
II) .. knlaj
> lcm
>(d
>1
II-
:> hli t
IlW
Demain tu vas en France.
Aujourd'hui je surs occup6.
Le pelit a une grande
pommc rouge.
J'aime Ie cafe.
Monsieur Duval esl ingcllieur. >[m bl0 uti
Sa femme de teste
les cigarettes.
Man pere Iravaille dans
un hopital, il est medecin.
11 n' aime pas du tout
Ie chocolaL
Madame Dupont esl
sccrcltlire dans un bun:au.
Yom folosi subsatntivele Iloi III l:aleva contexte. Citili cu voce tare ProPoziliile urrnfitoare i relineli
traduccrile III limba romaniL
lis sont professeurs.
Lundi, je travaille Ie soir.
Jeudi tu as un rendez-vous
avec Isabelle.
Mercredi j'ai des invites.
Dimanche nous allons au
Le lundi je travaiUe Ie matin.
Le dimanche tu vas 1:1 l' opera.
in propozi{iile de mai sus ati putut remarca omiterea articolllilli dllpti verbul "etre" - "ali" daed
acesfa este urmat de un substantiv carL' 0 profesie; de .exemplu:
.Ie suis secre,taire.
Vom folosi articolul hotiirat fnaintea substantivelar care denumesc :rUde saptamiinii daca este
vorba de 0 aC/iune care are loc saptamanal. in zi.
Articolul se omite .Si fnaintea substantivelor care denumesc zilele sap/timfmii; de
11 est medecin.
'(1&
7in]
I' Irtt
til)
>[1. II
> I eur hi
> [I ) f' Jl C Illcd
>
>
Dumin.ica rna due cu Paulla opera.
Ne plae merele ciocolata.
Az.i au merg la serviciu.
Lunea maI1ea el lucreaza la spital.
Baiatullor este medic (doctor).
El prefera ciocolata cafelei. (Lui Ii place mai
muir ciocolata decat cafeaua.)
Maine avem 0 intalnire eu medicul
vostru 1a spital.
",1',(
Baiatul ei (lui) adora c It.
Mama ta este secretara la 0
Tradueeti In limba franceza propozi\iile unnatoare tinand eont de regulile prezentate anterior:
Fratele meu este inginer lotr-O uzina.
- a vrea
- a putea
- Vrei sa ai 0 mare.
- Vreau un mar.
> r \ td I
vouloir
Va prezentam, in eontinuare, doua verbe noi care se conjl.lga la fel. Aceste verbe sunt neregulate:
pouvQir
Yom folosi formel'e de prezent ale aeestor verbe In urmatoarele propozi\ii. Cititi fiecare propozitie eu
voce tare retineli tradueerile In limba romana:
Je "cux une pomme.
Tu ve.ux avoir une grande
voiture.
Ta lUcre veut aller aParis. > [I Ri) - Marna ta vrea sa rnerga la Paris.
Leur pere veut travailler
au garage..
- Tatal lor vrea sa lucrezc
in garaj.
Veux-tu une cigarette?
Nells veulens visiter Paris.
l {) I
>[IlU\UO lzil.pdl]
- Vrei 0 \igara?
- Vrem sa vizitam Parisul.
12
!'\ous pouvons Iravail1cr
l:nsembk,
Pulem luera j'mprcuna.
Peux-tu montrcr ta ville a
Marie'.'
> Po\i sa-i an.l\i Mariei?
Ne veux avoir un ami. - Vreau sa am un prieten.
Mon<;ieur Dupont peut aller
aArad en avion.
- Domnul Dupont se poate dllce
la Arad eu avioolli.
Le dimanche je ne veux pas
travailler.
- Duminica nu vrcau
sa lucrez.
Samedi je ne peux pas aller
avec Marie all cinema,
j0 suis oecupc.
Yous vOlllez vi iter Ie > [ U LI I \ Izul, ]( J I11l ,EI
Sambata Oll pot merge
eu Maria la cinema,
/junlocllpat.
- Vreli sa vizita\i muzclli.
Monsieur, voulez-vous u
un eafL;'!
- Domnule. vre\i 0 cafea?
VOUS pouvez acheler
Ie journal ala gare,
- Pute\i cumpara 7.iarul
la gara.
Les enfants. pouvez-vous
regarder la Ie soir?
- Copii, va pllleli uita ave\i voie
s va uitari seara In televizor?
rata eonjugarca verbelor "vouloir" - "a vrea" "pouvoir" - "a putea" la prezent:
- Vecinii mei vor acumpere
o mare moderna.
- Parin\ii tai VOl' .a locuiasca
eu nol.
- Prietcnii mei pOl fi
mullumi\i.
- Surorile lui (ei) vor sa fie
frul11oase, sUI Ie interesant '.
Mes voisins veulent acheler
une grande voiturc modernc,
Tes parents velllenl habiter
avee naus.
Mes amis peuvent
contents,
Scs veulent eIre belles,
minces et inlcres:;antes.
vou.loir pouYoir
Je veux >[1
11
- vreau je peux pll) - pot
tu veux >[1 - vrel tu peux >
r lJ - poti
il veut >[1 \0] - el vrea il peut >1 Ip
I
- el poale
elle veut >l 1 Jj - ea vrea elle peut >\ I l J - a poate
nous vouloos >
If \ ul. j - vrem nous pouvons > [11\
r J iii - putem
vous voulez > I .. ul - vreli vous pouvez .J - pUle!i
ils veulent >111 q - ei vor ils peuvent >[dl .) - ei pot
elles veulenl [c: 1) - ele vor elles peuvent >[ Ip h) - ele pot
13
Penlru a reline forme Ie de prczent ale verbclor "vouloir" "pouvoir" rezolvali exerciliul urmlHor.
Completa\i propoziliile 10 limba franceza cu formele corespunz<itoare ale acestor verbe. Folosili
filtrul
fort >
fnoR
- puternic
fOlic > [fnl j - puternica
faible r - slab, slaba; mediocru, mediocra
;> LJDnJ - lanar, Lanura
sympaihique > l-elliltik] - simpatic, simpatiea
Vrei 0 (igara?
Miercuri putcm merge la vecini.
Vreau sa fiu secrclara lntr-un birou modem.
Marc \TCa poate sa fie inginer.
Joi "rem sa mergcm cu
in Fran(a.
Prietenii mel vor sa mearga cu noi.
Duminica seara copiii se pot uila
la relevizor.
Pot sa cumpar bicicleta.
$i tu pOli avea prietcni buni.
, Ast;Lzi vreti sa cumpara(i 0
Putqi merge eu noi In Franta')
In continuare, va prezentam cateva adjective noi:
Citi!i inca 0 data adjectivele intr-o alta ordine:
faible II ebl]
sympathique , I pal"
fort > It- .RJ
Jeune
;> [j( nJ
forte > [fill 11
14
- >v'u -tu une cigaretle?
- Mercredi DOUS >r u \ n, aller chez
les voisins.
- Je > ll. etre secretaire dans un bureau
modeme.
- Marc >\ Lli ,et il > llf eIre ingcnicur.
- Jeudi nOus > 'olllfl[1 aller en france
en voiture.
- Mes amis:> uknl aller avec nOlls.
- Le dimanche soir les enfans >r U !l
regarder la tcle.
- Je >pell acheter Ie vela.
- Tu > IJU. aussi avoir de bons ,unis.
- Aujourd'hui vouP'\' ule cheter une voilure.
- >J1liLI aller avec nous en. France'?
- slab, slaba; mediocru. mcdiocr'
- simpa'tic, simpatica
- puternic
- lanar, taDam
- puternica
UI] J uri ,ll
cun-
I II P ut
t Ullllt mmc Ilr
.llill.
It III
[llnllnJ l III him:)
> hll utI I rh;1
> u 'un d 10 p CrllL
lnfr 11 11.11. L1 I r u
1 I. pulm.
>
jU
>lu
, l ..ullill1 ' Du
> hu L U e rill ron', m I ell
J,:I 11: I I \'.111.
> "ulre kltllL
> VOllClI
>
> 0 'Ill
:> ul urJ'llUI
:>
> tIl e:! 'n 1111 j I{ I
>[,Onlls Ir,ld 'Iulo t
, jU 11 It J)
>[lll \
> [m clam JU, I
llIll I.::bl In I
tRu ' b k I
[,inar $i puternie, pori munei (luera).
Je ne suis pas du tout forte,
mais je veux travailler
un peu.
Marie cste 0 fatf. puternica, dar
munca,
Tes filles sont syl1'lpathiques.
Paul peut etre sympathique
mats il ne veut pas.
Tu es un homme fort.
Madame Duval est une
femme tilible, mais elle
trava!lle beaucoup.
Pierre este bolnav, dar poate s.-l ml:arga

Vecinul nostru un barbat pUlemie.
vreau sa eumpar un ziar.
Doamna Duval cste 0 vecina simpatica.
Traduceti In limba franceza propoziliile unnatoare .olosind adjectivele noi:
Vom folosi adjeetivele noi 10 propozi,iil. unmitoare. Cititi-le ell voce tare lraduceti-Ie in limba
romiina:
Reline!i ell lldjectivele terminate 10 maSCI/lin in "e" au (Iceea$i ormii .. i 10 fell/illin. Acestea se
I1l1meSC sri illvariabile irl g 71: de e.wmplll: syropathique, faible, jeune, triste, modemc etc.
'?
Salia dumneavoastrii este inea tanara.
in u1timul exerciliu al lecliei \10m recapitula intreaga materie a acestei leqii. Traduceti in limba
franccza propozitiile uflnatoare. Folosili filtrul
Maine avem invitali.
Ma voisine est toujours
Jeune.
Fiul nostru vrea s devina (sa fie) medic.
lata-I pe Il1cdicul lor! Este domnul Duval.
CD
Domnul Dupont are 0 secrelara tanara
fru11loas a bircu.
1 b 11
, .

loi am 0 intalnire cuI. bIle
15
> J t.I I II In rClld '1-\ c 1 h II
III r
III I
m: II II P
:>
>
>
>
>
>
leur.'
:>
>
It d u III 111111 tim n lion
>
II IInl un tIl un Iill .
> L
:>
.11' n
">
[6
, tu VeJ,lX, ils p '.uvent, eUes
J r
U
]
III vQ.Uloir, pQ.l.lvoir, VQ.US, vQ.ulez
COJ"lii ei (lui) adora merele
l I vllil j v.aici, tr ,voisin
l J l\lndi, invit':, mcdeclll, J!IDpathique, ingcn.ieur
V ina mea e Ie 0 femeie putemieii,
poate sa Illcrez.c la spital.
lmi place eafeaua tare.
Lucrez doua ,aptamiini la Paris.
Luni vrem sa mergem la doamna Duval.
Azi sunl oeupat.
A vrea l[1.seamna il putca.
Maqi ai intiilnire ell Maria in faw
cinernatografului.
Fiicele talc nu vor deloe Sa luereze.
Un baielel vrea 0 eiocolaw.
SlInteli inginer, domnuie?
Ei au un baial 0 fata.
Vrei sa mergi la spital?
Sum doi oameni (barbali) tn salonul nostru.
Dimineala imi place mai mull eiocolata decat.
cafeaua.
Maria esle slabii, dar sora ei este pu!emica. :>
In finalul leqi i, va propunem un exerciliu de pronun\ie. Citi\i eu voce tare unuatoarele cuvinte:
lata-i pe Pierre pe Pau)l Sunt niste baie\i
simpatiei.
RECAPITlTLAREA LECTIEI 7
,
7.1. Adjectivele posesive:
mes
tes
ses
>1
11
1
> llF- J
>L 'J
- mei, mde
- tai, tale
- lui, ei; sai, sale
Ie folosim in fata substantivelor de genul masculin feminin, la plural. Aceste adjective
posesive implica un singur "posesor"; de exemplu:
7.2. In limba franceza, pronumele persooal"vous" este folosit ea pronume de politete; de exemplu:
se folosesc Inaintea substantivelor de genul maseulin feminin, la singular. Aceste adjective
posesive implied mai multi "posesori"; de exemplu:
- vostru, voastra, dumneavoastra
- oostru, noastrii
-lor
- Prictenii mei sunt in gradina.
- Prietenii tai se due la Pierre.
- EI CaUla caietele.
- Ea se duce la prietenele ei.
- Casa nnastra este modema
- Sunteti obosita, doamna.?
- Griidina lor este frumoasa.
- Casa voastra este mare.
- Aveti 0 munea interesanta, domnule.
l III R]
>1\ lIR)
>llO 11
Mes amis sont dans Ie jardin.
res amis vont chez Pierre.
Elle va chez ses amies.
votre
Adjectivele posesive:
notre
leur
Etcs-vous fatiguee, madame?
Yous avez un travail interessant,
monsieur.
VOlre maison est grande.
Notre maison est modeme.
11 cherche ses cahiers.
leur jardin est beau.
7.3. In lectia 7 ati Inviltal trei verbe neregulate: "avuir", "vouloir", "pouvoir".
.llYID.r
j 'ai
Ll[
- am
tu as III ,1/ -8..l
il a
[II aJ
- el are
elle a >[ II] - ea are
nous avons >[nlll ,q - avem
vous avez > - avet i
ils ont > oj - el au
clles ont
e1''-I]
- ele au
17
7.5. Articolul SC omite inaintea substantivelor care denume.sc zile!e saptamanii; de exemplu:
7.7. Adjectivele terminate In "e" au fonna atfH La cat La feminin; de exemplu:
Daca in fala substantivului care zilele sapUjmanii folosim articolul hotara!, inseammi
en aetiunea se repetfi sapUimiinal in ziua respectiva; de exemplu:
- SUn! secretara.
- EI estc medic.
- LUnl sunt ocupat.
- Lunea (in ficcare luni) SWlt ocupat.
- in salon sunt musafiri.
- une fille sympathique
- une jcune femme
IJ est medecin.
Je suis secretaire.
L.u.ndi je suis occupe.
un jeune homme
youloir
- r 'u]
RJ a.Yma
Je veux :> un '()! - vreau
tu veux
:> . rl
- vrei
il veut > [ h l J
- el vrea
elle veut :> t -I
I-'J
- ea vrea
nous voulons > [mJ \lIln! - vrem
VOliS voulez :> l II LJ ....J - vreli
ils veulent >lll\{Ii - et vor
eltes veulent > [..::I lI) - ele vor
WlUYoir > I PU\ ; I

je peux :> L10p lJ - pot
tu peux :> LI[ p lJ - po\i
iI peut :> [tl 0] - el poate
elle peut >[ i
()
- ea poate
nous pouvons >In pU\iil - putem
vous pouvez >[ ur FJ - putet i
ils peuveo! :> III r H1
- ei pot
elles peu\'ent :> le oJ
- ele pot
un garyon sympathique
II y a un journal sur la table. - Pe masa se afla un ziar.
Substantivul foLosit dupa expresia verbala "il y a" nu poate fi preeedat de un artieoI hotariit.
Cancil pwpozi\ia incepe eu un complement circumstantial de loc se va folosi expresia vcrbala
y u" in loeul veroului "etre".
11 y a des invites dans le salon.
..........L&Io.IIJ,Y. je suis
7.4. Daca verbul "eire" - "a fi" este unnat de un substantiv care 0 profesie, articolul din
fala substantivului se omite; de exemplu:
7.6. Expresia verbala impersonala "il y a" - "este, se afla. sunt" se ina,intea subiectului;
de exemplu:
18
A in Ijrnba romana urmatoarele propozitii:
TEMA PENTRU ACASA 7
Le lurndi je ne travaiUe jamais.
Voila votre fils, madame.
Aujourd'hui nous avons un rendez-vous al'h6pitaL
Sa femme n'esti pas faible.
Notre invite veut deux cigarettes.
C'est leur medecin.
Nous pouvons avoir une nouvelle secretaire.
Les filles de monsi,eur Durand sont fortes.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
B. Traduce\i In limba [Tancent
I. Vrem sa vorbim bine
2. Parintii sunt ocupali?
3. Vecinii vor sa cumpere 0 mare.
4. Lunea lucrez la spitaL
5. Pliietenii mei pot fi mulrumiti.
6. Fetele tale sunt simpatice.
7. FiuI: Ilostru vrea sa fie medic.
8. lata-I pc vccinul nostru, domnuI PauL
C. Corecta'li din propozitiile urrnatoare:
I. Mes voisin sont syrnpathiques.
2. l' achete la journal dans I'hoteL
3. Voila notre invites.
4. Naus veulellt etre forts, jeuncs <lJt beux.
5. Lundi il peux travaillcr aI'h6pitaL
6. Voici ta choeolat ct ta cafe.
7. Lcs ganyons il y a devan.! I'ecale.
19
- 0 romanca
- dupa-arniaza, dupa-ma1>a
.- 0 studenta
- un elev
.- 0 englezoaiea
- 0 1>crisoare; 0 litera
- 0 eleva
- un profesor, 0 profesoani
- un francez
un roman
- un englez
- 0 nem\oaica, 0 germanea
- un neamt. un german
- 0 frantuzoaica
- 0 lema pentru acasa;
o sarcina, 0 datorie,
o obligatie
- un student
- 0 tema pentru acasa;
o 1>arcina, 0 datorie,
o obligalie
. vmen:a
- un student
- un neaml, un german
- 0 fran oaic
- u el v
- 0 ncm\oaica, 0 germanca
- dupa-amiaza, dupa-masa
- un francez
- 0 scrisoare; 0 litera
- 0 romanca
>11
1
/\ :.1-11.'.7.
nfll lim
>ll I I, 11
> .:-n.lm;J)
>1
1
> 1
1
1111 7]
:> II II lii.J]
>[ . I WI C
n l:.11.': I
>1 III II J
>1
>11111'1 III III
>
uDe eludiante
une Allemande
un Allemand
un Anglais
une Anglaise
un Fram;ais
une Roumaine
un professeur
LECTIA 8 - PARTEA INTAI
,
un etudianl
un Roumain
Va propunem 0 noua sene de substantive. Citili-le cu voce tare, retinand
pronunlia eorectii echivaltmtele
une leltre
une Franyaise
un elcve
une
Reeilili 1ntr-o altil ordinl: subslanlivele noi :
un devoir
un eludianl
une Franyaise >
un eleve
>l n l
: J
un Allemand >(-1111
5J
une Roumainc >[ n Rume nJ
un Franyais
>[ .. ,
J. .]
l'apres-midi
>11
pl' IJi]
une leltre [I n J
une Allemande
>1 II
20
un devoir
... l'apres-midi
Ie vendredi
- un profesor, 0 profe:oara
-0 eleva
-un t:nolez
-un roman
-0 englezoaiea
-vinerea
-0 studenta
- Te ui!i la 0 ncm!oaicii
in hotel.
-Sunt roman.
-Acestia sunt engl Zl.
- TaUil tau 'slc francez.
-Am IntJ.lnire eu un student
:;;i 0 studcnla.
-SUlll nCIll!i (gl:rmani) in
nostm?
- Doamna Dupont e -Ie
frantuzoaicu.
- Domnulc profcsor, sunte\i
rOUlan?
- Tatallui (ei) e te profe or
la 0
-Pierre nll Ie po t uferi
pe enolezoai e. Lui Pierre nu-i
plac dc oc cnglezoaicele)
-Marc nu este tleloc un dev
bUll.
- Romiinccle 5unt fruUloa. e.
R
fI '
pR 1
lIlli' '!\ d lJl1 .dm-:J
till I t 11
{I 1lim n -, b.: I]
>1- I
>[1I I'
_Un. 1 Ru
> lJ 1 Elc:\ 1
>l n gl '.7.J
>LI '\'-dJ til]
"'lllhlU' murI:
11 -
un profeL eur
un Anglais
un Roum'lin
une Anglaise
Ie vendredi
une etudiante
une cleve
: folosim noile substantive In propozilii. Citi!i-Ie eu voce tare relineti traducerea lor in limba
rom(1I13:
Marc n'est pas du tout
un bon leve.
Tu re ardes une Allemande
dan ]' ote!.
on ;re est
Je sui:> Roumain.
Son pere est prote. seur dans
une ecole.
l' ai un rentlez-vous avec
un etudiant et une etudiante.
Piel -e d' e te les Anglaises.
Le Roumaines sont belles.
Monsieur Ie professeur,
ctes-vous Roumain?
Madame Dupont est
Fran'Yaise.
C ont des Angl'lis.
'" Est-ce qu'il y a des Allemands
dans notre ville?
Marie cherche son devoir
sur Ie bureau.
u
-Maria cauta lema (pentru
acasa) pe birou.
J' ainu: lettres.
-illli plac scrisorile sale (ei, lui).
Les vendredi apre -midi
Je uis occupee.
- Vinerea dupa-m3su
sunt ocupata.
Sophie est une bonne
21
-Sophie este 0 elevh bUlla.
uu
I f'a I
\'mJ1:l 14
nl u em m
Ie
pIll 11111 l un 1
- noastre
- lor
- vO$tri, voastre; dumneavoastra
> VLl rL me e 11
Inti hUf
;> Prl _ Iii n In sum I U[1.l
[lV
> l e Rllulllum ,1IIUl:n
>k ,cu drl:du
>L
11 m ,. '"
> Hit:
> L' pres llidi J
R
"llf :R]
;> [ tI]
22
> [nO rR"1

- 1\ ,ld wi n J m" R It
RId II
Romfmcelc sunt frumoase.
Nem!oaicelor Ie place sa tIe gospodine.
Fran\uzoaicele sunt suple (zvclte) modeme.
Un elcv preZinla lema pentru acasa.
Romanilor Ie plac francczii.
Englezoaicelc adora sponu!.
Euglczii germanii viziteaza Parisul'
eu plaeere,
Ea este 0 elcv slaba.
Vreuu sa fiu sludent.
Vinerea, dOIDnul Duval se afla la Paris.
Maric Sophie sunt stud.eme bune.
Profesorul noslru esle lanaI' simpatico
Dupa-amiaza ma due des la cinema.
Traduec\i propozitiile de mai jos In limba fTanceza folosind cuvintele noi. Folosi!i filtrul
leurs
nos
Va prez.entam, in continuare, ultimele fonne ale adjectivelor po. e.ive:
Scrisoarea ta este inl re anta.
leurs maisons - casele lor ("posesorii" sunt ei, ele)
vos peres - talii vo,tri ("'poscsorii" sunteti voi)
nos livrcs - caqile C'posC!sorii" suntem noi)
Acestejwme -efolo.,cs . substantivelor maSCItJil1e .riji'lI1ill ine la plural. Atijectiv:f!ie 'sive
"nos ", "\'[)s ", "leurs" arata casubstantin:le pc care Ie pre -011 lIIai mulri "pos> uri '.': (/I:! xempll/:
Nos professeurs sont
occupcs.
Sa introducem aceste adjective in propozitli. Citi\i-le vo [re raduce\i-Ie in Iill1ba
romana:
Vendredi nos meres onl
un rendez-vous.
Vos parents sont it 1'hOpital. luri
1
> I'ali] il tn unl pi!. I.
Vas cleves sont fatiguC:es. > [\ IzElc:\ J tulig
J
> II TIl h It.
), admire leurs lettres. >[llllm"'RI loR l.':IR] >L
Les etudiants regardent d >
leurs devoirs.
Leurs devoirs ne sont pas > ll( RJ n )
-
>
bons. p;l -J
VClifica(i daca all retinut coreet formele adjectivelor posesive, eompletiind in limba
francl:za. folosi(i fiJtrul
sunt prietenii - Ce sont >nll alms.
latii temele voastre. (lata care va sunt temele!) - Voila tI devoirs!
Traduceli in limba franeeza urmatoarele propozi(ii folosind adjectivclc posesive inv8.\ate,;
>1 LUf cleves tTavaillent beaucoup.
- Je n'aime pas >kl r professeurs.
-;> tJ amis sont aussi n anus.
- J'aime lel r- fils et >\ [jlles.
- > . \ oisins sont des Allemands.
- > \1' invites admirent > \ enfants.
- > I ingenieurs travaillent dans
> . I usines.
;> r.. uu I' r;: t' m r s\ nl
> l.: r ardul e:; h ;1lI
>
Elevii lor invala mult.
Vecinii sunt germani.
Prietenji sunt prietenii
Imi plac baielii lor fetele voastre.
Nu imi plae profesorii lor.
Oaspetii ii admira pe eopiii
Inginerii lucreaza in uzinele voastre.
Gradinile lor nu sun! mario
Fratelui nostru IlU-i place deloe
lui (Ia care este).
Gradina lor este frumoasa.
Tata! meu mama ta sunt francezi.
Tatal dumneavoaslra se duce in Franta
eu surorile noastre.
Caietele lor sunt subtiri. >
Fctelc mele vor
sa viziteze Parisul.
Ei prefera pisieile lor ciiinilor
(Lor Ie plae mai mull pisicik lor
decat c5inii
23
> [Is [1r kr'm 1 UI
romana,
- francczfl, fran\uzcasca
- francez, frantuzesc
- roman, romiinesc
- englez, cngleZtl5C
- nem\easca
- gennan, nemlesc
- Profesorul nostrll arara
o carte frantuzeasca.
- engleza, englccasca
Ru 11 n1
l I IIII:dJ
1i1 n,j)
- I I.)
franpise
roumaine
roumain
lata C:-Ile\a adjective noi. Cilili-le cu voce ta.re:
allemand
franyais
anglais
anglaise
allemande
Notre profes 'cur montIe
un livre fran(fais.
Ali obscrvar, probabil ea accste adjective au forme identice eu substantivcle de la inccputulleclici.
Citili propozi\iile urmii!oare In care am introdus adjectivele noi re\ine\i ITaduccrca lor in limba
romana:
Paul aime la campagne
anglai e.
- Lui Paul ii pl Cc la in Anglia,
(ii plac satele englczc).
Un eleve mOntre une lettre
franiYaise.
n - R In I - Un clcv aralll 0 scrisoare
frantllzcasca.
Nos parents admirenr vos
jardins anglais.
- admirii oradinile
voaslre en
o
enna.n[1.
- Ad rom m IZLca
- Cincmalografia engleza
este interes3nlfl.
- El as ulta frumoasJ
opera enTl n
- 0 an t unf
o roman
R
n bel
l rlllz.ld Ihi III u,1
<.ll III a:dI
Le cinema anglais est
inreres anI.
II CCOUIC un bel opera
allemand.
NOlls adorons la musique
allemande.
Constanta cst une belle
ville roumaine.
Va reamintim ca adjectivdc care se terminala singular in "s", schimba fonna la
plural; de c'xcmplu:
Lc ctudiants roumains
lravaillcnt en france.
un Franyais
24
- -lLlden\lI omani
ucreaz'l in Fran\a.
- des
1m
>
>
>
Am doua cal1i
sunt mode me bune.
Va place bucataria frantuzeasc.a.
Tradueeli urmatoarele propozi(ii in limba franceza:
Avem prieteni francezi.
;;. II 'I lInI 1 . u.llel 1 I d,
Prefer hotelurile celor
englcz: ':li. (imi plae hotclurile
mai mult decat cele
Tinerele romance adora sa danseze.
Ei viziteaza un muzeu german.
;;. r -n! 11 d
In e.'\el11plele urmatoare veti intalni un verb nOli. Cititi propozi\iile eu voce tare rClinc\i traducerea
in lllnba romana:
Je park roumain. > - Vorbesc
Tu paries un peu 11 RI - r n - J - putin
Paul parle fT311yais aussi, ;> I I r Rl In I) i] - Paul
(franceza).
Isabelle ne parle pas
franl;ais.
> (17 hel I ( r RI pu
1
- Isabelle nu
(franceza) ,
NallS parlons allemand. - Vorbim
VOllS parlez. raremenl anglais.
- Vorbili rar
(in engleza).
Parlez-vous >lpdlE II 'I;J
- Vorbiti
(In cnglcza)')
Monsieur, rarlel-vouS

- Domnule. vorbiri
fran\lIze, te?
IIs parlent anglais, frau'Yais
et allemand.
EJles ne parlent jamais

. I 1 ) I RlJ 11' n{ -
- Ei vorbesc
fran!uze, le
- Ele nu vorbesc niciodata
(in franceza).
Noul verb esle regulat $i se COiljuga ca orice verb care ure termina.ria "-er" la i/!fillitiv (I'erbe de
grupa 1):
parler > [[wi 1
- a vorbi
Dupa cum atl observat, acest verb apare In expresii ca: "parler "parler rOllmain", "parler
anglais", "parler allemand",
25
lata diteva cuvinte noi care pot intra in expresiilor anterioare:
parler bien
tres bien
assez bien
- bine
- foarte bine
- destul de bine
fraoIYais
coummment > l uN :1] - curent, cu
[n context putem folosi aile cuvinte, cum ar H: "Un peu, pas du tout, jamais, rarement, vite"
iii:
Completati urmiHoarele propozirii in limba franceza co cuvintele noi. Folositi filtrul
ITOp
trop vile
Vorbcsc bine
> [t {IJ
;;> [[(1, i ]
- prea (mult)
.- prea repcde
- Je parle> LT\ frantyais.
Pierre putin germana. - Pierre parle >1 u allemand.
Isabelle Marie nu vorbesc
deloc (eng-leza).
prea mull.
Ea Illcreaza prea muir.
Isabelle et Marie ne parlent >
anglais.
- Tu paries> lr Ir.
- Elle travaille >
Vrcm sa vorbim foarte bine
Parmtij vorbesc pre.a repede
in
Prietenii lor vorbesc germana curent.
Vecinii prefer,l sa vorbeasca

Copilul nostru destul de bine

I U niciodatii germana.
Pot sa vorbt:sc rcpede
Vorbiti rar
- Nous voulons parler >[1 1 franc;:.ais.
- Vas panmts parlent t 'roumain.
- Leur" amis p Tien >c II I ntallemand.
- TOS OIIiID preferent >[',HI roumain.
- No e enfant parle> J hi': anglais.
- Tu ne paries - 1 .11 alleman
- Je peux parler> 1 frantyai.
- Parlez-vo ;> 'III an lais?
Nu, vorbesc des engleza. - je parle _'Ill\ an la' .
Lucrcz biue repede.
26
- Je travaille > t1 '/1 It"
Sa Invatam n alta modalitate de a pune Intrcbari In limba fran za. Citi\i eu VOGO tare proPoziliile
inlerogutivc de mai jos:
Est-ee qu'il est sympathique? >l' UI J
_. Parin\ii
sunt ocupati?
- Maria este
fran(trzoaica'?
-
- Ea
- Este simpatie?
> 'k j lUll e
t :"l :7:J
Est-ce que tu parle franyais?
Est-ceo qu'elle parle anglais? >lc-skd raJ 1-'1 ]
E t-ee que Marie est

E t-ee que vos parents
sont oeeupes?
Est-ce, qu' its pcuvent
parler (ranyais')
>[ kil p 1 11 I,
J - EJ
- pot vorbi

n II
1; ea precedi'i
ill
r [ upon
I $c:t h n f n :11 .
> . [. C q c tLl flJr1l: bl Il r nl;.tj'.
> qu ulltn'rm1c ellr pllrlL' lTt'["l 'If
II' lI'ili.!
Vendredi it travaitle chez nous.
Monsieur Dupont est notre voisin.
Notre professeur parle trop vile franyais.
Tu parks tr(os bien
Transforma\i propo/\';::le afirmati\'e de mai jos in propo.zilii interogative folosind con, truqia
"est-ce que":
Elevii vorbesc destul de bine

Traduceti in limba francezCl Propoziliite urmMoare. filtruJ
?lIIem forma 0 propozi(ie inlerogativa ell ajulorul con "trueriei "cst-ce que" [e
propozi(ia afirmativli si nu are echivalent in limba ronllinti.
II est un bon etudiant.
Profesorul nostru prea repede.
Temele voastre nu sunl corecte. "> \'1 u, 110.i sl1nl r
Vineri am 0 lntalnire eu un
student german.
un
Francezilor Ie plac romanii?
Nu vorbese prea bine JL 11 r hi n Ir: n .11 ,
27
de.
tiki l bi 'I r;:l vllL
c 'm. nlr
>L
> L 'llIlh nt I J I
Ju t lui r Ult. In
> Un
> OUl, lin
l al
>
Poti vorbi cu
Dupa-amiaza ne ducem la englezi.
Studentele tfan\uzoaiee nu vorbese deloe

Dn. Marie destul de bi.ne

Gcrmanii luereaza bine. repede.
o eleva arata 0 serisoan: in germana.
La noi sunt frantuzoaiec,
;;i englezoaiee.
lata-i pe prietenii francezi!
Surorile lor vorbesc prea mult.
>
Ul r rl II Ir 'fl
28
LECTIA 8 - PARTEA A nOVA
,
In a doua parte a lec!ici 8 'lorn recapitu'!a materia studiata in lcqia 7 prima parte din lec!ia 8. Vom
exersa lectura {ii pronunlia.
lata acum catcva texte scurte. cu voce tare, urmarind sagetile care indica intonatia grupurile
ritrnice:

Voila J rna scmaine. , i Le lund!, mardi, mercredi. jeudi et vendredi matin , je \tais

au bureau. j : Je travaille beaucoup. II Je suis secn:\taire. II L'apres-midi j'ai souven!

un avec Pierre. II Pierre est man ami I . II est ingcnieur. I C'est un hommc

grand, I beau: el tres sympathique. f Nous allons souvent ensemble au cinema 1
, .I'
et au restaurant I I Nous aimons la musique I et la danse. I I Le soir I je suis fatiguee. 'I I

1e regarde i la tele. II Le samedi soil' I j'ai des invites. : Ce sont souvent . nos voisins: i

monsieur Dupont I et sa femme, I I Monsieur Dupont est medecin. II Ll travaiUe
.I' .,if ,
a I'h6pita! I dans notre ville. II Madame Dupont! ne travaiUe pas. I I Le dimanche I
.1" .I'
j'aime aller ala campagne I avec Pierre.1I Nous allons ala campagneIen voiture.f. NallS
.,if
avons une petite maison I et un grand jardin. I I Le dimanche i nous sommes toujours

contents. II
.I'
Voici nos voisins: ; monsieur Duval I el sa femme [sabelle. I I Monsieur DlIvaI est

un homme imeressant. ; . II est professeur i dans une ecole, I I 11 est Ires grand: . et Ires
....
fort. II n adore Ie sport, II Sa femme I n'est pas du tout forte. I Elle eSl petite, : mince
.... .I'
et faible. II Elle est toujours a la maison, I elle travaille un pcu I dans son jal'din. I I
.I' ,
Nos voisins I ont trois enfants. 1I Leurs enfants I I sont assez sympalhiques.l J Leur fils
.1'.1"
est etudiant I et leurs deux flUes I sont 61eves I a I'ecole. I Ils adOl'eOl , la mus,ique
,
moderne, ! I
29
In aeest ulti n t:xerci\iu yom recapitula intrcaga mat,eri,e din leqiile 7 8. Daea sa-I rezolvati
[art! grqcli:, atllllci puteri tre,ce la rezolvarca temei pentrLi acasa. Daca nu, recapitulari ell multa
alenrie leqiile 1-8. Tradueeti propolitiilc urmatoare in Iimba franceza:
].n
11111. I r Dm l.
r
> U" 1'l1ul l' . j
I h ULJ[11111
> Icud, Ilr m n a 'h
.1111:'111 nd
> [ll
.: d n
> ]'1
Joi, so\ul dumneayoa tra cumpi1ra 0
nemreasca.
Astazi vrcau sa mil duc la vecinul meu,
domnul Dupont.
", ",
- Monsieur. I etes-vous Fr<lm;ais? I I
", .......
- Non. je suis ROUlnain.
MierclIrea, medicul nustru, domnul Duval,
este la spital.
", ....... .I"
Mais vous parlez tres bien franc,:ais' I I Est-ce que vous parlcz aussi anglais') II
.I" .......
- Qui. je parle un peu anglais. II
", ",
- Est-ce que VOll$ avez I des mnis fran<;ais? III
.I" ....... ....... .1""'"
- Qui. j'ai un ami. II ('est Paul. II " cst ctudiant I iI Paris. II
.I" ",
- Allez-vous SOllvent I en France? II
.I" ",...,.
- Qui, je vais souvent en France, I chez II
Serretara ta prefe-ra cafeaua ciocolatei.
( ecretar a tak ii place mai mult cafeaua
decal ciocolata.)
lnginerul noslru i$i cauta mereu ziarul
pe bi.roul meu.
_ :-.l "L: I n uri r I
I III ,I I ur In HI bllr u
11\JrJ\ 41m!> (l
J on IJro!t:.. Lit
l'ILJdllll
>
>
>1 JlTllll' 'llr d\
>
>
>
> [
> I qu.:j"piultnlp\llc'?
> L III
30
Lunea ma.I1ea nu putem fi la birou.
frantuze)te'J
Fiicele lor sunt studenle bune.
Ea lucrcaza deslul de bine repede.
In cursul saptamanii SUllt ocupat.
Vorbesc prea repede?
Scrisoarea sa cstc interesanla,
Profesorul nostru curcnt

So\ia mea este foarte frumoasa.
i Studentul ii arata lema profesorului sau.
Veeinelor voastrc Ie plac [oarte mult ligarile. nl I..
am 0 intiilnire eu a tiinara,
laarte simpatiea.
>
Ea este d0amna Dupont, invitata (musafira) noastra. >
sunt studentii dumneavoastra,
domnulc IProfesorl
>
Ilr.:.
U II mlil
.m 1 r.1r1 'III t
>
> l f
h Ik .
> I e
> I'd I L:uf Ire
lata un mar frumos.
Francezii vorbese tot timpul prea repede.
Englezii adora dinii.
Sambata elevii nu merg niciodata
la
Dupa-amiaza ellucrcaLa mereu acasa.
Paul vrea sa fie inalt pUlemic.
Plliem vorbi fran\llZe$te foarte binc.
Tinerele [ran\uzoaicc vor sa fie
intotdeauna frumoase.
Sunt Irei romani $i doua nemloaice
in biroul dumneavoastra.
Citili eu voce tare urmatoarele cllvintc In care se repeta acelea!?i sunctc:
Il IT r rcn

r II de-voir. vendr;:.d i
Pot vorbi in germana, domnule'1
Parinlii lor sunt vecini i
lEI invit
etudiant, Allemand, Anglais, v.endredi
31
se folosesc lnaintea substantiveJor feminine la plural. Substantivele precedate
dc aCt:sle adjective posc.sive au mai multi "posesori"; de exemplu:
u litere
- noaslre
- vnBstre, dumneavoastra
-lor
- Copiii sunt mici.
- Surorile voastn; sunt eleve.
l n J
[ . 1
[I ;R]
vos
Nos enfants son petits.
nos
leurs
Vos soeur. sont eleves.
32
Est-ee que Marie est etudiantc'l
"e t-ce que"
Dupa aCeasta nu se face inversiunea subieclUlui eu pn:di awl;
Adjectivele se scrlu ins, ell litem mici; de exemplu:
un Franc;ais, une Roumaine, des Allemands, un Anglai".
un livre un ami roumain, une ville
RECAPITULAREA LECTIEI 8
,
8.1. Adjeclivele
X.2. Zilr.:lc sapUlIminii:
lundi
II-dil
- luni
mardi [maRdi]
-
Illcrcredi ImeRk) ldj
- miercuri
jeudi ljOdij
- JOI
vendredi
-dIHhJ"]
vineri
sanwdi .1 lli]
- sJmbata
dimanche
llhm-
1
- duminiC<1
8.3. In acea"I.U leetie ali lnva\at construqia "cst-ce que"; aCeasta ajuUi [a forrnarea
interogalive este intraduetibi1"l:
8.4. Substantivele care denumesc locuitor'i unei tiiri giuni. tit unLli 0
mati; de excmplu:
R. -. Verbul "parler" - "a vorbi" - esle regula! (se cQnjuga dupa modelul verbelor de gTIlpa I
in leC{iile I 2).
1. Nous allons en France avec vos amis.
1. Acest damn este franca?
5. J'adore vos lettres, madame.
Votfe. professcur est Fran<;ais.
Elle est Allemande.
Lundi et mercredi je suis occupe.
Nous ne parlons pas du tout anglais.
Es!-ce que ils parlen! allemand')
Ton devoif est interessant.
I.
I. II es't Fran<;aise.
4.
3.
5.
'1
4. engleza? Da, deslul de bine.
4. vendredije suis toujours al'h6pital.
2. Pricknii francczi nu vorbesc deloc romana.
2. [] parle courammen! franyais.
3. Est-ce que vow; parkz bien anglais, monsieur')
5. Profesorul vorbc:jte adesea 111 gemlana cu studenlii sui.
3. Dumneavoastra va place fo::lJ1oe muh muzica germana.
2. SQH !ettre cst sympathique.
4.
3. Leurs enfant va aI'ecolle avec notIe deux fils.
A Traduceli unnatoarele propozitii In limba famina:
TEMA PENTRU ACASA 8
B. Traduceti unnatoarele propozilij in limba francez-a:
C. Cu ajutorul construqiei "est-ce que" transforma\i propozitiile afinnative in propozitii
intt:rugative:
D. Copia\i din nou propozi\iile corectati
5. Nous avons trois livres Franc;ais.
33
VOCABULARUL LECTDLOR 7 Sf 8
, ,
(m) - genuI masculin (f) - genul fem.inin
a (iI, clIe) [,11 - are (el, ea)
ai (j ')
> lLJ
-am(eu)
I' Allemand (m) > llalma] - gennanul, neamru1
allemand >[ InlU) - germani, nemtesc,
I' Allemande (t) >[1 1m;"": II -nem\oaica
allemande (f) > 111Hl:dl - gennana,
I' Anglais (m) -englezul
anglais >11
1
1"I - englezese, engle;>;
I' Anglaise (t) > 10,'1 I - englezoaica
anglaise > [., ,I',l]
- engleza, englezea, eft
('aprcs-m.idi (m) > LIII RJ IlIll.!l] - dupa-masa, dupa-amiaz3
as (lu)
>1 J
-ai (tu)
assez >[ 1.1 - de ajul1s, suficient, destul
aujourd' hui > lUlU d -1 astazi, azi
avez (vous) >(u
.]
- ave\i (voi)
avons (nous) > (I\il -avem (noi)
bien > hleJ -bine
Ie burreau > III hi 10 - biroul
Ie cafe > [I k,d .J - cafcaua, cafeneaua
ce sont >[ 0 II - ae sunt
c'est I q 1 - acesta/aceasta ei;te
Ie chocolat >11
1
) I I I, I
- ciocolata
la cigarette > III 'ell - tigara
couramment >
ul II t;lJ - curcnt, eu
demain >I uO ncl -maine
deux >ldUJ - doi, doua
. -:-0 .
<
Ie devoir >
III d )\,u;J:RJ
- tema pentru aca 1I; ardna,
datoriu, obliga i
I'eleve > J - elevul, eleva
l'etudiant >(Il UI-J
sludcntul
I' etudiante >I If tl dI- J - studenta
..
faible rI bit - slab, slaba
,.
la femme > hi 'dll1J - femeia; sOlia
34
fort >1 p I I
- putemic
forte >[1,,1{ 1 - puternica
I'h6pital >111]1lllJIJ - spitalul
il y a >jl i: ] - cstc, exista
I' ingenieur >rl"LIIl( I'J
- inginerul
I'invite
::-
Ie i
.- invitatul, musalirul
l'invitee >[ 1-\'IIEl - invitata. Illusafira
Ie jeudi >[ I , J )JiJ - Jota
....
jeune >c,n[J] - lallar, lanara
Ie jour
>11 'Ill I]
-ZIUJ
Ie journal >rlu 1 1 J' II
- jurnaluL ziarul
la lettrc >tl. JL:\
I
- scrisoarea, litera
leur >{IClH] - (a, 'II) lor
leurs rl 'R] - (ai, ale) lor
Ie lundi
...
Ult!di] -Iunea
madame (f) [ III 1lIJ -,doamna; doamna
Ie mardi lin Iflll tli] -maIiea
Ie mari > [to maRiJ -, sot u1
Ie medecin -medicul
Ie mcrcrcdi
"lie
-miercurea
me" >lmEJ
-mei, mele
monsieur (m) >[11 - d0mnul; domnule
nos >[11
11
1 - noastre
notre
>lt
l
llRJ
- nostru, noastra
ont (ils, ellcs)
>r
- au (ei, ele)
parler
>1" RI
- a vorbi
parler fralH;:ais >Ir RIE fRa 1.1 - a vorbi (frallceza)
peut (il, eUe)
II' J
- poate (el, ea)
peux (je, tu) I III lJ -pot, po\i (Cll,lll)
peuven! (ils, elles) > flO )
-pot (ei, eIe)
lapamme >[1, r
]
-marul
pouvez (vous) > r[11 \
-J
- pute\i (voi)
pouvons (nous)
>l t ',01 - putem (noi)
Ie professcur >rl( I 01 "(J I ) - prt1 I
35
Ie rendez-vous
Ie ROllmain
roumam
la Roumaine
roumaine
lefla secr 'taire (rn, f)
Ill. l1lai Ie

syl'l1pathique
tes
tres

trop
lin
une
veut (ii, elle)
veux (je, tu)
vculent (ils, elles)
VOICI
voila
.' vQisin
la voisine
\"os
vOlre
> [t ,illl \ul
[I II lI11el
>[Ia Ul1Il'n]
>
) ,I. (lkR t I
> (last 1mc'l1I
> F.J
> (. 'j1.l1ik]
[II]
>[IIU]
>tIRL. 1]
> ItK. ]
>[ I
>[loJ
>[
>( I I
> (I)
>1 IJ
>[ 'fli
1I ,oI az ' I
> L]n \" ,Iz'nI
[" 1
> I" 111
36
- intiilnirea
-rom,inul
- roman, romanesc
-romanca
- romana,
- secretarul, secretara
- sap amana
- sai, sale, lui, ei
- simpatic, simpatica
-tai, tale
- foarte
-lr.:i
- prea
- un
o
- vrea (el, ea)
- vreau, vrei cu,tu)
-vor(ei, ele)
- iata
-lata
- vecinul
- vecina
- (ai, ale) VOastTe
- (a, al) vostru, voastra

S-ar putea să vă placă și