Descopera adevarata istorie a romanilor

Foto (1) Istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, declara in urma cu aproape un secol marele istoric roman Nicolae Iorga. Un adevar cu valoare de postulat, daca luam in calcul zecile de mistificari care au avut ca su iect istoria romanilor, in special istoria formarii poporului roman, dupa retragerea aureliana din anul !"1. In speranta ca putem aduce o raza de lumina asupra acelor evenimente tul uri care au marcat aproape doua milenii de istorie valaha, va invitam sa descoperiti, asa cum spunea si Iorga, o frantura de istorie, dupa cum s-a intamplat ea cu adevarat, totul in cel mai nou maraton Descopera.ro, Descopera adevarata istorie a romanilor. S-a spus despre istorie ca este una dintre cele mai inexacte stiinte. Ca datele, cu cat sunt mai vechi, cu atat sunt mai alterate de interpretari si de subiectivismul celor care le-au scris. Lipsa unor dovezi palpabile da si ea nastere la zeci de mistificari si de relatari inexacte. # istoria romanilor, asa cum a fost acuzata, una $fa ricata$ in perioada comunista% #ste istoria noastra una falsa, asa cum sustin adeptii teoriilor migrationiste% Ne tragem cu adevarat din daci si din romani? Sunt eroii istoriei noastre niste adevarati eroi sau doar niste creatii ale unor istorici nationalisti? Au fost victoriile noastre militare si diplomatice atat de importante pentru romani si pentru uropa, sau au fost doar niste !incidente neinsemnate la granita! pentru marile puteri? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care vom cauta sa raspundem in cele aproape "# de episoade din istoria spatiului carpato-danubiano-pontic, pe o perioada istorica ce se intinde de la aparitia populatiilor proto-dacice si pana la domnia lui Alexandru $oan Cuza. Nu vom incerca sa rescriem istoria si nici nu vom incerca sa aducem in fata cititorilor marturii rasunatoare si nestiute din istoria romanilor. &om incerca, insa, sa oferim o varianta cat mai aproape de adevar a celor intamplate in ultimele doua milenii. % varianta lipsita, pe cat se poate, de tendinte nationaliste, de interpretari malitioase si de rastalmaciri ale unor dovezi discutabile. &om incerca sa va aducem in fata marile figuri ale istoriei asa cum au fost ele cu adevarat, totul pe baza marturiilor credibile ale vremii si ale unor istorici contemporani de marca. Cine a fost cu adevarat 'urebista? Cate lucruri stim despre !cel dintai si cel mai mare rege al getilor!? Cine a fost persona(ul din umbra care i-a influentat politica si i-a facilitat relatiile diplomatice cu )oma si *recia Antica? Cine este omul care i-a infruntat pe romani si care si-a capatat prin lupta cognomenul de !+ece ,rsi! - -ece-bal? Care au fost secretele sale si cat de mare a fost geniul sau militar? Cum au trecut cei aproape .### de ani de istorie in care marturiile cu privire la existenta

valahilor sunt atat de putine? Ce s-a petrecut pe acest teritoriu al fostei civilizatii dace? Cat de influent a fost primul domnitor al /arii )omanesti, 'asarab $, si care a fost motivul care l-a ridicat la lupta impotriva propriului sau suveran, Carol )obert de An(ou, in 'atalia de la 0osada? Cine a fost primul care a gandit acea !)estitutio -aciae!, unirea /arilor )omane sub o singura autoritate? /e-ar surprinde sa stii ca nu 1ihai &iteazul a fost acesta? Stii cine a fost primul european care a reusit o victorie impotriva $mperiului %toman sau care a fost cea mai drastica infrangere a $slamului in fata unei armate crestine? Ce ai spune daca ai afla ca aceste lucruri au fost reusite de valahi? &rei sa afli adevarul? ,rmareste atunci, pe toata durata lunii noiembrie, episoadele maratonului Descopera adevarata istorie a romanilor. 0oate ca unele informatii te vor suprinde. 0oate ca pe altele le stiai de(a. $mportant este sa nu uitam cine suntem si care ne sunt radacinile reale. Sa nu uitam cine ne sunt stramosii si cat de mare a fost sacrificiul lor pentru continuitate. Si, nu in ultimul rand, sa nu uitam care a fost liantul care a legat generatiile ultimelor doua milenii in acelasi spatiu. $nformeaza-te2 Afla-ti trecutul2 Afla cine esti tu cu adevarat2 Citeste cel mai nou maraton -escopera.ro... D#'()*#+, ,D#&,+,-, I'-)+I# , +).,NI/)+0 333333333333333333333333

1ure ista (eltoctonul 2 Nimicitorul de celti

Foto (13) 41oere istas, ar at get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii acestia ticalositi de nesfarsitele raz oaie si i-a indreptat prin a stinenta si so rietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine5 a a a6uns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand -racia pana in .acedonia si Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe oiii de su conducerea lui (ritasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu desavarsire...7 2 'tra on, 8eographia. Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai influent decat a fost 'urebista. Nu sunt cuvintele autorului acestui articol ci ale contemporanilor sai, locuitorii cetatii -ion4sopolis, 'alcicul de astazi, cei care il numeau cu mandrie "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". ste regretabil faptul ca, astazi, sursele care sa ne redea adevarata complexitate a geniului lui 'urebista, dimensiunile reale, fizice sau morale ale marelui rege trac, lipsesc cu desavarsire. Au ramas doar ecourile faptelor sale in operele unora dintre cei mai ilustri istorici antici, acestea fiind, de fapt, singurele date pe care le detinem. Suficient, insa, pentru a ne crea o imagine

despre personalitatea remarcabila a celui care a influentat decisiv istoria in urma cu mai bine de doua milenii.

*astrand proportiile, putem compara pe "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia" chiar cu ,le9andru .acedon... un lider ce a reusit intr-un timp foarte scurt sa ii uneasca pe cei de un neam cu el, sa supuna semintii indepartate si sa sfarseasca neinfrant in lupta o e9istenta demna de marile personalitati ale istoriei. Si tot asemenea lui Alexandru 1acedon, 'urebista a luat odata cu el ceea ce realizase. ,cisi in urma unor comploturi, cei doi monarhi nu au lasat in urma imperiile pe care le creasera, acestea fiind sfasiate si impartite intre cei care le-au urmat la conducere. Cine a fost, insa, 'urebista, care au fost realizarile sale si cine au fost persona(ele cheie care i-au influentat decisiv actiunile, va invit sa descoperim impreuna in cele ce urmeaza.

1ure ista - un persona6 enigmatic

Aproape orice manual de istorie, in special din seria celor post-decembriste, sustinea ca 'urebista, marele rege al daco-getilor s-a inscaunat rege in anul 56 i.7r si a cazut prada unui complot al nobililor in anul 88 i.7r., acelasi an in care isi pierdea viata, intr-un mod similar, $ulius Cezar. Chiar daca nu sunt departe de adevar, astfel de afirmatii sunt, insa, nesigure. (u siguranta ca atari pro leme nu s-ar fi ridicat daca, din operele istoricilor antici care s-au ocupat cu istoria dacilor, s-ar fi pastrat macar una. 0oate cea mai importanta dintre aceste lucrari, !$storia *etilor!, scrisa de -ion din 0rusa 9cca 8#-.6# d.7r: sau -ion Chr4sostomos 9*ura de Aur:, asa cum mai era cunoscut istoricul antic, mai exista inca in secolul al &$-lea d.7r., dupa cum afirma un alt istoric important, gotul $ordanes. Chiar daca acesta din urma face o grava confuzie confundandu-i pe goti cu geti, cel mai probabil in ideea de a gasi pentru neamul sau un trecut stralucit, informatiile preluate de acesta din opera lui -ion Chr4sostomos sunt in masura sa faca oarecare lumina asupra trecutului lui 'urebista; "Apoi, in vreme ce la goti (geti) domnea Buruista, a venit in Gotia (Getia) Deceneu, pe vremea cand Sylla a pus mana pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu, Buruista i-a acordat o putere aproape regala. Dupa s atul acestuia, gotii (getii) au inceput sa pustiasca pamanturile germanilor pe care acum le stapanesc rancii".

'e intelege astfel ca 1ure ista domnea de6a in anul :! i.;r., an in care '<lla lua titlul de dictator la +oma. Ca inscaunarea sa nu putea fi departe de aceasta data o arata insasi durata domniei lui. Numai daca presupunem ca moartea sa a avut loc in anul 88 d.7r, si avem de(a "5 de ani in care 'urebista a stapanit peste intregul neam al daco-getilor. Cu atat mai mult daca sustinem acea opinie a istoricilor care afirma ca tragicul sfarsit al regelui dac a avut loc cu putin timp inainte de razboaiele panonice ale lui %ctavianus 9"<-"" i.7r:. vident, o domnie atat de indelungata nu era ceva neobisnuit pentru lumea antica. ,celasi Iordanes vor este de un urmas al lui 1ure ista, 'corilo=(or<llus, ce a condus destinele dacilor timp de >3 de ani. /eres, regele odrisilor 9traci din sudul -unarii:, a trait nu mai putin de =6 de ani, dupa cum sustine istoricul /heopompos, iar contemporanul lui 'urebista, 1ithridades al &$-lea upator a domnit 85 de ani 9...->" i.7r.:. Chiar daca nu il putem alatura regilor din sudul si nordul -unarii, trebuie amintit si monarhul cu cea mai lunga domnie din istoria omenirii, anticul faraon 0epi al $$-lea Nefer?are, cel care a stat in fruntea giptului pentru nu mai putin de =8 de ani 9cca. 66@5 - 6.58 i.7r.:.

Nu trebuie uitata, insa, nici acea parte a istoricilor care neaga vehement veridicitatea scrierilor lui $ordanes si implicit ca 'urebista ar fi fost un rege al dacilor in anul 56 i.7r. %pinia acestora se bazeaza pe un document contemporan cu monarhul daco-get, stela ridicata in cinstea diplomatului ,cornion din Dion<sopolis (1alcicul de azi). ,cornion, un apropiat al lui 1ure ista, este pomenit cu cinste de catre locuitorii Dion<sopolisului, ca unul dintre cei mai de seama cetateni, iar printre faptele sale se numara si o misiune diplomatica efectuata undeva intre anii "3-?! i.;r., la tatal unui important rege dac, in cetatea ,rgedava (o locatie inca neidentificata, aflata pro a il undeva pe cursul raului ,rges). -e aici si pana la supozitia ca este vorba de o misiune pe langa tatal lui 'urebista, nu a mai fost decat un pas, ceea ce ar echivala cu o restrangere substantiala a anilor de domnie ai acestuia. $nformatia este, insa, supusa unor opinii total divergente in randul oamenilor de stiinta, nu putini fiind aceia care sustin ca regele la care soseste Acornion in calatoria sa este chiar 'urebista. -e altfel, prietenia durabila si a(utorul reciproc dintre cei doi sunt bine cunoscute. 1ai mult, razboaiele lui 'urebista cu celtii, care au loc in (urul anului ># i.7r., se petrec dupa unirea triburilor dace, eveniment care nu putea fi realizat intr-un timp extrem de scurt. Cu siguranta, insa, ca faptele marelui rege sunt mult mai importante decat biografia sa inca neelucidata.

(ei trei colosi ai #uropei si cosmarul celtilor

0remizele pentru o unire a triburilor dacice intr-un singur neam erau de(a create in momentul venirii la

tron a lui 'urebista. Izvoarele vremii arata, fara putinta de tagada, o migratie a clasei raz oinice dace din nordul Dunarii catre -ransilvania, acolo unde se naste un puternic centru politicoreligios al stramosilor nostri. $n *ermania, Ariovistus incercase unirea triburilor germanice impotriva )omei, in timp ce 1ithridades al &$-lea upator intemeiase in Asia 1ica un stat puternic si intins, ce se dorea un adversar pe masura Cetatii terne. )oma isi amplifica tendintele expansioniste si chiar si la celti si la tracii sud-dunareni aparusera tendintele de unificare. -acilor nu le lipsea decat un lider de geniu, iar acesta s-a dovedit, cu prisosinta, 'urebista.

ste cert ca denumirea de rege in lumea ar ara desemna, mai degra a, un sef de tri sau al unei uniuni de tri uri. Faptul ca 1ure ista este numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia" (un fel de rege al regilor) nu poate insemna decat ca el reusise sa se impuna in fata liderilor locali si sa ii supuna pe acestia su o singura conducere, fapt nemaintalnit in lumea tracilor. ste foarte posibil ca 'urebista sa nu fi avut de infruntat fiecare trib dacic ci, mai degraba, sa fi realizat o mare unire a unor uniuni de triburi de(a existente. Ca dovada faptul ca, dupa moartea sa, -acia ce 1are se imparte in patru, apoi cinci parti, conduse de lideri mai putin insemnati, probabil urmasii sau chiar sefii uniunilor de triburi supuse. -ar unirea dacilor intr-un singur neam nu era decat primul pas din tumultuoasa domnie a lui 'urebista.

Asa cum anticipase 7erodot, tracii uniti puteau fi cel mai puternic dintre neamuri, iar 1ure ista rivaliza de acum cu ceilalti doi colosi ramasi in lupta pentru #uropa, odata cu moartea lui .ithridades al &I-lea #upator, ,riovistus si (ezar. Armata sa numara circa 6##.### de luptatori "ticalositi de nes arsitele ra!"oaie", suficient cat sa il faca un rival de temut chiar si pentru )oma. -e altfel, 'urebista nu se teme sa ii infrunte pe gali, pe germanici si chiar pe romani. $n lupta data intre anii @"-@6 i.7r de guvernatorul Antonius 74brida cu locuitorii 7istriei, locuitori spri(initi de o armata de barbari, prezenta lui 'urebista ca adversar al romanilor este una cat se poate de probabila. ra doar prima lupta a regelui daco-get cu )oma si, totodata, prima dovada pentru el ca romanii nu sunt invincibili. Luptele cele mai aprige se dau insa cu celtii razboinici aflati pe teritoriul -aciei.

% succesiune a bataliilor date de 'urebista este greu de realizat. 0utinele izvoare antice nu dau detalii asupra cronologiei luptelor regelui dac, mai ales ca el nu intra in atentia istoricilor grecoromani decat in momentul in care era evident ca Dacia devenise o pro lema spinoasa pentru $lumea civilizata$. Cel mai probabil, 'urebista a declansat razboiul impotriva boiilor si tauriscilor aflati sub conducerea lui Critasiros in dorinta de a elibera vestul -aciei de amenintarea si (afurile

continue ale celtilor. $nsusi Strabon afirma ca, dupa ce cucerisera )oma in anul "=# i.7r, si dupa izgonirea lui de catre romani "boiii se stramutasera langa Istru, traind amestecati cu tauriscii si razboindu-se cu dacii, pana cand acestia le-au sters neamul de pe fata pamantului". Acelasi Strabon sustine ca 'urebista a "pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a-ntregul pe boiii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci". Atat de crunta a fost razbunarea lui 'urebista incat pamantul celtilor boii, anarti si taurisci a ramas loc de pasunat pentru neamurile vecine. Cu toate acestea, chiar si Strabon se lasa uneori purtat de exaltare. Aaptul ca boiii nu au fost exterminati, asa cum sustine istoricul antic, o confirma insusi $ulius Cezar, cel care ii descrie pe celtii supravietuitori incercand sa scape de napasta dacilor si cautand aliante cu triburile galice pentru a prada din nou. $n plus, boiii sunt cei care au dat numele 'oemiei de astazi.

Nu la fel stau lucrurile si cu scordiscii aflati la gurile /isei. Aosti aliati ai dacilor in campaniile de (af de la sudul -unarii, ei devin adversari ai lui 'urebista si sunt aproape stersi din istorie de uriasa armata a dacilor. Ca astfel au stat lucrurile, o poate explica orice strateg militar. #ste greu de imaginat ca, atata vreme cat +oma era principalul advesar al lui 1ure ista, acesta sa fi incercat o campanie impotriva latinilor stiind ca poate fi impresurat de celtii cei raz oinci si imprevizi ili. -oar un nebun ar fi riscat un razboi pe cel putin doua fronturi, astfel ca, o campanie indreptata initial spre celti si apoi spre cetatile de la 1area Neagra si catre 'alcani este cea mai plauzibila desfasurare a lucrurilor. Cele mai sangeroase lupte ale lui 'urebista se incheiasera. -acia fusese eliberata de pericolul celt dar, pentru regele dac, misiunea sa in fruntea dacilor era departe de a se fi incheiat. Ducand o politica e9pansionista demna doar de marii luptatori ai ,ntichitatii, el isi indreapta atentia catre ogatele colonii grecesti de la malul .arii Negre. $n anul << i.7r, cetatea %lbia de la gurile 'ugului este prima care se pleaca in fata dacilor. ,rmeaza /4ras, 7istria 9acolo unde 'urebista arde din temelii cetatea ce cutezase sa il infrunte:, /omisul si 1esembria. Alte cetati refuza lupta si se predau pasnic, asa cum se intampla cu locuitorii -4onisopolisului. 1untii 7aemus sunt si ei trecuti in stapanirea regelui neinvins al daco-getilor. -e acum, conflictul cu )oma parea inevitabil.

'fidand practic pericolul, 1ure ista intreprinde campanii de 6af in .acedonia si Iliria, acolo unde romanii se vad nevoiti sa se recunoasca infranti. 1ai mult, monarhul dac incearca sa influenteze politica )omei si se implica puternic in razboiul dintre 0ompei si Cezar. Acelasi Acornion din -4onisopolis este omul care negociaza din umbra cu 0ompei in favoarea dacilor. 0rivita astazi ca o eroare, alegerea lui 'urebista a fost, insa, una cat se poate de logica la momentul respectiv. Cezar avea toti sortii impotriva sa. 0ierduse prima batalie impotriva lui 0ompei, iar acesta din urma se autointitula de(a lider al )omei. 1ai mult, intr-un discurs public el lasa de inteles ca se baza pe a(utorul unui puternic rege barbar. Cine altul sa fie puternicul sustinator al romanului daca nu dacul 'urebista?

$storia nu este, insa, una previzibila. -esi o armata numeroasa a dacilor marsaluia in a(utorul lui 0ompei, Cezar anticipase pericolul si atacase fara sa mai stea pe ganduri. La 0harsalos, el obtine o victorie ce avea sa schimbe fata lumii pentru totdeauna. Nu putem decat sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca razboinicii daci ar fi a(uns la timp in a(utorul lui 0ompei. Drept raspuns, noul lider al +omei nu se gandea decat la raz unare. In .acedonia, el maseaza o armata uriasa, circa 1@3.333 de legionari, cu mult mai mult decat i-au fost nevoie pentru a cuceri 8alia. 'ingurul sau gand era acela de a da o lectie cutezatorului rege dac. Nu apuca sa isi duca planul la indeplinire. ste ucis in anul 88 i.7r, in urma unui complot al senatorilor. La scurt timp, 'urebista cade prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de regii daci pe care ii supusese. -acia este sfasiata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci, asa cum ne spune istoricul Strabon. $n /ransilvania, acolo unde preotul -ecenu preluase puterea regelui si acolo unde se gasea cea mai puternica factiune dacica, avea sa se nasca, cat de curand, un alt rege pe masura lui 'urebistaB nimeni altul decat -iurpaneus - -ecebal. #l, marele rege 1ure ista, isi ocupase de6a locul printre zeii neamului sau.
********************

Dece al 2 in spiritul darz al dacilor

Foto (13) Daca a6ungeti in +oma, vizitati va rog colinele Auirinale din nordul vechiului Forum roman. ,colo troneaza columna care prezinta raz oaiele de cotropire ale imparatului -raian in Dacia. ,dica la noi acasa...*e coloana este sculptata si infatisarea regelui Dece al. /uati un moment de mandra reculegere0 In sanul niciunei alte semintii de oameni nu a mai rasarit un asemenea conducator cu asemenea destin tragic. , infruntat plin de cura6 cea mai puternica imparatie a vremii. , facut totul pentru a-si ocroti poporul. , sfidat infrangerea mai cura6os decat spartanii, iar moartea sa ne aminteste parca de tragediile antice. Nu-l uitati, la aproape !.333 de ani de la 6ertfa sa, Dece al ne este inca rege0

(are este numele tau, .arite +ege%

-in nefericie, despre neamul, originea si familia lui -ecebal stim astazi prea putine amanunte. /otusi, regele-erou nu a fost uitat de daco-geti. Numele sau razbate din $storie prin numeroase mentionari care apartineau triburilor trace din sudul -unarii, sau in inscriptii din cele mai indepartate colturi ale $mperiului )oman precum 'ritania, $talia, 0annonia sau 7ispania. .erita mentionat ca numele de Dece al a supravietuit in mod izar in 'pania pana in secolul trecut, adus de cohortele de daci mercenari, anga6ati de +oma dupa retragerea aureliana. Cum altfel ne putem explica paralela fonetica -iego--iegis, sau nume neasteptate precum -on -icineo 9-eceneu:, -on %rtiz 9%rtis, nume dacic:, -on 'oroista 9'urebista:, -on Salmoxen si -on -eciballo.

.erita sa za ovim putin si asupra originii numelui regelui. Dece al, Dece alos, continea ad6ectivul dacic 1alos, un nume raspandit in onomastica dacica, apartinand, tuturor straturilor

sociale. Numele real al regelui dac era, pro a il, Diurpaneus, el fiind la origini un tara oste din sud-vestul Daciei (.untii ,puseni). Datorita caracterului sau deose it si al victoriilor militare primeste din partea populatiei dace numele de raz oi de Dece alus (Bece Ursi sau (alaretul). -e asemenea, razboinicul dac primeste tronul si este ales conducator al -aciei. 0rintr-un gest nobil si intelept, regele dac de atunci, -uras, cedase puterea de bunavoie iscusitului -ecebal, cel pe care consangenii sai incepusera sa il considera un veritabil semi-zeu inca din timpul vietii.

'trateg desavarsit, diplomat iscusit, conducator intelept

"#oarte priceput in planurile ra!"oiului si iscusit la in aptuirea lor, stiind sa aleaga prile$ul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Di"aci in a intinde curse, era un "un luptator si se pricepea sa oloseasca i!"anda, dar si sa iasa cu "ine dintr-o in rangere. Din acesta pricina, multa vreme a ost un dusman de temut pentru romani" - -io Cassius - 7istoria -upa asasinarea lui 'urebista, statul centralizat dac este afectat de o inevitabila diviziune politica. /riburile daco-gete nu mai raman unite in uniunea statala in care le adunase regele-zeu. le se fragmenteaza in patru, apoi in cinci regate, dintre care cel mai mare si mai puternic se consolidase in Ardealul de azi. 0e fondul acesta, $mperiul )oman profita de situatie si isi extinde granitele cucerind provinciile getilor din sudul -unarii. (onstatam ca daco-getii nu se lasa impresionati de apropierea agresiva a unui vecin atat de puternic, raspunzand in forta. .ulte capetenii raz onice gete isi manau oamenii in lupta in teritoriile romane din 1alcani si *anonia. 'tramosii se dovedesc atat de puternici incat continua sa se amestece in disensiunile politice intre )ctavianus ,ugustus si .arcus ,ntonius. $ncet, incet, romanii isi dau seama ca odata cu moartea lui 'urebista, pericolul dacic pentru posesiunile lor din 'alcani, nu disparuse deloc, ci se amplificase. Contramasurile )omei la -unare constau in prima instanta in crearea unei zone tampon nelocuite pe malul sudic al -unarii, din care triburile getilor erau evacuate in teritoriul roman sau exilate in Carpati. 0rin urmare, generalul Aelius Catus muta la sud de $stru <#.### de geti pentru ca, mai apoi, in timpul lui Nero, guvernatorul 1oesiei, /iberius 0lautius Silvanus Aelianus, stramuta fortat in 'alcani aproape .##.### suflete de geti, barbati, femei, copii, batrani.

Lacomia crescanda a romanilor se manifesta printr-o politica de expansiune economica urmata de o incercuire militara. -aco-getii nu slabesc insa atacurile, profitand de momentele de slabiciune ale )omei, punctate de schimbarile imparatilor romani. Dacii persevereaza si se aliaza cu sarmatii. Impreuna, cele doua popoare organizeaza invazii puternice in .oesia, unde sunt decimate doua legiuni trimise sa le faca fata. 0ana la inceputul domniei lui -omitian 95.-=> d.7r.: a existat un relativ echilibru de forte la -unare. $nsa, dupa cum ne spune istoricul $ordanes, daco-getii devin alarmati de lacomia proverbiala a imparatului roman, ataca 1oesia, masacrand legiunile si omorand inclusiv comandantii. -e partea stramosilor nostrii luptau bastarnii, roxolanii si iazigii. xpeditia militara daca era condusa, in premiera, de tanarul -iurpaneus. )data a6uns rege, Dece al intareste armata si statul dac, sta ilind legaturi cu popoarele vecine. Dacia era din nou mare si unita, cu frontierele cuprinse intre Dunare, *anonia, Nistru

si (arpatii *adurosi. $n confruntatile cu legiunile lui -omitian, dacii obtin o victorie zdrobitoare. Lui %ppius Sabinus i s-a retezat capul, impartasind aceeasi soarta cu guvernatorul 1oesiei. Capetele celor doi au fost aduse in -acia drept trofee de razboi. Alarmat de situatie, -omitian vine personal la -unare. $mparat intransigent si calculat, el face greseala de a-l trimite contra noului rege dac pe generalul Cornelius Auscus care, conform lui /acit, era un conducator lipsit de prudenta, temperamental si avid de glorie. -ecebal nu doreste o confruntare cu Auscus, trimitand in acest sens mai multe oferte de pace, refuzate insa de -omitian. )efuzul imparatului roman l-a indar(it si mai mult pe -ecebal. .asacrul legiunilor lui Fuscus avea sa se petreaca undeva pe valea )ltului din (arpati. ,colo, Dece al intinsese o cursa in care a pierit o intreaga legiune (& ,laudae), al carei steag a a6uns trofeu in mainile dacilor.

(onform lui Cuvenal, dezastrul armatei romane este compara il ca proportii cu infrangerea suferita de generalul &arus in padurile intunecate ale 8ermaniei, pe cand +oma era condusa de ,ugustus. )oma cea lacoma nu se lasa, astfel incat o noua expeditie desfasurata in anul 55 d.7r., calca din nou hotarele -aciei. -e data acesta, legiunile erau conduse de generalul /ettius $ulianus, un fost consul sever si disciplinat. Cunoscator al regiunilor, /ettius invadeaza -acia pe la 0ortile de Aier. Lupta care s-a dat la /apae a fost una extrem de sangeroasa, cu nenumarate victime in ambele tabere. 0acea era iminenta deoarece -ecebal isi vede amenintata Sarmizegetusa, iar -omitian, la randul sau, era prins in lupte grele cu sarmatii, iazigi, marcomanii si cvazii. Anul urmator se semneaza o pace care a durat .6 ani. *entru prima data in istoria sa Imperiul +oman era nevoit sa incheie o pace umilitoare. 'tapana lumii era o ligata sa-l recunoasca pe Dece al rege al tuturor tri urilor geto-dace si sa-i plateasca despagu iri in sume de ani, in conditiile in care regele dac nu restituia nimic din prada de raz oi, sa-i asigure a6utoare militare, tehnica si masini de raz oi, sa-i trimita ingineri si constructori care sa-i ridice cetati si forturi.

Un lestem pe nume .arcus Ulpius Nerva -raianus

" Daca e%ista pe undeva vreun gol ascuns sau un pamant necunoscut unde se gasea aur, se decreta ca acolo este un dusman si se pregatea samanta unor ra!"oaie sangeroase alaturi de cucerirea de noi comori " - 0etronius 9Satiricon CC$C, 8-@: Soarta lui -omitian face ca acesta sa fie asasinat de un libert. A doua zi, in mare graba, conspiratorii

si generalii romani il aleg imparat pe 1arcus Cocceius Nerva, cel care l-a adoptat drept fiu si successor pe 1arcus ,lpius /raianus. Acesta din urma era ambitiosul fiu al unui comandant de legiune de origine hispanica 9celtiber:. ,6uns, in cele din urma, imparat datorita calitatilor sale militare, -raian mosteneste o +oma saracita de cheltuielile fara masura ale lui Domitian, ai carei cetateni erau inglodati in datorii. &estile despre aurul din muntii dacilor nu mai reprezentau de multa vreme o noutate. *entru Imperiul +oman, a6uns aproape de apogeul politicii sale e9pansioniste, cucerirea Daciei si instalarea legiunilor in muntii sai era de ma9im interes strategic. Aceasta deoarece, pe langa (efuirea stramosilor nostri de aurul si argintul strans in generatii, )oma stabilea la granitele de rasarit un avanpost important impotriva atacurilor venite din partea dacilor liberi aliati cu popoarele iraniene precum sarmatii, scitii si roxolanii, dupa cum avea sa o demonstreze mai tarziu $storia.

$n fata colosului expansionist, statea un regat de oameni cura(osi care nu cunosteau frica de moarte. (ele doua raz oaie purtate de -raian impotriva daco-getilor au fost nimic altceva decat o lupta surda si crancena de aparare si supravietuire a credinciosilor lui Bamol9is. Nu voi insista asupra desfasurarii si sfarsitului celor doua razboaie. &oi evidentia doar momentele hotaratoare in decursul sangeroaselor confruntari. Suntem tentati sa-l consideram pe /raian un mare conducator militar. Aiul adoptiv al lui Nerva mostenise, insa, de(a, un $mperiu aflat la apogeu, cu o armata imensa, unde disciplina si gri(a fata de detalii erau respectate cu sfintenie. (onstient de darzenia si forta dacilor, -raian nu a precupetit nimic. , trimis in Dacia cele mai mari armate romane care s-au aventurat vreodata intr-o e9peditie de cucerire. , riscat visteria Imperiului, cheltuind a solut totul pentru inzestrarea si pregatirea legiunilor. (u toate acestea, Istoria ar fi fost pro a il alta daca in fata lui -raian s-ar fi aflat armata uriasa ridicata de 1ure ista. ,rmata care cuprindea toate confreriile de tri uri daco-gete...

Altfel ar fi fost viitorul nostru daca 0acorus al $$-lea, regele partilor, ar fi incheiat la timp alianta antiromana pe care i-a propus-o -ecebal. Nici macar legiunile +omei nu ar fi facut fata unui atac com inat prin care regele dacilor ataca la Dunare, iar armata imensa a partilor urma sa invadeze ,rmenia si Iudeea, planuind sa ocupe #giptul, granarul +omei0 $n plus, regele-erou trebuia sa lupte si pe plan intern cu tendintele separatiste ale unei parti din aristocratia dacica, care era gata sa-l paraseasca trecand de partea romanilor in schimbul pastrarii bogatiilor si rangurilor. Cum ar fi decurs lucrurile daca -ecebal 9constient de pericolul adus de /raian: ar fi reusit sa-l asasineze pe acesta? Dupa cum ne marturiseste Dio (assius, regele dacilor a pus la cale, in anul 13@ d.;r, un plan care viza lichidarea fizica a noului imparat. In acest scop, a trimis in .oesia niste fugari care sa-l omoare. 0lanul a dat gres, deoarece spionii imparatului l-au banuit pe unul dintre ei. Supusi chinurilor, cei doi au recunoscut tentativa pusa la cale de -ecebal.

,n alt punct sensibil al confruntarilor il reprezinta momentul critic desfasurat in perioada celei de-a doua campanii militare din primul razboi dacic 9.#.-.#6 d.7r.:. Atunci, planurile )omei erau cat pe ce sa fie date peste cap. Dece al si-a intarit aliantele cu sarmatii si a pregatit o ofensiva de proportii prin care urmarea lovirea armatelor romane din sudul Dunarii si taierea cailor de aprovizionare pentru legiunile aflate in Dacia. Din nefericire, pe cand traversau Dunarea iarna, gheata a cedat datorita unei incalziri ruste a vremii, iar o mare parte din armata formata din daci si sarmati pierea inecata in apele Istrului. /ragicul moment este amintit atat de -io Cassius cat si de imortalizarea sa pe Columna din )oma. -incolo de infrangerea dacilor lui -ecebal, ilustrata de dramatica cadere si distrugere a Sarmizegetusei, nu trebuie uitat ca regele-erou a dat lovituri puternice timp de 6# de ani $mperiului )oman, stavilind pe moment cucerirea -aciei. Actiunile sale diplomatice vizau nici mai mult nici mai putin decat crearea unui front comun antiroman al tuturor popoarelor libere din acea zona. /inia de aparare inchipuita de regele dac tre uia sa se intinda pe la +in pana in *artia, avand in mi6loc Dacia. 'ortii istoriei nu i-au fost prielnici, altfel astazi nu ne mai numeam +omania. 0entru salvarea regatului sau, -ecebal a epuizat toate mi(loacele posibile, viclenie, razboi deschis, ambuscade, tratate de pace, a oferit adapost si protectie tuturor fugarilor si transfugilor care paraseau $mperiul )oman. 0e baza informatiilor istorice putem afla fara greseala ca -ecebal este fondatorul primului serviciu secret de informatii de pe meleagurile noastre, regele dac construind o adevarata retea de spioni bine pusa la punct, alcatuita din autohtoni si straini trimisi in 1oesia sau chiar la )oma ca sa culeaga informatii referitoare la pregatirea militara si deciziile romanilor.

(um moare un 'emizeu

$storia a facut ca cel care a descoperit si autentificat adevarul cu privire la sfarsitul regelui-erou, sa fie un istoric american. $n anul .=><, profesorul 1ichael 0. Speidel din cadrul ,niversitatii din 7onolulu, 7aDaii, a descoperit in satul *ramnani din apropierea anticului oras 0hilippi, un monument funerar pe care erau gravate un basorelief si o inscriptie interesanta. ra vorba de mormantul decurionului /iberius Claudius 1aximus, cel care a dorit ca fapta sa-i ramana amintita in epitaful lasat posteritatii. -rama imortalizata in marmura, atat pe Columna cat si pe piatra funerara a decurionului, s-a petrecut dupa caderea si incendierea Sarmizegetusei. Atunci, regele -ecebal, insotit de un mic grup de insotitori credinciosi, gonea spre rasarit pentru a scapa de urmaritorii romani si a cere a(utor dacilor liberi din Carpatii %rientali si 1oldova de astazi. /otul s-a sfarsit insa in urma unei tradari. 'e pare ca acelasi 1icilis (numele sau a ramas unul de ocara in lim a noastra, de aici mostenim termenul

edificator de 1icisnic - om de nimic, tradator, lichea), no ilul dac care a dezvaluit romanilor mai apoi locul unde erau ascunse fa uloasele comori ale dacilor, le-ar fi spus acestora si de directia si traseul pe care se retragea regele sau.

% decurie condusa de Claudius /iberius 1aximus porneste calari in mare graba in urmarirea regelui. $nsotitorii sai sunt ucisi, romanii incon(urandu-l pe -ecebal. )egele ramane rege si in acest ultim moment care i-ar fi speriat pe multi altii. Asezat la umbra unui ste(ar secular, spri(init de pamant intrun genunchi, -ecebal isi aseaza linistit scutul si sabia alaturi. Un semizeu nu poate fi prins, inro it sau umilit. #roul dacilor nu va avea soarta trista impartasita de alti lideri invinsi de romani si o ligati sa marsaluiasca in lanturi in urma carelor triumfale de pe strazile +omei. Asa au sfarsit-o $ugurtha, regele Numidiei, invins de 1arius, frumoasa regina +enob4a a 0alm4rei, prinsa de Aurelian sau &ercingetorix al galilor, capturat de Cezar dupa caderea Alesiei. Ca un adevarat razboinic netemator de moarte, -ecebal si-a luat singur zilele, preferand sa mearga in tainica imparatie subpamanteana a lui +almoxis sau in tariile cerului unde il astepta *ebeleizis.

$nainte ca legionarii sa arunce plasele si franghiile asupra sa, -ecebal isi scoate de la brau, sica, traditionalul pumnal curbat dacic. 0rivind spre cer, isi reteaza carotida dintr-o singura miscare. 'angele i se scurge in pamantul Daciei pe care l-a iu it atat de mult, iar no ilul sau suflet se inalta intr-o lume mai dreapta, unde a6ung doar spiritele mari. (adavrul ramas in asta lume este ciopartit de romanii care se inghesuiau la recompense din partea imparatului. Capul si mana dreapta a regelui-erou sunt retezate de sabia lui Claudius /iberius 1aximus. &or fi duse si expuse in cartierul militar al lui /raian drept trofee de pret. Scopul era unul eminamente psihologic, romanii sperand ca populatia autohtona supravietuitoare sa fie demoralizata de sumbra priveliste. 0entru a-i linisti pe plebeii )omei care de 6# de ani se temusera de un asemenea dusman redutabil, capul si mana regelui sunt conservate intr-un butoi cu miere si trimise la )oma. % inscriptie descoperita in %stia relateaza ca relicvele au fost aratate multimii dupa care, in urletele de bucurie ale acesteia, au fost aruncate pe scarile *emoniei in raul /ibru. ra locul unde se expuneau dupa executare cadavrele crestinilor si oponentilor $mperiului...

#ste evident ca inainte de a fi profanat de cotropitori, capul lui Dece al a servit drept model pentru reprezentarile realiste de pe (olumna. 1ai mult decat atat, in anul .566, cu ocazia sapaturilor din Aorul lui /raian, a fost descoperit un bust de marmura cu inaltimea de ., < metri care il reprezinta fidel pe -ecebal. 'ustul din care regele nostru ne priveste demn si misterios de aproape 6.### de ani, este expus astazi in 1uzeul &aticanului. 1erita zabovit putin asupra sinuciderii lui -ecebal, privita de asta data din punct de vedere strict spiritual. Astazi, atat crestinismul cat si marea ma(oritate a religiilor condamna sinuciderea, privita drept un pacat greu si o greseala de neiertat. -acii, practicanti ai unei religii uraniene, solare, aveau alt set de valori moral-religioase. 0entru ei conta vite(ia, veselia, detasarea de cele lumesti si libertatea, nu se temeau de pedepsele de dupa moarte cu care mai tarziu aveau sa-si inspaimante credinciosii, religiile patriarhale de origine semita. *entru daci, li ertatea a fost singura religie, fie aici pe *amant, fie pe lumea cealalta.
*************************

Un mileniu pierdut de istorie valaha

Foto (1D) 4.ulta lume isi inchipuie navalirile ar are ca la cinematografE apare ar arul scrasnind din dinti, invartind niste ochi rosii, cu parul valvoi si facand semne de zdro ire si decapitare indata ce vede un colonist roman. 'i atunci stramosii nostri, persoane foarte delicate, se speriau si luau cel dintai tren ca sa treaca dincolo de Dunare, caci evident podurile erau destule pentru inlesnirea circulatiei7, Nicolae Iorga. Aaptul ca nici la ora actuala nu exista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite !taceri a surselor istorice!, motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul -aciei a ramas o !/erra deserta! odata cu retragerea administratiei romane de la nordul -unarii. Si cu toate acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul -aciei este atestata, fara putinta de tagada, de izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei -acii si de , mai mult sau mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al $$$-lea si pana in secolul al C$$$-lea, odata cu intemeierea /arii )omanesti sub 'asarab $.

Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor

$nvaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit administratia romana sa abandoneze -acia, aceasta retragandu-se strategic in sudul -unarii. -e altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului /raian - fapt ce vine sa contrazica scrierile secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga populatie autohtona fusese redusa la maxim 8# de indivizi. Data retragerii romane din Dacia nu poate fi sta ilita cu certitudine, in literatura stiintifica, cei mai multi specialisti optand pentru anii !?"!?: din vremea domniei lui 8allienus sau pentru anul !"1, in timpul imparatului ,urelian. Aaptul ca provincia intemeiata de /raian nu a fost parasita de intreaga populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte provincii romane.

Continuitatea daco-romanilor la nordul -unarii este dovedita de singura copie a unei harti romane, unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, /abula 0eutingeriana. 7arta, realizata dupa anul ""# d.7., an in care imparatul Constantin cel 1are muta capitala imperiului de la )oma in 'izant, fosta asezare pescareasca de pe malul 'osforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin de 55 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul -unarii. $mportanta acesteia este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, /abula 0eutingeriana este o harta realizata in scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa in fosta provincie dacica.

(urios este faptul ca istoricii greci si izantini continua sa ii numeasca pe localnici daci sau geti, denumire folosita in 1izant pana aproape de secolul al F-lea, data la care incepe sa fie folosit termenul de valah. $storicul grec +osimos mentioneaza, de asemenea, in secolul al &-lea, conflictul dintre $mperiul )oman de )asarit si tribul carpo-dacilor de la nordul -unarii, conflict soldat cu infrangerea celor din urma. 1ai mult, imparatul (onstantin cel .are, initiaza construirea unui

pod peste Dunare, care sa faca legatura cu fosta provincie romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va repeta si imparatul Custinian. -esi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie -acia, teoretic, aceasta continua sa existe in structurile $mperiul )oman. Astfel erau create provinciile -acia )ipensis si -acia 1editerranea, intalnite si sub numele de -acia Aureliana in literatura secolului al C$$-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de -acia dar si al celui de dac.

Desi e9ista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar fi format alaturi de cel al anez la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migreze iarasi in nord, nu e9ista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare, fapt mai mult decat neo isnuit in canoanele vremii. -e fapt, singura mentiune a unei migratii a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la secolul al C$&-lea. Nu trebuie uitat nici imparatul *alerius 96="-"..:, imparat roman de oricine dacica, nascut, se pare, la sudul -unarii, din tata trac si mama !transdanubiana!, termen referitor la fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. 1ai mult, 8alerius era poreclit de catre cei apropiati, ,rmenterius (io anul - referire mai mult decat evidenta la vechile sale ocupatii, specifice, de altfel, populatiei romane de origine daco-getica. La fel de important, pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul 1aximinus /hrax 9imparat de origine traca:, cel care incepand cu anul 6"> se afla in razboi cu dacii liberi si cu sarmatii.

(ontinuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii

Conform istoricului &ictor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema controversata. Chiar daca proto-romanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a mileniului $, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. $zvoarele arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in spatiul nord dunarean. $nca din secolele $$$-$&, se remarca asa numita cultura Santana de 1ures, conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara romana. (ultura 'antana este urmata de cultura Ipotesti (andesti (secolele &-&II), ce apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri (agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana) sunt caracteristice populatiilor proto-romanesti.

/otodata se remarca si continuitatea comertului cu 'izantul, o dovada in plus a legaturilor dintre $mperiul )oman de )asarit si populatiile de la nordul -unarii. $nfluenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura -ridu, cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele culturii respective. Aceasta se va raspandi si la sudul -unarii, un rol important avandu-l 0rimul /arat 'ulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara. Secolele C$-C$$ aduc o alta cultura, )aducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii sedentare. (ultura +aducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea asezarilor umane depaseste zona montana sau deluroasa si se apropie de campie, fapt ce se datoreaza si cresterii demografice.

-eosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. 1a(oritatea istoricilor sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul al $$$-lea. 1ai mult, incepand cu secolul al $&-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter religios si mormintele de factura crestina. (um nici unul dintre popoarele migratoare, care au a6uns pe teritoriul fostei Dacii, nu era crestin, o iectele liturgice si mormintele nu pot apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana. Aparitia unor necropole de incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. $n -obrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume romanesc !0etre!, fiind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul $$$, vas descoperit in fostul castru roman de la Capidava.

Nu mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, 0riscus 0anites, la curtea regelui hun Atilla. Acesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in 0annonia si populatia autohtona, pe care o numeste barbara; ;"&...' De acolo am calatorit pe un drum neted, ase!at intr-o campie, si am trecut peste mai multe rauri naviga"ile dintre care cele mai mari, dupa (stros, erau asa numitul Drecon, apoi )igas si )i esas. Pe acestea le-am trecut in "arci mono%ile, de care se oloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care "ar"arii la poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin, mied, dupa cum il numesc localnicii. Slu$itorii care ne insoteau aveau si ei mei si o "autura preparata din or!, "ar"arii o numesc camos...Apoi, dintr-o regiune plina de dealuri am a$uns intr-o campie impadurita. Acolo ne-au primit luntrasi "ar"ari in "arci mono%ile acute din trunc*iuri de copaci, taiate si sco"ite de ei insisi. +i ne-au trecut dincolo de rau, cu toate ca nu se pregatisera pentru noi, ci pentru a transporta multimea "ar"ara, pe care am intalnit-o in cale, deoarece Attila isi pusese in gand sa treaca la vanatoare pe teritoriul roman, dar de apt regele scit acea pregatiri de ra!"oi su" prete%t ca nu-i usesera restituiti toti ugarii. Dupa ce am trecut (strul si am stra"atut impreuna cu "ar"arii un drum de aproape sapte!eci de stadii, am ost nevoiti sa ne oprim intr-o campie pana cand +decon i-a instiintat pe Attila despre sosirea noastra...Dupa ce am trecut cateva rauri, am sosit intrun sat oarte mare unde se spunea ca se a la cea mai stralucita dintre toate locuintele lui Attila, construita din "arne si scanduri rumos poleite si "ine inc*eiate si incon$urata cu o impre$muire de lemn, pusa de rumusete, nu pentru intaritura. Dupa locuinta regelui se gasea locuinta lui ,negesius impodo"ita si aceasta cu o impre$muire de lemn de $ur impre$ur, dar nu era in rumusetata cu turnuri la el ca cea a lui Attila. -u departe de impre$muire era o "aie, construita de ,negesius, cel mai "ogat dintre sciti dupa Attila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece la "ar"arii din partile acelea nu se gaseste piatra si lemn, ci se olosesc de material adus de aiurea".

,paritia valahilor pe scena istoriei

"Desigur ca un "andit are un dosar mult mai "ogat decat un onest taran care si-a cautat de rostul lui. (ar inscriptii si sculpturi lasa cei care au posi"ilitati materiale, deci "ogatii, ci nu oamenii saraci si umili. Aceasta este o greseala. istoria reconstituita numai prin inscriptii si statui este una a celor "ogati. (ar stramosii nostri, nu erau "ogati, ci ormau un popor de tarani, traitor in sate. /ate sunt, in toate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului sau c*iar pe teritoriul grecesc, dupa ce viata stralucita a cetatilor creatoare a$unsese la o repede scadere0". Astfel isi argumenta marele nostru istoric raspunsul la o intrebare care dusese la nasterea unei disensiuni de veacuri si care privea marile migratii in spatiul european, in asa numitul mileniu intunecat de dupa retragerea aureliana.

)riginile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor, mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, $Galha$ desemna celtii din tri urile vecine, una dintre dovezile in acest sens fiind denumirea straveche a vechilor celti din sudul 1ritaniei, galezii sau Helsh. %data cu ocuparea *aliei de catre )oma, denumirea isi schimba sensul, definind acele populatii romanizate. -e abia odata cu venirea slavilor in uropa,

sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul -unarii, ca o recunoastere a descendentei acesteia din $mperiul )oman. Cronicile bizantine, incepand cu secolul al C-lea, vor defini comunitatile de pe teritoriul fostei provincii -acia cu acest apelativ. La fel se va intampla si cu celebra cronica ungara a notarului Anon4mus, care pomeneste in repetate randuri prezenta valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in /ransilvania si la nordul -unarii.

Descoperita su forma unei copii, in 1">?, la 1i lioteca familiei imperiale din &iena, si pu licata pentru prima data in 1"?@, de catre Cohannes 8eorgius 'chGandtner, su titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica, (ronica Notarului ,non<mus a facut su iectul multor dez ateri controversate de-a lungul timpului. 0rezentata initial de catre istoricii occidentali, in special cei din Austria si ,ngaria, drept o dovada incontestabila a istoriei glorioase a )egatului ,ngar la inceputul acestuia, Cronica a cazut prada, secolul trecut, unui veritabil tir al celor care o considerau un fals bine elaborat. Controversa, asa cum era de asteptat, este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in 0annonia si, mai mult, a prezentei principilor vlaho-slavi si a primelor formatiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii -acia.

*rin cenusa imperiului

-aca la sfarsitul secolului al &$$-lea e definitivata marea migratie bulgara prin stabilirea grupului lui Asparuh in nord estul 0eninsulei 'alcanice, secolul al $C-lea gaseste un alt popor migrator, ungurii, la nordul 1arii Negre. Conflictul din anul 5=> dintre bulgari si pecenegi, pe de o parte, si unguri, pe de alta parte, duce la infrangerea celor din urma si ii sileste pe acestia sa se refugieze in 0annonia prin pasul &erec?e din Carpatii 0adurosi si nu prin trecatorile din Carpatii %rientali sau 1eridionali, asa cum se crezuse initial. ,rmeaza o serie de incursiuni armate in vestul uropei, incursiuni stopate in batalia de la Lechfeld, langa Augsburg, aceasta fiind, de altfel, si ultima tentiva de expansiune in vest a ungurilor, ei concentrandu-se, din acest moment, asupra raidurilor in partea rasariteana a 'atranul Continent.

%data cu incetarea atacurilor asupra popoarelor din vestul uropei, ungurii isi indreapta atentia catre teritoriile de la est de /isa, teritorii pe care, asa cum mentioneaza Anon4mus, existau de(a primele formatiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi; "1)ara aceea ar i oarte "una si acolo curg pu*oi cele mai vestite i!voare, al caror nume ar i, dupa cum noi am spus mai sus, Danu"ius, )yscia ()isa), 2orisius, /risius, )emus (denumire evident latina a raurilor 2ures, /ris si )imis), 3ag si altele , tara care usese mai inainte a regelui At*ila. Si prin moartea acestuia, principii romani au ocupat tara Pannoniei pana la Dunare, unde si-au ase!at pastorii lor. Dar tara care se a la intre )isa si Dunare a ocupat-o pentru sine 4ean, marele duce al Bulgariei, "unicul ducelui Salanus, pana la *otarul rutenilor si polone!ilor si a acut sa locuiasca acolo pe sclavi si pe "ulgari. (ar tara care este intre )isa si padurea (g ron, care se a la in +rdeuelu (Ardeal), de la luviul 2ures pana la luviul 5omus, o ocupase pentru sine ducele 2orout, al carui nepot este numit de unguri 2enu 2orout1Dar tara care este la luviul 2ures pana la castrul 6rscia (,rsova) o ocupase un oarecare duce cu numele Glad, din ai carui urmasi s-a nascut ,*tum (A*tum), pe care, mult mai tar!iu dupa aceea, in timpul s antului rege Ste an, Sunad, iul lui Do"uca, nepotul regelui, l-a omorat in cetatea sa de langa 2ures, deoarece a ost in toate ra!vratit regelui numit mai inainte..", ")u*utum, tatal lui 7orca, dupa cum era un "ar"at siret, in timp ce apuca sa auda de la locuitori "unatatea pamantului oarte paduros, unde un oarecare "lac Gelou detinea stapanirea, a apucat sa ravneasca la aceasta cat ar i sa poata sa cucereasca pentru sine si urmasii sai tara oarte paduroasa."

*rimul atacat a fost ducele 'alanus (nume cu vadite conotatii latine), cel care, in ciuda a6utorului primit de la aliatii ulgari si greci, este invins in anul I3D. Acesta va ceda partea de nord a tarii sale, pana la raul Sou4o4 9azi Sa(o, afluent al /isei:, impreuna cu toti locuitorii sai, dovada incontestabila a prezentei populatiei autohtone. Salanus ramane, in schimb, duce in restul teritoriilor necucerite de unguri. %data cu ocuparea partii de nord a ducatului lui Salanus, ungurii condusi de Arpad isi indreapta atentia catre teritoriile stapanite de 1enu 1orut. +efuzul sfidator al liderului valah de a ceda fara lupta pamanturile stramosilor sai, imparatii (onstantinopolului, dupa cum insusi .enu .orut declara in cele ra sa scrisoare catre suveranul ungur, atrage dupa sine o sangeroasa atalie intre soldatii ducelui valah si cei ai tri urilor ungare. -upa mai multe zile de inclestari, 1enu 1orut este infrant, el acceptand, printre alti termeni ai capitularii, sa dea de sotie pe fiica sa lui +ulda, fiul lui Arpad. $n urma acestei casatorii, valahul pastreaza suveranitatea asupra tarii sale, devenind in schimb, vasalul regelui ungur.

/a scurt timp dupa incheierea luptelor cu ostenii lui .enu .orut, -uhutum, unul dintre comandatii de osti ai lui ,rpad, primeste permisiunea de a cuceri pentru dansul teritoriile vlahului 8elu ( nume derivat, se pare, din latinescul Culius sau, in opinia istoricului Neagu D6uvara, din numele trac 8elupara). Conform cronicii lui Anon4mus, lupta dintre localnici si atacatori este una dintre cele mai crancene dintre cele inregistrate pe teritoriul /ransilvaniei de catre triburile maghiare. Arcasi priceputi, ostasii lui *elu produc pierderi uriase armatei condusa de /uhutum, inca inainte ca aceasta sa traverseze Somesul, tragand salve repetate de sageti de pe un mal pe altul. $nfrant intr-un final, *elu incearca sa se refugieze in cetatea sa situata in zona Somesului 9nelocalizata inca:, fiind, insa, ucis in timpul retragerii.

Ducele 8lad este ultimul atacat de o e9peditie a trupelor ungare, conduse de capeteniile Buard, 1o<ta si (adusa, cel mai pro a il in 6urul anului ID>. $nfruntarea celor doua armate are loc pe raul /imis, in locul numit &adum Arenarum 9&adul Nisipurilor:, acolo unde alianta formata din valahi, bulgari si cumani este zdrobita de atacatorii maghiari. )etras in cetatea Eevee 9astazi Cuvin:, *lad semneaza pacea cu triburile ungare, devenind vasalul acestora. Aiul sau Ahtum 9sau %htum, cum este numit in Cronica Notarului Anon4mus:, se va razvrati, insa, impotriva regelui Stefan $ al ,ngariei, fiind ucis intr-un final, de catre generalul maghiar Chanadin.

-incolo de aspectele sangeroase ale confruntarilor dintre valahii transilvani si triburile ungare, din Cronica Notarului Anon4mus reiese clar faptul ca pe teritoriul fostei -acii exista o numeroasa populatiei daco-romana, puternic legata de $mperiul )oman de )asarit, a carei vasala se recunoaste. 1ai mult, *esta 7ungarorum are meritul de a mentiona primele continuitati dinastice in vul 1ediu romanesc, cea a lui 1orut si 1enu 1orut, precum si cea a lui *lad si Ahtum.

F,(-'
Diploma (avalerilor Ioaniti si cne6ii de la sudul (arpatilor La sud de Carpati, primele formatiuni prestatale sunt mentionate la .68@ in -iploma Cavalerilor $oaniti; -"in numele casei ospitalierilor, s-a indatorat de "una voie, pe sine si casa ospitalierilor sa ia arme pentru a$utorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai $os, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii daruim lui, si prin dansul numitei case, intreaga tara a Severinului impreuna cu muntii ce tin de ea si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cne!atele lui (oan si #arcas pana la raul ,lt, a ara de pamantul cne!atului voievodului 8itovoi, pe care il lasam romanilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. )otusi &le dam' in asa el, incat $umatate din toate oloasele si veniturile si slu$"ele din intreaga tara a Severinului, amintita mai sus, din cne!atele numite mai sus sa o pastram pe seama noastra si a urmasilor nostri, cealalta $umatate ca!and in olosul casei pomenite mai sus, a ara de "isericile cladite si cele ce se vor cladi in toate tarile sus-!ise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra - ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile ar*iepiscopilor si episcopiilor, pe care stie ca le au - lasand deoparte si toate morile dintre *otarele tarilor amintite, atat cele cladite cat si ce se vor cladi - in a ara de cele din tara 8itua - precum si toate cladirile si semanaturile acute pe c*eltuiala ratilor !isei case, si anetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si pescariile de la Dunare si ia!urile de la /elei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a lor." *rintre alte mentiuni ale prezentei valahilor in zona nord dunareana se numaraE

Scrierile cartografului armean Chorenatsi, cel care in secolul a $C-lea pomeneste prezenta /arii 'ala?ilor 9'lahilor: in nordul -unariiF

Scriitorul bizantin Einnamos, care in ..>@ vorbeste despre valahi ca despre colonistii romaniF 0reotul *oderfius von &iterbium, cel care in ..6#, in !*esta 7enrici!, pomeneste 'lachina - /ara 'lahilor - printre cuceririle )omeiF Literatul persan *ardizi, care in secolul al C$-lea mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilorF Cronica imparatului german Ariederic 'arbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Galahia intre 1untii Carpati si -unareF Cronica turceasca din secolul al $C-lea, %gusmane, care mentioneaza existenta unei tari a valahilor, situata la nordul -unarii si la nordul 1arii Negre, pana la NipruF 1entiunea din cronicile ?hazare a /arii Ardil - Ardeal - nume preluat de triburile ungare si transformat in rdel4

(onform surselor istorice, primii voievozi cunoscuti in -ara +omaneasca pana la infiintarea acesteia suntE

'eneslau -cca .68@ - 9voievod asupra unui tinut din estul %ltului: /itovoi - 9.68@-.6@@: - voievod pe malul vestic al %ltului 1ar at 9.6@@-.6=#: - frate al lui Litovoi -hocomerius 9 sau /ohomir: 9.6=# -.".#: - tatal lui 'asarab $ $ntemeietorul 1asara I 9.".# -."<6: - $ntemeietorul /arii )omanesti si fondatorul primei dinastii de domnitori romani

2aterial reali!at cu spri$inul 2u!eului -ational de (storie a Romaniei 2ultumim doamnei mu!eogra si specialist in ar*eologie medievala, Dr. (rina +ne
*************************

Dinastia ,sanestilor 2 #popeea primilor vlahi

Foto (13)

,uzim deseori dispute variate pe seama importantei unor date din istoria comuna a poporului nostru, insa o perspectiva generala asupra a ceea ce s-a intamplat in trecut ne-ar a6uta sa intelegem ca fiecare decizie pe care predecesorii nostri au luat-o intr-un moment sau altul, a facut ca noi sa fim ceea ce suntem astazi. Fiecare actiune intreprinsa de locuitorii stravechi ai 1alcanilor, fiecare lupta, a constitut, in parte, cate un fir important din marea urzeala care s-a tesut, nimic altceva decat istoria pe care s-au ridicat civilizatiile moderne, asa cum le cunoastem noi in prezent. Cu cat inaintam mai mult in lunga noastra calatorie pe firul trecutului, cu cat ne afundam mai mult in negura istoriei si in ceata vremurilor, cu atat documentele si sursele sunt mai neclare, mai evazive si mai ales, influentate de diverse dorinte meschine sau de incercari de mistificare a adevarului istoric. ,n astfel de episod emblematic din istoria 'alcanilor este rascoala vlahilor si a bulgarilor din anul ..5<. $ronia face ca, in ciuda importantei pe care o poarta, controversele pe marginea subiectului sa intreaca chiar faima si importanta rolului pe care aceasta rascoala l-a (ucat in contextul politic si social al vremii.

1iruri nedrepte si nunti fastuoase

/otul a inceput in anul ..5<, cand in fruntea 'izantului se afla imparatul $saac Anghelos al $$-lea. Acesta urma sa se insoare cu fiica regelui ungar 'ela al $$$-lea si nu isi putea imagina o nunta in afara fastului cuvenit celebrarii unei astfel de uniuni imparatesti. 0entru ca visteria bizantina nu putea sustine cheltuielile enorme prevazute de catre imparat, acesta din urma gaseste solutia cea mai usoara pentru iesirea din criza; marirea birurilor pe care supusii sai erau datori sa le plateasca catre imparat. Noua dare prevazuta ii afecta in primul rand pe crescatorii de animale, iar printre acestia se numarau vlahii si bulgarii din zona 1untelui 7aemus. -intre toate sursele epocii, cronica bizantinului Nicetas Choniates A?ominatos este cea care reda destul de exact desfasurarea evenimentelor din acea vreme. Nicetas consemneaza ca noul ir, introdus a uziv, a adus multa nemultumire vlahilor si ulgarilor care locuiau pe muntele ;aemus.0entru a aduce la cunostinta imparatului nemultumirea lor, acestia trimit doi soli, alesi deloc intamplator. La drum pleaca fratii 0etru si $oan Asan, fruntasi printre semenii lor. -eparte de a fi luati in seama, cei doi sunt palmuiti, umiliti in fata curtii imperiale si trimisi acasa. $ntorsi cu apasarea esecului si cu pata rusinii pe obrazul lor, cei doi frati planuiesc o revolta a poporului din acea zona, formata in cea mai mare parte din vlahi si bulgari. La inceput, populatia mixta a intampinat cu scepticism si cu teama propunerea lor, o atitudine deloc exagerata in acele vremuri, cand contestarea unei astfel de puteri echivala cu un act de nebunie. .ai mult decat atat, localnicii purtau cu ei amintirea unei alte infrageri dureroase suferita de catre stramosii lor, nu cu mult timp in urma, in timpul miscarii de la -esalia din 13??.

Nicetas povesteste cum, pentru a-i convinge de necesitatea acestei miscarii, fratii nu s-au dat inapoi de la folosirea unor trucuri menite, nu atat sa pacaleasca populatia, cat sa le inspire o farama de credinta in soarta glorioasa ce le era rezervata. $n acest scop, se spune ca cei doi frati ar fi adunat mai multi oameni despre care se credea ca sunt indraciti si stapaniti de duhuri rele (foarte pro a il epileptici, dupa cum ne-a revelat medicina moderna), si i-au invatat ca in timpul crizelor lor sa spunaE "Dumnezeul neamului bulgarilor si vla ilor a binevoit si a incuviintat scuturarea !ugului celui de demult", si ca o urmare a acestui semn divin "sa puna mana pe arme si sa porneasca asupra romeilor si pe cei prinsi in razboi sa nu-i crute, ci sa-i in!ung ie si sa-i omoare fara mila". Ca acest episod este adevarat sau nu, cert este ca populatia de pe muntele 7aemus avea destule motive pentru a porni aceasta rascoala, chiar si fara artificii. 1omentul nici ca putea fi mai bine ales. 0uternicul $mperiu 'izantin trecea printr-o perioada tulbure, in care siguranta sa era amenintata serios de hoardele de unguri care navalisera cu doi ani in urma dinspre nord-vest si care repurtase de(a primele succese. ,ngurii ocupasera 'elgradul, 'ranicevo, Nisul, a(ungand pana la Sofia.

$n acelasi an in care vlahii si bulgarii isi pregateau rascoala, dinspre Sicilia se iveste o noua amenintare in prezenta normanzilor, care inregistreaza cateva victorii de scurta durata, prin cucerirea oraselor -urazzo, Serres, Amfipolis si chiar Salonic. Scurtul avant al acestora este potolit in toamna aceluiasi an de catre generalul bizantin Alexios &ranas. 1isiunea lui era sa aplice ulterior aceeasi strategie si in cazul rasculatilor de la 1untele 7aemus, insa mana destinului hotaraste ca lucrurile sa se aseze altfel. In loc sa porneasca impotriva vlahilor si ulgarilor, generalul izantin intoarce armele impotriva imparatului Isaac ,nghelos, isi aduna trupele la ,drianopol si se proclama pe sine imparat. 0e acest fond complicat, tesut din lupte interne si amenintari externe, isi pregatesc fratii Asanesti rascoala. 0rimele miscari ale acestora inregistreaza cateva victorii notabile. Ametit de succes, 0etru chiar indrazneste sa poarte insemnele imparatesti, rezervate exclusiv conducatorului bizantin; coronita aurie si incaltarile rosii.

In garda, izantini0
$saac Anghelos refuza sa se lase intimidat de incercarile celor doi frati vlahi, prin urmare demareaza mai multe campanii impotriva acestora. $n prima incercare, trece neobservat 'alcanii si ataca din spate rasculatii. ,rmata vlaho- ulgara este infranta, insa cei doi frati reusesc sa fuga peste Dunare, refugiindu-se la vecinii cumani. $mbatat de victorie si crezand ca le-a dat o lectie binemeritata moesilor, imparatul bizantin negli(eaza sa isi ia masurile rudimentare de precautie si se multumeste sa dea foc granelor. (um in plan politic, orice greseala se plateste, Isaac ,nghelos avea sa simta cat de curand consecintele erorii sale. Departe de a-si invata lectia dorita de

izantini, cei doi frati, care acum se ucura de a6utorul cumanilor, incep o actiune larga de pradare a -raciei. % a doua incercare de oprire a campaniei de cucerire initiata de catre conducatorii vlahi si de catre aliatii cumani va demara in primavara anului ..5@. 0entru ca rezultatele intarziau sa apara, bizantinii sunt de acord sa incheie un armistitiu. /rimisul Asanestilor la Constantinopol va fi $onita, cel de-al treilea frate, care va da bir cu fugitii doi ani mai tarziu.

%stilitatile reincep, iar lui 0etru ii vine ideea de a se alia cu armata cruciatilor condusa de catre imparatul german Arederic 'arbarossa, care tocmai traversa in acea perioada 0eninsula 'alcanica. /argul parea avanta(os pentru ambele parti; Arederic 'arbarossa primea un a(utor de 8#.### de soldati, iar 0etru spera sa primeasca mai usor recunoasterea titulaturii de !tar!. $n cele din urma, propunerea a fost primita, insa 'arbarossa nu a apucat sa se bucure de acest avanta( numeric, pentru ca ostilitatile cu bizantinii s-au aplanat. (u toate acestea, *etru si Ioan si-au continuat planurile de invadare ale -raciei, fortandu-l pe Isaac ,nghelos sa organizeze o alta campanie impotriva vlahilor dezlantuiti. Soarta nu s-a aratat prea favorabila bizantinilor, iar dupa ce armata lui $saac a fost surprinsa intr-o trecatoare de catre rasculati, printre pierderile insemnate era cat pe ce sa se numere chiar si viata imparatului. Aceasta ultima victorie intari si mai mult pozitia Asanestilor, ramasi stapani peste tara dintre -unare si 'alcani. -in nefericire pentru imparatul $saac Anghelos, acesta este detronat chiar inainte de a incepe o noua campanie, in ..=<. Locul sau este luat de catre Alexie al $$$-lea Anghelos, insa nici acesta nu are mai multe sanse de reusita in fata rasculatilor vlahi si bulgari, a caror putere in zona parea sa creasca de la o zi la alta.

Curand insa, Asanestii incep sa isi numere propriile pierderi insemnate. Dupa ce s-a opus izantinilor timp indelungat pe campul de lupta, Ioan ,san este ucis de catre IvanJo=IovanJe, un no il valah, dintr-o cauza care nu avea nimic de a face cu raz oiul sau cu politica, ci cuK dragostea. Desi *etru raz una moartea fratelui sau, doar un an mai tarziu il paste aceeasi soarta. $n ..=@ moare in urma unei conspiratii boieresti. A mai ramas in viata doar cel de-al treilea frate din dinastia Asanestilor, $onita, pe care grecii il numisera Ealoioanes 9Cel Arumos:. -esi nu exista nicio indoiala ca tocmai calitatile extraordinare ale celor trei frati au fost cele care au a(utat la propulsarea lor in fruntea rascoalei impotriva $mperiului 'izantin, dintre toti, $onita parea sa fie cel mai daruit cu remarcabile calitati militare si politice. $n vremea lui $onita, ceea ce a inceput ca o rascoala in semn de nemultumire pentru introducerea unui nou bir, s-a transformat in instaurarea si extinderea unui nou stat.

Datorita importantelor miscari de ordin politic si militar pe care le-a generat, Ionita a devenit una dintre cele mai insemnate personalitati valahe din 1alcani. ,cesta a intins granitele statului pe care il conducea, a o tinut recunoasterea oficiala atat a 1izantului, cat si pe cea a papei. De la acesta din urma, a o tinut recunoasterea titlului de rege pentru sine si cea de primat pentru arhiepiscopul isericii noului stat. $n acest sens, s-au pastrat documente care atesta corespondenta acestora, prin intermediului carora $onita ii cerea papei $nocentiu al $$$-lea coroana de imparat si sceptrul si demnitatea de patriarh pentru arhiepiscopul bisericii bulgare si vlahe. 0apa, in schimb, i-a cerut supunerea religioasa fata de )oma. Ambele parti reusesc sa a(unga la un consens si fiecare a obtinut, maimult sau mai putin, ceea ce si-a dorit. 0e 5 noiembrie .6#8, $onita este incoronat ca rege al bulgarilor si vlahilor, nu imparat asa cum a cerut initial. $ se preda diadema, sceptrul si bula trimise de papa. %data cu acestea a primit si dreptul de a bate moneda. $onita a promis, in schimb, respectarea legilor bisericii romane.

-ot ,sanestii sunt cei care transforma din temelii -arevetul, ridicand in mi6locul 1alcanilor o cetate demna de orice mare imperiu al vremii. ) cetate ce avea sa ramana cunoscuta in istorie su numele de -arnovgrad - a treia +oma si al doilea (onstantinopol. Asezata pe colinele /arevet, /rapezita, 1omina Erepost si Sveta *ora, pe ambele maluri ale raului $antra, cetatea ocupa o suprafata de ..#.### de metri patrati, imensa fortificatie fiind intarita cu ziduri uriase cu o inaltime de peste .# metri si o grosime de pana la ",8# metri. /rei porti succesive si tot atatea randuri de turnuri si creneluri au stat mai bine de doua secole in calea navalirilor barbare. Nu mai putin de 6. de biserici ortodoxe se aflau in incinta cetatii, fiecare dintre ele reprezentand centrul unei mici comunitati. Alaturi de ele se regasea si palatul tarilor, iar deasupra tuturor, in punctul cel mai inalt al

muntelui, fusese ridicata patriarhia, poate si ca un semn care sa aminteasca viitorilor monarhi ascendentul puterii religioase asupra celei civile. Construit pe ruinele unei basilici bizantine, complexul patriarhal ocupa ".### de metri patrati si a fost incon(urat, la randul lui, de ziduri cu creneluri. -imp de peste !33 de ani, aici s-a aflat unul dintre cele mai mari centre culturale ale 1alcanilor, lacas de invatatura pentru multi dintre carturarii vremii. Atat patriarhia, cat si restul cetatii au fost incendiate de otomani in anul ."=", anul prabusirii /arevetului si al $mperiului &laho'ulgar. 0rintre cei cazuti in apararea cetatii s-a aflat si ftimie din /arnovo, ultimul patriarh din /arnovgrad, cea mai distinsa personalitate a sfarsitului de secol C$&.

-esi noul stat, intemeiat de vlahi si de bulgari, a devenit in scurta vreme un stat totalmente bulgar din diverse considerente, aceasta miscare indrazneata a avut ca rezultat instaurarea puterii exemplului, avand in centrul ei trei emblematice figuri, a caror nationalitate reala a devenit ulterior un subiect aprins de discutie.

Descendenta ,sanestilor
Chiar daca faptele si miscarile istorice care dateaza de(a de =## de ani au fost in mare parte reconstituite, nationalitatea rasculatilor care au instaurat !Cel de-al doilea tarat bulgar!, asa cum a ramas in cartile de istorie, este inca controversata. $n privinta acestui aspect, istoricii romani si cei bulgari inca nu au reusit sa a(unga la un consens. (ert este ca invatatii ulgari contesta originea romana a ,sanestilor. In opinia lor, acestia ar fi fost ulgari sau chiar cumani, iar titlul pe care il purta Ionita de $+ege al ulgarilor si al vlahilor$ nu ar fi decat varianta modificata de catre scri ii cancelariei papale, care au inlocuit cuvantul $graecorum$ din documentele slave de la -arnovo, in $ lachorum$. 0rin urmare, $onita nu era !)ege al bulgarilor si al vlahilor!, ci al !bulgarilor si grecilor!. 0entru ca afirmatiile acestora nu sunt sustinute in ochii invatatilor romani, acestia din urma considera ca nationalitatea valaha a Asanestilor este mai presus de orice indoiala. -ovezile citate se bazeaza pe o serie de documente, provenind din surse si zone geografice diferite. $storicul roman Constantin C. *iurescu face in a sa lucrare !$storia )omanilor!o expunere detaliata a surselor pe care invatatii romani se bazeaza in sustinerea nationalitatii valahe a Asanestilor.

(ea mai importanta dintre acestea este cronica lui Nicetas (honiates ,Jominatos, care mentioneaza in repetate randuri ca *etru si Ioan erau vlahi si ca apartineau "acelui neam de oameni care locuiesc pe "untele Haemus si care inainte se numeau "ysi #locuitori ai "oesiei$ si care acum vla i se c eama". $ntr-o alta mentiune detaliaza cum intr-una din expeditiile bizantinilor, un preot a fost luat prizonier, iar acesta !s-a rugat lui Asan, graindu-i in limba lui, stiutor fiind de limba vlahilor, sa aiba mila de el si sa il sloboada!. 1ai departe, cronica lui Ansbertus, descrie trecerea cruciatilor prin 0eninsula 'alcanica si povesteste cum, la un moment dat, acestia au fost luati prin surprindere de acel valah $onita 9in textul original !'lachus ille $ohannitius!:, care avea pe langa el !valahi si cumani si altii!. $ata cum, un al doilea izvor, de origine germana de aceasta data, sustine nationalitatea valaha a Asanestilor. 1ai departe, vine randul cronicarilor francezi sa !depuna marturie! in favoarea romanilor. 8eoffro< de &illehardouin, ;enri de &alenciennes si +o ert de (lar< il mentioneaza pe Ionita su numele de $Cehan le 1lac$ sau $Cohanice le 1lac$. $n ultimul rand, dar nu in cele din urma, sunt documentele cancelariei papale, in care se consemneaza originea valaha a lui $onita si chiar faptul ca acesta se trage din vechii romani.

/oate aceste cronici, mentiuni si documente, luate laolalta, reprezinta pentru istoricii romani o dovada de netagaduit a nationalitatii valahe a celor trei frati Asanesti care, prin perseverenta si darzenia lor, au scris episodul in care istoria romanilor s-a intalnit cu cea a bulgarilor pentru a crea una dintre cele mai surprinzatoare pagini din istoria 'alcanilor. % istorie pe care ambele popoare ar trebui sa si-o recunoasca reciproc, in spiritul adevarului istoric.
***************************

Negru &oda 2 (el mai misterios persona6 din istoria romanilor

Foto (1) De mai ine de sapte secole, istoria ne vor este despre Intaiul Domn al -arii +omanesti, Intemeietorul (sau Descalecatorul daca preferati) Negru &oda. (u totii am invatat despre el inca din clasele primare si, daca ne este permis, l-am asemuit cu un erou legendar capa il sa infrunte toate imperiile vremii si sa ii uneasca pe valahii munteni intr-un singur stat. 'tie, insa, cineva cine a fost acest enigmatic persona6% Ii cunoastem originile, numele real sau macar fizionomia din vreo gravura medievala% 'tim despre el mai mult decat faptul ca i-a supus, cel mai pro a il prin forta armelor, pe voievozii si cne6ii locali din .untenia si ca s-a autointitulat 4.are voievod7%

) enigma cat o istorie

/egendele si povestirile cu privire la $descalecarea$ Negrului &oda in .untenia, undeva in 6urul anilor 1!I3-1D13, apar nu numai in hrisoavele medievale valahe ci si in cele straine, fapt ce scoate din discutie lipsa de autenticitate a acestei realizari. ste cert ca un persona( important a venit atunci din !/ara ,ngureasca! pentru a-i supune pe liderii locali sub o unica stapanire, eveniment favorizat, probabil, si de tensiunile politico-militare din uropa 9,ngaria era cuprinsa de puternice tulburari interne, in timp ce tatarii isi continuau ofensiva catre 0ortile de Aier:. -e ce trebuie sa acceptam o astfel de teorie? ,n motiv important il constituie chiar -iploma $oanitilor, document intocmit in anul .68@, la numai cinci decenii distanta de presupusa !descalecare!, document prin care regele ungur 'ela al $&-lea vorbeste, printre altele, de prezenta voievozilor locali Litovoi si Seneslau, precum si de cea a cne(ilor $oan si Aarcas. #ste cert ca orice persona6 din afara sferei de influenta a coroanei ungare care ar fi incercat sa se impuna in fata acestor lideri locali, nu ar fi putut fi decat unul care sa o faca prin forta armelor si mai putin prin diplomatie. ,n argument in plus al luptelor duse de misteriosul Negru &oda cu voievozii si cne(ii munteni il constituie si scrisoarea ambasadorului regelui -usan al Serbiei, Nicolo Luccari, cel care scria, in anul ."<6; !%egro &oeuoda din natione 'ngaro padre di &laico nel ()(* s+era impadronito di ,uella parte di &alac ia" - -egru 9oda, de natiune ungara, tatal lui 9laicu, cucerise in :;:< acea parte din 9ala*ia. 9om reveni asupra acestui citat. $nainte de a aprofunda aceasta afirmatie, trebuie sa mentionam si numele persona(elor asupra carora planeaza banuiala !intemeierii /arii )omanesti!. ste vorba de cunoscuta dinastie domnitoare; /hocomeriusH/ihomir 9cca .6=# - cca .".#:, 'asarab $ 9.".# - ."<6:, Nicolae Alexandru 9."<6 -

.">8: si fiii acestuia din urma, &laicu 9.">8 - ."@@: si )adu $ 9."@@-."5":. i sunt cei care domina politica interna valaha pe toata durata secolului al C$&-lea, deci, doar unul dintre ei poate fi misteriosul Negru &oda. )evenind la scrisoare ambasadorului Nicolo Luccari, nu putem decat sa concluzionam ca diplomatul in cauza se afla in fata unei grave erori 9 nu singura, din pacate, Luccari facand grave confuzii intre geti si goti si intre daci si dani:. &laicu, cel la care face referire italianul, este fiul lui Nicolae Alexandru dar, nici macar acesta din urma nu putea cuceri &alahia in anul .".# 9an asupra caruia italianul pare destul de sigur:, atata vreme cat a fost asociat la domnie cu tatal sau de abia in anul ."86. 1ai mult ca sigur ca, in anul .".#, Nicolae Alexandru nu era decat un copil. +amane astfel, prezumptia ca doar 1asara I sau tatal sau, -hocomerius=-ihomir, ar fi putut fi acel atat de enigmatic Negru &oda. $n aceeasi ordine de idei, patriarhul 1acarie de Antiohia trimite data descalecarii in anul .6=#, in vreme ce un hrisov din vremea lui 1atei 'asarab indica anul .6=6 ca an al intemeierii /arii )omanesti.

'i totusi, cine este Negru &oda%

Cu siguranta ca, pana la descoperirea unor noi documente medievale care sa faca lumina in acest caz, misterul va continua sa planeze asupra persona(ului atat de controversat, Negru &oda. $storicul Neagu -(uvara afirma in a sa "T ocomerius - %egru &oda, un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii -omanesti", ca doar tatal lui 'asarab $ putea fi acel $ntemeietor. Ca argument, istoricul aduce in discutie faptul ca anul 1D13 este, de fapt, anul mortii lui -hocomerius si cel al urcarii pe tron a lui 1asara I. Nici vor a de lupte in acel an. .ai mult, Neagu D6uvara afirma ca 1asara a fost recunoscut ca primus inter pares (.are voievod intr-o traducere li era) de catre toti voievozii si cne6ii munteni, fapta ce ar fi ramas in memoria oierilor valahi ca adevarata data a descalecarii. Cu siguranta ca o astfel de recunoastere nu ar fi putut veni decat ca urmare a unor merite deosebite ale tatalui sau. Numele lui /hocomerius il cunoastem dintr-un document intocmit de catre regele ungur Carol )obert de An(ou, in anul .""6, la doar doi ani dupa dezastrul armatei ungare de la 0osada. 0rin acest document, monarhul recunoaste faptele de vite(ie ale lui Laurentiu, comite de +arand, si ale fratelui sau in batalia mai sus amintita; ! .../i mai ales atunci cand, pornind oastea noastra stransa prin porunca regala, am a!uns in niste tinuturi de margine ale regatului nostru, ce erau tinute pe nedrept in Tara -omaneasca de catre Basarab, sc ismaticul, fiul lui T ocomerius". ste, practic, unica sursa din care aflam numele tatalui voievodului 'asarab. $mportant este, insa, modul in care monarhul ungur face referire la acest /hocomerius. Aaptul ca numele lui este retinut intr-o cronica regala nu poate decat sa confirme ipoteza conform careia /hocomerius era un persona( important si recunoscut, cel mai probabil, o capetenie razboinica. -e asemenea, lipsa unor titluri 9voievod, cneaz si, cu atat mai mult, mare voievod: sustine ideea ca nu el a fost $ntemeietorul ci, poate, cel care a pregatit terenul venirii acestuia. Nu sustinem ca 1asara I ar fi, 133L, Negru &oda, desi istoria si putinele dovezi adunate de istorici sustin aceasta ipoteza. (el mai pro a il, insa, 1asara ar fi venit pe tronul &alahiei din postuira fiului unei mari capetenii si ar fi fost recunoscut de catre ma6oritatea liderilor munteni drept unic stapanitor. Iar faptele sale aveau, cat de curand, sa confirme o atare titulatura.

1atalia de la *osada - actul de nastere al -arii +omanesti

-esi vasal al regelui ,ngariei, asa cum este numit in mai multe documente ale vremii, 'asarab daduse destule semne de rebeliune fata de cel ce ar fi trebuit sa ii fie suveranB Carol )obert de An(ou. In anul 1D!D, 1asara il spri6ina militar pe tarul ulgar .ihail 'isman in lupta impotriva Imperiul 1izantin, o actiune ce incalca vasalitatea sa fata de regele Ungariei. 'apte ani mai tarziu, la !: iulie 1DD3, voievodul muntean este alaturi de acelasi .ihai 'isman in lupta de la &el uzd, impotriva regelui sar 'tefan DecansJi, un aliat al lui (arol +o ert de ,n6ou. *ro a il, acesta a si fost motivul pentru care regele ungur decide sa dea o lectie re elului valah si sa il indeparteze de la domnie.

/recusera doar cateva saptamani de la infrangerea vlaho-bulgarilor de la &elbuzd si Carol da ordinul de adunare a armatei celei mari a ,ngariei. Cu toate acestea, 5### dintre cei mai buni cavaleri unguri se aflau in 0olonia, luptand impotriva cavalerilor teutoni. ste evident ca nu toata armata a putut fi stransa in campania indreptata impotriva lui 'asarab. Cu toate acestea, circa "#.### de cavaleri, cu mult mai mult decat putea strange valahul, luau drumul /arii )omanesti. Dionisie 'zecsi, castelan de .ehadia, si voievodul -ransilvaniei, -amas 'zecsen<i, se aflau alaturi de rege. *rimului ii fusese promis 'everinul, in timp ce al doilea urma sa primeasca o mare parte din &alahia. $n fata unei asemenea forte, 'asarab cere pacea si ofera in schimbul ei Severinul, plus o suma importanta in bani. Carol il refuza, insa, si il ameninta teatral, anuntand ca "il va scoate de barba, din muntii lui, ca pe un urs pe acel Bazarada0" $n timp ce 'asarab isi aduna oastea, circa .#.### de osteni, tarani si cavaleri, preferand sa se ascunda in munti si sa duca o tactica de hartuire, mandra armata ungara marsaluia catre Castru, Arg4s 9Curtea de Arges: resedinta domnului muntean. Severinul cade primul iar Curtea de Arges este incendiata de regele razbunator. 1olile si lipsurile armatei cauzate de pustiirea pamanturilor valahe de catre 1asara il silesc pe (arol +o ert sa ceara retragerea. Nu era chiar victoria zdro itoare pe care si-o dorise, dar era o lectie pe care valahul ar fi tre uit sa o inteleaga odata pentru totdeauna. -rumul de intoarcere al invingatorilor nu este cunoscut nici astazi, 0osada ramanand o locatie enigmatica pentru absolut toti istoricii. Cert este ca 'asarab, intelegand ca aceasta este singura lui sansa de a invinge floarea cavalerilor unguri, actioneaza fara sa stea in dubii. $n misterioasa trecatoare de la 0osada, el taie copacii astfel incat sa poate fi pravaliti peste dusmanii sai la o simpla impingere. 1ii de pietre sunt stranse cu acelasi scop pe marginea prapastiei. 0rin paduri, arcasii si calaretii sai nu asteptau decat semnalul de atac. $ar acesta nu a intarziat sa apara. /a I noiem rie 1DD3, 1asara lanseaza atacul surpriza asupra ungurilor. 'i ce mai surpriza a fost pe cei care se considerau invingatori. 1ii de cavaleri isi pierd viata inca din prima zi a luptelor. +drobiti sub pietre si trunchiuri de copaci, strapunsi de miile de sageti valahe, ei vad cum victoria lor se transforma intr-o infrangere catastrofala. .acelul dureaza pana pe 1D noiem rie, iar din insemnarile regelui (arol +o ert de ,n6ou, aflam ca apogeul luptei a fost acela in care cavalerii valahi (nicidecum taranii) au sar6at in mod repetat asupra supravietuitorilor. +egele ungur este salvat cu pretul vietii garzilor sale personale si scapa doar dupa ce isi schim a hainele cu Desev, fiul lui Dionisie, "cel pe care vala ii crezandu-l insusi regele l-au ucis cu cruzime". $mportant de mentionat este ca, desi in gravurile vremii, valahii apar imbracati in sumane si purtand straie taranesti, este greu de crezut ca doar cu o armata de tarani, 'asarab ar fi putut invinge una dintre cele mai mari armate ale uropei. 1ult mai probabila ne pare ipoteza in care cavalerii valahi ar fi fost unii atrenati si echipati asemenea celor occidentali, ei constituind nucleul armatei regulate. Ca o dovada, )adu $, nepotul lui 'asarab este reprezentat pe monede in armura vestica. /ot el comandase de la &enetia ...### de camasi de zale 9echivalentul platii lor de astazi s-ar ridica, cu siguranta, la zeci de milioane de dolari:, ori astfel de armuri nu erau destinate unei armate formata exclusiv din tarani. $n aceeasi ordine de idei, sa ne reamintim ca 1asara luptase alaturi de .ihail 'isman impotriva izantinilor si sar ilor. 'a fi facut oare aceste e9peditii de lupta cu o armata de tarani% *utin pro a ilK Aproape toti cavalerii unguri au fost ucisi in stramtoarea 0osadei, oferind posteritatii una dintre cele mai mari si mai rusinoase infrangeri din istoria ,ngariei. +egele (arol +o ert de ,n6ou nu a mai intrat niciodata in &alahia si nici nu a mai incercat sa lupte impotriva lui 1asara . -ara +omaneasca se nascuse iar visul Ungariei de a atinge .area Neagra se sfarsise pentru totdeauna. 0e tronul tarii )omanesti, pentru 86 de ani, avea sa stea cel pe care astazi il banuim a fiB Negru &oda $ntemeietorul.
*****************************************

.ircea cel 1atran 2 (osmarul de la +ovine

Foto (11) M#u cel intru ;ristos Dumnezeu inecredinciosul si ine cinstitorul si de ;ristos iu itorul si singurul stapanitor Io .ircea, mare voievod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind toata -ara Ungrovalahiei si partile de peste munti (parte din ,rdeal), inca si spre partile tataresti, si ,mlasului si Fagarasului herteg, si 1anatului de 'everin domn, si pe amandoua partile peste toata *odunavia (Dunarea) pana la .area cea mare si cetatii Darstorului stapanitor7. ,cesta este .ircea cel 1atran si aceasta este impunatoarea titulatura prin care era recunoscut domnitorul su care, intre 1D:? si 1>1:, -ara +omaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile. La 6" septembrie, acum >6" de ani, urca pe tronul 1unteniei 1ircea cel 'atran, unul dintre cei mai straluciti voievozi romani, descendent din 'asarab, fiul lui )adu, care va domni treizeci si doi de ani si se va dovedi un diplomat iscusit, un conducator de exceptie si un chivernisit gospodar de tara. De ce i se spune $cel 1atran$% Fiindca mai tarziu au fost si alti voievozi cu numele $.ircea$, iar cronicarii, vor ind de .ircea, cel din veacurile trecute, l-au numit astfel pentru a-l distinge, pe criteriu cronologic, de ceilalti. (hiar si marele nostru #minescu s-a inselat crezand ca .ircea era atran atunci cand s-a atut la +ovine cu sultanul, la acea vreme el fiind un voievod inca tanar. Sub 1ircea, nu doar intinderea statului muntean si viata militara au cunoscut o dezvoltare deosebita, dar si religia si economia si-au intins aripile. 0olitica externa a marelui voievod a fost dominata de prime(dia otomana. /oate luptele pe care 1ircea cel 'atran a fost silit sa le poarte au fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii. Cu acestia a incheiat aliante trainice in lupta comuna antiotomana. -ar raportul de forte a devenit repede inegal si domnitorul muntean a trebuit sa recunoasca superioritatea otomana si sa a(unga la o intelegere cu 0oarta. 0latind haraciul, a reusit un lucru esential; si-a asigurat continuitatea vietii politice si a pastrat fiinta statului muntean.

,menintarea 'emilunei si +ovine

$nceputul conflictului cu turcii are loc in anul ."5=, atunci cand 1ircea il a(uta cu oaste pe Lazar, cneazul sarbilor, in lupta de la Eossovopol(e 9Campia 1ierlelor:. Lazar convocase la lupta impotriva !necredinciosilor! toata crestinatatea, insa raspunsurile au fost intarziate sau absente in cea mai mare lor parte. /a inceput, sortii au parut a fi de partea crestinilor mai ales ca fanaticul sar , .ilos ) ilici, l-a ucis pe insusi sultanul .urad. Fiul acestuia insa, 1aiazid Ilderim (Fulgerul), va lua imediat comanda armatei turcesti si va schim a retragerea initiala intr-o stralucita victorie. Crestinii au fost zdrobiti iar cneazul Lazar insusi isi va pierde viata. Asteptandu-se la razbunarea turcilor pentru implicarea sa in lupta, 1ircea ia masuri, consolidand linia -unarii prin ridicarea cetatii de piatra la *iurgiu si prin fortificarea celei de la /urnu 9sau Nicopolul 1ic:. &oievodul va incheia la .# decembrie ."5= si un tratat de alianta cu regele polonez &ladislav $agello iar printrun act semnat la .@ martie ."=#, domnul muntean se apropie si de suveranul ungur Sigismund. $ntradevar, atacul lui 'aiazid se produce.

-upa cucerirea 'ulgariei, care are loc in ."=", 'aiazid decide sa intreprinda o expeditie impotriva lui 1ircea. %astea turceasca asediaza si cucereste mai intai Silistra, de pe malul drept al -unarii, traverseaza fluviul, ocupa /urnu si inainteaza spre Arges. Alaturi de sultan se aflau vasalii sarbi 1arco Cralievici si Constantin -ragasevici. Lupta s-a dat la )ovine, pe malul unui rau inca necunoscut, in ziua de .# octombrie ."=8. )eferitor la acest loc - cuvantul !rovine! inseamna !santuri! - exista discutii; unii cred ca ar fi fost langa Craiova, altii il aseaza pe apa $alomitei in timp ce o a treia versiune il situeaza pe unul dintre raurile Calmatui, &edea, /eleorman sau Arges. (ert este ca atalia a fost crunta si sangeroasa, am ele ostiri dand dovada de mare inversunare si ura in incrucisarea armelor. Desi izvoarele sunt categorice in privinta iruintei lui .ircea asupra $paganilor$, ea nu a putut impiedica inaintarea armatei turcesti mult superioara numeric, asa incat romanii s-au retras spre ,rges unde o noua lupta a avut loc, de aceasta data defavora ila lui .ircea. -ocmai din acest motiv sunt istorici care opineaza ca, desi atalia de la +ovine este privita ca un episod de mare cutezanta a romanilor de su .ircea cel 1atran, importanta sa nu s-a ridicat chiar la proportiile atri uite in manualele de istorie. Cert este, insa, ca 1ircea era primul european care infrunta $mperiul %toman si care iesea cu capul sus dintr-o asemenea infruntare.

,liante crestine si dezastrul de la Nicopole

1ircea era constient de disproportia numerica si de puterea uriasa a turcilor precum si de unele dificultati interne, ca de exemplu aparitia unui pretendent la tron, un anume &lad, care inchinandu-se otomanilor a fost numit domn. Astfel, in urma luptei cu turcii din zona Argesului, 1ircea trece muntii si incheie la 'rasov, la @ martie ."=<, un tratat de alianta cu regele Sigismund al ,ngariei, tratat care

prevedea a(utorul reciproc in lupta antiotomana. La > aprilie, in acelasi an, armata lui Sigismund si cea a lui 1ircea reunite erau gata de plecare spre /ara )omaneasca. Campania a avut loc in cursul lunii mai si a dus la redobandirea cetatii /urnu din mana turcilor. /otusi, &lad cel pus de 'aiazid nu a putut fi izgonit, mai mult chiar, el va ataca armata lui Sigismund odata cu retragerea acestuia, princinuindu-i mari pierderi.

-re uie deci sa admitem ca .ircea a ramas ceva vreme in )ltenia sau s-a retras chiar in ,rdeal. *rin supunerea completa a 1ulgariei in 1DID, prin faptul ca sar ii erau vasali si prin e9peditia din -ara +omaneasca cu toate consecintele ei, ungurii se vedeau acum direct amenintati de puterea in plina ofensiva a turcilor. )egele Sigismund hotaraste ca este momentul pentru o mare actiune crestina impotriva !necredinciosilor! pentru a-i goni de la -unare si chiar din uropa. Atmosfera fusese pregatita; feudalii din Aranta, din *ermania, chiar cei din indepartata Anglie isi anuntau participarea la campania impotriva acestor noi fanatici ai lui 1ahomed. $n luna mai a anului .""> au inceput sa soseasca la 'uda90esta: primii cavaleri francezi si burgunzi, urmati de cei germani sub conducerea lui $oan de +ollern si de cavalerii englezi condusi de ducele de Lancaster. &enetia dadea a(utor cu flota ei, iar 'izantul intra si el in coalitie. $n toiul verii, mandra armata se indrepta spre tinuturile noastre.

La ." august, Sigismund era la %rsova, unde il astepta 1ircea cu oastea sa. Cu totul, crestinii erau in (urul a .##.###, dintre care >#.### cavaleri si 8#.### pedestrasi. Cetatile ocupate de turci, &idin si )ahova au fost luate fara greutate, armata crestina reusind sa asedieze si Nicopole, pe uscat si pe apa. 'aiazid era plecat in timpul acesta la /arnovo. Afland despre sosirea aliatilor, se indreapta degraba cu toate puterile spre cetatea asediata. Confruntarea decisiva intre crestini si musulmani are loc la Nicopole la 65 septembrie ."=>. .ircea, cunoscand cel mai ine felul de lupta al turcilor,

se ofera sa atace el primul, sfatuindu-l pe regele ungur cum sa a ordeze situatia. Nu $frontal$, asa cum o isnuiesc cavalerii francezi - invatati cu armurile lor grele, cu caii lor grei si ei im racati in zale, inchipuindu-si ca matura totul in fata lor. Nu frontal, ci atacul tre uie dat mai intai de cavaleria usoara, pentru a raspandi si anihila pedestrasii asezati in funtea armatei turce. /otusi, ducele 'urgundiei, Iean de Nevers, mandru de fala celor sase mii de cavaleri de sub comanda sa, va obtine de la Sigismund onoarea de a deschide el lupta, ceea ce s-a dovedit a fi o eroare. *reii cavaleri strabat in forta doua cete turcesti dar inainteaza prea adanc in campul otoman, randurile turcesti se inchid in urma lor si cavalerii sunt macelariti. $nsusi regele Sigismund abia scapa cu viata, fugind cu o corabie pe -unare, apoi pe mare, spre -almatia. Nicopole a reusit astfel sa fie numai o uriasa catastrofa pentru armatele crestinilor.

.area victorie si atacul lui -imur cel 'chiop

$nca o data, 1ircea se astepta la represalii. 0articiparea sa la coalitia ispravita atat de dureros la Nicopole trebuia sa atraga o replica, neintarziata, din partea lui 'aiazid. $ntr-adevar, in anul urmator, ."=@, o armata turceasca a trecut -unarea, in 1untenia, dar a fost infranta de voievodul muntean. 0oate cea mai prolifica batalie purtata cu succes din intreaga istorie a romanilor abia avea sa urmeze, odata cu sosirea anului de gratie .8##. (onform unui izvor contemporan, o armata otomana alcatuita din ??.333 de oameni - ceea ce pare e9agerat - facea o e9peditie de prada in Ungaria. /a intoarcere, erau atacati de .ircea cel 1atran, care avea de partea sa si un contingent ungar, in asa fel incat nici mai mult nici mai putin de D.333 de otomani au mai scapat peste Dunare. #ra a patra iruinta romaneasca asuprea turcilor din timpul acestui glorios voievod. $n anii urmatori, turcii n-au mai atacat 1untenia, 'aiazid organizand campania de cuceriri in *recia si Asia 1ica, si straduindu-se sa cucereasca Constantinopolul. $n anul ."== a murit domnul 1oldovei, Stefan $, in locul lui fiind ales ca domn $uga, zis %logul. 1ircea a socotit ca a venit timpul sa aiba in 1oldova un domn prieten si de aceea a trecut in 1oldova si l-a pus domn pe fratele acestuia, Alexandru cel 'un 9.8##-.8"6:, unul din figurile luminoase ale istoriei romanesti.

1aiazid, care distrusese floarea cavalerilor europeni, stia ca nu poate infrange dorinta de li ertate a romanilor dar, in orgoliul sau, dorea sa raz une infrangerile armatei sale din anul 1>33. $n clipa cand se pregatea sa atace din nou pe 1ircea insa, un eveniment de cea mai mare insemnatate pentru rasarit urma sa aiba loc; atacul hanului mongolilor, /amerlan sau /imur Len? adica /imur cel Schiop, care cuprinsese o mare parte din Asia si voia acum sa aiba si tinuturile stapanite de sultan. Cele doua armate s-au confruntat decisiv in batalia de la An?ara din anul .8#6, lui /imur Len? venindu-i in a(utor tatarii, in timp ce de partea lui 'aiazid au sosit sarbii lui Stefan Lazarevici. /upta s-a terminat prin infrangerea lui 1aiazid, parasit de multi dintre ai sai, victoria mongolului fiind completa. Insusi sultanul a cazut prizonier si a suferit din partea invingatorului o mare ofensaE agat intr-o cusca, a fost purtat prin toata ,sia, ca sa vada toate popoarele ce a6unsese stapanitorul temut de odinioara.

In spatele zidurilor inamice

-upa moartea lui 'aiazid au urmat lupte intre fiii acestuia pentru domnie, care au permis vecinilor, cel putin pentru o vreme, sa scape de prime(dia otomana. Astfel, imparatul de la Constantinopol a recastigat cateva cetati, Stefan Lazarovici s-a proclamat independent, iar fiii lui Strasimir si Sisman au vrut sa elibereze 'ulgaria, dar n-au reusit. 1ircea a trecut -unarea si a cuprins sudul -obrogei. (etatea Darstorului i-a deschis portile, ca de altfel si (hilia, unde negustorii italieni din 8enova l-au chemat pe domn si i-au cerut protectia. 0entru scurt timp, 1ircea a nutrit speranta ca prime(dia otomana poate fi inlaturata prin alungarea turcilor din uropaF se bizuia pe puterea armatei sale si pe a(utoarele principilor crestini, mai ales pe Sigismund al ,ngariei, cu care se intalnise la Severin in toamna anului .8#> si pe Stefan Lazarevici al sarbilor, pe care-l a(utase in recucerirea cetatii 'elgradului.

-ar, repede, domnul muntean s-a convins ca nu se poate bizui decat pe ai sai; Sigismund promisese mult dar nu facuse nimic. /otusi, 1ircea va incerca un fin (oc diplomatic pentru slabirea puterii otomane, si anume spri(inirea lui 1usa, fiul lui 'aiazid, in lupta pentru tronul otoman. L-a adus pe acesta in /ara )omaneasca, i-a aratat o atentie deosebita ba, mai mult, a trimis la Constantinopol pe fiul sau, &lad, ca sa-i indemne pe bizantini sa-l spri(ine pe 1usa. 1ircea il a(uta pe 1usa si cu o armata condusa de nepotul sau, -an, gratie careia 1usa il bate, in .8.., pe Soleiman si se proclama sultan de Adrianopol. 1usa ii ofera lui 1ircea o serie de posesiuni in dreapta -unarii si pentru o vreme, /ara )omaneasca cunoaste pacea si se reface dupa atatea lupte grele. $n anul .8.", 1usa este infrant de un alt frate, 1ahomed care, fireste, nu uita spri(inul de care fratele sau s-a bucurat din partea lui 1ircea.

.usulmanii trec din nou Dunarea si recuceresc cetatile-cheie 8iurgiu si -urnu si ocupa Do rogea, pe care o vom prelua prin lupta a ia in anul 1:"". 1ircea l-a a(utat pe un alt pretendent la tronul sultanului, pe 1ustafa, care a stat un an la Curtea de Arges, dar si acesta a fost invins de 1ahomed, in anul .8.>. Cu aceasta se incheie orice incercare a domnului muntean de a spri(ini un sultan care sa-i fie recunoscator. 1ircea este obligat sa recunoasca superioritatea puterii otomane; a dus tratative cu sultanul si a acceptat sa-i platesca bir, haraciul anual, in schimbul independentei tariiF era rascumpararea pacii prin tratatele numite !capitulatii!, care garantau neamestecul turcilor in organizarea interna a /arii )omanesti.

*olitica si ctitoriri
-imp de aproape 1@ ani, .ircea cel 1atran a fost principele crestin care s-a ucurat de cea mai mare faima si autoritate in rasaritul #uropei, fiind singurul care a invins de doua ori pe temutul 1aiazid Ilderim. &enetienii l-au considerat cel mai puternic dintre principii crestini care au luptat cu otomanii, iar cronicarul turc /euclavius l-a numit $*rincipe intre crestini, cel mai viteaz si cel mai ager$. 0olitica interna a lui 1ircea cel 'atran s-a axat pe dezvoltarea comertului si a vietii economice. $n anii .8#" si .8#= a incheiat tratate economice cu lipovenii, iar in anul .8." cu brasovenii. /ara )omaneasca exporta blanuri, piei, vite, sare, miere, ceara, grau, peste si branza, iar importurile veneau atat din rasarit, cat si din apus. Ca multi alti voievozi romani, 1ircea cel 'atran este si ctitor de biserici. Cea mai de seama manastire construita de 1ircea este Cozia, care avea sa serveasca de necropola domneasca lui si familiei sale. -in hrisovul de danie din 6# mai ."55, anul zidirii Coziei, rezulta ca !a ridicat din temelie o manastire in numele sfintei si de viata datatoarei si nedespartitei /reimi... la locul numit Calimanesti, pe %lt!.

.anastirea (ozia pastreaza pana azi chipul ctitorului .ircea, impreuna cu cel al fiului sau .ihail. 1ircea ne apare tanar, asa cum era cand a zidit manastirea, de talie mi(locie, cu ochii albastri si par castaniu. ste imbracat cu vesminte bogate, cu haina scurta, cu ciorapi stramti, pe genunchi avand cusut cu fir de aur vulturul cu doua capete. -easupra poarta o hlamida din purpura, prinsa pe umarul drept cu o agrafa de aur batuta cu pietre scumpe, ca la imparatii bizantini sau regii francezi. 0e cap poarta o coroana cu trei colturi, semn de mare domn. 1ircea cel 'atran a incetat din viata la ". ianuarie .8.5, fiind inmormantat la ctitoria sa de la Cozia, la 8 februarie, acelasi an. Daca ne gandim numai ce a insemnat viata *eninsulei 1alcanice in timpul secolelor de dominatie turceasca, putem aprecia la 6usta sa valoare rezistenta lui .ircea. Fara acest mare voievod, este foarte pro a il ca intregul curs al istoriei muntene si, prin consecinte, al intregii istorii romanesti, ar fi avut o cu totul alta dezvoltare si alte proportii, nu neaparat dintre cele mai fericite.
**********************************

+adu de la ,fumati 2 Domnitorul celor !3 de raz oaie

Foto (:) M'a va fie stiute raz oaieleK pe care le-am facut euE cel dintai raz oi cu agarenii, al doilea de la 8u avi, al treilea la satul 'tefeni, langa Nea6lov, al patrulea la (le6ani, al cincilea la (iocanestiK, al nouasprezecelea la satul +ucar, al douazecelea la Didrih7. ,ceasta este

inscriptia sfredelita pe piatra de mormant a lui +adu de la ,fumati, domnitorul roman care a purtat douazeci de raz oaie in numai trei ani de domnie din cei aproape opt la carma -arii +omanesti. Despre +adu de la ,fumati au auzit pro a il, macar in treacat, toti cei prezenti fie si numai sporadic la unele lectii de istorie predate in scoala generala si in liceu. *entru covarsitoarea lor ma6oritate insa, +adu de la ,fumati este doar un nume cu rezonante nefiresti spre amuzante si nu persona6ul important al istoriei romanilor pe care il prezinta cronicile.Avem de a face cu unul dintre acele cazuri de personalitati care, gratie numelor, raman de neclintit in memoria celor ale caror urechi au auzit vreodata de ei, dar despre ale caror realizari si fapte de vite(ie nu se stie mai nimic. )adu de la Afumati nu a avut o domnie foarte indelungata in /ara )omaneasca, ea fiind chiar intrerupta de mai multe ori, insa numarul si importanta razboaielor pe care domnitorul le-a purtat atat timp cat a fost suveran, il recomanda drept un factor ma(or al pastrarii identitatii nationale romanesti.

(ronicile spun ca dupa moartea lui Neagoe 1asara , domnul -arii +omanesti intre 1@1! si 1@!1, o crunta z atere s-a iscat pentru do andirea domniei.0ersona(ele actante? Aiul sau /eodosie, prea tanar si cu o fire slaba, dar avandu-i de partea sa pe regentii doamna lena si banul 0reda Craiovescu, fiul lui 'arbu, si -ragomir Calugarul zis &lad &oievod, ridicat din partea boierilor pribegiti ai 1oldovei. % lupta se aprinde la /argoviste intre cele doua tabere adverse, 0reda cazand pe campul de batalie. /otusi, atunci cand begul din Nicopole, si el un pretendent la tronul /arii )omanesti, 1ehmet 'e4, isi face aparitia invocat de /eodosie, soarta armelor se schimba. &lad este invins, facut prizonier si trecut peste -unare unde, sub staruintele lui 'adica, unchiul lui /eodosie, este decapitat. Lucrurile erau insa departe de a se linisti pentru ca, in ianuarie .<66, un nou pretendent la tron se ridica, +adu, fiul nelegitim al lui +adu cel .are. ,cesta isi avea asezarea in satul ,fumati din Ilfov, singurul motiv pentru care va intra mai tarziu in istorie su denumirea

de +adu de la ,fumati. 1ehmet va veni inca o data in a(utorul lui /eodosie si o serie intreaga de lupte cu rezultat schimbator se va da intre parti, cu triumful lui )adu in *ubavi si la Stefeni pe Nea(lov dar cu biruirea sa la Cle(ani, urmata de retragerea peste munti, la 'rasov. 0rime(dia era mare pentru ca, desi 1ehmet ar fi trebui sa se retraga acum, odata indepartat pericolul, el decide sa il trimita pe /eodosie la Constantinopol si sa pastreze tronul pentru sine.

-ara putea deveni pasalac, ca si 1ulgaria, 'er ia si 8recia. (ronica adauga chiar ca de la (onstantinopol i se daduse domnia, in urma unei cereri pe care o facuse. Daca planul lui .ehmet nu a iz utit, aceasta se datoreaza in intregime perseverentei si vite6iei lui +adu de la ,fumati. A(utat de voievodul $oana +apol4a, )adu se repliaza in Ardeal, infrange oastea turceasca la *rumazi, fugarind-o pana la Nicopole si Sistov, unde au loc alte ciocniri. 0este nu mai mult de o luna insa, atacul furibund al lui 1ehmet il obliga pe roman sa se retraga inca o data, in august .<66. /ronul este din nou dobandit in octombrie, dupa batalia de la Cetatea 0oenarilor, iarasi recucerit de turci in februarie .<6", pentru a fi recastigat de )adu in aprilie .<6", in urma unui nou razboi.

-evenise limpede pentru domnul /arii )omanesti ca lucrurile nu puteau continua in aceeasi maniera si ca trebuia sa a(unga la un consens cu 0oarta. /ratativele anuntau sa aiba un final fericit, succesul chiar fiind anuntat la un moment dat la 'rasov cand, in urma opozitiei lui 1ehmet, o terta parte are castig de cauza, tronul fiindu-i incredintat lui &ladislav, nepotul lui &ladislav al $$-lea 9.88@ - .8<>:. Noul domn se ucura la inceput de sustinerea (raiovestilor, dupa care intre cele doua parti erupe un conflict. &ladislav este inlaturat in noiembrie .<6" de catre boieri, care inscauneaza domnitor pe ruda lor, comisul 'adica, fiu nelegitim al lui )adu cel 1are si var primar cu Neagoe

'asarab. -omnia lui tine insa putin, deoarece turcii simuleaza confirmarea inscaunarii si, intinzandu-i o capcana, il !scurteaza de cap!. )adu de la Afumati, de(a pornit impotriva noului domn, se foloseste de impre(urare si reocupa scaunul /arii )omanesti. &ladislav nu avea totusi sa renunte prea usor la tronul pe care il avusese in stapanire si, dupa ce reface prietenia cu Craiovestii, porneste impotriva lui )adu, care, in iunie .<68, se vede fortat sa se retraga in fata adversarului sau. Cu tot a(utorul primit din partea Craiovestilor, &ladislav refuza sa uite conflictul din trecut si il inlocuieste in dregatoria de mare ban pe 0arvu printrun anume /atul. 0uternicii si ambitiosii boieri de peste %lt nu accepta cu prea mare usurinta o asemenea umilire si, drept raspuns, trec de partea lui )adu de la Afumati. Avandu-i alaturi, acesta izbuteste sa inlature pe &ladislav, prin lupta crancena de la -idrih din septembrie .<68.

-ar )adu era constient ca, "fiind putini si tara mica, nu vor putea sa se tot bata cu un imparat ce au luat si au cuprins atatea tari si are o multime de oameni". Aceasta realitate avea sa fie sustinuta de batalia de la 1ohacs, in 6= august .<6>, unde maghiarii au fost spulberati de turci. Ca atare, )adu trebui sa se supuna fatalitatii; primi de la sultan steagul de domnie, in felul acesta tara fiind scapata de prime(dia de a fi transformata in pasalac, asa cum se va intampla, ceva mai tarziu, cu mult mai puternica ,ngarie. Noile tratative cu turcii sunt incununate de succes, pentru a a(unge aici )adu fiind nevoit sa se duca el insusi la 0oarta, unde se va bucura de spri(inul pretios al sangeacului 'elgrad. La . februarie .<6<, reintors in tara, domnul putea anunta brasovenilor ca-si

intocmise treburile la Constantinopol. ra, in fond, o victorie pentru acela care timp de mai multi ani luptase impotriva turcilor.

Cu toata intarirea turceasca, anul .<6< nu fu insa un an linistit pentru )adu; &ladislav izbuti sa reocupe tronul pret de cateva luni, in timp ce in 1ehedinti se ridica un vra(mas asupra voievodului, batut insa si ucis de catre banul 0arvu Craiovescu. $n anii urmatori nu se mai constata alte incercari de-ale domnisorilor, )adu de la Afumati avand parte si de un rastimp mai linistit. -ar un conflict de alta natura pandea din umbra. 'pre finele anului 1@!@, sotia lui +adu, fiica vornicului &laicu, decedeaza iar el se recasatoreste, la sfarsitul lunii ianuarie 1@!?, cu +u9andra, fiica cea mai mica a lui Neagoe 1asara . Devenea astfel ruda cu puternica familie a (raiovestilor, care va fi de acum inainte alaturi de domn. Savarsind insa casatoria, isi va atrage dusmania lui Stefanita, domnul 1oldovei, care o vroia si el de sotie pe aceeasi femeie, pe temeiul unei vechi fagaduieli a lui Neagoe. Aceasta situatie va face ca anul .<6> sa fie marcat de o prima expeditie de razbunare a lui Stefanita, o a doua, un raspuns din partea lui )adu si o a treia replica a celui dintai. )ecunoscut de turci si spri6init de (raiovesti, +adu ar fi putut domni vreme indelungata, daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre sfarsitul anului .<65, o grupare de boieri, in frunte cu Neagoe vornicul si -ragan postelnicul, nemultumiti probabil de influenta puternicei familii de peste %lt, se ridica impotriva domnului. Acesta, surprins si neavand la indemana oastea spre a li se opune, este nevoit sa fuga in graba. Se indreapta inspre partea de apus a tarii, unde stia ca va gasi a(utorul Craiovestilor, dar boierii il a(ung pe drum, la )amnicu &alcea si, nerespectand nici macar lacasul dumnezeiesc in care )adul de la Afumati se refugiase, il ucid in biserica de pe dealul Cetatuii, sub ochii ingroziti ai preotului, la data de 6 ianuarie .<6=, aceeasi zi in care este ucis si fiul sau &lad.

-rupul lui +adu a fost dus la manastirea din (urtea de ,rges, desupra mormantului sau s-a asezat o lespede frumoasa de marmura, pe care viteazul voievod este infatisat calare, cu uzduganul in mana si cu mantia fluturand. % lung inscriptie pomeneste toate razboaiele pe care le-a purtat; primul fara indicarea localitatii, apoi !la Gu"avi= la satul Ste eni pe -ea$lov= la /le$ani= la /iocanesti= la cetatea Bucuresti= la cetatea )argovistei= la raul Argesel, la satul Plata= la Alimanesti, pe )eleorman= cel mai iute si cel mai vartos din toate ra!"oaiele la Gruma!i, cu > sangeacuri= la -icopole= la Sistov= la cetatea Poenari, cu taranii= la G*erg*ita= iar la Bucuresti= la oras, la Slatina= la cetatea Bucuresti, cu 9ladislav voievod= la satul Rucar= la Didri*.! Nu mai putin de douazeci de lupte in trei ani si ceva, dintre care multe victorioase. *oate tocmai de aceea un document de la .ihnea, din > iunie 1@::, il si numeste pe +adu $cel &iteaz$.

0oate ca renumele si amploarea bataliilor purtate de )adu de la Afumati cu turcii si cu toti asupritorii /arii )omanesti ai inceputului de secol C&$ nu sunt considerate de talia actelor de vite(ie si a domniilor unor voievozi cu greutate precum 1ihai &iteazul, Stefan cel 1are sau 1ircea cel 'atran. *oate ca ataliile lui +adu de la ,fumati au fost mai multe niste atai decat niste raz oaie si poate ca in intregul angrena6 el a indeplinit numai rolul unui suru sau al unei mici rotite dar, chiar si in lipsa acestor componente, acolo si atunci unde este nevoie de ele, poate functiona optim un ansam lu. (u siguranta, si soarta -arii +omanesti ar fi putut fi una mult mai sum ra daca +adu, cel din ,fumati, nu s-ar fi am itionat, din patriotism sau din orgoliu personal - nici macar nu mai conteaza atat de mult - sa nu lase patria in maini vra6mase si straine. -esi scurta si mereu intrerupta de luptele cu cei ce pretindeau tronul de la 0oarta, domnia sa a reprezentat una dintre cele mai elocvente lectii de demnitate ale luptei impotriva $mperiului %toman
*************************

*etru (ercel 2 frumosul aventurier venit din ,pus

Foto (:) , ridicat iserici, un mic palat domnesc de-o mare frumusete, a construit instalatii de aprovizionare cu apa si a infiintat un atelier pentru fa ricarea tunurilor de ronz 2 realizari importante in cariera unui domnitor, si cu atat mai remarca ile pentru un voievod care a domnit mai putin de doi ani. (u toate acestea, istoria l-a pastrat in amintire mai degra a pentru e9centricitatile lui, pentru viata lui aventuroasa si pentru aparenta plina de farmec a persoanei sale, ignorand insusirile care ar fi putut face din el un mare domnitor 2 daca soarta ar fi fost mai induratoare cu el.

Un favorit regal
0ana si porecla sub care a ramas cunoscut - cea de Cercel - se datoreaza doar unui amanunt frivol; cercelul pe care il purta in ureche si despre care se spune ca era facut dintr-o perla mare cat un ou de porumbel.$n ochii boierimii valahe de la sfarsitul secolului al C&$-lea, acest detaliu aparea ca o extravaganta, ba chiar ca o curiozitate care nastea intrebari asupra gusturilor si purtarilor noului domn. -ar lucrurile erau, de fapt, mai simple; *etru (ercel nu facea decat sa poarte ceea ce era la moda5 e drept, nu in &alahia, ci in tarile #uropei occidentale, pe care le colindase, unde traise si unde isi insusise maniere, cultura si conceptii care se deose eau mult de cele ale domnilor munteni cu care erau o isnuiti oierii.

0etru Cercel traise o vreme la curtea regelui 7enric al $$$-lea al Arantei, fiind chiar unul dintre favoritii acestuia, acei !mignons! - tineri frumosi, eleganti, foarte preocupati de moda, pe care protestantii, adepti ai so rietatii in moravuri si infatisare, ii arfeau si ii acuzau - era, pe vremea aceea, o acuzatie grava, - de inclinatii homose9uale. Dar acesti mignons par sa fi fost, mai degra a, ceea ce in zilele noastre se numeste, cu un termen foarte nou, metrose9uali ar ati care dau o mare atentie infatisarii lor si tendintelor modei. $n ochii austerilor protestanti, aceste preocupari erau o dovada de efeminare, iar de aici pana la acuzatia de homosexualitate nu mai era decat un pas. Cercelul purtat intr-una dintre urechi nu era, totusi, decat o moda, raspandita in anii .<5#. $n mai multe porterte ale regelui 7enric al $$$-lea, acesta apare purtand la ureche o perla de o marime impresionanta, astfel incat, la urma urmei, 0etru Cercel nu facea decat sa urmeze un trend al modei, cum am spune azi.

Si in Anglia elizabetana, barbatii se imbracau uneori chiar mai impodobit decat femeile, purtand flori in par si cate un cercel cu perla la ureche. ,n portret al lui sir Galter )aleigh, realizat in .<55, ne-a arata pe acest faimos ostean si navigator, din vremea domniei lizabethei $, purtand la ureche un cercel cu o perla enorma, asa cum era si cel care ii va fi impresionat pe contemporanii munteni ai lui 0etru Cercel.

.ostenitorul ratacitor
0etru era fiul domnitorului 0atrascu cel 'un, care carmuise &alahia intre anii .<<8-.<<@. 0etru si-a trait prima tinerete mai mult pribeagF colindand prin mai multe tari, devenise, in cele din urma, a(utat si de frumusetea sa fizica, un persona( deosebit de interesant si atragator. &orbea mai multe limbi straine si scria chiar versuri in italiana - in opinia cunoscatorilor, nu exceptional de valoroase, dar care au fermecat-o pe regina Caterina de 1edici, mama italianca a lui 7enric al $$$-lea. In calitatea sa de fiu de domn, *etru se credea indreptatit sa pretinda tronul &alahiei, dar in vremurile acelea - si inainte de ele, si timp de cateva secole dupa aceea - accesul la tronul unuia dintre *rincipatele +omane depindea de unavointa si spri6inul Inaltei *orti )tomane. iar bunavointa si spri(inul se cumparau cu bani grei. greu de imaginat azi ce insemna, in acele vremuri, cursa pentru ocuparea tronurilor &alahiei si 1oldovei, aflate la cheremul sultanului otoman. $ntrigi, denunturi, reclamatii, scrisori calomnioase, sume uriase platite drept mita unor inalti dregatori ai curtii de la Stambul... o adevarata (ungla a coruptiei, in care pretendentul care dadea cei mai multi bani isi cumpara, practic, tronul. -aca beneficia si de niste !pile!, cu atat mai bineF recomandarile

unui inalt persona( puteau fi de a(utor, dar principalul argument erau darurile bogate, de care nici un pretendent nu era scutit.

*etru avea de luptat cu un dusman puternicE .ihnea al II-lea care, impins de la spate de mama sa, #caterina 'alvaresso, am itioasa si fara scrupule, era hotarat sa lupte cu toate armele ani si intrigi - pentru a pastra tronul .unteniei, pe care se urcase in 1@"". Aara a ignora aspectul financiar al chestiunii, 0etru Cercel a hotarat sa-si foloseasca si relatiile de la curtea Arantei pentru a-si asigura izbanda. $narmat cu bunavointa persona(elor de rang inalt pe care le frecventa, a putut apela la ambasadorul Arantei pe langa Sublima 0oarta, IacJues de *ermign4, cerandu-i spri(inul. Asta se intampla in .<@=. $n .<5., trecand si prin alte tari ale uropei si pledandu-si cauza pe langa puternicii vremii, s-a dus el insusi la Stambul 9Constantinopol:, pentru a da lupta la fata locului, dar abia in .<5" a izbutit sa obtina de la sultanul 1urad al $$$-lea ca 1ihnea sa fie inlaturat, lasandu-i libera calea spre tron.

Un inceput plin de promisiuni

Cronici ale vremii povestesc ca noul domn a fost bine primit in &alahia. Un voievod tanar si frumos, elegant si plin de farmec, avea toate sansele sa fie admirat de oieri si de popor, deopotriva. *e deasupra, el era fiul lui *atrascu, supranumit $cel 1un$ din pricina ca avusese o fire la6ina, toleranta si o domnie linistita, fara conflicte grave cu oierimea, iar aceasta frumoasa reputatie a tatalui se rasfrangea si asupra fiului. &oievodul si-a stabilit curtea la /argoviste 'ucurestiul era, pe vremea aceea, un mic oras mai putin important, care slu(ea ca un fel de capitala alternativa. $n primele luni de domnie, lucrurile au mers bine, iar *etru (ercel a putut sa se remarce prin cateva infaptuiri care au dat tuturor speranta ca venisera vremuri mai une pentru tara. %rasul a fost imbogatit cu instalatii de apa si cu numeroase infrumusetari arhitectonice marcate de gustul si ideile occidentale ale noului domn si care au starnit admiratia contemporanilorF intre altii, a unui anume Aranco Sivori, fiu al unui negustor genovez si care, devenit secretar al lui 0etru Cercel, a lasat o descriere plina de amanunte interesante - si de imensa valoare documentara - privitoare la persoana domnitorului, la curtea si la capitala sa.

-in nefericire, !luna de miere! n-a tinut mult, iar dezmeticirea a fost amara. Domnitorul avea nevoie de multi ani, nu numai pentru a finanta lucrarile incepute, nu numai pentru a-si recupera sumele enorme cheltuite pentru a do andi tronul - sume care fusesera o tinute prin imprumuturi facute la (onstantinopol -, dar si pentru ca una dintre conditiile inlocuirii lui .ihnea cu *etru (ercel fusese ca acesta din urma sa ia asupra lui o mare parte din datoriile lui .ihnea catre Inalta *oarta. 0rotectorii otomani ai lui 0etru nu intelegeau sa piarda bani la afacerea asta. Asa incat domnul a recurs la metoda consacrata de a aduna bani; a sporit birurile. %r, nu exista masura mai nepopulara pe atunci - ca si astazi - decat aceea de a impila si mai rau oamenii din popor. S-au adaugat la aceasta neintelegerile cu boierii pamanteni, generate de ciocnirea dintre ideile inovatoare ale lui 0etru Cercel si obiceiurile din batrani la care tineau marii dregatori. -omnitorul era incon(urat de curteni francezi si italieni si dorea sa introduca la curtea sa stralucirea curtilor princiare occidentale, promovand conceptii care, pentru boierii traditionalisti, constituiau tot atatea noutati suparatoare. 9)ezistenta la schimbare era, si pe atunci, un fenomen larg raspandit si cu manifestari nebanuit de puternice.: #ra, de fapt, o lupta intre vechi si nou, intre )rient si )ccident, o ciocnire intre #vul .ediu romanesc si +enasterea apuseana. Disputele au

degenerat in conflicte deschise, in urma carora *etru (ercel a poruncit e9ecutarea a trei dintre marii dregatori. Domnitorul a pierdut, astfel, si spri6inul clasei conducatoare.

*ra usirea
1ihnea, care, dupa inlaturarea sa de la domnie, plecase la Constatinopol si incepuse imediat demersurile - a se citi !intrigile! - pentru a-si recupera tronul, a profitat de !criza de imagine! a domnitorului 0etru Cercel. Si-a sporit darurile catre $nalta 0oarta, calomniile la adresa lui 0etru si insistentele de a fi repus pe tron. ,nii cercetatori considera ca aceeasi inclinare pro-occidentala care ii scandalizase pe boierii munteni a fost unul dintre motivele pentru care $nalta *oarta i-a retras lui *etru (ercel spri6inul. ,legand drept capitala, in locul 1ucurestiului, -argovistea, un oras aflat mai departe de granita - deci de influenta turceasca -, usor de aparat si legat direct de -ransilvania - adica de )ccident -, *etru (ercel parea sa afirme o vointa de a se distanta cat mai mult de Imperiul )toman, apropiindu-se, in schim , de civilizatia.apuseana. vident, asa ceva nu putea fi pe placul $naltei 0orti, pentru care controlul asupra 0rincipatelor )omane, din care obtineau bogatii enorme, sub forma haraciului 9tributului: si a mitei prile(uite de numirea domnilor, era esential. $n aceste conditii, 1ihnea - fostul domn - parea un candidat mai bun, nu numai sub aspectul financiar - al darurilor facute pentru a influenta alegerea -, ci si din punct de vedere politic. In 1@:@, dupa nici doi ani de domnie, *etru (ercel, a carui popularitate scazuse foarte mult, si-a dat seama ca urma sa fie mazilit. N-a mai asteptat sa se intample asta, ci a parasit &alahia, luandu-si cu el averea - documentele vorbesc despre 8" de care pline cu bogatii - si a pornit spre /ransilvania, sperand ca, de acolo, sa se indrepte spre vest. , ia a6uns in ,rdeal, insa, a fost tradat de oamenii din escorta sa, care l-au 6efuit. Fugarul a fost arestat la .edias si intemnitat in .aramures. In 1@:", a iz utit sa evadeze, co orand pe o funie. , incercat sa caute spri6in la fostii sai protectori, dar norocul isi intorsese fata de la elE nici Franta, nici +epu lica &enetiana, nici +oma nu l-au mai spri6init indea6uns. $storicul

Alexandru -. Cenopol e de parere ca acesta rasturnare de intentii s-a petrecut ca urmare a faptului ca 0etru Cercel esuase in a realiza ceea ce protectorii sai din %ccident asteptasera de la el. $l spri(inisera cu gandul de a avea un aliat in 'alcani, ca o modalitate de a-si extinde influenta in uropa de sud-est, cu atat mai mult cu cat la )oma circula ideea unei cruciade anti-otomane, menita sa stavileasca extinderea expansiunii turcesti catre apus. Asadar, tarile vest-europene incercau sa pregateasca terenul. ,n print format dupa modelul occidental si indatorat puterilor vestice le-ar fi slu(it minunat scopurile. (u alte cuvinte, *etru (ercel reprezentase o investitie si o unealta. Neiz utind sa-si pastreze tronul, a devenit neinteresant. *oate era prea oem, prea visator pentru a servi telurilor politice ale marilor puteri europene.

La Constantinopol, unde s-a dus din nou, in cele din urma, intr-o incercare disperata de a-si recapata tronul, nu mai avea, deci, suficient spri(in diplomatic si nici financiar. +ivalul sau, .ihnea, a redo andit tronul &alahiei. (Ulterior, in 1@I1, acesta a fost iarasi mazilit si chemat la (onstantinopol, unde, pentru a-si scapa viata, a a 6urat credinta ortodo9a si s-a convertit la Islam, de unde si porecla su care a ramas in istorieE .ihnea -urcitul). 0etru a fost intemnitat la inchisoarea dicule 9!Cele Sapte /urnuri!:, iar peste cateva luni, in .<=#, pentru a pune capat, o data pentru totdeauna, oricarei probleme din partea lui, turcii, cu contributia lui 1ihnea, s-au descotorosit de el; spunandu-i-se ca va fi surghiunit in )odos, a fost urcat pe o corabie, iar in mi(locul 'osforului, a fost ucis. -intr-o legatura cu o femeie necunoscuta, 0etru Cercel a avut mai multi copii, dintre care unul, 1arcu Cercel, a fost, pentru foarte putina vreme, in anul .>##, guvernator al 1oldovei, atunci cand cele trei tari romane s-au unit pentru scurt timp, sub domnia lui 1ihai &iteazul.

(e-a fost si ce-ar fi putut fi

*ovestea vietii acestui principe seamana cu un roman de aventuri, in care capitolele cele mai palpitante sunt cele care relateaza scurtul sau triumf ca domn al &alahiei si pra usirea sa dramatica, din culmea gloriei in mlastina infrangerii, urmata de o moarte cruda, prin asasinat. 0are viata unui aventurier plecat in cautarea norocului si care s-a dovedit prea slab pentru a-l stapani atunci cand l-a gasit. Si totusi, 0etru Cercel ar merita, poate, mai mult de la posteritate decat o astfel de (udecata.

%ricat de scurta i-ar fi fost domnia, infaptuirile lui s-au numarat, totusi, printre acele farame de civilizatie occidentala de care au avut parte &alahia si 1oldova prin spiritul unora - putini - dintre domnitorii lor, cei cativa domni carturari si umanisti, atat de rari in gramada de creaturi lacome si vulgare care s-au perindat - in numar prea mare, din nefericire - pe tronurile principatelor. )data cu el, o adiere de +enastere a patruns in -ara +omaneasca, la acea vreme aflata inca intr-un #v .ediu foarte departat de marea prefacere prin care trecea, de doua secole, #uropa apuseana. Aulgeratoarea lui trecere prin istorie a lasat cateva urme, datorita carora putem descoperi astazi fascinanta personalitate a acestui print neobisnuit. -incolo de dorinta de marire - cine n-o avea? gasim in povestea lui lucruri aparte, care il deosebesc de alti pretendenti si domni care s-au perindat la tronul /arii )omanesti. A fost primul care a folosit politica franceza pentru a a(unge la tron. A adus cu el idei - poate chiar idealuri - care ar fi putut da o noua stralucire &alahiei si i-ar fi grabit progresul, daca soarta l-ar fi pastrat mai mult pe tron pe acest principe. (um ar fi aratat oare istoria romanilor daca *etru (ercel ar fi domnit cateva decenii si ar contri uit la respingerea influentei otomane si la e9tinderea celei dinspre ,pus% Nu ramane decat sa visam la ce-ar fi putut infaptui in mai

multi ani de domnie si sa regretam faptul ca, in intrecerea lipsita de scrupule, in acea olimpiada a coruptiei in care se infruntau pretendentii la tron, a castigat turcitul 1ihnea in locul lui 0etru Cercel, care visase sa uneasca 0rincipatele )omane cu uropa - in spirit.
*************************************

'tefan cel .are 2 Un sfant pe tronul .oldovei

Foto (1>) 4), ar at minunat, cu nimic mai pre6os decat comandantii eroici pe care atata ii admiram, care in vremea noastra a castigat, cel dintai dintre principii lumii, o iruinta atat de stralucita asupra turcului0 Dupa credinta mea, el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si stapanirea lumii, si mai cu seama cinstea de capetenie si conducator impotriva turcului, cu sfatul, intelegerea si hotararea tuturor crestinilor, de vreme ce ceilalti regi si principi catolici se indeletnicesc cu trandavia si placerile ori cu raz oaiele civile7 2 cronicarul polonez, Can Dlugosz (1>1@-1>:3)

) crima ce a schim at fata #uropei

$n noaptea de .@ octombrie .8<., 1oldova cunostea o crima ale carei repercusiuni nu ar fi putut nimeni sa le intuiasca. Ar fi parut, poate, doar o alta crima din lunga serie fratricida ce a insangerat monarhiile europene dar, de data aceasta, moartea unui monarh avea sa schimbe pentru totdeauna mersul istoriei. Domn in .oldova era la acea vreme 1ogdan al II-lea, fiul lui ,le9andru cel 1un si tata al unui tanar cu evidente calitati de lider militar si politic, un tanar scolit la curtea lui Iancu de ;unedoara, de care se lega speranta continuitatii la tron a familiei domnitoare, 'tefan. 0etru al $$$-lea Aron, frate vitreg al lui 'ogdan, un avid pretendent la tronul 1oldovei, patrunde in noaptea tarzie de toamna pe domeniul de la )euseni, acolo unde se afla familia domnitorului si, cu a(utorul a circa .## de mercenari, il captureaza si il decapiteaza pe loc pe domnul 1oldovei. -e acum, puterea se afla in mainile sale. Nu mai ramanea decat un singur amanunt, prinderea tanarului de numai .5 ani, Stefan, cel care, ingrozit de moartea brutala a tatalui sau, fugise intr-una dintre padurile din apropiere. 0entru 0etru Aron, uciderea posibilului sau inlocuitor nu mai era, probabil, decat o problema de timp. &oievodul, de acum, Aron impinge la moarte un alt urmas al lui Alexandru cel 'un, pe Alexandrel, zis si %lehno, pe care il invinge in lupta de la 1ovile, in martie .8<<. Stefan era de negasit, dar Aron nu parea sa mai dea mare importanta acestei probleme. $n schimb, el se inchina turcilor acceptand sa plateasca un tribut de 6### de galbeni 9o suma imensa la acea vreme:, tribut ce ar fi trebuit sa creasca anual, totul in schimbul protectiei Curtii %tomane.

Urat de oieri si parasit de cei apropiati, *etru ,ron afla cu stupoare ca, la sase ani dupa uciderea miseleasca a lui 1ogdan, 'tefan se indrepta spre .oldova cu o armata de ?333 de oameni, mare parte munteni pusi la dispozitie de varul sau, &lad -epes, cerand tronul si raz unarea sangelui varsat la +euseni. Cu o armata stransa in pripa, Aron este, insa, incapabil sa se opuna mult mai tanarului sau oponent, si este infrant la .6 aprilie .8<@ la -ol(esti pentru ca, la scurt timp, la %rbic, oastea sa sa fie imprastiata definitiv. 0etru scapa cu viata si ia drumul pribegiei spre 0olonia, acolo unde spera sa primeasca a(utor grabnic in inlaturarea !obraznicului Stefan!, iar pe locul numit -ireptate, pe Siret, tara il aclama ca domn pe fiul lui 'ogdan al $$-lea. 0entru 1oldova incepuse cea mai glorioasa pagina din toata istoria ei.

/upta de la 1aia si dezastrul 'emilunii de la &aslui

&ictoria asupra lui *etru ,ron nu rezolva nicidecum pro lema stapanirii .oldovei. 'tefan stia ca ucigasul tatalui sau ar fi putut veni oricand asupra sa cu oaste polona si, pentru a impiedica un atare risc, el accepta suzeranitatea regelui polon (azimir si ii cedeaza acestuia ;otinul. In schim , *olonia se anga6a sa nu permita lui *etru ,ron sa mai calce vreodata pamantul .oldovei. Aron constientizeaza inutilitatea prezentei sale la curtea lui Cazimir si se refugiaza in Ardeal, acolo unde spera la a(utor din partea regelui maghiar, 1atei Corvin. Aara a se

lasa intimidat de una dintre cele mai impunatoare armate ale uropei, Stefan, sustinut tacit de polonezi, ataca cetatea Chiliei, domeniu aflat sub protectie ungara inca de pe vremea lui 0etru al $$lea. Atacul esueaza, iar domnul 1oldovei paraseste teatrul de lupta cu o rana la glezna ce nu avea sa se mai inchida pana la sfarsitul vietii sale. Nu era, insa, decat o amanare. /rei ani mai tarziu, in .8><, Stefan avea sa cucereasca mult ravnita !poarta! a 1oldovei. $ntre timp, recuperase 7otinul de la polonezi. Constientizand ascendentul dat de sustinerea 0oloniei, chiar daca acesta era doar unul formal, Stefan ataca localitatile secuiesti din Ardeal in speranta de a-l captura pe Aron. Aceasta scapa din nou cu fuga si se refugiaza la curtea lui 1atei Corvin, acolo unde cere insistent o interventie armata a ,ngariei in 1oldova. -rept raspuns, .atei (orvin ridica in 1>?" o oaste de >3.333 de cavaleri, nu inainte de a potoli rascoala taranilor ardeleni de care 'tefan nu era strain. /a 11 noiem rie, ungurii se aflau de6a la 1rasov iar urmatoarea destinatie era pasul )ituz, trecerea spre .oldova. 'ine intarit de catre domnitorul muntean, pasul se dovedeste o nuca tare pentru 1atei Corvin, luptele surde din trecatoare dovedindu-se fatale pentru multi dintre ostasii sai. Si totusi, regele ungur reuseste sa treaca. La .= noiembrie, targul /rotusului este devastat. Nu sunt crutati nici macar copiii si preotii. ,rmeaza 'acaul, )omanul si se parea ca armata lui Corvin avea sa ia si Suceava.

La .< decembrie .8>@, Stefan , alaturi de .6.### de osteni asediaza )omanul, locul de campare al armatei ungare, dupa ce incendiase orasul din toate partile. Luptele sunt extrem de violente, cu multe victime de ambele parti. $n zorii zilei, panicati, ungurii incep sa se retraga in dezordine. 0ana si regele este purtat pe targa, ranit grav de o sageata cu trei varfuri si de catre o lance. -oar indecizia vornicului $saia de a ataca acolo unde ii ordonase Stefan voievod face ca 1atei Corvin sa ramana necapturat si sa a(unga, alaturi de ramasitele armatei sale, in ,ngaria. -ar nu era decat inceputul. -ornic sa arate ca 1oldova nu mai este un loc deschis (efuitorilor, voievodul moldav patrunde in anul .8>5 in Ardeal, pradand si pedepsind trupele unguresti pentru necutezanta de a se fi opus moldovenilor. Nu era decat semnul ca pe tronul 1oldovei urcase un principe demn de orice natiune europeana. *etru ,ron este momit cu o scrisoare falsa si adus in fata lui 'tefan. 'oarta sa avea sa fie aceeasi cu a victimei sale de la +euseni, 1ogdan al II-lea, tatal domnitorului moldav. Dar pro lemele lui 'tefan erau departe de a fi rezolvate. ,supra sa apasa inca irul acceptat de *etru ,ron, iar cutezanta de a nu-l plati Inaltei (urti de la 'tam ul ar fi insemnat asmutirea asupra .oldovei a celui mai puternic imperiu al vremii. Stefan isi calculeaza, insa, bine miscarile. Stie ca, atata vreme cat pe tronul /arii )omanesti se afla )adu cel Arumos, fratele lui &lad /epes, un domnitor vandut turcilor, pericolul otoman ar fi putut lovi 1oldova din cel putin doua parti. Nu ramanea decat ca Stefan sa impuna in 1untenia un domnitor supus cauzei crestine care sa il spri(ine in lupta impotriva necredinciosilor. Astfel, intre .8@#-.8@8, voievodul moldav cucereste 'raila, cel mai important port valah, Cetatea de Aloci si $alomita. )adu cel Arumos nu i se poate opune. Cere, in schimb, tatarilor sa invadeze 1oldova. La 6# august, la Lipniti, Stefan ii infrange si pe acestia intr-o lupta sfarsita catastrofal pentru tatari. $nsusi fiul hanul este capturat si ucis atunci cand tatal sau ameninta pe domnitorul 1oldovei cu noi pradaciuni.

)adu decide sa actioneze, dar este infrant chiar la intrarea in 1oldova. $n anul .8@.. -oi ani mai tarziu, la .5 noiembrie, Stefan il infrunta din nou pe domnitorul muntean si il invinge iarasi la )amnicu Sarat. $n locul sau, voiedovul in inscauneaza pe Laiota 'asarab. % incercare a turcilor de a remedia situatia se termina dezastruos. -oata armata lor, circa 1D.333 de oameni, este nimicita, iar !D33 de prizonieri sunt trasi in teapa. $n acelasi an, insa, Laiota il tradeaza pe Stefan si trece de partea turcilor. ,n altul ar fi renuntat, dar nu si domnitorul moldovean. l isi alege un nou prote(at, pe 'asarab cel /anar, zis si /epelus, pe care il trimite cu o armata impotriva lui Laiota. /epelus nu se ridica, insa, la asteptarile lui Stefan si, la < octombrie .8@8, este infrant de tradatorul Laiota. -oua saptamani mai tarziu, dupa ce cucerise cetatea /elea(enului, Stefan il invige si pe fostul sau aliat si reinstaureaza domnul pe care si-l dorea.

$n schimb, actiunile sale rascolisera suficient mandria turcilor. -ecis sa puna odata pentru totdeauna capat spinoasei probleme a 1oldovei, 1ohamed al $$-lea, cuceritorul 'izantului, trimite o armata imensa, numarand circa .6#.### de oameni, in frunte cu Soliman 1agnificul, sa ii aduca mica provincie rebela sub vesnica ascultare. Nu stia, insa, ca isi trimisese cei mai multi dintre osteni la moarte.

Stefan, afland de planurile turcilor, cere grabnic a(utor vecinilor crestini. 0olonia trimite doar incura(ari, in timp ce 1atei Corvin nu trimite decat .5## de cavaleri. $n graba, din Ardeal, domnitorul strange inca <### de secui, alaturi de cei 8#.### de moldoveni, atat cat putuse aduna sub arme din mica tara a 1oldovei. ,rmand vechiul obicei, el pustieste totul in calea atacatorilor, ingreunandu-le acestora avansul si oferindu-si timp pentru a alege locul ideal pentru batalia ce avea sa vina inevitabil. $ar locul il gaseste in mlastinile din (urul &asluiului. /a 13 ianuarie 1>"@, 'tefan isi aduna oastea in negura diminetii si ataca frontal uriasa oaste a turcilor. $nclestarea este una de o rara violenta dar, dupa ceasuri de lupta surda, moldovenii incep sa bata in retragere. ste momentul in care insusi voievodul se avanta in prima linie incuran(andu-si oamenii si dand turcilor lovitura de gratie. La un semn al sau, din spate, un detasament ascuns in padurile din apropiere, navaleste asupra otomanilor starnand o panica de nedescris. /urcii nu mai asculta de ofiteri si incep sa se calce in picioare in speranta desarta de a scapa cu viata. /otul se transforma in cel mai scurt timp intr-o urmarire surda presarata cu zeci de mii de victime. Augariti pana la -unare, putinii supravietuitori isi pierd viata in apele inghetate ale -unarii. Ausese cea mai mare infrangere a $slamului din fata unei armate crestine2

Drept raspuns, 'tefan, pe care polonezii il numeau de6a $cel .are$, este numit de catre papa de la +oma $atlet al lui ;ristos$, in timp ce .atei (orvin isi aroga drepturile victoriei. ,urul necesar unei noi rezistente in fata turcilor pleaca spre tronul Ungariei, in timp ce voievodului .oldovei nu ii parvin decat felicitarile curtilor europene. $mpresionanta ramane scrisoarea lui Stefan cel 1are catre monarhii apuseni, scrisoare redactata la 6< ianuarie .8@<, la doar .< zile de mareata sa victorie; "Prea luminatilor, prea puternicilor si alesilor domni a toata crestinatatea, carora aceasta scrisoare a noastra va i aratata sau de care ea? va i au!ita. -oi, Ste an voievod, din mila lui Dumne!eu, domn al )arii 2oldovei, ma inc*in cu prietenie voua tuturor carora va scriu si va doresc tot "inele si va spun domniilor voastre ca necredinciosul imparat al turcilor a ost de multa vreme si este inca pier!atorul intregii crestinatati, si in iecare !i se gandeste cum sa nimiceasca toata crestinatatea. De aceea acem cunoscut domniilor voastre ca pe la Bo"otea!a trecuta, mai sus numitul turc a trimis in tara noastra si impotriva noastra o mare ostire in numar de :@<.<<< de oameni, ala carei capitan de runte era Soliman Pasa "egler"egul1 Au!ind si va!and noi acestea, am luat sa"ia in mana si cu a$utorul Domnului Dumne!eul nostru atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am "iruit si i-am calcat in picioare, si pe toti i-am trecut su" ascutisul sa"iei noastre, pentru care lucru sa ie laudat Domnul Dumne!eul nostru. Au!ind despre acestea, paganul imparat al turcilor isi puse in gand sa-si ra!"une si sa vina, in luna lui mai, cu capul sau, si cu toata puterea sa impotriva noastra si sa supuna tara noastra, care e poarta crestinatatii si pe care Dumne!eu a erit-o pana acum. Dar daca aceasta poarta, care e tara noastra, va i pierduta - Dumne!eu sa ne ereasca de asa ceva -,

atunci toata crestinatatea va i in mare prime$die. De aceea, ne rugam de domniile voastre sa ne trimiteti pe capitanii vostri intr-a$utor impotriva dusmanilor crestinatatii, pana mai este vreme, iindca turcul are acum multi potrivnici si din toate partile are de lucru cu oameni ce-i stau impotriva cu sa"ia in mana. (ar noi, din pareta naostra, agaduim, pe credinta noastra crestineasca si cu $uramantul domniei mele, ca vom sta in picioare si vom lupta pana la moarte pentru legea crestineasca, noi cu capul nostru. Asa tre"uie sa aceti si voi, pe mare si pe uscat, dupa ce, cu a$utorul lui Dumne!eu cel atotputernic, noi i-am taiat mana dreapta. Deci iti gata ara intar!iere. Data in Suceava, in !iua de S antul Pavel, luna ianuarie in @A, anul Domnului :B>A. Ste an voievod, domnul tarii 2oldovei".

/upta de la +az oieni si umilirea *oloniei in (odrii (osminului

ra evident ca marele 1ahomed al $$-lea nu putea accepta o rusine asa cum fusese cea de la &aslui. -e aceasta data, decide sa ia problema in propriile maini si sa scape de incomodul domnitor moldovean. Astfel, la ." mai, .8@>, sultanul pleaca din Adrianopol in fruntea unei armate de-a dreptul uriase, .<#.### de oameni, carora Laiotas 'asarab le promisese a(utorul a inca .6.### de munteni. Stefans e vede din nou singur in fata $mperiului %toman. Aara sa dispuna de rezervele uriase de oameni de care se bucura 1ahomed, el strange doar 6#.### de osteni. 6#.### in fata a peste .>#.### de turci.

Singura solutie este intarirea unui fort la 0araul Alb, sau &alea Alba, acolo unde Stefan isi maseaza mica armata. Spre uimirea lui 1ahomed, voievodul moldav ataca primul, la 6> iulie, si chiar reuseste sa respinga primele valuri ale turcilor. Numarul acestora era insa urias, iar Stefan se vede nevoit, intrun final, sa se retraga, lasand in urma un numar mare de morti dintre proprii sai osteni. Sultanul este sigur de victorie si se indreapta spre Suceava, cetatea de scaun, acolo unde esueaza in fata aparatorilor condusi de Sendrea, cumnatul lui Stefan. 7otinul, aparat de starostele &laicu, rezista si el. Neamtul, aflat in gri(a hatmanului Arbore iese invingator in luptele cu 1ohamed. Cat despre Chilia si Cetatea Alba, turcii nu se mai gandesc sa le cucereasca. % furtuna puternica le distrusese o mare parte a flotei din 1area Neagra. 'i astfel, cuceritorul 1izantului, se intorcea din .oldova neinvins, dar fara sa fi cucerit nimic, hartuit din spate de noua oaste a lui 'tefan, asemenea unui fugar si nu unui invingator, asa cum se pretindea. -rept raspuns, Stefan cel 1are il aduce pe tronul &alahiei pe &lad Calugarul. /epelus urmase gestul lui Laiota si tradase si el.

-ar nici acest al treilea prote(at crestin al lui Stefan nu rezista prea mult in fata turcilor. 1ai mult, el se alatura acestora in ceea ce avea sa fie cea mai mare lovitura peste domnitorul 1oldovei, pierderea Chiliei si a Cetatii Albe din anul .858. Singura speranta a domnitorului ramane o alianta militara cu 0olonia, alianta ce se incheie in anul .85<, in conditii umilitoare pentru Stefan. $n vazul tuturor, el a fost nevoit sa ingenuncheze si sa (ure credinta mandrului Cazimir. Ausese doar o vanitate a polonezului pentru ca intelegerea nu a fost respectata. 0olonia nu a trimis lui Stefan decat "### de soldati. 1ai mult, Cazimir incheie pacea cu sultanul, lasandu-l pe Stefan in voie sortii.

-rept raspuns, domnitorul cauta a(utor in ,ngaria si, asigurat de protectia acestora, invadeaza 0olonia si ocupa 0ocutia, teritoriu asupra caruia Stefan avea drepturi de mostenire de la 0etru al 1usatei si Alexandru cel 'un. Cazimir nu reactioneaza si, la numai doi ani dupa atacul moldovenilor, se stinge din viata lasand locul fiului sau $oan Albert. ,n alt fiu al sau &ladislav, conducea 'oiemia, in timp ce un altul, Alexandru, era mare duce al Lituaniei. )amanea cel de al patrulea fiu, Sigismund cel fara de tara, pe care $oan Albert decide sa il aseze in fruntea 1oldovei. Astfel, su un prete9t mincinos, recucerirea (hiliei si a (etatii ,l e, Ioan ,l ert patrunde in .oldova, la I august 1>I", in fruntea a 133.333 de osteni. 0rima solie a lui Stefan este primita cu bunavointa si asigurata de bunele intentii ale polonezilor. )uta urmata era, insa, alta decat cea catre Chilia. Stefan intelege planul lui $oan Albert si vede cum armata acestuia se indreapta catre Suceava. /rimite o a doua solie si abia cand mesagerii sai sunt arestati intelege planul ascuns al regelui vecin. *rabnic, Stefan cel 1are cere a(utorul turcilor si ardelenilor.

La 68 septembrie, polonezii declanseaza asediul Sucevei, dar incercarile lor sunt zadarnice. Cetatea era mult prea bine aparata ca sa poata fi cucerita. /urcii trimit doar 6### de oameni, in timp ce ardelenii se grabesc prin pasul %ituz cu .6.### de osteni. ,fectati de lipsuri, polonezii ridica asediul si par decisi sa incheie pacea, dar aceasta nu se va mai face decat in conditiile impuse de 'tefan. $oan Albert era nevoit sa se intoarca pe aceeasi ruta secatuita de tactica pamantului par(olit, fara ingaduinta de a (efui vreo asezare de pe teritoriul 1oldovei. -emoralizati, polonezii pornesc pe drumul de intoarcere dar nici de aceasta data nu isi tin promisiunea. Constient de o noua incalcare a tratatului de pace, Stefan ii urmareste pe atacatori cu circa 8#.### de osteni. $n !apropiere de fagetul Cosminului!, voievodul in a(unge din urma pe polonezi si ordona armatei sale sa incon(oare padurea. Copacii sunt taiati si lasati doar atat cat sa poate fi pravaliti si, la 6> octombrie .8=@, varstnicul Stefan dadea inca odata atacul. 0rinsa ca intr-un cleste, armata polona a fost distrusa, putini fiind cei care au reusist sa fuga. ,rmarirea fugarilor continua pana la granita cu 0olonia, lupte crancene avand loc la Lentesti si apoi la Cernauti. Stefan isi permite chiar sa se lipseasca de un corp de oaste pe care il trimite sa lupte impotriva unui detasament de calareti mazuri veniti in a(utorul polonilor. Si din nou moldovenii ieseau invingatori. 0olonia isi lingea ranile deschise si zecile de mii de morti lasati in pamantul 1oldovei. ra una dintre cele mai mari infrangeri din istoria sa medievala. *ocutia ramanea a .oldovei pana dupa moartea lui 'tefan, survenita la ! iulie 1@3>, si asta pentru ca nimeni nu mai cuteza sa il infrunte pe 'fantul /uptator si ctitor de iserici de pe tronul de la 'uceava.

********************************

(orvinestii 2 o dinastie sclipitoare

Foto (11) Dintre toate regiunile care formeaza +omania de astazi, -ransilvania este cea care a trecut, pro a il, prin cele mai mari transformari sociale si politice, fiind in acelasi timp locul in care identitatea nationala s-a format tardiv, iar elementele etnice au fost sufocate permanent de cele straine. )omanilor nascuti in Ardeal nu li s-a permis vreme indelungata sa-si dezvolte o cultura si o religie specifica, in consens cu cea a !fratilor! de peste granita. $n general, transilvanenii erau priviti si tratati ca niste musafiri in propriul lor stat condus de straini si ctitorit de o biserica straina. $n spiritul acestei legi nescrise, orice reprezentat al poporului roman trebuia sa faca concesii si sa adopte cutumele religioase si culturale ale stapanitorilor. ,sa se face ca ,rdealul a dat istoriei elemente valoroase in domenii diferite, fie militare, politice sau culturale, insa ele au fost pierdute pentru noi. ,scensiunea ierarhica a fost platita cu un pret, iar astazi, istoria maghiara ii revendica in paginile ei.

,na dintre cele mai ilustre figuri romanesti este $ancu de 7unedoara 9$oan, care a devenit $ancu pentru a evita confuzia de nume cu un alt frate, $oan de 7unedoara:, iar nobila sa familie reprezinta unul dintre cele mai graitoare exemple ale asimilarii elementelor romanesti de catre alte culturi. ,cest proces a dat statului ungar pe unul dintre cei mai mari generali ai sai, Iancu de ;unedoara, pe unul dintre cei mai straluciti regi, .atei (orvin si un ilustru arhiepiscop si diplomatE Nicolae )lahul.

&ite6ia le curgea in sangeK

-escendenta romaneasca a Corvinestilor este, pentru istoricii romani, mai presus de orice indoiala. /atal lui $ancu era &oicu, care era, la randul sau, fiul lui Serb. (um se pare ca vite6ia era o trasatura de caracter gravata in tiparul ,DN al (orvinestilor, &oicu primeste in anul 1>3I de la regele 'igismund domeniul regal al ;unedoarei, ca o rasplata pentru $stralucitele sale merite$. Acest mic teritoriu este doar primul dintre cele care vor intra in anii urmatori in posesia familiei. -ata de nastere a viitorului mare om politic si de arme este incerta, insa documentele istorice indica anul ."5> ca fiind anul nasterii lui $oan sau $ancu. -esi acesta nu apare in clar, ea poate fi dedusa din descrierea faptelor si campaniilor acestuia. Astfel, intre anii .8".-.8"6, il aflam in subordinea piscopului de +agreb, avand in comanda sa .6 calareti. 1ai departe, isi desavarseste

cunostintele tehnice militare timp de doi ani sub comanda ducelui 1ilanului, Ailip. Se reintoarce in tara, iar in .8"<, primeste din partea $mparatului Sigismund un nou domeniu, districtul Comiat din 'anat, ca o garantie pentru suma de .<## de florini pe care o impumutase regelui. -rei ani mai tarziu, Iancu devine 1an de 'everin. Situatia materiala infloritoare a familiei le permite sa-si imprumute conducatorii, avizi de fonduri pentru sustinerea materiala a luptelor in care erau anga(ati.

Astfel incat, in .8"= il gasim pe noul rege Albert dator celor doi frati, $ancu si $oan, cu 6@<@ de florini, reprezentand cheltuielile facute cu apararea cetatilor Severin, *ureni, %rsova si 1ehadia. -rept garantie pentru aceste sume mari, primesc in custodie alte targuri din comitatul 'odrog. *entru sumele pe care le investesc in echipamentul militar si in costurile de e9peditie, cei doi primesc zalog districtul Icus din -imisoara, targul .arginea si alte donatii importanteE comunele mari din comitatul ;unedoarei si domeniul 1osar din 1anat, impreuna cu toate satele si veniturile sale. Aceasta ultima donatie este o rasplata si un semn de apreciere pentru vite(ia de care $oan a dat dovada in timpul luptelor cu turcii din 1untenia.

In fruntea regatului Ungariei

$n .88., o noua donatie, de data aceasta, facuta numai lui $ancu, prin care ii revine targul -obra din comitatul 7unedoarei. /ot in acest an, $ancu devine &oievod al /ransilvaniei si comite de /imisoara. Iancu avea sa paseasca pe cea mai inalta treapta ierarhica a ia cinci ani mai tarziu, in 1>>?, cand moartea regelui &ladislav il propulseaza in functia de guvernator al Ungariei, ales la data de @ iunie. *ersonalitate chi zuita, Iancu de ;unedoara isi da demisia din aceasta functie sase ani mai tarziu, din cauza acelorasi no ili care ii propusesera scaunul. )egele care i-a urmat, Ladislau 0ostumul, nu poate inchide ochii in fata meritelor acestui nobil roman, prin urmare, ii ofera, in semn de recunostinta pentru meritele sale si serviciile pe care le adusese statului maghiar, orasul si districtul 'istritei, precum si demnitatea de comite perpetuu al 'istritei.

/ot ca o incoronare a faptelor sale meritorii, regele /adislau hotaraste ca la lazonul (orvinestilor sa se adauge, pe langa cor ul cu un inel in cioc (de unde si numele familiei), si stema unui leu in picioare tinand o coroana de aur, un sim ol al vite6iei familiei si o incununare a serviciilor aduse statului. ,n an mai tarziu, i se intareste posesiunea unor cetati si districte si primeste titlul de capitan suprem al armatei unguresti. -upa cum indica documentele vremii, nici unul dintre contemporanii sai nu era mai vrednic sa poarte acest titlu in timpul neostoitelor lupte cu armatele turcesti conduse de catre 1ahomed al $$-lea.-e altfel, indelungata problema turceasca l-a tinut ocupat pe $ancu de 7unedoara pentru mai bine de doua decenii. Din 1>D", cand il intalnim luptand impotriva acestora la 'emendria, Iancu devine o prezenta nelipsita pe campul de lupta. In 1>>1, lupta impotriva pasei IsaJ, la 1elgrad, un an mai tarziu poarta o victorie impotriva lui .ezed pasa, distruge un detasament turcesc la *ortile de Fier si mai tarziu, decimeaza o mare parte din armata dusmana, luand cu sine o prada uriasa. 1area expeditie impotriva turcilor pe care o conduce in .88" il poarta chiar in inima 'alcanilor. $nsa nu intotdeauna sortii s-au aratat de partea marelui comandant. $n .888, armata lui $ancu este infranta, iar regele &ladislav este ucis pe campul de lupta. 0este trei ani, armata ungara reia ofensiva de alungare a turcilor din uropa si de cucerire a Constantinopolului, insa cu aceleasi rezultate.

(ea mai mare victorie, o infrangere definitiva

,ltimul razboi si, in acelasi timp, ultima victorie rasunatoare purtata de $ancu, s-a dat la 'elgrad, in anul .8<>. $n acea perioada, 'elgradul era considerat a fi !cheia regatului ,ngariei!, ceea ce il transforma intr-o tinta importanta pentru inamici, reprezentand in acelasi timp si o pozitie strategica pe harta luptelor militare in scopuri politice. In acel an, .ahomed al II-lea purcede la realizarea dorintelor sale care vizau marirea Imperiului )toman, astfel incat pleaca in cucerirea 1elgradului. ) armata uriasa a fost mo ilizata in acest scop. 'ursele indica un efectiv de !33.333 de oameni, D33 de tunuri si !33 de vase. xperimentat in luptele cu turcii, $ancu nu se lasa cu nimic mai pre(os. $ntareste garnizoana orasului, o pune sub comanda cumnatului sau, 1ihail Szilag4i, si aprovizioneaza armata cu toate cele necesare. 'atalia de la 'elgrad nu a durat mult. -atorita ingeniozitatii comandantului roman, turcii dau bir cu fugitii, lasand in urma lor o prada uriasa. &estea infrangerii grozavului comandant turc, 1ahomed al $$-lea, produce un val de bucurie si de speranta in intreaga uropa, ingri(orata de soarta care o pastea. % eventuala cucerire a portilor uropei de catre turci ar fi schimbat pentru totdeauna harta politica si administrativa a !batranului continent!.

Aaptele de vite(ie si de eroism ale comandantului roman nu mai atinsesera niciodata asemenea culmi, iar recunoasterea suprema a venit din partea 0apei, care l-a numit $atletul cel mai puternic unic - al lui ;ristos$.

'ucuria tuturor fu de scurta durata. $n fond, !atletul cel mai puternic al lui 7ristos! nu era decat un om, un om supus greseilor, dar si bolilor. $n acea perioada, 1oartea Neagra, ciuma, umbla printre oameni, arzandu-i cu rasuflarea sa grea, aducatoare de moarte. % asemenea boala necrutatoare nu facea concesii si nu tinea cont de statutul social al celor pe care ii alegea. $n decursul a cateva luni, bucuria s-a transformat in tristete, iar locul culorilor bucuriei a fost luat de cel al doliului. In data de 11 august 1>@? Iancu de ;unedoara era de6a prea o osit pentru a mai lupta cu ciuma. .oare la Bemun, fiind plans de intreaga sa armata pe care o comandase cu atata pricepere. -upa dorinta sa, este inmormantat la Catedrala Alba-$ulia, alaturi de fratele sau. ,n omagiu pe masura vietii pe care o lasase in urma comandantul roman, scrie $oan de Capistrano, un calugar-ostas care luptase alaturi de $ancu de 7unedoara; $a cazut coroana regatului5 s-a stins lumina lumii$.

Iancu de ;unedoara, romanul

Asa cum am aratat, $ancu, fiul lui &oicu, a trebuit sa se respecte regulile si cutumele unei societati ma(oritare, pentru a putea creste in scara ierarhica. -e altfel, acest politician si om de arme a avut

norocul de a se naste intr-o familie buna, unde abilitatile pe care altii le deprind in armata, erau integrate in mosteniterea culturala si, de ce nu, genetica, a familiei Corvinestilor. Atat $ancu, cat si fratele sau, $oan, nu au facut decat sa duca mai departe bunul renume al tatalui lor, &oicu, si sa sporeasca averea materiala si spirituala a familiei.

Ca $ancu este fiul lui &oicu si al lisabetei o stim, iar descendenta sa romaneasca este un fapt aproape de la sine inteles. 1ai departe insa, $ancu ia in casatorie pe lisabeta Szilag4i, o femeie din mica nobilime ardeleana, cu care are doi copii; Ladislau si 1atei. -esi ambii frati calca pe urmele tatalui sau, cariera lui Ladislau va fi de scurta durata. $n urma unui complot care viza indepartarea definitiva a 7uniazilor de tronul ,ngariei, cei doi urmasi ai lui $ancu de 7unedoara sunt chemati la curte. $n loc sa fie primiti ca niste oaspeti de seama, cei doi frati sunt incarcerati. Ladislau este ucis, insa 1atei scapa ca urmate a miscarilor populare de revolta impotriva regelui. /ronul ramane vacant, iar cumnatul lui $ancu, 1ihail Szilag4i, care luptase alaturi de el in multe razboaie contra turcilor, ramane vigilent si doreste sa isi aduca nepotul pe tronul ,ngariei. Urmarea a fost ca in anul 1>@:, .atei (orvin, in varsta de numai 1@ ani, a fost ales in fruntea Ungariei. *arca fara a insela asteptarile tatalui sau, acesta are o domnie echili rata si indelungata (pana in 1>I3), in timpul careia Ungaria cunoaste una dintre cele mai mari infloriri culturale. $nsa, din pacate pentru ceea ce ar fi putut sa reprezinte pentru cultura romana, acest capitol apartine de drept istoriei ,ngariei si mai putin celei romanesti.

**************************

*odul Inalt 1>"@ 2 (ea mai mare infrangere din istoria Islamului

Foto (11) +omani0 +idicati capetele plecate0 Indreptati spinarile incovoiate0 ,lungati tristetea si lipsa de sperante din aste zile. Nu mai stati timorati si comple9ati in fata unei #urope care ne datoreaza insasi e9istenta. ,mintiti-va din nou de .arele nostru 'tefan. De toti mosii si stramosii care nu au lasat neamul sa piara. (u sute de ani inainte de ,merici, teroristi, (I,-uri, ,l- Aaede si atentate regizate, 'tefan cel .are si 'fant administra Islamului cea mai mare infrangere suferita vreodata de vreo armie musulmana din partea unui lider crestin. Nici macar victoriile lui (arol cel .are, (id-ul, 'Jander eg sau oricare riga european din istorie nu se pot compara ca importanta politica si dramatism cu aia de sange si noroi in care s-a cufundat cea mai puternica armata a vremii. Nimeni altul decat cel mai un corp e9peditionar al teri ilului .ahomed al doilea, avea sa sfarseasca drept ingrasamant pentru ogoarele &asluiuluiK

#uropa valahilor
%ricat de hazardat le-ar putea parea unora, uropa secolelor C$& si C& a apartinut din punct de vedere militar micilor formatiuni statale romanesti care s-au opus cu succes celei mai mari forte a vremii, temutul $mperiu %toman. Aara niciun fel de exagerare, putem spune ca daca este sa pastram proportiile cu ceea ce eram acum @33-?33 ani, +omania de azi ar tre ui sa infranga in lupta armata 'tatelor Unite, +usiei sau (hinei... Nu-i asa ca va pufneste rasul% /recand peste neincrederea si dezamagirea provocate de situatia )omaniei din prezent pe toate planurile, inclusiv militar, trebuie sa ne amintim macar ca eram intr-atat de neclintiti pe vremuri, incat administram infrangeri umilitoare puternicilor lumii. $ar celor care nu sunt inca convinsi de forta si spiritul razboinic al stramosilor nostri, le prezint o scurta comparatie intre proportia de forte intalnita intre !marile! batalii ale uropei Apusene si confruntarile militare ale voievodatelor romanesti. Faimosul +az oi de o suta de ani, ataliile de la ,zincourt, Formign<, (astillon sunt confruntari intre osti care numarau ma9imum 13.333-!3.333 de soldati, ultimele chiar mai putin de @.333...

In faimoasa atalie de la -annen erg, cand este stopata inaintarea cavalerilor teutoni spre rasarit, s-au confruntat corpuri de armata de 13.333, respectiv 1?.333 soldati. &reti mai mult? i bine, in perioada )azboiului celor -oua )oze, efectivele sunt de-a dreptul derizorii, de obicei sub <.### de actori angrenati in spectacolul sangeros al +eului 1arte. $n celebra batalie de la )imini din .8>=, cand Aederico da ,rbino infrange armata papala, au murit....## de oameni si au fost raniti circa ".###. Si, nu uitati, cronicile contemporane o numesc !batalie cumplita! 9Atrox -imicato:2

(ele mai mari inclestari din aceste secole par a fi luptele intre principii elvetieni si regele (arol cel (ura6os. -rupele de soldati implicate in luptele de la 8ranson si .orat se ridica la un ma9imum de !3.333 de indivizi. Arta si gandirea militara in uropa apuseana de atunci erau eminamente rudimentare. Se poate vorbi chiar de o decadere, comparativ cu geniul militar-tactic al armatelor )omei care au precedat regatele din regiune. 0rogresele in domeniu ale uropei de &est se inregistreaza mult mai tarziu, impulsionate fiind de folosirea tot mai frecventa a armelor de foc si a prafului de pusca in razboaie. $n rasaritul uropei, lucrurile stateau cu totul altfel. /aratele si cnezatele rusesti nu reprezentau 9inca: o forta militara, regatul polon era tributar manevrelor si conceptelor militare de-a dreptul falimentare de import apusean 9merita dat e9emplu, impasul polon de la .arien urg si aparitia providentiala a trupelor moldovensti care au intors rezultatul luptei:. La fel, nici ungurii nu au stralucit prea mult pe campul de lupta. 'ulgarii, sarbii si bizantinii au cazut dupa o darza dar trista rezistenta in fata fortei Semilunei.

+omanul Iancu de ;unedoara lupta ca un leu contra turcilor intre anii anii 1>>>-1>>", dar spre final este infrant de acestia. Intr-un episod putin cunoscut al istoriei nationale, ravul raz oinic transilvan organizeaza in anul 1>>: o ultima mare campanie care viza cucerirea 'alonicului. In acest proiect am itios, il avea partener pe insusi leul al anezilor, printul 'Jander eg. -in motive inca nestiute, actiunile celor doi conducatori crestini nu sunt bine sincronizate. )ezultatul este dureros. $n lupta de la acelasi trist Eossovopol(e, $ancu de 7unedoara este infrant dupa o inclestare catastrofala care durase trei zile si trei nopti... Singurii care s-au adaptat cu succes si au pus la punct tactici revolutionare alaturi de manevre eficiente au fost voievodatele romanesti ale 1oldovei si /arii )omanesti. Conduse de voievozi realisti si inspirati precum 1ircea cel 'atran, &lad /epes si marele Stefan, valahii au fost singurii europeni care au tinut la respect hidra otomana. -urcii erau la apogeu. (ondusi de cumplitul .ahomed al doilea, supranumit Fatih ((uceritorul), otomanii cucerisera 1izantul, una dintre cele doua cetati ale crestinatatii, precum si o una parte a #uropei de rasarit. Cum turcii nu detineau o flota militara care sa le permita invazia Apusului prin 1editerana, in drumul ordiilor spre )oma nu mai stateau decat voievodatele romanesti...

.oldova dacilor li eri

$n aceeasi perioada, asupra 1oldovei pandeau nu numai otomanii, ci si ochii lacomi ai tatarilor din 7oarda de Aur. $n anul .8>=, o hoarda a tatarilor de pe &olga, condusa de minec, nepotul hanului cel mare, porneste o expeditie de (af in 1oldova, atras de prosperitatea economica datorata masurilor luate de Stefan cel 1are. Cruzimea si tupeul nomazilor meritau pedepsite.... 'tefan strange in gra a o oaste de curteni si razesi din -ara de 'us (actuala 1ucovina) si porneste dupa tatari. ,cestia au parte de ghinionul vietii lor, cand sunt prinsi in ziua de !3 august langa /ipinti. .acelul este infiorator. ;oarda tatarasca este masacrata, avand mari pierderi in oameni, #minec insusi este facut prizonier de 'tefan. 7anul cel batran de pe &olga, tot nu intelege cu cine are de a face, astfel incat isi permite sa-i trimita lui Stefan o solie manioasa de .## de oameni 9exact cati au murit la batalia din )imini2:. Solie care are tupeul sa-i ceara lui Stefan nu doar eliberarea prizonierilor tatari ci si ...despagubiri pentru pierderile suferite2 $nconstienta si nesimtirea cererii sunt pedepsite pe loc. 'tefan cel .are ordona tragerea in teapa a tuturor prizonierilor alaturi de II de tatari din solie. Fiul hanului este taiat pe loc in ucati. 'upravietuitorului i se taie nasul si urechile si este trimis calare inapoi la ;oarda de ,ur sa povesteasca hanului ultimele noutati...

/urcii se dovedesc, la randul lor, la fel de grei de cap... (uceritorul 1izantului vedea in .oldova principalul o stacol in invadarea #uropei. In plus, ocuparea .oldovei permitea turcilor supunerea definitiva a ;oardei de ,ur alaturi de consolidarea unei viitoare aliante cu tatarii care i-ar fi a6utat pe otomani pe aza religiei comune. Nu in ultimul rand, sultanul vedea in bogatul voievodat romanesc, o baza de operatiuni militare, un izvor de resurse economice si de luptatori valorosi care puteau fi anga(ati ca mercenari de partea Semilunei. 0recedente mai fusesera 9sultanul avea exemplul contingentelor sarbesti si bulgaresti care erau fortate sa lupte de partea turcilor dupa caderea tarilor respective:... ,n alt aspect politico-strategic care il deran(a la culme pe 1ahomed, era incercarea continua a lui Stefan cel 1are de a sustrage /ara )omaneasca de sub autoritatea 0ortii. (u peste 1@3 ani inainte Unirii &iteazului .ihai, geniul militar al lui 'tefan incerca de fapt o unitate a tarilor romane. Unitate a carei valoare si importanta regionala fusesera su liniate chiar de sultanul .urad al doilea. /oti acesti factori la care se adauga refuzul marelui domnitor de a inchina tara turcilor sau de a le plati tribut, alimenteaza furia lui 1ahomed. l, cuceritorul Constantinopolului nu putea fi refuzat de conducatorul unei tari mici situata la marginea $mperiului cladit prin (af si sange de generatii de sultani turci.

&in -urcii0
"(n !ilele al"e ale mie!ului iernii inaintau multimile negre, !ecile de mii de dusmani, ieniceri, spa*ii si gloata, ca lupii laman!i " - Nicolae $orga Intr-un acces de furie, sultanul decide pe loc ca insolenta lui 'tefan sa fie pedepsita cat mai repede posi il, iar .oldova cea re ela sa a6unga pasalac unde sa domneasca legea *rofetului si unul plac al turcilor. $n acest scop, 1ahomed trimite impotriva moldovenilor cele mai bune osti ale $mperiului. /emutele si incercatele trupe otomane calite in luptele cu durii albanezi ai lui S?anderbeg si comandate de eunucul Soliman 0asa, primesc ordinul sa abandoneze pe moment asediul Eru(ei pentru a potopi Eara 'ogdania 9cum numeau turcii 1oldova:. Nucleului oastei care lupta cu albanezii i se alatura oastea )umeliei, plus corpul personal de ieniceri de elita al sultanului, la care se adauga un esantion de .6.### de valahi din /ara )omaneasca trimis de turci sa lupte contra voii lor cu fratii moldoveni.

&edem, asadar, ca .ahomed al doilea nu a precupetit niciun efort pentru a-l infrange pe 'tefan. (onform tuturor izvoarelor vremii scrise la 1uda, (racovia, (onstantinopol, &enetia, corpul e9peditionar turcesc numara circa 1!3.333 de raz onici, carora li se adaugau alte zeci de mii de au9iliari. Amenintarea era deosebit de serioasa, Stefan cel 1are, propulsat in rol de unic aparator al intregii crestinatati se vede nevoit sa ceara a(utor militar la curtile uropei. 0rimeste in schimb... laude si incura(ari2 $n fata unui asemenea colos, Stefan reuseste totusi sa stranga aproape 8#.### de osteni moldavi carora li se adauga un contingent de secui de circa <.### de oameni. In calea urgiei musulmane, 'tefan cel .are opune eficienta tactica a par6olirii pamanturilor, retragerii populatiei, otravirii fantanilor, astfel ca invadatorii sa simta coltii demoralizatori ai foamei, setei si molimelor. Soliman 0asa vrea sa termine treaba repede. Strateg iscusit, el isi da seama ca un razboi de uzura nu i-ar aduce decat probleme. /urcul vrea o singura lupta in care sa decida soarta campaniei in favoarea sa. Convins ca armata Semilunii va cauta orice prile( pentru a da inclestarea finala, Stefan ordona retragerea spre &aslui. Acolo, 1aria Sa alege o zona strategica buna, situata intr-un loc unde dealurile care incon(oara lunca 'arladului se apropiau intre ele. Cum dealurile erau impadurite, turcii nu puteau sa surprinda oastea 1oldovei printr-un atac din flanc.

,pus de...'emiluna
$n zorii zilei de .# ianuarie, avangarda otomana zarea pentru prima data oastea moldoveneasca printre aburii cetosi ai luncii 'arladului. Armata dusmana era de(a slabita de marsurile lungi peste care se adauga lipsa alimentelor si a odihnei. Natura parca-i ura la randul sau pe turci, deoarece cu cateva zile inainte de batalie, vremea s-a incalzit, in consecinta zapezile incepusera sa se topeasca transformand lunca intr-o mlastina vascoasa in care se putea impotmoli si un soarece. (onform cronicarului turc Nemal *asa Bade, 'tefan a oprit inaintarea turca tragand in acestia cu tunuri, om arde si sageti. *rinsi in valea incon6urata de paduri, otomanii nu se pot replia sa incon6oare pozitiile moldovenesti din cauza copacilor si a terenului mlastinos. Lupta se transforma intr-un conflict de uzura, din care moldovenii ies avanta(ati datorita pozitiilor mai bune detinute de voievod. Acelasi Eemal-+ade ne spune ca in fata neputintei strapungerii liniilor moldovensti, 1ihaloglu Ali-'ei, o cura(oasa capetenie otomana a organizat un !buluc! compus din ieniceri de elita !pentru al caror suflet batalia era o placere!, si s-a avantat in fruntea lor asupra moldovenilor.

1anevra albanezului turcit pare sa reuseasca pe moment, ienicerii patrunzand in randurile moldovenilor. Lupta se transforma intr-o inclestare cumplita. Cum orice batalie are un moment critic, un punct de rascruce in care totul se poate rasturna, acesta este momentul maxim al luptei de la 0odul inalt. Constient de acest lucru, sesizabil doar de strategii de geniu ai istoriei, Stefan cel 1are pregateste atacul final dublat de un siretlic eficient. *entru a-i deruta si mai rau pe turci, .aria 'a odona ca satenii plasati pe dealurile din fata sa faca un zgomot cat mai mare din tram ite, to e si uciume. -urcii musca momeala crezand ca vor fi atacati din flancul stang, se regrupeaza si se pregatesc de aparare. ,tunci, 'tefan cu grosul armatei cade ca un fulger in spatele turcilor retezandu-le orice eventuala retragere. Auria moldovenilor nu cunoaste margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. /otul se transforma incet, incet intr-o masa amorfa in care urmasii dacilor liberi dezlantuie asupra Semilunii un adevarat Armagheddon mobil faurit din ghioage, securi, coase, palose si lanci. 1andria sultanului, crema trupelor sale de ieniceri scoliti in academii militare sa devina asi ai iataganului, este zdrobita fara drept de replica.

*ierderile sunt uriase. Nicaieri vreo armata musulmana nu mai fusese decimata in asemenea hal. (hiar cronicile turce afirma ca atunci au fost taiati >3.333 de va6nici ieniceri si spahii, o suma enorma pentru oamenii acelor timpuri. Socul psihologic s-a transmis intr-o clipita. &azand ce soarta cruda-i macina pe cei mai buni razboinici ai armatei, restul soldatilor turci intra in panica si fug dezordonat. $ncercarile lui Soliman de a organiza o rezistenta sunt sortite esecului. Nimeni nu mai asculta de nimeni. "%iciodata o oaste turceasca n-a mai suferit o astfel de infangere", bocea intr-o cronica mama sultanului 1ahomed Aatih. $n timp ce cronicarul polonez, Ian -uglozs, contemporan cu marele Stefan, scrie la randul sau; "1oarte putini turci si-au putut gasi mantuirea prin fuga, caci, multi s-au inecat in apa /iretului, c iar si aceia care au scapat si au a!uns pana la Dunare, au fost ucisi acolo de moldoveni care aveau cai mai iuti, sau au fost inecati". Cronica lui Eemal-0asa-+ade este inca mai sumbra, turcul scriind despre trista soarta a turcilor dupa incheierea bataliei. Aflam asadar, ca otomanii au pierdut un numar de 8# de stindarde de lupta, un numar record in istoria /urciei. Stefan cel 1are a tras in teapa toti prizonierii turci, in afara de cateva pasale. 0entru a scapa de numarul imens de cadavre turcesti care, daca s-ar fi descompus odata cu venirea primaverii, ar fi dezlantuit molime asupra 1oldovei, domnitorul ordona stangerea hoiturilor otomane in movile dupa care li s-a dat foc...

&ictoria zdrobitoare are reverberatii in intreaga lume. Cei mai fericit sunt crestinii sarbi, bulgari, greci si armeni care gemeau sub asuprirea turcilor. Stefan primeste laude si aprecieri din 0ersia pana la 0apa Sixtus al $&-lea care trece peste deosebirile de rit religios si il numeste !Atletul lui Christos!. Cronicile se intrec intre ele in laude si multumiri la adresa domnitorului. ,sa ne a fost dat si noua, romanilor, sa scriem o pagina importanta din Istoria /umii si #uropei0
****************************

Ioan &oda cel (umplit 2 &oievodul de (remene

Foto (")

)ricat veti cauta in col ul istoriei noastre un persona6 asemanator &oievodului Ion ,rmeanul, rar veti gasi vreunul. )ricat veti cauta in Istoria Universala un raz oinic asemenea .ariei 'ale, nu veti afla unul care sa se apropie de ravura, forta si neinduplecarea sa. +eaducerea aminte a faptelor si vietii unuia dintre cei mai straluciti strategi ai #uropei crestine, este o adevarata datorie de onoare.

#uropa alienata
'ecolul F&I al erei noastre surprindea 1atranul (ontinent intr-o etapa de tensiuni sociale, fier ere politica si consolidare a artelor si civilizatiei ,pusului. $mperiul Spaniol se afla la apogeul fortei si dezvoltarii sale. Aanaticul rege catolic Ailip al $$-lea era cel mai bogat monarh al vremii, in porturile peninsulei hispanice acostand galioane pline cu comori si sclavi adusi din uropa, Africa, Asia si America. Anglia isi definitiva noua sa orientare constitutionala reformata, alaturi de revizuirea politicilor coloniale. Aranta se vedea aproape condusa de miscarea hughenotilor. /aratul moscovit era o imensa pustietate asupra caruia flutura steagul insangerat al unei adevarate fiare, $van cel *roaznic pe numele sau. *e fondul acestei #urope alienate si dez inate, Imperiul )toman continua sa muste hulpav ucati din trupul (ontinentului cel &echi. Aorta sa militara si cruzimea pasalelor inspaimantau orice armata. Si acesta in ciuda faptului ca la Stambul domnea Sultanul Selim cel 'etiv, un suveran care nu calcase in viata sa pe un camp de batalie, un notoriu obsedat sexual interesat doar de frumusetea roabelor din 'alcani si Caucaz si nu in ultimul rand un mare betivan, dupa cum i-a ramas si numele. $n aceste conditii, intr-un marunt voievodat romanesc, apare un mare conducator de osti, pe care numai soarta cea nedreapta alaturi de o tradare devastatoare, l-au oprit sa nu schimbe fata uropei.

,rmeanul cel (umplit de &iteaz

-upa moartea 1arelui Stefan, tronul 1oldovei a fost ocupat vremelnic de fiul sau, 'ogdan cel Chior. Aiul celui din urma, Stefan cel /anar sau Stefanita &oda, muri la randul sau fara de urmasi legitimi. 0e tron se inscauna 0etru )ares, un copil din flori al lui Stefan cel 1are . $n scurta sa perioada de domnie, 1oldova a stralucit totusi datorita talentului sau diplomatic, 0etru )ares dovedindu-se un voievod iubit de popor, care baga iarasi groaza in randurile dusmanilor. ,rma apoi cruda domnie a lui &oda Alexandru Lapusneanu, ale carui excese si carnagii au ramas intiparite chiar si in literatura romaneasca, sub pana lui Costache Negruzzi. $n tot acest rastimp, un alt vlastar din trupul lui Stefan cel 1are, crestea necunoscut in strainataturi, departe de ochii celor care se luptau intre ei pentru tronul 1oldovei. #ste vor a de fiul astard al lui 'tefan cel -anar, Ioan sau Ion, depinde de cronicar. .ama acestui adevarat stranepot al lui 'tefan cel .are a fost o femeie de neam armean din familia 'erpega. &ite(ia, gandirea strategica, forta fizica si neinduplecarea o mosteni de la tatal sau, Stefan cel /anar, descris in letopisete drept un persona( dintr-o bucata, cu un caracter bataios. -e la mama sa, $oan &oda a mostenit o fizionomie tipic armeneasca, ten masliniu inchis la culoare, o frunte inalta si lata, dar neromaneasca, dupa cum aminteste si '.0. 7asdeu, par des si negru, nas oriental precum al tuturor negutatorilor armeni care strabateau 1oldova.

.oldovenii si-au denumit intotdeauna domnitorii astarzi dupa numele mamei, ca o ramasita straveche a matriarhatului in taramurile locuite de daci. ,stfel, ,le9andru &oda a fost numit /apusneanu, dupa mama sa, /apusneanca. *etru &oda a ramas cu numele de +ares, dupa +aresoaia, porecla mamei sale. *rin urmare, in aceiasi nota, poporul l-a numit Ioan ,rmeanul pe stranepotul lui 'tefan cel .are. $n anul .<>., la varsta de aproape 8# de ani traiti in anonimitate, $oan Armenul se face remarcat pentru prima data intr-un context destul de neobisnuit. -atorita situatiei politice nefavorabile, paraseste regatul polon si apare drept refugiat in Crimeea, la curtea hanului tatar 1ehmet Ealga, a carui admiratie si prietenie o cucereste definitiv, dupa ce-l insoteste pe tatar intr-o campanie de lupta contra armatelor rusesti. Acolo, intr-o lupta crancena de pe malul &olgai, remarcabilul sau sange rece alaturi de forta-i fizica de proportii herculeene, au smuls strigate de admiratie incercatilor calareti ai stepelor. Simpatia lui Ealga-7an pentru $oan era atat de puternica incat trimite o scrisoare regelui polonez Sigismund-August ; "Te rog foarte mult a binevoi a tine in gratiile tale pe acest fiu de domn din "oldova". La acea data regatul polonez tremura de frica tatarilor. 0ana la urma, ura boierilor impotriva lui 'ogdan Lapusneanu, fiul lui Alexandru, precipita situatia in favoarea lui $oan Armeanul, ale carui eforturi de a cuceri tronul 1oldovei a(unsesera de(a la urechile imparatului *ermaniei, regilor ,ngariei si 0oloniei, precum si sultanului turc. 0rofitand de situatia-i favorabila si bazandu-se pe cura(ul sau nemaiintalnit, $oan a(unge in sfarsit &oievod al 1oldovei.

Doi ani cat o eternitate

Inscaunat in luna fe ruarie a anului 1@"!, Ioan a domnit doar pana in iunie 1@">, cand moartea sa de martir l-a trecut deopotriva in istorie si legende. 0rimele clipe de domnie au fost marcate de tensiuni si hartuiri reciproce cu regatul polonez. xelent politician, $oan &oda redobandeste pentru 1oldova cetatea 7otinului, cea mai puternica fortificatie romaneasca din acele timpuri. Crestin de rit armean inca din nastere, luteran in 0olonia, convertit la islam in Stambul, $oan &oda trece la ortodoxie in uralele multimii. ,n strateg de talia sa, animat de ambitia libertatii ar fi trecut la catolicism daca s-ar fi inscaunat rege al Spaniei sau ar fi aderat la confucianism, daca astfel ar fi devenit suveran al Chinei. $n scurta sa domnie, $oan a savarsit o serie de reforme nemaivazute pana atunci in /arile )omane. (unoscator al lim ilor turca, greaca, polona si armeana, domnitorul aplica controlul personal al actelor emise de cancelaria domneasca. Decide schim area capitalei de la 'uceava la Iasi, trece la eli erarea oamenilor de rand de su 6ugul oierilor si clerului. *entru a salva averea tarii, ordona sa fie atute monezi nationale de arama in loc de aur si argint. 0rima inscripitie in limba romana apartine banilor de arama pe care $on &oda a ordonat sa se inscriptioneze !/eara 1oldovei!. /ot el impune o strictete de fier contributiilor fiscale ale oricarui moldovean, fie el simplu taran sau logofat. /oate aceste masuri nu au facut decat sa inteteasca ura boierimii si a clerului contra lui $on &oda. 0arca pentru a inaspri situatia, $oan &oda se tine tare si nu face rabat de la principiile sale. Astfel, pe o inalta fata bisericeasca care ar fi savarstit pacatul sodomiei, o pedepseste prin arderea de viu. 0entru a-l consola, $oan &oda aminteste preotului nefericit ca este mai bine sa-i arda trupul cel pacatos aici pe pamant, decat sufletul sa-i fie ars pe veci in *heena. *e un oier care tradase trei domnitori anteriori si se facuse haiduc, Ioan &oievod il ingroapa de viu in pamant, cerand familiei oierului sa nu fie mahnita, deoarece numai pamantul putea inghiti un asemenea ticalos.

,ra sa impotriva boierilor si preotimii nu cunoaste margini, in opinia voievodului aceste doua clase sociale fiind vinovate de slabirea tarii, (aful taranilor si cultivarea unei adevarate arte a tradarii si intrigilor. 0entru a controla si limita puterile boierimii si influenta clerului, Ioan &oda face o miscare politica fara precedent pana atunci in istoria interna a principatelor romane. 'pre surpriza tuturor, reduta ilul voievod ia mosiile manastiresti pentru a le darui unor oieri. -ot asa procedeaza si cu mosiile, domeniile turmele, si hergheliile oierimii. In scurt timp, aceste ogatii erau daruite unor manastiri. Astfel, scandalurile, invidia si ura dintre preotime si boieri se tineau lant. Succesul voievodului era de o simplitate neobisnuita. $oan nu-i lasa nici pe boieri nici pe preoti sa abuzeze de roadele muncii taranilor. )azesii erau taria armatei, cu cat erau mai bine hraniti cu atat luptau mai destoinic. -omnitorul, totusi, nu i-a improprietarit pe tarani, deoarece se temea ca o astfel de masura ar fi nascut o criza ce ar fi dus la situatii anarhice in 1oldova. $n schimb, lua taxa de la tarani doar o zecime din cat le luau boierii. 0rin acesta metoda, a reusit in scurt timp sa umple vistieria tarii si totodata sa devina eroul maselor populare. vident, datorita acestor masuri si-a atras $oan numele de cel Cumplit sau cel )au, dupa cum il aminteste un cronicar mitropolit. $ntrigile boierimii au atins cele mai indepartate colturi ale uropei. Despre mazilirea si uciderea lui Ion-&oda se vor ea nu numai in cancelariile din Ungaria, *olonia, &alahia sau 'tam ul. *ana si in indepartata Franta se puneau la cale planuri care vizau inlaturarea sa de la tron. $n acea perioada, 1oldova platea $naltei 0orti un tribut anual de 8#.### de galbeni. /urcii observara prosperitatea tarii in timpul domniei lui $oan si aproape dublara tributul. $nsa, $oan &oda cel Cumplit nu putea accepta lacomia turcilor. /ot mai multe amenintari se strangeau la adresa sa. Cea mai mare venea din partea -oamnei Chia(na in persoana. Acesta adevarata Lad4 1ac'eth a istoriei romanesti platise de(a in avans multi galbeni $naltei 0orti in scopul cumparararii tronului 1oldovei pentru fiul sau, 0etru Schiopul sau 0etru cel /anar. /urcii se pregatesc de razboi. $n fata unei asemenea amenintari , $oan &oda cel Cumplit tine in fata divanului boieresc o cuvantare ramasa la cunostinta noastra datorita lui cronicilor lui *rigore ,reche. Neinduplecatul voievod prezinta situatia si se pregateste de razboi impotriva celei mai mare forte militare din vremea sa.

.oldoveni si (azaci - /uptatori fara egal

$oan &oda studiase arta militara a turcilor, tatarilor, polonezilor si germanilor, astfel incat cunostea atat punctele tari, cat si pe cele slabe alte armatelor respective. Aici intervine geniul sau militar desavarsit. $ntr-un avant de-a dreptul revolutionar, $oan &oda anticipeaza importanta artileriei si a infanteriei pe campul de lupta. La momentul respectiv, niciun alt suveran european nu gandea atat de vizionar. Aranta avea la acea data doar "#-8# de tunuri, $oan &oda avea 6## de guri de foc. /unurile europene din acea perioada erau niste masinarii imense, greoaie si foarte dificil de manevrat. $on Armeanul este constient de acest nea(uns si isi doteaza armata cu tunuri mult mai mici si mai mobile. -aca un tun de la curtile uropei putea fi carat cu 8 sau > cai, un tun modovenesc patentat de voievod putea fi deplasat cu o singura pereche de cai. .odovenii se distingeau prin revolutionara lor artilerie de camp, fapt su liniat si de Nicolae 1alcescu care declaraE $Artileria la romani a fost mult mai in buna stare decat la cele mai multe neamuri$. Cu nimic mai pre(os se prezenta armata moloveneasca compusa in mare masura din razesi si boieri de rang mic. /oti acesti oameni erau caliti in lupta si cunosteau la perfectie arta manuirii armelor. Luptele de sute de ani cu turcii, tatarii, ungurii si polonezii au dus la desavarsirea unui tip de razboinic de neinvins in uropa. Arcasii moldoveni erau superiori in tactica si mobilitate celor occidentali.

% alta arma pe care se bazau razesii luptatori erau teribilele ghioage sau fusturi. )ealizate din lemn de esenta tare si ghintuite la capat, acestea puteau usor zdrobi coifurile si armurile vra(masilor. Sabia era la mare cautare, tipul de palos moldovenesc aducea mai degraba la forma cu iataganul. +azesii nu au ales niciodata sa iile grele si impractice de tip european, folosite indeo ste de polonezi si unguri. Fiecare grup de infanterie avea cate o ceata de sateni inarmati cu coase folosite pentru a taia picioarele cailor sau ale calaretilor, in functie de con6unctura luptei. (aii moldovenesti erau o rasa unica, din nefericire disparuta azi. xtrem de pretuiti de hanii tatari sau pasalele turcesti, caii moldavi nu au fost foarte aratosi, dar erau deosebit de iuti si de rezistenti. La nasterea man(ilor, razesii le taiau narile pentru a inlesni astfel procesul respiratiei accelerate pe timp de galop. Codul martial al moldovenilor se rezuma la un singur alineat; !Augarul carele va lasa campul bataliei, sa fie pedepsit cu o moarte mai cumplita decat aceea ce i s-ar fi putut intampla in lupta din partea vra(masului!. 1arturiile cronicarilor straini cu privire la spiritul de lupta al romanilor din acele vremuri sunt edificatoare; ! i se bat cu o asemenea indrazneala si dispret fata de dusmani, cu o asemenea incredere in sine, incat cu o mana de oameni infransesera mari armate ale vecinilor! spune *raziani. ! un popor totdeauna foarte ciudat, capritios, tafnos, dar atat de dur si razboinic incat nu o data a dat lectii acelora care nu-l lasau in pace! citim la &igenere. !%eamul moldovenesc e feroce, cam barbar, dar foarte ager in arta militara" declara )eichersdorf. "2stasii moldoveni sunt vite!i si mesteri in lupta, desi sunt niste tarani prosti, luati de la plug" ne spune 'iels?i. "/unt oameni

groaznici si foarte vite!i3 si nici ca este pe fata pamantului un alt popor care pentru gloria razboinica si eroism sa apere o tarisoara mai mica contra mai multor dusmani, atacandu-i si respingandu-i fara incetare" zice si %rzechoDs?i. $n acelasi timp, in istoria universala isi fac aparitia teri ilii cazaci. /a marginea hotarului *oloniei cu tinuturile tatarasti apare o natie compusa in mod egal din fugari refugiati din +usia, *olonia, .oldova, NalmuJ<a si (erchezia. &or eau o lim a amestecata pe care o intelegeau cu totii. ,rau de moarte pe musulmanii turci si tatari precum si pe polonezii cei catolici. $mpotriva acestora porneau in fiecare an in expeditii de (af si pedepsire, fiind condusi de cate un ataman. )esedinta lor era la gurile Niprului si &olgai unde isi in(ghebasera chiar si o flota de barci cu care (efuiau negutatorii turci si genovezi. rau luptatori rebeli, violenti si temperamentali. $n lupta dadeau dovada de o cruzime nemaintalnita nici macar la tatari. $ngroziti, turcii i-au denumit CozaJ, adica !nebun liber!. 'azandu-se pe credinta comuna ortodoxa, $oan &oda anga(eaza douasprezece sotnii cazacesti sa lupte de partea sa impotriva Semilunei. $storia nu i-a dat alti aliati, polonezii si ungurii, vecinii crestini ai 1oldovei, tremurau de frica ienicerilor. Atamanii cazaci 0o?otilo si SDierceDs?i i-au fost credinciosi voievodului pana la moarte.

0rima mare victorie a lui $oan &oda cel Cumplit a fost cea de la Iiliste, langa )amnicu Sarat. Acolo cei =.### de modoveni si sotniile cazacesti decimeaza o armata formata din 6#.### turci, 8#.### de munteni si 6.### de secui, practic intreaga armata a lui 0etru cel Schiop, care marsaluia din /ara )omaneasca pentru a se sui pe tronul 1oldovei. 0etru cel Schiop scapa cu greu, refugiindu-se in cetatea 'railei. $oan &oda cel Cumplit inainteaza pana la /argoviste unde il inscauneaza pe aliatul sau &intila &oda. Napraznicul voievod se indreapta apoi spre 'raila unde se anga(eza in asediul cetatii. /urcilor nu le venea inca sa creada. ) solie din cetate a6unge la Ion &oda cu un mesa6

sim olicE zece gloante, zece ghiulele si zece sageti. Ion &oda nu gusta ironia amara a turcilor si taie uzele, urechile si nasurile turcilor dupa care-i rastigneste in fata cetatii, transmitandule turcilor ca aceasta soarta urmau sa ai a si cei din cetate, daca nu-i deschideau portile. /urcii se incapataneaza. &oievodul ordona escaladarea zidurilor, iar 'raila cade in mainile moldovenilor si cazacilor. ,rmeaza scene de cosmar pentru musulmanii din cetate. "%imeni nu fu crutat3 sangele curgea parau in Dunare. %u au fost ucisi doar oamenii, pana si cainii au trecut prin sabie. %u a ramas piatra pe piatra. 1ocul mistui ce nu a ucis sabia" ,aminteste cronicarul polonez *orec?i.

Dincolo de infrangere, dincolo de moarte, dincolo de uitare

Succesele militare ale voievodului il indreapta spre recucerirea Cetatii Albe si a Chiliei, denumite de turci A??erman, respectiv 'ender. $n acest scop isi indreapta armele spre 'ugeac, unde valurile de turci si tatari pribegi alungasera de(a populatia romaneasca. 'atalia de la Lopusna a fost un nou exemplu de strategie militara spontana, adaptata la teren si la armatele turco-tatare. )aidurile lui $oan-&oda devasteaza cele doua cetati construite de Stefan cel 1are, iar populatia musulmana care se instalase acolo este masacrata fara crutare. La /ighina si Cetatea Alba, $oan-&oda infrange trei corpuri de armate turcesti. In lupta de la +oscani, voievodul isi uimeste ostasii, demonstrandusi forta herculeeana. Un tun se impotmolise in noroi, singur, Ioan-&oievod apuca tunul de franghii si il smulge, tragandu-l pe o pozitie noua de unde trage asupra turcilor. Forta colosala a voievodului este atestata de marturiile cazacesti. *entru a-si distra ostenii o ositi, Ioan &oda o isnuia sa franga in maini potcoave de cai. xasperati de victoriile domnitorului, otomanii trimit in vara anului .<@8 o noua expeditie militara. Armata uriasa era compusa din turci, tatari si munteni. ,n puhoi de 6##.### de oameni se indrepta contra celor circa "< mii de luptatori ai voievodului $oan. $n acelasi timp, o alta oaste de tatari se pregatea sa-l atace pe voievod. $mpotriva armatei turcesti care se apropia de -unare, voievodul il trimise pe $eremia *olia, omul sau de incredere. ,vand parca o presimtire Ioan il pune pe 8olia sa 6ure pe (ruce si #vanghelie ca nu va trada. Insa, langa lacul (ahul, 8olia impreuna cu cavaleria moldoveana tradeaza si trece de partea turcilor pentru D3 de pungi cu gal eniB Sosirea unei noi armate de tatari copleseste oastea moldo-cazaca si o obliga sa se retraga in satul )oscani din apropiere. xasperati de rezistenta romanilor, turcii ataca in valuri succesive. -upa ce moldovenii resping al treilea val de ieniceri, turcii trimit in lina intai pe $eremia *olia si oamenii sai. /radatorii sunt macelariti de sageti si ghiulele. ,luiti, cu pierderi uriase, turcii incerca un nou asalt. -ezastrul vine insa din partea naturii. Seara se porni o ploaie torentiala care uda pulberea necesara tunurilor romanesti. Auria romanilor nu mai putea fi oprita, ataca cu sabiile pozitiile turcilor care-i copleseau numeric. ,rmeaza trei zile de canicula ucigatoare. $oan-&oda mai ramasese doar cu @.### de osteni. )espinsese timp de o saptamana atacurile concentrate a 6##.### de dusmani.

%amenii sai suferau cumplit de sete. Nobletea si sacrificiul sau unic ii impun sa se preda in schimbul crutarii soldatilor sai. 0rimul pas il fac turcii care-i trimit o solie in cea de a patra zi. $on cel &iteaz accepta sa se predea cu trei conditii; ostenii moldoveni supravietuitori sa fie crutati, cazacii sa fie lasati sa se intoarca la setciile lor zaporo(ene, iar el personal sa fie trimis viu si nevatamat sultanului Selim al $$-lea. /urcii primira. Ahmed 0asa (ura de @ ori pe Coran, 0etru cel Schiop care ravnea 1oldova, (ura la randul sau de @ ori pe 'iblie. )stenii sai plangeau, multi nu vroiau sa-l lase sa se duca la turci. &oievodul lasa credinciosilor cazaci armele si i6uteriile sale. $n cortul turcilor, respinge toate acuzatiile seras?irului, declarandu-i ca nu va vorbi decat cu sultanul. 1andria sa infioara pe turci. ,tunci, un aventurier italian din Napoli, pe numele sau 'cipione (igalla, trecut la islam cu numele de (igalazade, savarsi infama fapta. 'perand la o recompensa, infipse cutitul in inima voievodului neinarmat. $enicerii incura(ati, taiara capul trupului lipsit de viata, dupa care legara puternicul sau trup de patru camile care, fiind biciuite, sfasiara in bucati corpul eroului. $ntr-un ritual dement, ienicerii se inghesuie sa culeaga oasele domnitorului, fiind convinsi ca ramasitele viteazului erau moaste si talismane. 0asalele isi umezesc iataganele in sangele sau, rugandu-se lui Allah sa le dea si lor cura(ul si puterea lui $on &oda. $n fata unui asemenea spectacol oribil, moldovenii dezarmati din suita domnitorului sar cu pumnii goi pe turci. Sunt ucisi pana la ultimul de ieniceri, drept lectie pentru oricine ar fi incercat sa se rascoale contra Semilunei. &azand cum isi tin turcii cuvantul, cazacii ataca cu furia disperarii. 'upravietuiesc doar 1!, in frunte cu atamanul 'GierceGsJi. Impresionati de ravura zaporo6enilor, turcii cedeaza si-i lasa in viata chiar si pe cazacii raniti. Astfel s-a savarsit din istorie unul dintre cei mai vite(i conducatori ai romanilor. Aratele sau, Nicoara 0otcoava, a(unge ataman al tuturor cazacilor zaporo(eni, si ocupa vremelnic tronul 1odovei. Astazi, cei doi eroi sunt pe nedrept trecuti in uitareB
***************************************

&lad -epes - *rima victima a unei campanii de presa

Foto (1!) (a o culme a ironiei cu care istoria ne-a lovit pe noi romanii de nenumarate ori, avem surpriza sa descoperim ca personalitatea celui mai faimos voievod de-al nostru pe plan mondial a cazut victima unei campanii continue de denigrare din partea presei apusene. De la cronicile si gravurile mincinoase ale sasilor si sva ilor din -ransilvania, trecand prin romanul lui 1ram 'toJer si poposind in prea6ma industriei Dracula din prezent, omenirea nu cunoaste inca personalitatea a isala a singurului lider militar care l-a ingrozit vreodata, la propriu, pe cuceritorul (onstatinopolului.

Fiul Dracului si nepotul lui .ircea cel 1atran

0entru a-l cunoaste mai bine pe cel care prin groaza si teroare a reusit sa mentina &alahia in afara ghearei lacome a $mperiului %toman, merita zabovit putin asupra distinsei sale origini. )areori marile personalitati ale $storiei au fost la randul lor descendentii unor alti mari oameni. $n cazul voievodului care i-a ingrozit atat pe crestini cat si pe musulmani, soarta i-a harazit sa aiba parte de un bunic legendar si de un tata sa-i zicem, !plin de imaginatie!. &lad $ -racul era fiul natural al lui 1ircea cel 'atran si vlastar al marii familii a 'asarabilor. &lad Dracul, tatal lui &lad -epes, a avut la randul sau o personalitate comple9a care, din nefericire, nu a eneficiat de studii amanuntite din partea istoricilor.Cu toate ca era recunoscut drept urmas legitim al marelui 1ircea, avand asadar dreptul nativ de domnie, tatal lui /epes s-a remarcat in primul rand ca un luptator si cavaler dedicat campaniilor anti-otomane ale vremii. -atorita urii si intrigilor clanurilor boieresti, este nevoit sa-si paraseasca tronul si sa caute adapost in /ransilvania.

Acolo a trait intre anii .865-.8">, beneficiind astfel de protectia $mparatului Sigismund de Luxemburg. /atal temutului /epes era o cunostinta mai veche de-a regelui, deoarece inca din tinerete s-a facut remarcat datorita cura(ului si indemanarii in lupta. *e aza acestor doua calitati pretuite, fiul lui .ircea cel 1atran a fost invitat sa intre in randurile (avalerilor )rdinului Dragonului ()rdinis Draconis). 8ruparea in sine era una deose it de e9clusivista si secreta, scopul sau principal fiind acela de aparare a catolicismului alaturi de alungarea turcilor din #uropa. 'lazonul ordinului infatisa un dragon al carui trup forma un cerc, fiara inghitindu-si astfel coada. Simbolul in sine este unul mult mai vechi decat crestinismul, in acceptiunea uropei pagane, acest animal fantastic era consacrat zeitei Atena, semnificand ideea ca ratiunea si intelepciunea nu dorm niciodata, atente fiind la aparitia Celui )au... 0e cand 1ircea cel 1are se afla la Nurenberg impreuna cu fiii si suita sa, ca invitat al regelui Sfantului $mperiu )omano-*erman si rege al ,ngariei, Sigismund de Luxemburg remarca abilitatea in lupta a printului &lad $ntaiul. Atunci, tatal sangerosului /epes a avut dreptul de a purta la ceremonii costumul rosu intunecat cu mantie verde, la gat avand simbolul din aur al dragonului. )evenind la momentul fugii sale in Ardeal, &lad $ntaiul primeste de la puternicul rege Sigismund cladirea corpului de paza din cetatea Sighisoarei, alaturi de functia de comandant al ostilor imperiale din sudul /ransilvaniei. Acolo se casatoreste cu una din fiicele lui Alexandru cel 'un, femeie de rang inalt din familia 1usatinilor. Astfel, viitorul &lad /epes, copil legitim nascut din aceasta legatura, era var direct cu 1arele Stefan al 1oldovei.

Cei doi lideri au copilarit partial impreuna, devenind prieteni foarte buni. $n heraldica si genealogia voievozilor valahi, &lad /epes apare sub numele de &lad al $$-lea -raculea, mostenind numele tatalui transformat in renume, odata cu acesti doi voievozi, tata si fiu, /ara )omaneasca cunoaste familia boiereasca a -raculestilor. $n limba romana, termenul pompos de dragon, mostenit de &lad $ntaiul, are drept corespondent pe cel de -rac si 'alaur, astfel impamantenindu-se in constiinta nationala numele de &lad -racul sau -raculea. Nu trebuie sa ne miram prea mult daca tinem cont ca in uropa aveau sa circule nu mai putin de <@ de variante ale numelui voievodului, printre cele mai uzitate fiind cele de -racole, -racuglia, -racol, -raco, -ragula, -ragulios, -ragulia, /ra?ulam, /arac %glu, sau Eazi?il, Eaza?il si Cassiclu, dupa cum il numeau infricosati turcii.

'ingur printre turci

-upa o copilarie petrecuta pe strazile Sighisoarei, viata tanarului &lad avea sa se schimbe radical si dramatic in acelasi timp. 1oartea regelui Sigismund, protectorul tatalui sau, petrecuta in anul .="@, este interpretata de turci drept o slabiciune a frontului antiotoman creat in estul uropei. Cu un an inainte, &lad -racul fusese nevoit de noile con(uncturi politice sa merga la 'rusa in inima $mperiului, pentru a (ura credinta sultanului 1urad al $$-lea. (onstient de pro lemele create de .ircea cel 1atran, sultanul nu a dorit sa riste in privinta urmasilor acestuia. *rin urmare, &lad Dracul a tre uit sa traiasca in apropierea sultanului alaturi de cei trei fii ai sai, .ircea, &lad si +adu. -omnul muntean si-a lasat fiii zalog sultanului in timpul expeditiei militare intreprinsa de turci in /ransilvania. /ristul atac musulman in Ardeal s-a soldat conform cronicilor cu devastarea cetatiilor Alba $ulia, Sighisoara, 1edias, plus asediul Sibiului si 'rasovului. Alaturi de prada, turcii au luati robi circa "#.###-8#.### oameni, o cifra imensa pentru acele vremuri... &lad -racul revine la tronul &alahiei in anul .8"", dar pentru a controla un astfel de vasal turbulent si periculos, turcii continua sa-i pastreze pe &lad si )adu drept ostatici -garanti ai propriului lor tata. Cei doi copii au parte de o educatie militar-politica in spirit turcesc, undeva in podisul arid din Anatolia. Acolo, la umbra 1untilor Eociadag, trona aspra cetate grigoz, unde &lad va ramane pana in anul .8"5, cand tatal sau este decapitat din ordinul ne(ustificat al fostului sau camarad de arme, $ancu de 7unedoara. 'ingur printre turcii cei dumanosi, viitorul -epes isi continua studiile militarotactice, devenind un manuitor e9pert al iataganului si al sulitei de lupta. (aracterul sau agresiv si privirea-i crunta, l-au tinut departe de sicanele si avansurile turcilor. Nu la fel se poate spune despre fratele sau, )adu, care datorita infatisarii, a(unge sa se aleaga cu porecla cel Arumos.

#9ista unele marturii istorice care merg pana intr-atat incat se pare ca +adu ar fi fost violat de viitorul .ahomed, cuceritorul (onstantinopolelui, mai tarziu cei doi avand chiar o relatie intima de durata...Scarbit de calea pe care o alesese fratele sau, )adu, &lad isi gaseste refugiul exclusiv in stiinta armelor. $n rastimp, ura sa contra turcilor crestea arzand mocnit... Cum in urma bataliei de la &arna in care cruciada crestina europeana este zdrobita farta drept de apel de turci, /arile )omane se aflau din nou singure in fata Semilunei, in mintea lui &lad a incoltit un plan cumplit. Avea sa castige cu orice pret tronul &alahiei. Cunoscator excelent al moravurilor si mentalitatii turce, &lad stie ca acestia nu pot fi tinuti departe de tara decat cu a(utorul fricii primare, instinctuale care salasluieste in ungherele ascunse din sufletul oricarui om. Aliantele viitoare ale voievodului nu vor mai fi nevolnicele state crestine, ci cumplitele fiice ale -isperarii ; /eroarea, *roaza, Spaima si -urerea2

Doua domnii si multe fapte de pomina0

"4l domni cu o rigoare necunoscuta pana atunci in principatele romane" - 9August /reboniu Laurian: -upa moartea tatalui si a fratelui sau mai mare, 1ircea, &lad viitor /epes era urmatorul indreptatit sa ocupe tronul valah. /ron ocupat intre timp de &ladislav al $$-lea, varul sau din familia -anestilor. $ntre cele doua familii nobile valahe, -raculestii si -anestii existand o ura fara margini. *rofitand de dezastrul suferit de armatele lui Iancu de ;unedoara si 'Jander eg la Nossovopol6e in anul 1>>:, legendarul voievod de mai tarziu pune mana pe tronul tatalui sau, a6utat fiind de o serie de pasale de la Dunare, in frunte cu pasa de Nicopole si egler eiul Narad6a- ei, conducatorul armatei +umeliei. -e partea tanarului domn mai erau si o serie de boieri valahi adunati intr-o alianta potrivnica lui &ladislav -anescu. Asa si-a dobandit &lad prima domnie. % domnie care avea sa dureze doar cateva luni, mai precis intre lunile august .885 si ianuarie .88=. Cu toate acestea, exacerbarea politici interne concretizata prin luptele tot mai dese intre clanurile boieresti, coroborata

cu lipsa unei armate personale credincioase, fac ca tanarul voievod sa-si piarda tronul in favoarea lui &ladisalv -anescu. Fara niciun fel de a6utor, &lad fuge in .oldova unde leaga o prietenie puternica cu viitorul domn, 'tefan cel .are. -atorita acutizarii luptei pentru putere, cei doi veri se vad nevoiti sa se refugieze peste munti, la curtea lui $ancu de 7unedoara, devenit intre timp voievod al /ransilvaniei. Situatia in uropa avea sa se inrautateasca fara precedent odata cu caderea Constatinopolului. -evenit intre timp om de incredere al lui $ancu de 7unedoara si insarcinat de acesta cu paza hotarului de sud al Ardealului, &lad intreprinde un atac fulgerator in &alahia, in decursul caruia il prinde pe &ladislav la /argsor si il decapiteaza. ,rmeaza cea de-a doua si cea mai importanta domnie, desfasurata intre anii .8<>-.8>6.

-upa ce &lad si-a luat tronul, s-a incon(urat de un mare numar de soldati alesi si de mare incredere !carora le dadea bani si avere si cealalta stare si situatie a celor ucisi! dupa cum amintesc cronicile. $ntarit impotriva unei eventuale tentative de asasinat, &lad &oda se concentreaza pentru inceput asupra boierilor. Scopul era de fapt consolidarea si cresterea puterii voievodale. $n plus, tagma boiereasca era un stat in stat, iar forta sa era imensa datorita bogatiei si influentelor personale. &lad avea o ura mai veche impotriva boierilor in care nu avea incredere nici cat negru sub unghie. $n afara tendintei apoape !naturale! pentru uneltiri si tradari, o mare parte a boierimii era vinovata de moartea tatalui sau. Documentele istorice sugereaza ca eliminarea oierilor a fost facuta succesiv, in mai multe episoade, &lad dand iama nu doar in oierii de rand, ci si in elita conducatoare. Astfel, in cea de-a doua domnie, voievodul valah executa drept masura de prevedere un numar de .. boieri din cei 6" de mari dregatori ai sfatului domnesc. Celebrul episod al uciderii boierilor adunati are la mi(loc un dialog tragico-comic intre domnitori si clica nobiliara. Cronicile ne spuc ca &lad i-a invitat frumos la masa pentru a-i aduna intr-un singur loc. -upa care a inceput (udecata. $n stilul si uzantele sale...

$-a intrebat sincer pe fiecare in parte cati domni cunoscusera pe scaunul /arii )omanesti. 'oierii au raspuns diferit. ,nii .#, altii 6#, fiecare in functie de varsta. $ndignat, domnitorul cere sa i se explice cauzele atator schimbari anormal de dese. Neprimind raspuns, &lad le striga furios; !&ina o poarta rusinoasele voastre dezbinari2!. $nstantaneu, moartea si-a intins lunga ei aripa neagra ticsita de tepe deasupra palatului...,n numar de <## de boieri, mari si mici, cu familiile si slu(itorii lor au fost trasi de vii in teapa in curtea domneasca. ,tat tarile romane cat si lumea intreaga nu mai pomenisera un asemenea lider0

Clanurile boieresti ramase s-au temut intr-atat incat au organizat la randul lor o riposta concretizata in strangerea in graba a unei armate de lefegii, cu care au purces spre prinderea si uciderea domnitorului. $n fruntea gupului rebel se afla puternicul si vestitul boier Albul cel 1are. Nu au avut nicio sansa in fata copilului de alta data care crescuse mancand strategie militara pe painea amara a turcului. &lad a iesit cu oastea inaintea lui. Albul cel 1are a fost taiat in bucati de viu, aceeasi soarta avans-o nevasta , copiii si toti lefegii prinsi. *e fondula asa-zisei terori infaptuita de domnitor, &alahia crestea, se im ogatea si prospera. &lad incura6a comertul, construirea de drumuri si sate, ocrotindu-i pe negustori si pe taranii care alcatuiau grosul armatei. Nimic nu graieste mai sugestiv depre atmosfera instituita de noul domnitor cu mana de fier decat nemumaratele documente istorice;"Asa de mult ura raul din tara lui, incat daca cineva acea rau, urt, tal*arie, nedreptate sau siluia vreo muiere sau ata mare, acela nu ramanea viu". 'lamatul si bat(ocoritul -racula era, de fapt, iubit de popor, fiind considerat un mare si intelept stapanitor. Cetatile si manastirile sunt reconstruite si intarite. &lad nu-i suporta pe vaga onzi si cersetori care erau in opinia sa sunt doar niste hoti. Intr-o cronica autohtona se povesteste ca -epes &oda i-a adunat intr-o mare casa pe toti parazitii din &alahia, acolo i-a ospatat si le-a dat de aut pe saturate. La sfarsit, voievodul i-a intrebat daca vor sa le mai fie foame si frig de-acum incolo. Nu 1aria /a, a strigat incantata intr-un singur glas gloata de milogi ghiftuiti. 'ine, le-a raspuns voievodul care a ordonat sa fie inchise usile si ferestrele dupa care casa plina cu cersetori a fost incendiata. -upa cum le-a promis voievodul, nu le-a mai fost frig niciodata...

7otia, (aful si minciuna fiind eradicate 9exista marturii despre drumuri intregi marginite de hoiturile celor trasi in teapa:, prosperitatea tarii atinsese culmi mai mari decat in timpul domniei ilustrului sau bunic. /oate acestea au atras insa ochiul lacom al Semilunei...

,venturile unui sultan prin &alahia0

"%u pot sa iau tara unui barbat care face lucruri asa de mari si mai presus de fire...acest barbat care face astfel de ispravi ar fi vrednic de mai mult daca ar avea o armata mai mare"Sultanul 1ahomed al $$-lea &oievodul nu a pierdut din vedere atat pericolul otoman cat si ura sa impotriva turcilor ale caror obiceiuri, traditii si religie nu le putea inghiti cu niciun chip. 0olitica sa antiotomana a fost alimentata de cresterea tributului impus &alahiei. )efuza asadar plata oricarei forme de haraci, fie acela in bani, vite, grane sau robi. /urcilor nu le venea sa creada ca un vasal crescut si educat dupa moravurile lor, prezinta semen de rebeliune. $si stapanesc furia si trimit o solie care sa-l roage personal sa nu mai intarzie cu tributul. -ar domnitorul avea un alt plan. 'atul de tupeul turcesc, nu scapa din vedere ca mem rii soliei nu-si descopera capetele la vedera sa. /e fi9eaza acestora tur anele in oasele testei cu a6utorul unor cuie, dupa care-i trimite pe 6os spre 'tam ul.

$nteligentul si ambitiosul sultan 1ahomed al $$-lea pricepe imediat cu cine are de a face. %cupat in prima instanta cu rascoala din 1oreea si luptele cu hanul hoardei A? Eo4unlu, se gandeste sa-l inlature pe &lad prin viclesug. Sultanul lasa acesta cursa in seama perfidului Catavolinos, un sfetnic grec, si a lui 7amza 0asa, soimarul personal al sultanului. Cele doua persona(e machiavellice concluzioneaza ca -racula este greu de scos din tara si se decid astfel sa-l prinda in &alahia. Aoarte proasta inspiratie au avut. Loviti prin surprindere pe cand se aflau in cetatea *iurgiului, cei doi dregatori ai 0ortii sunt trasi de vii in teapa in fata unei alte suite de tepi unde se zbateau in agonie proprii lor soldati. %m cu respect pentru ranguri,&lad i-a tras in doua tepe mai mari decat cele destinate ienicerilor. Nu era decat inceputul pentru groaza care a cuprins atat uropa crestina cat si $mperiul %toman. *rofitand de o iceiul turcilor de a nu duce raz oaie iarna, voievodul trece prin foc, sa ie si mai ales teapa, tot malul stang al Dunarii, de la Bimnicea in Delta. (ronicarii de curte ai lui &lad noteaza cu sfintenie si frica, recordurile personale ale domnitorului. /a ) lucitia si Nevoselo 1D@3 turci trasi in teapa, la Dirstor, (artal si Dripotrom ?:>3, -urtucaia ?D3, 8iurgiu ?>1>, +ahova 1>?3, Novigrad si 'istov ">I si .arotiu cu doar !13 de turci de am ele se9e si toate varstele. Inceputul era cum nu se putea mai un. *roaza turcilor a(unsese atat de mare incat pasalele si dregatorii din )umelia se intreceau in a mitui vizirii de la Stambul in speranta ocuparii unui post similar in Anatolia sau Armenia, doar-doar vor reusi sa scape de infricosata vecinatate a omului cu tepe. Auria lui 1ahomed nu intarzie sa se arate. $ntr-un acces de groaza amestecata cu furie neputincioasa, suveranul turc ordona strangerea celei mai mari armate musulmane de pana atunci. 0entru a-si imbarbata incercatii ieniceri care incepusera sa simta amenintarea varfului ascutit al tepei, sultanul se decinde sa paraseasca Stambului si sa conduca personal campania de pedepsire si lichidare a cura(osului voievod. )rdia cea grozava s-a pornit spre &alahia, conform cronicarului (halcocondil, un numar de !@3.333 de raz oinici marsaluiau spre Dunare. Numai corpul de elita al ienicerilor numara !@.333 de luptatori. In fata colosului musulman, &lad cere a6utor regelui .atei (orvin, a6utor care nu a venit niciodata. Crancenul vultur valah dispunea de o armata infima, dar compusa din soldati la fel de cumpliti ca el. 1erita amintit ca voievodul era in penurie de calai cand venea vorba de tragerea unui numar atat de mare de turci in teapa, multi dintre soldatii sai raspunzand cu bucurie cererii voievodului de a-i ridica in tepe pe dusmani. +aportul lui 1al i, am sadorul venetian la 'tam ul ne spune ca &lad detinea o armata de ma9im D3.333 de soldati, in timp ce *etrus -homasio scrie ca valahii aveau doar !!.333 de raz oinici. 0entru a zadarnici traversarea batranului fluviu de catre turci, voievodul se foloseste de o serie de tactici militare vizionare care apar in uropa de-abia in perioada moderna. &lad intentiona

sa-l prinda pe 1ahomed in padurile dese si intunecate ale /eleormanului, unde odihneau cadavrele unor turci 9de aici vine denumirea de /eleorman, derivate din turcescul -elii %rman-padure nebuna:. $n calea puhoiului turcesc, aplica stravechea si eficienta tactica strabuna de ardere a satelor si proviziilor, otravirea apelor si incendierea holdelor. %astea stransa in graba de voievod era compusa doar din tarani si oameni apartinand paturilor mi(locii, ambasadorul venetian la Stambul scriind ca &lad, pentru a-si in(gheba oastea, !chemase sub arme pana si copii de .6 ani!.

$nainte de a ataca trupele sultanului, temerarul voievod le-a cerut soldatilor ca !Cine gandeste la moarte, acela sa nu mearga cu mine, sa ramana aici!. Cu mica sa oaste, voievodul hartuieste neincetat armia turceasca. Lipsa hranei si somnului stricat de atacurile neasteptate ale valahilor, isi spun incet-incet cuvantul. /urcii simt povara presiunii psihologice, apare foamea, incep sa isi arate coltii si molimele. ,pogeul conflictului se petrece in noaptea 1"-1: iunie 1>?! undeva la mi6locul drumului intre Nicolope si 1ucuresti. ,tunci, intr-o demonstratie de cura6 unica in istoria omenirii (niciun alt lider militat inainte sau dupa el , nu s-a deghizat si a atacat o ta ara dusmana din interior), &lad -epes si cei mai uni osteni se im raca in straie turcesti si se infiltreaza intre otomani. /inta sa era cortul sultanului. $n plina noapte, socati si buimaci, corpul spahiilor din Anatolia este macelarit de valahi, marii viziri 1ahmud si $sac fiind ucisi in lupta. Confuzia, dezordinea isi spun cuvantul si turcii nu se mai deosebesc unul de altul si se macelaresc de-avalma. -in nefericire, sultanul turc nu dormea in cortul cel mare, valahii in frunte cu /epes scapand ocazia de a-l ucide pe 1ahomed Aatih. 0recauti si disciplinati, ostenii lui &lad se retrag in viteza. -imineata avea sa arate proportiile dezastrului. $mensa armata era in agonie. &lad continua sa hartuiasca armata turca. In lupta finala de la (hilia domnitorul cu teapa zdro este un intreg corp de armata turc, pierderile otomanilor atingand numarul de @3.333 de oameni. $n fruntea unei armate distruse, in randurile careia foamea, setea si bolile isi luau tribut din ce in ce mai mare, sultanul hotaraste sa-si salveze ostenii ramasi, retragandu-se pe -unare din orasul 'raila. Acoperit de rusine, cu o armata bolnava si in(umatatita, 1ahomed se intoarce in Adrianopol. 0entru a ascunde infrangerea, cronicile albaneze afirmau ca sultanul a ordonat manifestari de veselie si petreceri, pentru ca supusii sai sa creada ca s-a intors victorios. 1inciuna nu dureaza mult, in scurt timp fiind nevoit sa paraseasca orasul in graba datorita protestelor si ocarilor primite. $nainte de a fugi din &alahia, sultanul il lasa la 'raila pe )adu cel Arumos, in speranta ca acesta va reusi sa-i ademeneasca pe romani de partea sa. Speranta turcului a fost desarta. $n septembrie .8>6, &lad zdrobeste armata fratelui sau )adu care se salveaza prin fuga. "#.### turci nu au acelasi noroc...

*resa te ridica, presa te do oara

"Dracula este probabil cel mai frumos roman din toate timpurile" -%scar Gilde

$nvidia si mandria sunt pacate primordiale, de fapt, cele doua atribute negative sunt printre cele mai frecvente greseli in care cade un conducator. Nu a fost ocolit de ele nici regele ,ngariei romanoungurul 1atei Corvin. $ndiferent in aparenta, dar profund invidios pe cura(ul si succesul valahului, regele 1atei recurge la o stratagema obscura care avea sa-l acopere de rusine pana in zilele noastre. *rofitand de faptul ca &lad venise personal in ,rdeal sa-i ceara a6utorul, .atei il prinde langa .untii *iatra (raiului si il intemniteaza fara nicio e9plicatie. Fiul lui Iancu de ;unedoara redacteaza o scrisoare falsa la data de " noiem rie 1>?! in orasul (isnadie. In falsa scrisoare atri uita pe nedrept lui &lad, la ordinul mincinos al lui .atei (orvin, secretarii acestuia scriu ca voievodul valah cere sultanului sa-l ierte pentru victoria sa, dupa care il asigura ca-i va preda -ransilvania si chiar il va spri6ini sa cucereasca Ungaria. Scrisoarea mincinoasa este trimisa papei 0ius al $$-lea, in incercarea regelui maghiar de a-l discredita pe valahul a carui glorie pe campul de lupta o intuneca cu mult pe a sa... Capturarea si intemnitarea lui /epes in momentul in care intreaga uropa astepta relansarea luptei antiotomane a fost greu de inteles chiar si pentru supusii lui 1atei Corvin. ,nele surse istorice spun ca &lad a stat inchis 8 ani, alte cronici slave sustinand ca a fost intemnitat .6. Adevarul despre durata detentiei nu se stie nici astazi. Campaniile de presa negative la adresa aparatorului crestinatati erau de-abia la inceput. $nca din timpul vietii sale, cronici defaimatoare si exagerate circulau in toata uropa. $n marea ma(oritatea a a documentelor medievale il gasim pe voievod portretizat ca un monstru inuman, sadic si insetat de sange. 0rimele texte tiparite despre personalitatea lui &lad /epes, alaturi de exagerarea cu buna stiinta a faptelor si cruzimii sale, apartin tot lui 1atei Corvin care a exploatat conflictul legitim si indreptatit al voievodului valah cu cercurile de comercianti sasi din Ardeal. 0ovestea cu sasii si svabii este ultracunoscuta. Sasii care faceau negot in &alahia, au refuzat sa plateasca taxele pe care le plateau orice alti negustori, fie ei valahi, armeni, moldoveni, polonezi sau evrei. Infumurarea germanica nu l-a impresionat deloc pe voievod, acesta hotarand pentru sasi acelasi tratament cu lemn lung de >-@ metri pe care-l recomanda tuturor hotilor, tradatorilor, pungasilor, viclenilor, turcilor sau tatarilor. $n plus, &lad nu a uitat a(utorul si adapostul oferit boierilor tradatatori si complotisti de sasii din Cetatile 'rasovului, )asnovului sau Sibiului. )eplica razbunatoare a urmasilor saxonilor din Ardeal nu intarzie sa apara. $n mai putin de .## de ani, uropa apuseana este impanzita de povestile oripilante despre viata si personalitatea lui &lad. 0ana in anul .<>5, circa .< texte circulau pe la curtile regale, ingrozindu-i pe cei care le citeau. 0avaza crestinatatii este portretizata drept un sadic care bea sangele dusmanilor, care se amuza torturand oameni, care serveste linistit masa la umbra unei paduri de tepe in care se zbateau trupuri umane.

Colac peste pupaza, intr-unele relatari despre &lad se povestea ca manca frecvent carne de om. Insulta mai grava nu e9ista pentru un voievod crestin ortodo9 care tinea toate posturile din an la fel ca faimosul sau var din .oldova. /onul denigrator se propaga peste secole, astfel incat un adevarat tiran sadic cum era $van cel *roaznic, devine fanul declarat al lui /epes, cronicile rusesti amintind ca sangerosul tar poruncea deseori sa i se citeasca din cronicile mincinoase aparute la Nurnberg, Leipzig, 'amberg sau Ausburg. 0utini stiu cum a a(uns scriitorul irlandez Abraham 9'ram: Sto?er sa intre in contact cu persona(ul fantastic care a inspirat cel mai celebru roman de groza al tuturor timpurilor. /otul a avut o motivatie nationalist-politica. $n plin secol .=, cercurile xenofobe unguresti duceau o politica de deznationalizare, sovina, de genocid etnic si cultural la adresa romanilor din Ardeal. ,nul dintre cei mai vehementi membri ai acestor cercuri unde ura la adresa romanilor era la ordinea zilei a fost scriitorul maghiar Arminius &amber4. In studiile si cautarile sale in domeniul mitologiei est-europene la adresa vampirilor si a mortilor vii, 1ram 'toJer il cunoaste pe ,rminius &am er<. ,cesta i-a ascuns irlandezului

povestea adevarata a contesei-vampir #rsze eth 1athor<, alegand cu una stiinta sa-i povesteasca despre inchipuita natura de autor de sange a voievodului valah. !*reseala! intentionata s-a propagat prin carte, apoi in sutele de filme cu vampiri, pana in zilele noastre cand exista mii de site-uri si forumuri despre vampirism pe $nternet. /oate continuand asocierea profund gresita dintre domnitorul &lad si persona(ul fictiv -racula cel iubitor de sange si amator de ambiante gotice presarate cu lilieci, cupe pline de sange si lupi...

(um te-au ucis .aria -a%

1ulte izvoare istorice marturisesc depre tragica si nedreapta moarte a celui care i-a creat cosmaruri lui 1ahomed Cuceritorul. 0rin compararea faptelor reiese ca &lad a cazut victima unui act de tradare la care au contribuit atat turcii, cat mai ales cercurile de boieri ostile domnitorului. ,n document de-al lui Stefan cel 1are din .8@@ relateaza ca ! l m-a rugat sa-i las pentru paza lui oameni de-ai nostri, caci in munteni nu se prea incredea!. Aaptele s-au precipitat odata cu reintorcerea lui 'asarab Laiota cu a(utor turcesc. &lad, impreuna cu garda sa de moldoveni, a purtat o ultima atalie in prea6ma comunei &oluntari de astazi, undeva pe soseaua 'tefanesti, in apropierea (odrilor &lasiei care incon6urau .anastirea 'nagov. (ei zece soldati moldoveni care au supravietuit din contingentul de garda care numara !33 de osteni de elita trimisi de varul sau, s-au intors pe furis in .oldova aducandu-i lui 'tefan vestea cea trista. &arianta slava a sfarsitului eroului a fost redactata la cativa ani de la moartea lui &lad, si relateaza despre o tragica confuzie. Conform acesteia, in timpul atacului turcilor, oastea lui -racula a inceput sa-i taie fara mila si i-a gonit. -racula, bucuros s-a urcat pe un deal sa vada desfasurarea luptei. -eparte de oamenii sau, apropiatii sai luandu-l drept turc, unul l-a lovit in spate cu o sulita. &azandu-se lovit de ai sai, /epes banuieste o tradare si ucide la randul sau cu sabia un numar de cinci atacatori, inainte de a fi lovit cu mai multe sulite. Cronicarul austriac Iacob ,nrest nota, la randul sau, ca ! Dracula a ost omorat cu mare tradare din cau!a pagu"elor cele multe pe care le pricinuise Semilunii. /aci iata ca un turc a ost pus sluga langa el sa-l ucida in timp ce tinea s atul. S-a intamplat asa ca el i-a taiat capul pe la spate pe cand calatoreau impreuna, si pe loc s-a re ugiat la ta"ara turceasca". ,nica sursa sarbeasca care povesteste despre eveniment este Letopisetul sarbesc de la biserica Sfantul Nicolae din '(elo 0ol(e. -ocumentul arata ca &lad a murit de mana lui Laiota 'asarab. ,manistul german Sebastian 1unster, alaturi de cronicarul italian Antonio 'onfino, scrie ca !a ost ucis in lupta cu turcii din tradarea alor sai, iar capul sau taiat a ost trimis in dar lui 2a*omed". (apul voievodului a fost pentru turci o distinsa si nesperata prada de raz oi, im alsamat si uns cu uleiuri, capul a fost purtat si e9pus de turci prin orase pentru ca supusii sultanului sa nu mai tremure de frica teri ilului valah. -rista si tradatoare soarta...

/rupul i-a fost luat si spalat de calugarii credinciosi, care l-au inmormantat mai apoi intr-un loc asupra

caruia pluteste si astazi misterul. Cea mai cunoscuta si acceptata varianta cu privire la locul de odihna al crancenului voievod este cea sustinuta de arheologul -inu &. )osseti, care afirma ca in decursul sapaturilor din anii .="8-.="< a gasit un mormant asezat pe axa intrarii, in fata usii 1anastirii Snagov. -e-asupra oaselor degradate s-au pastrat bucati de matase precum si ornamente brandemburgice. Scheletul nu avea craniu. S-a descoperit in schimb o cununa realizata din fragmente din faianta, unite de un fir din aur. -inu &. )osseti sustine ca acesta este fara indoiala mormantul celebrului voievod. Cununa descoperita confirmand faptul ca &lad /epes castigase mai multe turniruri la 'uda sau Nurenberg. Astfel de cununi erau inmanate castigatorilor. Sa fi fost aceasta cunnuna primita in dar de la misterioasa sa iubita germana? Cununa care i-a fost asezata in mormant de cei ramasi credinciosi? Nu vom afla prea curand... 1isterul se adanceste odata cu ocuparea 'ucurestiului de trupele *ermaniei naziste. xista mai multe surse conform carora, un inalt general german ar fi ordonat scoaterea de urgenta din tara a unor lazi sustrase din 1anastirea Snagov. Aurherul era printre altele, foarte interesat de personalitatea lui /epes. Ce contineau lazile duse peste granita, nu se stie nici pana in prezent.

(um era cu trasul in -eapa...

"A!ungand intr-un loc frumos, marele sultan vede mii si mii de pari saditi in pamant, incarcati in loc de fructe cu turci morti, si in mi!locul lor pe Hamza in imbracamintea de in subtire si purpura ce-o purta, tras in teapa" - Cronica lui Chalchondil Cumplitul supliciu al tragerii de viu in teapa a ramas cea mai celebra metoda de pedeapsa a voievodului. Cu toate acestea, patentarea atrocelui mod de executie nu-i apartine deloc lui &lad. Nici ca numar de victime, voievodul nostru nu iese campion. -atele istorice ne spun ca turcii, rusii, polonezii sau chiar germanii au tras in teapa de-a lungul timpului mult mai multi oameni decat a !reusit! &lad in scurta sa domnie. 0rimii care au dezbatut serios asupra gasirii unei torturi cat mai dureroase au fost asirienii, cele mai vechi reprezentari grafice apartinandu-le fara tagada. 1etoda a fost adoptata cu entuziasm de suveranii persani deoarece in acele vremuri moartea prin tortura era un subiect preferat in discutiile capetelor imparatesti. ,stfel, Darius Intaiul, dupa ce cucereste 1a ilonul, trage in teapa circa D333 de a ilonieni. Dupa persani, urmatorii care au adoptat tragerea in teapa au fost romanii. *e vremea lor, sadica metoda era la concurenta cu faimoasa crucificare. -ragerea in teapa a fost facuta cele ra, de fapt, de catre turci. Natiunile europene nu se lasa la randul lor mai pre(os. 0olonezii au considerat-o cea mai potrivita metoda de executie pentru o perioada de 8## de ani.

Suedezii, care astazi sunt un exemplu de multiculturalitate, democratie si pluralism politic, au tras oameni in teapa pana in anul .>8" cand, in urma insistentelor clerului local, s-au orientat spre decapitare. /ragerea in teapa este regasita in toate colturile lumii. 1alaezienii o considerau pedeapsa potrivita pentru viol, in timp ce zulusii trageau in teapa 9u?u(o(a: pe soldatii care dadeau

dovada de lasitate, alaturi de cei dovediti ca se ocupau cu 1agia Neagra. ,ltimii care au pus in practica tragerea in teapa au fost francezii. -rupele franceze care au ocupat #giptul l-au e9ecutat astfel, in data de 1> iunie 1:33, pe studentul ara 'uleiman al ;ala i, care il in6unghiase la randul sau pe generalul Cean 1aptiste Nle er. 1etoda in sine este oribila, iar durerea indescriptibila. &ictimele erau dezbracate complet, dupa care erau de obicei intinse pe pamant cu picioarele desfacute si legate pentru a nu se zbate. ,n stalp subtire de lemn a carui lungime varia, era asezat in anusul sau perineul victimei. -aca era vorba de o femeie, in rasetele bolnave ale calailor, teapa era pusa in vagin... /eapa era apoi batuta cu un ciocan de lemn pana cand strapungea maruntaiele. A(utoarele de calai tineau trupul nemiscat astfel incat teapa sa treaca printre ficat, plamani sau inima, organe care odata ce erau atinse, urma moartea instantanee. $ar calaii nu vroiau asta... /eapa urma sa iasa prin gatul sau chiar gura condamnatului. )ricat de incredi il ar parea, victimele nu mureau. *lamanii continuau sa traga aer, iar inima sa pompeze sange, deoarece nicio artera ma6ora nu era atinsa. ,poi, teapa era ridicata vertical si ingropata in pamant. 8ravitatia si z aterile convulsive ale celui strapuns faceau ca acesta sa alunece lent de-a lungul stalpului de lemn. .oartea venea a ia dupa !-D zile de chinuri cumplite. Cateodata, pentru a adauga si mai multa durere, victimele erau trase intr-o teapa cu varful bont, rotun(it. Adeptul acestei metode era $van cel *roaznic. $maginea padurii de tepe in care tronau vite(ii ieniceri a adus o adevarata groaza nu doar in randul armiei otomane, ci si in sufletul lui 1ohamed Aatih. $storicul bizantin Chalchondil relateaza ca numarul de turci trasi in teapa era de aproximativ 6#.###, o adevarata padure a mortii care se intindea pe " ?m patrati. Ain cunoscator al psihologiei musulmane, &lad stia de frica atavica a acestora de penetrarea anala, si mai ales de moartea prin teapa, pedeapsa cea mai crunta la turci. 1ilitaro-tactic vorbind, nu exista o alte metoda care sa-l demoralizeze pe sultan, el insusi, fiind vestit pentru propriile cruzimi. Cronicarii turci povestesc ca intreaga ordie de peste 6##.### de oameni s-a cutremurat. % parte din turcii intepeti erau inca vii. $maginea de cosmar in care acestia dadeau spasmodic din picioarele care alunecau pe tepele pline de sange si fecale, l-a bantuit pe sultan pana in momentul mortii...
**************************************

#. decembrie 6##=

" femei remarca ile in istoria +omaniei

Foto (:)

,dmirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptatite de istorici, cateodata neintelese si neapreciate pe deplin de contemporanii lor si nici de posteritate, personalitatile feminine de marca din istoria noastra alcatuiesc o galerie de persona6e etroclitaE sportive si artiste, oameni de stiinta si femei de lume, regine si literate. Inainte vreme, ceea ce retinea indeose i atentia era caracterul insolit al purtarilor si felului de a gandi al acestor femei. ,sa se face ca istoria le-a pastrat in memorie mai degra a pe cele care s-au implicat in domenii considerate multa vreme, prin traditie, Mtre uri de-ale ar atilor7E politica, atalii, guvernarea tariiK ,nele au facut-o ostentativ, strident, ramanand in amintire ca niste aprige - si mai degraba dezagreabile - fanatice ale unei idei sau victime ale unei obsesii. Altele au stiut sa-si (oace rolul cu discretie, facand totul fara ostentatie, aducandu-si o contributie de seama la mersul istoriei, fara a soca insa opinia publica, atat de tiptil incat abia tarziu posteritatea le-a facut dreptate, recunoscandule insemnatatea faptelor. $ar altele n-au mai stat sa aleaga ci, impinse de forta lor launtrica, scoasa la iveala de impre(urari nebisnuite, au savarsit uimitoare acte de cura( pe care abia mai tarziu savantii le-au analizat, incercand sa le priceapa cauzele si consecintele. -intre toate femeile care alcatuiesc aceasta galerie, iata sapte, unele foarte cunoscute, altele mai putin, multe dintre ele foarte influente la vremea lor si care ilustreaza cateva tipuri reprezentative.

Doamna (hia6na
-oamna Chia(na isi datoreaza reputatia de duritate mai degraba scriitorului Alexandru %dobescu care, dupa cum scrie Nicolae $orga, a facut din ea !un tip de rautate indrazneata!. Ca avea o fire apriga si dominatoare, reiese destul de limpede din faptele ei. $storicul Constantin C. *iurescu o descrie ca pe o femeie "energica, de mare vointa, apriga fata de dusmani, culta, dar fara scrupule si lipsita complet de moralitate si de pudoare. ! &ai de mine2 (hia6na a fost fiica domnitorului *etru +ares si sotia lui .ircea (io anul, de doua ori domnitor al &alahieiE 1@>@1@@> si 1@@:-1@@I. #ra pe vremea cand domnia se cumpara cu sume uriase date ca mita Inaltei *orti otomane, iar pastrarea ei era conditionata de plata tri utului anual si de alte si alte daruri oferite turcilor, pentru a le o tine spri6inul impotriva $concurentei.$ A doua (umatate a secolului al C&-lea a fost o epoca de mari tulburariF !una dinte epocile intunecate ale istoriei tarii romanesti! o numeste acelasi Constantin C. *iurescu; schimbari ale domnilor la intervale scurte, intr-o succesiune ametitoare de suiri pe tron si maziliriF fiscalitate apasatoare, intrigi si comploturi ale boierilor, executii si exiluri, saracirea si imputinarea populatiei. Chia(na 9sau 1irceoaia, cum ii spuneau contemporanii, dupa numele sotului ei: a devenit adevarata conducatoare a &alahiei in vremea domniei fiului ei, 0etru cel /anar care, la moartea tatalui sau, avea doar .6 ani. Cu a(utorul aprigei sale mame, tanarul domn s-a putut mentine pe tron aproape noua ani, intr-o vreme in care multi dintre voievozi nu domneau decat un an-doi. -ar pastrarea tronului s-a facut cu pretul unor conflicte armate cu inamicii domnitorului si, mai ales, cu pretul cumpararii spri(inului de la Constantinopol.

.ama si favoritele sultanului au sustinut-o pe .irceoaia, dar spri6inul lor a tre uit platit, iar anii n-au putut fi adunati decat prin sporirea irurilor. Incercand sa-si asigure relatii utile printre puternici vremii, fie ei romani ori straini, .irceoaia si-a maritat cateva dintre fiice cu oameni $ ine situati$, mergand pana la a trimite pe una dintre ele in haremul viitorului sultan .urad. $n .<>5, 0etru cel /anar a pierdut tronul si a fost trimis in surghiun, impreuna cu mama sa Chia(na, in Siria si apoi in Asia 1ica. 1irceoaia i-a supravietuit aproape 6# de ani acestui fiu al eiF a murit in .<55, dupa ce se luptase sa capete tronurile &alahiei si 1oldovei si pentru alti pretendenti pe care i-a sustinut, manata, poate, cum spune Nicolae $orga, de o !nestinsa patima de a stapani!.

Doamna #lina
Nu multi stiu cine a fost aceasta doamna, putin cunoscuta noua, dar care, dupa opinia unor cercetatori reputati, a fost o prezenta de mare insemnatate in istoria noastra. Cum sa nu ne intereseze o femeie, odata ce aflam de la un istoric precum Constantin C. *iurascu - autorul amplei $storii a romanilor - ca ea a fost !una dintre femeile cele mai de seama ale neamului nostru!? -oamna lena - ramasa mai cunoscuta sub numele de lina - era sotia lui 1atei 'asarab, domn muntean sub a carui carmuire, lunga de peste doua decenii 9.>"6-.><8:, &alahia a prosperat, imbogatindu-se cultural, intarindu-se politic, ridicandu-se economic. !"atei &oda, domn muntenesc, om fericit peste toate domniile acei tari, nemandru, bland,

dirept om de teara, arnic la rasboaie, asa neinfrant si nespaimat, cat poti sa-l asemeni cu mari si vestiti osteni ai lumii.! - asa il lauda cronicarul 1iron Costin.

Si, pe langa diplomatia si vite(ia de care a dat dovada domnitorul, aceasta inflorire se datoreaza, intro masura, si sotiei pe care a avut-o alaturi timp de 8# de ani. Aara conflicte, fara scandaluri, fara ostentatie, ea si-a vazut de menirea ei, asa cum si-a inteles-o ea. Nicolae $orga, in $storia romanilor in chipuri si icoane, ii lauda evlavia, dragostea pentru cultura, calitatile de gospodina si de buna organizatoare, precum si cura(ul. vlavioasa, doamna lina ctitoreste bisericiF iubitoare de invatatura, - ca si fratele sau, ,driste Nasturel, marele carturar al secolului al C&$$-lea -, sprii(ina dezvoltarea tiparuluiF la nevoie, adauga preocuparilor feminine - de infrumusetare a casei si gradinii domnesti - pe acelea de carmuitoare a tarii; !Aemeie indrazneata, ea purta de gri(a tarii in .>"", cand sotul ei, caresi luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-si capete intarirea KBL! A avut nefericirea de a-si pierde fiul, dar a ramas vreme indelungata alaturi de sotul ei, imbatranind impreuna, pana cand moartea i-a despartit, ea murind in .><", urmata de el dupa numai un an.

,na Ipatescu
roina revolutiei pasoptiste a devenit, curand dupa remarcabilul ei gest de cura(, prin care a salvat guvernul revolutionar de la dizolvare, subiectul unor speculatii care au umplut presa vremii, speculatii privind atat moravurile si personalitatea ei, cat si motivatia gestului ei eroic. #venimentele, pe scurtE in iunie 1:>:, un grup de revolutionari romani citeste, pe o campie de langa ucuresti, cele ra *roclamatie de la Islaz, prin care cheama poporul la lupta impotriva invechitei ordini sociale si politice din -ara +omaneasca si indeamna la schim area acesteia. Cu spri(in popular, revolutionarii preiau puterea si formeaza un guvern provizoriu. -upa aceasta prima izbanda, incep neintelegerile intre noii guvernanti. 1arii boieri profita de situatie si organizeaza o contralovitura; cu a(utorul unor trupe militare, guvernul revolutionar e arestat2 'uimacite de rapida rasturnare de situatie si de interventia armatei, masele populare, lipsite de armament suficient, se simteau infrante si, practic, se resemnaseraB Si, cu asta s-ar fi ispravit cu revolutia romana de la .585, dupa numai cateva zile, daca n-ar fi existat o femeie care, cu o singura actiune plina de avant, a pus din nou lucrurile pe fagasul progresist pe care pornisera. Sa citam din presa vremii; un ziar austriac, Allgemeine %sterreichische +eitung, scria la 6# iunie .585; "5oporul devenise manios, trebui insa, deoarece nu avea arme, sa bata in retragere. "ultora le pierea treptat cura!ul si incepura sa se indoiasca de cauza poporului suveran, temandu-se ca libertatea, dobandita cu putine zile in urma, va fi pierduta. 607. Disperarea a!unsese de acum la un grad inalt, cand o eroina parca se napusti din nori, venind pe 5odul "ogosoaiei cu doua pistoale in mana. 4a striga din toate puterile8 ""oarte tradatorilor9 Tineri,

cura!, salvati libertatea9". Aceste cuvinte ale tinerei eroine - care este sotia unui functionar, numele ei fiind Ana $patescu - electrizeaza masele.! Si masele, astfel electrizate, au dat navala si au eliberat guvernul revolutionar si asa putem si noi sa ne laudam, astazi, cu participarea la marea miscare europeana pentru liberatate si dreptate.

(eea ce s-a spus si s-a scris apoi despre ,na Ipatescu era un amestec de fapte o iective si pareri su iective, informatii si speculatiiE nascuta in 1:3@, fiica a unui marunt dregator care tinea o cafenea si se ocupa si cu comertul, ,na si-a avut partea ei de nefericiri in viata5 despartirea parintilor5 recasatorirea tatalui cu o femeie care - ca o adevarata mama vitrega - i-a facut zile fripte ,nei5 o prima casatorie cu un sot care a incercat s-o despoaie de zestre, iar dupa moartea tatalui, niste procese pentru avere, intentate de un fost slu6itor al acestuia. -espartindu-se de primul sot, Ana s-a casatorit - din interes, dupa cum scriu mai multe ziare, ce reprezentau, pesemne, presa de scandal a vremii - cu Nicolae $patescu, functionar la -epartamentul &istieriilor. 0rin casatorie, Ana patrunde in lumea ideilor politice revolutionare care circulau la acea vreme printre tinerii intelectuali. -ar, scriu aceleasi ziare de scandal, gestul eroic al Anei n-a fost motivat de patriotism si de increderae in cauza revolutiei, ci de iubirea - extracon(ugala, deci pacatoasa, vezi bine - pentru unul dintre membrii guvernului provizoiu, tanarul Nicolae *olescu, arestat si sechestrat dimpreuna cu colegii de cabinet. i, si? Chiar daca a fost la mi(loc o poveste de amor, important e ca urmarile politice au fost fericite. La urma urmei, si Ana $patescu, si presupusul ei iubit sunt de mult oale si ulcele, dar revolutia de .585 a avut, totusi, importanta ei benefica pentru istoria )omaniei.

+egina #lisa eta

$i datoram acestei prime regine a )omaniei - ca si regelui Carol $, sotul ei - trecerea tarii de la statutul

unui mic stat, aflat undeva, spre marginea uropei si mai aproape de portile %rientului, la cel al unui stat european, acceptat si respectat ca atare de catre puterile continentale ale vremii. La 6> de ani, printesa germana lisabeth 0auline %ttilie Luise zu Gied isi parasea caminul pentru a se stramuta in aceasta tarisoara aproape necunoscuta, ca sotie a principelui german conducator, Carol de 7ohenzollern-Sigmaringen. Se intampla in .5>=, iar in .55., odata cu alegerea lui Carol $ drept rege al )omaniei, lisabeta devenea regina. Iu itoare si protectoare a artelor, ea insasi autoare de poezii, romane si nuvele in engleza, franceza, germana, principesa - mai apoi regina #lisa eta a fost, insa, mult mai mult decat o femeie de litere si o sotie de monarh. Lasand aspectele oficiale ale politicii - diplomatia, guvernarea, razboiul - pe seama regalului ei sot, ea si-a dus, fara ostentatie, dar cu staruinta, propriile ei campanii. Asumandu-si fara nici o ezitare latura feminina a misiunii politice cu care s-a considerat investita, a inceput o staruitoare munca de a-si face cunoscuta si admirata in uropa tara peste care domnea. A facut ceea ce ii sade bine unei regine sa faca, dar nu doar de dragul de a avea o ocupatie. S-a spus despre ea ca avea o conceptie romantica, idealista 9prin asta intelegandu-se; oarecum lipsita de realism: despre frumusetile tarii si despre oamenii ei.

Si totusi, asa idealista cum parea, demersul ei a fost remarcabil de eficient. A stiut sa-si urmareasca scopul, sa-si aleaga mi(loacele - era regina, si a stiut sa profite in mod inteligent de avanta(ele locului

in care o asezase soarta - si a obtinut succese2 Sustinand artele frumoase, literatura romaneasca si mestesugurile, organizand participarea artizanilor romani la expozitii internationale, spri(inind turismul - prea putin dezvoltat la acea vreme - a reusit sa prezinte si sa puna in lumina ceea ce avea unic, interesant si demn de admiratie civilizatia romaneasca. Cu a(utorul acestui spri(in venit din inaltul tronului, )omania a intrat, incet-incet - politic si cultural - in uropa.

#caterina -eodoroiu
#caterina -eodoroiu (sau (atalina -oderoiu) e o prezenta insolita in istoria noastra, una dintre putinele femei distinse $oficial$ cu renumele de eroina, printre atatea alte eroine anonime care vor fi pierit in atalii fara ca posteritatea sa le mai stie numele si faptele. Cercetas, apoi infirmiera in timpul 0rimului )azboi 1ondial, si-a depasit conditia sub influenta unei tragice intamplari - moartea fratelui ei Nicolae, cazut pe front. 0entru el, in amintirea lui, pentru a-i onora memoria, sora l-a inlocuit, cumva, devenind si ea soldat - sau, poate, cura(ul pe campul de lupta era o trasatura de familie. 0odul Iiului, Samboteni, 'arbatesti, /antareni, Ailiasi - sunt nume ale unor locuri in care armata romana a dat, in .=.>, batalii la care a luat parte si caterina - pe atunci in varsta de 66 de ani. )emarcata penrtru cura(ul ei, decorata de regele Aerdinand, a primit, pe langa multe distinctii, gradul de sublocotenent si comanda unui pluton de infirmieri, cu care a luat parte la luptele de la 1arasesti. Aici a murit, impuscata in piept, incheindu-si astfel, in chip tragic si eroic, scurta viata de femeie-ostas.

+egina .aria
+egina .aria a avut, ca si predecesoarea ei, o viata plina de preocupari personale, ine cunoscute, care ii hraneau spiritul creator si avid de frumos, dar si o viata politica, mult mai putin stiuta, insa prin care a adus un aport hotarator la istoria +omaniei. (astelul *elisor, casa si gradinile de la 1alcic, ta lourile pe care le picta, povestile pe care le scria - sunt infaptuirile unei vieti de regina-artista, plina de haruri, parte dintre multele sale calitati. -ar, atunci cand, dupa 0rimul )azboi 1ondial, negocierile /ratatului de la 0aris s-au impotmolit in punctul in care urmau sa se acorde )omaniei recunoasterea si rasplata participarii la conflict, regina 1aria si-a revelat si marele ei har politic, pe care il avusese mereu, dar care, pana atunci fusese tinut oarecum ascuns, in umbra celorlate preocupari, mai vizibile - de mama, sotie, persoana oficiala si artista. A plecat ea insasi la 0aris, iar intrevederile cu ministrul francez Clemenceau au indreptat situatia. 0rin /ratatul de la 0aris, )omania si-a vazut implinite aspiratiile, iar )omania 1are isi datoreaza nasterea - poate in masura mai mare decat credem - interventiei oportune si salutare a reginei 1aria.

#lena /upescu
lena Lupescu e una dintre acele amante regale a caror influenta a fost atat de mare incat te intrebi cum ar fi aratat istoria daca ele n-ar fi aparut, intr-o buna zi, in calea monarhului pe care l-au sedus. &iata ei insa are multe puncte intunecate, informatiile sunt neclare si contradictorii. -ata la care ar fi inceput legatura ei cu regele Carol al $$-lea si chiar anul nasterii sunt sursa de controverse, alimentate de informatiile contradictorii ce reies din presa contemporana lor si din cartile scrise despre ei. .ulta vreme privita doar ca o pacoste, denigrata si urata atat de politicienii vremii, cat si de popor, ea a fost un soi de inamic pu lic nr. 1, persona6ul negativ, malefic, din um ra tronului. +ecent, insa, au inceput sa fie pu licate si dezvaluiri ce descopera o alta fata a ei, prezentand-o, neasteptat, intr-o lumina mai una. Ca si timpul vietii ei, e greu sa cerni adevarul de scorneli. %ricum ar fi, pare sa fi avut o fire complexa, masura a unei inteligente ascutite, care a a(utat-o sa-si croiasca drumul in viata, sa se adapteze si sa reziste in viata agitata si presarata cu intamplari dramatice a curtii regale din timpul perioadei interbelice.

Ca a avut o mare influenta asupra lui Carol al $$-lea si, prin acesta, si asupra evenimentelor politice care au (alonat istoria interbelica a )omaniei, e neindoienic, dar e greu de spus ce a fost mai mult sau ce a fost in realitate; era doar o curtezana de lu9 dornica de mariri% #ra o femeie atasata sincer de persoana regelui% , fost o eminenta cenusie, o putere oculta care a manipulat, cu o inteligenta rece, viata de curte, politica si pe rege insusi% Legatura dintre ea si Carol al $$-lea a fost, in orice caz, foarte puternica. $nceputa inca de cand acesta era doar principe mostenitor si continuata si dupa abdicarea din .=8#, urmata de exilul definitiv, relatia lor a fost remarcabila prin statornicie, mai ales deca tinem de seama de faptul ca partenerul masculin din acesta relatie era un om care, din pricina vietii amoroase agitate duse in tinerete, fusese poreclit !regele-pla4bo4.! Aemeia care i-a stat alaturi acestui rege-pla4bo4 din .=66 si pana la moartea lui, in .=<", ca amanta si apoi sotie 9s-au casatorit in 'razilia, in .=8@:, a fost categoric, unul dintre cele mai celebre persona(e ale vremii ei. .ai degra a detestata de contemporani, prezentata adesea drept cea vinovata de cele mai multe dintre relele a atute asupra tarii, urmarile acesteri proaste reputatii castigate in tinerete au urmarit-o inca decenii intregi dupa plecarea ei din tara, pana la moarte. 'i azi, ceea ce se stie despre ea e alcatuit din informatii care se at cap in capE unii o considera drept $femeia nefasta$, cum era poreclita in cercurile adversarilor politici, in vreme ce altii, care au cunoscut-o indeaproape, mai ales in timpul vietii ei in strainatate, vor esc despre o persoana afectuoasa, prietenoasa, gri6ulie fata de cei apropiatiK departe de imaginea de scorpie vicleana si fara scrupule cu care ne o isnuise presa timp de cateva decenii. La peste 6# de ani de la moartea ei 9a murit in .=@@, in 0ortugalia, unde ea si fostul rege se stabilisera dupa casatorie: lena Lupescu - 1agda Lupescu, cum mai era cunoscutaF -uduia, cum o numeau cei apropiati tronului sau Lupeasca, asa cum ii ziceau cei care n-o agreau - este, in continuare, un persona( destul de misterios.
**************************************

#6 decembrie 6##=

Dimitrie (antemir, primul promotor al +omaniei in #uropa

Foto (") Dimitrie (antemir Merudit de faima european, voievod moldovean, academicean erlinez, print rus, cronicar roman, cunoscator al tuturor placerilor pe care le poate da lumea, un /orenzo de .edici al nostru $ ( 8. (alinescu ) reprezinta figura celui mai mare umanist din perioada feudala a literaturii romane. #l este voievodul carturar prin care poporul roman a inscris, pentru prima oara, numele unuia din fii sai in panteonul gloriilor universale. (aci daca si mai inainte din mi6locul neamului nostru au rasarit carturari ce au atras atentia asupra lor, cucerind admiratia si stima contemporanilor si a urmasilor, (antemir este ,,intaiul om de stiinta roman7 a carui opera face autoritatea in epoca si a carei personalitate impresioneaza ca un sim ol reprezentativ pentru umanitatea intreaga. -imitrie nu ramane omul unei singure carti, el scrie istorie, geografie, face versuri si compune proza, leaga intre ele diferitele preocupari printr-o incercare de sinteza, trage concluzii politice si sociale din faptele trecutului si ale prezentului, se indreapta plin de curiozitate creatoare spre muzica, matematica si fizica. Secolul nostru si-l revendica pe Cantemir dupa o serie de distantari. N. $orga ii (udeca la inceput inconsecventele si ii critica detasarea, pentru a a(unge apoi la o inalta pretuire entuziasta. *entru 1laga, principele este $inorogul al $ al gandirii romanesti, faptura stranie si pura, de o geniala claritate in previziuni.Considerat unul dintre cei mai eruditi umanisti, el s-a situat cu mult deasupra carturarilor vremii sale. Si-a format cultura dinspre antici catre moderni, preluand limba latina drept instrument esential al expresiei, alaturi de alte limbi de amplu suflu cultural. % mare pasiune pentru cercetare a fost a(utata de contactul cu carturari de exceptie, prin sederea la Curtea %tomana in timpul careia a avut privilegiul descoperirii unor inalte valori universale. Carturar umanist, deschis catre lume si progres, -imitrie Cantemir a prefigurat iluminismul si nu in zadar Scoala Ardeleana si-l va lua ca model si inspiratie.

Un ostatec privilegiat
'izade 9fiu de print:, -imitrie a fost al doilea copil al lui Constantin Cantemir, voievodul 1oldovei intre .>5< si .>=". S-a nascut la Silisteni, la 6> octombrie .>@", iar educatia i-a fost data de catre eruditul grec $eremia Cacavela, care i-a predat slavona, greaca, latina, teologie si filosofie. Numele de Cantemir a fost preluat de tatal sau de la un vestit sultan tatar. (onstantin (antemir a fost ales de catre marii oieri Domnitorul .oldovei pentru ca intrunea toate calitatile cerute unui instrument docil al oligarhiei oierestiE era atran, fara mosie, fara carte, fara spri6in la rudele de neam mare, conducatorul ostirilor de paza la granita, deci un luptator, cu decoratii militare. ,n singur lucru nu-l pusesera la socoteala boierii moldoveni; avea doi fii, care vor nutri mari ambitii in viitor, care au simtit nemultumirea adanca a felului cum era asezata stapanirea 1oldovei si care au fost dati la scoala, caci stiinta de carte insemna o putere a carei lipsa o simtea batranul

domn. $ncepand cu anul .>55, la varsta de .< ani, -imitrie va trai in capitala $mperiului %toman, $stambul, anticul Constantinopol, metropola politica si culturala a $mperiului )oman de )asarit si a $mperiului 'izantin. -esi ostatic la curtea sultanului, are posibilitatea sa-si continue invatatura la Academia 0atriarhiei constantinopolitane. $n foarte bogata-i biblioteca afla o pleiada de lucrari din cele mai diverse ramuri ale stiintei si culturii; logica, filozofie, geografie, istorie, medicina, chimie, limbi orientale 9turca, araba, persana:. -iplomatii statelor occidentale - trimisul Arantei, ChMteauneul si reprezentantul %landei, Coullier, au incura(at si sustinut interesul tinarului moldovean fata de literatura si stiintele occidentale.

Domnitorul nedorit
-upa circa douazecisidoi de ani de studii in Constantinopol s-a intors la $asi, fiind coparticipant la domnia tatalui sau. La moartea acestuia, in martie .>=" va fi ales domn de marii boieri, dar sultanul, platit de Constantin 'rancoveanu, nu il va recunoaste si il va impune dupa numai trei saptamani la tron pe Constantin -uca. Se intoarce la Constantinopol spre a-si continua studiile. Cu prile(ul unui razboi turco-austriac efectueaza o calatorie in uropa Centrala, ocazie care ii calauzeste pasii si prin

'anat, la /imisoara. Are astfel prile(ul de a se convinge de unitatea lingvistica a poporului roman. ,ntioh, fratele mai mare, isi insuseste intreaga mostenire, lasandu-l intr-o situatie financiara precara. In 1?II Dimitrie se insoara cu (assandra, fiica lui 'er an (antacuzino, domnitor muntean, pentru ca in 1"13 sa a6unga cu a6utorul acestuia, din nou, domnitorul .oldovei. Candideaza la tronul tarii si obtine confirmarea 0ortii %tomane la .8 noiembrie. l va avea insa o misiune precisa. Anume aceea de a il tine sub supraveghere si a il prinde, la momentul potrivit, pe Constantin 'rancoveanu, banuit ca ar avea planuri sa treaca de partea rusilor. $n urma staruintelor lui Carol al C$$-lea, refugiat la /ighina, si ale lui Ludovic al C$&-lea, un razboi serios se pregatea impotriva )usiei. -ata fiind aceasta situatie, tarile noastre aveau nevoie in fruntea lor de domni siguri, cu o credinta neclintita fata de 0oarta. /omai din acest motiv misiunea de iscoada ii si fusese incredintata lui Cantemir, considerat, dupa aproape intreaga sa viata in sanul turcilor, ca fiind devotat.

'pion incomod
-ar tocmai pentru ca avut acces atat de profund in sanul stilului de viata turcesc si cunostea prea bine liderii acestei lumi, noul voievod avea serioase indoieli cu privire la viitorul $mperiului %toman, simtindu-se ispitit sa isi indrepte nade(dea catre puterile crestine. -ezastrul din .>=@ de la +enta una dintre cele mai semnificative infrangeri din istoria turcilor - la care participase ca tanar ostas in antura(ul vizirului, l-a impresionat mult si i-a subtiat respectul fata de valoarea militara a ostirii otomane. Nu este, deci, foarte surprinzator ca, in ciuda tuturor asteptarilor de atunci, -imitrie Cantemir va trece de partea rusilor. Aliindu-se cu tarul )usiei 0etru cel 1are 9.>56- .@6<:, ia parte la razboiul ruso-turc. 0ierzand batalia de la Stanilesti pe 0rut, se a(unge la tratatul de la 6" iulie, de !langa vadul 7usilor!,

prin care tarul restituia Azovul, darama o serie de cetati de la hotarul ,crainei, platea o despagubire de razboi si ingaduia lui Carol al C$$-lea reintoarecerea netulburata in Suedia prin 0olonia. Dimitrie (antemir, pe care turcii il cerura in zadar, isi lua familia de la Iasi si, impreuna cu o suma de dregatori si ostasi, intre care si hatmanul Ion Neculce, viitorul cronicar, porni pe calea pri egiei, insotind pe *etru cel .are al +usiei. $ se acorda aici un intins domeniu feudal si este investit cu inaltul titlu de 0rincipe Serenissim al )usiei la . august .@... Aici a trait el inca doisprezece ani, mai intai la 7ar?ov, apoi la 1oscova si in 0etersburg. $n mai .@." ii moare sotia, Casandra, fiica lui Serban CantacuzinoF dupa sase ani, in .@.=, se casatoreste cu frumoasa si tanara Nastasia /rubet?oi. /arul ii da la inceput cincizeci de sate, sase mii de ruble anual si doura randuri de case la 1oscovaF il face apoi consilier intim si-i arata intotdeauna o deosebita pretuire.

Cantemir pleaca in campania impotriva 0ersiei insa pe drum se imbolnaveste - suferea de diabet - si trebuie sa se intoarca. A(uns la mosia sa, in satul -imitrovca, unde-si avea asezarea, mai traieste cateva luni de zile, inchizand ochii la . septembrie .@6", la varsta de <# de ani. A fost inmormantat in !biserica de (os! a manastirii grecesti din 1oscova, acolo unde odihnea si prima sa sotie, el fiind este chiar ctitorul acestei biserici. A mai ridicat, facand insusi planurile, inca doua biserici in satele de pe mosia sa, precum si o manastire la -imitrovca. %semintele lui odihnesc in prezent la 'iserica /rei $erarhi din $asi.

*rimul academician roman

$nca din .@.8 -imitrie Cantemir fusese ales membru al Academiei din 'erlin si la indemnul membrilor

acestei adunari de invatati s-a apucat sa scrie cartea cu titlul !-escriptio 1oldaviae! 9 -escrierea 1oldovei :. Acesta lucrare cuprinde trei parti; partea geografica, partea politica si cea intitulata !-espre cele bisericesti si ale invataturii in 1oldova!, in care intra capitole despre religie si biserica, limba si literatura romana. Nici una din geografiile vremii, in #uropa, nici cea folosita de Dimitrie (antemir, $ 8eografia Universala $ a lui *hilippe (luvier, nici cea greceasca a lui .eletie de ,rta, fostul profesor al lui (antemir la ,cademia din (onstantinopol, nu sunt alcatuite pe un plan asa de larg5 ele privesc numai tara si organizarea statului, dar nu si o iceiurile stapanirii, vor esc de no ilime, clasa conducatoare, dar nu si despre popor. Singur, istoricul si geograficul polon din veacul al C&$-lea, 1artin Cromer, se apropie de conceptia descrierii unei tari, asa cum este inteleasa in -escrierea 1oldovei . $n special atentia data poporului, descrierea obiceiurilor de la nunti si inmormantari, enumerarea tuturor figurilor fabuloase din traditia populara 9 paparudele, dragaica, zanele si zburatorii :, (ocurile si ceremoniile 9turca si calusarii, descantecele:, legendele locale, de pilda a Ceahlaului si altele formeaza originalitatea acestei scrieri. Atentia deosebita data vietii populare in cadrul descrierii tarii, este dovada nu numai a unei conceptii largi, din punct de vedere stiintific, dar si a unei atitudini progresiste a scriitorului, fata de problemele sociale si politice. A introduce viata populara intr-o carte de stiinta despre statul feudal, inseamna un pas inainte in intelegerea rosturilor statului general. Aiind scrisa in latina, ! -escrierea 1oldovei! nu face parte nemi(locit din literatura romana, dar prin subiectele tratate, prin locul pe care il ocupa in creatia culturala a lui -imitrie Cantemir, prin ideile sociale se leaga de istoria literaturii noastre.

) alegorie a adevarului

0rincipalele idei politice ale lui -imitrie Cantemir erau lupta impotriva (ugului otoman, precum si lupta pentru formarea in 1oldova a unui stat autoritar domnesc, care sa inlocuiasca formula statului nobilar. Aceste idei, sunt cuprinse in tratatul incheiat la Lut? intre 1oldova si )usia, in .@.. care prevedea independenta statului moldovenesc si stabilirea unui regim centralizat domnesc in aceasta tara, sub garantia )usiei . -escrierea 1oldovei formeaza o completare si un comentariu stiintific al tratatului incheiat de Cantemir cu tarul 0etru $ . ra necesar sa se arate ca, inainte de cotropirea turceasca, 1oldova era o tara independenta, a carei libertate a fost inabusita treptat prin calcarea tratatelor. 0e de alta parte, autorul !-escrierii 1oldovei! cauta sa dovedeasca existenta unui regim centralizat domnesc datand de la intemeierea tarii si care a fost rasturnat in chip abuziv de boierime. Se stabileau astfel temelii istorice, argumente trase din cunoasterea trecutului, pentru ideile politice urmarite de Cantemir in activitatea lui ca domn. )pera literara a marelui carturar este constituita cu deose ire de $Istoria ieroglifica$. #a a fost catalogata drept $cel dintai roman romanesc de realitate istorica$ de catre Nicolae Iorga. '-a afirmat chiar ca ar fi roman social-filosofic cu caracter patriotic, apropiindu-se de pamfletul politic. Aara indoiala ca !$storia ieroglifica! este lucrare alegorica ce infatiseaza o intreaga epoca inceputul secolului al C&$$$-lea, sub semnul !luptei dintre inorog si corb!, patrunzand de fapt epoca respectiva in toate sensurile sale.! Semnele ! 9hieroglifele : esentiale ale lui Cantemir sunt animale care simbolizeaza rivalitatea dintre familia Cantemiristilor si cea a lui 'rancoveanu, cu prelungire catre expunerea relatiilor dintre doua tari - 1oldova 9!/ara 0atrupedelor!: si 1untenia 9!/ara 0asarilor! :. Actiunea propriu-zisa a operei este relativ simpla; !Corbul! 9'rancoveanu: vrea sa-si extinda influenta si asupra 1oldovei si pune la cale urmarirea !$norogului! 9-imitrie Cantemir:. -upa cateva situatii aventuroase, inorogul este tradat de ai sai, este prins si inchis. Ainalul va anunta eliberarea lui . -ar o asemenea actiune ii permite lui Cantemir sa patrunda realitatea politica a epocii si nu doar din 1oldova si 1untenia 9 cu incrancenata lupta pentru putere, cu aplecarea spre umila conditie a poporului de !muste! sau !albine!, cu prezentarea revoltei !mustelor! etc.:, ci si din $mperiul %toman. Spre exemplu, prezinta o importanta alegorie care vizeaza posibila descrestere a acestuia; un urias cazan care fierbe la flacarile revoltelor populare si care foarte curand ar putea da pe dinafara.

(etateanul european
-estul de greoaie la lectura, ! $storia ieroglifica ! are in partea finala si un glosar 9 primul in literatura noastra :, caci autorul a banuit greutatea intelegerii !hieroglifelor! sale si le-a dat explicatiile cuvenite. $n literatura medievala se folosea frecvent ca procedeu literar prezentarea vietii omenesti sub forma de povestire din lumea animalelor. La Cantemir, fantasticul, alegoria au o aura de originalitate 9in forma si in continut:. !$storia ieroglifica! apare ca un roman si un pamflet, in care naratiunea, fabula, basmul cu persona(e se impletesc cu o profunzime de proverbe, versuri si cugetari orientale si clasice, chiar si populare romanesti. Din mi6locul sud-estului de traditie ortodo9a si izantina, (antemir incepea edifdicarea unui pod spre #uropa de 'ud si de apus, completand si mai ales finalizand ideea de romanitate emisa de predecesorii sai .

ra inca un mod de a sugera prabusirea iminenta a imperiilor, prabusire se care se legau nade(dile tuturor popoarelor mici oprimate. (antemir adauga uneori istoriei noastre atat de ciudate fragmente care lipsesc in documente, dar pe care le pune la locul potrivit cu o intuitie adanca a adevarurilor integrate. inca o proba a felurilor in care intelegea dezvoltarea ingemanata a istoriei si spiritului, ca un initiat care a invatat sa foloseasca facultatea integratoare a spiritului, sa imbratiseze fenomenele in unitatea lor originara, de reconstituit din suma fragmentelor inteligibile . Ceea ce a izbutit Cantemir si ceea ce intereseaza astazi poate mai mult decat talentul, eruditia, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi intreprins cu toate mi(loacele sa demonstreze spatiul S- european, si mai cu seama tara sa de obarsie, ca parte integranta a uropei, fecundata de spiritul european si una din sursele acestui spirit insusi
*********************************

#" decembrie 6##=

.ihai &iteazul 2 ,venturier sau erou national%

Foto (1D) 4In tara mea as fi putut sa raman linistit si sigur, fara nici o teama, daca nu m-ar fi chemat credinta mea fata de crestinatate. Io .ihail voievod al Ungrovlahiei, al ,rdealului si al -arii .oldovei7 - .emoriu al lui .ihai &iteazul din anul 1?31 catre imparatul +udolf al II-lea.

'i totusi cine a fost .ihai &iteazul%

0entru multa vreme i s-a mai spus si 1ihai 0atrascu, fiul voievodului 0atrascu cel 'un 9si, implicit, frate al domnitorului 0etru Cercel:, atribuindu-i-se, in mod eronat, o filiatie nobila care sa ii legitimeze prezenta pe tronul /arii )omanesti si, apoi, al Ardealului si /arii 1oldovei. $zvoarele istorice sustin insa falsitatea unei asemenea teorii. (ert este ca .ihai s-a nascut undeva in apropierea Ialomitei, in localitatea *iua *ietrii de azi, in anul 1@@:, la un an dupa moartea lui *atrascu cel 1un. (hiar si ideea ca el ar fi fost un fiu nelegitim si postum al domnitorului valah este putin pro a ila, atata vreme cat *atrascu a murit in anul 1@@" in urma unei grele si indelungate suferinte, acesta fiind si motivul pentru care a fost dus de catre medicii sai la aerul curat al &alcei. Cunoastem, in schimb, numele mamei sale, /udora 9sau /eodora: Cantacuzino, !o vaduva frumoasa si bogata din zona $alomitei!, o femeie de neam grec din impresionanta familie a Cantacuzinilor. /ineretea lui 1ihai este una marcata de treburile negustoresti, acolo unde viitorul voievod da dovada de o abilitate innascuta. % cronica polona il prezinta ca fiind negustor de vite, in timp ce o alta spaniola il arata ca pe un comerciant de bi(uterii. Alaturi de influentul sau unchi $ane Cantacuzino, zis si pirotul, 1ihai invata turceste si greceste, si dovedeste un real talent pentru stiintele vremii. -ot prin unchiul sau, capuchehaia (reprezentant al domnului la 'tan ul), .ihai incepe o fulminanta ascensiune pe scara sociala. 1azandu-se pe averea stransa in anii tineretii si pe relatiile lui Iane, tanarul este numit anisor de .ehedinti in anul 1@::, moment in care incepe achiztionarea primelor sate. Doi ani mai tarziu, in 1@I3, el este numit mare stolnic, pentru ca dupa alti doi ani, in 1@I!, sa devina mare postelnic. .ai trec doar cateva luni si am itiosul tanar este numit mare aga. In tot acest timp, .ihai indeplineste si functie de ispravnic in locul unchiului sau care locuia la Istan ul. 'u domnia lui ,le9andru cel +au (1@I!-1@ID), acelasi .ihai devine an al )lteniei in locul lui Iane. *ortret al lui .ihai &iteazul

Averea sa era de(a una considerabila, dupa propriile declaratii, viitorul domn detinand 6" de sate numai in (udetul )omanati, altele fiind aduse ca zestre de sotia sa, Stanca, fiica lui -obromir, fost ban al %lteniei, in timp ce alte sate de mosneni le daruise mamei sale. #ste evident ca .ihai rivaliza cu insusi domnitorul si, chiar in aceste momente, sunt lansate zvonurile ca ar fi nimeni altul decat fiul lui *atrascu cel 1un. *oate ca acesta este motivul pentru care .ihai este arestat si o ligat sa 6ure in prezenta a 1! oieri si a domnitorului ,le9andru cel +au ca nu are legaturi cu defunctul voievod, fapt pe care noul an al )lteniei il indeplineste fara cracnire.Credibilitatea, insa, a unei asemenea intamplari este pusa sub semnul intrebarii, mult mai credibila fiind aceea in care 1ihai a fost condamnat la moarte in lipsa datorita implicarii intr-un complot prin care urmarea sa ia tronul &alahiei. (ert este ca .ihai scapa cu fuga si, pentru doua saptamani, se ascunde in ,rdeal. Ia apoi drumul (onstantinopolului acolo unde, cu a6utorul unchiului sau Iane, al lui ,ndronic (antacuzino, fiul lui 'eitanoglu, al lui 'igismund 1athor< si al agentului englez 1arton, reuseste sa il induplece pe sultan si sa o tina tronul -arii +omanesti.Sumele pe care 1ihai le ofera atat sultanului cat si nobililor turci care sa ii faciliteze intrarea la suveran sunt fabuloase, el fiind nevoit sa cheltuie aproape tot ce agonisise de-a lungul anilor si chiar sa imprumute sume exorbitante. Astfel, in octombrie .<=", noul domnitor al &alahiei intra in 'ucuresti insotit de un alai de creditori dornici sa isi recupereze cat mai repede investitia si dobanzile aferente, bani pe care 1ihai nu ii putea obtine decat din satele populate de valahi. 'irurile devin insuportabile, taranii aleg sa fuga de pe mosii lasand locul turcilor care prinsesera ! a se aseza! si a inlocui, in multe locuri, populatia locala. /ara )omaneasca se transforma incet-incet

intr-o provincie turceasca in toata regula, iar banii necesari creditorilor nu puteau fi stransi cu una- cu doua. Dovedind o intuitie caracteristica doar marilor lideri militari si politici, .ihai nu ramane indiferent la miscarea antiotomana ce cuprinsese #uropa si, atras de mira6ul eli erarii tarii de catre turci si, nu in ultimul rand, de datoriile grele catre creditorii sai, el alege sa se alature /igii 'finte europene. Astfel, el nu asteapta sa fie invitat ci, fapt ce il caracteriza din plin, ia initiativa si trimite el insusi soli in Ardeal si 1oldova, precum si la boierii 'uzesti, pe care ii cheama alaturi de el in lupta antiotomana. )ezultatul a fost o intelegere deplina intre cele trei tari. /a 1D noiem rie 1@I>, la doar un an dupa inscaunarea sa, .ihai cheama pe toti creditorii la vistieria domneasca pentru a $incheia socotelile$. Dar socotelile sale erau mai mult decat sangeroase. -unurile lovesc in plin in multimea celor adunati sa isi primeasca anii. 'upravietuitorii sunt masacrati de armata domneasca. ,u urmat circa !333 de ieniceri, intreaga garnizoana turceasca din 1ucuresti, in frunte cu emirul. *iurgiul este asediat, dar rezista in fata armatei lui 1ihai. $n schimb, La 7arsova, Silistra si /argul de Aloci, turcii sufera infrangeri zdrobitoare. $n 1oldova, Aron &oda macelerea pe toti otomanii din $asi si dadea semnul unei rascoale generale in cele doua tari romane. )astea lui .ihai &iteazul

/a Istan ul, sultanul decide inlocuirea $hainilor$ si, in fruntea a doua armate conduse de ;asan *asa si .ustafa *asa, trimite inlocuitoriiE 1ogdan, fiul lui Iancu 'asul in .oldova, si 'tefan 'urdul in -ara +omaneasca. In acelasi timp, suveranul turc asmute asupra lui .ihai pe tatari. 1ihai ii intampina la .8 ianuatrie .<=<, in apropierea satului 0utinei, apoi, la .> ianurie la Stanesti. $n ambele infruntari el iese victorios dar nu poate impiedica unirea celor doua armate musulmane. -omnitorul isi surprinde, insa, adversarsul la 1arotin, dupa ce trecuse -unarea pe gheata si reuseste o victorie stralucita. Ambii pasi sunt ucisi, iar inlocuitorul sau este pus pe fuga. Armatele sale continua inaintarea pana la 1untii 'alcani, iar populatiile locale 9bulgari, sarbi, albanezi, greci: i se alatura. )ascoale pornesc peste tot si era evident ca sultanul nu va tolera o atare stare de fapt.

(alugareni - victorie sau infrangere a lui .ihai%

)ascoala lui 1ihai si a lui Aron &oda trezise in sanul popoarelor din balcani speranta eliberarii de sub (ugul otoman. ;aiducii sar i si osniaci, unii dintre cei mai sangerosi si mai temuti adversari ai turcilor sta iliti in 1alcani, i se alatura lui .ihai &iteazul fara nicio conditie. *rintre ei se afla inclusiv temutul 1a a Novac, un raz oinic feroce chiar si la varsta de :3 de ani. -in $stanbul pornea, insa, temutul ordin. ) armata de circa >3.333 de oameni, nici pe departe 1@3.333-D33.333

atat cat se vehicula in manualele de istorie postdecem riste, in frunte cu Ferhat *asa, porneste catre .untenia. 1ihai trebuia dat ca exemplu in fata celor care mai aveau idei de rebeliune. Sultanul se razgandeste inexplicabil si il inlocuieste pe incercatul general cu vizirul Sinan 0asa chiar inainte de a trece -unarea. 1ihai nu reuseste sa stranga mai mult de 5###-.8.### de osteni, carora li se adauga un contingent de 6### de unguri si circa 6## de cazaci. Se parea ca totul se va sfarsi intr-o baie de sange pentru valahi. .ihai &iteazul - imagine de epoca

Constient ca nu poate infrunta o asemenea armata in camp deschis, 1ihai &iteazul alege aceeasi tactica pe care si marele Stefan voievod o folosise la &aslui, anume alegerea unui teren prielnic care sa nu permita desfarsurarea trupelor otomane. $ar acest loc a fost satul Calugareni din apropierea *iurgiului. /a 1D=!D august 1@I@, valahii isi incep ofensiva. *rimul lor atac are darul de a ii duce pana aproape de corturile turcilor, dar contraofensiva ienicerilor ii face sa se retraga peste Neal6lov, lasand in urma 11 tunuri. Ungurii nu iau parte la lupta, preferand sa se foloseasca doar de artilerie impotriva trupelor ce inaintau amenintator. #ste momentul in care .ihai alege sa puna totul in 6oc. In fruntea ostasilor ramasi el se regrupeaza si porneste un contraatac fulgerator. Doi pasi sunt ucisi chiar de catre domnitor, in timp ce detasamentul unguresc

decide, in final, sa loveasca din flanc. Cazacii si un mic grup de ardeleni, dupa ce invaluisera armata turceasca, ataca din spate creand un haos general printre turci. /otul se transforma intr-o retragere dezorganizata, insusi Sinan fiind la un pas de a-si pierde viata in tumultul de oameni si animale. "### de turci isi pierd viata in lupta, iar romanii reusesc sa recucereasca tunurile pierdute. -ar victoria lui Stefan de la &aslui nu mai putea fi repetata. 'cena din atalia de la (alugareni

/urcii era inca mult prea multi. $ntaririle se aflau pe drum iar spionii lui 1ihai il avertizasera de(a de iminenta sosirii lor. 0ierderile in randul armatei muntene erau uriase, astfel ca domnitorul alege sa se retraga in /ransilvania, lasand liber invaziei otomane. /a fel ca la +ovine, victoria pe campul de lupta ramasese a romanilor, turcii fiind, insa, cei care ocupau .untenia. Intre timp, dupa o noapte a nuntii care se dovedise un fiasco, 'igismund 1athor< alege sa isi paraseasca mireasa, pe .aria (ristina, si, cu inima franta, alege sa isi aline durerea in raz oi. ra semnul pe care il asteptase atata vreme 1ihai. Sigismund aducea cu el 66.### de secui, .<.6## de soldati ardeleni si >" de tunuri. 1oldova raspundea si ea chemarii domnitorului muntean cu "### de oameni si 66 de tunuri. Lor li se alaturau si "## de italieni, experti in asedii si arme de artilerie trimisi de ducele din /oscana. Sinan, fara sa stie ce il astepta, alege sa treaca -unarea si sa lase la *iurgiu doar ariegarda si o prada uriasa. ,n advesar prea marunt pentru armata crestina. *iurgiul cade in urma unui atac violent, tranformand expeditia de pedepsire ordonata de sultan la stadiul unui esec rasunator. Cronicarul turc Naima, nota cu amaraciune; "2 asemenea retragere dezastruoasa si infrangere n-a mai fost pomenita in istorie". $n schimb, 1untenia, in frunte cu 'ucurestiul, era o ruina. )azboiul transformase orasele in gramezi de resturi fumegande, iar satele se destramau in lipsa oamenilor care alesesera fuga sau moartea in lupta. 1atalia de la 8iurgiu

Unirea -arilor +omane - ,ctul lui 'igismund 1athor< sau al lui .ihai%
)evenind la batalia de la Calugareni, trebuie mentionat ca 1ihai &iteazul era constient de iminenta unui atac turcesc la scara mare. Astfel, el trimite soli care sa ceara a(utorul aliatului sau, Sigismund 'athor4. A(unsa la 6 mai .<=< la Alba $ulia, delegatia boiereasca a muntenilor se loveste, insa, de refuzul categoric al principelului transilvan. #ra evident ca 1athor< dorea sa se foloseasca de un vis de veacuri al romanilor, acea $+estitutio Daciae$ (+efacerea Daciei), si sa creeze un stat tampon intre Imperiul )toman si #uropa ,puseana. $ar acesta era momentul cel mai potrivit. Siliti de impre(urari, boierii valahi accepta conditiile suveranului din Ardeal semnand actul care insemna, practic, desfiintarea statului muntean. 1ihai devenea, astfel, un simplu loctiitor al lui 'athor4 pe tronul &alahiei, acelasi lucru intamplandu-se si cu noul domnitor moldovean, Stefan )azvan &oda. In documentele vremii aparea, astfel, primul carmuitor ale celor trei provincii de la moartea ultimului rege dac, 'igismund 1athor<B !Prea luminatul domn Sigismund, din mila lui Dumne!eu, principele )ransilvaniei, 2oldovei si 9ala*iei transalpine si al sacrului (mperiu roman, domnul partilor regatului unguresc si comitele secuilor, domnul nostru prea milostiv". $n acelasi timp, 1ihai era numit "respecta"ilul si magni icul domn 2i*ai, voievodul tarii noastre transalpine, credinciosul nostru iu"it". 'igismund 1athor<

Conditiile erau mai mult decat umilitoare. 1ihai nu putea incheia nici un tratat fara stirea lui Sigismund, nu putea condamna boierii si nu putea demite dregatorii. /aranii fugiti de pe mosiile boieresti urmau sa fie adusi inapoi si doar o cerere pusa de boierii munteni, anume ca bisericile sa ramana sub (urisdictia mitropolitului de la /argoviste, a fost acceptata. 'tefan cel .are cunoscuse un moment asemanator la (alomeea. +aspunsul sau a fost victoria din (odrii (osminului. *entru .ihai, raspunsul s-a aflat la 'elim ar si, apoi, la 8uruslau. Lipsit de aportul !suveranului! sau, domnitorul valah continua de unul singur luptele cu turcii, si asta in ciuda unei vistierii golite de multa vreme. .ihai, alaturi de 1a a Novac si de fratii 1uzesti, ataca necontenit 1alcanii, pradand 1a adagul, &idinul, *levna, 'ofia si arzand, conform cronicilor vremii, peste !333 de sate. (restinii apuseni fusesera, insa, invinsi la Nerestes, iar .ihai intelegea ca singur nu se putea opune uriasei masinarii de raz oi care era Imperiul )toman. Armata sa de mercenari, o inovatie pentru &alahia, necesita circa .##.### de forinti pe luna, suma pe care, in ciuda (afurilor, domnitorul nu o putea asigura. $n /ara )omaneasca izbucneau tot mai des lupte intre mercenari si taranii care se vedea (efuiti chiar de cei care ar fi trebuit sa ii apere. Nu ramanea decat o solutieB pacea cu turcii. ,stfel, la " ianuarie 1@I", *asa ;asan din 1elgrad ii confirma lui .ihai ca vasalitatea sa fusese acceptata de sultan $pana la sfarsitul zilelor sale$, totul in schim ul unui tri ut consistent. $n schimb, &iteazul de pe tronul 1unteniei nu renunta la ideea luptei antiotomane. $n acelasi timp, el incheie un tratat de alianta si cu imperialii lui )udolf al $$lea, cerand si primind de la acestia bani pentru intretinerea unei armate de <### de oameni si

promisiunea unor subsidii pentru inca <### de ostasi in cazul unei lupte cu turcii. /ot in tratatul incheiat cu )udolf, 1ihai accepta suzeranitatea acestuia si primea, in cazul in care ar fi vrut sa paraseasca tronul, un castel in ,ngaria sau /ransilvania, acolo unde ar fi urmat sa traiasca pe banii monarhului conform rangului sau. Intre timp, schim atorul 'igismund 1athor< accepta sa predea puterea imperialilor in schim ul a doua ducate in 'ilezia (1@I:). Dupa doar cateva luni intelege, insa, ca ,rdealul ii oferea o situatie financiara mult mai una si, intors pe furis, se proclama din nou principe si aresteaza oamenii lui +udolf. 1ihai isi permite de acum sa trateze de pe picior de egalitate cu Sigismund. l intervine pe langa )udolf al $$-lea pentru a-l mentine in functie pe principele ardelean, trimitandu-i acestuia din urma o solie amenintatoare prin care ii arata lui Sigismund adevarata sa fata. 1ihai cerea a(utor in vesnicele sale lupte cu turcii altfel, in cazul unei paci secrete, ar fi tinut loc " de pagan si turc destul". *ortret contemporan al lui .ihai &iteazul

'igismund se dovedeste, insa, acelasi caracter insta il si paraseste pentru a doua oara

domnia, lasand in loc pe varul sau, cardinalul ,ndrei 1athor< (!I martie 1@II), un prote6at al polonilor, aliatii turcilor, iar .ihai se vedea pentru a doua oara in situatia de a se recunoaste vasalul familiei 1athor<. -in nou, cele trei tari romane, Ardealul, 1untenia si 1oldova 9pe tronul careia se afla un alt supus al polonilor, $eremia 1ovila: se inchinau aceluiasi domn. Nu era insa, decat o formalitate. Sustinut de )udolf al $$-lea si de generalul acestuia, albanezul *iorgio 'asta, 1ihai primeste acceptul de a lupta impotriva lui Andrei 'athor4 cel care, asa cum se temuse domnul muntean, incheiase pacea cu turcii. La < octombrie .<==, 1ihai patrunde in Ardeal prin pasul 'uzaului. $n acelasi timp, pe %lt, o alta armata munteana condusa de fratii 'uzesti si 'aba Novac, venea in a(utorul domnitorului. Ionctiunea s-a facut la .> octombrie in satul Selimbar, iar armata lui 1ihai, mare parte formata din mercenari, secui, valahi si haiduci balcanici numara aproape 6#.### de oameni. Andrei 'athor4 ii opunea un numar egal de ostasi. 0rimul atac este dat de neobositul 'aba Novac, urmat imediat de un contraatac al armatei cardinalului. &alahii se repliaza si ataca din nou, dar sunt respinsi pentru a doua oara si se parea ca vor pierde batalia. ste momentul in care 1ihai, la fel ca in batalia de la Calugareni, intra personal in lupta, in fruntea propriei armate, moment care decide sortii bataliei, transformand infrangerea iminenta intr-o victorie rasunatoare. ,ndrei 1athror< alege sa fuga dar este prins de secui si decapitat in coli a unui taietor de lemne. (apul sau avea sa fie adus lui .ihai in suspinele sotiei sale, doamna 'tanca, cea care se spune ca murmura mereu "saracul popa, saracul popa". /a 1 noiem rie 1@II, .ihai patrundea in ,l a Iulia asemenea unui mare invingator. ,rdealul se afla la picioarele sale. Nu mai ramanea decat .oldova pentru ca Dacia sa fie refacuta, si nu formal, ci prin forta armelor. *redarea capului lui ,ndrei 1athor<

1ihai &iteazul intentionase cucerirea 1oldovei inca din anul .<=@, doar demersurile lui Sigismund 'athor4 facand ca aceasta campanie sa fie amanata. La motivele initiale, care insemnau slabirea influentei turcesti si evitarea unui atac direct asupra Ardealului din 1oldova, se adauga si ura voievodului fata de $eremia 1ovila, cel care incercase in repetate randuri sa il ucida pe 1ihai $cu otrava sau prin tradare$, pentru a pune pe tronul &alahiei pe fratele sau, Simion 1ovila. ra, insa, o decizie grea. 0olonia nu dorea ca 1oldova sa iasa de sub sfera ei de influenta si ar fi luptat fara rezerva impotriva lui 1ihai. &alahul isi asuma, totusi, riscurile si patrunde, in primavara anului .>##, prin pasul %ituz, in fruntea a .@.>## de oameni la care se adauga, spre surprinderea lui $eremia 1ovila, un contingent de 6### de moldoveni. Campania este una fulgeratoare. La .# mai, 1ihai ocupa 'acaul, la .. mai )omanul, iar polonezii pierd lupta in mod dezastruos. Cetatea Neamtului si Suceava se predau fara lupta in fata lui 1ihai &iteazul. ,rmeaza batalia din fata Cetatii 7otinului, acolo unde $eremia 1ovila era invins si

scapa cu fuga peste Nistru. Nu trecusera nici trei saptamani si .ihai &iteazul stapanea si ultima provincie a vechilor daci, .oldova. Din (onstantinopol si pana la +oma nu se vor ea decat de faptele sale. 1ulti l-au asemanat cu Alexandru 1acedon, in timp ce altii vedeau in el !Steaua rasaritului!. )egele Arantei, vestitul 7enric al $&-lea spunea intr-o scrisoare; "se zice ca romanul e foarte tare si ca planurile lui cresc potrivit cu izbanzile". $ata ce se scria si intr-o publicatie a vremii din )oma; "Daca a fost vreodata un principe in lume demn de glorie pentru actiuni eroice, acesta este signor "i ai, principele &ala iei". Intrarea lui .ihai &iteazul in ,l a Iulia

1ihai insusi se intitula "Io "i ai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii -omanesti, al Ardealului si a toata Tara "oldovei". )omanii stapaneau din nou, dupa veacuri, din 1aramures pana la -unare si de la Nistru pana in 'anat.

Infrangerea si moartea domnului .ihai

In nici un alt moment al istoriei romanesti, marirea nu a fost urmata atat de repede de decadere. &ictoriile din ,rdeal si .oldova nu mai insemnau mare lucru, atata vreme cat +udolf al II-lea vroia sa preia -ransilvania si sa o transforme intr-o provincie austriaca. Domnul .ihai nici nu se gandeste si insista sa ramana stapanitorul de drept al ,rdealului. .oldova se afla su amenintarea polona, in timp ce in -ara +omaneasca, turcii pregateau inscaunarea lui 'imion .ovila. $n plus, incapabil sa isi plateasca mercenarii, 1ihai se vede pus in fata rebeliunii nobililor unguri, apasati de darile grele necesare intretinerii armatei dar, mai ales, de umilinta de a fi supusii unui valah. $n consecinta, generalul *iorgi 'asta alege sa intre in conflict de partea rasculatilor, impotriva domnitorului muntean. La .5 septembrie .>##, .5.### de cavaleri apuseni, dintre care >### de calareti germani si flamanzi, purtand cuirase, alaturi de muschetari valoni si francezi se pregateau sa infrunte o armata stransa in pripa de 1ihai, o armata ce nu depasea .#.### de oameni. 8eneralul al anez 8iorgio 1asta

La fel ca la Calugareni, voievodul valah isi alege o pozitie strategica in apropierea satului 1iraslau, o pozitie ce nu ar fi permis lui 'asta sa il atace din flancuri, ci doar frontal. $n acelasi timp, albanezul era un razboinic incercat si, constient ca ar fi picat in capcana asemenea lui Sinan 0asa, simuleaza o retragere. A fost momentul hotarator al luptei. 1ihai crede ca adversarii sai se retrag si ataca frontal. 0rea tarziu isi da seama ca nu a fost decat o pacaleala. Soldatii sai sunt spulberati de catre cuirasierii germani si maturati de gloantele muschetarilor francezi. .ihai insusi, insotit doar de trei cazaci, trece .uresul inot ca sa scape cu viata. /a !3 septem rie, 1asta intra in ,l a Iulia si ucidea pe toti italienii, grecii, sar ii si romanii, aliatii valahului. Furiei no ililor unguri ii pica, apoi, insusi 1a a Novac, cel care este 6upuit, ars de viu si tras in teapa. $n acelasi timp, polonii, profitand de infrangerea lui 1ihai de la 1iraslau, ocupau 1oldova. fortul domnului muntean de a recuceri aceasta veche provincie romaneasca ar fi fost zadarnic. -omnul 1ihai nu mai incerca acum decat sa isi apere tara, acolo unde polonezii pregateau inscaunarea lui Simion 1ovila. $ar putinele trupe stranse de Nicolae, fiul lui 1ihai, se dovedesc insuficiente. &oievodul este infrant in mai multe

randuri si vede cum si &alahia era inchinata de polonezi turcilor. Nu ii mai ramanea decat calea pri egiei si singura speranta de a primi a6utorul imperiarilor. In drumul sau catre #uropa, din cetatile pe care le cucerise prin lupta, se trage in deradere cu tunul asupra sa. 0entru 1ihai urmeaza indelungi peregrinari la &iena si 0raga, acolo unde sta prin hanuri si asteapta o audienta la )udolf al $$-lea. Cand, in sfarsit o primeste, afla ca situatia din Ardeal ii devenise din nou favorabila. Sigismund 'athor4 venea pentru a treia oara pe tronul Ardealului, ungurii il arestasera pe 'asta din cauza exceselor sale sangeroase, iar haosul stapanea din nou /ransilvania. Nu e9ista decat un singur om capa il sa remedieze situatia, iar acesta era .ihai. *area ca steaua sa norocoasa stralucea din nou. )udolf ii ofera .##.### de taleri pentru ridicarea unei armate de mercenari si ducatul Eonigsberg din Silezia. Cei mai mari pictori se inghesuie sa realizeze portrete eroice ale domnitorului, el insusi fiind privit ca o curiozitatea de catre nobilii prea putin obisnuiti cu teatrul de lupta. *ortret al lui .ihai realizat in timpul sederii sale la *raga

La " aprilie .>#., 1ihai parasea 0raga spre &iena si apoi spre Casovia. Acolo il intalneste pe 'asta cel care, din ordinul imparatului, ar fi urmat sa il asiste in batalia impotriva lui Sigismund. 0entru 1ihai &iteazul nu mai exista insa cale de targuiala. Stia probabil ca aceasta ar fi fost unica sa sansa sa recapete ceea ce pierduse atat de usor. Si astfel, la " august .>#., in apropierea satului *uruslau 9*oraslau: 1ihai dadea ultima sa batalie. (u tunuri care ateau gresit si cu o armata mai dornica sa se retraga din calea temutilor mercenari ai romanului decat sa lupte, 'igismund scapa cu o fuga rusinoasa. Din &alahia veneau vesti une. ,fland ca domnul lor vine cu oaste mare din ,rdeal, fratii 1uzesti stransesera o armata si izgonisera pe 'imion .ovila de pe tronul -arii +omanesti. Acestia ii trimisesera solie lui 1ihai ca il asteptau cu bratele deschise pe tron. Lupta valahului putea reincepe. La /urda, el alege sa se desparta de armata, grabit fiind sa a(unga mai degraba la Aagaras, acolo unde il astepa sotia sa, doamna Stanca. *iorgio 'asta stia, insa, ca

imperialilor le-ar fi convenit mai degraba un control direct asupra Ardealului decat unul mi(locit printr-o personalitatea covarsitoare asa cum era cea a lui 1ihai. In consecinta, el ia decizia de a scapa de fostul sau aliat, ale carui realizari pe plan militar ii rascolisera destul orgoliul, si trimite in secret un detasament de D33 de cavaleri germani si valoni, condus de ofiterii CacOues 1eauri si .ortague, pentru a $aresta sau a ucide$ pe .ihai. 'oarta domnului fusese hotarata printr-o miseleasca tradare. Intrand in cortul sau, 1eauri ii striga atunci lui .ihaiE $Da-te prins0$. Domnitorul nu a rostit decat un singur cuvantE $1a0$, si a incercat sa isi apuce sa ia pentru a lupta chiar si de unul singur cu atacatorii sai. #ra, insa, prea tarziu. Un glont pornit din muscheta unui soldat valon il tintuieste pe loc. Imediat, un mercenar ii strapunge pieptul cu sulita, in timp ce multimea ucigasilor se repde asupra sa cu hale ardele. ,rmeaza un spectacol ingrozitor. &iteazul este hacuit si bat(ocorit prin praful din fata cortului sau. /rupul sau gol este aruncat iar capul, dupa ce ii este taiat, este lasat prada cainilor si corbilor ce ar fi trecut pe acolo. ,sasinarea lui .ihai &iteazul

"/i cazu trupul lui cel frumos ca un copaciu pentru ca nu stiuse, nici se prile!ise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza", spune cu amar cronica /arii )omanesti. &iteazul isi gasise un sfarsit nedemn, in mana tradatorilor infamului 'asta. Cu el se stingea pentru mai bine de trei veacuri si visul romanilor de a se reuni pe teritoriul -aciei mandrului -ecebal. 0rececentul fusese, insa, creatB
****************************************

#5 decembrie 6##=

-op 13 2 (ele mai mari atalii ale romanilor

Foto (11) (a orice lucru care vine din trecut, lupta pentru e9istenta a romanilor pare incarcata de acea maretie care prezentului ii lipseste. #ste o lupta care fascineaza, deopotriva, pe cei care isi revendica o istorie petrecuta in interiorul frontierelor lor si pe cei care traiesc, uneori convulsiv, comple9ul de a le fi fost la margine. Departe de a fi fost o istorie pasagera, lipsita de evenimente marete, asa cum este cea occidentala, istoria romanilor se pierde in lupte surde, uneori glorioase, pentru dreptul de a fi prezenti acolo unde destinul ne-a harazit... intrunul dintre cele mai 4incinse7 teritorii ale lumii. In acest scop, va prezentam cateva dintre cele mai mari atalii pe care stramosii nostri le-au purtat de-a lungul timpului si, cum o cuantificare a importantei acestora este greu de sta ilit, criteriul dupa care au fost clasificate este, simplu, acela cronologic...

13) (lanul ,sanestilor impotriva Imperiului 1izantin (sec. FII - FIII)

$n 'ulgaria, nu veti auzi prea multe despre originea valaha a fratilor Asan 9Asen dupa unele surse: si asta pentru ca, evident, localnicii ii considera unii de-ai lor si ii trateaza cu un respect demn de marii imparati ai lumii. $storia vorbeste insa despre cei trei frati valahi care s-au ridicat din 1untii 7emus pentru a-si cere drepturile in fata lui $saac $$ Anghelos, imparatul 'izantului. ra anul ..5<, cu aproape un secol si (umatate inainte ca 'asarab $ sa isi asume rolul de prim voievod al vlahilor din 1untenia, atunci cand $oan si 0etru Asan porneau rascoala care avea sa duca la infrangerea bizantinilor si la aparitia celui de al doilea $mperiu &laho-'ulgar. -intre toate sursele epocii, cronica bizantinului Nicetas Choniates A?ominatos este cea care reda destul de exact desfasurarea evenimentelor din acea vreme. Nicetas consemneaza ca un nou ir, introdus a uziv, a adus multa nemultumire vlahilor si ulgarilor care locuiau pe muntele ;aemus. *entru a aduce la cunostinta imparatului nemultumirea lor, acestia trimit doi soli, alesi deloc intamplator. /a drum pleaca fratii *etru si Ioan ,san, fruntasi printre semenii lor. -eparte de a fi luati in seama, cei doi sunt, insa, palmuiti, umiliti in fata curtii imperiale si trimisi acasa. $ntorsi cu apasarea esecului si cu pata rusinii pe obrazul lor, cei doi frati planuiesc o revolta a poporului din acea zona, formata in cea mai mare parte din vlahi si bulgari. 1omentul nici ca putea fi mai bine ales. *uternicul Imperiu 1izantin trecea printr-o perioada tul ure, in care siguranta sa era amenintata serios de hoardele de unguri care navalisera cu doi ani in urma dinspre nordvest si care repurtase de6a primele succese. Ungurii ocupasera 1elgradul, 1ranicevo, Nisul, a6ungand pana la 'ofia.

0e acest fond complicat, tesut din lupte interne si amenintari externe, isi pregatesc fratii Asanesti rascoala. 0rimele miscari ale acestora inregistreaza cateva victorii notabile dar, la prima infruntare serioasa cu bizantinii lui $sac Anghelos al $$$-lea, armata vlaho-bulgara este infranta, dar cei doi frati reusesc sa fuga peste -unare, refugiindu-se la vecinii cumani. $mbatat de victorie si crezand ca le-a dat o lectie binemeritata moesilor, imparatul bizantin negli(eaza sa isi ia masurile rudimentare de precautie si se multumeste sa dea foc granelor. (um in plan politic, orice greseala se plateste, Isaac ,nghelos avea sa simta cat de curand consecintele erorii sale. Departe de a-si invata lectia dorita de izantini, cei doi frati, care acum se ucura de a6utorul cumanilor, incep o actiune larga de pradare a -raciei. ) a doua incercare de oprire a campaniei de cucerire initiata de catre conducatorii vlahi si de catre aliatii cumani va demara in primavara anului 11:". 0etru si $oan si-au continuat planurile de invadare ale /raciei, fortandu-l pe $saac Anghelos sa organizeze o alta campanie impotriva vlahilor dezlantuiti. Soarta nu s-a aratat prea favorabila bizantinilor, iar dupa ce armata lui $saac a fost surprinsa intr-o trecatoare de catre rasculati, printre pierderile insemnate era cat pe ce sa se numere chiar si viata imparatului. Aceasta ultima victorie intari si mai mult pozitia Asanestilor, ramasi stapani peste tara dintre -unare si 'alcani. -atorita importantelor miscari de ordin politic si militar pe care le-a generat, $onita ,san ((aloian), cel de al treilea frate, a devenit una dintre cele mai insemnate personalitati valahe din 1alcani. ,cesta a intins granitele statului pe care il conducea si a o tinut recunoasterea oficiala atat a 1izantului, cat si pe cea a papei. -e la acesta din urma a obtinut recunoasterea titlului de rege pentru sine si cea de primat pentru arhiepiscopul bisericii noului stat. &alahii creasera, pentru prima data de la disparitia -aciei, un stat al lor, si asta chiar in coasta celui mai mare imperiu al vremiiB $mperiul 'izantin.

I) 1atalia de la *osada (I - 1! noiem rie 1DD3)

-esi vasal al regelui ,ngariei, asa cum este numit in mai multe documente ale vremii, 'asarab daduse destule semne de rebeliune fata de cel ce ar fi trebuit sa ii fie suveranB Carol )obert de An(ou. $n anul ."6", 'asarab il spri(ina militar pe tarul bulgar 1ihail Sisman in lupta impotriva $mperiul 'izantin, o actiune ce incalca vasalitatea sa fata de regele ,ngariei. 'apte ani mai tarziu, la !: iulie 1DD3, voievodul muntean este alaturi de acelasi .ihai 'isman in lupta de la &el uzd, impotriva regelui sar 'tefan DecansJi, un aliat al lui (arol +o ert de ,n6ou. *ro a il, acesta a si fost motivul pentru care regele ungur decide sa dea o lectie re elului valah si sa il indeparteze de la domnie. La doar cateva saptamani de la acest ultim eveniment, Carol da ordinul de adunare a armatei celei mari a ,ngariei. Cu toate acestea, 5### dintre cei mai buni cavaleri unguri se aflau in 0olonia, luptand impotriva cavalerilor teutoni. ste evident ca nu toata armata a putut fi stransa in campania indreptata impotriva lui 'asarab. $nsa "#.### de cavaleri, cu mult mai mult decat putea strange valahul, luau drumul /arii )omanesti. Severinul cade primul iar Curtea de Arges este

incendiata de regele razbunator. 1olile si lipsurile armatei cauzate de pustiirea pamanturilor valahe de catre 1asara il silesc pe (arol +o ert sa ceara retragerea. Nu era chiar victoria zdro itoare pe care si-o dorise, dar era o lectie pe care valahul ar fi tre uit sa o inteleaga odata pentru totdeauna. $n misterioasa trecatoare de la 0osada, la = noiembrie .""#, 'asarab lanseaza atacul surpriza asupra ungurilor. Si ce mai surpriza a fost pe cei care se considerau invingatori. 1ii de cavaleri isi pierd viata inca din prima zi a luptelor.

1acelul dureaza pana pe ." noiembrie, iar din insemnarile regelui (arol +o ert de ,n6ou, aflam ca apogeul luptei a fost acela in care cavalerii valahi au sar6at in mod repetat asupra supravietuitorilor. +egele ungur este salvat cu pretul vietii garzilor sale personale si scapa doar dupa ce isi schim a hainele cu Desev, fiul lui Dionisie, "cel pe care vala ii crezandu-l insusi regele l-au ucis cu cruzime". Aproape toti cavalerii unguri au fost ucisi in stramtoarea 0osadei, oferind posteritatii una dintre cele mai mari si mai rusinoase infrangeri din istoria ,ngariei. /ara )omaneasca se nascuse iar visul ,ngariei de a atinge 1area Neagra se sfarsise pentru totdeauna. 0e tronul tarii )omanesti, pentru 86 de ani, avea sa stea cel pe care astazi il banuim a fiB Negru &oda $ntemeietorul.

:) 1atalia de la +ovine (13 octom rie 1DI> sau 1" mai 1DI@)
$nceputul conflictului cu turcii are loc in anul ."5=, atunci cand 1ircea il a(uta cu oaste pe Lazar, cneazul sarbilor, in lupta de la Eossovopol(e 9Campia 1ierlelor:. Lazar convocase la lupta impotriva !necredinciosilor! toata crestinatatea, insa raspunsurile au fost intarziate sau absente in cea mai mare lor parte. /a inceput, sortii au parut a fi de partea crestinilor mai ales ca fanaticul sar , .ilos ) ilici, l-a ucis pe insusi sultanul .urad. Fiul acestuia insa, 1aiazid Ilderim (Fulgerul), va lua imediat comanda armatei turcesti si va schim a retragerea initiala intr-o stralucita victorie. Crestinii au fost zdrobiti iar cneazul Lazar insusi isi va pierde viata. Asteptandu-se la razbunarea turcilor pentru implicarea sa in lupta, 1ircea ia masuri, consolidand linia -unarii prin ridicarea cetatii de piatra la *iurgiu si prin fortificarea celei de la /urnu 9sau Nicopolul 1ic:. &oievodul va incheia la .# decembrie ."5= si un tratat de alianta cu regele polonez &ladislav $agello iar printrun act semnat la .@ martie ."=#, domnul muntean se apropie si de suveranul ungur Sigismund.

-upa cucerirea 'ulgariei, care are loc in ."=", 'aiazid decide sa intreprinda o expeditie impotriva lui 1ircea. %astea turceasca asediaza si cucereste mai intai Silistra, de pe malul drept al -unarii, traverseaza fluviul, ocupa /urnu si inainteaza spre Arges. Alaturi de sultan se aflau vasalii sarbi 1arco Cralievici si Constantin -ragasevici. /upta s-a dat la +ovine, pe malul unui rau inca necunoscut, in ziua de 13 octom rie 1DI>. 1atalia a fost crunta si sangeroasa, am ele ostiri dand dovada de mare inversunare si ura in incrucisarea armelor. Desi izvoarele sunt categorice in privinta iruintei lui .ircea asupra $paganilor$, ea nu a putut impiedica inaintarea armatei turcesti mult superioara numeric, asa incat romanii s-au retras spre ,rges unde o noua lupta a avut loc, de aceasta data defavora ila lui .ircea. /ocmai din acest motiv sunt istorici care opineaza ca, desi batalia de la )ovine este privita ca un episod de mare cutezanta a romanilor de sub 1ircea cel 'atran, importanta sa nu s-a ridicat chiar la proportiile atribuite in manualele de istorie. Cert este, insa, ca 1ircea era primul european care infrunta $mperiul %toman si care iesea cu capul sus dintr-o asemenea infruntare.

") ,tacul de noapte al lui &lad -epesE (1" iunie 1>?!)

0rofitand de obiceiul turcilor de a nu duce razboaie iarna, voievodul trece prin foc, sabie si mai ales teapa, tot malul stang al -unarii, de la +imnicea in -elta. (ronicarii de curte ai lui &lad noteaza cu sfintenie si frica, recordurile personale ale domnitorului. /a ) lucitia si Nevoselo 1D@3 turci trasi in teapa, la Dirstor, (artal si Dripotrom ?:>3, -urtucaia ?D3, 8iurgiu ?>1>, +ahova 1>?3, Novigrad si 'istov ">I si .arotiu cu doar !13 de turci de am ele se9e si toate varstele. $nceputul era cum nu se putea mai bun. *roaza turcilor a(unsese atat de mare incat pasalele si dregatorii din )umelia se intreceau in a mitui vizirii de la Stambul in speranta ocuparii unui post similar in Anatolia sau Armenia, doar-doar vor reusi sa scape de infricosata vecinatate a omului cu tepe. Auria lui 1ahomed nu intarzie sa se arate. $ntr-un acces de groaza amestecata cu furie neputincioasa, suveranul turc ordona strangerea celei mai mari armate musulmane de pana atunci. 0entru a-si imbarbata incercatii ieniceri care incepusera sa simta amenintarea varfului ascutit al tepei, sultanul se decinde sa paraseasca Stambului si sa conduca personal campania de pedepsire si lichidare a cura(osului voievod. )rdia cea grozava s-a pornit spre &alahia, conform cronicarului (halcocondil, un numar de !@3.333 de raz oinici marsaluiau spre Dunare. Numai corpul de elita al ienicerilor numara !@.333 de luptatori. In fata colosului musulman, &lad cere a6utor regelui .atei (orvin, a6utor care nu a venit niciodata. )aportul lui 'albi, ambasadorul venetian la Stambul ne spune ca &lad detinea o armata de maxim "#.### de soldati, in timp ce 0etrus /homasio scrie ca valahii aveau doar 66.### de razboinici. 0entru a zadarnici traversarea batranului fluviu de catre turci, voievodul se foloseste de o serie de tactici militare vizionare care apar in uropa de-abia in perioada moderna. &lad intentiona sa-l prinda pe 1ahomed in padurile dese si

intunecate ale /eleormanului, unde odihneau cadavrele unor turci 9de aici vine denumirea de /eleorman, derivate din turcescul -elii %rman-padure nebuna:.

Apogeul conflictului se petrece in noaptea .@-.5 iunie .8>6 undeva la mi(locul drumului intre Nicolope si 'ucuresti. Atunci, intr-o demonstratie de cura6 unica in istoria omenirii (niciun alt lider militat inainte sau dupa el, nu s-a deghizat si a atacat o ta ara dusmana din interior), &lad -epes si cei mai uni osteni se im raca in straie turcesti si se infiltreaza intre otomani. -inta sa era cortul sultanului. In plina noapte, socati si uimaci, corpul spahiilor din ,natolia este macelarit de valahi, marii viziri .ahmud si Isac fiind ucisi in lupta. Din nefericire, sultanul turc nu dormea in cortul cel mare, valahii in frunte cu -epes scapand ocazia de a-l ucide pe .ahomed Fatih. %stenii lui &lad se retrag in viteza, iar dimineata avea sa arate proportiile dezastrului. $mensa armata era in agonie. &lad continua sa hartuiasca armata turca. $n lupta finala de la Chilia domnitorul zdrobeste un intreg corp de armata turc, pierderile otomanilor atingand numarul de <#.### de oameni. $n fruntea unei armate distruse, in randurile careia foamea, setea si bolile isi luau tribut din ce in ce mai mare, sultanul hotaraste sa-si salveze ostenii ramasi, retragandu-se pe -unare din orasul 'raila. ,coperit de rusine, cu o armata olnava si in6umatatita, .ahomed se intoarce in ,drianopol. *entru a ascunde infrangerea, cronicile al aneze afirmau ca sultanul a ordonat manifestari de veselie si petreceri, pentru ca supusii sai sa creada ca s-a intors victorios. $n acelasi timp, &lad zdrobeste armata fratelui sau )adu care se salveaza prin fuga. "#.### turci nu au acelasi noroc...

?) /upta de la 1aia (1> - 1@ decem rie 1>?")

Lupta de la 'aia dintre viitorii aliati in lupta impotriva $mperiului %toman, Stefan cel 1are si 1atei Corvin, are la baza conflictul dintre Aron &oda, ucigasul domnitorului moldovean, refugiat la curtea regelui maghiar, si dorinta ,ngariei de a impune pe tronul 1oldovei un domnitor aservit intereselor sale. ,stfel, .atei (orvin ridica in 1>?" o oaste de >3.333 de cavaleri, nu inainte de a potoli rascoala taranilor ardeleni de care 'tefan nu era strain. /a 11 noiem rie, ungurii se aflau de6a la 1rasov iar urmatoarea destinatie era pasul )ituz, trecerea spre .oldova. 'ine intarit de catre domnitorul muntean, pasul se dovedeste o nuca tare pentru 1atei Corvin, luptele surde din trecatoare dovedindu-se fatale pentru multi dintre ostasii sai. Si totusi, regele ungur reuseste sa treaca. La .= noiembrie, targul /rotusului este devastat. Nu sunt crutati nici macar copiii si preotii. ,rmeaza 'acaul, )omanul si se parea ca armata lui Corvin avea sa ia si Suceava.

,nticipand urmatoare miscare a ungurilor, la 1@ decem rie 1>?", 'tefan cel .are, alaturi de 1!.333 de osteni, asediaza +omanul, locul de campare al armatei ungare, dupa ce incendiase orasul din toate partile. /uptele sunt e9trem de violente, cu multe victime de am ele parti. In zorii zilei, panicati, ungurii incep sa se retraga in dezordine. *ana si regele este purtat pe targa, ranit grav de o sageata cu trei varfuri si de catre o lance. -oar indecizia vornicului $saia de a ataca acolo unde ii ordonase Stefan voievod face ca 1atei Corvin sa ramana necapturat si sa a(unga, alaturi de ramasitele armatei sale, in ,ngaria. -ar nu era decat inceputul. -ornic sa arate ca 1oldova nu mai este un loc deschis (efuitorilor, voievodul moldav patrunde in anul .8>5 in Ardeal, pradand si pedepsind trupele unguresti pentru necutezanta de a se fi opus moldovenilor. Nu era decat semnul ca pe tronul 1oldovei urcase un principe demn de orice natiune europeana si ca nicio putere medievala nu avea sa ia usor mica natiune romana din mainile celui mai mare voievod al eiB

@) 1atalia de la &aslui (13 ianuarie 1>"@)

(onstient ca atata vreme cat pe tronul -arii +omanesti se afla +adu cel Frumos, fratele lui &lad -epes, un domnitor vandut turcilor, pericolul otoman ar fi putut lovi .oldova din cel putin doua parti. Nu ramanea decat ca 'tefan sa impuna in .untenia un domnitor supus cauzei crestine care sa il spri6ine in lupta impotriva necredinciosilor. ,stfel, au loc loc luptele cu +adu cel Frumos si inscaunarea lui /aiota 1asara in anul 1>"1. /radarea acestuia din urma duce la noi conflicte, conflicte in care se implica turcii lui 1ahomed al $$-lea. $nfrangerea acestora si inscaunarea unui nou aliat al lui Stefan pe tronul 1unteniei, /epelus &oda, il convinge pe sultan ca doar o actiune in forta poate opri ambitiile $n consecinta, 1ohamed al $$-lea, cuceritorul 'izantului, trimite o armata imensa, numarand circa .6#.### de oameni, in frunte cu Soliman 1agnificul, sa ii aduca mica provincie rebela sub vesnica ascultare.

Stefan, afland de planurile turcilor, cere grabnic a(utor vecinilor crestini. 0olonia trimite doar incura(ari, in timp ce 1atei Corvin nu trimite decat ..5## de cavaleri. $n graba, din Ardeal, domnitorul strange inca <.### de secui, alaturi de cei 8#.### de moldoveni, atat cat putuse aduna sub arme din mica tara a 1oldovei. ,rmand vechiul obicei, el pustieste totul in calea atacatorilor, ingreunandu-le acestora avansul si oferindu-si timp pentru a alege locul ideal pentru batalia ce avea sa vina

inevitabil. $ar locul il gaseste in mlastinile din (urul &asluiului. /a 13 ianuarie 1>"@, 'tefan isi aduna oastea in negura diminetii si ataca frontal uriasa oaste a turcilor. Inclestarea este una de o rara violenta dar, dupa ceasuri de lupta surda, moldovenii incep sa ata in retragere. #ste momentul in care insusi voievodul se avanta in prima linie incuran6andu-si oamenii si dand turcilor lovitura de gratie. La un semn al sau, din spate, un detasament ascuns in padurile din apropiere, navaleste asupra otomanilor starnand o panica de nedescris. /urcii nu mai asculta de ofiteri si incep sa se calce in picioare in speranta desarta de a scapa cu viata. /otul se transforma in cel mai scurt timp intr-o urmarire surda presarata cu zeci de mii de victime. Augariti pana la -unare, putinii supravietuitori isi pierd viata in apele inghetate ale -unarii. Ausese cea mai mare infrangere a $slamului din fata unei armate crestine2

>) 1atalia de la (odrii (osminului (!? octom rie 1>I")

)aspunsul turcilor dupa infrangerea dezastruoasa de la &aslui nu s-a lasat prea mult asteptat. 1ohamed venea el insusi, in fruntea a .>#.### de soldati pentru a-l pedepsi pe indraznetul Stefan. ,stfel are loc atalia de la *araul ,l , acolo unde domnitorul moldav este infrant. Doar pentru scurt timp, caci el revine in fruntea unei noi armate si il impinge pe cuceritorul 1izantului pana la Dunare. ,cesta parasea .oldova fara sa fi cucerit un singur oras, o singura cetate, asemenea unui invins... ,n alt atac turcesc ii ia 1oldovei Chilia si Cetatea Alba, poarta lui Stefan catre rasarit si catre aurul negutatorilor. Singura speranta a domnitorului ramane o alianta militara cu 0olonia, alianta ce se incheie in anul .85<, in conditii umilitoare pentru Stefan. $n vazul tuturor, el a fost nevoit sa ingenuncheze si sa (ure credinta mandrului Cazimir. Ausese doar o vanitate a polonezului pentru ca intelegerea nu a fost respectata. 0olonia nu a trimis lui Stefan decat "### de soldati pentru recucerirea celor doua cetati. 1ai mult, (azimir incheie pacea cu sultanul, lasandu-l pe 'tefan in voia sortii. In plus, fiul defunctului (azimir patrunde in .oldova, la I august 1>I", in fruntea a 133.333 de osteni. *rete9tul% +ecucerirea (hiliei si a (etatii ,l e. ,devaratul .otiv% Inscaunarea pe tronul .oldovei a fratelui sau 'igismund. 0rima solie a lui Stefan este primita cu bunavointa si asigurata de bunele intentii ale polonezilor. )uta urmata era, insa, alta decat cea catre Chilia. 'tefan intelege planul lui Ioan ,l ert si vede cum armata acestuia se indreapta catre 'uceava. -rimite o a doua solie si a ia cand mesagerii sai sunt arestati intelege planul ascuns al regelui vecin. *rabnic, Stefan cel 1are cere a(utorul turcilor si ardelenilor. La 68 septembrie, polonezii declanseaza asediul Sucevei, dar incercarile lor sunt zadarnice. Cetatea era mult prea bine aparata ca sa poata fi cucerita. /urcii trimit doar 6### de oameni, in timp ce ardelenii se grabesc prin pasul %ituz cu .6.### de osteni. Afectati de lipsuri, polonezii ridica asediul si par decisi sa incheie pacea, dar aceasta nu se va mai face decat in conditiile impuse de Stefan. $oan Albert era nevoit sa se intoarca pe aceeasi ruta secatuita de tactica pamantului par(olit, fara ingaduinta de a (efui vreo asezare de pe teritoriul 1oldovei.

-emoralizati, polonezii pornesc pe drumul de intoarcere dar nici de aceasta data nu isi tin promisiunea. (onstient de o noua incalcare a tratatului de pace, 'tefan ii urmareste pe atacatori cu circa >3.333 de osteni. In $apropiere de fagetul (osminului$, voievodul ii a6unge din urma pe polonezi si ordona armatei sale sa incon6oare padurea. (opacii sunt taiati si lasati doar atat cat sa poate fi pravaliti si, la !? octom rie 1>I", varstnicul 'tefan dadea inca odata atacul. *rinsa ca intr-un cleste, armata polona a fost distrusa, putini fiind cei care au reusist sa fuga. ,rmarirea fugarilor continua pana la granita cu 0olonia, lupte crancene avand loc la Lentesti si apoi la Cernauti. Stefan isi permite chiar sa se lipseasca de un corp de oaste pe care il trimite sa lupte impotriva unui detasament de calareti mazuri veniti in a(utorul polonilor. Si din nou moldovenii ieseau invingatori. 0olonia isi lingea ranile deschise si zecile de mii de morti lasati in pamantul 1oldovei. Suferise una dintre cele mai mari infrangeri din istoria sa medievala.

D) 1atalia de la (alugareni (!D august 1@I@)

Steagul luptei impotriva $mperiului %toman a fost ridicat de 1ihai &iteazul la ." noiembrie .<=8, la 'ucuresti, printr-o rascoala impotriva celor doua componente ale combinatiei straine in capitala tarii; creditorii domnesti si o mica oaste otomana. ,rmeaza *iurgiul care este asediat, dar rezista in fata armatei lui 1ihai. $n schimb, /a ;arsova, 'ilistra si -argul de Floci, turcii sufera infrangeri zdro itoare. In .oldova, ,ron &oda macelerea pe toti otomanii din Iasi si dadea semnul unei rascoale generale in cele doua tari romane. -in $stanbul pornea, insa, temutul ordin. % armata de circa 8#.### de oameni, in frunte cu Aerhat 0asa, porneste catre 1untenia. 1ihai trebuia dat ca exemplu in fata celor care mai aveau idei de rebeliune. Sultanul se razgandeste inexplicabil si il inlocuieste pe incercatul general cu vizirul Sinan 0asa chiar inainte de a trece -unarea. $ntre timp, 1ihai nu reuseste sa stranga mai mult de 5###-.8.### de osteni, carora li se adauga un contingent de 6### de unguri si circa 6## de cazaci. Se parea ca totul se va sfarsi intr-o baie de sange pentru valahi.

/a 1D=!D august 1@I@, la (alugareni, langa 8iurgiu, valahii isi incep ofensiva. *rimul lor atac are darul de a ii duce pana aproape de corturile turcilor, dar contraofensiva ienicerilor ii face sa se retraga peste Neal6lov, lasand in urma 11 tunuri. Ungurii nu iau parte la lupta, preferand sa se foloseasca doar de artilerie impotriva trupelor ce inaintau amenintator. #ste momentul in care .ihai alege sa puna totul in 6oc. In fruntea ostasilor ramasi el se regrupeaza si porneste un contraatac fulgerator. -oi pasi sunt ucisi chiar de catre domnitor, in timp ce detasamentul unguresc decide, in final, sa loveasca din flanc. Cazacii si un mic grup de ardeleni, dupa ce invaluisera armata turceasca, ataca din spate creand un haos general printre turci. /otul se transforma intr-o retragere dezorganizata, insusi Sinan fiind la un pas de a-si pierde viata in tumultul de oameni si animale. "### de turci pier in lupta, iar romanii reusesc sa recucereasca tunurile pierdute. -urcii erau, insa, mult prea multi. Intaririle se aflau pe drum iar spionii lui .ihai il avertizasera de6a de iminenta sosirii lor. 0ierderile in randul armatei muntene erau uriase, astfel ca domnitorul alege sa se retraga in /ransilvania, lasand liber invaziei otomane. La fel ca la )ovine, victoria pe campul de lupta ramasese a romanilor, turcii fiind, insa, cei care ocupau 1untenia.

!) 1atalia de la 'elim ar (!: octom rie 1@II)

Chiar daca alianta din 6@ mai .<=< a voievodului 1ihai cu Sigismund 'athor4 era clara, intre cei doi relatiile s-au deteriorat an de an. $n .<=@ se produsesera schimbari insemnate in /ransilvania. In aza unui tratat ilateral, 'igismund 1athor< ceda imparatului +udolf al II-lea -ransilvania in schim ul ducatelor )pole si +ati or din 'ilezia. /ocul sau era luat de cardinalul ,ndrei 1athor<, un sustinator deschis al polonezilor si al pacii cu turcii. Sustinut de )udolf al $$-lea si de generalul acestuia, albanezul *iorgio 'asta, 1ihai primeste acceptul de a lupta impotriva lui Andrei 'athor4 cel care, asa cum se temuse domnul muntean, incheiase pacea cu turcii.

/a @ octom rie 1@II, .ihai patrunde in ,rdeal prin pasul 1uzaului. In acelasi timp, pe )lt, o alta armata munteana condusa de fratii 1uzesti si 1a a Novac, venea in a6utorul domnitorului. Conctiunea s-a facut la 1? octom rie in satul 'elim ar, iar armata lui .ihai, mare parte formata din mercenari, secui, valahi si haiduci alcanici numara aproape !3.333 de oameni. Andrei 'athor4 ii opunea un numar egal de ostasi. 0rimul atac este dat de neobositul 'aba Novac, urmat imediat de un contraatac al armatei cardinalului. &alahii se repliaza si ataca din nou, dar sunt respinsi pentru a doua oara si se parea ca vor pierde batalia. ste momentul in care 1ihai, la fel ca in batalia de la Calugareni, intra personal in lupta, in fruntea propriei armate, moment care decide sortii bataliei, transformand infrangerea iminenta intr-o victorie rasunatoare. Andrei 'athror4 alege sa fuga dar este prins de secui si decapitat in coliba unui taietor de lemne. Capul sau avea sa fie adus lui 1ihai in suspinele sotiei sale, doamna Stanca. /a 1 noiem rie 1@II, .ihai patrundea in ,l a Iulia asemenea unui mare invingator. ,rdealul se afla la picioarele sale. Nu mai ramanea decat .oldova pentru ca Dacia sa fie refacuta, si nu formal, ci prin forta armelor.

1) +az oiul de independenta (1:"" - 1:":)

La 8 aprilie .5@@, )omania si )usia semnau conventia prin care se permitea trupelor rusesti sa patrunda in 'alcani spre viitorul teatru de razboi cu $mperiul %toman, cu mentiunea speciala prin care /arul se obliga sa respecte drepturile statului roman, si sa mentina si sa apere integritatea teritoriala a )omaniei. /a 1! aprilie 1:"", tarul ,le9andru al II-lea declara raz oi -urciei dupa ce, cu doua zile in urma, la 13 aprilie 1:"", 1ucurestiul intrerupsese orice relatie diplomatica cu Inalta *oarta, actiune care se soldeaza cu puternice represalii otomane asupra localitatilor romanesti 8iurgiu, )ltenita, (ora ia, 1echet si Islaz. -rept raspuns, armata romana deschide focul de artilerie asupra &idinului de la Calafat, la 65 aprilie .5@@, iar la .# mai, in acelasi an, era proclamata - la 'ucuresti - independenta )omaniei. +az oiul ruso-turc incepe dezastruos pentru armata tarista. *rimul atac asupra *levnei are loc la : iulie 1:"", insa esueaza lamenta il, aducand pierderi grele trupelor comandate de .arele Duce Nicolae. Bece zile mai tarziu, cel de al doilea atac sufera aceeasi soarta. #ste momentul in care Ducele Nicolae ii scrie in disperare de cauza domnitorului (arol I sa trimita trupele romanesti peste Dunare. La 6# august .5@@, armata romana comandata de -omnitorul Carol $ trecea pe podul de la Corabia si inainta victorios spre ceea ce avea sa fie cea mai grea lovitura pentru $mperiul %toman, cucerirea 0levnei. -e altfel, numarul ostasilor romani cazuti in sangerosul asediu asupra 0levnei este considerat cel mai mare din intregul razboi care a avut loc intre .5@@.5@5. $ncon(urat, ranit la picior de un srapnel, %sman 0asa, generalul turc aflat la conducerea trupelor otomane, se preda neconditionat si ii inmana sabia sa ofiterului roman 1ihail Cerchez, gest refuzat de acesta pana la venirea lui Carol $.

(eea ce a urmat este istorie. 8rivita I si II, +ahova, 'mardan, &idinul si celelalte fortificatii turcesti din 1ulgaria au cazut rand pe rand in fata armatei ruso-romane comandate ireprosa il de (arol I. $n semn de omagiu, abnegatia principelui avea sa ramana imortalizata peste timp de marele poet *eorge Cosbuc; "Domnitorul a plecat la tabara indata ce s-a auzit ca rusilor le merge rau cu razboiul si ca li s-a pus 2sman 5asa de-a curmezisul in drum. :a tabara de la Calafat a plecat Domnul cam pe la inceputul lui iulie si a stat acolo vreo sase saptamani. %u sa mai intors acasa, dupa caderea 5levnei, 4l a fost intre ostenii sai si a indurat nea!unsurile si greutatile razboiului douazeci si sase de saptamani, fara intrerupere. "ai bine de !umatate de an a zabovit pe campiile de lupta, batut de ploi si de vanturi, si prime!duindu-si viata pentru binele tarii." Dupa victorie, (arol s-a incoronat rege (in 1::1), punandu-si pe frunte coroana de otel turnata din metalul unuia dintre tunurile turcesti capturate la 8rivita la D3 august 1:"". A adaugat )omaniei -obrogea in .5@5 si Cadrilaterul in .=.". Astfel, Carol $ sadea semintele reintregirii tarii. A fost insa randul lui Aerdinand $, nepotul sau, sa implineasca destinul national al )omaniei, prin 1area ,nire de la .=.5.
*********************************

#8 decembrie 6##=

1a a Novac 2 mana dreapta a &iteazului

Foto (D) In zilele apogeului sau, temutul Imperiu )toman dispunea de o forta militara care zdro ea fara drept de apel orice armata europeana. Frica si groaza semanate de turci au dat de fapt un im old fara precedent dezvoltarii diplomatiei in #uropa acelor timpuri. 'igurul conducator de osti care infrunta cu vite6ie si succes puhoiul otoman din secolul 1? a fost .ihai &iteazul. Iar cel mai destoinic general al sau a fost un atran haiduc sar care l-a urmat pe &iteaz deopotriva in moarte, legende si inimile oamenilor. $nca din decursul anilor sai de tinerete 1ihai &iteazul avusese de nenumarate ori ocazia sa cunoasca starea de spirit a supusilor crestini din provinciile $mperiului %toman. (aderea su dominatie turceasca a popoarelor din 1alcani alaturi de transformarea acestei regiuni in villa<et-uri coincidea cu instalarea de catre turci a unui regim de opresiune caracterizat prin iruri aspre, 6afuri si toata seria de violente imaginate.Lipsite de posibilitatile organizarii unor armate regulate, popoarele din sudul -unarii au apelat la haiducie drept singura forma de lupta care le era la indemana. 7aiducia in 'alcani a aparut sub forma unui fenomen social generalizat in Serbia, 'ulgaria, 1acedonia si nordul *reciei, pentru a inflori mai apoi si in tarile romane. Spontana la inceput, miscarea haiduceasca din 'alcani avea sa cresca in intensitate de-a lungul secolului .>, pentru a se constitui intr-o adevarata rezistenta armata cu caracter popular. ;aiducia a fost cea mai activa si eficace forma de lupta, care a reusit sa mentina in constiinta maselor populare cutuma raz unarii, cea care a devenit in 1alcani o adevarata traditie, precum si speranta in li ertate alaturi de redo andirea independentei propriilor state. Aceste detasamente de haiduci cuprindeau in randurile lor o serie de razboinici experimentati, duri, manati in lupta de o ura fara margini impotriva cotropitorilor turci. $nsufletiti de victoriile in serie ale lui 1ihai &iteazul, gruparile haiducilor cunosc un reviriment fara precedent. %rganizati in cete mici de .<-"# calareti, ei atacau si se ascundeau mai usor. Aiecare ceata avea propriul steag si era condusa de cel mai experimentat razboinic. (ateodata cetele se uneau in detasamente mari si atacau chiar orase si cetati, cum au facut deseori in timpul domniei lui .ihai. #9ista unele documente in acest sens care certifica faptul ca numeroase solii ale alcanicilor sosite la (urtea Domneasca de la -argoviste aratau domnitorului roman ca daca el ar trece Dunarea, $ sar ii, ulgarii si al anezii, care sunt de aceeasi religie cu dansul, s-ar uni ucurosi cu el$. ra, deci, firesc ca actiunile lui 1ihai &iteazul in politica sa externa sa acorde o atentie staruitoare problemelor din sud-estul uropei. /ot firesc era ca popoarele balcanice strivite de sistemul pasalacurilor sa vada in victoriile de rasunet ale voievodului valah o excelenta ocazie de a da la randul lor lovituri aprige $mperiului %toman.

1a a Novac - 8eneral la :3 de ani

-espre acest erou legendar avem putine insemnari, cu precadere cele privitoare la inceputul activitatii sale. 0otrivit documentelor cronicarului Szamos?oz4 9$oachim Craciun, Cronicarul

Samosz?oz4 si insemnarile lui privitoare la romani 9.<>>-.>#5:, Clu(, .=65:, 'aba Novac s-a nascut in satul 0oreci, situat pe o insula a -unarii, in imediata apropierea a cetatii Semedria din Serbia, in (urul anului .<6#. &iata si faptele lui 1a a Novac se pot imparti in trei mari perioade distincte E copilaria in satul de pe malurile Dunarii, haiducia din 1alcani si perioada traita in oastea -arii +omanesti. $n satul 0oreci cunoaste de mic copil, umilintele, cruzimea si nedreptatea unor stapanitori straini. Se pare ca a invatat putina carte in chiliile manastirilor din apropiere, odata ce stia sa citeasca si sa scrie in slavona. /anarul Novac devine astfel si un luptator spiritual, un adevarat aparator al dreptei credinte ortodoxe in fata turcilor care-i fortau sau mituiau pe locuitorii din 'alcani sa treaca la $slam. Aceasta rezulta si din faptul ca l-a avut alaturi de-alungul intregii sale vieti, pe preotul Sasca, cu care de altfel a impartit tragicul sau destin. Arta manuirii armelor a invatat-o de mic copil, in antura(ul unui razboinic sarb, capetenie a unui grup de razvratiti locali. 0e langa abilitatea sa in lupta, izvoarele vremii noteaza ca 'aba Novac era un munte de om, de o statura impozanta, care se folosea de forta sa fizica neobisnuita pentru a baga spaima in dusmani pe campul de lupta. Forta sa herculeana, alaturi de vitalitatea sa neo isnuita e9plica faptul ca la varsta de :3 de ani inca se afla in saua calului si participa in lupta inarmat cu sa ie si secure. .intea sa era intodeauna limpede, in ciuda anilor inaintati, 1a a Novac fiind capitan al unui grup ce insuma @ 333-: 333 haiduci. $n armata voievodului 1ihai, avea rangul de general alaturi de fratii 0reda si Stroe 'uzescu, banul 1ihalcea, banul 1anta si banul ,drea.

-in cauza saraciei si a darilor pe care nu le putea plati, precum si datorita faptului ca a muncit din greu timp de " ani la ridicarea cetatii Semendria fara a fi platit, Novac se gandeste la pribegieB 1aladele populare ne spun ca unul dintre motivele care l-au determintat in tinerete pe 1a a Novac sa devina haiduc, este faptul ca era recunoscut drept un ar at dintr-o ucata care nu $scotea caciula in fata nimanui$. ,utoritatile turcesti au trimis un grup de 13 ieniceri care l-au prins si l-au atut crunt pana cand Novac, intr-un acces de disperare, s-a ridicat si s-a repezit asupra tortionarilor sai pe care i-a invins fara drept de apel. 0e capetenia grupului a ucis-o izbind-o repetat de pamant pana cand i-a sfaramat oasele. -upa o asemenea fapta, tanarul Novac se refugiaza pe &alea /imocului unde organizeaza o banda de haiduci alcatuita din romanii timoceni, sarbi si bulgari. Aflat la conducerea acestei cete de luptatori dornici de razbunare, 'aba Novac zdrobeste pe turci la Cladova, cetatea timoceana Alorentin si la &idin. % mare parte a activitatii sale o desfasoara in vila4et-ul 'osnia, pe muntele verde al )omaniei 9, zeleno( gori )omani(i:. '. 0. 7asdeu arata ca !0e blestematul munte )omania, 'aba Novac a petrecut vreo 8# sau <# de ani, catre care adaugandu-se alti vreo 6# sau "# din viata sa de la 0oreci, rezulta ca 'aba Novac era octogenar, cand victoriile lui 1ihai &iteazul, au desteptat speranta in sufletul sau, chemandu-l din codrii 'osniei spre un alt camp de lupta, intr-o alta )omanie! -upa

cativa ani de lupte in 'osnia, rastimp in care face multe zile negre turcilor, 'aba Novac este prins de acestia. Impresionati de cura6ul si de forta sa, turcii a6ung sa-i propuna sa-l faca aga la Istan ul, lasandu-i si privilegiul de a-si pastra credinta ortodo9a. 'ar adevarat pana in maduva oaselor, Novac refuza si alege inchisoarea, ocazie cu care invata sa vor easca turceste si greceste. vadeaza dupa doi ani de captivitate si revine in partile 'osniei unde se reapuca de haiducie.

"5e unde %ovac mergea;Asa turcii !os pica;Cum pica vara iarba;Cand o atingi cu coasa"
In aceeasi perioada, in 1alcani, isi desfasura activitatea un alt capitan de haiduci. )riginar din Dalmatia, raguzan dupa neam, haiducul Deli .arcu conducea la randu-i un grup de 1 @33 de luptatori. Intre cei doi eroi se va lega o stransa prietenie si vor lupta impreuna pe multe campuri de atalie su comanda lui .ihai &iteazul. &estea ca domnitorul &alahiei, 1ihai, a intors armele contra Semilunii, a a(uns imediat la urechile celor doi razboinici. 0rima intalnire dintre acesti eroi are loc undeva in zona &arsetului unde, la ora pranzului, 1ihai &iteazul insotit de capitanii *hetea, )acea, &asile 1arza, Simion si 0atru din Copaceni, este intampinat cu bucurie de capeteniile sarbesti banul Sava, capitanul -ochian, cneazul -usan si haiducul 'aba Novac. 1ihai cunoscuse darzenia rasculatilor sarbi. -upa echipamentul de lupta, calitatea armelor si experienta de lupta, domnul roman isi daduse seama ca sarbii sunt soldati excelenti. !Ne sunt frati si pot apara tara din coasta, pot scufunda corabiile turcesti care vin pe -unare, pot hartui drumurile 'alcanilor!, explica 1ihai &iteazul capitanului &asile 1arza. La sfarsitul adunarii, voievodul 1ihai a primit (uramantul de credinta din partea tuturor conducatorilor rascoalei antiotomane a sarbilor. Sub panza cortului, razboinicii sarbi si-au scos sabiile la picioarele voievodului. Adanc miscat, 1ihai isi scoate sabia asezand-o deasupra paloselor sarbesti. Iuramantul este intarit de episcopul /eoharie al &arsetului. 1a a Novac a fost puternic impresionat de personalitatea lui .ihai &iteazul. 1atranul sar l-a iu it si pretuit toata viata pe ilustrul conducator roman. /a un moment dat, garda personala a &iteazului era alcatuita din haiducii sar i ai lui Novac. Conform izvoarelor, sigurul regret al lui 'aba Novac era legat de varsta sa, haiducul octogenar marturisind de nenumarate ori ca si-ar fi dorit sa-l fi intalnit pe &iteaz cand era mai tanarBDintre toti capitanii straini care servisera in armata lui .ihai &iteazul, figura lui 1a a Novac se detaseaza net. Daca scotianul Cohn 'mith, al anezul aga /ecca, polonezul &alentin HalaGsJi si secuii .oise 'zeJel< si ,l ert Niral< nu erau, in fond, decat niste mercenari, lefegii interesati doar de anii domnitorului, 1a a Novac este singurul capitan neroman care a ramas alaturi de &iteaz fara ani, animat doar de pretuirea fata de domnitor si de lupta impotriva dusmanilor acestuia. $n toate marile batalii ale &iteazului, bratul lui 'aba Novac era in toiul luptei. Niciodata nu s-a lasat impresionat de superioritatea numerica a dusmanului. Ataca cetatea 0levnei alaturi de doar .6## haiduci. Cu acesta ocazie reuseste sa ia multi prizonieri, printre care sotia si cei doi copii al bogatului pasa 1ohamed 1ihailoglu. !/inuta cu omenie si nesiluita de haiduci!- cum spune cronicarul 'althasar Galther - turcoaica si copii sai sunt rascumparati de otomani contra sumei de <## ### galbeni. $n primavara anului .<=<, in fruntea a doar >##-@## haiduci, 'aba Novac trece -unarea si marsaluieste pana in 1untii Sarplanina, unde asteapta oastea condusa de 7asan 0asa care traversa muntii pentru a face (onctiunea cu armata sultanului langa Sofia. $ntr-o amabuscada, 'aba Novac ataca si distruge intreaga armata turcesca luandu-i acesteia toti caii, camilele, tunurile si o mare suma de bani. 1a(oritatea turcilor sunt ucisi in munti. pisodul victoriei de la Selimbar se lega de 'aba Novac. 7aiducul sarb nu mai suporta tratativele episcopului 1alaspina, sol al lui Andrei 'athor4 si ataca prin surprindere. In cele trei momente hotaratoare de la 'elim ar, mana dreapta a domnitorului a fost 1a a Novac. ,flat in linia intai, s-a atut si a invins toti capitanii de oaste ai armatei ungurilor. 'tefan /azar, *eter ;uszar, 'tefan (saJi, .oise 'zeJel< si 8aspar Nornis sunt umiliti de atranul de peste :3 de ani. Armurile invinsilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui 1ihai &iteazul. $n anul .>##, timis de 1ihai in 'anat, 'aba iese victorios intr-o serie de lupte. A(uns in 1oldova, in urmarirea lui $eremia 1ovila, ocupa aceasta provincie romaneasca si cucereste $asiul. Lupta neobosit pana in 7otin si

Camenita. Alaturi de 1ihai, la Calugareni, repurteaza o victorie istorica. La Naieni, langa 0loiesti se lupta cu polonezii. Luptele de la Sarata si 'ucov il au din nou in prim plan.

Nedreapta moarte a unui erou

$n timp ce 1ihai &iteazul se afla la &iena, in ianuarie .>#., nobilii unguri din /ransilvania pregatesc o rascoala. Astfel, conducatorul nemesilor maghiari, capitanul Stefan Csa?i, dusman personal al lui 'aba Novac, trimite un corp de oaste sa atace prin surpindere tabara lui haiducului la Lipov , in 'anat. $n acesta miscare, Csa?i urmareste sa se razbune personal pe batranul sarb pentru infrangerea de la Selimbar in timp ce nobilimea ungureasca urmareste sa-l lipseasca pe 1ihai de cel mai capabil general al sau. $n urma unui simulacru de proces, 1a a Novac si preotul 'asca sunt invinuiti de cola orare cu turcii (0) si condamnati la moarte. Sadismul nobililor unguri iese inca o data la ivela pe data de < februarie .>#., cand 'aba Novac si prietenul sau de o viata, preotul Sasca, sunt adusi in piata din mi(locul cetatii Clu(ului, actuala 0iata ,nirii din Clu( Napoca. Calaii primesc ordinul de a face supliciul batranului haiduc cat mai indelungat si dureros, pentru ca nemesii sa se poata delecta mai mult timp cu chinurile luptatorului pe care l-au urat cu o dementa neomeneasca. /a ora 13 dimineata, 1a a Novac este adus in lanturi pe platfoma de e9ecutie. (alaii au inceput cumplita e9ecutie prin 6upuirea de piele a celor doi eroi. 1a a Novac este legat, apoi, de doua grinzi si spanzurat deasupra unui rug, calaii aruncand din cand in cu apa peste el pentru a-i prelugi chinurile. La fel ca 7orea, eroul motilor din Apuseni care avea sa sfarseasca torturat de nemesi, 'aba Novac nu scoate nici un tipat sau vaiet de durere. $mpresionat de cruzimea torturii cat si de bravura cu care infrunta chinurile cumplite batranul trecut de 5# de ani, cronicarul italian Ciro Spontoni consemneaza ca supliciul si moartea lui 'aba Novac au durat o ora si (umatateB. Sadismul nobililor maghiari nu se opreste aici. Csa?i ordona tragerea in teapa a trupurilor lipsite de viata ale celor doi, dupa care aceiasi nobili se pun pe un ospat urmat de o betie. A doua zi compun o poezie intitulata !Cand a rabdat 'aba de frig in gerul iernii!, in care comenteaza bat(ocoritor modul in care corbii au mancat din cadavrul lui NovacB Cronica adminstrativa a orasului Clu(, consemneaza la randu-i ca; "Am dat tiganilor pentru ca au sc*ingiuit, au torturat, au ript si au tras in teapa pe Ba"a -ovac si pe preot, celor doi calai, ; lorini. Am platit lui 8uca ACsi pentru ca a cioplit teapa pentru Ba"a -ovac, @< de lorini" . -upa victoria de la *uraslau, 1ihai &iteazul este din nou stapan pe /ransilvania si /ara )omaneasca. 0rimul intregitor de tara poposeste la Clu( la inceputul lunii august .>#.. ,ngurii din Clu( se supun pe loc armatei lui 1ihai, o parte din nobilii vinovati de moartea lui Novac reusind sa fuga la timp, iar ceilalti devin lingusitori si se inghesuie sa (ure credinta noului stapan al /ransilvaniei. 1ihai oficiaza o comemorare solemna, urmata de o pomana in amintirea eroului sarb. *e 1astionul (roitorilor din (lu6, .ihai &iteazul ar oreaza toate steagurile castigate in lupta de 1a a Novac. &estea mortii sale ingrozitoare i-a impresionat pana si pe turci, sultanul .ehmet al III-lea apreciind intr-o nota personala ca sfarsitul unui astfel de raz oinic tre uia sa fie pe campul de

lupta, nu schingiuit de alti ghiauri lasiB 0e teritoriul mosiei daruite fiilor sai de catre 1ihai &iteazul, se inalta astazi cartierul craiovean 'razda lui Novac.

1atranul si legendele
"Ba"a -ovacD Sare Dunarea-n ciomagD Dincolo la /ala atD 6nde !ace un turc legatD Si-altu-n talpa alinat" %amenii din trecut nu au uitat lupta si sacrificul haiducului sarbo-valah pentru libertate. 'aba Novac a intrat in legendele si inima popoarelor crestine din 'alcani si nordul -unarii fiind, de altfel, unul dintre putinii eroi despre care s-au scris balade si cantece inca de pe vremea cand era in viata. *arca pentru a pecetlui prietenia istorica si fratia de credinta care-i leaga pe sar i de romani, in 'er ia zilelor noastre, 1a a Novac este unul dintre cei mai slaviti eroi nationali alaturi de .ilos ) ilic, .arJo Nral6evic, /azar ;re el6anovic si alti luptatori ai panteonului raz oinic sar . $n baladele sarbesti, 'aba Novac, numit Starina Novac, este deseori descris in compania fiului sau cel mare, *ruia. -eopotriva in baladele sarbesti si romanesti este relatat episodul caderii in prizonierat al lui *ruia, cel care este intemnitat de turci la $stanbul. 'atranul Novac purcede spre eliberarea fiului sau pe care reuseste sa-l faca scapat din inchisoarea orasului folosindu-se de diverse viclesuguri. $n timpul evadarii ei sunt surprinsi de gardienii inchisorii si dupa o lupta scurta in chiar inima $mperiului %toman, cei doi Novaci, tata si fiu, reusesc sa fuga cu bine in /ara )omaneasca. Figura eroica a haiducului a a6uns la asemenea dimensiuni in folclorul romanesc incat se cunosc pana in prezent nu mai putin de 131 cantece vechi despre Novacesti0 Numarandu-se printre cele mai impresionate balade populare romanesti, ciclul epico-narativ al Novacestilor a aparut ca un raspuns al valahilor impotriva expansiunii puterii otomane si a asupririi aduse de acestia. $n unele cantece batranesti actiunile Novacestilor se petrec in Campia -unarii, 'anat, %ltenia sau /ara 7ategului. $n aproape toate baladele sarbesti despre Novac si fiul sau *ruia, acestia apar din nou alaturi de 1untele )omani(a ceea ce, conform lingvistului croat 0etar S?o?, ar avea legatura cu numele etnic al megleno-romanilor si istro-romanilor din 'osnia. $n universul epic bulgar, 'aba Novac nu apare niciodata singur ci alaturi de alte persona(e, cu precadere haiduci nationali bulgari. Sub numele de Stari Novac, -ebel Novac si 7a(dut Novac, batranul vultur al 'alcanilor omoara orice turc iesit in cale si elibereaza sate intregi de tarani bulgari. roii crestini din aceasta parte a lumii au un statut apropiat sfintilor, sfinti de care ii apropie (ertfa lor muceniceasca pentru credinta ortodoxa alaturi de lupta impotriva paganilor turci. $ndiferent de numele ce i s-a atribuit, 'aba Novac este patronul spiritual a generatii intregi de haiduci balcanici care se vor naste in viitor pe aceste meleaguri, precum si parintele cel mai indraznet si iubit al taranilor asupriti din 'alcani. Nu tre uie decat sa aruncam o privire asupra toponimiei localitatilor din +omania, 'er ia, .untenegru, 1ulgaria, 1osnia-;ertegovina, 8recia pentru a descoperi sute de orase si sate care-i poarta numele. )omanii de odinioara l-au cinstit nu doar in balade si amintiri pe marele erou. 1ulte asezari din tara noastra poarta numele haiducului, precum 'aba Novac din Satu 1are, comunele 'aba din (udetele Alba, respectiv 1aramures, Novac9-ol(:, Novaci 9$lfov, *or(:, Novacesti 9Alba, 0rahova, Satu-1are:, precum multe alte sate numite Novac si Novacesti risipite in toata tara. $n istoricul orasului Novaci din Iudetul *or(, este notat faptul ca in aceste locuri a poposit o bucata de vreme, 'aba Novac impreuna cu < ### de haiduci sarbi, atunci cand a luptat sub steagul /arii )omanesti . $ntr-o lume care-si pierde in viteza valorile, cultura, istoria si identitatea, eroul octogenar ramane inca printre noi pentru a ne aduce aminte lectia uitata a vite(iei, a sacrificiului, a dragostei de tara si credintaB
*****************************************************

#< decembrie 6##=

1lestemul domniilor fanariote

Foto (13) 1acsis, ro ie, ir, mazilire, coruptie, pesches, lasitate, caftan, a uz, ciu uc, halal, complot, aga, 6af, lefegiu, liguseala, alai, lulea, anteriu, trandavie, camatarie, mo6icie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, talharie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, as uzuc, capudan, uluc, airam, mahala, cala alac, protipendada, taifas, cardasie, agie, taclale. 'i cu voia dumneavoastra...geamparale si manele0 -oate de mai sus s-au napustit cu urgie peste .oldova si &alahia secolelor trecute, contri uind cu varf si indesat la o decadere spirituala si materiala fara precedent in istoria romanilor. Faptasii% Imperiul )toman, evident, alaturi de hulpavii reprezentati ai unor familii grecesti din 'tam ulul de odinioara...

Intre are E -(e iese din incrucisarea dintre un om si o capusa % +aspuns E -Un fanariot...
Cartierul Aener 9Aanari in greaca...: din $stanbulul de astazi a dat /urciei moderne una dintre cele mai iubite echipe de fotbal din acesta tara. Acum peste "## de ani, din exact acelasi loc, adevarate dinastii de daunatori si-au intins aripile in zbor pentru a parazita, la propriu si figurat, doua tari mici, dar viteze care se chinuiau sa supravietuiasca incon(urate de dusmani puternici si lacomi, undeva la o raspantie de imperii din estul uropei. )ricat de incredi il pare, insasi civilizatia, cultura, fiinta nationala, caracterul, viata si chiar genetica romanilor din acea perioada au fost afectat iremedia il de invazia acestor trantori umani. Nu o spune doar autorul acestui articol, ci si o ilustra suita de cercetatori si istorici care au analizat in detaliu toate aspectele fenomenului istoric reprezentat de fanarioti. )evenind la cartierul de pe malul drept al 'osforului, in aste locuri rau famate apare o specie noua de om care a dus al perfectiune concepte negative precum avaritia, parvenirea, ticalosia sau tradarea... .ihail 'utu

-upa cutremurul creat de caderea Constantinopolului, o serie de famili grecesti nobiliare, si-au revenit foarte repede, ba chiar au cautat sa profite din plin de noua schimbare politico-sociala care lovise subredul $mperiu 'izantin. Scormonind prin istorie, apar numeroase marturii conform carora, grecii din capitala 'izantului nu aveau o reputatie foarte buna nici macar in ochii semenilor lor. %data cu stapanirea turceasca, sultanii au realizat dezamagiti ca proprii cetateni turci nu stiau sa faca nimic altceva decat sa duca razboaie. , ili si atenti, grecii din Fanar au mirosit repede ocazia aparuta. '-au facut rapid evidentiati in randul noii stapaniri, deoarece aveau de6a e9perienta seculara a conducerii unui stat. Negustori, ancheri si camatari iscusiti, au pus din nou mana pe aparatul administrativ in care se impotmolisera cuceritorii. otomani. Ca si cum nu ar fi fost indea(uns, inspre cladirile inghesuite ale metropolei urmau sa curga siruri, siruri de afaceristi, carieristi, fripturisti, profitori si aventurieri de pe tot necuprinsul $mperiului %toman. $nfluenta lor a devenit intre timp atat de mare, incat la apogeu isi permiteau chiar sa faca legea in administratia 0atriarhiei. $storicii greci sunt de parere ca inclusiv fiinta nationala a *reciei a fost lovita de fanarioti, deoarece devenisera peste noapte elita unui popor care traia la randul sau sub crunta asuprire turceasca. *recii acuza pe buna dreptate clasa fanariota de subordonarea si diluarea identitatii nationale pentru asigurarea unor interese materiale. 8rigorascu 8hica

0entru noi romanii, la fel ca pentru greci, albanezi, sarbi, bosniaci sau bulgari, fanariotii au intrupat, la propriu, esenta coruptiei, tradarii si perfidiei politice. )aul nu a fost doar acesta. -eoarece au stapanit indelungat in tara noastra si in 'alcani, au reusit sa infesteze comportamental elitele politice nationale ale tarilor pe care le parazitau. &echea elita conducatoare romaneasca reprezentata de familiile oieresti a fost iremedica il afectata, valorile sale etico-traditionale de tip autentic romanesc azate pe /egea *amantului si Dreptul (utumiar taranesc fiind, la randul lor, pervertite si influentate de principii straine fiintei nationale romanesti. -atorita acelorasi fanarioti, inca din acea perioada imaginea romanilor a fost compromisa in ochii tarilor europene. -e fapt, daca este sa analizam serios fenomenul propagarii in timp a unor trasaturi negative in cadrul unei populatii de oameni, nu trebuie sa blamam atat de mult pentru starea )omaniei de astazi, nici perioada comunista, nici pseudo-capitalismul salbatic in care ne impotmolim astazi. Semintele raului au fost aruncate atunci, in dezastruoasa si decadenta perioada fanariota... 8rigore .atei 8hica

Dinastii de lacuste umane

$storiceste vorbind, epoca fanariota a poluat tarile romane incepand cu anii .@.. in 1oldova si .@.8 in /ara )omaneasca. -e-abia in anul .56., romanii au putut sa rasufle oarecum usurati, odata cu revenirea domnilor pamanteni la conducerea celor doua tari surori. Atentia fanariotilor in privinta /arilor )omane a fost alimentata de la bun inceput de lacomie. Lacomie pura am putea spune deoarece, in perioada medievala, voievodatele romanesti erau deosebit de bogate si prospere. *rimul domn roman care a intrat in contact cu fanariotii a fost .ihai &iteazul. Intamplarea este una de pomina. In fata liotei chiraitoare a datornicilor si strangatorilor de iruri din Fanar trimisi de sultan la 1ucuresti, viteazul voievod aplica cea mai una solutie. 'u prete9tul platirii tuturor do anzilor si irurilor, plus promiterea unor dregatorii inalte, .ihai &oda le da lipitorilor grecesti drept punct de intalnire o cladire unde reuseste sa-i stranga pe toti. )data adunati, marele .ihai ordona ostasilor sa locheze usile si ferestrele, dupa care da foc cladirii cu tot cu capusele din Fanar. ,le9andru 'utu

/otusi acest eficient episod de lichidare nu are darul sa opreasca invazia fanariota pe meleagurile noastre. 1ulte familii fanariote gasisera pe meleagurile noastre conditii mult mai favorabile pentru afaceri si negot, comparativ cu cele din teritoriile de sub stapanirea turcilor. Adevarata instaurarea a fanariotilor a fost definitivata de nefericita inspiratie a ultimilor domni pamanteni, Constantin 'rancoveanu si -imitrie Cantemir, de a scapa de (ugul otoman cu a(utorul taratului )usiei. Dupa esecul (ampaniei ruse de la *rut si dezastrul ataliei de la 'tanilesti, Inalta *oarta nu mai vrea sa riste domni romani in coasta sa si, prin urmare, accepta mita si peschesurile fanariotilor care se intreceau sa devina domni. 1ulti dintre acesti paraziti penetrasera de(a boierimea valaha sau moldoveneasca prin casatorii si aliante de rudenie. $ntr-atat de ravnite erau voievodatele romanesti de catre parvenitii din 'osfor incat, pe intreaga perioada fanariota, nu mai putin de ". de domni din .. familii s-au inghesuit si s-au luptat pe viata si pe moarte pentru privilegiul de a se imbogati pe spinarea romanilor. -intre cele .. familii, doar doua au fost romanesti, )acovita si Calmasul, devenita Callimachi prin grecizare. Alta familie ne-greaca a fost *hica, la origine un clan albanez ai carei membri au fost pana la urma romanizati. )estul familiilor erau de sorginte greceasca, printre cele mai faimoase fiind gruparile Carad(a, Cantacuzino, 1oruzi, 1avrocordat, $psilanti, )osetti si Sutu. Nicolae .avrogheni

Adevarul este ca regimul fanariot a fost mai mult unul politico-economic decat un regim eminamente etnic. /urcilor nu le pasa prea mult cine conducea bogatele state vasale romanesti, atata timp cat din ele se scurgeau spre Stanbul cat mai multi bani si bogatii naturale. Constienti de regulile (ocului, fanariotii s-au desavarsit in arta intrigilor si mituirii inaltilor functionari turci 9sultanul, marii viziri, eunucii, dragomanii, pasalele, valide-hanuma, adica mama sultanului:. Domnitorii proaspat numiti de 'tan ul intrau in tara cu o adevarata suita de rude, creditori, datornici si prieteni, toti acestia sperand la randul lor sa se capatuiasca pe spinarea populatiei astinase. &eneau ca lacustele0 Numai .ihail 'utu a venit pe tronul .oldovei incon6urat de :3 de rude si :33 de prieteni apropiati. Avem de a face cu o adevarata masura de prevedere luata de fanariotii care se temeau sa fie tradati de catre boierii autohtoni. Asa iau nastere pe meleagurile noastre hidrele protipendatei si camarilei de mai tarziu2 Atunci au luat nastere in tara noastra nefastele si rusinoasele traditii ale nepotismului si cumetriei. /otusi, mentinerea tronului nu era deloc o treaba usoara in ciuda alaiului de masuri luate. Credeti ca Aanarul dormea? Nici pomeneala ... +eci de alte familii concurente trudeau zi si noapte in uneltiri si comploturi care vizau mazilirea actualului domn fanariot pentru a se chivernisi o alta familie de capuse. $n fata unui astfel de pericol, domnitorii fanarioti de(a disperati dupa putere si mentinerea tronului, procedau la impilarea si marirea numarului impozitelor. (um clerul si marile familii oieresti erau scutite de iruri, dezastrul si 6aful se a ateau asupra taranilor si crescatorilor de animale romani. *entru mai multa siguranta in privinta circularii anilor, vipera fanariota incredinta perceperea darilor doar propriilor rude. Scaunul tarilor romane era cea mai ravnita comoara, cronicile ne asigura ca doar cele mai bogate si influente dinastii fanariote se luptau intre ele pentru stapanirea sa. Sumele de bani puse in (oc pentru stapanirea 1oldovei sau 1unteniei atingeau

cifre incredibile. 0entru mituirea marelui vizir, in scopul scaunului de la 'ucuresti sau $asi, fanariotul se prezenta la usa acestuia cu .-6 milioane de lei-aur... Ioan -heodor (alimah

&iata dintr-o caleasca trasa de cer i

%data a(uns pe tronul tarii, cea mai mare gri(a a trantorului cu anteriu si caciula inalta consta in strangerea unui bir cat mai mare care sa-i asigure atat lui cat si familiei sale mult ravnita continuitate la domnie. Nu precupeteau nimic, dadeau dovada de o cruzime si o nemernicie greu de egalat. La ordinul lor, bandele de arnauti care initial se ocupau de ordinea interna si paza domnitorului erau trimise sa (efuiasca satele romanilor. *eneratii de tarani si mestesugari au cazut victime batailor si torturilor in scopul stoarcerii birurilor prin orice metoda. Se inventeaza dari si taxe incredibile, care sfideaza atat ridicolul cat si simtul realitatii. +omanilor li se cereau ta9e pe numarul de copii, pe hainele de pe trup, pe dreptul de a purta palarie sau caciula, chiar si pe fumul de pe horn sau numarul de usi si ferestre care il avea casa... Conform unui cronicar contemporan, atat barbatii cat si femeile, plus copiii, erau inchisi in incaperi si inecati cu fum iute de ardei si gunoi, fara apa si mancare. rau biciuiti ca pe niste animale, erau legati si batuti la talpi pana unii dintre ei deveneau infirmi. Sadismul autoritatilor straine nu se oprea aici, multi romani find tinuti iarna cu picioarele in apa inghetata sau in zapada... ,le9andru ;angerli

Cei care mai aveau o bruma de avere erau inchisi in beciurile agiilor si batuti pana plateau tot si ramaneau, in consecinta, pe drumuri. -e atunci s-a impamantenit in limba noastra termenul de calic. $n fata unei asemenea existente zilnice, multe familii romanesti si-au luat lumea in cap, plecand fie peste munti la fratii din Ardeal, fie in stepele de peste Nistru sau in muntii inaccesibili din 'alcani. Alti romani s-au organizat in fratii de arme al caror scop era pedepsirea si atacarea familiilor fanariote. Asa se naste pe meleagurile noastre, nobila si pretuita indeletnicire a haiduciei2 De teama renumelui de dar6i si nesupusi luptatori a romanilor, fanariotii interzic astinasilor portul armelor. 'e estimeaza de catre specialisti ca ?-" generatii de valahi nu au mai continuat traditia militara, cu e9ceptia haiducilor care ne-au mai salvat din onoarea de popor viteaz si de temut, pe care o aveam in trecut. $n vremurile de glorie ale voievozilor pamanteni se obisnuia ca orice barbat valah sa poarte arme si sa se antreneze. -oar robii tigani, tatari sau evreii erau scutiti de serviciul militar obligatoriu, deoarece voievozii nu se incredeau in calitatile lor militare. Aiecare valah era obligat sa-si asigure arme si echipament de lupta, in caz contrar pedepsele fiind extreme de aspre. Aceasta situatie de dezarmare silita de stapanirea din Aanar a fost, din nefericire, suficienta pentru ca romanii sa se transforme intr-unul dintre cele mai pasnice si inofensive popoare din lume. -e atunci ni se trage etichetarea de popor bland, indelung indurator si indiferent. /ot atunci a aparut si paguboasa zicala !Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie!, transformata din nefericire in motto pentru multi romani. Ca si cum napasta nu era indea(uns de mare, fanariotii care traiau de generatii rupti de realitate se dezlantuiau intr-o viata de huzur si excese comparabila, probabil, doar cu dezmaturile din perioada )omei Antice. .egalomania, ne unia si sfidarea a6unsesera la un asemena nivel incat domnitorul Nicolae .avrogheni, unul dintre cei mai reprezentativi fanarioti, avea o caleasca personala trasa de o pereche de cer i dresati. Nesocotitul fanariot calatorea astfel printr-un 'ucuresti mizer, spre uimirea calicilor, podareselor si talanitelor care nu mai pomenisera un asemenea spectacol ireal...

'farsitul unei oli indelungate. 'au nu%

Napasta venita pe capul fanariotilor s-a tras tot de la lacomia lor proverbiala. Nesatui de bogatii si privilegii, s-au implicat in revoltele grecilor de dupa .56., mirosind si aici un rost de castig. -e fapt, nu erau animati deloc de vreun sentiment national, nici nu urmareau emanciparea si eliberarea societatii grecesti. 0ur si simplu, marea lor ma(oritate a fost orbita de lacomie sperand ca miscarea teriei sa reusesca infrangerea si alungarea turcilor pentru ca ei sa se instaureze in rolul de noua clasa conducatoare in 'alcani. Nu a fost deloc asa. Dupa ina usirea in sange a #teriei, turcii s-au raz unat pe ma6oritatea familiilor fanariote. De fapt, loviturile de moarte date fanariotilor, au survenit in urma cresterii puterii statelor #uropei pe fondul disolutiei interne a Imperiului )toman. $n est, )usia avanseaza contopind posesiunile turcesti din Caucaz, anexand pentru sine hanatul tatarilor crimeeeni. $n Africa si Asia, turcii pierd succesiv Algeria, /unisia, giptul, Sudanul, Arabia si Libia, in favoarea Angliei, Arantei, si $taliei care, pe atunci, erau in plina dezvoltare economica si consolidare coloniala. 0este tot acest substrat politic se suprapune aparitia la scena deschisa a 1asoneriei care, prin asa-zisele ei idei iluministe, a grabit )evolutia Aranceza, urmata de suita de )evolutii de la .585 din ma(oritatea statelor europene. ,n alt cui in cosciugul perioadei fanariote a fost reprezentat de exacerbarea sentimentului nationalist in 'alcani, sentiment alimentat fara indoiala de abuzurile savarsite atat de turci cat si de slugile lor din Aanar. (onstantin .avrocordat

-upa momentul .56., reprezentat de )evolutia -omnului /udor din &ladimiri, fanariotii parasesc tronurile celor doua tari romanesti. 0erioada urmatoare pana la ,nirea savarsita de Alexandru $oan Cuza a fost una tulbure, presarata de ocupatia si dominarea tarista. .oravurile sunt si ele influentate, noua generatie de oieri adoptand or este o su cultura frantuzita, atat de ine ironizata de (aragiale, #minescu sau (reanga. Cat despre caracterul fanariot, ei bine, nu a disparut deloc... 0recum un balaur din povesti, caruia daca-i tai capul, creste altul, stilul de viata fanariot nu a disparut nici in perioada urmatoare. 'a din contra, il vedem si astazi la orice colt de strada si pe toate canalele /&...
****************************************

#> decembrie 6##=

,vram Iancu 2 *ovestea &ulturului +anit

Foto (") Dintre figurile ilustre ale romanilor implicati in +evolutia de la 1:>: se detaseaza net personalitatea celui pe care motii din ,puseni l-au iu it si glorificat ca pe tanar zeu dacic, sacrificat pe altarul li ertatii stra une. .ult, tare mult i-a iu it si Iancu pe motii sai. *entru ei a luptat si a sangerat ca un leu, pentru ei s-a umilit la portile inchise ale &ienei, pentru ei a murit trist si neimpacat de atata ura si nedreptate la adresa celor mai vechi locuitori ai ,rdealului. ,stazi, mai mult decat oricand. sacrificiul si lupta sa nu tre uie date uitatarii0 #l si numai el a fost si a ramas (raisorul .untilor0

*uiul de mot din &idra de 'us

Conducatorul motilor s-a nascut in comuna &idra de Sus din 1untii Apuseni, in casa gornicului Alisandru $ancu. Copilul a vazut lumina zilei in anul .568, ca al doilea fiu al sotilor Alisandru si 1aria. Nici pana astazi nu se cunoste luna si ziua in care s-a nascut (raisorul, cronica isericii din localitatea a fost pierduta, iar registrele scolare de mai tarziu pastreza doar anul nasterii. Aamilia sa era una relativ bogata, comparativ cu restul familiilor de romani din Ardeal care se zbateau la limita subzistentei. Alisandru $ancu nu era numai gornic in padurile nemesilor, ci indeplinea si functia de (ude. Slu(bele-i aduceau unele avanta(e si il scuteau de corvezile umilitoare cu toate ca simtea, la randul sau, lanturile rusinoase ale serbiei in care se zbateau ceilalti moti. Copilul $ancu isi petrece primii ani de viata intr-un cadru mirific, departe de necazurile si luptele cu care va da piept mai tarziu. 'unastarea relativa a parintilor le permite acestora sa-l hraneasca indestulat si sa-l imbrace. Din putinele surse istorice aflam ca ,vramut era un pescar pasionat inca din anii fragezi ai copilariei.

La indemnul familiei care dorea ca primul naascut sa se faca preot, iar al doilea invatator, $ancu urmeaza calea cartilor. La varsta de ." ani il gasim inscris la gimnaziul catolic din +latna. Cu toate ca scoala are caracter unguresc, copiii fiind indoctrinati si de cahehismul militant catolic, $ancu nu renunta la credinta sa ortodoxa. Copil dotat intelectual, stapaneste in scurt timp atat limba maghiara cat si cea latina in care va conversa mai tarziu cu imparatul austriac. In anul 1:>1, Iancu urmeaza clasa umanista la liceul piarist din (lu6, unde mai termina si doua clase de filozofie. ,tunci, tanarul mot re el are primele confruntari ideologic-politice cu colegii unguri animati de ideea ca Ungaria tre uie sa devina un stat unitar national e9clusiv maghiar. $ancu se regaseste in scurt timp printre fruntasii (unimii romanesti transilvane. /anarul din Apuseni se remarca prin vointa si inclinatia inascuta pentru lupta, nedovedind aptitudini literar-filozofice precum 0apiu $larian sau Neagoie 0opea. Satul de refuzurile si dispretul venit din partea aristocratiei maghiare, rosteste la prima sa cuvantare publica faimoasa sa sentinta; "%u cu argumente filozofice si umanitare se pot convinge tiranii, ci doar cu lancea lui Horea".

(hemarea...

"6itati-va pe camp romanilor, suntem multi, ca cucuru!ul "ra!ilor, suntem multi si tari, ca Dumne!eu e cu noi " Anii agitati ai )evolutiei de la .585 il surprind pe $ancu in postura de fruntas al intelectualitatii romanesti din Ardeal, alaturi de personalitati precum /imotei Cipariu si Aron 0umnul. Craiul 1untilor de mai tarziu se evidentiaza astfel in initierea si organizarea tuturor adunarilor de la 'la( in care romanii isi cereau drepturile milenare. Acolo, pe Campia Libertatii, el s-a adresat in principal oamenilor de rand care sufereau crunt de pe urma iobagiei. 0e atunci, romanii suportau cu greu statutul in care erau obligati sa traiasca. 0e langa faptul ca aurul si lemnul Apusenilor se scurgea spre 0esta, oamenii erau obligati sa munceasca fara bani pe mosiile nenumarate ale grofilor si nemesilor. .otii care posedau car si vite de 6ug tre uiau sa plateasca ta9e foarte mari. Dreptul de a folosi moara din sat tre uia platit cu ani grei catre aceiasi grofi straini. +omanii nu aveau voie sa pescuiasca, nici sa vaneze. (arciumile si dreptul de a vinde auturi alcoolice apartineau tot domeniilor nemesesti care le e9ploatau cu profit. Daca vreun mot dorea sa creasca porci sau sa se ocupe de stuparit, tre uia sa plateasca anual o ta9a peste puterile sale. -in postura de lider regional, $ancu intra in conflict cu tabara opusa ideologic condusa de Simion 'arnutiu, adversarul sau politic.

$n scurt timp, $ancu il acuza pe 'arnutiu si pe cei din grupul sau ca nu sunt altceva decat unionisti cu numele, carora le repugna lupta. Autoritatile maghiare afla de renasterea spiritual-politica a romanilor si actiuneaza pripit si cu mare cruzime. /a .ihalt sunt ucisi multi romani. /a -urda, soldatii secui at6ocoreau populatia autohtona, taind parul fetelor si zdro indu-i in atai pe taranii romani. *roful Nemeg4ei il ameninta deschis pe $ancu, promitandu-i ca, in cazul in care motii nu se vor intoarce la taiatul padurilor, va trimite soldatii secui de(a vestiti pentru salbaticia lor. Avand inca in memorie martiriul motilor 7orea, Closca si Crisan, $ancu-i raspunde ca motii vor deveni mai salbatici decat orice secui... Aproape ..6## de ani de ura si resentimente reciproce nu mai pot fi staviliti. 1urghezia maghiara se autoconstituie in garda nationala. *opa 'imion 1alint din +osia .ontana cere ungurilor sa renunte la acest gest provocator. Formatiunile paramilitare menite sa terorizeze miscarile romanesti erau insa incura6ate atat de guvernul din 1udapesta cat si de no ilimea maghiara locala. Loc de pace nu mai era. Aveau sa vorbeasca armele. $nca o data romanii din Ardeal se vad nevoiti sa lupte impotriva aceleiasi natii straine care profita de impactul international al )evolutiei de la .585, atat pentru a se rupe din $mperiul Austro-,ngar, cat mai ales de a scapa de populatia ma(oritara autohtona.

,postolul motilor

"Deie-si parerea +uropa, $udece popoarele civili!ate, noi ne luptam pentru li"ertatea noastra asuprita de a veacurilor nedreptate" Dupa o serie de victorii mici, Nossuth /a6os, conducatorul +evolutiei de la 1:>: din Ungaria, reuseste sa proclame pe moment independenta natiunii maghiare fata de Imparatul de la &iena. $n prima instanta, in cautare urgenta de aliati in fata trupelor imperiale austriece, Eossuth La(os incearca o apropiere de $ancu si romanii pe care incearca sa-i atraga de partea sa. La inceput, romanii par interesati de idealurile revolutionare dar, in momentul in care $ancu afla ca liderii maghiari nu vor sa recunoasca natiunea romane, tiraniile si atrocitatile aristocratilor maghiari din Ardeal, plus neacordarea de drepturi si libertati egale romanilor, ruptura este definitva. $ancu ia decizia dureroasa de a-si inarma poporul si de a se lupta pana la unul cu garzile lui Eossuth. (on6unctura politica creata l-a fortat pe Iancu sa se alieze cu &iena, asigurandu-l pe imparat de spri6inul sau in fata re eliunii maghiarilor, in schim ul recunoasterii unor drepturi fundamentale pentru natiunea romana. Liderii maghiari ataca primii. La ordinul guvernului din 0esta, comisarul &a4 executa la /argu 1ures pe tanarul tribun &asile 0op din Nasna, iar in Clu( pe tribunii 'atraneanu si Simonici. $nfuriate, masele de romani cauta razbunarea. Alba $ulia cade, iar garda maghiara este dezarmata violent, circa >## de soldati unguri fiind linsati de multimea de romani furiosi. Avram $ancu intervine personal pentru a calma situatia si a organiza rezistenta motilor in fortareata naturala de piatra a Apusenilor.

La data de .= octombrie .585, Craisorul isi mobilizeaza oamenii in trei tabere principale; la 'istra, sub conducerea tribunului Alexandru 'istran, la Campeni sub tribunul Nicolae Corches si la 'ucium, sub vicetribunul -ionisie 0opoviciu. *e data de !@ octom rie a aceluiasi an, o forta de atac maghiara, compusa din husari si secui si condusa de contele 1ethlen, aronul 1anf< si capitanul 1aumgarten, porneste spre (ricau pentru a distruge legiunea viceprefectului 1alas. Datorita tacticii de lupta desavarsite aplicata de Iancu, corpul e9peditionar dusman este zdro it. )omanii aproape nu mai pot fi opriti, oriunde intampinau rezistenta, se infuriau si se dedau la razbunari. $n comunele Sard, $ghiu si 'ucerdea, macelul se dezlantuie, foarte putini nemesi scapand cu viata din fata maselor populare furioase care plateau razbunarea unei tiranii seculare. $n plus, motii nu au uitat macelul de la 1ihalt. La sfarsitul lui martie .58=, motii lui $ancu erau insa incon(urati din toate partile de fortele armate ale guvernului maghiar. 'iruitori momentan, ungurii nu au invatat insa nimic din lectia razboilului. $n loc sa se impace cu natiunea romana, Eossuth trece la amenintari, optand pentru o campanie de lichidare a oricarui element romanesc. /a sugestia proaspatului consilier #dmont 1eot<, el instituie crudele $tri unale de sange$precum si $echipe de vanatoare$, adevarate politii politice insarcinate cu represiunea si pedepsirea revolutionarilor romani. Beci, sute, mii de romani vor fi ucisi de aceste echipe ale mortii. Nu e9ista petec din ,rdeal care sa nu inregistreze victime valahe. Familii intregi au fost e9terminate. chipele lui $osif /ene4 din /argu 1ures si Ludovic Szabo din /urda se lauda ca au executat fara (udecata sute de romani... 0resa maghiara de la 0esta noteaza cu mandrie despre vanatorile de romani din comunele 'ichis, Cecalaca, %zd, *eogiu, Sacaramb, 'alsa, %cna Sibiului, Secas. Adapostit in munti, Avram $ancu intocmeste o replica pe masura. Constienti de faptul ca daca romanii din Apuseni nu vor fi lichidati, razbunarea acestora nu va intarzia, garzile maghiare se decid sa atace frontal Apusenii. -ecizie foarte prost inspirata, deoarece, motii erau cunoscatori excelenti ai terenului, iar ura lor impotriva cruzimilor nemesilor nu mai putea fi stinsa de nimic.

/eul din cetatea cu razi

"-u stiu alta modalitate decat sa se e%termine cu desavarsire romanii si sa se arda toate satele romanesti de la munte" - Colonelul Cztetz - roman maghiarizat Intre muntii ;uedin si 8ilau, cetele de gardisti maghiari au parte de prima confruntare cu motii. /a .arisel, lupta capata proportii mitice. Ungurii sunt prinsi in capcana de femeile motilor conduse de legendara *elaghia +osu, mama capitanului Indreiu +osu. Im racate in al si inarmate cu topoare si furci, motoganele infuriate, asemenea unor amazoane legendare, ataca trupele maghiare de pe versanti. Confuzi, nemesi dau sa se retraga, dar sunt atacati de barbatii moti care le taie retragerea din trei puncte separate. ,ngurii fug pe loc dupa ce comandantul *ele4 este grav ranit. La 7uedin are loc o ciocnire asemanatoare. La &arful 'atranii, motii ataca o alte trupa ungureasca, lupta dureaza nu mai putin de > ore, romanii reusind sa infranga invazia. 0refectul favorit al lui $ancu, legendarul preot Simion 'alint este delegat de Craisor sa apere &alea Ariesului, punct strategic de maxima importanta pentru accesul in Apuseni. /a Iara se da una dintre cele mai eroice atalii din istoria ,rdealului. (etele romane conduse de (lemente ,iudeanu, Dionisie -elechi si Ion 8algoti lovesc avangarda gardista. ,tacul lancierilor moti este decisiv. ;onvezii si husarii fug lasand in urma 1!1 morti si 1@ raniti. Atacurile ulterioare ale gardistilor

sunt respinse in totalitate de popa 'alint si oamenii sai alaturi de tribunul 'alaceanu venit din 1untenia.

,ngurii se razbuna pe populatia civila romaneasca, incendiind sate si biserici si ucigand pana si copiii sau batranii care nu avusesera timp sa fuga. 0entru a da o ultima lovitura rezistentei organizate de $ancu, Eossuth La(os il insarcineaza pe maiorul 7atvani cu comanda celei mai mari parti a armatei maghiare. Dupa cateva mici victorii in care soldatii sai incendiaza satele de romani, ;atvani sufera o infrangere dureroasa la , rud. Incet-incet, armata sa este magistral incercuita de Iancu, orice incercare de retragere fiind aspru pedepsita de motii cei cranceni. ,n numar de <.### de honvezi aveau sa isi lase oasele in /ara de 0iatra. 7atvani fuge cu groaza mortii, trezinduse cu oastea distrusa. !Sa fuga fiecare cum poate! a fost ultimul sau ordin catre armata sa. 0rintr-o minune a reusit sa scape cu viata, a(ungand la 'rad insotit doar de o mana de soldati si cativa ofiteri. -ar cosmarul gardistilor nu s-a sfarsit aici. /ribunul $oan *ombos si preotul Simion *roza a urmarit ramasitele armatei dusmane pana dincolo de 1untii +arandului. *entru a scapa de raspundere, maiorul ;atvani arunca vina pe umerii celor @" de supravietuitori sasi din legiunea germana cu care era in alianta. Nu-l mai crede nici macar Nossuth. $n urma asasinarii bunului sau prieten, capitanul 'uteanu, $ancu isi da seama ca razboiul avea sa mai dureze. % noua batalie avea sa aiba loc la Abrud, unde armata contelui Eemen4 sufera o infangere categorica. Atat de categorica incat la masa de seara Eemen4 a exclamat furios !-racuN sa se mai bata cu popii!. Adevarul este ca cei mai duri conducatori din ramata lui $ancu erau intr-

adevar preoti; 'alint, 1oldovan, &ladutiu, *roza, *ombos si Aodoreanu. La Aantanele, Avram $ancu reputeaza probabil cea mai importanta victorie din cadrul razboiului purtat in Apuseni.

)mul cu fluierul
"Draga (ancule, li"ertatea nationala nu poate veni de la curtile imparatesti si din mila imparatilor, ci numai dintr-o unire stransa dintre toti romanii si dintr-o ridicare a tuturor impreuna si in solidaritate cu popoarele impilate" - Nicolae 'alcescu Nesteptatele victorii ale motilor aprind flacara sperantei peste munti, in &alahia, acolo unde Nicolae 'alcescu spera la eliberarea tarii cu a(utorul fortelor conduse de Avram $ancu. $deea moare in fasa, deoarece Eossuth dorea sa vada stramutate in 1untenia legiunile lui $ancu, Ardealul devenind astfel o tinta usor de cucerit. Nossuth e9ploateaza trairile nationaliste si unioniste ale (raiului .untilor, propunandu-i prin 1alcescu gradul de general in armata maghiara regulata. Iancu simte manipularea si nu primeste. 'alcescu si $ancu se intalnesc la 'rad, unde capetenia motilor explica prietenului sau valah istoria adevarata a raporturilor dintre cele doua popoare, alaturi de refuzul sistematic al guvernului condus de Eossuth de a acorda drepturi egale pentru romanii din Ardeal. Spre a doua (umatate a lunii iulue .58=, revolutia maghiara este definitiv infranta atat in campia 0annoniei, cat si in /ransilvania. Armatele tarului )usiei chemate in a(utor de imparatul austriac Aranz Ioseph au zdrobit grosul armatei maghiare la Sighisoara. Slabite de luptele cu motii, coplesite de armatele austriece si rusesti peste care se adauga tradarea unor generali maghiari, trupele revolutionare capituleaza la Siriu pe data de ." august .58=. -upa dovada de credinta aratata regimului habsburgic, $ancu spera ca imparatul sa recunoasca si sa intareasca stapanirea Ardealului de catre romani. $n aceasta directie, intreprinde numeroase calatorii spre &iena, atat singur cat si insotit de tribunii sai credinciosi. /anarul imparat este un diplomat perfect, acordand o bunavointa aparenta capetenilor romane. $n realitate, austriecii urmareau refacerea auroritatii monarhice absolutiste, nerespectand nici macar depozitiile din Constitutia decretata de ei insisi. *erfida atitudine a imperialilor zguduie intreaga fiinta a lui ,vram Iancu. ,rmata imperiala se teme de forta romanilor coalizati pentru prima oara in 6urul unui lider autohton cu o forta carismatica atat de mare. In consecinta, le ordona predarea armelor. +omanii nu au incredere, secolele in care pentru ei cuvantul strain se tranformase in dusman isi spun cuvantul. 0recipitati, austriecii il aresteaza pe Craisor la 7almagiu, dar poporul afla si ameninta garda cu linsarea, ofiterul care era la comanda fiind nevoit sa-l elibereze, declarand ca totul era o greseala...

$ancu ia din nou drumul &ienei doar pentru a se convinge inca o data de soarta cea trista. Nici autonomia, nici integrarea intr- o singura tara a teritoriilor locuite de romani nu se incadreaza in conceptia rigida a habsburgilor imperiali. Austriecii raman surzi si la rugamintile de a le da castig de cauza motilor in privinta !Cauzei padurilor! sau a infintarii unei academii de drept pentru romanii ardeleni. Necazurile si umilintele se dovedesc atat de grele incat psihicul eroului cedeaza. 1oala i se agraveaza spre pragul anului 1:"3. ;alucinatiile si viziunile chinuitoare, alaturi de oli si avitaminoze, pun stapanire pe organismul sau sla it. Iancu este olnav de inima rea. $ncet-incet pierde contactul cu realitatea, gasind linistire doar in plimbari dese prin paduri si nesfarsite cantari la fluier. 0e data de .# septembrie .5@6 s-a culcat pe o rogo(ina in casa prietenului sau $on Stupina. -imineata era mort in urma unei hemoragii puternice. Nu avea asupra lui decat fluierul sau de cires, (alba catre imparat si o naframa rupta. /a inmormantare au plans ,pusenii. -oti motii au tinut sa fie prezenti pentru a-si saluta viteazul comandant. 0rohodul a fost incheiat de "> de preoti in

frunte cu prietenii sai apropiati 1ihalteanu si popa 'alint. Alaiul mortuar a strabatut /ara de 0iatra pana la biserica /ebei, unde $ancu a fost inhumat sub gorunul lui 7orea, celalat mare erou al motilor.
*****************************************

#@ decembrie 6##=

-udor &ladimirescu 2 Domnul din inima oltenilor

Foto (?) /a ani de zile dupa ce am terminat liceul, unde am invatat despre marile evenimente din istoria +omaniei, ce (mai) stim si ce nu stim despre cele mai importante dintre aceste evenimente% ,desea, ele sunt prezentate, in manuale, intr-o forma simplificata si concisa care, uneori, pune accentul pe date precise, dar nu aseaza intotdeauna lucrurile intr-o perspectiva mai larga si nici nu consemneaza amanunte inedite ori macar pitoresti. (e mai stim, de pilda, despre revolutia din 1:!1% In mare, desfasurarea evenimentelor care au alcatuit ceea ce numim, familiar, Mrevolutia lui -udor &ladimirescu7 ne este, desigur, cunoscuta... Aigura centrala a revolutiei a fost /udor &ladimirescu, pe care poporul l-a indragit, l-a sustinut si l-a aclamat ca pe conducatorul - pentru scurt timp - al &alahiei, sub numele de domnul /udor - desi, asa cum veti vedea, el nu intentiona sa fie !domn!, domnitor, in acceptia de atunci a termenului. )ascoala a fost infranta dar, paradoxal, una dintre cele mai importante revendicari ale revolutionarilor si-a gasit implinirea; din anul urmator, (ugul domniilor fanariote a fost inlaturat, iar 0rincipatele )omane au dobandit !domni pamanteni!. +evendicarile revolutionarilor au fost cuprinse in cunoscuta *roclamatie de la *ades, dar si in scrisori adresate Inaltei *orti, in care se cereau im unatatiri sociale si schim ari politice in ceea ce priveste numirea conducatorilor -arii +omanesti. 1iscarea a capatat amploare odata cu afilierea la miscarea de eliberare a grecilor - teria./udor &ladimirescu a incercat sa coopereze, in plan militar, cu Alexandru $psilanti, conducatorul teriei in 0rincipatele )omane si devenit, ulterior, epitrop general al miscarii. teristii sperau sa capete spri(inul )usieiF a(utorul politic si militar al acestei mari puteri europene ar fi fost hotarator pentru sporirea sanselor de reusita. -ar )usia a dezaprobat miscarea de eliberare a romanilor si a grecilor. $n ciuda faptului ca acum nu se mai puteau baza decat pe ei insisi, cei doi conducatori nu au reusit sa colaboreze. In urma conflictului, ,le9andru Ipsilanti, care s-a dovedit un aliat prime6dios, in care nu se putea avea incredere, a hotarat sa scape de -udor &ladimirescu. *rin tradare, acesta a fost luat de la 8olesti si ucis miseleste la -ragoviste. ,le9andru Ipsilanti, lipsit de spri6inul populatiei, nemultumita de de andada si 6afurile eteristilor lui, a fost invins de turci la Dragasani, si-a vazut oastea destramata, miscarea de

eli erare a grecilor infranta si, in cele din urma, a fugit la &iena unde, dupa cativa ani, a murit in inchisoare - ne un, zice-se. Asa s-au desfasurat, in linii mari, evenimentele, asa este descrisa revolutia de .56. in cartile de istorie si cam asta ne mai amintim din ceea ce am invatat la scoala. -udor &ladimirescu - ta lou de -heodor ,man

$nsa aceasta revolutie, pe cat de scurta, pe atat de insemnata, datorita contextului in care s-a petrecut, personalitatii conducatorului ei si urmarilor pe care le-a avut, desi pare doar !de interes local!, de fapt are un loc al ei in istoria uropei si a lumii. -e aceea, nu e lipsit de interes sa adaugam si cateva lucruri pe care poate nu ni le mai amintim !de la orele de istorie! - sau nu ne-au fost predate niciodata - si care largesc perspectiva noastra asupra acestui eveniment.

(onte9tul international
0rivind de la departarea pe care le-o da trecerea timpului, istoricii considera azi ca +evolutia de la 1:!1 nu a fost doar o scurta miscare de revolta petrecuta intr-o marunta tara europeana (asta

era, pe atunci, &alahia). #a se inscrie intr-o miscare revolutionara mult mai larga, care s-a manifestat in lume la sfarsitul secolului al F&III-lea si in prima 6umatate a secolului al FIF-lea. $n uropa, aceluiasi val revolutionar ii apartin revolutia din .5"# din Aranta si insasi teria. $ar in lumea larga, aceeasi ampla miscare a dus la marile revolutii din statele Americii de Sud, in urma carora numeroase tari sud-americane si-au capatat independenta, emancipandu-se de sub dominatia spaniola. ,n fir istoric de solidaritate il leaga, astfel, pe Simon 'olivar, figura centrala a miscarii de independenta sudamericane, de /udor &ladimirescu, eroul scurtei, dar intensei miscari revolutionare prin care )omania s-a mai apropiat cu un pas de obtinerea independentei fata de $mperiul %toman. 'imon 1olivar

-udor
-esi ramas in istorie cu acest nume, neaos romanesc, el se iscalea /heodorF daca vreti, aceasta diferenta marcheaza trecerea sa de la starea in care s-a nascut 9intr-o familie de taraniF ce-i drept, instariti: la ceea ce a devenit prin educatie. Nascut in 6urul anului 1":3, la &ladimiri (8or6), -udor &ladimirescu a fost un om cu multa carte, dupa standardele de atunci., urcat, incet-incet, de la starea de copil de taran la cea de arendas de mosii, apoi functionar al statului ($vataf de plai$, echivalentul functiei de su prefect), iar ulterior a devenit negustor, apoi locotenent de panduri, pentru a a6unge, din pacate pentru foarte scurt timp, in postura de carmuitor al .unteniei. Cariera sa militara, datorita careia numele sau a ramas legat de cel al pandurilor - trupe neregulate, un soi de !trupe de guerilla! - a inceput prin participarea sa la razboiul ruso-turc din .5#>.5.6, in fruntea unui corp de panduri olteniF acestia aveau sa formeze, mai tarziu, nucleul ostirii cu care /udor &ladimirescu a intrat in 'ucuresti pentru a sustine revendicarile miscarii revolutionare pe care a condus-o. )fiter arnaut grec

1ai apoi, calatorind, a invatat mai multe limbi straine si a dobandit, astfel, acces la invatatura Apusului, luand contact, in acest fel, si cu ideile revolutionare care circulau pe atunci in %ccidentul uropei si care l-au inspirat sa porneasca miscarea de desprindere a &alahiei de sub dominatia otomana. Desi numit de popor $domnul -udor$, de fapt el nu a intentionat sa fie domnitor al &alahiei. In prima 'crisoare catre *oarta, se prevedea ca domnitorul tarii sa fie numit in continuare de Inalta *oarta - cu singura conditie de a fi $pamantean$ - si sa conduca tara impreuna cu ,dunarea norodului - echivalentul unui *arlament -, iar -udor urma sa e9ercite guvernarea efectiva, avand deci functia unui prim-ministru.

Documentele revolutiei
Desi actul de care se aminteste cel mai des in legatura cu revolutia din 1:!1 este *roclamatia de la *ades, el nu este singurul important. In afara lui, revendicarile revolutionarilor sunt cuprinse in mai multe documenteE o scrisoare catre Inalta *oarta, intitulata (ererile norodului romanesc (datata !D ianuarie=> fe ruarie 1:!1 si care urma sa devina, practic, viitoarea (onstitutie a -arii +omanesti), alte doua *roclamatii (1?=!: martie, !3 martie=1 aprilie 1:!1) si o a doua scrisoare catre *oarta, precum si alte declaratii si scrisori ale lui -udor &ladimirescu, in care sunt consemnate o iectivele miscarii revolutionare. Aceste documente cuprind principiile pe care urma sa se intemeieze viitoare guvernare a 1unteniei, daca cererile revolutionarilor ar fi fost acceptate si s-ar fi produs marile schimbari sociale si politice sperate. le cuprind revendicari si propuneri privind fiscalitatea, invatamantul, organizarea armatei, alegerea si numirea functionarilor. -in analiza lor reiese existenta unui program pe termen lung, ce viza modificari treptate ale ordinii

politice si sociale existente, realizarea gradata, in etape, a unor schimbari care sa largeasca autonomia tarii. ,le9andru Ipsilanti

-aca 0roclamatia de la 0ades este redactata intr-un limba( plin de patos si de elan razboinic - menit sa mobilizeze poporul pentru a participa la miscarea revolutionara - in schimb tonul altor documente si in special al scrisorilor catre 0oarta - este surprinzator de moderat si prevenitor. -esi cererile, prin continutul lor, zguduiau ordinea stabilita, gri(a de capetenie a lui /udor &ladimirescu a fost aceea de a impiedica, prin orice mi(loace, o riposta armata din partea turcilor. l spera sa capete ceea ce dorea pe cale diplomatica, bizuindu-se si pe spri(inul altor state europene - privilegiile obtinute ar fi urmat sa fie garantate de )usia si Austria - si a incercat, pe cat a putut, sa nu starneasca mania marii puteri suzerane. (onflictul cu ,le9andru Ipsilanti isi are originea si in acesta preocupare. Intelegerea prevedea ca acesta, cu trupele sale, sa treca Dunarea, iesind din tara, spre a nu starni furia turcilor, in caz contrar romanii urmand, cu orice risc, sa se dezica de eteristi, alungandu-i ei insisi din tara. $ntre armata de stransura a lui $psilanti - adunata de acesta in 'asarabia si formata din greci, albanezi, bulgari si altii, toti la un loc alcatuind o oaste prea nedisciplinata si prea putin demna de incredere - si imensele trupe militare pe care le-ar fi putut trimite turcii in cazul in care ar fi fost provocati, este evident ca /udor &ladimirescu avea motive sa se teama mai mult de turci. La cea mai mica greseala, tara ar fi putut fi ocupata, trecuta prin sabie si transformata in pasalac, pierzandu-si si bruma de autonomie de care se bucurase pana atunci. +az oinic eterist

Avand nevoie de sustinerea boierilor, /udor a evitat sa abordeze frontal spinoasa problema a improprietaririi taranilor, temandu-se ca aceasta i-ar putea determina pe boieri sa ii retraga spri(inul. Ca sa ii tina aproape, /udor a insistat, in documente, asupra problemelor in care si boierimea autohtona avea un interes, in special dreptul de a avea domni pamanteni.

Urmarile
+evolutia condusa de -udor &ladimirescu a fost, intr-un fel, parado9alaE desi a fost infranta, cel mai insemnat dintre scopurile ei politice a fost atins. Incepand din 1:!!, atat in -ara +omaneasca, cat si in .oldova, s-a ispravit neagra epoca a domniilor fanariote, iar cele doua principate au capatat dreptul de a avea - din nou, dupa mai ine de un secol - domni pamanteni. 0rimii dintre acestia au fost $oniOP Sandu Sturdza, in 1oldova 9.566 - .565: si *rigore -imitrie *hica 9*rigore al $&-lea *hica, .566-.565: in /ara )omaneasca. -esi !mandatele! lor au fost marcate de un context politic european foarte agitat si incheiate brusc si dramatic de razboiul ruso-turc din .565-.56=, urmat de o perioada de ocupatie ruseasca in principate, trecerea de la domniile fanariote la cele pamantene a fost una dintre cele mai importante izbanzi politice din istoria )omaniei - inca un pas catre independenta.
******************************************************

#= decembrie 6##=

-op 13 tradari din istoria +omaniei

Foto (11) (um ar fi aratat oare istoria fara tradatori si tradari% De la 1ure ista la .ihai &iteazul si pana la -udor &ladimirescu, istoria noastra e presarata cu evenimente tragice, in care rolul principal a fost 6ucat de persona6e fara scrupule care, prin 6osnicele lor fapte, au schim at mersul istoriei si soarta romanilor.

*ra usirea celui mai mare rege dacE 1ure ista

$n vremea lui 'urebista, care a domnit pe la (umatatea secolului $ i.7r., statul dac a a(uns in culmea puterii sale. $n urma victoriilor repurtate de acest rege, statul dac - cu capitala la Argedava - a a(uns sa se intinda pe un teritoriu imens, cuprins intre Alpii nordici, 1untii 'alcani, 1area Neagra si Nistru. 0ana si impartul roman Cezar se temea de marea putere a regelui dac si, in (urul anului 88 i.7r., pregatea un razboi impotriva lui. A murit insa - asasinat, dupa cum se stie, in urma unui complot inainte de a apuca sa porneasca spre regatul dac. 'i, la putin timp dupa aceea, tot unei conspiratii i-a cazut victima si 1ure ista. No ilii nemultumiti de puterea si autoritatea sa au complotat pentru a-l inlatura. %data cu disparitia lui, imensul regat dac s-a destramat, spargandu-se in mai multe bucati pe care cei care uneltisera spre a-l dobori pe 'urebista si le-au impartit intre ei.

&lad -epesE tradat de propriul sau frate

&lad /epes a ocupat tronul &alahiei in .8<> cu a(utor maghiar. Si-a consolidat stapanirea nimicind mai multi pretendenti care voiau sa-i ia domnia si a bagat spaima atat in sustinatorii acestora, cat si in turci. -upa cativa ani, a refuzat sa mai plateasca turcilor tribut si a macelarit armata otomana care fusese trimisa sa-l pedepseasca - aproape 6<.### de oameni. Astfel provocat, sultanul 1ahomed al $$-lea a ridicat, in primavara anului .8>6, o oaste numeroasa, cu care a pornit spre -unare. -upa o serie de ciocniri care au pricinuit turcilor mari pagube si dupa celebra incursiune nocturna a lui /epes in tabara turceasca, si ea soldata cu multi morti din randul otomanilor, era limpede ca $nalta 0oarta era departe de a putea rezolva problema pe calea armelor. S-a folosit, deci, de calea complotului, gasind un aliat chiar in persoana lui )adu cel Arumos 9fratele bun al lui &lad /epes: care uneltise fara scrupule impotriva propriului sau frate. Sultanul l-a numit pe +adu cel Frumos domn al .unteniei si mai multi oieri au trecut de partea lui, speriati, pesemne, de firea apriga a lui -epes si dornici sa ai a un domn mai usor de manipulat. -epes s-a retras in ,rdeal (in 1>?!), asteptand spri6in de la .atei (orvin. -ar, desi acesta a ridicat o armata pentru a-i veni in a(utor, in cele din urma, a(utorul n-a mai a(uns; i s-a pus capat printr-o intriga a inamicilor lui /epes 9probabil sasi din 'rasov, cu care /epes avusese, cu cativa ani in urma, niste conflicte datorate faptului ca brasovenii spri(inisera cativa pretendenti care urmareau sa-i ia locul pe tronul &alahiei. -rept represalii, /epes a executat mai multi sasi si a atacat 'rasovul si cateva sate sasesti:. Lui 1atei Corvin i s-au prezentat scrisori - false, considera istoricii - , scrise, chipurile, de &lad /epes, scrisori din care rezulta ca voievodul era gata sa se supuna sultanului 1ahomed al $$-lea si sa-l a(ute, apoi, sa cucereasca si Ardealul. 1atei Corvin a luat de bune aceste informatii si, in loc de a-l a(uta pe &lad /epes sa-si recapete tronul uzurpat, l-a bagat la inchisoare, la 'uda, unde /epes a ramas timp de peste zece ani. Abia in .8@> si-a recapatat tronul, pentru foarte scurt timp.

,sasinat de cei care ar fi tre uit sa-l apereE +adu de la ,fumati

)adu de la Afumati a domnit in /ara )omaneasca intre .<66 si .<6=, cu mai multe intreruperi de cateva luni, care arata ca tara trecea atunci printr-o perioada de mari tulburari; numerosi pretendenti isi disputau tronul si, dupa cum balanta norocului inclina de partea unuia sau a altuia, ei stapaneau pentru putina vreme &alahia, pentru ca apoi sa fie rasturnati si inlocuiti. -imp de cativa ani ani, +adu de la ,fumati a reusit, de fiecare data, sa-si do oare rivalii, astfel ca, in aceasta perioada, stapanirea asupra -arii +omanesti i-a apartinut in cea mai mare parte a timpului. -upa ce, initial, se opusese turcilor, el a inteles, in cele din urma, ca pentru a domni trebuia sa aiba spri(inul $naltei 0orti otomane 9asa erau vremurile2:. Sustinut de turci si de neamul Craiovestilor, o puternica familie de boieri din %ltenia, el a ocupat, in cele din urma, tronul &alahiei, pe care l-a pastrat pana in .<6=. Si aici i se incheie povestea - si totodata viata. /ragicul sau sfarsit e descris in chip impresionant de istoricul Constantin C. *iurescuF sa-l citam, asadar; !Recunoscut de turci si spri$init de /raiovesti, Radu ar i putut domni vreme indelungata daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre s arsitul anului :A@E, o suma de "oieri &1' nemultumiti pro"a"il de in luenta puternicei amilii de peste ,lt, se ridica impotriva domnului. Acesta, surprins, neavand la indemana oastea spre a li se opune, e nevoit sa uga. &1' pe drum, insa, "oierii il a$ung la Ramnicu 9alcea si, nerespectand nici lacasul dumne!eiesc in care Radu se re ugiase, il ucid in "isericuta de pe dealul /etatuii, su" oc*ii ingro!iti ai preotului &1.' S-a intamplat aceasta mi!era"ila crima - unica prin impre$urarile ei in istoria noastra - in !iua de @ ianuarie :A@F= ea pune in lumina cea mai urata "oierimea munteana din acea vreme."

-radat de oieriE *etru +ares

-omn al 1oldovei in doua randuri, .<6@-.<"5 si .<8.-.<8>, 0etru )ares, fiu nelegitim al lui Stefan cel 1are, a pierdut tronul celei dintai domnii din pricina unui complot al boierilor. 0entru a fi drepti, trebuie sa recunoastem ca 0etru )ares insusi, extrem de ambitios, macinat de dorinta de a cuceri posesiuni cat mai intinse 9printre altele, a incercat sa cucereasca Ardealul:, a trecut de mai multe ori dintr-o tabara in alta, in chipul cel mai nestatornic, aliindu-se cu cine i se parea lui mai prielnic in acel moment. In 1@D:, *etru +ares a vazut .oldova atacata simultan de turci, tatari si poloni. Initial, soarta i-a fost favora ila domnitorului. I-a infrant pe tatari la 'tefanesti si a incheiat un armistitiu cu polonii, carora le-a inapoiat regiunea *ocutia (care facea o iectul unor neintelegeri ramase nesolutionate de multa vreme, intre moldoveni si poloni5 *etru +ares o ocupase in 1@D3). -ar invazia turceasca, sub conducerea lui Soliman 1agnificul si care luase aspectul unei expeditii de pedepsire, nu a putut fi oprita. $ar domnitorul nu s-a putut bizui pe loialitatea boierilor si asta l-a facut sa piarda domnia. 'oierii, poate nemultumiti de firea dificila a voievodului, poate temandu-se de represaliile care s-ar fi abatut asupra lor in cazul unei victorii a turcilor 9victorie foarte probabila, data fiind superioritatea lor numerica: l-au parasit pe domnitor, au refuzat sa lupte si s-au inchinat lui Soliman. Acesta a numit un alt domn 9Stefan Lacusta: si a smuls 1oldovei doua bucati zdravene din teritoriu - /ighina si 'ugeacul. 0etru )ares a fost nevoit sa fuga si, dupa multe peripetii, a reusit, cu a(utorul unor pescari, sa a(unga in Ardeal. $n .<8., dupa ce ceruse iertare lui Soliman, mersese personal la Constantinopol sa-si pledeze cauza si impartise daruri imense, si-a recapatat tronul. Dupa inca vreo cativa ani de incercari raz oinice (incercase sa cucereasca iarasi ,rdealul), soldate insa cu esecuri, am itiosul voievod s-a stins, de oala, in 1@>?.

'ingur impotriva Imperiului )tomanE Ioan &oda &iteazul

$oan &oda &iteazul, numit si Armeanul 9mama sa fusese armeanca: sau, mai tarziu, $oan &oda cel Cumplit, era stranepot al lui Stefan cel mare. ,nele cronici vechi il prezinta ca pe un tiran, dar istoricii moderni ii fac un portret mai magulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi impotrivit turcilor si afirmand ca era foarte indraznet si viteaz, fiind, de aceea, foarte iubit de soldati si de popor dar, din pacate, nu si de boierime si cler. 0entru numerosii boieri intriganti, un domn cu o fire apriga nu era un conducator comod, dupa cum nici pentru acesta vesnicele sforarii si comploturi ale dregatorilor nu erau usor de suportat. $oan &oda a ales sa fie aspru cu boierii si mai indurator si gri(uliu cu cei din paturile de (os, care aveau mult mai multa nevoie de ocrotire. #l o tinuse tronul .oldovei in 1@"! - unde se o tinea la acea vreme, adica de la turci -, cu a6utorul averii stranse in tinerete, cand facuse negot cu pietre scumpe. $n .<@8, insa, turcii i-au cerut sa dubleze suma platita drept tribut. $oan &oda a convocat -ivanul si i-a convins pe boieri sa se impotriveasca cererii sultanului. Situatia politica era de asa natura, incat voievodul n-a putut gasi alti aliati decat cazacii zaporo(eni - o populatie din zona Nistrului - care i-au trimis in a(utor o ceata de ..6## de oameni. Cu ei si cu armata sa de moldoveni, $oan &oda a pornit razboiul impotriva turcilor. -upa un sir de victorii rasunatoare ale domnitorului moldovean, care l-au inspaimantat pe sultanul Selim, acesta a trimis impotriva lui o armata zdravana, alcatuita din turci carora li se adaugasera tatari si valahi. Acestia din urma doreau sa-l inlature pe $oan &oda pentru a-i da tronul unui pretendent, 0etru, frate cu domnitorul valah Alexandru.

$oan &oda se instalase la 7usi, de unde putea veghea mai bine asupra granitelor. Afland de venirea turcilor, domnitorul trimise pe parcalabul Sucevei, $eremia, in fruntei unei avangarzi, sa-i impiedice pe turci sa treaca -unarea si sa-l tina la curent cu evolutia situatiei. -rimisul, insa, despre care se spune ca ar fi fost platit de dusmani cu D3.333 de gal eni, l-a inselat pe domnitorE i-a spus ca a6unsese prea tarziu pentru a-i opri pe turci si ca acestia ar avea o armata destul de mica. , fost prima tradare. 0e baza acestor informatii false, - in lipsa altora mai exacte - $oan &oda a pornit impotriva otomanilor. 'atalia s-a dat la %blucita, !langa iezerul Cahulului!. 0oate ar fi avut, totusi, sanse sa invinga, daca n-ar fi survenit o a doua si apoi o a treia tradare. $n a(unul bataliei, o parte dintre boieri, avandu-l in frunte pe marii vornici 1urgul si 'ilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, cand se dadu semnalul atacului, !'oierimea moldoveana, in frunte cu $eremia 0arcalabul, pleca steagurile si, punand cusmele in varful sulitelor si sabiilor, trecu si ea de partea dusmanului! 9Constantin C. *iurescu, $storia romanilor:. Lupta a fost cumplitaF dupa trei ciocniri soldate cu numerosi morti in ambele tabere, $oan &oda s-a retras pe un deal, in satul )oscani, unde a fost incon(urat de turci. Nemaiputand rezista asediului, din pricina lipsei de apa, $oan a hotarat sa se predea. Atat Ahmed 0asa , comadantul ostii turcesti, cat si 0etru, pretendentul la tronul 1oldovei, au (urat solemn ca vor cruta viata tuturor cazacilor si moldovenilor. -ar, odata a(uns in cortul capeteniei turcilor, $oan &oda a fost in(unghiat, apoi i s-a taiat capul, iar trupul lui, legat de doua camile, a fost rupt in bucati. %stasii care ramasesera alaturi de el au fost macelariti.

*etru (ercel, frumosul aventurier din ,pus

Scurta si palpitanta cariera voievodala a acestui print neobisnuit, aparitie insolita in galeria domnitorilor care s-au perindat pe tronul 1unteniei, s-a sfarsit cu o incercare de fuga. -e scapat a scapat cu viata, pentru moment , dar tradarea insotitorilor sai - propriile sale garzi, in care avusese deplina incredere - i-a retezat sansele de a recapata domnia. Instalat pe tronul -arii +omanesti in 1@:D, dupa ce castigase $cursa$ pentru domnie invingandu-si potrivnicul - pe .ihnea, zis mai apoi -urcitul - *etru (ercel si-a inceput $mandatul$ su auspicii une. Si-a asezat curtea la /argoviste, a investit in imbunatatiri edilitare si infrumusetari arhitecturale ale orasului, a adus cu el un suflu de )enastere occidentala si totul parea sa prevesteasca o epoca de liniste si progres. -ar datoriile facute pentru a procura banii cu care isi cumparase tronul l-au determinat sa puna biruri mari, care au impovarat poporul, iar ciocnirea dintre conceptiile sale moderne, occidentale si traditionalismul boierilor autohtoni l-au facut sa intre in conflict cu acestia. $n .<5< - dupa mai putin doi ani de domnie -, afland ca urma sa fie mazilit, 0etru Cercel si-a adunat averea stransa si a pornit spre /ransilvania. Dar a fost tradat chiar de oamenii din escorta saE acestia i-au furat ogatiile, iar fugarul, lipsit de spri6in, a fost arestat si inchis. Cativa ani mai tarziu, dupa ce evadase din inchisoare, a !candidat! din nou pentru domnie dar, lipsit de spri(in, a pierdut competitia in favoarea fostului sau inamic, 1ihnea, care, spri(init de ambitioasa lui mama, a

izbutit sa domneasca, in total, de trei ori, iar dupa ultima mazilire, pentru a scapa cu viata, a trecut la mahomedanism, ramanand in istorie sub porecla de 1ihnea /urcitul.

.ihai &iteazulE puternicul si temutul voievod al celor trei tari romanesti

$n vara anului .>##, puterea lui 1ihai &iteazul a(unsese la apogeu; el stapanea acum toate cele trei trei tari romanesti, iar aceasta izbanda il facuse pe cat de celebru, pe atat de respectat in uropa. Cu atat mai tragica pare prabusirea sa, cu cat a venit foarte curand dupa acest moment de glorie. -upa opinia istoricului Constantin C. *iurescu, !Cauzele caderii lui 1ihai au fost, pe de o parte, rascoala nobililor ardeleni si intelegerea lor cu generalul imperial 'asta, pe de alta parte, dusmania polonilor.!

*eneralul 'asta era comandantul armatelor germane ale imparatului )udolf al $$-lea de 7absburg, stapanitorul Sfantului $mperiu )oman de Neam *ermanic 9un ansamblu de teritorii din uropa centrala, reunite $nteresat de o alianta cu 1ihai &iteazul in vederea apararii impotriva expansiunii spre vest a $mperiului %toman, imparatul )udolf a dat, initial, a(utor militar voievodului in actiunile acestuia de extindere a stapanirii sale peste cele trei tari romanesti. Nu a vrut, insa, sa il recunoasca drept domn al Ardealului, dorind sa pastreze pentru sine acest teritoriu si sa-i acorde lui 1ihai &iteazul doar functia de guvernator.

$n .>#., dupa mai multe neintelegeri si reconcilieri - de forma - cu generalul 'asta, dupa mai multe confruntari cu nemesii unguri din Ardeal, se punea din nou problema stapanirii acestui teritoriu. Si, aici, 1ihai &iteazul a fost prins - si a devenit victima - in (ocul de interese al marilor puteri si al reprezentantilor acestora. $ata cum s-au succedat evenimentele, dupa descrierea aceluiasi mare istoric citat mai sus; "8a )urda, 2i*ai *otari sa-si desparta armata de aceea a lui Basta= voia sa plece mai degra"a la #agaras, spre a-si vedea sotia si copiii. Aceasta despartire insemna insa pentru domnul nostru li"ertatea de initiativa. Basta, care stia ca imperialilor le convenea mai mult o stapanire directa asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei personalitati atat de puternice, deci greu de maniat, cum era aceea a lui 2i*ai, se *otari sa impiedice - prin orice mi$loace - o asemenea li"ertate. (n !orii !ilei cand voievodul tre"uia sa plece spre #agaras, la FD:F august :G<:, el trimise un detasament de trei sute de germani si valoni, acestia din urma comandati de o iterii Hac?ues Beauri si 2ortague. Aveau ordin sa-l areste!e pe 2i*ai, iar daca se opune, sa-l ucida. Asa se si intampla. (ntrand in cortul domnului, Beauri ii spuse. "esti prins". 2i*ai rosti un singur cuvant. ""a", si dadu sa puna mana pe sa"ie. (n aceeasi clipa insa, un valon il impusca, un al doilea ii strapunse pieptul, altii il lovira cu *ale"ardele". Si astfel, printr-un asasinat marsav, s-a incheiat scurta si glorioasa cariera de domn si cuceritor a lui

1ihai care a lasat, totusi, in urma, o imensa speranta; aceea ca unirea celor trei tari romanesti e un fapt realizabil. Aveau sa treaca mai mult de trei veacuri pana sa se intample din nou dar, in tot acest timp, nade(dea a fost hranita si de faptul ca, odinioara, cineva aratase ca se poate.

/unga domnie si tragica pra usire a lui (onstantin 1rancoveanu

,na dintre cele mai lungi domnii din istoria &alahiei, cea a lui Constantin 'rancoveanu, domnie intinsa pe 6< de ani, s-a sfarsit in chip groaznic, cu mazilirea, torturarea si ucidera domnitorului de catre turci - care, totusi, ii fagaduisera domnia pe viata - si aceasta in urma intrigilor viclene ale propriilor sale rude. 1rancoveanu a avut o domnie cu putine lupte, datorita, in cea mai mare parte, diplomatiei sale gratie careia a reusit mult timp sa pastreze un echili ru sanatos intre pretentiile turcilor - cei de care depindea mentinerea lui pe tron - si interesele ,pusului crestin, care dorea sa-si e9tinda influenta spre +asarit. Iongland abil cu relatiile diplomatice cu toate marile puteri care ii amenintau tara, platind turcilor ceea ce ii cereau, dar cultivand si relatiile cu vestul, 'rancoveanu a reusit sa mentina /ara )omaneasca intr-o stare de stabilitate politica remarcabila. Dupa 1?II, cand turcii, multumiti de acesta stare de lucruri si de generozitatea voievodului, iau acordat domnia pe viata - un privilegiu rar - parea ca nu mai are a se teme de nimic. 0ana in .@.8 a avut parte de o epoca tihnita, in care a putut cladi palate si lacase de cult, a putut spri(ini artele, invatamantul si stiintele si si-a putut creste copiii in liniste. -ar toate acestea s-au sfarsit in chip tragic, ca urmare a mai multor intamplari in care chiar oameni inruditi cu domnitorul au savarsit fapte care i-au grabit caderea. ,n boier ruda cu el, spatarul /oma Cantacuzino, fara stirea si permisiunea domnitorului, ii a(utase pe rusi in razboiul acestora cu turcii 9.@..:, lucru care ii suparase pe acestia din urma si ii facuse sa-l suspectezea pe domn de necredinta fata de ei. ) alta ruda, unchiul sau, stolnicul (onstantin (antacuzino, ravnind sa-l puna pe tron pe propriul sau fiu 'tefan, a uneltit la *oarta, tesand intrigi care i-au alcatuit domnului o reputatie proasta in ochii turcilor. $ar acestia, desi ii dadusera domnuia !pe viata!, n-au ezitat sa-si incalce promisiunea; l-au mazilit, ispititi pesemne si de marea avere pe care voievodul o adunase in timpul lungii sale domnii. 'rancoveanu, pe atunci in varsta de ># de ani, si cei patru fii ai sai au fost adusi la Stambul si inchisi. /urcii l-au torturat pe batranul voievod pentru a afla unde-i sunt bogatiile apoi, la data de 6> august .@.8, 'rancoveanu a fost decapitat, dupa ce turcii il silisera sa asiste la executia celor patru fii. $-a urmat la tron Stefan Cantacuzino, asa cum dorise 9si uneltise: tatal acestuia dar, dupa cum scrie

Nicolae $orga; "/a o rasplata dumne!eiasca, i-a venit aceeasi pieire silnica, dupa doi ani singuri de domnie. #u gatuit in temnita la /onstantinopol, impreuna cu tatal sau oarte "atran. "

-radati pentru rasplataE ;orea, (losca si (risan

$nceputa in noiembrie .@58, in satul Curechiu 97unedoara:, rascoala lui 7orea, Closca si Crisan, miscare cu caracter national si social, iscata ca o reactie a iobagilor romani din Ardeal, disperati de situatia lor economica si sociala tot mai greu de suportat, s-a incheiat dupa foarte scurt timp, la sfarsitul lunii decembrie a aceluiasi an, cand cei trei conducatori au fost prinsi si executati. 0e capetele lor se pusese cate un premiu de "## de galbeniF totusi, sustinuti de ma(oritatea oamenilor din popor - constienti de faptul ca li se aparau interesele -, ei n-au putut fi capturati de autoritatile austro-ungare altfel decat prin tradare. '-au gasit cativa tarani care, ispititi de ani, au a6utat la capturarea celor trei, care stateau ascunsi, in vreme ce preotii romani care se raliasera miscarii um lau prin sate pentru a aduna anii necesari pentru ca ;orea sa se poata duce din nou - pentru a cincea oara - la &iena, spre a pleda cauza io agimii romane in fata imparatului austro-ungar, Iosif al II-lea. La 6@ decembrie .@58, cativa tarani s-au apropiat de 7orea si Closca - acestia stateau ascunsi intr-o coliba de crengi, in codrul Scoragetului, din 1untii *ilaului - si, pretinzand ca umbla dupa vanat, au fost primit in coliba de cei doi. La un semnal, s-au napustit asupra lor, i-au legat si apoi i-au predat autoritatilor. /ot prin tradare a fost capturat, la "# ianuarie .@5<, si Crisan. A urmat (udecata, apoi

executia lui 7orea si a lui Closca printr-o pedeapsa extrem de cruda - tragerea pe roata. /rupul lui Crisan, care se sinucisese in inchisoare, a fost zdrobit in acelasi fel. 'i totusi, sacrificiul lor n-a fost zadarnic - un e9emplu parado9al de revolta care, desi infranta, va aduce totusi, macar in parte, schim arile pe care le-a urmarit. In anul urmator rascoalei, 1":@, printr-un act solemn datat !! august si promulgat de imparatul Iosif al II-lea, in ,rdeal a fost desfiintata io agia.

,le9andru Ipsilanti, omul pe care -udor &ladimirescu n-ar fi tre uit sa si-l faca aliat
1oartea lui /udor &ladimirescu si infrangerea revolutiei conduse de el, in .56., s-au datorat tradarii de catre cei cu care se aliase, eteristii condusi de Alexandru $psilanti. teria, organizatie europeana dedicata eli erarii crestinilor - si indeose i a grecilor - de su stapanirea otomana - a avut filiale in multe tari ale #uropei, iar in -ara +omaneasca influenta ei s-a manifetstat cu precadere in evenimentele asociate revoltei din 1:!1. -orind sa contribuie la eliberarea &alahiei de sub apasatoarea vasalitate fata de $nalta 0oarta otomana si sa o scape de flagelul domniilor fanariote, /udor &ladimirescu a imbratisat idealurile teriei si a incheiat o intelegere cu conducatorul acesteia, Alexandru $psilanti.

Se bizuiau pe spri(inul )usieiF aceasta, insa, a dezaprobat miscarea. $n plus, organizarea armatei eteriste lasa mult de doritF trupele nedisciplinate ale lui $psilanti au (efuit pe drum multe gospodarii, starnind nemultumirea populatiei romanesti. Intelegerea dintre ,le9andru Ipsilanti - devenit epitrop general al #teriei - si -udor &ladimirescu, conducatorul miscarii in -ara +omaneasca, prevedea ca Ipsilanti - dupa ce trecuse prin .oldova si .untenia - sa iasa din tara cu trupele sale, pentru a nu starni o reactie dura si o interventie armata din partea turcilor. -ar, cand a devenit evident ca $psilanti nu era un conducator si un aliat de nade(de, conflictul intre cei doi a a(uns

atat de grav, incat Alexandru $psilanti a hotarat sa se descotoroseasca de /udor &ladimirescu, printrun complot. 0rin tradare, /udor &ladimirescu - pe care poporul il numea de(a !domnul /udor!, - a fost ridicat de la *olesti si apoi asasinat la /argoviste.
**********************************************************

.# decembrie 6##=

*ovestea lui *azvante (hioruP

Foto (1) ,cum mai ine de !33 de ani ispravile unui pasa re el zguduiau provinciile alcanice ale Imperiului )toman. #couri ale acelor vremuri s-au pastrat pana in zilele noastre su forma unei e9presii care ne trimite cu gandul la o perioada istorica indepartata si anacronica. *utin se cunoaste in prezent despre persona6ul istoric *azvante. &iata si ispravile sale au fost insa strans legate de suferintele romanilor de pe malurile Dunarii, iar sfarsitul sau a fost pe masura vietii saleK &iata si ispravile celui care a dat limbii romane una dintre cele mai vechi expresii, des uzitata si in prezent, sunt atipice pentru ma(oritatea pasalelor care au servit de generatii intregi interesele $naltei 0orti. -e fapt, indrazneala de neconceput pentru un supus al sultanului din acele timpuri l-a dus pe pasa 0azvante direct in cartile de istorie turcesti, el ramanand pana astazi singurul pasa care a indraznit sa se revolte contra autoritatii supreme de la Stambul si sa creeze un adevarat !stat! independent, cu capitala la &idin, relatii diplomatice private si moneda proprie. 0entru istoricii pasionati, 0azvante este si astazi o personalitate greu de etichetat. -iplomat, egocentrist, maniac, fanatic, lingusitor, sadic, prieten fidel, nostalgic, invatat, vizionar, haimana, arivist, complexat, depresiv, ambitios, misogin, razbunator, el intruchipeaza perfect figura dusa pana la extrem al unui slu(bas de rangul doi din 'alcanii inceputului de secol .=.

1aiatul din 1alcani

,ndeva prin iarna anului .@<5, se nastea intr-un satuc din vila4et-ul 'osniei, un copil a carui faima de mai tarziu va straluci putin dar intens in noianul de intrigi si taifasuri care zugraveste perfect imaginea unui $mperiu %toman a carui stea incepea sa apuna. %rfan de tata de la o varsta frageda, micutul %sman, duce in spate o zestre genetica diversa si un caracter pestrit si maleabil cum numai 'alcanii puteau da nastere in acele vremuri. #9ista o sursa conform carora )sman era fiul unei familii de romani din &alea -imocului, trecuti la Islam din simplul motiv ca astfel erau scutiti de ta9ele comerciale percepute de turci cetatenilor non-musulmani din provinciile stapanite de ei. Nu exista, insa, mai multe izvoare care sa confirme ipoteza originii romanesti. Astfel, se pare ca bunicul sau facuse parte din garzile de a?ingii bosniaci ale orasului Sofia. -e aici rezulta, de fapt, al doilea nume al tanarului %sman, 0azvantoglu, o derivatie a poreclei 0asban-%glu, adica fiul gardianului.

'unicul sau era nascut in 'osnia din tata turc si mama croata. 1ama sa avea radacini amestecate, rudele dupa bunica fiind formate din albanezi, evrei, sarbi, bulgari si turci. /ipic balcanic2 -upa moartea timpurie a tatalui, %sman a(unge in gri(a bunicului sau. Alaturi de acesta deprinde arta armelor, isi insuseste primele notiuni de politica si se apuca de camatarie. Cum pentru orice credincios musulman, camataria este o indeletnicire strict interzisa de perceptele religioase, %sman se afla pentru prima data in viata in fata pericolului de a sfarsi in streang. 0rins de autoritatile turce, are de ales intre spanzuratoare si exil. $n urma interventiilor bunicului si datorita mitei avansate de acesta (udecatorilor, %sman scapa de la moarte si fuge intr-o noapte din inchisoarea din Sofia unde, spre norocul sau, o parte dintre gardieni erau vechi cunostinte ale bunicului. Cateva zile mai tarziu, %sman 0azvantoglu strabate pe furis, intr-o barca, apele -unarii si a(unge in /ara )omaneasca. Aici, dupa multe peripetii, datorate caracterului sau bataios si a catorva scandaluri datorate escrocarii unor boieri, 0azvantoglu a(unge sa frecventeze cercul de apropiati ai domnitorului muntean de origine fanariota, Nicolae 1avrogheni.

*olitichie, smecherie, talharieK

Aflat in element propriu printre demnitarii fanarioti care parazitau /ara )omaneasca, 0azvantoglu este brusc inflacarat de ideea de a a(unge sef al garzilor domnitorului. 0entru inceput se anga(eaza in paza palatului domnesc din 'ucuresti, oferindu-si serviciile ca simplu mercenar. A(utat de insistenta si ambitia nativa, dublate de numeroase pungi de galbeni, 0azvantoglu avanseaza, a(ungand in doar doi ani sef al garzilor personale de arnauti ale domnitorului 1avrogheni. Fire sensi ila, simte o stranie atractie pentru poezie, astfel a6unge sa il cunoasca si sa se imprieteneasca cu renumitul poet revolutionar grec de origine aromana, +igas Feraios. Atras de frumusetea domnitelor romance de la curte, 0azvante, dupa cum l-au denumit romanii, este respins de o asa numita (upanita Anica. 0azvante cade intr-o depresie care l-a tinut la pat timp de doua luni. )idicandu-se plin de razbunare, dezvolta o ura bolnava impotriva femeilor, ura care va fi concretizata mai tarziu, in timpul raidurilor de (af efectuate in &alahia, cand personal indeamna hoardele de pazvangii sa siluiasca orice femeie romanca intalnita in cale, indiferent de varsta sau rang social. 0ofta de glorie si marire a lui 0azvante nu mai putea fi tinuta in frau astfel incat, in scurt timp, a(unge sa comploteze cu boierii fanarioti, mazilirea lui 1avrogheni. Acesta afla si, turbat de furie, ordona decapitarea lui 0azvante pe o platforma construita undeva in apropiere de Strada Lipscani. Nesabuitul aventurier bosniac este salvat de la moarte, in ultima instanta, de catre interventia lui )igas Aeraios, interventie dublata de o suma considerabila de bani platita in prealabil de acesta domnitorului 1avrogheni. *azvante trece inapoi Dunarea si organizeaza o anda de turci si al anezi cu care incepe sa 6efuiasca sistematic 1alcanii in lung si in lat. +euseste astfel sa stranga o suma considera ila de ani pe care o va trimite direct sultanului 'elim, impreuna cu asigurarea ca daca va fi pus aga, va du la peschesul trimis Inaltei *orti. Sultanul accepta momeala, iar 0azvante devine aga. Nemultumit, doreste sa a(unga pasa in cel mai scurt timp. Cum politica de la Stambul era indiferenta la insistentele lui, el strange o armata de mercenari adusi din toate colturile uropei si se rascoala impotriva stapanirii turcesti a sultanului Selim al treilea. 0azvante nu mai poate fi oprit. $n nebunia sa creaza un stat independent cu capitala la &idin si se autoproclama pasa. Aascinat de puterile occidentale, dezvolta relatii diplomatice cu toate tarile din (ur, a(ungand chiar sa-si deschida un consulat in )epublica Aranceza2 $n anul .@=5, 0azvante stapanea de(a un teritoriu marginit de -unare, 1untii 'alcani, cetatea 'elgradului si orasul &arna. -us de val, nu se lasa pana nu a(unge sa bata moneda proprie care pe o parte il infatisa, iar pe cealalta avea gravata puscaria din Sofia.

Caf si durere in &alahia

Sultanul nu putea lasa nepedepsita indrazneala nebuna a lui 0azvante astfel incat, in anul .@=5, trimite o expeditie militara de pedepsire compusa din .##.### de oameni condusa de aga 7usein Eu?uc. $n mod bizar, armata lui Eucu? nu reuseste sa cucereasca &idinul si, implicit, sa-l captureze pe 0azvante. *us in fata acestei situatii, aga NucuJ da vina pe domnitorul fanariot din -ara +omaneasca, (onstantin ;angerli, pe care il acuza ca nu i-a aprovizionat suficient armata.

7angerli trebuie sa plateasca oalele sparte. $n consecinta, sultanul emite un firman de mazilire si executie a domnitorului fanariot, act dus la indeplinire de aga Eucu? la data de .5 februarie .@==. $n vara aceluiasi an, sultanul decide sa-l ierte pe 0azvante si se hotaraste sa-l numeasca, in sfarsit, pasa de &idin, impresionat de ambitia de neoprit a baiatului din 'alcani. Stapanit de o sete nestinsa de bani si bunuri, 0azvante inteprinde unele dintre cele mai crunte expeditii de (af si distrugere din intreaga istorie a /arii )omanesti. 1olnav de ura, nu se multumeste cu 6efuirea satelor si targurilor, ci ordona incendierea acestora. ,stfel de fapte, alaturi de siluirea femeilor si uciderea ar atilor, duc la intarirea sentimentului antiotoman printre romani precum si la constituirea primelor cete de haiduci, organizate pe sistem militar, din -ara +omaneasca. $n anul .5## trupele sale, denumite pazvangii, (efuiesc si incendiaza Craiova, dintre cele circa @### de case de la aceea vreme doar "## fiind salvate de incendiu. Acesta situatie a dus la un fapt straniu; depasit total de realitate, domnitorul fanariot Alexandru 1oruzi isi cere singur automazilirea2 $n ianuarie .5#6, 'ucurestii sunt terorizati la aflarea vestii ca 0azvante si-a trimis trupele spre capitala. -omnitorul 1ihail Sutu fuge si ordona garnizoanei de arnauti albanezi sa apere orasul. Acestia se cearta intre ei, fiecare aga albanez dorind sa detina comanda. 'ucurestiul cade in anarhie, fiind stapanit de bandele de pazvangii care fraternizeaza cu vagabonzii si cersetorii locali. Acesta situatie dramatica ia sfarsit odata cu interventia brutala a trupelor turcesti care restabilesc ordinea.

.ort de mana Cianului%

-istrugerile aduse de 0azvante nu au ramas fara replica. Intr-un episod remarca il, si din nefericire pea putin cunoscut al Istoriei +omanilor, trupele de haiduci olteni conduse de Iancu Cianu reusesc sa dea o replica pe masura atacurilor pazvangiilor. ,stfel, cele rul haiduc si erou national, Iancu Cianu, organizeaza o serie de incursiuni de urmarire si pedepsire dincolo de Dunare. $ntr-una din inclestari a(unge sa se lupte personal cu iataganele cu 0azvante. Cuprins de setea rabunarii, Iianu-i scoate un ochi cu iataganul temutului 0azvante, de unde acesta se alege cu porecla de 0azvante Chiorul. *rav ranit de Iianu, el este salvat in ultima instanta de garda sa personala. Supararea peste masura a Iianului este retinuta in unele balade, celebre atat in )omania cat si in Serbia si 'ulgaria. Conform versurilor, Iianu ar fi strigat ; "Cu mana asta ti-am scos un oc i, tot cu mana asta te omor, caine de pagan9". 1arele nostru haiduc nu se opreste, si alaturi de cetele de panduri olteni continua sa treaca -unarea. $n anul .5#=, haiducii lui $ancu incendiaza &idinul si 0levna, ucigand orice turc intalnit in cale, in replica la actiunile lui 0azvante care atacase Craiova si incendiase satele din %ltenia. /rupele de panduri distrug din temelie raiaua turceasca de la /urnu 1agurele care devenise baza favorita de incursiuni a lui 0azvante. Iancu Cianu in persoana aprinde fitilul care va arunca in aer moscheea din -urnu .agurele. In urma acestor lovituri, turcii nu vor mai incerca niciodata construirea vreunui edificiu musulman in &alahia. Sfarsitul lui 0azvante este neclar, existand doua surse care precizeaza acest acest moment. $ntr-una dintre variante, 0azvante moare la data de 6@ ianuarie .5#@, otravit de catre medicul evreu al orasului &idin, din ordinul sultanului, varianta putin probabila datorita faptului ca 0azvante era o sursa importanta de stoarcere a birurilor din 'alcani. 1ai plauzibila ramane varianta mortii sale in urma distrugerii &idinului de catre $ancu Iianu, care probabil ca si-a indeplinit dorinta de a-l ucide pe 0azvante. -e altfel, dupa episodul distrugerii &idinului de catre panduri, nu mai apare nici o referire la 0azvante ChioruN, decat o simpla expresie, des folosita si in zilele noastreB $n orasul &idin din 1ulgaria mai pot fi vazute si astazi moscheea, i lioteca si cazarma construiteK pe vremea lui *azvante.
**************************************************

.. decembrie 6##=

(onstantin 1rancoveanu 2 &oievod, .artir si 'fant

Foto (?) M/ogofete 2 i-au spus oierii 2 noi cu totii pohtim sa ne fii domn. 2 Dar ce asi vrea eu cu domnia% De vreme ce ca un domn sint la casa mea, nu-mi tre uieste sa fiu5 ear ei ziseraE Ne rugam nu lasa teara sa intre alti oameni, sau rai sau ne uni, sa o strice, ci fii0 'i-l luara de mani si-l impingea de la spate si acolea fiind si un capegiu imparatesc pentru tre i imparatesti, il dusease si pre el la .itropolie5 si dusera caftan la capegi- asa al imparatului de au cetit molitvele de domnie si au mers de i-au sarutat mana, zicandu-iE .ulti ani07 Asa a inceput una dintre cele mai luminate si indestulate domnii din istoria /arii )omanesti. Contextul politic al acelei vremi facea ca domnitorul unei tari, indeosebi al uneia din 'alcani, sa se asemene cu un acrobat care practica mersul pe sarma sub o prapastie adanca. 0ozitionarea geografica a tarii ii aducea la granita unele dintre cele mai de temut popoare ale vremii; pe de o parte imperialii, pe de cealalta parte, turcii si tatarii.

*rintul aurului
$ntr-o atare situatie, intelepciunea celui care fusese vel logofat a oferit solutia ideala; compromisul. 'rancoveanu avea gri(a sa satisfaca cererile imperialilor, furnizandu-le informatii si nerefuzandu-le serviciile solicitate, toate acestea fara a deran(a fragilele relatii cu 0oarta otomana. $nsa austriecii nu se multumesc doar cu atat si urmaresc sa supuna /ara )omaneasca, manati de speranta ca resursele acesteia i-ar fi putut a(uta sa isi sustina nevoile materiale generate de lungile razboaie cu turcii. $n final, e9peditia austriaca condusa de generalul ;eissler a fost zdro ita de trupele romanesti a6utate de cele turcesti si de un corp de ostasi unguri numiti $curuti$. In acel an, 1?I3, s-a dat prima si ultima atalie de su (onstantin 1rancoveanu. Austriecii au fost nevoiti sa se multumeasca numai cu ceea ce le daruia domnul roman, insa relatiile dintre acestia si /ara )omaneasca au inceput sa se imbunatateasca; 'rancoveanu le oferea stiri despre ceea ce se petrecea la turci si ii aproviziona, iar imperialii i-au recunoscut titlul de !principe al imperiului! in data de "# ianuarie .>=<. Nici turcii nu erau negli(ati. 'rancoveanu le platea darile si a(uta ori de cate ori era solicitat, cum se intampla deseori, cu precadere in cazul intaririi sau ridicarii unor cetati importante din punct de vedere strategic. $nsa obligatiile domnitorului roman fata de 0oarta nu se invarteau doar in (urul chestiunilor banesti. Sultanul era informat permanent cu privire la situatia tarilor crestine din 6ur, iar pentru a o tine informatiile acestea, 1rancoveanu isi crease o adevarata retea de informatori si de spioni raspanditi in toate punctele fier inti ale tarii, dar si ale straintatiiE &iena, &enetia si chiar .oscova. Nu este de mirare de ce darnicia si generozitatea sa, induse de impre(urari de vreme ce aceasta era singura metoda de a tine la distanta lacomii dusmani, i-au adus denumirea de Altan-beg sau !principele aurului!. 'ogatia si darnicia sa il facusera celebru, de aceea la Stambul, mai-marii se intreceau intre ei pentru a avea de-a face cu printul &alahiei. Aurul a fost cel

care i-a asigurat domnia linistita, insa tot aurul a fost acela care l-a pierdut pe domnul 'rancoveanu impreuna cu cei patru feciori ai sai.

1ultumita averii sale pe care o impartasea cu bunavointa, dar si a serviciilor aduse 0ortii, 'rancoveanu a reusit sa isi pastreze domnia, iar in anul .>== sa o primeasca pe viata. 'i, intradevar, domnia sa s-a incheiat cu putin timp inainte de a-si pierde viata. (hiar daca reusea sa mentina un echili ru precar in relatiile cu imperialii si cu turcii, 1rancoveanu nu a uitat niciodata ca se afla pe teren minat si si-a luat toate masurile posi ile pentru a-si asigura e9istenta sa si a familiei sale, fara a anui macar ca cea mai crunta soarta ii era rezervata. -omnul /arii )omanesti obtinuse cetatenia transilvana inca de pe vremea boieriei sale, de altfel, purta titlul de conte. Acestea, impreuna cu mosiile pe care le stapanea in /ransilvania si depozitele de bani din &enetia, trebuiau sa garanteze securitatea familiei sale.

+elatiile cu .oldova
-esi -imitrie Cantemir a ramas in paginile istoriei romanesti ca unul dintre cei mai eruditi domnitori romani, familia din care provenea nu a fost pe placul conducatorului /arii )omanesti, un alt cunoscut iubitor de cultura. 1ai exact, intre .>5< si .>=", domnul 1oldovei a fost Constantin Cantemir, tatal lui -imitrie si al lui Antioh. )elatiile dintre cele doua tari erau foarte tensionate, cu atat mai mult cu cat 'rancoveanu il considera pe Constantin Cantemir un om de rand, in vreme ce acesta din urma era contrariat de atitudinea superioara a vecinului sau. 0rin urmare, cei doi au crezut de cuviinta sa se sape reciproc la 0oarta. (eea ce nu a luat in considerare (onstantin (antemir este puterea aurului, care cantarea mai mult decat orice arfa rautacioasa. ,sa se face ca la un moment

dat, un grup de oieri romani se refugiaza in .oldova, pe langa (antemir, plangandu-se de 1rancoveanu. Cantemir crede ca a gasit momentul prielnic pentru a-si defaima vecinul si ii trimite pe boieri la Stambul cu (alba. Argumentele si pozitia fata de 0oarta a lui 'rancoveanu se dovedesc a fi mai puternice decat nemultumirile si uneltirile unor boiernasi, prin urmare acestia sunt trimisi domnului /raii )oamnesti intru (udecata. Iudecata se face, iar boierii sunt spanzurati la marginea orasului 'ucuresti, pentru a servi de pilda si altora.

%stilitatatea fata de Cantemir sporeste si se revarsa si asupra feciorilor sai care ii vor urma la tronul 1oldovei. -esi mari iubitori de arta si de cultura, 'rancoveanu si -imitrie Cantemir vor fi pentru totdeauna separati de interesele politice si personale. *rima domnie a lui Dimitrie (antemir in .oldova nu este recunoscuta de catre sultan, tocmai ca urmare a interventiilor lui 1rancoveanu. ,ntioh va simti si el represaliile pe propria piele. ) impacare are totusi loc, in anul 1"3@, in urma infiriparii unei aliante prin casatorie, insa aceasta nu va fi defintiva. Anul .@.., cand are loc a doua domnie a lui -imitrie, ii gaseste pe cei doi iar in relatii tensionate. Aversiunea lui 'rancoveanu fata de Cantemiresti mai are o explicatie, de natura personala si egoista, am putea spune, desi in acea perioada era un lucru normal ca domnii sa doreasca sa aiba aliati la conducerea tarilor invecinate. 'rancoveanu isi dorea un astfel de aliat pe tronul 1oldovei, iar candidatul perfect era Constantin -uca, care ii era si ginere, precedat in ordinea preferintelor de 1ihai )acovita, ce-i venea var de-al doilea.

) domnie pe viataKscurta
% confirmare pe viata a domniei ar fi trebuit sa echivaleze cu o garantie a pastrarii tronului, insa la acea vreme, tot aurul din lume nu putea sa sustina terenul alunecos pe care se afla acesta. 'rancoveanu nu avea numai prieteni castigati cu bani grei la Stambul, ci avea si dusmani care s-ar fi imaginat pe tronul acestuia. ,nul dintre acestia era marele dragoman Alexandru 1avrocordat xaporitul, care dorea tronul tarii pentru fiul sau, Nicolae. 'rancoveanu nu era strain de interesele acestui reprezentant al 0ortii, prin urmare, a incercat sa isi ia din timp masuri de prevedere, incuscrindu-se cu acesta. $linca, una dintre fiicele sale s-a casatorit cu unul dintre fiii xaporitului, Scarlat. ,sa cum era de asteptat, zestrea miresei a fost mai mult decat generoasa, iar aceasta noua relatie de rudenie prin alianta, l-a potolit pentru o vreme pe .avrocordat. Incuscrirea avea sa tina doar un an si 6umatate, terminandu-se odata cu decesul prematur al lui 'carlat. %data cu ruperea relatiilor de rudenie, 1avrocordat a lasat orice maniera la o parte si si-a continuat

!sapaturile! la 0oarta. ,n moment critic se petrece in anul .@#", cand noul vizir )ami 1ehmed il cheama pe domnul roman la poarta !sa sarute poala imparateasca!. -eparte de a avea semnificatii pozitive, acest lucru echivala de cele mai multe ori cu o mazilire. Aurul il salveaza inca o data pe 'rancoveanu, care accepta sa plateasca dari mai mari.

%data depasit si acest hop, urmeaza una dintre cele mai frumoase perioade din domnia lui 'rancoveanu. Si cum vremurile linistite incura(eaza spiritul uman catre meditatie si dezvoltare spirituala, in aceasta epoca au loc cele mai mari transformari culturale si manifestari artistice. Se ridica palate, se construiesc biserici si manastiri, iar tiparul ia avant, ceea ce echivaleaza cu un acces mai larg al maselor catre slova scrisa.

Naframa de matase neagra

$zbucnirea razboiului dintre rusi si turci in .@.. avea sa puna capat linistii. Armata ruseasca condusa de catre nimeni altul decat tarul 0etru cel 1are a a(uns pana in 1oldova, unde domnul -imitrie Cantemir li se alatura imediat. A venit randul lui 'rancoveanu sa decida de partea cui va fi. $n acelasi spirit echilibrat si prevazator, 'rancoveanu pune in balanta sortii de izbanda a fiecarei parti. Alege si de aceasta data prudenta si isi aseaza tabara intr-un punct strategic, care ii permitea !sa pazeasca tara fara prime(die, de catre amandoua partile, adica si de catre turci si de catre muscali!, dupa cum mentioneaza cronica. Cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, nici macar prevederea extrema a lui 'rancoveanu nu a putut anticipa comportamentul boierilor sai. Asa se face ca spatarul /oma Cantacuzino, ruda de-a lui 'rancoveanu, decide sa actioneze dupa bunul plac, decizie ce l-a costat pe domnitorul roman viata sa si a celor patru feciori ai sai. -oma (antacuzino trece cu o parte din calarime la rusi, in incercare de a-i a6uta sa cucereasca 1raila, negli6and astfel indicatiile domnului sau. +usii au castigat doar o atalie, nu si raz oiul. In final, au fost ucurosi sa cada la pace cu turcii, insa acestia din urma au inceput sa il anuiasca pe domnitorul roman de tradare. 0uternicii reprezentanti ai 0ortii nu au vrut sa creada ca un spatar ar fi actionat de capul sau, prin urmare, aceasta actiune, cumulata cu toate intrigile de la Stambul, avea sa semnifice inceputul sfarsitului. !1iezul actiunii! la Stambul a fost chiar o ruda de-a lui 'rancoveanu, stolnicul Constantin Cantacuzino, care dorea la conducerea /arii )omanesti pe fiul

sau, Stefan. Legaturile bune cu 0oarta, averea lui 'rancoveanu, cat si cei patru descendenti ai sai pe linie masculina, erau tot atatea motive pentru a-si vedea visul spulberat.

,ctiunea nesa uita a spatarului (antacuzino le oferea acum momentul ideal sa unelteasca impotriva domnului roman. 'e afla despre mosiile si despre depozitele de ani din afara, ceea ce intareste suspiciunile turcilor. Nu mai putin, acestia din urma, visau sa intre in posesia aurului pe care ,ltan- eg il stapanea, prin urmare indepartarea acestuia i-ar fi multumit pe toti. -e aici pana la decizia de mazilire nu a mai fost decat un pas. Aara a banui nimic, in data de .8 aprilie .@.8, 'rancoveanu il primeste la 'ucuresti pe trimisul sultanului, capugi-basa 1ustafa-aga. 0rimit in divan, acesta ii pune pe umar domnitorului roman naframa de matase neagra, semnul maziliei. Amenintati cu navalirea tatarilor, nici unul dintre boierii prezenti nu a schitat nici un gest. $n vreme ce unul dintre cei mai destoinici domnitori ai /arii )omanesti lua drumul maziliei, la tron se instala triumfator nimeni altul decat Stefan Cantacuzino.

'u o tortura cumplita, 1rancoveanu si-a declarat intreaga avere, inclusiv mosiile si depozitele de ani din strainatate. In afara de proprietatile din -ransilvania, familia 1rancovenestilor fusese e9poliata de orice un. 'e parea ca lucrurile se vor opri aici si chiar domnul mazilit scrisese in ,rdeal sa i se pastreze unurile de acolo. Nimeni nu banuia ca sadismul vizirului *in Ali 0asa va intrece orice limita. Acesta hotaraste pedeapsa capitala pentru 'rancoveanu, cei patru fii ai sai si pentru clucerul $enache &acarescu, sfetnicul de incredere al fostului domn. Ca o ironie, executia a fost hotarata pentru .< august, exact data in care 'rancoveanu implinea varsta de ># de ani. $n acea zi neagra, a cazut intai capul clucerului, apoi ale feciorilor, iar 'rancoveanu, obligat sa treaca prin tortura infioratoare de a-si vedea copiii ucisi, este condus ultimul catre esafod. % moarte care, in acele conditii, venea ca o eliberare. 1ult mai tarziu, trupurile 'rancovenestilor au fost aduse in tara si ingropate in biserica Sfantul *heorghe cel Nou din 'ucuresti, insa venerarea lor ca sfinti martiri a inceput la scurta vreme dupa uciderea lor miseleasca.
***************************************

.6 decembrie 6##=

.isterele a dicarii lui ,.I. (uza

Foto (>) 8reu de gasit in intreaga istorie nationala un episod la fel de controversat si incon6urat de mister precum a dicarea fortata a primului lider modern de etnie pur romaneasca. .odul in care s-au precipitat si desfasurat faptele ridica interesanta intre areE (um ar fi evoluat statul roman daca Domnul Unirii ramanea pe tron si consolida pro a il un regat%

De la fiu de oieri la colonel cu vederi europene

-espre cel pe care istoria nationala il cunoaste sub titulatura de !-omnul ,nirii! se stiu surprinzator de putine lucruri. 1ai ales daca tinem socoteala ca a fost un persona( care a trait in perioada moderna, in plin secol C$C... Cronologic vorbind, cel care avea sa reuneasca dupa indelungata vreme, /ara )omaneasca si 1oldova, a vazut lumina zilei pe data de 6# martie .56# in targul moldovenesc al 'arladului. Inca din pruncie, ,le9andru Ioan a apartinut elitelor traditionale de oieri din .oldova. -atal sau era ispravnicul Ioan (uza, un prosper proprietar de pamanturi in 6udetul Falciu de pe atunci. .ama sa, 'ultana, facea parte din familia (ozadinilor, clan oieresc cu origini fanariote. 0arintii isi doreau un viitor maret pentru fiul lor. $n aceasta directie nu precupetesc niciun efort. 1icul Alexandru are parte de o educatie de tip european, invata mai multe limbi straine si se dovedeste atras de studiul istoriei. $nca din tinerete dovedeste aptitudini pentru o cariera militara, spre care se si indreapta de altfel, devenind un apreciat ofiter in armata moldoveneasca unde promoveaza pana la rangul de colonel. $n aceasta ipostaza, A.$. Cuza a fost surprins de efervescenta momentului .585, cand 1oldova si /ara )omaneasca au fost cuprinse, la randul lor, de tavalugul revolutiilor de inspiratie masonica care au zguduit uropa. -in acest moment, viata si destinul sau aveau sa sufere transformari dramatice. Daca in .oldova revolutia a fost repede suprimata, dincolo, peste raul .ilcov, in &alahia, revolutionarii care au preluat puterea politica si militara au reusit sa guverneze pana la sfarsitul anului. *ropriile vederi li erale, tendintele nationaliste, alaturi de cura6ul de a lupta deschis pentru propasirea romanilor din timpul episodului moldovenesc iau creat destui dusmani puternici. $n consecinta, este capturat, devine prizonier fiind trimis spre &iena, de unde a(unge sa fie eliberat totusi cu a(utor britanic 9gurile rele spun si astazi ca fratia masonica a functionat si atunci pentru salvarea unui membru marcant...: A.$. Cuza revine in 1oldova unde domnea pe atunci 0rintul *rigore *hica. $n urma intrevederilor dintre cei doi, Cuza avanseaza serios in cariera devenind 1inistru de )azboi al 1oldovei. Sentimentele sale nationaliste si unioniste devin din ce in ce mai puternice, colonelul fiind atras din ce in ce mai mult de scena politicului. $n aceasta directie in anul .5<5 il gasim in ipostaza de reprezentant al *alatiului in divanul ad-hoc de la $asi.

+e-Unirea si legendarele reforme

-e(a remarcat atat in ochii elitelor conducatoare moldovene, Cuza cucereste rapid si increderea fratilor sai din &alahia. 0rin urmare, a(unge sa fie ales de 0artida Nationala care actiona pentru ,nirea 0ricipatelor sub un lider roman, nu un print strain cum doreau unele lo(i masonice opuse celor cu viziuni unioniste. Conform istoriei cunoscute, 0artida Nationala a profitat de suita de neclaritati (uridice din textul /ratatului de la 0aris pentru a-l alege pe Cuza -omn al 1oldovei in ziua de < ianuarie .5<=, si pentru a deveni -omn la /arii )omanesti peste cateva zile mai tarziu in data de 68 ianuarie. Unirea a avut radacini adanci in constiinta romanilor din cele trei tari. De fapt, prin e9ploatarea acestui puternic sentiment nationalist peste care se adaugau prigonirile, 6aful si a uzurile strainilor, au reusit artizanii din um ra ai momentului 1:>: sa starneasca lupta armata a romanilor. Chestiunea ,nirii provinciilor romanesti devenise intre timp o problema serioasa care nu-i preocupa doar pe romani, ci si cancelariile marilor puteri, ambasadorii de la Constantinopol, alaturi de consulii acestor tari de la $asi, 'ucuresti si alte orase. 'pre e9emplu, in Franta, ideea Unirii principatelor romane a fost adusa la cunostinta cercurilor masonice de catre cei mai ferventi militanti ai Unirii, ursierii romani trimisi la studii alaturi de e9ilatii politici de origine romana. *ratie relatiilor facute de acestia cu conducatorii europeni, ,nirea romanilor a(unge sa figureze chiar pe primele pagini ale proiectelor de politica externa ale marilor puteri. Asa a(unge sa fie trimis de Aranta cu insarcinarea de a ocupa postul de consul la $asi, celebrul si harsitul politician, &ictor 0lace. 1isiunea sa era de a-l informa pe Contele GaleDs?4, 1inistrul de xterne francez asupra sanselor si posibilitatilor moldovenilor pentru ,nire. 0e de alta parte, misiunea sa secreta era aceea de a spri(ini eforturile moldovenilor pentru a slabi astfel in zona influenta subredului $mperiu %toman.

Actul ,nirii, simplu in aparenta si superficial studiat, prezinta si o latura ascunsa, care cu siguranta merita investigata. 0e baza documentelor existente, alaturi de coincidente istorice si politice ale vremii, in prezent putem afirma fara tagada, ca unirea de la .5<= a fost pana la un anumit nivel, opera masonilor romani spri(initi de confratii de lo(e cu vederi si simpatii similare. i bine, in ciuda tuturor argumentelor si intelegerilor, pregatirea etapelor ,nirii a reprezentat o chestiune extrem de sensibila privita prin prisma strategiei lo(elor din acea perioada. $n plus, deoarece trebuia pastrata senzatia respectarii tururor clauzelor politice impuse de marile puteri, unirea prezenta numeroase impedimente. Aici intervine hotarator interesul 1asoneriei, dupa cum mentioneaza intr-un text o lo(a din 0aris; "Teritoriul romanilor este alcatuit din mai multe provincii diferite, locuite de romani din cele mai vec i timpuri, fiecare cu istoria sa dureroasa. Transilvania, cea mai intinsa regiune, se afla sub dominatia ungurilor de aproape <** ani, Bucovina cunoaste stapanirea austro-ungara de un secol, Basarabia a fost ocupata temporar, partial sau total de imperiul tarist, iar "oldova si &ala ia sunt controlate de turci, neintrerupt de peste =** ani. /i pentru noi este o surpriza sa realizam ca romanii au supravietuit acestor presiuni in mod neasteptat. /pri!inirea lor poate fi cel mai important argument in Balcani". Conform multor istorici, acest ultim paragraf a fost greutatea care a inclinat definitiv balanta in favoarea unirii. $n final, patru dintre puterile garante- Aranta, Sardinia, 0rusia si )usia -, au silit in cele din urma $mperiul %toman si Austria sa recunoasca evenimentul istoric. #poca lui (uza este caracterizata prin misiunea grea avuta de colonel. #l a fost declansatorul trecerii de la o oranduire sociala depasita istoriceste, la o noua oranduire superioara celei anterioare. .arile sale reforme au avut un larg ecou peste hotare. /ot el a fost cel care a reformat si modernizat primul serviciu secret de informaii autentic romanesc. )eformele sale fara precedent au fost mai importante si mai bune pentru popor chiar decat cele luate de Carol $-ul. Nu degeaba -omnitorul a ramas cel mai iubit si apreciat lider din perioada moderna a romanilor. 0utini romani stiu, spre exemplu, ca prima sectie de medicina veterinara din tara a fost inaugurata de -omnitorul Cuza. Cea mai insemnata in urmarile ei pe plan social si economic a fost, fara indoiala, reforma agrara din anul .5>8, prin care taranimea clacasa a fost eliberata de opresiunile de tip feudal, a(ungand sa fie improprietarita din pamanturile pe care le munceau de generatii. A infaptuit si o necesara reforma fiscala concretizata prin instituirea impozitului personal, a contributiei pentru drumuri si instituirea impozitului funciar. /otul pentru ca 0rincipatele )omane ,nite sa fie incadrate unui sistem fiscal modern si eficient. A(ungem astfel si la cea mai controversata reforma, care din optica multor istorici este responsabila partial de abdicarea fortata a lui Cuza. Anume secularizarea averilor si proprietatilor manastiresti. .anastirile din tarile romane unite detineau in proprietate, prin numeroase danii domnesti si

oieresti, mai mult de !@ L din suprafata agricola. /egea lui (uza lua toate proprietatile anumitor iserici si manastiri si le trecea in proprietatea statului pentru a spori $avutia tarii$. 0e langa acestea, A.$. Cuza a stabilit un impozit de .# Q pentru veniturile nete ale manastirilor si bisericilor. Nemaivazuta masura a provocat numeroase valuri de proteste in acele vremuri. -e fapt, si astazi o serie de istorici lanseaza numeroase speculatii in care se avanseaza ideea ca domnitorul a actionat astfel la ordinele 1asoneriei care dorea astfel sa dea o lovitura fatala clerului bisericesc, unul din dusmanii declarati ai lo(elor masonice din secolul C$C. Adevarul nu a fost inca stabilit cu exactitate si probabil nici nu se doreste acest lucru...

Demisie, , dicare, .azilire%

$n urma secularizarii averilor manastiresti, (umatate din terenurile acestora apartineau de fapt manastirilor de la Sfantul 1unte Athos, averi daruite pe drept acestor lacasuri sfinte cu mult timp in urma de catre voievozi precum Stefan cel 1are, 1ihai &iteazul, &lad /epes si multi altii. Auriosi, grecii au lansat o campanie dura impotriva lui Cuza si a 0rincipatelor. Avand influenta la Constantinopol prin relatiile pe care le detineau, au apelat in egala masura si la legaturile pe care si le facusera cu diversi oameni politici din uropa, totul pentru zadarnicirea punerii in practica a secularizarii. ,rhimandritul N<los a mers pana intr-atat incat a pus la cale asasinarea lui (uza in aprilie 1:?>, intentia sa fiind stopata de faptul ca agentii secreti romani de la 'tam ul au aflat de plan si l-au alertat pe domnitor din timp. &azand ca a dat gres cu asasinarea, o parte a clerului grec a cerut despagubiri banesti in valoare de peste 56 milioane lei-aur. Se asociaza asadar cu Sir 7enr4 'ulDer, ambasadorul britanic la turci. Agentii secreti romani afla si de acest tertip si reusesc sa-l influenteze favorabil pe ambasador, gratie serviciilor sexuale oferite acetuia de frumoasa grecoaica leni Aristarhi. Comploturile organizate de persona(ele conservatoare si reactionare fata de proiectele domnitorului se acutizeaza in asemenea grad incat Cuza este obligat sa abdice. /otul a fost facut intr-o asemenea graba umilitoare incat domnitorul este fortat sa abdice semnand decretul de abicare direct pe spinarea unuia dintre ofiterii complotisti... -ramaticul act a avut loc la ora < dimineata in noaptea de 66 spre 6" februarie .5>>, dupa care A.$. Cuza a fost obligat sa se imbrace in haine civile si a fost scos din palat, printre doua randuri de soldati care primisera ordin strict sa stea intorsi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atat de mari erau temerile complotistilor in privinta unei eventuale reactii violente a soldatilor, cu totii fii de tarani improprietariti de Cuza... /a adapostul complice al intunericului, domnitorul proaspat mazilit a fost urcat intr-o trasusa cu geamuri negre si transportat urgent la casa unui anume (onstantin (ocarlan din *iata 'fantul 8heorghe din 1ucuresti. $n trasura a fost acompaniat de capitanul Costiescu din grupul complotistilor. $n paranteza spus, merita mentionat faptul ca toate partidele politice de atunci s-au raliat, impotrivindu-se lui Cuza din cauza reformelor acestuia care loveau si in interesele financiare ale politicienilor. *rimii care au participat la complot au fost li eralii care, ulterior, s-au aliat cu conservatorii acuzandu-l pe (uza ca vrea sa insituie un regim dictatorial. ,sa s-a nascut $.onstruoasa (oalitie$. Complotistii au atras de partea lor o parte din armata romana reprezentata de colonelul 7aralambie si maiorul Lecca. %ricat de ciudat sau greu de crezut ar parea, abdicarea fortata a lui Cuza are stransa legatura cu alegerea sa ca -omnitor ale celor doua provincii romanesti.

(onform istoricului 'tan ,postol, (uza nu ar fi primit drept de domnie permanent sau succesiune filiala la tron, colonelul primind doar un mandat imperativ, misiunea sa fiind aceea de a infaptui Unirea plus cateva reforme in favoarea modernizarii principatelor. /otul trebuia sa aiba concursul si acceptul celorlalte puteri ale statului, dupa care A.$. Cuza ar fi trebuit sa cedeze de bunavoie tronul unui domnitor strain. -e altfel, aproape toate fortele politice ale vremii doreau impamantenirea unei dinastii straine, chestiunea in sine reprezentand una dintre cele 8 dispozitii finale ale programului de guvernare nationala adoptat in octombrie .5<@ la Adunarile ad-hoc de la $asi si 'ucuresti. Solutia aducerii unui print strain era la mare moda in uropa, in special in 'alcani. (onstient de regimul provizoriu al domniei sale, (uza in persoana declarase in cateva randuri (ultima data la @ decem rie 1:?@ in *arlament) ca este gata sa se retraga de la tron in favoarea unui print strain. (e tre uie retinut este ca ,.I. (uza a fost provocat de nenumarate ori in timpul domniei sale. 1arii sai dusmani din partea familiilor de boieri fanarioti si anti-unionisti, au complotat impotriva sa inca din prima saptamana de domnie. $n fata interventiilor si uneltirilor dusmanilor sai, -omnitorul a fost obligat sa instaureze un regim autoritar care a dus in cele din urma la scadera prestigiului sau in randul opiniei publice. )eformele sale i-au infuriat pe marii mosieri care, cu toate ca erau masoni colegi de lo(a cu domnitorul, s-au pornit impotriva sa. Dar, pro a il, cea mai grea lovitura a venit din partea unuia dintre cei mai uni spioni in serviciu romanesc. #ste vor a de agentul (ezar /i recht, de origine elgiana, pe care (uza il numise sef al telegrafului roman, dandu-i astfel posi ilitatea de a intercepta informatii interne si e9terne. 0roblema a aparut in momentul in care Librecht a fost delegat de Cuza sa-l urmareasca pe 1ihail Eogalniceanu in timpul calatoriei acestuia in %ltenia. Aire duplicitara si invidios pe Eogalniceanu, Librecht adauga de la sine fapte si acuze la adresa lui Eogalniceanu. Spre satisfactia familiilor boieresti din opozitie, Librecht a produs astfel o disensiune de proportii intre Cuza si primul sau ministru. -omnitorul era pentru prima data singur, lipsit de aliati. )estul, dupa cum spune o expresie celebra, este $storie...
************************************

." decembrie 6##=

'curta istorie a Franc-.asoneriei romanesti (I)E nasterea Franc-.asoneriei in -arile +omane

Foto (:) Inceputurile Franc-.asoneriei romanesti se pierd in legenda si, cum s-a mai zis, in negura veacurilorK Nu pentru ca aprinderea luminilor s-ar fi petrecut, pe aceste meleaguri, cu nu se stie cate veacuri in urma 2 ci dintr-un motiv mult mai prozaicE Mmarfa de import7 fiind, ca atatea dintre institutiile=atri utele modernitatii noastre, Franc-.asoneria a patruns la noi prin intermediul strainilorE care, sta iliti ori numai in trecere pe-aici, si-au intocmit ateliere masonice de uz propriu 2 doar ulterior atragandu-i=primindu-i in Fratie si pe autohtoni. )r, in atare situatie, Mgranita7 care poate fi9a Minceputurile7 se dovedeste e9trem de la ila 2 totul depinzand de un nou document, recent descoperit, de o alta co-relationare cu ceea ce se stia etc. Cand facem asemenea afirmatii ne referim, bine-nteles, la masoneria speculativaF cea a carei lucrare - numita, semnificativ, slefuirea pietrei sau ,rta regala- se exercita, de catre mason, asupra lui insusi; pentru a-l transforma, din !piatra bruta! propriei vieti profane, in !piatra cubica! demna de-a participa la construirea /emplului universalB -ar, daca avem in vedere masoneria operativa, adica acea forma principianta a Aratiei constituita pe parcursul ridicarii marilor catedrale din %ccidentul european, putem merge - ca )omani - cu gandul la legenda 1esterului 1anole; perfect asimilabila, prin anumite elemente, atestarii 9fie si numai din perspectiva mitului: a unei fratii de $li eri zidari$ (cum s-ar traduce, literar, cuvantul franc-mason). 0entru ca acest succint demers sa fie mai bine inteles, voi cita din lucrarea regretatului istoric si ilustru Arate mason -an A. Lazarescu Romanii in #ranc-2asoneria universala; !Aranc-1asoneria constituie astazi o societate universala, cu obiective intelectuale, culturale, educative si de intra(utorare. -upa chiar formulele folosite in prima Constitutie masonica din timpurile moderne, aceea redactata de Anderson si aprobata de 1area Lo(a ,nita a Angliei, instituita in .@.@, o iectivul urmarit de .asonerie este acela de a se stradui sa edifice $un templu ideal al umanitatii, azil de pace si de fericire nu numai pentru fratii masoni, (K) ci pentru toti oamenii, su egida .arelui ,rhitect al Universului$ (adica a Dumnezeului crestin).

-aca lasam la o parte episodul construirii /emplului regelui Solomon, la $erusalim, de catre arhitectul 7iram-Abif, adus din /4r, marile secole in care s-a dezvoltat 1asoneria in uropa au fost secolele C$$ si C$$$ in vul 1ediu si secolele C&$$$ si C$C in timpurile mai noi. $n vul 1ediu, Aranc-1asoneria s-a dezvoltat 9B: sub forma unor corporatii de zidari-liberi, adica sustrasi serbiei, care-i lega de brazda pe toti locuitorii care nu faceau parte din cele trei ordine in care era impartita societatea feudala; oratores, "ellatores si la"oratores, adica eclesiasticii, nobilii razboinici si mestesugarii R negutatorii oraselor. 0rin statutul special al corporatiei 9breslei: lor, acesti zidari cunosteau numeroase secrete tehnologice (calculul oltilor, al ogivelor etc.) si le transmiteau pe cale initiatica, la nivelul a trei trepteE ucenici (discipoli), calfe (companioni) si mesteri (maestri). i nu erau supusi autoritatilor feudale si se puteau deplasa liberi 9de aici numele lor de franc-macons, Arei-1aurer, free-mason: pentru a incheia cu municipalitatile oraselor contracte in vederea edificarii de catedrale gotice. $n niciun caz statutul ordinului nu le ingaduia sa contracteze zidirea de temnite. 0rin zelul si cunostintele lor arhitectonice si ingineresti, intreaga uropa romanocatolica s-a acoperit, in cateva veacuri, de o padure de catedrale inaltate spre Cer. 9B:. $naltarea catedralelor gotice ia sfarsit putin dupa desfiintarea )rdinului -emplierilor 9.".8:. $n a doua (umatate a secolului al C&$$-lea, corporatiile de constructori capata o noua inflorire, mai cu seama prin gri(a marelui arhitect Christopher Gren, restauratorul maretei catedrale St. 0aul din Londra 9foto (os:, dupa marele incendiu din .>>@.

)eorganizarea corporatiei se face sub forma lo(elor initiatice, care participa la detronarea regelui Angliei Iames al $$-lea si spri(ina, dupa !*lorioasa )evolutie! din luna noiembrie .>55, edificarea celui dintai model de Stat monarhic parlamentar si liberal din istoria omenirii 9B:. Sir Christopher Gren 9.>"6-.@6":, matematician, astronom si arhitect, constructor al Catedralei St. 0aul - !ultimul santier masonic traditional! - si a peste <# de biserici in Londra, a facut parte din %rdinul )ose-Croix si a fost initiat in Aranc-1asonerie in .>=.. &a fi, de altfel, ultimul 1are 1aestru al 1asoneriei &echi 9!operative!:. Cu anul .@#", dispare exclusivitatea !constructorilor!, Aranc1asoneria devenind deschisa tuturor starilor!.

!-aca vrei un templu, multumeste-te cu trupul! - spunea 1ilarepa, poet mistic tibetan 9cunoscutHpretuit de 'rancusi:B Se poate, cu drept cuvant, afirma ca intre cele doua tipuri de masonerie - operativa si speculativa - fiinteaza un raport de analogie inversa; ceea ce liberii zidari ai catedralelor construiau in a ara, ridicandu-se si pe ei pe masura lucrarilor infaptuite, masonii de astazi ridica in launtru, in interiorul propriului $ntelect - nazuind sa devina 9prin auto-cunoastere si auto-slefuire: ceea ce, de fapt, sunt. )eintorcandu-ne la !firul! $storiei, pe care nu l-am scapat vreo clipa din mana, sa spunem ca secolul al F&III-lea, cel care consemneaza nasterea $formala$ a masoneriei speculative, este si cel in care putem $localiza$ primele apartenente romanesti la Franc-.asonerie; intram de-acum in istorie, far-a fi iesit cu totul din legenda. !% luminoasa slava de om invatat - afirma /ucian 1laga in (!voade - si-a facut Cantemir inca din viata fiind, pretutindeni pe unde a umblat, iar prin legaturile sale si in tari pe unde n-a umblat. 9B:. de presupus apoi ca Dimitrie (antemir s-a folosit pentru intemeierea legaturilor sale cu oameni din %ccident si de alte mi(loace; nu este tocmai exclus ca asemenea motiv sa-l fi indemnat sa se inscrie intr-un ordin spiritual secret cum este acela al +oz-(rucienilor care-si aveau, fara indoiala, masoneria lor 9*radul .5 al Aranc-1asoneriei de )it Scotian Antic si Acceptat poarta numele de

gradul )osa-Cruce:. Cantemir a avut, desigur, ocazia sa cunoasca o doctrina initiatica, ce a exercitat o serioasa influenta nu numai in veacul al C&$$$-lea, ci si mai tarziu. pacat, in orice caz, ca nu se stie, asa-zicand, nimic despre activitatea lui Cantemir in calitatea sa de rozi-crucian si nici despre legaturile cu %rdinul. $-au fost, oare, de vreun folos aceste punti in dobandirea titlului de principe al !$mperiului )oman! sau atunci cand a fost ales membru al Academiei din 'erlin? ste aici o intrebare la care suntem indreptatiti, dar care deocamdata nu are nici un raspuns!.

/rasand un arc peste timp, sa transcriem aici discursul rostit de Nicola ,rsu 9zis 7orea: din Albac, in calitate de vizitator a Lo(ii Adevarata (ntelegere din %rientul de &iena; !-raguti fratii mei, Ca Soarele care rasareste toate zilele si trece in sus de noi, prin Cer, care lumineste marea, padurile si dumbrava, cetate si saturi, asa gri(este gri(a mare a $osifului intru-un chip, mari si mici, bogati si saraci. Si ii gri(itor bun, ca izvoara care inmoaie holdele si mosiile noatre si face bine la noi toti. N+o sa-l OMie, draguti fratii mei2 9-umnezeu sa-l tina - n.n.:. Sa ii cantam tare si sa sunam tunurile eastea, pentru binele lui. &ant dulce sa sufle vestea lui peste muntii ai mai nalti, la rasarit si asfintit, ca sa cunoasca lumea norocuN nost. Luati sama de vorbele mele. 1ana sus pe armele. Aoc2 1ai tare foc2 Si al mai tare foc2 ,na, doi, tri2!

venimentul, punct de rascruce in decizia lui 7orea de-a porni rascoala impotriva asupritorilor maghiari ai romanimii din /ransilvania, s-a petrecut in ziua de 6" februarie .@5"B Se stie ca, declansata cu consimtamantului !dragutului de imparat!, rascoala a fost inabusita de trupele austriece din ordinul aceluiasi $osif al $$-lea. $mportant insa, din unghiul acestei scurte istorii, e faptul ca discursul lui ;orea are un continut de esenta masonica, dupa cum se confirma si !substratul politic de esenta masonica pentru ceea ce s-a petrecut in Ardeal cu doi ani inainte! - afirmatie facuta de autorul articolului !Arates de cruce! publicat in nr. < din august .@5> al revistei vieneze Provin!ialnac*ric*ten aus den C.C. Staaten.

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, tot intr-o publicatie a vremii, apare o efigie a luptatorului ardelean gardata de inscriptia circulara; ;orea +e9 DaciaeB Ideea unei posi ile unificari a teritoriilor locuite de populatiile etnic ma6oritare este, categoric, de sorginte masonica; o vom gasi, ca tema de baza, in ampla monografie a lui 'alcescu despre .ihai &iteazulF si tot aceasta idee, intr-o acceptie mai larga, prefigureaza din departe principiul nationalitatilor care va orienta lucrarile Conferintei de pace de la 0aris si, intre altele, va impune - ca realitate statala 9auto:constituita )omania 1are. $n acest arc de timp se petrec, insa, cateva lucruriHlucrari determinante pentru inceputurile Franc.asoneriei in -arile +omaneE astfel, la 1"D> ia fiinta /o6a de 8alati5 pentru ca, un an mai tarziu, sa se constituie, la Iasi, /o6a $.oldova$ - al carei prim 1aestru &enerabil ar fi fost, pare-se, chiar domnitorul fanariot Constantin 1avrocordat.

Si-n aceasta privinta datele sunt putine si incerte, iar istoricii romani contemporani - care, dupa -ecembrie N5=, au putut aborda in deplina libertate subiectul - se contrazic in pareriB Sigur ramane faptul ca initiatorii amintitelor lo(i sunt straini - italieni, francezi - si ca la lucrarile atelierelor respective au fost atrasiHprimiti si autohtoni; apartinand, de regula, marilor familii boieresti ale vremii. Cititorul va fi observat, desigur, ca ne-am referit doar la 1oldovaF in privinta 1unteniei, cea dintai data certa pe care o putem consemna este anul .@<#; cand francezul Louis -abin infiinteaza, la $asi si la 'ucuresti, lo(i masonice sub obedienta 1arelui %rient al AranteiB Cat de durabila va fi fost activitatea acestora, si cu ce fermenti va fi impulsionat lucrarea lor spiritul romanesc, ramane inca de cercetat. Cat despre -ransilvania, aflata su stapanirea casei de ;a s urg, putem spune doar ca Franc.asoneria patrunde, aici, pe $filiera$ austriaca - cele dintai lo6i transilvanene fiind infiintate de etnici maghiari si germani (sasi) care primisera lumina in lo(ile vienezeB $ntre acestia, elementul autohton 9romanesc: facea figura de !rara avis! - si nu intotdeuna de cea mai buna calitate. xempu, pentru aceasta ultima afirmatie, sta gestul carturarului $oan 0iuariu-1olnar; care, membru al Lo(ii sibiene !St. Andreas zu den drei Seeblattern!, s-a crezut obligat sa-i mustre pe 7orea si pe taranii rasculati. $ata, in aceasta privinta, opinia lui Nicolae $orga; !0e atunci 1olnar, ocultist !chesaro-craiesc!, profesa idei filantropice de un caracter nebulos, era un !amic al oamenilor!, un !filosof!, dupa moda pretiosului secol al C&$$$-lea, si care facea parte din lo(a curand intemeiata a francmasonilor din Ardeal. *asi cu cale - era asa de putin roman acest doftor imparatesc, acest viitor profesor la Clu(, acest adept al francmasoneriei cosmopolite2 - sa faca morala bietilor tarani ce mergeau la omor si la moarte cu un sangeros si obscur crez de dreptate in mintea lor, nedreptatiti, si, intorcandu-se inapoi,

el, fratele /unsului, consateanul unui martir si al unui profet al )omanilor, isi ascuti cu ingri(ire pana de contopist medical pentru a face luminatului guvernator si luminatului vladica din Sibiu un raport in care arata ca numise pe revoltati oameni rai, care nu intelegeau de cuvant si trebuiau tratati cu asprime. Ce ochi prosti avea pe vremea aceea vestitul ocultist2!. Se mai intampla un eveniment - o lucrare, in termeni masonici - in tot acest rastimp; in .@5@, calugarul carturar *herasim, arhidiacon la 1itropolia 1oldovei, traduce din franceza lucrarea intitulata Taina franc-masonilorF autor era abatele 0erau 9tot !fata bisericeasca!, si el2:, iar lucrarea cuprinde - conform lui -an Amedeo Lazarescu - !numeroase date despre ordinul masonic, despre ritualurile lui si despre raspandirea lo(ilor masonice in uropa si in America 9B:!. $n !0refata! cartii, traducatorul marturiseste ca, !desi poate a-mi pricinui multa defaimare!, traducerea a fost facuta !anume ca toti ce vor ceti sa cunoasca gresita socoteala ce au de aceasta tagma! a franc-masonilorB un punct de vedere mai mult decat interesant, si nu se stie ce efervescenta ar fi provocat - printre )omani - cartea abatelui 0erauF din pacate, desi pregatita pentru tipar, traducerea a ramas in manuscris - ca )iganiada lui 'udai--eleanu, ca (storia Romanilor su" 2i*ai-9oda 9itea!ul, ca atatea alte !proiecte! romanestiB al caror ecou, atunci cand au iesit la iveala, dupa decenii bune de la conceperea lor, a fost unul strict livresc. ." decembrie 6##=

'curta istorie a Franc-.asoneriei romanesti (I)E nasterea Franc-.asoneriei in -arile +omane

Foto (:) Inceputurile Franc-.asoneriei romanesti se pierd in legenda si, cum s-a mai zis, in negura veacurilorK Nu pentru ca aprinderea luminilor s-ar fi petrecut, pe aceste meleaguri, cu nu se stie cate veacuri in urma 2 ci dintr-un motiv mult mai prozaicE Mmarfa de import7 fiind, ca atatea dintre institutiile=atri utele modernitatii noastre, Franc-.asoneria a patruns la noi prin intermediul strainilorE care, sta iliti ori numai in trecere pe-aici, si-au intocmit ateliere masonice de uz propriu 2 doar ulterior atragandu-i=primindu-i in Fratie si pe autohtoni. )r, in atare situatie, Mgranita7 care poate fi9a Minceputurile7 se dovedeste e9trem de la ila 2 totul depinzand de un nou document, recent descoperit, de o alta co-relationare cu ceea ce se stia etc. Cand facem asemenea afirmatii ne referim, bine-nteles, la masoneria speculativaF cea a carei lucrare - numita, semnificativ, slefuirea pietrei sau ,rta regala- se exercita, de catre mason, asupra lui insusi; pentru a-l transforma, din !piatra bruta! propriei vieti profane, in !piatra cubica! demna de-a participa la construirea /emplului universalB -ar, daca avem in vedere masoneria operativa, adica

acea forma principianta a Aratiei constituita pe parcursul ridicarii marilor catedrale din %ccidentul european, putem merge - ca )omani - cu gandul la legenda 1esterului 1anole; perfect asimilabila, prin anumite elemente, atestarii 9fie si numai din perspectiva mitului: a unei fratii de $li eri zidari$ (cum s-ar traduce, literar, cuvantul franc-mason). 0entru ca acest succint demers sa fie mai bine inteles, voi cita din lucrarea regretatului istoric si ilustru Arate mason -an A. Lazarescu Romanii in #ranc-2asoneria universala; !Aranc-1asoneria constituie astazi o societate universala, cu obiective intelectuale, culturale, educative si de intra(utorare. -upa chiar formulele folosite in prima Constitutie masonica din timpurile moderne, aceea redactata de Anderson si aprobata de 1area Lo(a ,nita a Angliei, instituita in .@.@, o iectivul urmarit de .asonerie este acela de a se stradui sa edifice $un templu ideal al umanitatii, azil de pace si de fericire nu numai pentru fratii masoni, (K) ci pentru toti oamenii, su egida .arelui ,rhitect al Universului$ (adica a Dumnezeului crestin).

-aca lasam la o parte episodul construirii /emplului regelui Solomon, la $erusalim, de catre arhitectul 7iram-Abif, adus din /4r, marile secole in care s-a dezvoltat 1asoneria in uropa au fost secolele C$$ si C$$$ in vul 1ediu si secolele C&$$$ si C$C in timpurile mai noi. $n vul 1ediu, Aranc-1asoneria s-a dezvoltat 9B: sub forma unor corporatii de zidari-liberi, adica sustrasi serbiei, care-i lega de brazda pe toti locuitorii care nu faceau parte din cele trei ordine in care era impartita societatea feudala; oratores, "ellatores si la"oratores, adica eclesiasticii, nobilii razboinici si mestesugarii R negutatorii oraselor. 0rin statutul special al corporatiei 9breslei: lor, acesti zidari cunosteau numeroase secrete tehnologice (calculul oltilor, al ogivelor etc.) si le transmiteau pe cale initiatica, la nivelul a trei trepteE ucenici (discipoli), calfe (companioni) si mesteri (maestri). i nu erau supusi autoritatilor feudale si se puteau deplasa liberi 9de aici numele lor de franc-macons, Arei-1aurer, free-mason: pentru a incheia cu municipalitatile oraselor contracte in vederea edificarii de catedrale gotice. $n niciun caz statutul ordinului nu le ingaduia sa contracteze zidirea de temnite. 0rin zelul si cunostintele lor arhitectonice si ingineresti, intreaga uropa romanocatolica s-a acoperit, in cateva veacuri, de o padure de catedrale inaltate spre Cer. 9B:. $naltarea catedralelor gotice ia sfarsit putin dupa desfiintarea )rdinului -emplierilor 9.".8:. $n a doua (umatate a secolului al C&$$-lea, corporatiile de constructori capata o noua inflorire, mai cu seama prin gri(a marelui arhitect Christopher Gren, restauratorul maretei catedrale St. 0aul din Londra 9foto (os:, dupa marele incendiu din .>>@.

)eorganizarea corporatiei se face sub forma lo(elor initiatice, care participa la detronarea regelui Angliei Iames al $$-lea si spri(ina, dupa !*lorioasa )evolutie! din luna noiembrie .>55, edificarea celui dintai model de Stat monarhic parlamentar si liberal din istoria omenirii 9B:. Sir Christopher Gren 9.>"6-.@6":, matematician, astronom si arhitect, constructor al Catedralei St. 0aul - !ultimul santier masonic traditional! - si a peste <# de biserici in Londra, a facut parte din %rdinul )ose-Croix si a fost initiat in Aranc-1asonerie in .>=.. &a fi, de altfel, ultimul 1are 1aestru al 1asoneriei &echi 9!operative!:. Cu anul .@#", dispare exclusivitatea !constructorilor!, Aranc1asoneria devenind deschisa tuturor starilor!.

!-aca vrei un templu, multumeste-te cu trupul! - spunea 1ilarepa, poet mistic tibetan 9cunoscutHpretuit de 'rancusi:B Se poate, cu drept cuvant, afirma ca intre cele doua tipuri de masonerie - operativa si speculativa - fiinteaza un raport de analogie inversa; ceea ce liberii zidari ai catedralelor construiau in a ara, ridicandu-se si pe ei pe masura lucrarilor infaptuite, masonii de astazi ridica in launtru, in interiorul propriului $ntelect - nazuind sa devina 9prin auto-cunoastere si auto-slefuire: ceea ce, de fapt, sunt. )eintorcandu-ne la !firul! $storiei, pe care nu l-am scapat vreo clipa din mana, sa spunem ca secolul al F&III-lea, cel care consemneaza nasterea $formala$ a masoneriei speculative, este si cel in care putem $localiza$ primele apartenente romanesti la Franc-.asonerie; intram de-acum in istorie, far-a fi iesit cu totul din legenda. !% luminoasa slava de om invatat - afirma /ucian 1laga in (!voade - si-a facut Cantemir inca din viata fiind, pretutindeni pe unde a umblat, iar prin legaturile sale si in tari pe unde n-a umblat. 9B:. de presupus apoi ca Dimitrie (antemir s-a folosit pentru intemeierea legaturilor sale cu oameni din %ccident si de alte mi(loace; nu este tocmai exclus ca asemenea motiv sa-l fi indemnat sa se inscrie intr-un ordin spiritual secret cum este acela al +oz-(rucienilor care-si aveau, fara indoiala, masoneria lor 9*radul .5 al Aranc-1asoneriei de )it Scotian Antic si Acceptat poarta numele de gradul )osa-Cruce:. Cantemir a avut, desigur, ocazia sa cunoasca o doctrina initiatica, ce a exercitat o serioasa influenta nu numai in veacul al C&$$$-lea, ci si mai tarziu. pacat, in orice caz, ca nu se stie, asa-zicand, nimic despre activitatea lui Cantemir in calitatea sa de rozi-crucian si nici despre legaturile cu %rdinul. $-au fost, oare, de vreun folos aceste punti in dobandirea titlului de principe al !$mperiului )oman! sau atunci cand a fost ales membru al Academiei din 'erlin? ste aici o intrebare la care suntem indreptatiti, dar care deocamdata nu are nici un raspuns!.

/rasand un arc peste timp, sa transcriem aici discursul rostit de Nicola ,rsu 9zis 7orea: din Albac, in calitate de vizitator a Lo(ii Adevarata (ntelegere din %rientul de &iena; !-raguti fratii mei, Ca Soarele care rasareste toate zilele si trece in sus de noi, prin Cer, care lumineste marea, padurile si dumbrava, cetate si saturi, asa gri(este gri(a mare a $osifului intru-un chip, mari si mici, bogati si saraci. Si ii gri(itor bun, ca izvoara care inmoaie holdele si mosiile noatre si face bine la noi toti. N+o sa-l OMie, draguti fratii mei2 9-umnezeu sa-l tina - n.n.:. Sa ii cantam tare si sa sunam tunurile eastea, pentru binele lui. &ant dulce sa sufle vestea lui peste muntii ai mai nalti, la rasarit si asfintit, ca sa cunoasca lumea norocuN nost. Luati sama de vorbele mele. 1ana sus pe armele. Aoc2 1ai tare foc2 Si al mai tare foc2 ,na, doi, tri2! venimentul, punct de rascruce in decizia lui 7orea de-a porni rascoala impotriva asupritorilor maghiari ai romanimii din /ransilvania, s-a petrecut in ziua de 6" februarie .@5"B Se stie ca, declansata cu consimtamantului !dragutului de imparat!, rascoala a fost inabusita de trupele austriece din ordinul aceluiasi $osif al $$-lea. $mportant insa, din unghiul acestei scurte istorii, e faptul ca discursul lui ;orea are un continut de esenta masonica, dupa cum se confirma si !substratul politic de esenta masonica pentru ceea ce s-a petrecut in Ardeal cu doi ani inainte! - afirmatie facuta

de autorul articolului !Arates de cruce! publicat in nr. < din august .@5> al revistei vieneze Provin!ialnac*ric*ten aus den C.C. Staaten.

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, tot intr-o publicatie a vremii, apare o efigie a luptatorului ardelean gardata de inscriptia circulara; ;orea +e9 DaciaeB Ideea unei posi ile unificari a teritoriilor locuite de populatiile etnic ma6oritare este, categoric, de sorginte masonica; o vom gasi, ca tema de baza, in ampla monografie a lui 'alcescu despre .ihai &iteazulF si tot aceasta idee, intr-o acceptie mai larga, prefigureaza din departe principiul nationalitatilor care va orienta lucrarile Conferintei de pace de la 0aris si, intre altele, va impune - ca realitate statala 9auto:constituita )omania 1are. $n acest arc de timp se petrec, insa, cateva lucruriHlucrari determinante pentru inceputurile Franc.asoneriei in -arile +omaneE astfel, la 1"D> ia fiinta /o6a de 8alati5 pentru ca, un an mai tarziu, sa se constituie, la Iasi, /o6a $.oldova$ - al carei prim 1aestru &enerabil ar fi fost, pare-se, chiar domnitorul fanariot Constantin 1avrocordat.

Si-n aceasta privinta datele sunt putine si incerte, iar istoricii romani contemporani - care, dupa -ecembrie N5=, au putut aborda in deplina libertate subiectul - se contrazic in pareriB Sigur ramane faptul ca initiatorii amintitelor lo(i sunt straini - italieni, francezi - si ca la lucrarile atelierelor respective au fost atrasiHprimiti si autohtoni; apartinand, de regula, marilor familii boieresti ale vremii. Cititorul va fi observat, desigur, ca ne-am referit doar la 1oldovaF in privinta 1unteniei, cea dintai data certa pe care o putem consemna este anul .@<#; cand francezul Louis -abin infiinteaza, la $asi si la 'ucuresti, lo(i masonice sub obedienta 1arelui %rient al AranteiB Cat de durabila va fi fost activitatea acestora, si cu ce fermenti va fi impulsionat lucrarea lor spiritul romanesc, ramane inca de cercetat. Cat despre -ransilvania, aflata su stapanirea casei de ;a s urg, putem spune doar ca Franc.asoneria patrunde, aici, pe $filiera$ austriaca - cele dintai lo6i transilvanene fiind infiintate de etnici maghiari si germani (sasi) care primisera lumina in lo(ile vienezeB $ntre acestia, elementul autohton 9romanesc: facea figura de !rara avis! - si nu intotdeuna de cea mai buna calitate. xempu, pentru aceasta ultima afirmatie, sta gestul carturarului $oan 0iuariu-1olnar; care, membru al Lo(ii sibiene !St. Andreas zu den drei Seeblattern!, s-a crezut obligat sa-i mustre pe 7orea si pe taranii rasculati. $ata, in aceasta privinta, opinia lui Nicolae $orga; !0e atunci 1olnar, ocultist !chesaro-craiesc!, profesa idei filantropice de un caracter nebulos, era un !amic al oamenilor!, un !filosof!, dupa moda pretiosului secol al C&$$$-lea, si care facea parte din lo(a curand intemeiata a francmasonilor din Ardeal. *asi cu cale - era asa de putin roman acest doftor imparatesc, acest viitor profesor la Clu(, acest adept al francmasoneriei cosmopolite2 - sa faca morala bietilor tarani ce mergeau la omor si la moarte cu un sangeros si obscur crez de dreptate in mintea lor, nedreptatiti, si, intorcandu-se inapoi,

el, fratele /unsului, consateanul unui martir si al unui profet al )omanilor, isi ascuti cu ingri(ire pana de contopist medical pentru a face luminatului guvernator si luminatului vladica din Sibiu un raport in care arata ca numise pe revoltati oameni rai, care nu intelegeau de cuvant si trebuiau tratati cu asprime. Ce ochi prosti avea pe vremea aceea vestitul ocultist2!. Se mai intampla un eveniment - o lucrare, in termeni masonici - in tot acest rastimp; in .@5@, calugarul carturar *herasim, arhidiacon la 1itropolia 1oldovei, traduce din franceza lucrarea intitulata Taina franc-masonilorF autor era abatele 0erau 9tot !fata bisericeasca!, si el2:, iar lucrarea cuprinde - conform lui -an Amedeo Lazarescu - !numeroase date despre ordinul masonic, despre ritualurile lui si despre raspandirea lo(ilor masonice in uropa si in America 9B:!. $n !0refata! cartii, traducatorul marturiseste ca, !desi poate a-mi pricinui multa defaimare!, traducerea a fost facuta !anume ca toti ce vor ceti sa cunoasca gresita socoteala ce au de aceasta tagma! a franc-masonilorB un punct de vedere mai mult decat interesant, si nu se stie ce efervescenta ar fi provocat - printre )omani - cartea abatelui 0erauF din pacate, desi pregatita pentru tipar, traducerea a ramas in manuscris - ca )iganiada lui 'udai--eleanu, ca (storia Romanilor su" 2i*ai-9oda 9itea!ul, ca atatea alte !proiecte! romanestiB al caror ecou, atunci cand au iesit la iveala, dupa decenii bune de la conceperea lor, a fost unul strict livresc. .8 decembrie 6##=

'curta istorie a Franc-.asoneriei romanesti (II)E Franc-masonii, artizanii +omaniei .ari

Foto (@) 'farsitul secolului al F&III-lea aduce peste #uropa un adevarat val de represiuni=masuri antimasoniceE ca urmare a succeselor, dar si a e9ceselor .arii +evolutii Franceze de la 1":I, revolutie atri uita .arelui )rient al Frantei (infiintat la *aris in 1""D), functionarea lo6ilor masonice este interzisa, rand pe rand, in +usia, *olonia si (la ? iulie 1"I@, prin decret al imparatului Francisc al II-lea) in intreg imperiul ha s urgic (inclusiv Ungaria si -ransilvania). *e cale de consecinta, si lucrarea masonica din cele doua principate dunarene cunoaste o miscare de reflu95 o repliere pe pozitii Mde asteptare7. (iteste aici prima parte a articolului, pentru a afla cum a aparut Franc-.asoneria in -arile +omane. -ar, ca !societate universala! - cum, intre timp, devenise - Aranc-1asoneria se vadeste a fi un vast, complex si subtil sistem de vase comunicante; presiunea exercitata intr-o parte nu va face decat sa ridice nivelul in partea opusaB Astfel, a(us imparat al tuturor francezilor, Napoleona intuit rapid importanta Aranc-1asoneriei; pe care a redesteptat-o, indemnandu-si maresalii si generalii sa se lase initiati - dar avand totodata gri(a sa controleze 1arele %rient al Arantei printr-un om de incredere

9principele )egis de Cambaceres, duce de 0arma si arhicancelar al $mperiului, !uns! 1are 1aestru al %rdinului:.

-in Aranc-1asoneria oficiala - aservita, de Napoleon, intereselor Statului - se desprinde, foarte repede, un ordin masonic revolutionarE care, adaptand la noua situatie lozincile (ca si mi6loacele de actiune) iaco ine, instruindu-si adeptii in lo6i strict secrete, ce profesau un necrutator cult al li ertatii, isi propune dezlantuirea unor insurectii militare si nationale in mai toate tarile din #uropa si ,merica /atina. Spania si 0ortugalia, dimpreuna cu coloniile lor de peste Atlantic, statele italiene, *ermania, ,ngaria, $mperiul otoman - iata !tintele! urmarite de membrii acestui ordin care, in functie de !specificul locului!, adopta diverse denumiri si forme de actiune; car onari in statele italiene, eteristi in $mperiul %toman etc. 0hili?e-7etairia, dupa numele ei grecesc 9adica !,niunea amicala! sau !Asociatia prietenilor!:, #teria reprezinta punctul in care destinul istoric al -arilor +omane intersecteaza, din nou, Franc.asoneriaB Chiar daca, initial, nu era de sorginte masonica, ! teria a luat forma lo(ilor masonice si le-a imprumutat ritualul, fiind de fapt - asa cum n-a incetat sa afirme cancelarul imperial al Austriei, principele de 1etternich, ca si legitimistul francez contele de Salaberr4 - o veriga in lantul masonic revolutionar!. teria era, ca sa zic asa, un proiect in trei etape; .. ridicarea la lupta a tuturor popoarelor crestine din $mperiul otoman, 6. alungarea turcilor din 0eninsula 'alcanica 9chiar si din Anatolia: ". si re-constituirea $mperiului bizantin - in care urmau a fi incluse si /arile )omane, desi acestea nu fusesera, vreodata, sub dominatie bizantinaB ra nu numai un proiect megaloman, fara sanse reale de reusita, ci si unul realmente sovin dezavuat categoric de -udor &ladimirescu, atunci cand i-a inteles adevaratele resorturi. -ezastruoasa - la noi - sub aspect militar, cat si in privinta raporturilor cu populatia, #teria a avut castig de cauza in 8reciaE care, in 1:!I, reuseste sa-si proclame independenta fata de Inalta *oarta - la luptele anti-otomane participand, alaturi de greci, si numerori aromani traitori in peninsulaB Aceasta ar putea fi o prima !bila alba! de acordat terieiF mai sunt cu putinta inca doua. -incolo de tot ce i se poate - pe drept cuvant - imputa, teria se constituie, potrivit lui -an A. Lazarescu, in !cea dintai activitate masonica pe scara mare desfasurata in /arile )omane in primul sfert de secol! al C$C-lea - la terie, ca si la lo(ile 9de tip masonic: care au pregatit-o, raliindu-se nu putini dintre boierii, intelectualii si negutatorii autohtoni.

$n sfarsit, zice acelasi distins istoric, !0rintr-un concurs de impre(urari, la care eteristii par a nu se fi gandit nici macar o clipa, in loc ca -arile +omane sa fie incorporate in Imperiul izantin, conceput si condus de fanarioti, sau sa fie integrate imparatiei tarului ,le9andru I, ele au avut neasteptatul si fericitul prile6 de a se eli era definitiv de apasatoarea carmuire fanariota 9B:, in vara anului .566, prin stradaniile incununate de succes ale lui 1etternich si ale lordului Strangford, ambasadorul Angliei la $stanbul!B %r, un asemenea !prile(! nu putea fi creat si, mai ales, fructificat fara !deschiderile! europene practicate 9sau numai ocazionate: de participarea romaneasca la terie. fervescenta deosebita a lucrarilor masonice pe teritoriul romanesc, in cele aproape trei decenii scurse intre (ertfa de sine a &ladimirescului si inflacarata ridicare de la .585, nu ingaduie acestui prea succint compendiu sa consemneze atatea si atatea nume - ale unor personalitati care, in masuri diferite, dar animate de acelasi crez, s-au ilustrat deopotriva in politica si diplomatie, in literatura si arte, in stiinte si tehnicaF sa retina atatea amanunte - care de care mai interesante, mai spectaculoase, mai semnificative2 !*oate ca nici o alta epoca nu a fost ilustrata de un numar atat de mare de Frati! - afirma istoricul 7oria Nestorescu-'alcesti. !Nu cred ca gresesc prea mult daca spun ca a fost o generatie de masoni. #ste mult mai usor sa spui cine n-a fost mason la Q>: decat sa intocmesti o lista a acestora. Crescuti in societatile secrete, literare si masonice, de la 'ucuresti, $asi, 'rasov, Chisinau si Cernauti, !pasoptistii! s-au desavarsit in lo(ile pariziene ca Les disciples de St. &incent de 0aul, )ose du parfait silence, Athenee des trangers, Araternite des peuples. Aici se nasc si ideile de unitate europeana, precum 'tatele Unite ale #uropei, ideal deopotriva al lui *iuseppe 1azzini, Nicolae 'alcescu sau Eossuth La(os!.

Si, pentru ca tot veni vorba de 'alcescu, sa reluam - si pentru uzul cititorilor acestei !scurte istorii! celebra sa 9auto:caracterizare; !)evolutia romana de la .585 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si viitor, fara alta cauza decat vointa intamplatoare a unei minoritati sau miscare generala europeana. )evolutia generala fu ocazia, iar nu cauza revolutiei romane. Cauza ei se pierde in zilele veacurilor, ,neltitorii ei sunt .5 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi!. Sa retina, mai ales cititorul tanar, aceasta ultima sintagma; lucrare a poporului roman asupra lui insusi. !-aca principele ,le9andru Ioan I a fost sau nu mason nu mai are nici o relevanta! - spune istoricul citat mai sus -, !atat timp cat toti colaboratorii sai, toti cei care l-au inspirat si au realizat marile lui reforme, au fost masoni!. Cuvinte similare se pot rosti si despre epoca imediat urmatoare; ! ste epoca in care lo(ile prolifereaza pana in cele mai mici orase. ste epoca )enasterii Nationale - rod, peste decenii, al samantei aruncata de generatia pasoptista. 'u regele (arol, nu mai putin de 1! din cei 1I primministri au fost masoni, ca si foarte numerosi alti oameni politici!. $n acest climat, Aranc-1asoneria romana !a putut sa treaca de la stadiul faramitarii in obediente straine la cel de .are /o6a Nationala - *utere unica si suverana. 9B:. ,n ofiter al Armatei )egale, capitanul Constantin 1oroiu - nepot al profesorului franc-mason de la Colegiul National !Sf. Sava! Costache 1oroiu, pionier al invatamantului national -, reuneste cea mai mare parte a lo(ilor romanesti aflate, pana atunci, in obediente straine; franceza, italiana, germana, portugheza etc. si, la 5H6# septembrie .55#, constituie 1area Lo(a Nationala )omana!. ,n alt mare - si ultim - moment care trebuie consemnat aici este recunoasterea, ca entitate statala, a ceea ce s-a numit +omania .areB $i dam, inca o data, cuvantul lui -an A. Lazarescu; !Sosit la 0aris in luna ianuarie .=.=, ca sa-si sustina cu inversunare spiritul si litera tratatului secret de alianta incheiat cu cele patru puteri ale Antantei la data de 8H.@ august .=.>!, tratat prin care i se recunosteau )omaniei drepturile imprescriptibile asupra tuturor teritoriilor locuite de )omani, $on $.C. 'ratianu 9care nu era mason: !s-a aflat in fata Celor 0atru 1ari care, toti, apartineau ordinului masonic; presedintele Statelor ,nite ale Americii, GoodroD Gilson, primul-ministru britanic, -avid Llo4d *eorge, primul-ministru al Arantei, *eorges Clemenceau, si primul-ministru al $taliei, %rlando. xasperat de sicanele suferite in timpul discutiilor, $on $.C. 'ratianu 9B: s-a inapoiat la 'ucuresti si la sfatuit pe regele Aerdinand sa trimita la Conferinta pacii un prim-ministru ardelean care sa apartina masoneriei. $uliu 1aniu refuzand aceasta sarcina, din pricina apartenentei sale la confesiunea grecocatolica, l-a propus ca prim-ministru pe dr. ,le9andru &aida-&oevod, care fusese sfatuit de 1ratianu sa se afilieze, inca din primavara anului 1I1I, la lo6a de intelectuali $#rnest +enan$, cu sediul chiar la .arele )rient al Frantei 9B:, impreuna cu colaboratorii sai apropiati 9Caius 'rediceanu, &oicu Nitescu, /raian &uia, 1ihai Serban, *heorghe Crisan:.

Numit presedinte al Consiliului de 1inistri dupa alegeri, la data de . decembrie .=.=, &aida &oevod a purtat discutii in calitatea lui de mem ru al unei lo6i masonice franceze cu (lemenceau si mai cu seama cu /lo<d 8eorge la /ondra, iz utind pe aceasta cale sa o tina satisfacerea aproape integrala a revendicarilor teritoriale ale +omaniei, inclusiv 1asara ia, in virtutea unei notiuni (uridice - prin schimbare de cauzaF in speta, in loc ca toate aceste teritorii sa revina )omaniei in virtutea tratatului secret de alianta de la 8H.@ august .=.> - tratat considerat caduc de Clemenceau si nerecunoscut de Statele ,nite, care nu luasera parte la el - reintregirea a avut loc in virtutea marelui principiu al nationalitatilor!. cazul, cred, sa punem punctB Nu fara a transcrie, in loc de concluzie, cuvintele lui 7oria Nestorescu-'alcesti; !+omanii datoreaza ideilor franc-masonice si Franc-masonilor faurirea +omaniei moderne, a Independentei, a +egatului, a 'tatului national unitar si suveran!.
*****************************************

.< decembrie 6##=

(arol I 2 *rincipele de otel al +omaniei

Foto (11) +igoare, so rietate si tenacitate 2 acestea au fost cuvintele de ordine pentru primul rege al +omaniei. Incon6urat de o stralucita pleiada de oameni politici, (arol a facut istorie indeplinind destinul national al +omanieiE independenta si modernizarea. (omandant suprem al armatelor romano-ruse in asediul *levnei din timpul +az oiului de Independenta (1:""1:":), cu o contri utie decisiva in acelasi raz oi, (arol s-a incoronat rege in 1::1, purtand cu nedisimulata mandrie coroana de otel turnata din metalul unuia dintre tunurile turcesti capturate la 8rivita.

Un rege pentru +omania

-estinul i-a zambit )omaniei atunci cand doar un miracol a facut ca inlaturarea miseleasca a lui Alexandru $oan Cuza de pe tronul reunit al 1oldovei si 1unteniei sa nu se transforme intr-un dezastru pentru toti romanii. Clasa politica romaneasca, in frunte cu guvernul provizoriu condus de prim-ministrul $on *hica, se vedea nevoita atunci sa infrunte actiunile in forta ale 1iscarii Separatiste din 1oldova si nemultumirile taranilor care credeau ca prin exilarea lui Cuza, Legea rurala din .8H6> august .5>8 9 Lege prin care peste 8##.### de familii de tarani fusesera improprietarite cu terenuri agricole: avea sa fie anulata. 1ai mult, situatia parea sa fi scapat complet de sub control in momentul in care $mperiului %toman si-a masat o mare parte a efectivelor militare la sudul -unarii, anuntand o interventie in forta sub pretextul ca ,nirea 0rincipatelor )omane nu era recunoscuta decat sub Alexandru $oan Cuza. Intr-o atare stare de fapt, singura salvare a +omaniei parea, asa cum chiar (uza propusese, alegerea unui principe strain in fruntea tarii, un principe care sa aduca tara, prin originile si prin influenta sa, su protectia marilor natiuni europene. Abil politician, $.C. 'ratianu, artizanul aducerii pe tron al lui Carol $, ii cere sfatul lui Napoleon al $$$-lea, iar in urma intrevederii dintre monarhul francez si delegatia din )omania se anunta numele primului rege care ar fi urmat sa urce pe tronul de la 'ucuresti... Ailip al 'elgiei, conte de Alandra. 1embru al impozantei familii regale de %rleans, Ailip ar fi reprezentat apropierea de Aranta, sora mai mare a )omaniei - asa cum era vazuta in acea perioada - si ar fi putut aduce, in viziunea oamenilor politici ai vremii, influenta celei mai liberale Constitutii din lume, cea belgiana. *roiectul $Filip I de +omania$ s-a dovedit insa un esec, contele de Flandra refuzand politicos oferta delegatiei romanesti. In fond, suveranul micului stat de la nordul Dunarii era inca supus Imperiului )toman si era nevoit sa plateasca un greu tri ut anual Inaltei *orti. 0entru un cap incoronat din uropa %ccidentala o supunere fatisa in fata sultanului ar fi echivalat cu o dezonoare adusa intregii sale familii regale. 1ai mult, 1untenia si 1oldova erau tari cu o puternica influenta balcanica, standardele de viata ale vremii in cele doua principate fiind cu mult sub cele considerate decente intr-o natiune occidentala.

$ntorsi la 0alatul )egal /uilleries din 0aris, acolo unde se afla insusi Napoleon al $$$-lea, politicienilor romani, in frunte cu $. C. 'ratianu, li se propunea un nou nume, de data aceasta german, cel al familiei regale de 7ohenzollern. Astfel, in ciuda opozitiei unei parti a clasei politice de la 'ucuresti, $.C. 'ratianu calatorea la -usseldorf chiar a doua zi, acolo unde il intalnea pe 0rintul Carol Anton de 7ohenzollern, caruia ii inmana cererea de a trimite pe unul dintre cei patru fii ai sai pe tronul 0rincipatelor ,nite.

(el mai potrivit pentru aceasta misiune s-a dovedit (arol #itel Friedrich Beph<rinus /udGig von ;ohenzollern-'igmaringen, pe numele sau complet, cel de al doilea fiu al printului prusac (arol ,nton. , solvent al 'colii de (adeti din .unster si al 'colii de ,rtilerie din 1erlin, (arol era un ofiter incercat, demn de originile sale prusace, care participase cu succes la cel de al doilea +az oi din 'chlesGig, raz oi purtat intre ,ustria si *rusia pe de o parte si Danemarca. -isciplinat, calit in arta razboiului, abil diplomat, ofiter cu o larga apreciere in randul propriilor soldati, Carol isi manifestase din start intentia de a prelua tronul 0rincipatelor, mentionand ca supunerea fata de sultan nu reprezenta un impediment atat de mare si ca acesta va fi inlaturat la momentul oportun. )omania isi castigase principele pe care si-l dorise, si asta spre surprinderea intregii urope, care vedea mai degraba o apropiere a acesteia de Aranta, decat de *ermania.

%bligat, pentru a strabate o Austrie ostila, sa foloseasca un pasaport elvetian fals, pe numele de Earl 7ettingen, nume ce amintea de castelul parintelui sau din apropiere de Saint *allen, Carol a(unge la 5 mai .5>> la /urnu Severin. % zi mai tarziu, la 0itesti, semneaza primul document in calitate de suveran, gratiindu-l pe mitropolitul Calinic 1iclescu, participant la manifestatia separatista din " aprilie de la $asi. /a 13 mai intra in 1ucuresti, intampinat de peste D3.333 de locuitori la 1aneasa, acolo unde primarul Dumitru 1ratianu ii inmaneaza cheile orasului. In aceeasi zi, depune, in lim a franceza, 6uramantul de credinta in calitate de domnitor, singurul cuvant pronuntat in romaneste fiind $6ur$. Cancelarul 'ismar? ii spusese la pornirea inspre )omania; !-e ce sa nu incerci? -aca reusesti, cu atat mai bine pentru tine2 -aca esuezi, o sa te intorci cu amintiri interesante!. Spre meritul sau si al dinastiei, Carol $ nu a esuat.

Independenta si primii pasi spre intregirea neamului romanesc

Asa cum declarase la -usseldorf, in cercul restrans al diplomatilor romani, Carol $ nu uitase promisiunea de inlaturare a dominatiei otomane din 0rincipatele )omane si dobandirea independentei acestora. ,n astfel de deziderat indraznet nu se putea realiza insa fara mobilizarea 1arilor 0uteri. $ar acest moment vine in .5@>, atunci cand, la .. august, )usia mobilizeaza doua corpuri de armata si patru divizii in vederea iminentului conflict cu /urcia. $n fapt, $mperiul /arist nu se impacase niciodata cu influenta $naltei 0orti in 'alcani, iar razboiul devenise inevitabil atata vreme cat niciuna dintre parti nu dorise o solutionare pasnica a conflictului. $n acelasi timp, in )omania au loc primele masuri de intarire a armatei in vederea viitoarelor inclestari, iar prin $naltul decret .=8< din = octombrie .5@>, comanda suprema a armatei era incredintata -omnitorului Carol $.

#ra evident, atat pentru domnitor, cat si pentru mem rii guvernului, ca o tinerea independentei nu se putea realiza decat pe calea armelor, cu atat mai mult cu cat politica discriminatorie a Inaltei *orti fata de +omania - cea prin care se refuza dreptul romanilor de asi ate moneda proprie, de a acorda decoratii, de a se numi $+omania$ precum si catalogarea 6ignitoare la adresa tarii, cea de $provincie otomana privilegiata$ - fusese aspru criticata printr-o scrisoare deschisa de catre ministrul de e9terne, Nicolae Ionescu. Astfel, la 8 aprilie .5@@, )omania si )usia semnau conventia prin care se permitea trupelor rusesti sa patrunda in 'alcani spre viitorul teatru de razboi cu mentiunea speciala ca /arul se obliga sa respecte drepturile statului roman, si sa mentina si sa apere integritatea teritoriala a )omaniei. La .6 aprilie .5@@, tarul Alexandru al $$-lea declara razboi /urciei dupa ce, cu doua zile in urma, la .# aprilie .5@@, 'ucurestiul intrerupsese orice relatie diplomatica cu $nalta 0oarta, actiune care se soldeaza cu puternice represalii otomane asupra localitatilor romanesti *iurgiu, %ltenita, Corabia, 'echet si $slaz. -rept raspuns, armata romana deschide focul de artilerie asupra &idinului de la Calafat, la 65 aprilie .5@@, iar la .# mai, in acelasi an, era proclamata - la 'ucuresti - independenta )omaniei. )azboiul ruso-turc incepe dezastruos pentru armata tarista. *rimul atac asupra *levnei are loc la : iulie 1:"", insa esueaza lamenta il, aducand pierderi grele trupelor comandate de .arele Duce Nicolae. Bece zile mai tarziu, cel de al doilea atac sufera aceeasi soarta. #ste momentul in care Ducele Nicolae ii scrie in disperare de cauza domnitorului (arol I sa trimita trupele romanesti peste Dunare. La 6# august .5@@, armata romana comandata de -omnitorul Carol $ trecea pe podul de la Corabia si inainta victorios spre ceea ce avea sa fie cea mai grea lovitura pentru $mperiul %toman, cucerirea 0levnei. -e altfel, numarul ostasilor romani cazuti in sangerosul asediu asupra 0levnei este considerat cel mai mare din intregul razboi care a avut loc intre .5@@.5@5. $ncon(urat, ranit la picior de un srapnel, %sman 0asa, generalul turc aflat la conducerea trupelor otomane, se preda neconditionat si ii inmana sabia sa ofiterului roman 1ihail Cerchez, gest refuzat de acesta pana la venirea lui Carol $.

Ceea ce a urmat este istorie. *rivita $ si $$, )ahova, Smardan, &idinul si celelalte fortificatii turcesti din 'ulgaria au cazut rand pe rand in fata armatei ruso-romane comandate ireprosabil de Carol $. $n semn de omagiu, abnegatia principelui avea sa ramana imortalizata peste timp de marele poet *eorge Cosbuc; !-omnitorul a plecat la tabara indata ce s-a auzit ca rusilor le merge rau cu razboiul si ca li s-a pus %sman 0asa de-a curmezisul in drum. La tabara de la Calafat a plecat -omnul cam pe la inceputul lui iulie si a stat acolo vreo sase saptamani. Nu s-a mai intors acasa, dupa caderea 0levnei, l a fost intre ostenii sai si a indurat nea(unsurile si greutatile razboiului douazeci si sase de saptamani, fara intrerupere. 1ai bine de (umatate de an a zabovit pe campiile de lupta, batut de ploi si de vanturi, si prime(duindu-si viata pentru binele tarii.!

Dupa victorie, (arol s-a incoronat rege (in 1::1), punandu-si pe frunte coroana de otel turnata din metalul unuia dintre tunurile turcesti capturate la 8rivita la D3 august 1:"". , adaugat +omaniei Do rogea in 1:": si (adrilaterul in 1I1D. ,stfel, (arol I sadea semintele reintregirii tarii. , fost insa randul lui Ferdinand I, nepotul sau, sa implineasca destinul national al +omaniei, prin .area Unire de la 1I1:.

) viata ca o lupta
$ncon(urat de o stralucita pleiada de oameni politici; $.C. 'ratianu, 1ihail Eogalniceanu, $on *hica, 0.0. Carp, Lascar Catargiu, Nicolae $onescu, /itu 1aiorescu, $on $.C. 'ratianu, /a?e $onescu sau Nicolae Ailipescu, Carol a facut istorie la propriu. -aca dobandirea independentei )omaniei a fost un act de mare eroism care i-a asigurat un etern loc in inimile romanilor, )egele de otel era constient ca adevarata lupta abia incepea. #ra lupta pentru modernizarea unei +omanii care, pentru prima data dupa secole intregi, isi putuse afirma neatarnarea si identitatea nationala. 1eneficiind de cea mai lunga domnie din istoria romanilor (1:??-1I1>), (arol a lasat urmasului sau o

+omanie cu o moderna retea feroviara, cu cel mai lung pod din #uropa (podul de la (ernavoda), cu un port functional amena6at la (onstanta si cu o resedinta de vara la *eles, demna de oricare tara moderna europeana. Cu spri(inul sau au activat si au modernizat invatamantul Spiru 7aret, administratia - &asile Lascar, iar apararea nationala - Nicolae Ailipescu. 'ucurestii, care se infatisau calatorului din .5>> ca un sat mai mare cu pretentii de urbe, erau in .=.8 orasul Ateneului, al 0alatului 0ostelor, al 0alatului C C, al 0alatului Sturdza, al Cercului 1ilitar National, al hotelului Athenee 0alace si nu in ultimul rand al nou-construitului 0alat )egal.

Sfarsitul vietii si al domniei sale a fost marcat insa de suferinta de a nu-si fi putut tine cuvantul dat imparatului *ermaniei; acela de a alinia )omania in razboi alaturi de patria sa de origine. $n urma Consiliului de Coroana de la Sinaia din .=.8, acelasi consiliu care trebuia sa stabileasca partea alaturi de care )omania ar fi urmat sa intre in 0rimul )azboi 1ondial, Carol $ s-a vazut pus in fata unei alegeri sfasietoare; aceea de a lupta impotriva tarii sale de origine sau de a alinia )omania, impotriva vointei acesteia, intr-un razboi alaturi de *ermania. Se spune ca tocmai durerea pricinuita de o asemenea alegere a fost cea care i-a grabit sfarsitul de la .# octombrie .=.8.

In urma sa ramanea o +omanie moderna, o tara a carei tranzitie de la alcanism catre o e9istenta compara ila cu cea a tarilor occidentale fusese pe cat inovatoare, pe atat de rusca. 'i tot in urma sa ramanea un nume demn de paginile de aur ale istoriei... (arol I al +omaniei +egele de )tel.
******************************************

.> decembrie 6##=

+egele Ferdinand I - Intregitorul de tara

Foto (13) #ste unul dintre cele mai importante capete incoronate care au stat pe tronul regatului +omaniei. *ersonalitatea sa este strans legata de momentul .arii Uniri precum si de definitivarea acelei +omanii .ari la care visam cu totii si de care ne aducem aminte cu emotie. )m de o vasta cultura, poliglot si otanist pasionat, +egele Ferdinand a fost sincer dedicat romanilor, su carmuirea sa inregistrandu-se cea mai infloritoare perioada a statului romanesc modern.

Destinul unui no il din *rusia

Comitatul 7ohenzollern-Sigmaringen din fostul regat al 0rusiei a dat istoriei numerosi regi si regine, care au domnit in diverse colturi ale 'atranului Continent. -intre acestia se detaseaza si figura de nobil german cu un aer de !dand4! a 0rintului Aerdinand, cel care avea sa devina, la varsta de 8= de

ani, unul dintre cei mai iubiti regi ai )omaniei. Nascut la data de !> august 1:?@, *rintul Ferdinand &iJtor ,l ert .einrad von ;ohenzollern-'igmaringen, pe numele sau no iliar complet, era de fapt fiul *rincipelui /eopold de ;ohenzollern-'igmaringen, fratele mai mare al +egelui (arol I de ;ohenzollern-'igmaringen, primul rege al +omaniei.Aerdinand a a(uns la tron printr-o con(uctura de familie avanta(oasa, peste care s-a suprapus si importanta continuitatii statului roman sub forma de regat intr-un context politic international deosebit de instabil. La varsta de doar .= ani, 0rintul Aerdinand a venit pentru prima oara in )omania, la acea data regatul roman fiind compus doar din provinciile istorice ale 1odovei si 1unteniei, unite la data de 68 ianuarie .5<= sub sceptrul lui Alexandru $oan Cuza, primul si singurul domnitor autohton al )omaniei moderne.

-upa scurta sa vizita in )omania, efectuata in anul .558, Aerdinand decide sa se reintoarca in *ermania pentru a-si termina studiile liceale si universitare. Anul .5=" il gaseste absolvind prestigioasa ,niversitate din Leipzig si Scoala Superioara de Stiinte 0olitice si conomice din /ubingen. $n decursul aceluiasi an, pricipele Aerdinand se stabileste de(a la 'ucuresti pentru a-si indeplini atributiile de mostenitor al tronului )omaniei. Ferdinand devenise de fapt mostenitor al coroanei regale a +omaniei inca din anul 1:::, dupa ce atat tatal, cat si fratele sau mai mare, renuntasera la tron. In acea perioada istorica, casa de ;ohenzollern-'igmaringen avea numeroase legaturi de sange cu celelalte monarhii importante din #uropa. &arul primar al mamei lui Aerdinand era /arul Aerdinand $ al 'ulgariei, devenit intre timp cel mai mare oponent al regatului roman condus de tizul si varul sau. $mparatul Arancisc Ioseph, conducator al $mperiului Austro-,ngar care cuprindea pe atunci provincia istorica romanesca a /ransilvaniei, era de asemenea var primar cu bunica lui Aerdinand.

%data sosit la 'ucuresti, tanarul print german se declara cucerit de flora )omaniei, o adevarata provocare stiintifica pentru un botanist pasionat cum era Aerdinand. Nu ramane insensibil nici la frumusetea proverbiala a romancelor. Nobilul prusac este cucerit de farmecul si distinctia poetei lena &acarescu, domnisoara de onoare a )eginei lisabeta. Aventura celor doi idealisti a fost oprita brusc din considerente politice. Ferdinand a fost nevoit sa-si intrerupa relatia cu #lena &acarescu la interventia si insistentele (onsiliului de .inistri al +omaniei, care i-a reamintit principelui ca niciun mem ru al Familiei +egale nu se poate casatori decat cu femei de sange regal. Aerdinand nu are incotro si pe data de .# ianuarie .5=" se insoara cu 1aria de dinburgh, nimeni alta decat verisoara sa de gradul trei.

&iitoarea regina .aria a +omaniei avea o descendenta ilustra, unica sa fiind regina &ictoria a .arii 1ritanii, iar varul sau primar era -arul Nicolae al II-lea al +usiei. )egele Aerdinand si )egina 1aria au avut impreuna > copii, trei fete si trei baieti. Cel mai mare dintre baieti a devenit urmatorul rege al )omaniei, Carol al $$-lea. *urile rele spun ca printul 1ircea, care a murit la doar 8 ani, era de fapt copilul biologic al printului 'arbu Stirbei, care ar fi avut o relatie ascunsa cu regina. 0entru a evita raspandirea scandalului, Aerdinand ar fi decis sa-l declare pe 1ircea drept propriul sau fiuB

+egele si +az oiul

-ata de .# octombrie .=.8 avea sa ramana in cronologia )omaniei drept momentul in care monarhia avea sa se consolideze prin prezenta celui de-al doilea rege al statului roman modern. La varsta de 8= ani, Aerdinand $ devine rege al )omaniei depunand (uramantul solemn si lunandu-si in fata tarii anga(amentul ca va fi un !bun roman!. Ferdinand a iu it +omania si poporul roman. Din admiratie si respect pentru religia nationala a romanilor, Ferdinand renunta la cultul catolic si de oteza de unavoie crestin-ortodo9 pentru a fi in rand cu tara si poporul sau. *uvernul roman nu i-a cerut acest lucru, permitandu-i sa ramana catolic. Aerdinand a ales insa %rtodoxia, o parte a istoricilor pun acest lucru pe seama uzantei conform careia copiii viitorului rege si mostenitorul tronului trebuiau sa fie crestin-ortodocsi.

Atasamentul si dragostea lui Aerdinand pentru mica si fermecatoarea, la acea data, tara din st nu aveau sa se limiteze la acest gest. $storia mentioneaza ca datorita admiratiei sale pentru )omania, )egele Aerdinand avea sa fie supranumit fie !Lealul!, fie !$ntregitorul!. &isul lui Ferdinand a fost in egala masura acelasi cu al milioanelor de romani - crearea +omaniei .ari prin alipirea -ransilvaniei regatului roman. Insa la acea data ,rdealul se afla su stapanire austro-ungara, acolo unde romanii care erau cei mai vechi si cei mai numerosi locuitori ale acelor locuri, nu aveau nici cele mai elementare drepturi. 1omentul prielnic s-a ivit odata cu declansarea primului )azboi 1ondial. Cu toata sorgintea sa germanica si cu numele de 7ohenzollern, Aerdinand a ales sa actioneze in razboi de partea Antantei pe data de .8 august .=.>, luptand impotriva 0uterilor Centrale conduse de *ermania. La aflarea vestii, familia sa din *ermania l-a renegat la castelul 7ohenzollernilor din 0rusia, arborandu-se in doliu stindardul heraldic al familieiB

In ciuda entuziasmului si sperantelor romanilor, situatia pe campul de lupta nu era deloc in favoarea lor. In prima faza a confruntarilor, armata romana, sla echipata si inarmata, a inregistrat pierderi uriase, *uterile (entrale ocupand &alahia si Do rogea. 'ucurestiul a fost ocupat de armatele germane in noiembrie .=.>, Aerdinand si intregul guvern roman fiind fortat sa se refugieze la $asi. Luptele eroice de la 1arasti, 1arasesti si %ituz, purtate de Armata )omana au dat insa un alt curs primului )azboi 1ondial. Iertfa si eforturile romanilor au dus la stoparea avansarii germane in 1oldova, armata germana suferind infrangeri dezastruoase. $n momentul in care bolsevicii au pus mana pe putere in )usia si au cerut instituirea pacii in .=.5, )omania se afla incon(urata de armatele 0uterilor Centrale.

)egatul )omaniei a fost fortat de *ermania sa semneze la 'ucuresti un tratat de pace dezavanta(os pentru tara noastra, tratat pe care Aerdinand a refuzat sa-l semneze. Cand trupele /riplei Aliante au avansat pe frontul din Salonic dezmembrand armata bulgara, )omania a reintrat in razboi. $mperiile )us si Austro-ungar se dezintegrau. ,vantul militar al trupelor romane nu mai putea fi stopat, eforturile acestora ducand la mult asteptata unirea cu 1ucovina, 1asara ia si -ransilvania. $n urma infrangerii )epublicii Sovietice ,ngare conduse de agentul bolsevic 'ela Eun, trupele romane au a(uns sa ocupe 'udapesta, iar Aerdinand se intoarcea ca un invingator in fruntea armatei, intr-un 'ucuresti entuziasmat.

+egele +omaniei .ari

$n anul .=66, pe data de .< octombrie, Aerdinand este incoronat )ege al )omaniei 1ari la Alba $ulia, orasul care avea sa traiasca a doua 1are ,nire. &iata politica din timpul domniei sale a fost dominata de 0artidul National Liberal, de orientare conservatoare, condus pe atunci de fratii $on si &intila 'ratianu. Unirea cu ,rdealul a largit, in mod ironic, aza electorala a opozitiei ale carei partide principale s-au unit in anul 1I!? pentru a forma *artidul National -aranesc. )egele a fost cu adevarat un !bun roman! asa cum a (urat in momentul incoronarii sale. ,nii istorici insista ca ar fi fost de fapt cel mai stralucit rege al )omaniei, in ciuda faptului ca era o persoana relativ timida si introvertita. Aerdinand $ a fost martorul realizarii )omaniei 1ari cu provinciile 'asarabia, /ransilvania si 'ucovina de Nord. A infaptuit reforma agrara impartind pamant taranilor, prioritate avand veteranii

de razboi si familiile celor cazuti in razboiul pentru reintregirea tarii. $n urma acestei masuri, Aerdinand isi adauga renumelor de !Lealul! si !$ntregitorul! si pe cel de !)ege al /aranilor!.

$n ciuda succesului in razboi si al crearii )omaniei 1ari, Aerdinand se confrunta cu mari probleme de ordin personal. Fiul sau cel mare, printul (arol al II-lea, mare amator de lu9 si desfrau, traia o viata scandaloasa, casatorindu-se clandestin cu Ioana $Bizi$ /am rino, cu care avea un copil nelegitim. *rintul a(unge totusi sa se casatoreasca cu lena, fiica )egelui Constantin al *reciei. 1aria(ul era insa sortit pieirii, Carol dezvoltand o pasiune obsedanta pentru amanta sa, lena Lupescu, cea cu care fuge la 0aris. )egele se vede nevoit sa il desemneze drept urmas la tron pe nepotul sau, printul 1ihai de )omania, pe atunci un copil, Carol al $$-lea, tatal lui 1ihai, fiind dezmostenit de )egele Aerdinand.

La doar >6 de ani, dupa o domnie ce s-a intins peste ." ani tumultuosi pentru istoria )omaniei, Aerdinand moare in urma unui cancer de colon, fiind inmormantat la Curtea de Arges alaturi de )egele Carol $ si )egina lisabeta. In timpul scurtei sale domnii, +omania a atins un nivel de dezvolare nemaiintalnit pana atunci. ,gricultura era o forta, tara noastra fiind supranumita $8ranarul #uropei$. 'e dezvolta comertul concomitent cu e9ploatarea zacamintelor de petrol, economia tarii noastre fiind printre cele mai puternice si sta ile din intreaga lume, totul su conducerea unui rege care, intre pro lemele personale si raz oaiele care au ravasit tara, a gasit totusi timp sa se dedice si stiintei si cunoasterii, fiind presedinte si protector al ,cademiei +omane din 1I1> pana la trecerea sa la cele vesnice
*******************************************

.@ decembrie 6##=

13 chipuri ale comunismului din +omania

Foto (:) (omunismul a fost cu siguranta, cea mai neagra perioada din intreaga noastra istorie. *entru a cunoaste mai ine acest flagel, este imperios necesar sa aflam ce fel de oameni erau cei care l-au adus in +omania. (ei 13 cavaleri ai apocalipsei rosii prezentati mai 6os, nu sunt

singurii care au adus negura raului in urma lor, dar sunt printre cei mai importante persona6e ale istoriei noastre de dupa cel de-al doilea +az oi .ondial.

13. &asile /uca

/rista soarta a avut tara noastra dupa cel de-al doilea )azboi 1ondial. Atat de trista incat la un moment dat, mai bine zis intre anii .=8@-.=<6, chiar 1inisterul de Ainante al tarii a incaput pe mainile patate de sange romanesc ale unui criminal de razboi. #ste vor a de un columnist sadea, nascut intr-o familie de secui din ,rdeal, pe numele sau adevarat /uJa /aszlo. /a doar 1" ani se inroleaza in asa numita $Divizie 'ecuiasca$ condusa de Narol< NratochGill care a luptat de partea armatei comuniste a lui 1ela Nuhn impotriva ,rmatei +omane care a eli erat 1udapesta. , avut legaturi cu organizarea grevelor de la /upeni si &alea Ciului, s-a facut comunist direct la .oscova, participand la actiuni de spiona6 impotriva statului roman. Nu s-a oprit aici. -evenit deputat in Sovietul Suprem din ,craina si vice-primar al orasului Cernauti, &asile Luca se implica in deportarile romanilor din 'ucovina in gulagurile siberiene. 0entru aceste fapte a fost recompensat de sovieticii care il fac maior in Armata )osie. A(unge cel mai bun colaborator al Anei 0au?er, prin intermediul careia isi cunoaste viitoarea sotie, revolutionara comunista evreica 'etti 'irman, proaspat intoarsa de pe frontul din Spania. (a o paralele demna de mentionat, 1etti 1irman fusese initial trimisa de ,na *auJer, sefa ei pe linie de partid sa-l a6ute pe proaspatul ministru de finante, /uJa /aszlo, sa-si scrie auto iografia, acesta nestiind nici macar lim a romana0 Cu timpul, isi face dusmani puternici in 0C), astfel incat in anul .=<6 a fost arestat pentru deviationism si activitati contra interesului partidului. -oi ani mai trziu este condamant la moarte, pedeapsa fiindu-i comutata la inchisoare pe viata. A decedat ,uitat de toti, in inchisoarea Aiudului.

I. /ucretiu *atrascanu
Despre /ucretiu *atrascanu se poate spune orice, mai putin ca nu a fost un patriot pana in

maduva oaselor. Departe de a se asemana cu parvenitii care gasisera in *artidul (omunist o forma de a avansa cat mai rapid pe scara sociala, *atrascanu era un om de o cultura deose ita. Avocat, sociolog, economist, el a imbratisat doctrina comunista inca din timpul studentiei 9.=.=:, optand pentru un socialism de factura nationalista. -eclaratiile sale patriotarde, asa cum este cea de la 7ar?ov 9.=65: prin care sustinea ca basarabenii sunt romani, sau replica memorabila de la Clu( 9.=8>: !$nainte de a fi comunist, sunt roman2! i-au atras antipatia propriilor colegi de partid dar, mai ales, pe cea a 1oscovei. ste acuzat de nationalism burghez, de legaturi cu legionarii si este arestat in anul .=85. Sase ani mai tarziu, in .=<8, a fost condamnat la moarte si executat, si asta dupa ce, in arest, ceruse sa isi continue munca in slu(ba 0artidului Comunist chiar din celula in care fusese inchis. A fost reabilitat in anul .=>5 din ordinul presedintelui de atunci al )omaniei, Nicolae Ceausescu.

:. Iosif (hisinevschi
minenta neagra a !intelighentiei! comuniste din perioada stalinista a )omaniei, Chisinevschi i-a dispretuit profund pe colegii sai romani de partid pe care-i caracteriza drept niste !aparatcici necultivati, inchistati si agresivi!. Nascut in 1asara ia, de origine evreiasca, pe numele sau adevarat - Iosif 1roitman, (hisinevschi si-a schim at numlele de familie preluandu-l pe al sotiei in momentul casatoriei, pentru a se instaura mai usor in randurile noii puteri comuniste din +omania de dupa raz oi. 1etoda a fost folosita de toti activistii trimis de 1oscova pe tancurile !eliberatoare!... /imp de trei ani detine titlul de secretar cu propaganda si cultura in cadrul CC al

0C). Atras de putere, ca mai toti cei a(unsi intr-un post important, persevereaza servindu-se de intrigile, linguselile si oportunismul sau nativ. Asa a(unge sa se catere pana in functia de prim -vicepresedinte ala Consiliului de 1inistrii al tarii. -us de val se viseaza conducator al )omaniei alaturi de compatriotul sau 1iron Constantinescu. Ambilor le-a fost dat insa sa fie invinsi si maziliti din functii de catre *heorghe *heorghiu--e(.

". *etru 8roza

Aigura complexa a comunismului, 0etru *roza este considerat si astazi un om al extremelor. Aiu al unui preot din -eva, doctor in drept la 'udapesta, om de afaceri si politician abil in efemerul guvern Averescu, *roza fondeaza in anul .="" Arontul 0lugarilor si isi face cunoscute opiniile de stanga. 'ustinator infocat al comunistilor, el nu a renuntat niciodata la o iceiurile sale, mai degra a urgheze, motiv pentru care si-a si atras porecla de $ urghezul rosu$. *etru 8roza devine prim-ministru al +omaniei in anul 1I>@, atunci cand Nicolae +adescu, general al ,rmatei +omane, este fortat sa isi dea demisia din aceasta functie de catre (omisarul *oporului, ,ndrei &isinsJ<. Sub conducerea sa, are loc abdicarea regelui 1ihai si transformarea regatului in )epublica 0opulara )omania. Comunist cu apucaturi de intelectual rasat, *roza conduce, practic, destinele romanilor pana la venire ala putere a lui *heorghe *heorghiu--e( in .=<6.

?. #mil 1odnaras
0olitrucul de mai sus a reusit sa impuste trei iepuri mari de-a lungul vietii sale. A reusit sa devina general al Armatei )omane, spion al ,niunii Sovietice si membru important al 0C). Nici acest comunist de calibru greu care ne-a marcat in mod nefericit atat istoria, cat si prezentul, nu era de origini romanesti, tatal sau fiind ucrainean iar mama germana. 0ovestea vietii sale a luat o intorsatura interesanta dupa ce cariera sa de ofiter in artilerie este intrerupta in urma unor scandaluri, tanarul la acea vreme mil 'odnaras fiind degradat si trimis la o garnizoana din 'asarabia. Acolo, a fost

contactat si racolat de miscarile militante comuniste, tradand de buna voie regatul )omaniei si devenind spion sovietic. 'e dovedeste intr-atat de atras de comunism, incat dezerteaza din post si fuge la .oscova de unde se intoarce in +omania, la finele anului 1ID@, cu misiunea de a spiona mai departe potentialul militar al tarii. Devine mem ru al *(+ si se inhaiteaza cu 8heorghe 8heorghiu-De6, Iosif +anghet si (onstantin *arvulescu, cei trei trecand prin multe aventuri precum puscarii, su minarea adevaratilor conducatori ai *(+-ului si chiar negustoria cu materiale de constructii. -upa .=8@ ocupa functia de 1inistru al Apararii. l a fost spri(initorul si asul din maneca tanarului Nicolae Ceausescu pe care l-a sustinut pentru obtinerea functiei de secretar general al CC al 0C). A fost unul dintre cei mai temuti si puternici stalpi ai comunismului din )omania. 'ustul sau troneaza si astazi in fata caminului cultural din comuna sa natala 1ilisauti, (udetul Suceava.

@. ,na *auJer
-espre Ana 0au?er, !Stalin cu fusta! - asa cum i se mai spunea in perioada de glorie - , s-ar putea scrie biblioteci intregi. Nascuta in anul .5=", la Codaesti, &aslui, sub numele de 7anna )abinsonh, Ana deprinde limba ebraica 9bunicul sau era rabin: si chiar preda intro scoala evreiasca din 'ucuresti. ste atrasa de socialism inca din tinerete si adera la miscarea in cauza inca din anul .=.<. Casatorita cu activistul comunist 1arcel 0au?er, ea se inscrie in randurile comunistilor in anul .=6#. -oi ani mai tarziu, este arestata impreuna cu sotul ei pentru activitati politice si ilegale si, dupa eliberare, ia drumul lvetiei. )evine pentru a doua oara in Aranta unde devine membra a Comiternului si se implica activ in miscarea comunista balcanica. Intoarsa in +omania, ea este arestata in anul 1ID@, si e9ecuta ? ani de detentie inainte de a fi eli erata si trimisa in Uniunea 'ovietica la schim cu un prizonier roman. Intre timp, sotul sau fusese e9ecutat in 8ulag, in urma epurarilor staliniste. )evine iarasi in )omania, in anul .=88, imbracata in uniforma sovietica, calare pe unul dintre

tancurile !eliberarii!. #ste aleasa secretara a (omitetului (entral al *(+, iar in 1I>" devine prima femeie din lume care detine functia de ministru de e9terne si pe cea de vice-prim ministru. #a este cea care semneaza fara sa clipeasca actul prin care +omania ceda neconditionat Insula 'erpilor Uniunii 'ovietice. $n tot acest timp isi creeaza imaginea unei veritabile !doamne de fier!, fiind suspectata de numeroase actiuni tenebroase indreptate impotriva statului roman. -evenita incomoda pentru *heorghiu--e( si comunistii mai moderati, Ana 0au?er este acuzata de activitati impotriva partidului, de sabotarea agriculturii, de legaturi cu legionarii si agentii straini, suficient cat sa fie scoasa in gratiile !tatucului! Stalin, unul din protectorii sai de pana atunci. ste arestata de catre comunisti, iar pedeapsa ii este comutata in arest la domiciliu. Abia in ultimii ani de viata i s-a permis sa isi castige existenta ca traducatoare la ditura 0olitica. S-a stins in urma unui cancer mamar la " iunie .=>#.

>. .iron (onstantinescu

A fost printre cele mai !intelectuale! figuri care s-au perindat prin 0artidul Comunist )oman inca de la infiintarea sa. La urma urmei, individul in cauza a fost insusi redactor sef al ziarului Scanteia, find responsabil direct cu indoctrinarea comunista a romanilor. (arierist de profesie, el a fost pe rand mem ru in 1iroul *olitic, mem ru in (( al *(+, secretar al *(+-ului. /a fel ca ma6oritatea comunistilor $de import$, a fost un activist evreu sustinut de .oscova, numele sau real fiind .eir Nohn, nume schim at de urgenta in .iron (onstantinescu odata cu intrarea in +omania, el fiind nascut la (hisinau. %bsesia sa pentru putere a fost cea care i-a creat mari probleme. 0rofitand de raportul secret prezentat de Ni?ita 7usciov la Congersul 0C,S din .=<@, 1iron Constantinescu se crede indea(uns de puternic incat sa-l dea (os pe *heorghe *heorghiu --e(. $n aceasta directie se aliaza cu $osif Chisinevschi. Nu are noroc, -e( avea inca multi sustinatori in randul

comunistilor romani. 0rin urmare, este zburat din conducerea partidului fara nicio explicatie. Steaua sa norocoasa nu apune, astfel incat este reabilitat de Nicolae Ceausescu, sub care devine ministru al invatamantului, presedinte al 1arii Adunari Nationale si rector al !Aabricii de Cadre! adica al Academiei Stefan *heorghiu.

D. ,le9andru Nicolschi
*ro a il cea mai infioratoare figura din panoplia monstrilor comunismului $de import$ trimis de Uniunea 'ovietica sa mutileze poporul roman, ,le9andru Nicolschi este sinonim cu teroarea incredi ila desfasurata in asa numitul $#9periment *itesti$ pe care l-a diri6at din um ra cu meticuozitate dia olica. A fost cel mai crud dintre toti tortionarii comunisti conform nu doar marturiilor Luciei 7ossu Longin, ci a altor mii de declaratii ale victimelor stalinismului. l este cel care-i obliga pe detinuti sa manace serpi, iar intrebarea pe care i-o adresa zilnic sefului gardienilor fiind !Azi cati morti mi-ai adus?!. 0ovestea sa incepe pe data de 6 iunie .=.<, data nasterii sale intr-o familie de evrei saraci din /iraspol, numele sau adevarat find 'oris *runberg. A facut armata la $asi, din anul .="6 aderand din tot sufletul la Comsomol, organizatia de tineret a partidului comunist. Belul si cruzimea il recomanda pentru +,B&D#N,, directia de spiona6 a NN&D-ului. *rins la prima sa misiune in +omania, decide sa-si schim e numele in ,le9andru Nicolschi. +evine in tara odata cu trupele sovietice avansand incredi il de repede in structurile de comanda si represiune ale noii puteri comuniste. $n anul .=8@ era de(a inspector general al 0olitiei de Siguranta, devenind subdirector al noii Securitati intre anii .=85-.=<". -espre crimele si nelegiuirile sale se pot scrie bibilioteci intregi. A murit in somn pe data .> aprilie .==., cu doar o zi inainte de prezentarea la 0rocuratura unde i se dechisese un dosar pentru crimele infaptuite.

!. 8heorghe 8heorghiu-De6
Nascut in anul .=#. intr-o familie saraca de muncitori barladeni, *heorghiu -e( urmeaza meseria de electrician si se lasa atras de mira(ul comunismului la varsta de 6= de ani, atunci cand se inscrie in 0C). ste arestat in anul .="" si, trei ani mai tarziu, devine lider al comunistilor din inchisori. $n timpul lui $on Antonescu este transferat in lagarul de la /argu-Iiu, acolo unde isi petrece cea mai mare parte a detentiei pe perioada celui de al doilea )azboi 1ondial. /ot aici imparte celula cu un alt detinut celebru, nimeni altul decat viitorul presedinte Nicolae Ceausescu, cel pe care il initiaza in !tainele! doctrinei comuniste. /ider politic influentat puternic de politica lui 'talin, De6 devine presedinte al tarii in anul 1I@!, nu inainte de a epura partidul de mem rii factiunii moscovite ai caror lider era nimeni alta decat ,na *auJer. De6 este artizanul eli erarii +omaniei de catre ocupatia sovietica si tot el da primele semne de $re eliune$ fata de .oscova, atunci cand respinge ideea unei +omanii care sa devina $granarul$ locului sovietic. -e( este cel care pune bazele Combinatului Siderurgic de la *alati, a fabricilor care sa sustina industria grea si chiar inchide ditura Cartii )use din )omania. 0e de alta parte, -e( este artizanul a mii de arestari si morti din randul intelectualilor si a !asa-zisilor! dusmani ai poporului, atitudine care il transforma in ochii romanilor intr-un veritabil dictator. Si totusi, comunismul promovat de -e( este unul de factura nationalista, el facand referiri fatise la 'asarabia romaneasca si chiar demareaza relatiile diplomatice cu S,A in plin razboi rece. 8heorghe 8heorghiu-De6 s-a stins in anul 1I?@ de un presupus cancer la ficat, Ion .ihai *acepa sustinand, insa, ideea unei iradieri in timpul unei vizite a liderului roman la .oscova, asta ca urmare a politicii sale tot mai independente. $n urma sa, venea cel care avea sa duca )omania in regretabila ! poca de Aur!, prote(atul lui -e(, Nicolae Ceausescu.

1. Nicolae (eausescu
,ltimul lider comunist al )omaniei este, cu siguranta, si cel mai controversat dintre toti comunistii care s-au perindat in primul sau in cel de-al doilea esalon al 0artidului Comunist )oman. Nascut la 6> ianuarie .=.5 intr-o familie de tarani din Scornicesti, (udetul %lt, Ceausescu pleaca inca de la varsta de .. ani la 'ucuresti, acolo unde se anga(eaza ca ucenic intr-un ateplier de cizmarie. La numai .8 ani devine membru al 0C), iar un an mai tarziu, in .="", este arestat pentru prima oara, fiind acatalogat drept agitator in timpul unei greve. Din 1ID>, arestarile se tin lant pentru tanarul Nicolae (eausescu, iar in anul 1ID?, este incarcerat la Doftana. Desi este eli erat destul de repede, in 1I>D, el este inchis din nou pentru activitati su versive in slu6 a comunistilor, de data aceasta la -argu - Ciu, chiar in celula celui care avea sa ii devina mentor, nimeni altul decat 8heorghe 8heorghiu-De6. Aflat tot timpul in umbra influentului -e(, Ceausescu devine ministru al agriculturii in anul .=8@, ocazie cu care se ocupa direct de reprimarea taranilor ce se opuneau colectivizarii. Ascensiunea sa incepe odata cu eliminarea factiunii moscovite si a Anei 0au?er, moment in care este numit membru al Comitetului Central al 0artidului 1uncitoresc )oman. $n .=<8, el devine mebru deplin al 'iroului 0olitic al 01) si a(unge rapid omul cel mai important al factiunii, dupa -e(. /a doar trei zile dupa moartea lui 8heorghe 8herghiu-De6, (eausescu preia puterea dar si ideile mentorului sau. ,stfel, (eausescu continua politica independenta fata de .oscova, momentul culminat al

acestei tendinte fiind electrizantul discurs din anul 1I?:, discurs prin care liderul roman isi facea cunoscuta opozitia fara de invadarea (ehoslovaciei de catre trupele sovietice. A fost, poate, momentul de glorie al lui Ceausescu si, de asemenea, momentul care i-a adus un val extraordinar de simpatiei atat in tara cat si peste hotare. Ceausescu isi continua demersurile si se opune, in anul .=@8, tuturor propunerilor sovietice in cadrul delegatiei CA ). 1ai mult, legaturile diplomatice cu S,A, $srael, Aranta, *ermania Aederala si Comunitatea uropeana il aratau ca pe un lider anti - moscovit. Cu toate acestea, o schimbare ma(ora in conceptiile liderului comunist are loc odata cu vizitele in Coreea de Nord si China din anul .=@.. Aascinat de modelul comunist nord-coreean, Ceausescu vrea cu orice pret sa schimbe )omania intr-un stat socialist model. l este artizanul demolarii si reconstruirii satelor, a daramarii sau mutarii bisericilor importante, a intaririi Securitatii si a introducerii unui puternic aparat de propaganda comunista. (eausescu incepe sa dea primele semne de pierdere a contactului cu realitatea inca din anii "3. (ultul personalitatii sale nu se poate compara decat cu cel al lui ;itler, .ao sau 'talin. Scriitorii sunt indemnati sa compuna ode dedicate !celui mai iubit fiu al poporului!, elevii, studentii si muncitorii sunt inghesuiti pe stadioane si obligati sa defileze asemenea celor din China si Coreea, in spectacole grandioase care sa ridice in slavi realizarile lui Ceausescu. 1anualele scolare ii dedica pagini importante iar programul /& se reduce la 6 ore dedicate exclusiv !meritelor! familiei Ceausescu.

+ealizarile saleE canalul Dunare - .area Neagra, -ransfagarasanul, metroul ucurestean, zecile de mii de locuri impovareaza +omania peste puterile ei. Datoria e9terna se ridica la circa 1D miliarde de dolari, moment in care $carmaciul +'+$ decide sa o achite cu orice chip si in mod rapid. ,stfel, incepea perioada ratiilor la alimente, a e9porturilor masive de grane, materie prima, masini, armament, intr-un cuvant, tot ceea ce putea fi e9portat. Ceausescu intentiona chiar sa interzica prin lege posibilitatea de a contracta imprumuturi din afara tarii si chiar isi manifesta intentia de a ridica la 'ucuresti o filiala a 'ancii 1ondiale. -oreste chiar sa readuca in tara intelectualitatea din diaspora. $n acest sens, ii propune lui 1ircea liade sa revina in tara si sa preia conducerea celui mai mare institut de studii indice si de istorie a religiilor pe care ar fi urmat sa il

construiasca, dar este refuzat de marele scriitor roman. (aderea lui (eausescu are loc in luna decem rie a anului 1I:I, +omania fiind ultima tara din locul comunist in care are loc schim area regimului politic. De altfel, este si singura tara in care schim area a avut loc pe cale violenta. Aaptul ca liderul comunist pierduse contactul cu realitatea din tara este dovedit din plin de incercarea sa de a convinge masele sa il urmeze. Nici discursul sau televizat in care sustinea ca miscarile din /imisoara sunt actiuni regizate de agentii straini, nici mitingul din 0iata )evolutiei nu mai pot, insa, sa il salveze. )omanii isi doreau schimbarea. Ceausescu este arestat la /argoviste, acolo unde este (udecat sumar 9in fapt un simulacru de proces: si executat in ziua de Craciun a anului .=5=. ! poca de Aur! se sfarsise. ,rma lunga perioada a tranzitiei catre capitalism.
********************************************************

.5 decembrie 6##=

,mintiri din #poca de ,ur

Foto (?) /a o prima vedere, acest demers pare izar, dar noi nu-l consideram lipsit de sens. (opii, adolescenti sau (foarte) tineri 2 asa eram noi, editorii D#'()*#+,.ro, in pragul anului 1I:I. (e-si poate aminti un pusti sau o fetita de I-13 ani din #poca de ,ur% s-ar putea sa va intre ati voi. #i ine, foarte multe, si de fapt 2 credem noi 2 ceea ce a fost esential. ,sadar, inspirati de proiectul cinematografic al lui (ristian .ungiu, in acest penultim episod al maratonului R Descopera adevarata istorie a +omanilor S va prezentam cateva povesti si impresiiE candide, dar cat se poate de verita ile, ce fac parte din istoria +omaniei de acum !3 (si ceva) de ani, asa cum am trait-o noi. Daca cineva m-ar provoca sa-mi rezum amintirile din timpul comunismului in trei cuvinte, i-as raspunde fara ezitareE foame, frig si intuneric. Am copilarit intr-un cartier marginas al 'ucurestiului, unde apa calda si caldura erau un lux, curentul electric se intrerupea cand iti era noaptea mai draga, iar pe rafturilei alimentarei sedeau praful si celebrele, pe atunci, tacamuri 9resturi de pui:, salam de soia si nechezol 9un echivalent insipid si dubios al cafelei:. )etrospectiv, vad astazi asa-numita #poca de ,ur precum o neguroasa si nesfarsita iarna - din pricinile mentionate mai sus, anotimpul alb era intotdeauna cea mai crunta perioada de peste an. % iarna S rosie T in care toata lumea mima cate ceva; ei, 0artidul si /ovarasul, se 9pre:faceau, an de an, ca idealul utopic si absurd al lui 1arx, omul multilateral dezvoltat, e din ce in ce mai aproape, date fiind maretele realizari socialiste, noi ne prefaceam ca traim bine, liberi si fericiti. Asta pana cand, in vreun fel sau altul deran(am ceva, iar atunci organele de control si represiune 9de la meschinii activisti de 0artid pana la 1ilitie si sinistra Securitate: ne pedepseau cu supra de masura.

$mi aduc aminte de o intamplare din scoala generala - ma (ucam impreuna cu colegii, in recreatie, iar la un momentdat am luat buretele, imbibat cu apa si praf de creta, de pe tabla si am vrut sa arunc cu el dupa un coleg. Nu stiu cum am facut, dar am nimerit tabloul -ovarasului Nicolae (eausescu, tablou care domnea precum o icoana in fiecare clasa. +oaiele din burete s-au scurs pe mutra iubitului Conducator si s-au uscat, schimonosindu-i si caricaturizandu-i figura. /ovarasa invatatoare si o multime de alti tovarasi profesori din scoala au explodat; in clasa noastra, nu se stie cum, tabloul era protapit undeva foarte sus si nicio scara disponibila in acel moment in scoala nu a(ungea acolo pentru ca cineva sa curete chipul man(it. 0entru involuntara mea subversiune am fost aspru sanctionat; parintii mi-au fost chemati la scoala pentru a fi mustrati in fata colegiului profesoral, mi-au dat nota > la purtare si, intr-o comico-a surda ceremonie, mi-au luat cravata de pionier 9situatie in care, spre hazul alor mei, am stat un semestru:. 0e vremea aceea, avem un coleg de clasa, Spanu, care desena pe ascuns avioane cu zvastici pe ele - o nebunie de neinchipuit. 1-am apucat sa desenez si eu cu el. Ceea ce nu m-a impiedicat ca, atunci cand, la limba romana, am avut drept tema sa compunem o poezie cu subiect la alegere, sa fac un elogiu in versuri - prima mea poezie - inchinat zilei de 6> ianuarie 9ziua de nastere a multiubitului Conducator:. #ra totul un cosmar% (u siguranta, nu0 Atata vreme cat renuntai la spiritul critic in tot ceea ce inseamna spatiu civic si-ti cautai eliberari si libertati interioare in carti si idei 9atatea la cate puteai avea acces intr-un regim care cenzura tot ce parea !suspect!:, puteai trece nevazut si nebagat in seama de sistem. $n aceasta ordine de idei, tanara filosoafa romana 'randusa 0alade a dezvoltat un concept foarte adecvat pentru #poca de ,urE li ertatea minimala 9aici intrand arhicunoscuta #uropa /i era, grupul de meditatie transcedentala a lui 0etre /utea, concertele roc? si festivalurile de film de la Costinesti sau banalele cleveteli in familie sau intre prieteni:. $n ceea ce ma priveste pe mine, am fost un copil de multe ori fericit; blocul in care am copilarit a fost construit si ocupat in .=@= numai de cupluri tinere, care un an sau doi mai tarziu au... procreat. Am avut, asadar, o gasca uriasa de prieteni si prietene, iar comunismul nu a reusit sa ne strice 9intru totul: copilaria.

de .arc Ulieriu (n. 1I:3) 1ultumim din inima 0artidului2 Anii N@# au fost draguti. Am amintiri placute din ei, dar nu stiu daca pentru ca situatia era cu adevarat destul de buna - economic vorbind - sau pentru ca o priveam cu ochii naivi si gata sa se bucure de orice ai copilariei, iar parintii, bietii de ei, incercau sa ne tina departe de problemele cu care se luptau ei, ca doar eram copii. 0robabil din toate aceste cauze. Ca sa vezi ce tin minte oamenii din copilaria lor; o amintire dulce de atunci e ser etul 9pentru ca, dupa aceea, n-am mai avut mult timp parte de el:. In anii Q"3, se gasea ser et de cel putin zece feluri - cu arome artificiale, evident, dar nu ne sinchiseam noi pe atunci de asta -, care se vindea nu in borcane, ci in niste ciudate cutii din plastic opac, albastru sau galben, cu o forma cum nici n-am mai vazut de atunci. $ar bunica noastra dinspre mama ne dadea serbetul uns pe paine - iarasi o chestie ciudata. -ar era bun. ,poi au venit anii Q:3 si n-a mai fost asa frumosF dar, iarasi, cauzele arau amestecate; si situatia se deteriorase, (eausescu isi pusese in cap sa plateasca datoria e9terna a +omaniei, drept care cred ca peste :3L din productia de orice mergea la e9port, iar noi ne ateam pe ce ramaneaF iar pe de alta parte, acum si eu priveam situatia cu ochii intransigenti si intoleranti ai adolescentei. 'pre sfarsitul anilor Q:3 - in 1ucuresti, cel putin - lumea aproape ca nu mai vor ea despre

altceva decat despre dificultatile procurarii celor necesare vietii de zi cu zi si despre frustrarile aferente. $mi amintesc cum odata am stat, mai bine de doua ceasuri, iarna, la o coada la oua si s-au terminat inainte de a cumpara si euF am venit acasa plangand, cu impresia oribila ca-mi irosisem doua ceasuri din viata absolut degeaba, fara a izbuti sa contribui cu ceva la aprovizionarea familiei. %bsesia procurarii hranei prin sacrificiul ritualic al !statului la coada! ne isterizase pe toti. -ar, pana la urma, nu era chiar totul neplacut. Din unele puncte de vedere, chiar duceam o viata mai sanatoasa decat multi adolescenti de azi. -uminica - singura zi libera din saptamana, fiindca aveam scoala si sambata -, cum la televizor n-aveam ce vedea, plecam la patinoar, iarnaF la strand, varaF in parc sau !la baschet in curtea scolii!, in celelate anotimpuri. Si ne distram, uitand de toateF spuneam zeci de bancuri - trei sferturi erau dintre cele politice, care erau si cele mai hilare - si radeam pana nu mai puteam. Si uite asa, mai plangand, mai razand, au trecut 66 de ani de viata in societatea socialista, din care trebuia sa facem - dupa expresia repetata pana la saturatie in discursurile persona(elor politice ale vremii - o societate socialista multilateral dezvoltata. N-am mai a(uns pana acolo - din fericire - pentru ca a venit revolutia si, in loc sa construim in continuare socialismul, ne-am apucat sa 9re:construim capitalismul, ceea ce facem si in momentul de fata.

de .ihaela 'tanescu (n. 1I?") Am cravata mea, sunt pionier2 Aveam doar .# ani in decembrie 5=, asa ca o vedere clara si obiectiva asupra comunismului din acei ani mi-ar fi imposibil de realizat. (a orice copil nascut in perioada predecem rista, imi amintesc, mai degra a, de penarele de lemn, de cerneala $*elican$, de husele de anca si de halatele pe care le im racam la orele de chimie si la cele de I-*, de clasoarele cu tim re si de surprizele de colectie din gumele de mestecat turcesti si ara esti. $mi amintesc de uniforma de soim al patriei, apoi de cea de pionier, de cantecele pionieresti pe care, sincer, le-am repetat de atatea ori incat nici acum nu le-am uitat. $mi amintesc de serile petrecute la lumina lampii cu gaz sau a lumanarilor, de cartile lui Iules &erne si ale lui Alexandru 1itru, de pra(iturile !ponci!, facute din resturi, sau de brifcorul care costa doar 6 lei si <# de bani. $mi amintesc discurile de vinil pe care erau inregistrate povestile !1otanului incaltat!, ale !Copiilor capitanului *rant! sau celebra !0etrica si lupul!. Cine poate uita desenele animate cu 1ihaela si Azorel, Lole? si 'ole?, Lupul si iepurasul din !Nu pagadi zait! sau serialele poloneze !Arabela! si !Norii negri!? Cartile de colorat, soldateii de plastic, mingea de "< de lei, (ucariile chinezesti cu cheita si trusa %pti? din care puteai mesteri tot felul de lunete si binocluri. (ozile la paine, lapte, carne si altele nu ma impresionau. Doar ca ma plictiseam groaznic asteptand sa a6ungem $mai in fata$. Nu stiam alternativa, asa ca eram convins ca totul este

normalitate. Chiar imi placeau crevetii vietnamezi, conservele de peste si painea intermediara unsa cu marmelada. $mi amintesc vag chiar si momentul in care programul /& s-a redus la doua ore dedicate exclusiv osanalelor pe linie de partid si murmurele oamenilor care se intalneau la piata. Cineva aruncase zvonul ca asa va fi de acum incolo si ca nu vom mai avea parte de !varietati! decat de )evelion. , fost o lume diferita, cu unele si relele ei, pe care mintea unui copil nu le putea discerne. A fost o lume cu un sistem de valori opus celui de astazi, la care noi, cei mici pe atunci, am minti daca am spune ca nu ne adaptasem. $n fond, in anii copilariei, chiar este posibil totul...

de ,drian Nicolae (n. 1I"I) /rei culori cunosc pe lume2 Nu vreau inapoi (omunismul. 'unt nostalgic doar dupa padurile copilariei mele... 0entru mine, )evolutia din N5= 9pardon, lovitura de stat mascata de moartea si suferintele a mii de romani nevinovati: a venit pe cand aveam taman ." ani (umatate. 0rin urmare, o buna parte din copilaria mea s-a petrecut in perioada socialist-comunista a )omanieiF am prins ultimii ani din regimul lui Ceausescu. -espre perioada neagra a stalinismului, aveau sa-mi povesteasca, tristi, buniciiF imi aduc aminte si acum sudalmele crancene ale bunicului meu 9-umnezeu sa-l odihneasca2: la adresa sacalilor rosii care i-au luat cu forta caii, vacile si alte animale la colectiv. (ine ii mai pastreaza in memorie pe taranii autentici, cunoaste relatia indescripti ila pe care o aveau acesti oameni a soluti cu animalele din ograda.

-upa cum se poate vedea din fotografia alb-negru de mai (os, facuta acum multi ani, nu am scapat nici eu de cravata rosie atarnata de gat. Ca orice alt copil din generatia mea, am frecventat si organizatia micilor cercetasi ai regimului comunist, denumiti pompos si total aiurea, *ionieri... de parca activam in domenii de pionierat ale stiintei si cunoasterii sau e9ploram cine stie ce taramuri ascunse%0 Sincer va spun, ma incearca un serios sentiment de nostalgie cand imi aduc aminte de perioada aceea. % fi din cauza ca se suprapune cu anii frumosi ai copilariei, nu stiu ce sa va spun.... 0arca pe atunci oamenii erau mai buni, mai destepti, mai uniti, mai frumosi si chiar mai aproape de -umnezeu, in ciuda ateismului oficial propagat cu aplomb peste tot. Nu erau atat de disperati dupa avere si faima, precum dezorientatii din prezent. Nu erau atat de grabiti. Nici nu erau cretini, analfabeti, dezaxati sau mitocani, cum sunt - in opinia mea - ma(oritatea romanilor din zilele noastre. Nu aveau :3 de canale -&, sute de reviste si ziare, nu e9ista Internet. *rin urmare, vroiau, nu vroiau, mai deschideau o carte, mai vedeau un spectacol de teatru, macar din plictiseala decat din convingere, si tot era un lucru un la final. Aara atat de mult stres si factori externi deran(anti, erau obligati sa-si vorbeasca si sa se priveasca mai mult. Alt aspect pe care azi, din nefericire, l-am pierdut. Aceasta este insa o alta poveste, si va spun ca mi-ar lua pagini intregi daca intru in ea. ,na peste alta, ca tot e la moda sa regreti ceva din perioada vechiului 9%h, -oamne, cum au trecut 6# de ani?: regim, eu regret aerul de atunci. ra mai curat. Nu existau atatea masini care sa ne ucida si sa ne imbatranesca incetul cu incetul, cum se intampla azi. Si inca un aspect care vad ca scapa tuturor, nostalgici sau nu; %ameni buni, pe atunci, )omania avea inca o Natura relativ intacta. .untii si dealurile erau impadurite, e9istau zone sal atice, unde te puteai delecta cu aparitia fugara a animalelor salbatice. Cand ma uit la halul in care a a(uns astazi mediul ambiental al )omaniei, regret din tot sufletul perioada in care vana doar Ceausescu si acolitii sai, iar vilele si casoaiele care apareau in rezervatiile naturale tarii, se puteau numara pe degetele mainilor. Atat. Sper sa fiu iertat si inteles...

de Nicu *arlog (n. 1I"?) 0artidul, Ceausescu, )omania 0entru ca nu aveam mai mult de doi ani la )evolutie, pare o nebunie sa imi dau cu parerea referitor la Comunism, din perspectiva nostalgica. /otusi, felul in care doctrina, viata si oranduiala acelor vremuri sunt percepute de tinerii zilelor noastre, cei care nu au prins perioada respectiva, ar putea fi la fel de relevant ca amintirile de atunci ale parintilor si bunicilor nostri. Asta acum, cand intre generatii exista probleme de comunicare si intelegerea acestei perceptii ar putea servi la identificarea radacinilor conflictului. La fel ca toti cei de un leat cu mine, am aflat despre comunismul romanesc de la rudele mai inaintate in varsta, din unele lecturi, din filme si din anumite reporta(e si emisiuni televizate. -esi raportul binerau din toate aceste informatii la care am avut acces inclina simtitor balanta spre partea negativa a lucrurilor, am inteles ca, in )omania, comunismul a avut si partile lui bune. Stiu ca in comunism granitele spre occident erau inchise, accesul fiind permis, greoi si controlat, numai catre 'ulgaria, ,ngaria, )-* si ,)SS. Asta era valabil si pentru produsele de orice fel. *rogramul -& dura zilnic de la ora !3 pana la ora !! si includea e9clusiv 6urnalul de stiri si $(antarea +omaniei$ sau congresele de partid filmate. -e asemenea, curentul electric era intrerupt frecvent, chiar noptile, copiii fiind siliti sa studieze la lumina lumanarilor. Caldura si apa calda lipseau, de asemenea, in instante repetate. 1ancarea era putina, iar cozile la carne si lapte se intindeau pe distante foarte mari, asteptarea era indelungata, multe produse se rationalizau si multi oameni ramaneau pagubiti. Aemeilor le erau interzise intreruperile de sarcina, lege care a condus la un adevarat genocid, deoarece multe gravide apelau la metode empirice de avort, ceea ce provoca, adesea, infectii si decese. /i ertatile erau ingradite, libertatea de expresie si de opinie nu existau, iar abaterile erau aspru pedepsite. Cenzura functiona draconic in presa, cinematografie, teatru si literatura. Securitatea urmarea tot, infricosa si executa arestari abuzive, aruncand oamenii in puscariile comuniste, de iad. 1ilitia batea abuziv suspecti si, uneori, martori. Se organizau silit

manifestatii de adoratie fata de conducator, iar cei care doreau sa paraseasca tara erau considerati dusmani ai poporului. Cu siguranta lucrurile rele erau in numar mult mai mare... si multe alte exemple mai pot fi date. $n acelasi timp, comunismului i se gaseste o oarecare cautionare prin ceea ce s-a construit propriuzis in perioada acestui regimF prin perenitatea lui in sensul bun. /rebuie sa vedem si sa recunoastem ca I3L din ceea ce e9ista astazi in +omania si in 1ucuresti - cladiri, drumuri, poduri, ara6e, constructii de orice fel, linii de metrou, de tramvai si trolei uz, adica infrastructura, (asa *oporului, a doua cea mai mare cladire din lume, toate acestea au fost construite si puse la punct in timpul comunistilor 9desigur, ne putem intreba cum ar fi aratat )omania daca comunismul nu ne-ar fi trecut niciodata granitele:. -e asemenea, toata lumea avea locuinte, proprietate personala, sau cu chirie modica la stat. /oti aveau locuri de munca, erau luati de pe strazi si integrati in sistem. ra o inregimentare fortata, dar nimeni nu era lasat pe dinafaraF constiinta comuna ce caracteriza societatea comunista avea loc - aparent - pentru toti. Infractionalitatea era foarte scazuta sau controlata, masurile militiei impotriva talhariilor si a altor incalcari de legi fiind neinduratoare./oti oamenii beneficiau de asistenta medicala gratuita, nu trebuiau sa aiba bani pentru a face o vizita la medic si a li se rezolva problemele de sanatate. Cel mai important, infrastructura romaneasca de astazi are la baza, in conceptia mea si atat cat am putut intelege, eforturile unificate ale oamenilor din timpul comunismului. Ca un exemplu al eficientei masinii de lucru comuniste, recent am aflat despre o comparatie graitoare intre construirea de acum 66 de ani a 0asa(ului ,nirii si travaliul prin care trece formarea celui din 'aneasa zilelor noastre. Cel dintai a fost finalizat in .=5@, dupa "8 zile de munca, iar !al nostru!, mult mai scurt, nu s-a terminat nici dupa doi ani si (umatate de chin, soldandu-se si cu o viata pierduta. Nu in ultimul rand, se zvoneste ca in decembrie N5=, Nicolae Ceausescu reusise sa acopere in intregime datoriile externe ale tariiF pentru ca tot traversam o perioada in care se vorbeste mult despre rata uriasa de indatorare a )omaniei. Cu bunele lui, cu relele lui, comunismul a fost, in mare, un episod destul de intunecat din istoria romanilor, anuland individul si procedand la negarea naturii sale. Aplicat poate mai flexibil, mai putin extremist, cu o comunicare deschisa spre lumea exterioara, oamenii l-ar fi perceput altfel si poate ca nici nu ar fi fost inlaturat la fel de violent. Altfel spus, ideologia suna seducator, insa punerea ei in practica a produs cu totul altceva fata de ce promiteau manualele.

de ,le9andru 'afta (n.1I:")

TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT
'*UN#--I *,+#+#,0 0ovesteste-ne si noua cele mai pregnante amintiri care ti-au ramas din comunism 9daca te-ai nascut inainte de .=5=: sau cum percepi tu comunismul romanesc din perspectiva povestilor si amintirilor celor dragi tie 9daca te-ai nascut dupa )evolutie:. Crezi ca era mai bine sau mai rau pe vremea