Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curente Literare
Curente Literare
Sintagma curent literar este formulat si in ali termeni: perioada literar, stilul epocii, coala literar. Existenta curentelor literare, ne d de neles c formulele artistice sunt relative si n permanent schimbare, potrivit spiritului veacului In cadrul unui curent literar, unitatea de viziune (Weltanschaaung) se exprima prin temele, motivele, subiectul personajele, formulele expresive preferate. Curentele literare nu sunt precis conturate, deci pure n totalitate. Termenul de curent literar este greu definibil, pentru ca desemneaz o realitate complex.
Neomodernism
Realism
Curente literare
Modernism
Simbolism
avangardism
Naturalism
Tradiionalism
CLASICISMUL
Romantismul se impune prin revista Dacia Literara la 1 Martie 1840 iar Introducia lui M Koglniceanu poate fi considerata un program al romantismului romanesc IMAGINATIA este principiul fundamental de creaie. Romanticul inventeaz Romanticul e subom si supraom, nger sau demon Romanticul caut ineditul, cultivarea emoiei si a sentimentului, intensitatea tririlor In proza romantica este ntlnit amestecul genurilor si al stilurilor Romanticul e bizar, incomprehensibil Evadarea din realitate in vis, fantezie, trecut istoric, spaiu natal sau spatii exotice este prezenta in proza romantica Procedeul de caracterizare a personajelor este ANTITEZA Sunt prezente personajele excepionale care acioneaz in situaii excepionale Reprezentani: C Negruzzi, Mihai Eminescu, Gr Alexandrescu
literatura ar rmne la descrierea realului si nu-i surprinde semnificaiile , ea nceteaz de a mai avea valoare de fapt ea nceteaz da a mai fii realista fiindc realul e in micare, iar a-i ignora dinamica nseamn nu numai a-l sraci, dar a-l deforma
(Paul Georgescu) REPREZENTANTI: I.L. Caragiale, I. Slavici,L. Rebreanu, G. Clinescu, N. Filimon
daca
NATURALISM
Curent literar aprut in Frana (sfritul secolului XIX) ca prelungire si reacie la romantismul patetic.
Caracteristici ale curentului
Proclam reproducerea foarte exacta, integrala, impersonala a realitii. Releva aspectul crud al realitii si patologia umana Propune prezentarea riguroasa a faptelor, fr nici o interpretare auctoriala Folosete metode de investigare proprii tiinelor exacte Factorii care formeaz caracterul personajului sunt ereditatea si mediul, observate minuios REPREZENTANTI: IL Caragiale (Pcat, O fclie de Paste) B. St. Delavrancea (Zobie, Milogul, Linite)
AVANGARDISM nume generic pentru mai multe curente ale secolului XX:
futurism, dadaism, expresionism, suprarealism
TRASATURI SPECIFICE
Avangarda literara are ca principal obiectiv crearea unui teritoriu virgin al artei, fie prin distrugere, negaie a tradiiei, fie prin explorarea unor zone obscure, necunoscute ale existentei. Dei haotica avangarda retine atenia prin caracterul ei spectaculos, original; Micrile de avangarda au la baza o stare de spirit frenetica, de exacerbare a nelinitii existeniale; Spirit negatoriu; Promoveaz noul,elementele cotidianului si respinge toate valorile anterioare care ne paraziteaz creierul.
este o atitudine culturala care exprima un ataament excesiv pentru valorile trecutului, ale tradiiei, vzute intro poziie de superioritate fata de cele noi.
TRADITIONALISMUL
n art i literatura, termenul tradiionalism intr n opoziie cu tendinele i valorile moderne. n tradiionalism, un loc privilegiat l ocupa folclorul naional, sursa de inspiraie n creaia artitilor. n literatura romana, de orientare tradiionalist au fost smntorismul, poporanismul si gndirismul. Aceste doctrine preiau ideea ca istoria, folclorul si natura patriei sunt domenii relevante ale specificului unui popor, la care se aduga si credina ortodox. Tradiionalismul a constituit un exemplu de optica unilaterala asupra culturii naionale, refuznd nnoirile culturale si promovnd o anumita izolare a culturii romne fat de cea universala. Reprezentani:L. Blaga, V Voiculescu, T. Vianu, Ion Pilat
Postmodernismul valorifica din istoria literaturii acele segmente care nu pot fi exploatate si reinterpretate in prezent. Intlnim n proza postmodernista pluralismul vocilor, Fictiunea si realitatea se amesteca Fragmentarea constructiei subiectului si a compozitiei, dezordinea Sublinierea caracterului artificial, conventional al proceselor literare Dezvaluirea modurilor n care naratorul si realizeaza scrierea Juxtapunerea si amalgamarea unor regitre stilistice variate