Elemente de teoria probabilit a tilor 1 Introducere

Bazele teoriei probabilit a tilor au fost puse n secolul XVII de Pascal si Fermat. Ap arut ca o modelare matematic a a sansei la jocurile de noroc, calculul probabilit a tilor s-a transformat ntr-o teorie matematic a riguroas a, n str ans a leg atur a cu analiza matematic a dar si cu alte ramuri ale matematicii. Teoria probabilit a tilor are ast azi importante aplicat ii n zic a, chimie, biologie, medicin a, economie, sociologie si multe alte discipline. Din punct de vedere intuitiv, probabilitatea este un num ar (cuprins ntre zero si unu) asociat unui eveniment. Chiar si aceast a descriere imprecis a ne conduce la ideea denirii probabilit a tii ca o funct ie denit a pe o mult ime de evenimente. Prin experient a sau experiment vom nt elege realizarea unui complex de condit ii ce conduc la obt inerea unui rezultat. Ne intereseaz a numai acele experient e al c aror rezultat nu poate prev azut cu exactitate, a sanumitele experient e aleatoare. O experient a se poate repeta de mai multe ori f ar a ca rezultatul s a e neap arat acela si; ecare repetare a unei experient e se nume ste prob a. Orice situat ie ce se poate realiza prin una sau mai multe probe se nume ste eveniment. Exemplu. Experient a arunc arii unui zar. In raport cu aceast a experient a se pot considera urm atoarele evenimente: A: aparit ia fet ei cu 4 puncte, B: aparit ia unei fet e cu num ar par de puncte, C: aparit ia unei fet e cu cel mult 3 puncte. Fie = {1, 2, 3, 4, 5, 6} mult imea punctelor de pe fet ele zarului. Se observ a c a este mult imea rezultatelor posibile ntro prob a a experient ei si c a ec arui eveniment i corespunde o submult ime a lui , numit a mult imea cazurilor favorabile evenimentului respectiv. Vom identica evenimentele cu submult imile cazurilor favorabile lor. Se poate constata o analogie ntre evenimente si mult imi. Relativ la o experient a , distingem dou a evenimente remarcabile: evenimentul sigur, notat : se realizeaz a la orice efectuare a experient ei; i corespunde mult imea tuturor cazurilor posibile evenimentul imposibil, notat : nu se produce la nici o efectuare a experient ei; corespunz ator mult imii vide Numim sistem de evenimente asociat unei experient e aleatoare: mult imea evenimentelor ce pot ap area n acea experient a . Evenimentele elementare sunt acelea corespunz atoare submult imilor formate dintr-un singur element ale lui . In

cazul experient ei arunc arii zarului, sistemul de evenimente este mult imea P () a submult imilor lui . Operat ii cu evenimente Fie A si B dou a evenimente asociate unei experient e. Evenimentul A implic a evenimentul B dac a realizarea lui A atrage dup a sine realizarea lui B ; mult imea cazurilor favorabile lui A este inclus a n mult imea cazurilor favorabile lui B . put in unul dintre evenimentele A sau B se realizeaz a. mentele A si B se realizeaz a simultan. realizeaz aA si nu se realizeaz a B. AB AB AB A\B Reuniunea evenimentelor A si B este evenimentul care se realizeaz a dac a cel Intersect ia evenimentelor A si B este evenimentul care se realizeaz a dac a eveni Diferent a evenimentelor A si B este evenimentul care se realizeaz a c and se Evenimentul contrar lui A este evenimentul care se realizeaz a dac a nu se realizeaz a A, deci cazurile favorabile lui A corespund complementarei mult imii cazurilor favorabile lui A. Au loc relat iile: A = \ A; A A = ; A A = . Evenimentele A si B se numesc compatibile dac a se pot realiza simultan (A B = ) si incompatibile n caz contrar (A B = ). Fie = si = K P (). Atunci perechea (, K) se nume ste c amp de a: evenimente dac (i) A K A K. (ii) (n N An K)
nN

An K.

Fie (, K) un c amp de evenimente. Atunci au loc urm atoarele propriet a ti: (i) K. (ii) K. (iii) (n N An K)
nN

An K.

(iv) A, B K A B K.

(v) A, B K A B K. (vi) A, B K A \ B K. Ca o consecint a imediat a, reuniunea si intersect ia unui num ar nit de evenimente din K apart in de asemenea lui K.

C amp de probabilitate

Fie (, K) un c amp de evenimente. Numim probabilitate pe K o funct ie P : K R, care satisface propriet a tile: (1) Pentru orice A K P (A) 0, (2) Evenimentul sigur are probabilitatea P () = 1. (3) Pentru orice sir An de evenimente din K, incompatibile dou a c ate dou a P(
nN

An ) =
nN

P (An ).

Tripletul (, K, P ) se nume ste c amp de probabilitate. Fie (, K, P ) un c amp de probabilitate. Atunci au loc urm atoarele propriet a ti : (i)P () = 0. (ii) A, B K, A B = P (A B ) = P (A) + P (B ). (iii)A, B K, A B P (B \ A) = P (B ) P (A). (iv) A, B K, A B P (A) P (B ). (v) A K P (A) = 1 P (A). (vi) A K 0 P (A) 1. (vii) A, B K P (A \ B ) = P (A) P (A B ). (viii) A, B K P (A B ) = P (A) + P (B ) P (A B ). (ix) Formula lui Poincar e. Dac a A1 , A2 , . . . An K atunci
n n

P(
i=1

Ai ) =
i=1

P (Ai )
i<j

P (Ai Aj ) +

+ + (1)

P (Ai Aj Ak ) +
i<j<k n+1

P (A1 A2 An ).

Demonstrat ie. (i) Alegem A0 = si An = pentru n 1, dup a care aplic am proprietatea (3) din denit ia probabilit a tii. (ii) Alegem A0 = A, A1 = B si An = pentru n 2. Este sucient acum s a aplic am (3) si s a tinem cont de (i). (iii) Fie A si B dou a evenimente din K cu A B . Atunci B = A (B \ A) iar evenimentele A si B \ A sunt incompatibile. Aplic and (ii) obt inem P (B ) = P (A) + P (B \ A). (iv) Din axioma (1) si proprietatea (iii) obt inem P (B ) P (A) = P (B \ A) 0, adic a P (A) P (B ). (v) Lu am B = n (iii). (vi) Rezult a din (iv). (vii)S a observ am c a A = (A \ B ) (A B ). Putem acum s a aplic am (ii) evenimentelor incompatibile A \ B si A B . (viii) Este sucient s a observ am c a A B = (A \ B ) (A B ) (B \ A) si c a cele trei evenimente care compun A B sunt incompatibile dou a c ate dou a. Se aplic a apoi (ii) si (vii). (ix) Formula este o generalizare a propriet a tii (viii) care poate demonstrat a prin induct ie. 2

Probabilitate condit ionat a

E1 . Dintr-o urn a cu 10 bile, 3 albe si 7 negre, se extrag succesiv 2 bile f ar a a pune

S a consider am urm atoarele experient e. bila extras a napoi n urn a. Care este probabilitatea ca cea de-a doua bil a extras a sa e alb a?

Legat de aceast a experient a , consider am evenimentele: A: prima bil a extras a este alb a A: prima bil a extras a este neagr a B : a doua bil a extras a este alb a B : a doua bil a extras a este neagr a 3 P (A) = 10 Daca naintea evenimentului B s-a realizat A, atunci 2 P (B ) = . 9 Daca naintea lui B s-a realizat evenimentul A, atunci 3 P (B ) = . 9 Deci realizarea evenimentului B depinde de realizarea evenimentului A. 2 C3 1 P (A B ) = 2 = . Dac a not am cu PA (B ) probabilitatea de s a se realizeze C10 15 P (A B ) . B stiind c a s-a realizat A, observ am c a PA (B ) = P (A) E 2. Se arunc a o pereche de zaruri ideale si se urm are ste aparit ia sumei 6. Care este probabilitatea ca la cel put in unul din zaruri s a apar a fat a 2? In leg atur a cu aceast a experient a consider am evenimentele: A: suma punctelor egal a cu 6 B : cel put in unul din zaruri a seaz a fat a 2 Cazuri favorabile lui A: {(1, 5), (5, 1), (2, 4), (4, 2), (3, 3)} A B : {(2, 4), (4, 2)}. Probabilitatea ca unul din zaruri s a a seze fat a 2 stiind c a suma punctelor este egal a cu 6, este 2/5. S a mai observ am c a P (A) = 5/36, P (B ) = 11/36, iar P (A B ) = 2/36. Fie (, K, P ) un c amp de probabilitate, A K, cu P (A) > 0. Atunci funct ia P (A B ) , P (A) se nume ste probabilitate condit ionat a de evenimentul A. PA (B ) = Se poate ar ata c a funct ia PA este o probabilitate pe K. Evenimente independente Dac a realizarea evenimentului B nu depinde de realizarea sau nerealizarea evenimentului A, ne a stept am ca probabilitatea lui B s a e egal a cu probabilitatea lui B PA : K R denit a prin

condit ionat a de A. Aceast a observat ie ne conduce la urm atoarea denit ie formal a pentru independent a . Dou a evenimente A, B K se numesc independente dac a P (A B ) = P (A) P (B ).

A1 , A2 , . . . , An din K se numesc evenimente independente dac a pentru orice submult ime de indici I {1, 2, . . . , n} avem: P(
iI

Ai ) =
iI

P (Ai ).

Din denit ia probabilit a tii condit ionate, rezult a c a dac a A este un eveniment cu P (A) > 0 atunci pentru orice eveniment B are loc: P (A B ) = P (A)PA (B ). Aceast a formul a poate generalizat a pentru o mult ime nit a de evenimente. Probabilitatea intersect iei de evenimente
n1

Dac a A1 , . . . , A n K si P (
i=1 n

Ai ) > 0 atunci:

P(
i=1

Ai ) = P (A1 ) PA1 (A2 ) PA1 A2 (A3 ) . . . PA1 A2 An1 (An ).

Formula probabilit a tii totale. Formula lui Bayes

Fie (, K, P ) un c amp de probabilitate si (Ai )iI o familie de evenimente din K. Atunci (Ai )iI se nume ste partit ie sau sistem complet de evenimente dac a: (1)i I Ai = ; (2) i = j Ai Aj = ; (3)
iI

Ai = .

Formula probabilit a tii totale Fie A1 , . . . , An un sistem complet de evenimente. Atunci pentru orice eveniment A din K, are loc formula: P (A) =
i=1 n

P (Ai )PAi (A).

Formula lui Bayes Fie A1 , . . . , An un sistem complet de evenimente si A K cu P (A) > 0. Atunci: PA (Ai ) = P (Ai )PAi (A)
n

P (Ai )PAi (A)

i=1

Exemple. 1) Se consider a trei urne identice cont in and: U1 : o bil a alb a si una neagr a; U2 : 5 bile albe si 3 bile negre; U3 : o bil a alb a si 3 bile negre. Se alege o urn a la nt amplare si se extrage din ea, la nt amplare, o bil a. a) S a se ae probabilitatea ca bila aleas a s a e alb a. b) Dac a bila aleas a este alb a care este probabilitatea ca bila s a fost aleas a din urna U2 ? Rezolvare. a) Fie evenimentele Ai : extragerea se face din urna i B : bila extras a este alb a Atunci: P (A1 ) = P (A2 ) = P (A3 ) = 1/3. Pe de alt a parte, A1 , A2 , A3 formeaz a un sistem complet de evenimente si folosind formula probabilit a tii totale, obt inem P (B ) = P (A1 )PA1 (B ) + P (A2 )PA2 (B ) + P (A3 )PA3 (B ) = 1 1 1 5 1 1 11 + + = . 3 2 3 8 3 4 24 Pentru b) folosim formula lui Bayes: = PB (A2 ) = P (A2 )PA2 (B )
3

P (Ai )P (B/Ai )
i=1

5 1 5 24 = . 3 8 11 11

2) A fost elaborat un nou test pentru a determina riscul ca o anumit a persoan a s a se mboln aveasc a de o anumit a boal a genetic a. Nici un test nu e perfect: vor exista purt atori ai genei respective care vor testat i negativ si nonpurt atori care s a e testat i pozitiv. Consider am evenimentele:

A: pacientul are gena respectiv a B: pacientul este testat pozitiv a) Ce semnicat ie au probabilit a tile: PA (B ), PB (A), PB (A) PB (A)? b) S a presupunem c a 1 la 1000 de persoane este purt atoare a bolii. De asemenea s a presupunem c a probabilitatea ca un purt ator al genei s a e testat negativ este 1%, iar probabilitatea ca un nonpurt ator s a e testat pozitiv este 5%. Dac a un pacient a fost testat pozitiv, care este probabilitatea ca pacientul s a e purt ator al genei respective? Dar dac a a fost testat negativ?