1

Cuprins
Londra...................................................................................................................................................5 Mancarea de pe strada.....................................................................................................................6 Chinatown.......................................................................................................................................8 Harrods.............................................................................................................................................9 Piata de mancare Old Spitalfields ................................................................................................1 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................1 "eteta din Londra# $or%shire &'udinca( Puddin).......................................................................11 *u+lin.................................................................................................................................................1, Micul de-un irlande./ calorii )ustoase..........................................................................................10 Seafood chowder 1 o re2elatie a marii.........................................................................................13 Ce sa +ei in *u+lin........................................................................................................................15 4ish5chips......................................................................................................................................16 Pu+urile 1 cultura 2ietii sociale irlande.e....................................................................................16 Pietele din *u+lin..........................................................................................................................18 Mancare etnica pe )ustul tuturor.................................................................................................19 Cine sunt 2an.atorii......................................................................................................................, "eteta din *u+lin# 7ocanita de miel............................................................................................,1 Lisa+ona..............................................................................................................................................,, Ce ar fi Portu)alia fara cod8..........................................................................................................,0 Ore. in tot si9n toate.....................................................................................................................,3 Supele portu)he.e.........................................................................................................................,3 :inurile/ intre cel de Porto si cel ;2erde<....................................................................................,5 La ce sa fiti atenti in Portu)alia....................................................................................................,5 Pasteis de =ata 1 desertul miraculos de )ustos............................................................................,6 La col> de strad? 1 castane coapte.................................................................................................,6 La un p?h?rel de 2i@inat? portu)he.?...........................................................................................,6 Meniu @i chelneri de lim+a romAn?..............................................................................................,8 "estaurantele din Blfama..............................................................................................................,8 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................,8 "eCeta din Lisa+ona# Caldeirada 1 tocanita de peste si fructe de mare.......................................,9 Sicilia...................................................................................................................................................0 Sicilia 1 aproape totul despre paste si metodele de preparare.....................................................01 Pi..a/ la mama ei acasa..................................................................................................................00 Pi..a in Sicilia 1 simplitate/ prospetime si )ust...........................................................................03 Pestele si fructele de mare.............................................................................................................06 Pietele de peste in aer li+er...........................................................................................................09 Cannoli si cassata/ 2edetele dulciurilor........................................................................................3 Mancarea de pe strada din Sicilia..................................................................................................30
2

Pietele de mancare in aer li+er 1 un ade2arat paradis culinar european....................................35 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................35 "eteta din Sicilia# Caponata..........................................................................................................36 Maroc..................................................................................................................................................39 Dnceput de a2entur? culinar?........................................................................................................5 7a-ine 1 sim+olul culinar marocan...............................................................................................51 Ende este cel mai indicat sa iei masa............................................................................................50 Ce merita incercat in Maroc.........................................................................................................50 Condimentele marocane...............................................................................................................55 Eleiul de ar)an...............................................................................................................................55 Harira.............................................................................................................................................55 O .i la Ocean/ in Fssaouira............................................................................................................56 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................56 "eteta din Maroc# 7a-ine de pui cu 2inete...................................................................................58

Cu2Ant Gnainte
:a multumesc pentru ca ati decis sa cititi acest prim 2olum online de calatorii culinare. Consider ca +ucataria romaneasca poate creste mai mult daca stim si cum arata restul de +ucatarii internationale/ daca stim cum se preocupa altii de ceea ce pun in farfurie. !n acest prim 2olum 9 daca 2a 2a placea 2or urma si altele 9 am decis sa 2a 2or+esc si sa 2a arat eHperienta mea culinara din Sicilia/ un taram al a+undentei proaspete/ din Maroc 9 tara a carei +ucatarie este simpla dar plina de condimente si de eHotism/ din *u+lin 9 un oras in care mancarea satioasa si )ustoasa este stropita de +auturi memora+ile si de o caldura umana fantastica/ din Portu)alia 9 un teritoriu cufundat in lumea pestelui/ a fructelor de mare si a 2inului de mare calitate si din Londra 9 orasul Olimpiadei/ orasul cu cea mai cosmopolita industrie culinara din Furopa. 4iecare episod din cele cinci pe care le 2eti )asi in acest 2olum online este re.ultatul propriei mele eHperiente/ nu este o caracteri.are )enerala. *e eHemplu/ fiindca locuiesc in !rlanda si sunt o+isnuit cu cele+rul fish5chips/ in calatoria din Londra nu am fost interesat de acest capitol. Sau nu am fost interesat in nici o astfel de calatorie de eHperiente la restaurante Michelin sau in cele de luH. Mai de)ra+a iu+esc sa intru in cele mai ascunse localuri ce nu se afla in stra.ile pietonale cele+re sau in cartierele turistice. Bsta am facut si in Portu)alia/ unde am intrat intr9o .i intr9un mic restaurant de familie detinut de doi pensionari/ asta am facut si in Maroc/ unde am mancat la aceeasi masa cu localnicii creier de miel direct din capul mielului/ asta am facut si in Sicilia 9 am fost acolo unde mer) localnicii. Si)ur ca fiecare din cele cinci episoade cuprinde si lucruri )enerale pe care nu tre+uie sa le ratati cand a-un)eti in acest locuri. :a multumesc/ atat in numele meu cat si in numele Iustos.ro/ si 2a in2it din tot sufletul sa a-un)eti in aceste locuri in care am fost si eu/ sa deschideti ochii/ sa incercati specialitatile locale/ sa 2or+iti )eneros si cald cu oamenii. *aca 2a pro)ramati eHcursia din timp si cautati si ca.are ieftina si decenta 2eti a-un)e sa cheltuiti pe o astfel de calatorie mai putin sau cel mult la fel din cat ati da pe una din "omania 9 insa a2anta-ele sunt numeroase# o altfel de lume/ o altfel de +ucatarie/ oameni noi/ deschidere/ prietenie/ eHperienta de 2iata. Lectura placutaJ Cristi "oman/ food+lo).ro

Londra
*e la punctele fier+inti de interes precum 'i) 'en/ Parlamentul/ London FKe/ 'uc%in)ham sau 7rafal)ar SLuare pana la micile stradute din Soho sau Cartierul Chine.esc/ de la fatadele carami.ii ale caselor si pana la cele doua dun)i )al+ene paralele de pe laturile stra.ilor/ Londra te cucereste prin aerul ce stra-uieste fiecare colt pe lan)a care treci sau +ucata de pa2a- pe care calci. Bici e istorie/ aici e cosmopolism/ aici e si li+eralism si conser2atorism in e)ala masura. Bici e un imperiu care/ culinar/ a a-uns asta.i sa posede una dintre cele mai 2ariate +ucatarii din lume. O +ucatarie internationala care a schim+at profund si )ustul culinar al en)le.ului de rand. Cu tot conser2atorismul sau. Bm fost in Londra la intretaierea dintre prima2era si 2ara/ am stat cate2a .ile si m9am plim+at prin marile cartiere sau pe cheiul 7amisei/ am pri2it londone.i sau nelondone.i la masa sau in ma)a.ine/ am )ustat/ am descoperit/ m9am incantat. Ceea ce 2eti citi mai -os este eHperienta mea culinara de doar cate2a .ile. =u am facut tot ce9am 2rut sa fac/ nu am a-uns peste tot/ nu am intrat in marile restaurante cu stele Michelin insa Londra este un oras in care 2oi mai re2eni de multe ori in 2iata asta. F timp pentru tot.

Mancarea de pe strada
'uc?taria en)le.a nu prea eHista/ sau se re.uma la clasicul 'C4 &'ritish Comfort 4ood 1 carne/ cartofi/ sosuri(/ noroc cu a+unden>a de etnii. Practic/ restaurantele etnice sunt de .eci de ori mai multe decat cele ;+ritanice</ asa ca orice londone. s9a o+isnuit sa consume mai de)ra+a +ucataria lumii decat +ucataria +ritanic?. Oare8 !ncep calatoria londone.a dedicand9o oportuni9 tatilor de a consuma mancarea de pe strada/ cind o iei la pas prin oras/ indiferent de ce parte a 7amisei te afli &7amisa taie Londra in dou?/ de la :est la Fst(. =ordul central al 7amisei este dominat de Parlament/ 'i) 'en/ 7rafal)ar SLuare/ Mestminster B++eK/ Catedrala St. Paul/ in timp ce sudul 7amisei m9a impresionat foarte placut prin plim+area pe South'an%/ o portiune plina de pu+uri/ parcuri/ mu.ee/ terase/ care incepe de la London FKe si a-un)e la 7ower 'rid)e. Bici e si .ona +una pentru a intra intr9un pu+ si a +ea un ale/ +erea maronie +ritanica.

Nonele ultracentrale sunt dominate uneori in timpul .ilei de 2an.atori am+ulanti de alune carameli.ate# mirosul e puternic/ dulce si fin/ insa afacerea e cam ile)ala/ fiindca intr9o .i am 2a.ut un astfel de 2in.ator imo+ili.at in catuse de catre 3 politisti/ chiar pe podul de la 'i) 'en.

:an.ator am+ulant

*aca o luati la pas pe lin)a 7amisa/ pe South'an%/ a2eti mai multe puncte de unde 2a puteti procura in)hetate de la mama lor italiana. *e ce ati face acest lucru aici8 4iindca asta fac si localnicii. Cu , pounds o cupa/ care este insa foarte mare/ 2a puteti face plinul linistiti. Plim+indu9ma pe stra.i/ am dat peste piete ad9 hoc/ de wee%end/ amena-ate cu standuri de carti/ haine/ mu.ica/ dar si de mancare. !ntr9un astfel de loc am nimerit peste un stand care 2indea carne de cra+ pra-ita/ si cu 0.5 lire iti umpleai o cutie de plastic.

Carne de cra+ pra-ita/ 0.5 lire

!ntr9una dintre dimineti m9am ase.at la o mica terasa si cafenea/ tot din South'an%/ lan)a London FKe/ sa sa2ure. o cafea si un ceai 2erde. Partea frumoasa a fost ca masa era dotata cu doua tipuri de )em si cu ciocolata +el)iana/ pentru toppin)ul nelimitat al diferitelor croissante pe care le comandai. Mie mi9a placut o cescuta fara manere din care mi9am +aut ceaiul. 'ritish Comfort 4ood9ul modern inseamna &fata de perioada mai 2eche ce era dominata de

com+inatii )rele si du+ioase dintre cartofi/ ma.are/ carne/ sos )ra2K( acum sand2isuri proaspete/ salate/ carne la )rill sau la plita incinsa. F un pas Gnainte/ orice am .ice. F cam ceea ce 2edeti in ima)ine/ de eHemplu acest sandwich s9a chemat 7onK Soprano Special/ fiind f?cut din carne de 2it? la )rill/ sos de ro@ii/ rosii/ pAine proasp?t? @i salat?. B costat 6 lire.

Sandwich 7onK Soprano Special

Chinatown
Lan)a cartierul Soho se afla Chinatown 1 .ona de +a.a a comunitatii chine.e din capitala Bn)liei. Nona este demarcata clar in cele patru puncte cardinale de patru porti mari traditionale chine.esti. Ma)a.ine/ ma)a.inase/ piete in aer li+er/ ce2a mi.erie/ presa asiatica. moti2ele pentru care nu sint mare fan al +ucatariei chine.esti/ unde uleiul pra-it este de +a.a(. Cel mai mult mi9a placut un +iscuite moale umplut cu pepene )al+en. Pe stra.i erau intinse standuri de unde se pot achi.itiona produse traditionale &+am+us/ radacini de lotus/ fructe specifice( sau standuri in care +ucatari ad9hoc prepara fie dulciuri

Flementul traditional al .onei il repre.inta restaurantele care ser2esc mancare chine.easca/ in frunte cu cele+ra Pe%in) *uc% 1 rata facuta intrea)a la rotisor. *in pacate nu am apucat sa sa2ure. asa ce2a/ si re)retul e mare. =u costa mult &13915916 lire(/ insa tre+uia sa petrec macar o ora la masa in -urul ei si numai timp n9 am a2ut in cele 0 .ile petrecute la Londra. !nca mi9a ramas )andul la ea/ si am .is ca data2iitoare cand a-un) la Londra/ 2a fi primul fel etnic de mancare consumat. Bm intrat apoi intr9o patiserie chine.easca/ de unde m9am apro2i.ionat cu pra-iturele facute din lotus/ din pepene/ din ciuperci/ din susan/ ma-oritatea pra-ite insa in ulei &unul dintre

traditionale fie traditionalii coltunasi care sunt apoi umpluti cu diferite in)rediente. Nona este de 2i.itat si pentru posi+ilitatea de a manca mai ieftin/ eHistand mai multe mici localuri de tipul all9Kou9can9eat/ in care o masa costa cam 899 lire &pret care scade la -umatate daca 2a umpleti o caserola si o mancati in afara localului(.

Harrods
FHcursia la Londra a a2ut pre2?.ut?/ chiar Gnainte de plecare/ o 2i.it? la cel mai cunoscut ma)a.in de luH al lumii/ Harrods. Scopul precis al 2i.itei# 4ood Hall9ul/ despre care au.isem @i 2?.usem numai lucruri +une. Harrods este u@or accesi+il cu metroul &sta>ia FHist? @i 395 +aruri Gn care po>i lua o masa proasp?ta# un +ar de fructe de mare @i pe@te/ altul de paste @i pi..a &f?cut? Gn cuptor de lemne/ pe loc(/ altul -apone./ etc. Pre>urile sGnt mari/ Gns? spun cu mGna pe inim? c? nu tre+uie s? te Gmprumu>i la +anc? pentru a cump?ra ce2a sau chiar a lua masa. *e eHemplu/ la seafood )rill o mas? costa ,, de lire &Q,6 euro( @i includea mai multe preparate pe care >i le f?cea un +ucatar chiar Gn fa>?. Dn rest/ po>i cump?ra cam tot ce 2rei/ mai ales c? oferta e mare iar pre.entarea comercial? este cu ade2?rat la superlati2.

Oni)hts+rid)e pe linia PicadillK(/ dar @i pe -os/ pornind din centru/ a@a cum am facut si eu. Cam Gn , de minute a-un)e>i la Harrods/ dac? pleca>i de la 'i) 'en/ de eHemplu. Ma)a.inul este tourist9friendlK/ a@a c? am a2ut 2oie s? fac po.e Gn 2oie/ sin)ura aten>ionare a pa.nicilor fiind aceea de a nu purta rucsacul pe umeri/ ci Gn man?.4ood Hall9ul de la Harrods este uria@ @i este Gmp?r>it de mai multe .one# carne P dulciuri P pe@te P fructe9le)ume P etc. Bn)a-a>ii au o uniform? haioas? @i retro/ sunt de toate 2Grstele @i rasele &de eHemplu/ la standurile cu mGncare chine.easc? 2Gn.?toarea era din China/ @i tot a@a(.

Fu am luat un sand2is mare cu ce2a carne f?cut? Gn stil chine.esc/ pe care am dat 0/5 lire @i ce2a produse proaspete de patiserie/ care fri)eau @i care au costat /9 lire fiecare. Cel mai scump produs pe care l9am 2?.ut a fost un set de 5 +orc?na@e de ca2iar/ al?turi de 5 sticlu>e de +?utur?/ cate una pentru fiecare +orc?na@ 1 totul la 06 de lire. Dn rest/ ma)a.inul e foarte interesant de plim+at/ pentru c? a2e>i ce 2edea# de la .ona de parfumuri/ care e 1 R S4 &Gn materie de aran-are @i de lumini(/ pana la clien>ii +o)a>i care se plim+? prin ma)a.in &po>i admira +?r+a>i de 8 de ani la +ra> cu fete super+e de , de ani(.
9

Piata de mancare Old Spitalfields

Pasii prin Londra m9au purtat Gntr9o .i spre Old Spitalfields Mar%et/ care e o imensa hal? acoperit?/ a@a cum era pana nu demult Pia>a O+or din 'ucuresti. =umai c? aici hala este ocupat? de mancare maHimum 1 915R/ din ce mi9am dat seama/ Gn rest este dedicat? 2An.?rii de c?r>i/ ta+louri5diferite alte opere de art?. Pe laturile halei eHist? Gns? @i restaurante/ pentru cei care 2or s? ia masa Gntr9un climat mai or)ani.at5conformist. lumii. Cel mai 2iu stand pe lAn)? care am trecut a fost cel al unor femei din .ona carai+iana/ care ofereau spre 2Gn.are lipii inedit umplute cu un

amestec sanatos si 2e)etarian/ compus din porum+/ a2ocado/ pepene/ 2erdea>?/ )uacamole/ rosii. Mi9a pl?cut mult aspectul/ n9am )ustat Gns?. Dn rest/ fiecare om G@i eHpune aici talentele lui Gn +uc?t?rie 1 unii 2in cu pr?-ituri de cas?/ al>ii cu pGine de cas?/ al>ii cu +rGn.? @i le)ume. LGn)? aceste standuri erau 395 mese lun)i/ de lemn/ unde te a@e.i s? consumi ce ai cump?rat. Fu am luat o lipie umplut? cu spanac @i cu feta.

Standurile de mGncare sGnt Gns? di2erse @i ocupate de pasiona>i de )?tit sau de mici produc?tori locali sau imi)ran>i din col>urile

!mpresii la final de calatorie

Pentru mine Londra inseamna si restaurantele de doua sau trei stele Michelin/ inseamna si localurile conduse de Samie Oli2er/ dar Londra repre.inta si orasul in care poti manca un carnat cu cartofi alaturi de un ale &+ere carami.ie( traditional cu doar cate2a lire. Fste un oras culinar de cinci stele/ in care localnicii 2echi/ imi)rantii si turistii lucrea.a impreuna si continuu pentru a deschide si mai mult )usturile culinare ale acestui oras fa+ulos. Pentru mine au fost trei .ile acum/ 2or fi multe altele in 2iitor.

10

"eteta din Londra# $or%shire &'udinca( Puddin)

Mancarea +ritanica este una deose+it de consistenta/ plina de calorii si mai de)ra+a nesanatoasa. *in sutele de astfel de retete/ m9am oprit insa la $or%shire Puddin)/ un preparat foarte simplu care 2ine din urma cu sute de ani/ cand saracia era parte dominanta a societatii +ritanice. Bcest fel de mancare se ser2este deo+icei alaturi de mancare sarata insa uneori pot fi facute si deserturi a2and ca element central $or%shire Puddin). !n)rediente &3 +udinci(# amestecul de2ine cremos. B2eti ne2oie de o 1 )rame faina al+aT ta2a de cuptor care sa ai+a forme rotunde/ doua ouaT adancite. , ml lapteT 4olositi patru dintre aceste forme in care puneti 5 ml apaT putin ulei/ frecand cu de)etul astfel incat toata putin uleiT forma sa fie uleioasa. 'a)ati apoi ta2a in o -umatate lin)urita sare. cuptorul de-a incins. !n momentul in care uleiul incepe sa sfaraie/ scoateti ta2a si turnati Preparare# amestecul de +udinca in cele patru forme !n primul si in primul rand dati cuptorul la incinse. Bsteptati intre 15 si , de minute pana maHimum/ este re)ula de +a.a pentru acest cand +udincile se 2or umfla si 2or de2eni preparat. Bmestecati intai faina cu sarea si cu maronii9aurii. ouale. *upa acea turnati/ putin cate putin si Se ser2esc fie alaturi de sosuri sarate si carne/ fie amestecand continuu/ laptele si apa/ pana cand umplute cu dulceata sau sosuri dulci.
11

*u+lin
Ena dintre cele mai indepartate capitale europene fata de "omania/ *u+lin/ este insa in acelasi timp unul din cele mai calduroase orase pe care romanii il descopera cand a-un) aici. Caldura sufleteasca/ umana/ dar si caldura fi.ica din interiorul corpului/ data de mancarea )ustoasa si de cate2a dintre +auturile clasice irlande.e/ Iuinness/ whis%eK si cidru. O 2i.ita in !rlanda/ fie ea si de cate2a .ile/ lasa o impresie neasteptat de intensa pentru cei care nu se asteapta sa descopere in capatul de nord92est al Furopei atata 2eselie. Ce faci insa cand te tre.esti in acest plin de 2iata oras si iti este foame8 'ucataria irlande.a nu este compleHa/ se aseamana mult cu cea +ritanica/ insa este onesta/ clara si lipsita de surpri.e. Eneori contea.a si aceste lucruri. !n iarna lui , 6 am a-uns pentru prima oara in !rlanda iar dupa cate2a luni am a+andonat 'ucurestiul si m9am mutat aici. FHperienta mea culinara irlande.a este mai -os si o recomand oricarui om care a-un)e aici/ in 2acanta.

12

Micul de-un irlande./ calorii )ustoase

Ce9ai .ice daca ti9ai incepe .iua cu o farfurie pe care se afla carnati pra-iti/ un ou ochi/ doua felii )roase de puddin) &asemanator cu san)eretele romanesc(/ al+ si ne)ru pra-it/ o felie de sunca pra-ita/ ciuperci si rosii facute pe )rill8 Bi crede ca este suficient pentru toata .iua/ insa acesta este doar tipicul mic de-un irlande./ foarte apreciat de turistii )urman.i. !n !rlanda moderna nu mai eHista o ma-oritate care sa consume cu sfintenie acest mic de-un clasic/ insa preparatul caloric se )aseste de 2an.are in orice pu+ sau restaurant de hotel din oras/ asa ca nu a2eti cum sa9l ratati. Pretul este intre 6 si 1 euro.

Mic de-un irlande.

13

Seafood chowder 1 o re2elatie a marii

*aca te deci.i sa iei masa de pran. sau de seara in centrul *u+linului/ ale)e !rish UuaKs "estaurant 1 se afla chiar in piateta centrala din 7emple 'ar 1 inima pietonala a orasului. Bici eu am )asit cel mai +un seafood chowder 1 o supa cremoasa/ )al+ena/ pe +a.a de peste si fructe de mare. principal din supa clara de peste/ smantana/ 2in al+/ le)ume multe si +ucati de somon/ cod sau fructe de mare &midii/ cre2eti/ etc(. Fste unul din cele mai apreciate preparate traditionale pe care le puteti )usta in !rlanda. Poate fi ser2it atat ca )ustare cat si ca fel principal. Si daca tot esti la acest restaurant poti incerca si cele+rul !rish stew 1 o tocanita mai de)ra+a asemanatoare insa cu o cior+a romaneasca. Si daca am amintit su+iectul fructe de mare tre+uie sa stii ca ai de unde ale)e preparate de acest )en in oras. Btentie 1 ele nu sunt preparate in stil mediteraneean/ cu patrun-el/ usturoi/ ulei de masline 1 ci au specificul local/ fie ser2ite foarte proaspat/ pe pat de )heata/ fie pra-ite in aluat de snitel. !n orice ca. fructele de mare au marea calitate aici ca sunt mereu proaspete.

*e fiecare data seafood chowder9ul este ser2it alaturi de painea traditionala irlande.a/ soda +read/ dar si de unt. Supa este facuta in

Platou cu fructe de mare

14

Ce sa +ei in *u+lin
Poti incepe .iua cu cele+rul Iuinness ne)ru/ o poti continua la pran. in acelasi mod iar seara te poate )asi in compania inca unui pint de +autura fermecata. Corect si este indicat sa faci asa insa !rlanda are/ pe lan)a Iuinness/ mai multe +auturi cu care se mandreste si care merita incercate. 7otusi/ daca a-un)i in !rlanda si +ei pentru prima oara un Iuinness iata ce tre+uie sa stii despre cea mai pretuita +autura a localnicilor. *upa ce +armanul iti 2a umple pana la refu. paharul de 568 ml 1 niciodata nu 2ei primi in !rlanda un pahar de +ere care nu este plin pana fa+ricii Iuinness din centrul *u+linului. Bici 2ei da nu doar peste documentul ori)inal prin

la limita superioara 1 2a tre+ui sa astepti pana cand lichidul se transforma din maroniu in ne)ru. Bsta durea.a cam un minut 1 de a+ia dupa acest moment poti sa2ura cu incredere Iuinness9ul. *aca doresti si mai mult sa afli istoria celei mai cunoscute +auturi irlande.e da o fu)a de cate2a ore la Iuinness Storehouse 1 mu.eul interacti2 )a.duit pe sase ni2eluri chiar in interiorul

care Sir Brthur Iuinness a cumparat/ pentru 9 de ani/ in 1659/ terenul pe care se afla in pre.ent fa+rica si mu.eul/ ci si peste .one de de)ustare/ peste o cascada uriasa/ un ma)a.ine imens de su2eniruri/ multa/ multa istorie pre.entata modern si nu in ultimul rand/ la ultimul eta- 2ei intalni un +ar din sticla in care 2ei +ea un Iuinness oferit de )a.de. EluitorJ !n afara insa de Iuinness merita sa mai incerci alte +eri locale/ de la Smithwic%s pana la MurphKs. Enele sunt mai consistente/ altele mai asemanatoare cu +erea traditionala. 4emeile au mare noroc in !rlanda fiindca in orice pu+ se ser2este cidru local/ produs fie din mere/ fie din pere sau fructe de padure.!n fine/ daca tot sunteti in !rlanda tre+uie sa )ustati macar o data whis%eK9ul local/ unul din cel mai apreciat din lume. Mai mult/ daca doriti sa faceti acest lucru chiar in interiorul Mu.eului Sameson/ cu atat mai +ine. !n pretul +iletului &aproHimati2 10 euro( 2eti putea lua parte si la o de)ustare comparati2e intre mai multe marci de whis%eK.

15

4ish5chips
La Leo 'urdoc% &ta%eawaK situat central/ lGn)? Catedrala Christ Church/ o+iecti2 turistic important Gn ora@( am a-uns pe la pran./ m9am a@e.at la coada de 15 persoane care a mers Gns? foarte repede @i am luat dou? por>ii/ una cu cod proasp?t @i alta cu cod afumat. =u eHa)ere. cGnd spun c? fiecare por>ie a a2ut 6 98 de )rame. Ser2it? a@a cum tre+uie/ Gntr9 un con mare de hGrtie. Vi )ustul a fost intens/ plin cu un mare plus insa pentru codul afumat. Pre>ul fiecarei portii 1 in -ur de 8 euro. *aca doriti sa mancati acest preparat intr9un mod inedit/ iata ce tre+uie sa faceti# mer)eti cu mancarea in curtea catedralei/ ase.ati92a pe o +ancuta sau pe iar+a siWmancati. =u 2a speriati/ asa face multa lume/ cei de la +iserica nu se supara. Sunt multe locuri in care se poate manca fish5chips de calitate/ insa eu 2a recomand fie acest loc de care tocmai 29am .is/ Leo 'urdoc%/ fie 'eshoffs 1 acest ultim local il 2eti )asi chiar in .ona a orasului/ pe strada OXConnell.

Localul Leo 'urdoc%

16

Pu+urile 1 cultura 2ietii sociale irlande.e

Sunt sute de pu+uri de mare calitate in oras si in2aria+il fiecare strada din *u+lin are cel putin un pu+. !n .ona pietonala 7emple 'ar/ care este situata chiar lan)a raul LiffeK/ care taie orasul in doua/ de la stan)a la dreapta/ eHista cea mai mare a)lomeratie de pu+uri din oras. !n multe

altitudine. Se a-un)e cu un auto+u. din centru/ 33/ sau chiar cu un auto+u. special pus la

din acestea se canta chiar si mu.ica traditionala irlande.a/ li2e/ iar serile de -oi/ 2ineri si sam+ata sunt cele mai a)lomerate. Fu am intra pana acum in .eci dintre acestea si in2aria+il am dat peste aceeasi atmosfera calda/ uneori .)omotoasa insa mereu primitoare. Bici nu se merita sa fii incruntat sau suparat. Sau daca esti asa/ te trate.i in cate2a minute cu a-utorul unei +auturi. *aca iti doresti ce2a mai special/ mer)i la Porterhouse/ care se afla chiar lan)a statuia le)endarei MollK Malone. Bici 2ei da peste un pu+ care isi fa+rica la su+sol propriile sortimente de +ere. Si daca ai noroc 2ei intlani si chelnerite romance. O eHperienta cu totul si cu totul special se afla insa la ce2a departare de oras/ pe munte/ in localitatea Ilencullen. Bici se afla pu+ul Sohnnie 4oH/ care este unul din cele mai 2echi din tara si pu+ul aflat la cea mai mare

dispo.itie de catre proprietarii pu+ului. Fu am fost de-a de trei ori in acest loc si nu am ramas de.ama)it la niciuna dintre eHperiente. Localul este mare/ are mai multe saloane interioare dar si cate2a mese de lemn afara/ daca 2remea este frumoasa. !n interior predomina lemnul iar mo+ilierul te trimite direct cu cel putin un secol in trecut. Mancarea este ire.isti+ila/ foarte consistenta si )ustoasa. !ncercati supele sau preparatele pe +a.a de carne de miel/ 2ita sau rata dar si pestele si fructele de mare. La final/ pastrati loc pentru pra-iturile de casa/ facute chiar in restaurant.

17

Pietele din *u+lin

*u+linul nu are piete spectaculoase asa cum am 2a.ut in Spania/ !talia sau 4ranta/ insa sunt anumite .one care )a.duiesc piete traditionale in special in wee%end. Ena dintre cele mai a)lomerate piete or)anice se tine in fiecare sim+ata/ de la 1 dimineata la 5 dupa9amia.a/ in inima *u+linului/ 7emple 'ar/ .ona pietonala cunoscuta drept locul cu cea mai mare densitate de pu+uri din lume/ care atra)e in mod normal mii de turisti .ilnic. Sam+ata dimineata e un pic altfel# dupa o noapte de petrecere pe micutele stradute/ ma-oritatea turistilor ca.ati la hotelurile din -ur inca dorm. =u insa si .ecile de producatori care9 si instalea.a inca de la 8 dimineata mesele si corturile. 7otul se petrece in Meetin) House SLuare/ o piateta care nu are mai mult de ,5 pe ,5 de metri. hirtiile/ pun)ile si +anii/ se in)ramadesc si , de +orcane# )emuri de capsuni/ de mere sau din fructe de padure/ fara conser2anti si etichetate la modul minimal. Pun)uta de spanac or)anic este , euro/ o le)atura de patrun-el 5 de centi/ iar un +orcan de dulceata ecolo)ica duce la 0 euro.Mai departe/ un stand care a+unda in produse lactate/ cu precadere casca2aluri# ;7he cheesema%er<. *e la casca2al maturat 0 luni pana la casca2al maturat un an/ de la +rin.a cu muce)ai la casca2al cu afine sau cu alte fructe de padure/ 2arietatea este impresionanta. Cea mai scumpa este +rin.a de oaie/ care a-un)e pina la ,8 de euro %ilo)ramul. Poate cel mai spectaculos stand apartine celor care 2ind produse mediteraneene/ tot or)anice/ insa/ e ade2arat/ importate din !talia sau Spania. Masline 2er.i/ ne)re/ mari/ mici/ cu sim+uri sau fara/ muraturi/ ardei copti/ mo..arella/ salate )ata preparate in stil mediteraneean. !n centrul pietei tronea.a in)ramadite 8 standuri pe care ardeii )rasi/ 2inetele/ do2leceii/ ardeii iuti/ ceapa 2erde/ ardeii capia/ ridichiile sau morco2ii se lafaie la soare. 7rei ardei )rasi la un euro/ o le)atura de ceapa 2erde 1 69 de centi/ un manunchi de morco2i 1 un euro. En alt stand apartine unei ferme care 2inde produse din carne proaspata# cirnati de oaie sau de porc/ fara )luten/ dar cu condimente de toate felurile. *e cel mai mare succes se +ucura muschiul de 2ita/ mindru denumit si insriptionat ;!rish +eef<. Blaturi/ un eHperimentat pescar eHpune/ pe un pat de )heata/ somon si macrou proaspat pescuit din Marea !rlandei.

Si incep standurile# cel mai +o)at pare a fi cel al fermei Mc=allKs/ autoproclamata ;ferma de familie<# spanac/ cartofi/ fasole 2erde/ salata 2erde/ 2ar.a/ +roccoli/ patrun-el/ toate or)anice. *oua femei la 3 de ani/ cu sorturi in dun)i/ se in2irt printre standuri/ le or)ani.ea.a/ dar si ser2esc in acelasi timp. Pe masuta pe care9si tin

18

Mancare etnica pe )ustul tuturor

Fsti la piata si ti s9a facut foame8 =ici o pro+lema# ai de unde ale)e/ indiferent care9ti sunt )usturile. La un stand/ un cuplu de chine.i pre)ateste li2e noodles cu sos de soia si le)ume la ti)aie. La trei metri de ei/ mai multe specialitati indiene 2e)etariene calde ii im+ie pe cei care nu consuma carne. !ntr9un alt colt/ ditamai clatitele/ la 5 euro/ pline fie cu continut sarat &sunca/ casca2al/ +rin.a feta/ masline(/ fie cu continut dulce &)emuri/ ciocolata(. !n centrul pietei/ o femeie din Saponia si9a adus mai +ine de 0 de sortimente de pra-ituri de casa# scumpe &395 euro(/ dar portiile sint )eneroase. !n fine/ pentru cei care prefera carnea/ o fata tinara si +londa intoarce cu indeminare 2reo 0 de cirnati )ermani pe un )ratar incins/ masurind atent temperatura din interiorul acestora cu a-utorul unui mic aparat electronic.

Piata din centrul *u+linului

19

Cine sunt 2an.atorii

*e o+icei/ produsele sint 2indute chiar de catre producatori sau de catre an)a-atii microfermelor care si9au adus produsele in piata din 7emple 'ar. La unele standuri insa/ mai multi studenti isi rotun-esc 2eniturile. *e eHemplu/ la standul de salamuri si 2inuri din !talia/ doua fete/ nu

modern al orasului/ 7he Spire. =u este spectaculoasa/ nu are in ma-oritate produse locale/ insa este accesi+ila la preturi. !n fine/ daca iti doresti o eHperienta cu ade2arat interesanta le)ata de piete/ te sfatuiesc sa iei auto+u.ul din centru si sa a-un)i sam+ata dimineata in MarlaK Par%. Bici/ la poalele unui ade2arat conac aflat intr9un parc urias/ 2ei da peste .eci de tara+e cu producatori locali. Fu am mers de mai multe ori aici si de fiecare data am )asit ce2a interesant si util de cumparat. Bm si mancat aici/ de la carnati pe )rill pana la clatite sarate sau pra-ituri delicioase.

mai mari de , 9,, de ani/ ro+otesc intens/ aran-ind salamurile si 2or+ind cu clientii. Marea ma-oritate a 2in.atorilor poarta manusi de plastic/ iar .im+etele sint omnipre.ente. 4oarte important/ de am+ele parti alte standurilor. O alta piata/ de aceasta data .ilnica/ se )aseste chiar in dreapta principalului monument

!mpresii la final de calatorie

!ndiferent in ce parte a anului 2a decideti sa a-un)eti in *u+lin &desi este mai recomandat din mai pana in septem+rie/ cand 2remea este mai calduroasa/ in -ur de , 9,5 de )rade(/ mereu 2eti )asi aici o cultura culinara mult diferita fata de cea din sudul Furopei. Sa2urati +auturile locale si )ustati cu incredere preparatele din pu+urile mari sau localurile care ser2esc mancare traditionala. =u este cea mai sanatoasa mancare din lume/ insa este )ustoasa si indestulatoare. Si in multe ca.uri facuta din in)rediente locale/ un lucru foarte important.

20

"eteta din *u+lin# 7ocanita de miel

!rlande.ii au o mancare consistenta/ nerafinata/ insa indestulatoare. Fste tipul de mancare potri2it pentru oamenii cu chef si pofta de mancare satioasa. !rish stew este unul din cele mai cunoscute preparate irlande.e/ se )aseste in meniul ma-oritatii restaurantelor traditionale din *u+lin.
!n)rediente &396 portii(# 1 sau 1/5 %) de carne de miel de la )at sau spateT o le)atura din fire de patrun-el/ cim+ru si dafinT trei cepe mari/ taiate finT 093 morco2i/ in +ucati cat pentru o in)hitituraT un pastarnac/ taiat la fel ca morco2iiT 596 cartofi noi/ taiati in +ucati mai mariT 1 )rame 2ar.a proaspataT o lin)urita sos MorcesterT patrun-el pentru )arnisireT sare/ piper. Preparare# Separati intai carnea de +ucatile de os/ dupa care indepartati e2entualele parti de )rasime si taiati apoi totul in +ucati. =u aruncati oasele. !ntr9o oala mare puneti +ucatile de carne la fiert cu apa rece si cu putina sare. !n momentul in care carnea s9a fiert/ scoateti9o din apa/ pe care o aruncati. !n acelasi 2as sau in altul/ puneti +ucatile de carne de miel de-a fiarta/ adau)ati oasele/ le)atura de cim+ru cu patrun-el si dafin/ ceapa/ morco2ii/ pastarnacul si acoperiti totul cu apa. 7ineti acest amestec la foc mic/ timp de o ora. *in cand in cand indepartati cu o spumiera e2entuala spuma de la suprafata. *upa cele 6 de minute adau)ati si cartofii si mai tineti mancarea pe foc inca ,5 de minute/ in ultimele cinci minute adau)ati si 2ar.a tocata. La final scoateti din mancare le)atura de 2erdeturi/ oasele si ase.onati cu patrun-el tocat marunt/ sare si piper sii o lin)ura de sos Morcester.
21

Lisa+ona
Calatoria mea culinara in Portu)alia a a2ut loc pe final de an/ in noiem+rie/ cand toamna lusitana ofera inca temperaturi de peste , de )rade. 7entatiile culinare m9au purtat prin Lisa+ona/ prin Sintra/ prin Fstoril/ prin Santarem sau Cascais. !n ultimele patru localitati se a-un)e foate rapid si usor cu trenul/ din Iara Centrala din Lisa+ona. Pentru o +ucatarie pentru care carnea uscata si sarata de cod/ denumita in Portu)alia +acalhau/ este sim+olul national/ aromele si preparatele sunt in multe ca.uri asemanatoare si cunoscute cu cele din "omania. !nsa m9am decis sa nu 2or+esc asa mult despre aceste lucruri comune &care )ra2itea.a in -urul cartofilor/ al fructelor de mare si al carnii de porc(/ si sa 2a impartasesc/ pe scurt/ eHperienta mea culinara din Lisa+ona si restul oraselor portu)he.e. Si ceea ce 2a 2oi po2esti nu 2a insemna o caracteri.are completa/ consistenta si plictisitoare prin a+undenta descrierilor/ ci ceea ce tre+uie sa urmareasca/ dupa parerea mea/ un turist )urmand in calatoriile prin aceasta tara. Bsadar/ daca a-un)eti pentru prima oara in Portu)alia 2eti remarca a+undenta preparatelor pe +a.a de cod uscat si sarat/ de fructe de mare si de peste/ de carne de porc si de multi cartofi. Si 2eti a2ea oca.ia/ daca 2eti dori/ sa )ustati un condiment foarte dra)/ piri 1 piri/ iute al nai+ii si folosit fie pentru marinarea carnii de pui/ fie pus in tocanite consistente. =u in ultimul rand/ 2a tre+ui sa 2a ase.onati aproape orice masa cu apreciatul 2in portu)he..

22

Ce ar fi Portu)alia fara cod8

Oarecum ciudat/ insa eHplicatia este re)asita pe deplin in istorie/ insa alimentul principal al +ucatariei portu)he.e traditionale/ codul uscat/ nu pro2ine din apele teritoriale ale Portu)aliei/ fiind importat in special din =or2e)ia si din Canada/ tari aflate in nordul Oceanului Btlantic. 4iindca/ nu9i asa/ nicaieri nu se simte codul mai +ine decat in apele reci si adanci. !ata doar cate2a preparate pe +a.a de cod uscat si sarat pe care portu)he.ii le pre)atesc cu mare mandrie. 7re+uie insa spus inainte ca portu)he.ii tin codul uscat in apa/ la desarat/ inainte de a fi )atit.

'olinhos de +acalhau &min)iute de cod(/ un fel de snitele rotunde din carne de codT 'acalhau a la +ras &cod a la +ras(/ un amestec de carne de cod/ cartofi pra-iti si omletaT 'acalhau a la)areiro &cod la cuptor(.
"etineti# nu cereti niciodata cod proaspat/ fiindca nu se )aseste asa ce2a in Portu)alia/ ci doar uscat si sarat/ dar ser2it dupa ce a fost desarat si preparat termic. !ar daca simtiti la inceput un miros sau un )ust mai special/ nu 2a panicati/ orice patron de restaurant sau chelner 2a 2or asi)ura ca pur si simplu ceea ce mancati nu este cod proaspat/ ci doar sarat si uscat initial. *ar nu stricat/ in nici un ca..

Sopa )ata de +acalhau &supa de usturoi cu cod(T

Cod sarat

23

Ore. in tot si9n toate

Fi +ine/ nu doar asiaticii sunt mari amatori de ore./ iata o natie europeana care a )asit ore.ului multe intre+uintari. Prin urmare/ nu se putea ca una dintre felurile de mancare repre.entati2e pentru Portu)alia/ Brro. de marisco &ore. cu fructe de mare( sa nu contina ore./ aliment care se mai re)aseste si in arro. de pol2o &ore. cu caracatita(/ arro. de ca+idela &ore. cu pui(. Ore.ul in Portu)alia este fie ser2it ca )arnitura/ fie folosit ca in)redient principal.

Supele portu)he.e
Si portu)he.ii sunt amatori de supe sau chiar de cior+e/ asa cum le stim noi din +ucataria romaneasca. Cea mai populara supa este caldo 2erde &supa 2erde(/ o supa cremoasa pe +a.a de cartofi si 2ar.a/ im+o)atita cu patrun-el/ usturoi si ser2ita cu felii de carnati chori.o. pisati/ adica un fel de piureu de cartofi mai lichid. F2ident/ din aceasta cate)orie nu putea lipsi cior+a de cod &can-a de +acalhau( sau 2arianta portu)he.a a )a.pachoului spaniol/ )a.pacho a alente-ana. !n fine/ o supa inedita prin le)enda din -urul ei/ se cheama sopa de pedra &supa de piatra(/ care este facuta din +acon afumat/ chori.o/ fasole rosie/ morco2i/ ceapa/ cartofi dar si felii de paine introduse in .eama. Fi +ine/ le)enda acestei supe/ care a dat si numele ei/ 2or+este despre un pele)rin care a +atut din poarta in poarta pentr a cere in)redientele necesare unei supe/ el a2and doar apa si o piatra. !n multe familii traditionale/ atunci cand se face aceasta supa/ si asta.i se pune pe fundul 2asului in care se fier+e supa o piatra spalata +ine inainte.

Fu am de)ustat in 2reo trei locuri caldo 2erde. F o supa fara )usturi sau arome puternice/ insa prietenoasa si chiar inedita/ a2and in 2edere ca teHtura mai cremoasa se o+tine din cartofii fierti

24

:inurile/ intre cel de Porto si cel ;2erde<

Si)ur ca )asiti +ere )ustoasa in Portu)alia/ si recomand Sa)res sau Super'oc%/ insa ar fi pacat sa a-un)eti in Portu)alia si sa nu de)ustati )ustoasele si apreciatele 2inuri portu)he.e/ chiar ieftine in aceasta tara. :inul de Porto este cel mai apreciat/ dar si cel mai scump 2in al Portu)aliei. Btentie insa/ restaurantele nu ser2esc prea des asa ce2a/ fiindca se spune ca ade2aratul 2in de Porto se consuma acasa/ in familie sau intre prieteni. *aca9l 2eti intalni insa la ma)a.ine sau in restaurant il 2eti )asi la un pret considera+il mai ridicat decat restul 2inurilor.

:inho 2erde &2inul tanar( este foarte iu+it de catre clientii restaurantelor/ fiindca este un 2in nematuri.at/ mai sla+ alcooli.at &9P1 )rade( si usor acidulat. Prin urmare/ foarte +au+il si foarte prietenos. :inho 2erde se refera atat la 2inul al+ tanar/ cat si la cel rosu tanar.

La ce sa fiti atenti in Portu)alia

!n marea ma-oritate a restaurantelor/ in momentul in care 2a 2eti ase.a la masa/ chelnerii 2a 2or aduce mici farfurii/ fie cu masline/ fie cu unt/ fie cu casca2al local/ fie cu sunca afumata de porc. Bcestea insa costa/ nu sunt din partea casei/ iar in multe ca.uri pot repre.enta chiar ,590 R din nota finala a mesei. !n acest ca./ daca nu le doriti la masa/ fie ii spuneti chelnerului sa le ia/ fie nu 2a atin)eti de ele. Simplu.

25

Pasteis de =ata 1 desertul miraculos de )ustos

Ce sunt pasteis de nata8 7arte f?cute din foietasu+>ire/ umplute cu crem? de 2anilie/ @i ser2ite la final/ op>ional 1 e ade2?rat/ cu praf de scor>i@oar? sau chiar cu eHtra.ah?r. Sunt mai )ustoase c?ldu>ePla temperatura de afar?Pchiar reci/ decGt calde sau fier+in>i &total nerecomandat/ din cau.a cremei fier+in>i de 2anilie(.

Gncercat pasteis de nata Gn 1 91, locuri diferite din Portu)alia @i tot cele de la Pasteis de 'elem mi s9au p?rut cele mai +une(. Bm stat la o coad? de 596 minute @i am procurat dou? cutii a cGte 6 tarte/ pe care am pl?tit Q1 .8

Orice patiseriePcofet?rie sau chiar restaurant din Portu)alia are Gn )alantare a@a ce2a/ e efecti2 peste tot mica tart? delicioas?/ pe care am GntGlnit9o cu pre>uri Gntre Q /9 @i Q1. Dn prima .i de Lisa+ona am mers chiar Gn locul recomandat @i istoric de unde tre+uie neap?rat s?9>i iei pasteis de nata 1 Pasteis de 'elem se cheam? localul/ fiindc? se afl? Gn cartierul 'elem/ aproape de 7urnul 'elem/ unul dintre sim+olurile arhitecturale ale Lisa+onei. Localul nu e o >eap? turistic?/ 2inde din 1806 aceste tarte/ iar calitatea este mereu ridicat? &am

&nici 2or+? de discount dac? achi.i>ione.i mai multe tarte(. M9au >inut dou? .ile/ nu mai mult/ patru s9au dus practic Gn cGte2a minute. Dn acest moment nu m9a@ mai putea )Gndi la +uc?t?ria portu)he.? f?r? pasteis de nata.

26

La col> de strad? 1 castane coapte

Castanele coapte &castanhas( se 2Gnd pe str?.ile Lisa+onei a@a cum se &mai( 2Gnd micii Gn 'ucure@ti Gn pie>e sau florile la col> de strad?. Eneori/ str?.i Gntre)i sau +ule2arde sGnt in2?luite de fumul castanelor. 4iecare 2Gn.?tor are ma@in?ria lui special?/ dotat? cu un cuptor pe c?r+uni/ iar castanele sunt date cu sare mult? cGnd sunt puse la copt. Q, cost? o pun)? Gn care >i se pun 1, castane. Sincer/ mi s9au p?rut mult mai +une decGt ce am mGncat la Paris. Castanele se )?sesc Gn Portu)alia @i Gn ma)a.ine/ cost? cam Q5P6 euro %)/ iar portu)he.ii au @i cGte2a supe sau feluri principale pe +a.? de castane.

La un p?h?rel de 2i@inat? portu)he.?

Iin-inha este +?utura tradi>ional? a Lisa+onei pe str?.i @i se 2inde Gn mici du)hene/ din +utoaie mari de lemn sau de piatr?. Iin-inha e/ practic/ 2i@inata noastr?/ Gns? parc? mai dulce @i mai sla+ alcooli.at? &de@i am +?ut/ )ustat 1 mai de)ra+?/ nenum?rate 2ariante de 2i@inat? Gn "omAnia(. Oamenii/ tineri si +?trGni/ G@i iau p?h?relul &Q1/,5( @i stau apoi cGte2a minute Gn fa>a du)henei/ sa2urGndu9l.
Mi9a pl?cut c? locul din care am luat )in-inha era chiar locul Gn care s9a 2Gndut pentru prima oar? aceast? +?utur? Gn Lisa+ona &lucru certificat @i de un panoul special(/ Gn Lar)o de Sao *omin)os &o pia>et? din centru/ de lGn)? 'iserica Sao *omin)os/ Gn interiorul c?reia/ acum cGte2a sute de ani/ erau ar@i oameni de 2ii(.

B@a c? dac? a-un)e>i la Lisa+ona/ nu rata>i castanele coapte @i petrece>i92? cGte2a minute la un p?h?rel de )in-inha/ al?turi de localnici/ ascultGndu9le lim+a parfumata.

27

Meniu @i chelneri de lim+a romAn?

Dn primul restaurant clasic Gn care m9am a@e.at/ Gn prima .i de Lisa+ona/ unde2a lGn)? 7urnul 'elem/ dup? ce am stat la coad? la pasteis de nata/ am a2ut o surpri.? mare/ @i a fost pentru prima oara cGnd/ personal/ am GntGlnit a@a ce2a Gn partea asta a Furopei/ adic? orice mai la 2est de Bustria. Bm Gnceput s? r?sfoiesc meniul. *eodat?/ 2?d unde2a stea)ul "omAniei. *au la pa)ina respecti2? @i 2?d meniul Gn lim+a romAn?. Scris destul de prost/ Gns?/ oricum/ se Gn>ele)ea. Mai mult/ chelnerul/ portu)he. sadea/ @tia cGte2a cu2inte romAne@ti @i chiar m9a ru)at s? comand Gn romAn?/ ca s? 2ad? dac? Gn>ele)e. L9am Gntre+at cum a Gn2?>at @i a .is c?/ pur @i simplu/ de la mese/ de la clien>ii romAni. 4rumos. La un moment dat/ dup? ce adusese mGncarea/ a trecut pe lGn)? mine @i a Gntre+at/ cite./ ;CumeeeW..te place8;. Bici am mGncat/ printre altele/ picanha/ o specialitate +ra.ilian? de carne de 2it?/ t?iat? su+>ire/ f?cut? la )r?tar @i ser2it? cu cartofi/ ore. @i fasole ro@ie.

"estaurantele din Blfama

Blfama este un cartier al Lisa+onei/ Gn partea de est a centrului istoric/ plin de coline/ case Gn)r?9 m?dite cu rufele afar?/ la 2edere/ sc?ri de piatr? )r?mad? @i str?du>e Gntortocheate/ stin)here @i prin care dansea.? 2oios mirosul de mGncare +un?. F .ona care m9a impresionat foarte mult/ e foarte pitoreasc?. Plin? de restaurante/ Gn care )?tesc oameni care fac asta de9o 2ia>?/ +unicute de 6 de ani cu so>ii lor. Bm mGncat Gntr9unul din ele arro. marisco @i cod la )ratar.

!mpresii la final de calatorie

Portu)alia culinara e un paradis pentru )urman.i/ o ale)ere )rea pentru 2e)etarieni si o 2arianta mai sanatoasa/ daca eHista putina atentie/ fata de multe alte +ucatarii mondiale. Pasiunea pentru )atit si pentru domeniul culinar eHista in san)ele multor portu)he.i si 2eti constata usor acest lucru doar stand de 2or+a cu ei. Fu 2a in2it din suflet sa incercati din plin aceasta +ucatarie europeana/ mem+ra a marii familii culinare mediteraneene/ chiar daca Portu)alia isi tra)e suflul si istoria din Oceanul Btlantic.

28

"eCeta din Lisa+ona# Caldeirada 1 tocanita de peste si fructe de mare

Portu)he.ii sunt o+isnuiti sa consume din a+undenta peste si fructe de mare a2and in 2edere ase.area )eo)rafica/ la Oceanul Btlantic. Caldeirada este insa una din cele mai spectaculoase si )ustoase preparate clasice portu)he.e pe +a.a de peste si le)ume/ facuta fara )ra+a/ in tihna/ si sa2urata apoi la masa alaturi de un 2inho 2erde de calitate. Bm mancat de doua ori caldeirada in Portu)alia si de fiecare data m9a impresionat consistenta/ )ustul de peste si aroma ine)ala+ila a le)umelor proaspete. !n)rediente &396 portii(# Preparare# un %) amestec carne peste si fructe de mareT !ntr9o cratita mare ase.ati straturi de ceapa/ doua cepe taiate rondeleT rosii/ ardei/ cartofi si +ucati de peste. 4aceti cate doua rosii taiate rondeleT straturi ies din aceste in)rediente. *easupra 596 cartofi medii taiati feliiT ase.ati patrun-elul/ dafinul/ sofranul si presarati un ardei )ras taiat rondeleT sare. 1,5 ml 2in al+T 7urnati apoi 2inul/ apa si uleiul de masline/ 1,5 ml apaT incet/ a2and )ri-a sa nu stricati straturile de 1,5 ml ulei de maslineT in)rediente. Puneti cratita pe foc/ la foc mic/ si o le)atura de patrun-el tineti9o aproHimati2 5 de minute. *in cand in cate2a frun.e de dafinT cand mai miscati un pic cratita/ pentru ca sosul o lin)urita sareT sa se amestece mai +ine/ fara insa a amesteca cate2a firicele de sofran pur. in)redientele. Mancarea este )ata in momentul in care le)umele s9au patruns dupa )ustul dorit.
29

Sicilia
Pentru mine +ucataria italiana inseamna foarte mult fiindca iu+esc orice este mediteraneean. Si daca soarele +ate si mai mult asupra terenurilor pe care se culti2a fructe si le)ume/ atunci ador in mod real mancarea ce iese din aceste daruri ale naturii. Sicilia este considerata de multi specialisti in )astronomie re)iunea cu cele mai )ustoase fructe si le)ume din lume/ fiindca natura este darnica aici cu oamenii/ din punct de 2edere culinar. Bm petrecut o saptamana eHtraordinara in Sicilia/ locuind in Palermo dar a-un)and si la mai la 2est/ in minunatul orasel 2echi Cefalu dar si in 7rapani/ la o aruncatura de +at/ pe apa/ de 7unisia. FHcursia culinara siciliana a a2ut loc la inceput de prima2era/ un inceput cu temperaturi constante de peste , de )rade/ asa ca am putut +eneficia din plin de fa+uloasele piete in aer li+er sau de o masa linistita la o terasa calda.

30

Sicilia 1 aproape totul despre paste si metodele de preparare

!nainte de a incepe acest capitol/ o scurta introducere# recunosc c? am 2Anat/ pur @i simplu/ s? prind m?car un restaurant care s? fiar+? pastele mai mult decAt clasicul @i standardi.atul al dente. =imicJ Pur @i simplu cred c? n9ai cum s? )?se@ti Gn !talia paste eHtrafierte @i pline de ap?. !ndiferent de tipurile de paste folosite/ toate au fost fierte ca la carte. !n documentarea pe care am facut9o inainte despre Sicilia/ am aflat ca tre+uie sa incerc neaparat Pasta con sarde 9 ce +ine suna denumirea/ este8 Pastele folosite pentru aceasta specialitate sunt/ deo+icei/ +ucatini &mai )rosute/ rotunde si )oale pe interior(. Ma )andeam la paste cu sardine prospete/ ce2a de )enul asta/ tul+urator de )ustos deci.*in pacate/ cu mana pe inima pot spune ca nu mi9a placut com+inatia folosita. Or fi speciale/ inedite/ dar contea.a si )ustul. Sa ma eHplic# pasta con sarde repre.inta/ practic/ paste amestecate cu o pasta formata din sardine maruntite/ frun.ulite de fenicul si chiar +ucati mici de tulpina de fenicul/ stafide maruntite/ sofran/ seminte de pin/ fileu de ansoa si mi)dale maruntite. Fi +ine/ nu m9a impesionat/ poate ca am a2ut eu )hinion/ insa am simtit eHtrem de putin )ustul de sardine/ care a fost complet acoperit de com+inatia de tulpina de fenicul/ de mi)dalele maruntite si eHa)erat de multe. *a/ nu mi9au placut si asta e/ n9am ce face.!n Cefalu am mancat insa cele mai +une paste din toata 2acanta. Si au fost paste fara pic de carne. !nteresant/ nu8 Bm luat Pasta Ilassa 1 pe scurt/ paste &au fost penne aici( cu mo.arella/ rosii/ usturoi si putin patrun-el. Btat. Fi +ine/ putinul asta/ com+inat cu efect/ pe +a.a calitatii eHtraordinare a pulpei de rosii si a mo..arellei/ au facut din acest preparat aproape o minune. M9am indra)ostit de acest preparat si primul fel

de paste pe care l9am facut in *u+lin/ la intoarcere/ a fost chiar acestea. La pasta )lassa se pot folosi mai multe tipuri/ in Cefalu au fost penne.

!n multe retete 2a.usem si sardine puse la final/ peste acest amestec. La prima 2edere pare interesanta com+inatia/ corect8
31

7ot la Cefalu/ am mai incercat Pasta con 2on)ole e co..e &pasta cu scoici si midii(/ foarte/ foarte +une si acestea/ tot pe +a.a de penne/ cu un sos fin al+ si in cantitate sca.uta/ cu patrun-el/ cu usturoi/ cu 2in. !ata si cadrul natural in care am mancat in Cefalu/ in piateta Catedralei oraselului/ o +i-uterie arhtectonica intr9un oricum ma)nific oras pe care 2i9l recomand din toata inima. Cefalu e un oras mic/ insa foarte pitoresc/ cu apa curata/ cu pla-a fina/ cu case 2echi si colorate si cu o atmosfera de

acestea le steam 1 de aceea recomand mereu sa incercati lucruri noi(8 Cu calitatea tipurilor de paste/ cu eHtraordinara calitate a sucului in pulpa de rosii/ de9mi 2enea sa comand separat o sticla de pulpa si s9o +eau in loc de 2in/ cu faptul ca nu tre+uie sa faci un haos de in)rediente &asa cum se intampla la Pasta con sarde( ca sa9ti iasa

paste +une/ cu calitatea in)redientelor adiacente &2inete/ 2erdeturi/ +usuioc/ +ran.a/ etc(. calm si de 2iata. Blte tipuri de paste pe care le9am comandat au fost pasta alla norma &cu 2inete/ sos de rosii/ ricotta/ ceapa si +usuioc(/ paste cu cartofi/ morco2i si carne de carnati &nu deose+ite(. Cu ce am ramas din de)ustarea a 698 tipuri de paste populare in Sicilia &o+ser2ati ca nu m9am +a)at la clasicele car+onara/ milanese/ fiindca pe

=u toate localurile din Sicilia au paste proaspete/ facute in casa/ acolo unde se intampla acest lucru se specifica clar/ separat/ in meniu/ insa oricum calitatea e ridicata. Prin urmare/ cred sincer ca mi se 2a schim+a modul in care pri2esc prepararea pastelor/ 2oi incerca sa raman minimal si sa caut mereu in)rediente cat mai proaspete.

=u uitaCi# ramaneti minimali/ fier+eti mereu pastele al dente &2ad din pacate pe nenumarate +lo)uri fra.a ;am fiert pastele conform indicatiilor de pe pachet; 1 lasati indicatiile/ )ustati9le sin)uri/ simtiti sin)uri diferentele timpilor de fier+ere(/ ale)eti mo.arella de calitate/ rosii de calitate/ +usuioc proaspat/ nu mai puneti casca2al clasic &in !talia ar fi o +lasfemie(/ ci doar parme.an sau pecorino. :a )arante. ca 2eti aprecia altfel calitatea produsului final.

32

Pi..a/ la mama ei acasa

Bm o ade2arata +i+lie a +ucatariei italienesti acasa. Se cheama Made in !talK si este scrisa de Iior)io Locatelli. Si ma inspir des din ea si imi e prietena dedicata de pe urma careia in2at o )ramada. !nsa ma duc si mai in spate/ ma duc la emisunile culinare despre +ucataria italiana/ ma duc la calatoriile lui Samie din !talia. Ce 2reau sa spun e ca in toate acest locuri am intalnit urmatoarea caracteristica despre pi..a autentica# in)rediente proaspete/ fara amal)am )ratuit/ coacere maHimum 1 91, minute/ produsele proaspete adau)ate la final de tot/ +lat su+tire. Mai mancasem pi..a autentica italieneasca cu ce2a timp in urma/ cand am mers in 2acanta in Milano/ :erona/ :ene.ia/ Como. *ar atunci pasiunea pentru )astronomie nu era parte componenta a intre) trupului meu si a mintii mele. Bcum e. Bcum neuronii din creier isi )atesc sin)uri in 2asta lor +ucatarie si ma cheama la masa de fiecare data. Bcum/ 2asele mele san)uine sunt canale transportatoare pentru am+arcatiuni pline de nutrienti. Si 2acanta din Sicilia mi9a confirmat tot ceea ce am citit despre pi..a autentica. Bceea pe care cei mai multi dintre noi/ din pacate/ nu o facem. *in cau.a in)redientelor prost alese/ 2echi/ din cau.a +latului/ si asa mai departe. =ici eu nu am a-uns la ni2elul de pi..a ade2arata decat in ultimii ani. Si imi doresc ca eHprienta siciliana sa ma fi dus si mai aproape de o constanta pe care mi9o doresc 2esnica. 4iindca pi..a nu e despre fastfood/ cum cred nepasionatii de +ucatarie. Pi..a nu e ;mancarea aia< pe care o +a)i de foame sau pofta in tine si )ata/ s9a incheiat trea+a.

33

Pi..a in Sicilia 1 simplitate/ prospetime si )ust

=u am comandat des pi..a in Palermo/ cred ca s9a intamplat de 2reo trei ori. Suficient. *e fiecare data calitatea a fost remarca+ila. *e fiecare data +latul a fost su+tire/ insa usor ridicat si crocant la limita eHterioara/ acolo unde caldura de peste 0 de )rade se lupta direct cu faina si cu dro-dia. !n !talia/ pi..a e o desfatare fiindca poti simti clar )ustul fiecarui in)redient. !n !talia nu se fac cior+e din pi..a. Si)ur/ 2or+esc aici de ma-oritatea localurilor/ sunt a+solut con2ins ca eHista si in !talia +om+e de pi..erii/ n9am nici un du+iu. *ar ma-oritatea e clara si si)ura. Si in Palermo n9am a2ut surpri.e neplacute. Bm sa 2a de.2alui eHact ce m9a impresionat/ dar si Bm luat o pi..a cu ansoa si o pi..a capriciosa. *e 2acanta/ de inceput. Bu sosit cam in , 9,5 de minute/ timp in care m9am desfatat cu 2inul. Pi..a cu ansoa a fost eHcelenta/ fiindca n9a a2ut eHces de ansoa/ care/ la cat de sarat e/ ar fi luat asupra lui toata placerea )ustului. Sucul de rosii e demential la pi..ele din !talia/ fiindca e/ practic/ o pulpa de rosii. Cati dintre oameni ar recunoaste ca pun %etchup ieftin la pi..a/ si nu suc de rosii sau pulpa de rosii8 Cati dintre oameni ar recunoaste ca pun casca2al )ras/ mult/ la pi..a/ si nu mo..arella8 Pi..a capriciosa a a2ut un in)redient pe care nu l9as fi 2rut/ fiindca a fost ieftin si stiu calitatea lui indoielnica. F 2or+a de wurstul &carnatul( ala din mi-loc/ plin de F9uri )ermane. Bm constatat insa/ cu alte oca.ii ale eHcursiei din Sicilia/ ca/ din pacate/ e destul de popular/ ser2indu9se noaptea pentru cei care pleaca din clu+uri/ su+ forma de hotdo). 7rist/ insa am o+ser2at ca in !talia cei mai )rasi oameni sunt cei din cate)oria 1 9, ani. Si mai trist. =u stiu daca am 2a.ut o persoana supraponderala care sa ai+a peste , 9,5 de ani. "e2in/ pi..a mea a fost cu ciuperci proaspete/ an)hinare &carciofi( proaspete/ prosciutto &sunca clasica(/ mo..arella clasica si acelasi dumne.eiesc sosPpulpa de rosii.

mici secrete. Poate le stiati/ poate nu. M9am infipt in pi..a din prima seara/ si din moti2e su+iecti2e 1 era duminica/ totul era inchis/ cu eHceptia unor restaurante din Pia..a Marina/ lan)a care am locuit. Si am intrat. Mai era doar un cuplu de pensionari )ermani la una din cele 3 de mese din local. M9am ase.at/ am comandat un 2in al+ eHtraordinar/ asa cum au fost toate cele 596 de care am a2ut parte in !talia/ si am comandat.

34

!n alta parte am comandat o pi..a cu rucola si cu prosciutto crudo si aici am 2a.ut eHact cum s9a facut pi..a/ fiindca am stat lan)a +ucatar. 'latul a fost 2opsit cu pulpa de rosii/ cu +ucatile de mo..arella/ cu +ucati de 2inete si apoi +a)ata

la cuptor/ la 0 de )rade/ pentru 1 minute. La final/ la iesirea din cuptor/ s9au adau)at pe deasupra frun.ele de rucola/ s9au adau)at uleiul de masline/ feliile de prosciutto crudo/ si s9a ras un pic de parmi))iano re))iano. Si a fost ser2ita asa. Practic/ prosciutto si rucola s9au incal.it de la caldura pi..ei scoasa din cuptor/ n9au stat o clipa in caldura de 0 de )rade. FHcelentJ O alta pi..a testata a fost una ;con salsiccia</ adica cu carne de carnati/ dar si cu rosii uscate/ cu ceapa/ mo..arella si +usuioc uscat. B fost +una/ dar nu la fel de )ustoasa ca altele iar carnea de carnati mi s9a parut prea seaca/ fara o aroma puternica. !nsa pulpa de rosii m9a atins iar decisi2 si cred ca am inteles de ce multi comandau pi..a mar)herita# cum sa nu fii o% cu pi..a care are doar mo..arella de calitate si pulpa de rosii de 2is8 Si da/ am mancat pi..a mai mult cu mana/ cu cutitul doar am taiat feliile. Bsa se mananca

pi..a in !talia/ asa o mananc si eu de ani de .ile. Si nu mi9e rusine. !mi place si ma +ucur mai mult de ea.

Cam atat despre pi..a/ am in2atat si mai mult despre cum sa =E fac pi..a/ cum sa nu pun niciodata casca2al clasic/ cum sa am )ri-a ca in)redientele cu )rad inalt de deteriorare &cum ar fi rucola sau prosciutto crudo/ aici( sa nu fie puse pe pi..a decat la momentul scoaterii din cuptor/ cum sa nu fac un miH urias de in)rediente din care sa nu intele) nimic.

35

Pestele si fructele de mare

Paradis. =emai2a.ut. !ncredi+il. =u stiu ce as mai putea spune despre a+undenta si prospetimea pestelui si a fructelor de mare din PalermoPSicilia. !n acest moment eu nu9i intele) pe italienii de acolo care mai consuma carne de porc insa cine stie/ poate li s9a urat cu +inele. Bm mancat in a doua seara de Palermo peste )ustos/ simplu facut/ asa cum ii sta +ine unui peste proaspat de calitate. 4acut pe )rill de car+une/ in fata restaurantului/ platoul de )rill de peste a fost compus dintr9o felie de peste spada &peste sim+ol al sicilienilor(/ doua

pe care acum i9am de)ustat prima oara/ dupa ce le daduseram tarcoale si in Maroc/ fara succes. Proaspeti/ culesi din apa in .iua respecti2a/ si tinuti intr9o uriasa lada chiar lan)a mesele clientilor/ au costat Q6 portia de 1, arici de mare. Si mi9au placut mult. Pentru cine nu a mai mancat/ se face asa# ariciul se taie pe din doua &se aduce direct spart la masa/ dar acest proces s9a facut la , metri de masa noastra(/ iar carnita se afla in interior/ pe peretii din interior. Consistenta este aceea de icre mai tari. Moi insa ca teHtura )enerala/ cu )ust puternic marin/ usor sarati. Bm primit o lin)urita mica de plastic pentru a ;curata< ca la carte carnita/ iar un chelner eHperimentat mi9a recomandat sa dau apoi cu mie.ul de paine pe peretii interiori/ pentru a curata si .eama ramasa. FHcelenti au fostJ

macrouri/ o dorada/ doi calamari medii si patru cre2eti mari. !n sos usor de lamaie si cu patrun-el. Mi9am infipt to2araseste mainile in macrou si in dorada/ ca si in cre2eti/ am sa2urat delicatetea si )ustul usor dulcea) al pestelui spada si am dat un pret eHcelent pe aceasta portie mare/ Q15. Blta data/ intr9o frumoasa si insorita carciumioara din Mondello/ orasel aflat la 1 %m de centrul Palermo/ locul preferat de pla-a al orasenilor de aici/ am mancat foarte/ foarte +ine fructe de mare. Si am inceput cu aricii de mare/

36

!n fine/ am mai comandat o salata de fructe de mare in Monreale/ su+ur+ie din Palermo care )a.duieste una dintre cele mai impresionante si mari catedrale ale Siciliei. Salata compusa din caracatita/ calamari/ scoici/ midii/ dar si moco2i/ patrun-el/ usturoi/ ulei de masline si multa .eama de lamaie. "econfortanta/ )ustoasa/ deloc )retoasa.

7ot aici/ in acest restaurant speciali.at pe peste si de fructe de mare/ am ser2it un risotto marinara consistent/ proaspat facut/ cu o aroma placuta de 2in al+ si cu scoici proaspete si pulpa de rosii. Bpoi/ in cel mai +un restaurant in care am luat masa in Palermo/ 4erro di Ca2alo/ de fapt o trattorie intima si calduroasa sufleteste/ cu nu mai mult de 1,913 mese/ pline in fiecare seara/ unde am mers de doua ori/ am luat cre2eti facuti pe plita incinsa/ in sos de ulei de masline/ patrun-el/ sare si usturoi. Clasic mediteraneean. Si tot aici/ o )ustare clasica siciliana/ polpette di sarde &chiftelute din sardine(/ facute la cuptor/ in sos rosu. Minunate.

37

Pietele de peste in aer li+er

Si acum pietele de peste# parte componenta a intinselor piete in aer li+er care stra+at .2elt .eci de stra.i din Palermo .ilnic/ standurile de peste proaspat sunt a+solut coplesitoare/ prin numar si prin a+undenta. Personal/ ma intre+ si ma in)ri-orea.a un pic trea+a asta# ce se intampla cu tonele de peste care raman ne2andute .i de .i8 4iindca/ dra)i prieteni/ sunt con2ins ca raman munti de peste ne2anduti la final de .i/ cantitatea care se pune la 2an.are .ilnic/ in .eci de puncte diferite din oras/ fiind uriasa. *ar e trea+a sicilienilor acest aspect/ insaW parca e prea mare risipa. erau ce2a mai scumpi insa &Q15P, %)(. =u mai tre+uie sa spun ca pestele este curatat de sol.i in momentul cumpararii. Si au oamenii din piete o deHteritate fantastica la curatat pesti. 7ot le)at de capitolul peste/ am a2ut o de.ama)ire/ recunosc/ si ma asteptam la cu totul altce2a# as fi 2rut sa 2ad .eci de locuri in care se fac sardine la )ratar/ fresh/ in piete. Bu.isem de un loc/ in piata :ucciria &care oricum a fost o de.ama)ire fata de altele nerecomandate in )hiduri(/ unde searaPnoaptea s9ar face asa ce2a.

Preturile sunt si ele mici/ in special la ansoa proaspete/ la sardine proaspete/ pestele spada peste tot se 2indea cu Q9/99 %ilo)ramul/ cre2etii

=imic. Ori n9am nimerit +ine/ ori sunt prea putine astfel de locuri/ nu stiu. Cert e ca mi9as fi dorit sa ma ase. la o masa impro2i.ata si mi.era dintr9o astfel de piata si sa +a) in mine sardine la )ratar/ date cu sare de mare. =u s9a intamplat.

38

Cannoli si cassata/ 2edetele dulciurilor

Bm 2or+it despre paste/ despre pi..a si fructe de mare/ acum am sa po2estsc despre dulciurile siciliene/ un capitol asteptat de multi. Vtiam de in)hetata italiana ca e super/ incercasem din plin asa ce2a mai demult/ cand am +atut nordul !taliei sau la "oma/ pe o caldura terifianta si de9 a+ia asteptam sa dau si in Sicilia de in)hetata/ mai ales ca aici fructele de calitate isi pot pune amprenta eHcelent intr9o in)hetata de mare clasa. =umai caW a-uns la fata locului am 2a.ut ca nu in)hetata e re)ina/ ci doua pra-ituri a+solut minunate# cannoli si cassata. !nainte de a 2or+i despre cele doua pra-ituri de +a.a din Sicilia/ mai 2reau sa 2a spun ca +ucataria acestei re)iuni a fost si este influentata foarte mult de .ona ara+a. *aca 2a uitati si pe harta de9altfel/ 2eti 2edea cat de aproape de Sicilia de nordul Bfricii/ .ona musulmana. *in Palermo pleaca feri+oturi .ilnice spre 7unisia/ oricum. Si atunci/ tre+uie sa stiti ca dulciurile siciliene folosesc foarte mult .ahar/ mult fistic/ multe fructe uscate sau confiate. Blta re)ula importanta# foarte multe pra-ituri sunt facute cu a-utorul ricottei/ +ran.a moale/ +atuta cu .ahar. 'un/ despre cannoli acum. Cannoli este un tu+ din pasta fainoasa/ pra-it in ulei pentru a de2eni crocant/ care apoi este umplut cu ricotta dulce/ iar totul e acoperit cu .ahar pudra si cu o fructa confiata/ de re)ula coa-a de portocala confiata. Coca este facuta din faina/ cacao/ .ahar/ 2in rosu de Marsala &o specialitate locala si cele mai +une 2inuri ale Siciliei(/ oua/ unt/ sare. 4oaia/ de 1 pe 1 cm/ in2eleste apoi un cilindru de metal/ care sa9i dea forma/ si se arunca in +aia de ulei. *upa ca s9a pra-it si uscat/ tu+ul inedit de coca pra-ita este umplut apoi cu ricotta +atuta cu .ahar pudra/ scortisoara/ si amestecata cu mici +ucatele de ciocolata si cu do2leac maruntit confiat. *upa ce s9a umplut tu+ul cu ricotta dulce/ se presara .aharul pudra si se pune la un capat/ sau la am+ele/ un fruct confiat/ de re)ula/ asa cum am .is/ coa-a de portocala confiata. Mi9a placut aceasta pra-itura pentru teHtura crocanta si dulce a in2elisului/ pentru ricotta dulce si cremoasa/ pentru +ucatelele de ciocolata pe care le spar)eam in dinti. MinunatJ

39

Si acum trecem la urmatoarea 2edeta/ cassata. Mai puteti de pofta8 'ine/ atunci tre+uie sa 2a

spun ca sen.atia de dulce e si mai puternica la cassata. Fu prefer cannoli/ tocmai fiindca nu e chiar atat de dulce/ fata de cassata. *espre ce e 2or+a insa la cassata siciliana8 F o pra-itura pe +a.a de pandispan &spon)e ca%e(/ ricotta/ 2ermut/ scortisoara/ fistic/ fructe confiate. !n2elisul de deasupra/ asemanator la teHtura cu

mar.ipanul/ e facut tot din ricotta/ mai moale/ +atuta cu lapte si mult .ahar pudra/ care se intareste la fri)ider. Cassata se ser2este rece/ de la fri)ider. F o pra-itura ce2a mai compleHa/ oricum. !n fine/ inchei capitolul dedicat dulciurilor siciliene cu in)hetata. Multa/ cremoasa/ )ustoasa/ nu foarte foarte rece/ facuta din tot felul de fructe/ proaspete sau uscate. Bm incercat in)hetata de fistic/ de care citisem inainte ca merita incercata in Sicilia. Blte incercari au fost facute cu in)hetata de pepene )al+en sau de cirese. Ce mi9a placut/ insa uneori mi s9a parut o eHa)erare/ este cantitatea pe care o punea orice 2an.ator de in)hetata/ atunci cand ii ceream o sin)ura cupa. Po.a cu in)hetata de cirese cu palariuta comesti+ila 2erde este/ arata de fapt/ o sin)ura cupa. =ici nu are rost in !talia sa ceri doua cupeJ

40

Mancarea de pe strada din Sicilia

Poate cea mai spectaculoasa/ dar si omnipre.enta/ specialitate de acest )en este Pane con mil.a/ sau pane con la mil.a/ sau/ pe dialectul sicilian/ Pane ca meusa. !n ce consta acest sand2is8 O chifla normala/ nu speciala/ este taiata pe din doua si umpluta cu un amestec )reu/ )ras/ din splin? de 2ita/ in)redientul principal/ dar si lim+a de 2ita sau +urta de 2ita &insa in cantitati mai mici(/ pra-ite in untura &)rasime animala(/ intr9un 2as mare si rotund de aluminiu/ la focul unei +utelii. La final/ dupa ce ti s9a pus amestecul in chifla/ se adau)a casca2al o+isnuit/ insa ras fin/ si/ optional/ o felie de lamaie. Q, a fost pretul unei astfel de chifle.

am tinut furculita cu carne eHact cum a spus el/ nu m9a lasat sa o tin altfel. Brancini este un alt produs de tipul fastfood/ consumat pe fu)a/ dar ser2it si ca )ustare in restaurantele traditionale. "epre.inta/ practic/ ore. facut su+ forma unei +ile si umplut la mi-loc fie cu carne tocata si sos de rosii/ fie cu ma.are si sos de rosii. 'ila de ore. umpluta este apoi acoperita cu pesmet si pra-ita in ulei &Sicilia este teritoriul italian in care pra-eala e foarte frec2enta/ in comparatie cu restul !taliei(. Pi..a siciliana se numeste sfincione si

Produsul e foarte )ustos/ insa eHtrem de )ras. Bm luat o sin)ura data/ in primul rand de pofta/ mi9a placut/ insa chiar daca mi9a placut/ n9am mai luat/ dupa ce mi9am facut pofta si am 2a.ut cate tipuri de )rasimi contine. *ar merita incercat/ pentru oricine a-un)e in Palermo sau in Sicilia/ fara discutii. :an.atorul a fost foarte ama+il &ca orice sicilian tipic(/ a acceptat cu .am+etul lar) sa fie foto)rafiat/ +a chiar m9a chemat lan)a el/ sa imi arate cum se face sand2isul. Si pur si simplu nu m9a lasat pana nu

repre.inta focaccia acoperita cu rosii/ ceapa/ mult ore)ano &acesta da si aroma principala( si/ doar optional/ hamsii afumateT se face la cuptor/ in ta2i mari.

41

Pietele de mancare in aer li+er 1 un ade2arat paradis culinar european

!nchei calatoria din Sicilia cu partea la care poate tin cel mai mult/ fiindca pietele de mancare in aer li+er m9au impresionat/ pur si simplu. Prin a+undenta/ prin calitatea produselor/ prin specificul local. Pietele siciliene se intind pe stradute mici si industriali.arii/ din cau.a standardelor de i)iena care mer) pana in pan.ele al+e/ din cau.a )lo+ali.arii &!rlanda este considerata in primele 5 din lume/ din punct de 2edere al ;)lo+ali.arii< 1 ceea ce nu e un lucru prea +un/ uneori(. !n

intortocheate/ chiar pe sute de metri lun)ime/ tin de dimineata pana seara/ nu respecta multe norme de i)iena/ insa sunt atat de spectaculoase incat m9am plim+at .ilnic/ uneori chiar de mai multe ori pe .i/ printre tara+e. *e la peste si fructe de mare pana la carne/ transata la fata locului/ de la fructe pana la le)ume/ de la masline pana la condimente/ pietele siciliene de mancare sunt un antidot eHceptional pentru marile ma)a.ine. Bpropo/ pana si intr9un Carrefour din Palermo am constatat calitatea ridicata a le)umelor si fructelor/ marea ma-oritate fiind de productie locala.Pietele de mancareW daca mi9as raporta 2iata complet la mancare/ si nu 65R ca acum/ pro+a+il ca m9as muta in Sicilia. !rlanda in care locuiesc a pierdut +atalia cu fructele si le)umele )ustoase/ din cau.a

!rlanda fructele si le)umele olande.e tronea.a pe rafturile ma)a.inelor/ )ratie pretului mai sca.ut. FHista multe le)ume locale/ insa sunt scumpe/ din cau.a pietei irlande.e 1 cost ridicat cu forta de munca si de productie. Bproape totul e standardi.at/ cosmeti.at/ i)ieni.at/ astfel incat ;consumatorul sa ai+a cele mai mari satisfactii<. F ade2arat/ contea.a si natura/ care nu permite in !rlanda culturi )ustoase de rosii &oricata mandrie locala ar eHista cu ;rosiile irlande.e<(/ de eHemplu. Bcestea fiind .ise/ 2a las in compania a mai multor foto)rafii din pietele siciliene/ marea ma-oritate fiind din Palermo/ dar si din micutul Cefalu.

42

!mpresii la final de calatorie

Sicilia este/ intr9ade2ar/ unul din paradisurile culinare europene. Bici )asesti nonstop prospetime/ di2ersitate incredi+ila/ )asesti caldura oamenilor si dorinta sincera de a9ti oferi de mancare ce este mai +un. Sicilia este locul in care/ daca as putea/ as trai cate2a luni pe an/ cu cea mai mare +ucurie. *aca nu ati fost pana acum in Sicilia/ in sudul calduros si )ustos al !taliei/ ci doar in nord/ mer)eti/ mer)eti neaparat. Sta+iliti92a la Palermo/ fiindca este un oras mare si fiindca de aici puteti pleca in eHcursii de o .i multe alte locuri super+e.

Blaturi de 2an.atorul de ;pane con mil.a<

43

"eteta din Sicilia# Caponata

Caponata este o )ustare tipic siciliana/ pe +a.a de 2inete/ in principal. Fste un preparat 2e)etarian si foarte )ustos/ care se ser2este doar rece. 4iindca in)redientele sunt in mare parte foarte disponi+ile si in "omania reteta este usor de facut in fiecare casa.

!n)rediente &patru portii(# doua 2inete mediiT , )rame masline 2er.iT 5 )rame capereT doua tulpini de telinaT 3 lin)uri de sos tomat natural sau 3 rosii proaspete dulciT doua cepe mariT 1 ml otet de calitateT o lin)ura .aharT frun.e de +usuioc/ proaspete sau uscateT ulei de masline eHtra2ir)in.

Preparare# 7aiati 2inetele/ cu coa-a cu tot/ in +ucatele cam de ,P0 cm maHimT puneti apoi aceste +ucatele intr9un 2as cu apa sarata/ pentru doua oreT dupa cele doua ore scur)eti9le +ine de tot/ si cu a-utorul unor prosoape de hartie a+sor+anteT toata aceasta etapa de inmuiere =E este o+li)atorie/ dar face parte din etapele traditionale clasice siciliene. *aca a2eti capere sarate/ desarati9le intr9un +ol cu apa fier+inte/ pentru 5 minuteT scur)eti9le apoi +ineT Puneti cele doua tulpini de telina in apa fier+inte
44

pentru 0 minute/ scoateti9le si puneti9le apoi pentru 5 minute intr9un 2as cu apa rece. Bcestia au fost pasii pre)atitori/ acum incepe -oaca# !ntr9 o ti)aie solida si mai inalta/ de sosur/ incal.ita in preala+il/ puneti la perpelit pentru cate2a minute/ in ulei de masline/ ceapa taiata marunt/ caperele si maslinele/ acestea fara a fi taiate marunt/ ci poate doar pe -umatate. Bdau)ati cele 3 lin)uri de sos tomat sau cele 3 rosii proaspete/ taiate +ucati/ fara seminte insa. Bmestecati totul cu o lin)ura de lemn si odata ce s9a format un produs omo)en/ cu o culoare omo)ena/ inchideti focul. !n alta ti)aie/ oarecum in paralel/ pra-iti in ulei de masline 2inetele maruntite si scurse de apa &daca le9ati inmuiat(T in aceeasi ti)aie adau)ati apoi telina taiata marunt &cam 1 cm(T amestecati

cam doua minute. Luati apoi amestecul de 2inete si de telina si puneti9l peste 2asul in care ati facut sosul tomat cu ceapa/ cu caperele si maslineleT reaprindeti focul &mic( si amestecati pentru 5 minute totul/ pentru ca aromele sa se imprieteneasca placut. Puneti acum in amestec .aharul si otetul/ amestecati domol/ si dupa inca ,90 minute la foc mic/ stin)eti focul si acoperiti 2asul cu un capac. 7ot ce a2eti acum de facut e sa asteptati sa se raceasca de tot si sa +a)ati 2asul la fri)ider. Caponata se ser2este rece si )arnisita cu frun.ulitele de +usuioc deasupra &e2ident/ puteti pune patrun-el sau coriandru/ daca nu a2eti +usuioc proaspat(.

45

Maroc
Marocul este eHcelent pentru cei care 2or sa ia pulsul lumii ara+e musulmane dar sa ai+a si conditii decente de ca.are/ securitate fi.ica/ preturi +une. Personal/ dintre tarile din nordul Bfricii care sunt cunoscute si in "omania din punct de 2edere turistic/ adica Maroc/ 7unisia si F)ipt/ mereu 2oi ale)e Marocul. Br)umentarea este in pa)inile de mai -os. B2entura mea culinar? din Maroc a cuprins dou? 2i.ite# Marra%ech &+a.a( Yi Fssaouira &o eHcusie de o .i/ pe coasta de 2est a Marocului/ la Oceanul Btlantic(. Bm sa incep po2estile cu ce2a randuri despre +auturile principale ale marocanilor. Ca Yi Gn alte C?ri ara+e/ Yi Gn Maroc consumul de alcool este inter.is Gn locurile pu+lice. Mai +ea lumea acas?/ sunt raioane de +?uturi alcoolice Gn unele ma)a.ine/ se ser2eYte alcool Gn +arurile hotelurilor. Dnsa de +a.? Gn Maroc sGnt ceaiul de ment? Yi sucul de portocale.

46

Dnceput de a2entur? culinar?

7ufele de ment? Yi portocalii GmpGn.esc la propriu teritoriul Marocului. FHist? mai multe a2anta-e# ceaiul de ment? GCi este preparat la infu.ie/ Gn faCa ta &se toarn? ap? fier+inte peste ,90 ramuri de ment?(/ puse Gn cele mai multe ca.uri Gn ceainic/ sau Gn pahare. *e o+icei/ .ah?rul &mult( este pus chiar de c?tre 2Gn.?tori/ Gn puCine ca.uri GCi este ser2it f?r?/ al?turi de pliculeCe de .ah?r. Enii chelneri GCi toarn? tradiCional ceaiul/ de la mare distanC? &cam un metru(/ special pentru a se forma o uYoar? spum?. Zi sucul de portocale este stors Gn faCa ta/ Gns? eHist? ca.uri Gn care 2Gn.?torii am+ulanCi GYi fac un stoc de suc Yi te ser2esc din acela. aruncGndu9i Yi o pri2ire mai dur? #(. Ceaiul de ment? se consum? la final de mas? sau este consumat constant/ pe toat? perioada .ilei/ de

c?tre 2Gn.?torii din sou%uri &pieCele ultra9 a)lomerate Yi eHtrem de a+undente(. Sucul de portocale GnsoCeYte mAncarea sau se consum? atunci cGnd este mai cald afar?. PreCurile 2aria.a Gntre 1 *irhami &un euro( pentru paharul mare de suc proasp?t de portocale Yi 1,915 *irhami &Q1., 1 Q1.5( pentru un ceainic de ment? proasp?t?/ din care GCi puneai cam 0 p?h?ruCe. Practic/ Gn s?pt?mGna petrecut? Gn Maroc/ am +?ut cred ,590 de sucuri de portocale Yi 15 ceaiuri de ment?. O ade2?rat? cur? #(.

FHist? un de.a2anta- la sucul de portocale# unii 2Gn.?tori Gl indoiesc cu ap?/ dar GCi dai seama imediat de acest lucru. 7re+uie s? fi mai ferm cGnd ceri Yi s?9i spui c?9l 2rei ;presse< Yi +un/

47

7a-ine 1 sim+olul culinar marocan

7a-ine este cel mai cunoscut si iu+it fel de mancare din Maroc. 7a-ine se numeYte Yi 2asul Gn care se prepar? Yi se ser2eYte acest fel de mGncare. 7a-ine se face/ Gn principal/ din carne de pui sau de miel/ Gns? se mai foloseYte Yi 2ita. Se face la foc mic de tot/ la cuptor/ impreuna cu le)ume si multe condimente/ in principal turmeric. Bm mai incercat de pui/ unele f?cute cu m?sline/ altele/ foarte interesant/ cu mult? ceap? c?lit?/ prune Yi susan. PreCurile &+une( la ta-ine &cam doua persoane mananca dintr9un 2as mediu( 2aria.? Gntre 0 Yi 6 de dirhami &Q,.8 1 Q6.5(/ Gns? sGnt localuri unde pot a-un)e chiar Yi la 15 de dirhami. :asurile de ta-ine se )?sesc de 2Gn.are Gn sou%uri/ Gn diferite dimensiuni. *e departe fa2oritul meu a fost ta-ine9ul de miel &practic/ carne tocat? de miel f?cuta chifteluCe mici/ cu condimentele specifice marocane(/ le)ume &roYii felii/ ceap?/ morco2i( Yi ou? pe deasupra 1 foto sus. Hipercaloric?/ )rea/ Gns? a nai+ii de +unaJ Dn micile restaurante ad9hoc/ care GmpGn.esc piaCa central? *-ema el 4naa din Marra%ech/ +uc?tarii menCin ta-inurile calde pe un pat de c?r+une Gncins. Si porCiile sGnt mai mici Gn aceste mici localuri/ dar Yi preCurile sGnt pe m?sura &, 9,5 dirhami(.

48

Ende este cel mai indicat sa iei masa

Dn Marra%ech a2eCi cel puCin dou? 2ariante# fie luaCi masa la .ecile de standuri Yi de restaurante din eHotica PiaCa Centrala *-ema Fl 4naa/ fie 2GnaCi locurile complet tradiCionale. FHist? chiar Yi Gn centrul pieCei/ seara/ standuri unde este ser2it? mGncare tradiCional? marocan? &Gn principal ta-ine Yi supa harira(/ Gns? porCiile sunt micuCe iar mGncarea e f?cut? pe +and? rulant? pentru hoardele de turiYti care se afl? sear? de sear? Gn centru. comerciant nu 2a tra)e de 2oi/ 2? aYe.aCi sin)uri. Fu m9am aYe.at fiH unde am 2?.ut pe o masa cAte2a capete de mile #(. 4oto cap[miel Bm cerut un ;small head</ care a costat 5 de dirhami &Q3.5(/ din care/ Gn faCa mea/ un +ucatar a ciopGrCit ce a putut/ a scos creierul Yi a aYe.at totul pe cGte2a farfuriuCe Gn faCa mea. Separat/ am luat Yi o porCie mic? de ta-ine de miel/ f?cut tot din mieii ale c?ror capete tronau acum pe mese. Bpoi/ cGnd 2? plim+aCi prin sou%uri/ uneori 2eCi da peste mici spaCii Gn care cGte un domn must?cios Yi cu maieul plin de )r?simi pe el mGnuieYte la niYte fri)?rui. =u 2a speriatiJ Bcolo tre+uie s? 2? +?)aCi Yi s? comandaCi cGte2a fri)?rui# sGnt deo+icei din carne tocat? de miel/ cu condimente specifice. Bcolo mananca localnicii si acesta e un semn ca 2eti manca a+sout traditional.

!n2aria+il/ mai multe seri m9am Gn2Grtit prin piaCa central?/ fiindc? aici se GntAmpl? totul. Standurile de mGncare sGnt multe/ iar comercianCii tra) de tine s? te aYe.i la ei/ cei mai mulCi cu cu2intele ma)ice Ha)i sau Mutu/ dup? ce afl? c? eYti din "omAnia. :? puteCi aYe.a peste tot/ 2eCi mGnca destul de +ine marocan Yi nu 2eCi pl?ti mult/ Gns? cam atGt. Pentru un ta-ine serios tre+uie s? luaCi masa doar Gn restaurantele din -urul pieCei. Dns? cel mai indicat lucru/ Yi aici 2oiam s? a-un)/ e s? 2? aYe.aCi eHact la standurile unde nu 2edeCi turiYti/ ci doar marocani. *e9altfel/ aici/ nici un

4ie le puteCi ser2i acolo/ pe niYte farfuriuCe/ cu mAna/ fie cereCi s? 2i le +a)e Gn niYte pAinici/ Yi s? le mAncaCi la drum/ ceea ce am Yi f?cut. PreCul a fost de9a dreptul ruYinos pentru 3 fri)?rui mari/ su+ 0 euro maHimum.

49

Ce merita incercat in Maroc

Cl?title marocane 1 sunt eHtrem de asem?n?toare cu merdenelele romAneYti &cel puCin cu cele pe care le mai cump?ram eu Gn 'ucureYti(. La ei se un) cu unt sau cu miere. *e ele se ocup? doar femeile din Maroc/ care nu m9 au l?sat s? le fac po.? Gns? Gn eHerciCiul funcCiunii. Bm ales cl?titele cu miere. Cu mGna pe inim? .ic c? a fost foarte +un. Shaorma marocan? 9 Dnainte s? a-un) in Marra%ech/ am cre.ut sincer c? 2oi da peste tot de shaorma Yi de %e+ap. =9a fost s? fie aYa deloc. O sin)ur? dat? am ochit un local cu shaorma. Bm intrat Yi am luat una cu carne de miel condimentat?. Dn Maroc shaorma este Gnc?l.it? un pic la o plit? Gncins?/ aYa cum se poate 2edea. F2ident/ f?r? maione.?J *ulciurile 1 Bsa cum poate +?nuiCi/ dulciurile din C?rile ara+e sunt de 2is. *eYi par a fi eHtrem de di2erse la aspect/ practic/ )ustul nu 2aria.? chiar aYa de mult/ aroma de sirop de trandafir fiind omnipre.enta. Dn foto)rafie este un 2Gn.?tor de astfel de dulciuri din sou%. Mierea/ susanul/ fisticul/ dulceaCa de curmale/ foieta-ele Gnecate Gn miere/ cam acestea sunt in)redientele dulciurilor.

Mc*onalds9ul marocan 1 *a/ recunosc/ am intrat Gn aYa ce2a/ atras de reclama ham+ur)erului local/ McBra+ia. Carne de miel/ halal/ +?)at? Gn lipie ara+?/ Yi cu condimente specifice.

50

Condimentele marocane
!n Maroc a2eCi Yanse mari s? )?siCi o sumedenie de mirodenii/ la +otul calului. Poate doar Gn Bsia 2arietatea e mai mare. F2ident/ sou%9ul este locul Gn care se adun? comercianCii de mirodenii. Dns? tre+uie s? YtiCi c? eHist? o )r?mad? de capcane. Bm s? 2? de.2?lui poate cea mai importanta dintre ele/ una Gn care cad ma-oritatea necunosc?torilor/ dac? nu 1 R dintre ei. M? num?ram Yi eu parCial Gn aceast? cate)orie/ recunosc. am cre.ut sincer c? Gn forma lui prelucrat?/ a-un)e Gn final s? fie 2Gndut su+ form? unui praf )al+en. IreYit# praful )al+en 2Gndut ca Yi sofran Gn Maroc este/ de fapt/ curcuma &turmeric/ mai cunoscut Gn "omAnia(/ un condiment f?r? un )ust aparte/ dar care colorea.? puternic mGncarea Gn )al+en. Pro+lema e c?/ cel puCin Gn Maroc/ dar sGnt con2ins c? Yi Gn alte C?ri/ curcuma este 2Gndut? pe post de Yofran/ aYa cum puteCi 2edea Yi din po.e/ ceea ce e o GnYel?torie. Lucru care mi9a fost recunoscut Yi de c?tre un 2Gn.?tor marocan din Fssaouira/ de la care am cump?rat mai multe condimente. Dn rest/ Gn afar? de acest lucru/ puteCi a2ea Gncredere Gn restul condimentelor din Maroc/ mai ales Gn cele pentru ta-ine sau Gn cele cu indicaCii precise 1 pentru pui/ pentru miel/ pentru peYte/ etc. Zi pre.entarea comercial? este eHtraordinar?/ eHistGnd sute de comercianCi care9Yi Cin mirodeniile Gn 2ase de aluminiu imense/ eHpuse Gn plin? strad?. =u eHist? mirodenii doar pentru mGncare/ alte cate)orii se refer? la/ de eHemplu/ Gm+un?t?Cirea )ustului cafelei/ ceaiuri/ coloranCi naturali/ Gntre+uinC?ri Gn industria chimic? &2opseluri( etc.

Zi m? refer la Yofran 2s. curcuma &turmeric(. =u9i aYa c? Yofranul este praful acela )al+enP)?l+ui/ folosit pentru colorarea Yi condimentarea mGnc?rurilor8 IreYit. Zofranul/ ca plant?/ dar Yi ca un condiment/ este alc?tuit din mici firicele roYiiPportocalii care se afla in 2arful florii de sofran. Bcest lucru Gl Ytiam/ dar

51

Eleiul de ar)an
Eleiul de ar)an se )?seYte doar Gn Maroc Yi e mGndria acestei C?ri. Dnainte s? a-un)eCi Gn Maroc/ 2eCi citi peste tot c? uleiul de m?sline este la putere/ ca9n 7unisia/ sau ca Gn C?rile mediteraneene. IreYit# sincer/ n9am 2?.ut pe nic?ieri ulei de m?sline Gn Maroc. O fi/ mie nu ne9a ieYit Gn cale prea des. Dn schim+/ uleiul de ar)an/ scos din fructul de ar)an &similar unei m?sline( este 2edet? Gn Maroc. Eleiul de ar)an are calit?Ci mai ridicate decGt uleiul de m?sline/ Gns? are un )ust total diferit/ fiind asem?n?tor cu )ustul de susan. Bre Gntre+uinCare du+l?# culinar? &cel mai indicat este uleiul de ar)an produs +iolo)ic de c?tre femeile din tri+urile +er+ere( Yi cosmetic? &pentru pielea capului/ p?r/ se fac Yampoane/ s?punuri/ spraKuri/ etc(. La culoare/ are un aspect mai deschis decGt uleiul de m?sline.

Harira
Harira este supa tradiCional? marocan?/ pe +a.? de roYii/ Yi este consumat? masi2 Gn perioada "amadanului/ dar Yi la oca.ii speciale. Se )?seYte Gns? f?r? pro+leme Gn ma-oritatea restaurantelor sau locurilor in care se 2inde mincare pe strada. Fu n9am luat harira din centrul Pietei *-ema Fl94naa/ piata centrala a orasului/ desi ar fi tre+uit/ fiindca doar acolo am 2a.ut ca se ser2ea traditional/ adica lin)ura era de lemn/ mica si adinca. Bm ser2it9o insa in penultima .i/ cind am descoperit un restaurant eHtraordinar lin)a )ara si lin)a hotelul !+is unde am locuit. Localul se cheama ;Le Palais du Lea< si 2i9l recomand cu caldura &mincare foarte +una si preturi +une(. Bici am comandat harira/ desi era cam cald afara/ iar harira este usor iute. Harira are o consistenta mai solida &de la faina(/ este facuta cu fidea/ si este im+o)atita cu o sumedenie de alte condimente si in)rediente/ printre care naut/ ceapa/ putin ore./ coriandru/ )in)er/ piper. 4ie se pun cGte2a pic?turi de l?mGie Gn ea/ fie se aduc la mas? felii de l?mGie/ ca.ul nostru.

M9a impresionat acest restaurant fiindc? a 2enit +uc?tarul la mas? s? Gntre+e dac? totul este in re)ula. Bm profitat de discuCie Yi am f?cut o po.? cu el/ promiCGndu9i c? 2oi l?uda localul/ fiindc? are un ni2el ridicat &nu mai .ic de mo+ilier/ cur?Cenia Yi modernismul +?ii/ ser2iciul(.
52

O .i la Ocean/ in Fssaouira
Dn c?l?toria culinar? din Marra%ech/ o .i a fost dedicat? unei eHcursii la Fssaouira/ pe coasta de :est a Marocului/ la Oceanul Btlantic. Orasul/ cel puCin .ona 2eche/ are un farmec aparte faC? de Marra%ech/ fiind mai +oem &are puternice influenCe culturale/ )raCie mai multor festi2aluri de mu.ic?/ iar Gn trecut a fost 2i.itat de mai mulCi mu.icanCi cele+ri/ Gn frunte cu SimmK HendriH( Yi e 2opsit doar Gn al+ Yi al+astru &faC? de ro.ul din Marra%ech(. situat? chiar lGn)? ap?. Bm admirat un pic pesc?ruYii care n?2?leau pur Yi simplu peste pescari/ apoi m9am Gndreptat spre pla-?.

Pescarii din Fssaouira sGnt mai tot timpul pe ap?/ cu eHcepCia .ilelor Gn care 2Gntul +ate foarte puternic &Yi nu sGnt puCine astfel de .ile/ Fssaouira fiind un paradis recunoscut pentru surferi(/ aYa c? peYtele proasp?t aici e ca porcul Gn "omAnia. Bm plecat din Marra%ech spre Fssaouira la 8.0 dimineaCa/ cu un autocar Supratours de lGn)? Iara Central? &asta dac? 2eCi a-un)e 2reodat? Gn Marra%ech(/ iar cei 185 de %ilometri au fost parcurYi cam Gn 0 ore &cu o oprire pe drum/ aYa cum opresc micro+u.ele Gn "omAnia/ pe distanCe mai lun)i(. 'iletul/ dus9 Gntors/ a costat 1, euro de persoan? &10 dirhami(. Dn Fssaouira am stat pGn? pe la 18.35/ cGnd am luat autocarul Gnapoi spre Marra%ech. *up? ce am a-uns pe la 11.0 Gn Fssaouira/ am luat9o la pas prin medina 1 oraYul 2echi/ pGn? am a-uns Gn piaCa central? a oraYului/ care este

=u era foarte cald Gn .iua Gn care am a-uns &,59 ,6 )rade(/ apa oceanului era rece &am intrat doar puCin mai sus de )le.ne(/ Gns? tot m9am Gntins la soare/ pe pla-?/ 2reo or?.*up? aceea am re2enit Gn piaCa central?/ acolo unde eHist? 159, de standuri cu mese/ unde +uc?tari ad9hoc )?tesc peYtele Yi fructele de mare proaspete. Ca Yi Gn Marra%ech/ e +ine Yi aici s? studiaCi mai GntAi cGt mai multe oferte/ chiar dac? +uc?tarii tra) aproape la propriu de oameni/ spre a9i atra)e la mesele lor. *up? ce m9am Gn2Grtit 2reo 596 minute/ pGn? la urm? m9am aYe.at la un stand/ care p?rea a a2ea ofert? +o)at?. Zi am ales 6 sardine/ 3 )am+aYi &cre2eti mari( imenYi/ dou? mAini de cre2eCi/ tot atACia calamari Yi tot atAtea caracatiCe mici. Prepararea e eHtrem de simpl?/ totul se face pe o plit? Gncins?/ f?r? nici un alt adaos de condimente/ la mas? ti se aduc sare Yi felii de l?mAie. PreCul pe care l9am pl?tit a fost de 05 de euro. Oricum eHperienCa de o .i Gn Fssaouira a fost minunat? &GncepGnd cu drumul cu autocarul/ .ona 2eche a oraYului/ cafenelele/ piaCa de condimente/ pla-a/ masa de peYte(/ aYa c? dac? a2eCi drum pe aici 2reodat? merit?.
53

!mpresii la final de calatorie

Bceasta a fost calatoria mea marocana/ care a a2ut loc in martie/ o perioada eHcelenta de a-uns aici fiindca temperaturile sunt decente &in -ur de ,590 de )rade(. !u+esc Marocul pe 2iata/ fiindca este cu totul altce2a decat Furopa turistica/ fiindca este ieftin/ decent/ in mare parte foarte si)ur/ special si inedit. Mer)eti cu incredere/ documentati92a putin inainte pe !nternet/ pe ca.are nu ar tre+ui sa dati mai mult de 5 de euro pe noapte 1 camera du+la. !ar de a-uns se poate a-un)e ieftin cu a2ionul din Londra/ cu "Kan Bir. *rum +unJ

54

"eteta din Maroc# 7a-ine de pui cu 2inete

Fste ade2arat ca ai a2ea ne2oie de un 2as specific pentru acest preparat marocan/ 2as care se cheama tot ta-ine. !nsa poti face acasa aceasta mancare doar folosind un 2as de ceramica/ de preferinta rotund/ caruia sa ii poti pune si un capac. 4ocul tre+uie sa fie maHim. 7a-ine9ul de pui cu 2inete pe care il iu+esc la nesfarsit este interesant de )ustos/ satios si sanatos. !n)rediente &3 portii(# +ucatarie de hartie. Se pun intr9un 2as mare/ doua pulpe de pui/ taiate in -umatati superioare incapator. Se adau)a apoi +ucatile de cartofi si si inferioareT de morco2i/ ceapa taiata rondele si se amesteca doua aripioare de pui/ taiate in douaT totul cu doua lin)uri de ulei de masline/ lin)ura o 2anata mareT de turmeric/ sare si piper/ e2entual +usuioc o lin)ura praf de turmeric &curcuma(T uscat. Se amesteca +ine totul. o ceapa rosie taiata rondeleT Se pun apoi in 2asul de ceramica in care se 2a 1 91, maslineT )ati mancarea la cuptor +ucatile de carne de pui doi morco2i taiati +ucateleT si pe lan)a restul de le)ume condimentate apoi ,90 cartofi taiati in +ucati mai mariT se taie 2anata in felii mai )roase si se asa.a ulei de maslineT deasupra. Se mai stropeste totul cu putin ulei de usturoiT masline/ se pune capacul la oala si se +a)a in sare/ piper/ +usuioc uscat. cuptorul incins. Se tine aproHimati2 9 de Preparare# minute 1 insa dupa acest inter2al incercati Se spala +ine +ucatile de pui cu apa rece si apoi carnea sa 2edeti daca s9a patruns. La final de tot se scutura +ine si se ster) cu proasoape de se adau)a si usturoi tocat marunt.
55