Societate civila si democratizarea

1. Definirea conceptului de societate civila. O definitie reuseste, cu greu, sa surprinda, in mod satisfacator, continutul unui concept, mai cu seama daca acesta nu e suficient de elaborat. Totusi, pentru a facilita intelegerea obiectului temei de fata, nu putem evita o incercare de definitie. Ea este, de fapt, o sinteza a ideilor mentionate anterior. Astfel, se poate afirma ca societatea civila este o sfera (un spatiu, domeniu) a vietii sociale, reglementata de o anumita ordine legala (un set de reguli, cutume), dar "autonoma" in raport cu statul, in care se manifesta spontan initiativa voluntara a indivizil or si grupurilor umane, intr-o diversitate de forme de organizare/asociere (economice, profesionale, politice, civice, culturale, educative, religioase, informationale, etc.) cu scopul satisfacerii intereselor, aspiratiilor private si de grup . 2. Contributia lui G.W.F. Hegel la fundamentarea conceptului de societate civila . Sub raport conceptual, de abia o data lucrarea lui Hegel, Prelegeri de filosofie a dreptului (1821), se foloseste termenul de societate civila. Sub influenta lui Adam Ferguson, Hegel a inlocuit termenul de "civilizat" prin "civil", cu sensul determinat al acelei societati care se opune societatii "primitive". In Prelegeri de filosofie a dreptului , Hegel a abordat, in mod remarcabil, cateva probleme de maxima importanta pentru statutul societatii civile. a) Prima dintre acestea se refera la temporalitatea societatii civile. Spre deosebire de cei care concepeau societatea civila ca pe o conditie "naturala" a libertatii umane, Hegel a inteles societatea civila ( brgherliche Gesellschaft) ca sfera produsa istoric a vietii morale, care cuprinde economia, clasele sociale, corporatiile si institutiile de administrare a bunastarii (Polizei) si dreptului civil. Necesitatile sociale arata clar ca societatea civila nu este un substrat, un dat anterior si invariabil al vietii, care exista in afara spatiului si timpului, ci, din contra, produsul, rezultatul unui proces lung si complex de transformari istorice: "Crearea societatii civile este produsul lumii moderne ". b) O a doua problema importanta este realizarea unei diferentieri nu doar semantice, ci si conceptuale intre stat si societatea civila, prin delimitarea relativ neta a celor doua sfere ale societatii. Astfel, societatea civila se situeaza intre familia traditionala (confruntata cu un proces de slabire a solidaritatii) si stat (conceput ca nivel superior de dezvoltare): "Societatea civila este diferenta care intervine intre familie si stat, desi desavarsirea ei este mai tarzie decat aceea a statului, caci fiind diferente, ea presupune mai intai statul, pe care, pentru ca sa subziste, ea trebuie sa-l aiba in fata ei drept ceva de sine statator. Creatia societatii civile apartine, de altfel, lumii moderne, care abia recunoaste tuturor determinatiilor Ideii indreptatirea lor. Cand statul este reprezentat ca o unitate ce se duce la viata in comun, prin aceasta se are in vedere numai determinatia proprie societatii civile" 3. Afirmarea organizatiilor societatii civile ca forme de asociere umana: gradul de existenta formala a organizatiilor societatii civile; diversitatea organizatiilor societatii civile; importanta dimensiunii lor numerice . Gradul de existenta formala a organizatiilor societatii civile . Aparitia societatii civile este rezultatul unei miscari spontane si creatoare a cetatenilor, care instituie forme de asociere(independente de asociatiile permanente create prin lege, cum sunt comunele, orasele etc.), realizate pe plan local, national, regional sau mondial, cu existenta limitata sau nu in timp, avand obiective politice, economice, profesionale, civice, culturale, religioase etc .. In general, organizatiile societatii civile se disting de grupurile informale sau constituite ad-hoc printr-un anume grad de existenta formala (institutionala) . Ele sunt structuri oficiale, institutionalizate, cu o definire stricta a misiunilor, obiectivelor si campurilor de actiune. Este vorba de grupuri auto-organizate, miscari si indivizi relativ autonomi, care constituie un numar mare de organizatii "specializate" in cat mai multe domenii, ce privesc organizarea si administrarea societatii umane. Ca forme asociative, organizatiile civice nu sunt parti ale unei institutii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Diversitatea organizatiilor societatii civile, ca forme de asociere umana . Asociatiile si organizatiile societatii civile sunt de o mare diversitate (organizatii neguvernamentale, organizatii comunitare, asociatii profesionale, sindicate, organizatii politice, cluburi civice, cluburi sociale si sportive, fundatii, ligi, federatii, institutii culturale, miscari ecologiste, organizatii filantropice, organizatii religioase, media etc.), constituind temelia unei democratii functionale. Criteriile care stau la baza diversitatii lor sunt: marimea grupurilor de oameni pe care ii reprezinta; forma lor de organizare; functiile pe care le indeplinesc; intinderea geografica a actiunilor lor; nivelul resurselor de care dispun; experienta lor istorica; contextul lor cultural; programele, ideologiile si tacticile lor. Prin intermediul formelor de manifestare diverse, oamenii se exprima public si incearca sa promoveze o gama larga de interese (economice, culturale, educative, profesionale, civice, politice etc.). Aceste forme de organizare alcatuiesc o pluralitate de centre de interese si de putere in cadrul societatii si actioneaza, in functie de natura scopurilor propuse, in alianta sau in opozitie unele cu altele sau cu puterea de stat instituita. Importanta dimensiunii numerice a organizatiilor societatii civile . Puterea societatii civile sta in numarul organizatiilor care o compun. Se estimeaza ca, in prezent, sunt trei milioane de organizatii ale societatii civile (numai in S.U.A. sunt circa un milion de astfel de organizatii), unele avand un numar mare de membri (ex. National Wildlife Federation

are intre trei si sase milioane de membri; Friend of the Earth, organizatie ecologista militanta - peste un milion de membri, localizati in 60 de tari). 4. Strategii folosite de societatea civila (organizatiile societatii civile) pentru atingerea obiectivelor urmarite. Caracteristici. Organizatiile societatii civile folosesc anumite strategii pentru atingerea scopurilor lor. In general, se utilizeaza patru strategii si anume: - strategia "respingerii", care refuza acele masuri si actiuni statale considerate ca defavorabile oamenilor si comunitatilor carora ei apartin (ex. organizatiile antiglobalizare); - strategia "conformista", respectiv atitudinea de a mentine sau intari, mai mult sau mai putin, regulile existente ale unor politici nationale, regionale sau globale, in conformitate cu nivelul de realizare a intereselor membrilor lor. Multi di ntre cei care fac lobby pentru antreprenori si asociatii profesionale adopta o conduita conformista; - strategia "reformista", adica aceea prin care se doreste corectarea disfunctionalitatilor din regimurile existente, pastrandu-se intacte structurile sociale care le sustin. Grupurile social-democrate, institutiile de cercetare, consumatorii, aparatorii drepturilor omului, organizatiile umanitare, sindicatele au o agenda reformista; - strategia "transformista" (radicala) , care vizeaza infaptuirea obiectivelor lor cele mai generale prin transformarea ordinii sociale. De regula, radicalii sunt desemnati ca "miscari sociale" si includ in randurile lor o gama variata de organizatii, cu ideologii diverse (anarhistii, fascistii, organizatiile feministe radicale, pacifistii etc.), aflate in opozitie cu statul, cu valorile liberale. 5. Rolul societatii civile de intarire a legitimitatii si de consolidare a democratiei. Caracteristici si obiective urmarite. O societate democratica reala se construieste in timp indelungat. Un prim pas, insa, pentru o democratie functionala il reprezinta institutiile si mecanismele democratice, iar societatea civila, in acest context, actioneaza ca un mecanism reglator pentru societatile democratice. Acest rol se materializeaza prin: controlul activitatii institutiilor statului; colaborarea cu institutiile statului. Controlul activitatii institutiilor statului . Societatea civila este, pe buna dreptate, interesata in eliminarea puterii absolute a statului si in controlul institutiilor sale, in primul rand pentru ca, pe masura ce puterea sa creste, statul poate deveni o sursa de amenintare pentru securitatea individuala. Aceasta dimensiune a rolului mentionat al societatii civile urmareste: a) sa supravegheze exercitarea puterii in statele democratice; b) sa contribuie la democratizarea statelor autoritariste. In acest sens, societatea civila isi creeaza structuri proprii prin care controleaza/monitorizeaza eventualele abuzuri si incalcari de legi comise de catre guvernanti, pe de o parte, si prin oferte de alternative, altele decat ale partidelor, pe de alta parte.

Societatea civil n Romnia, din 1990 pn n prezent

Conform lui Marc Chevrier (Une grand oublie: socit civile), societatea civil reprezint ansamblul raporturilor interindividuale, a structurilor familiale, sociale, economice, culturale, religioase, care se dezvolt n societatea dat, n afara cadrului i interveniei statului. Aceasta cuprinde forme asociative de tip apolitic i care nu sunt pri ale unei instituii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaiile nonguvernamentale asociaiile sau fundaiile, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societii civile, care intervin pe lng factorii de decizie, pe lng instituiile statului de drept pentru a le influena, n sensul aprrii drepturilor i intereselor grupurilor de ceteni pe care i reprezint. ncadrare istoric i geopolitic Sociologul american Amitai Etzioni, fondator, n 1991, al revistei The Responsive Community, care este un critic acerb al vieii politice americane, al proastei medieri operate de partidele tradiionale i al legturilor de complicitate evidente ce unesc parlamentarii pe de o parte, i grupurile de presiune i puterile finaciare pe de alt parte, consider Statul i economicul ca fiind incapabile de a restaura solidaritatea pierdut a indivizilor. ntr -un astfel de context, el propune ca necesar modificarea regulilor societii moderne i redarea unui sens nou ideii binelui comun. Pentru el, societatea civil reprezint mediul n care se afl mijloacele de provocare a acestei schimbri. O tendin asemntoare, de data asta programatic, descoperim i n principiile constitutive ale Uniunii Europene, sub forma conceptului de multilevel governance. Aceasta este, n literatura de specialitate, o nou teorie a integrrii europene, alturi de neofuncionalism, interguvernalism, neoinstituionalism. Uniunea este definit, prin prisma acestei teorii, ca prima form politic postmodern la nivel internaional. Uniunea European este conceput astfel

ca o entitate complex, unde statele rmn actori principali, dar nu unici. Aadar, ceea ce numim convenional SOCIETATEA CIVIL ncepe s capete o importan fr precedent n noile paradigme politice, n care statului piramidal i se adaug un model policentric reelar, diferit de sistemul centralizat. Societatea Civil neavenit Aceeai schimbare de sistem o cer i partidele politice, dar acestea se gndesc doar la schimbarea sistemului poli tic actual (PDL&Co), deci se ntrevede, nc de pe acum, o pregtire de confiscare a posibilelor rezultate finale ale revoltei, de ctre actuala opoziie. Ceea ce nu va mai fi la fel de simplu ca pn acum, pentru c deja populaia a nceput s se organizeze n structuri de societate civil. n paralel cu manifestaiile eclectice din Piaa Universitii, au ieit la iveal, n numr mare, noile formaiuni, organizate sub forma unui forum civic, intitulat Consiliului Naional al Societii Civile. Prima manifestaie a acestui forum a avut loc n faa Guvernului, pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii. Numrul participanilor a fost de 14.000 15.000 (6.000 7.000 dup comunicatele Jandarmeriei!) i a continuat cu un asalt asupra Televiziunii. Structurile care au aderat la noua societate civil sunt n numr de 40 i sunt alctuite din federaii i uniuni sindicale din sntate, nvmnt, justiie, armat, poliie, pensionari, asociaii, fundaii etc. T rei detalii atrag atenia asupra faptului c societatea civil a devenit neavenit prin maturizare: 1. unele dintre aceste structuri sunt din afara rii (Europa, SUA, Canada); 2. iniiatorul forumului i organizatorul manifestaiei este un militar: Col.(r) Mircea Dogaru; 3. formele de protest, stradale sau de alt natur, comunicatele i revendicrile n general repun n discuie i subliniaz, n mod expres, principiile i idealurile sociale i naionale. Programul asumat i promovat de cele 40 de structuri civice grupate sub forma Consiliului Naional al Societii Civile este alctuit din 12 puncte clare i are ca prim int schimbarea, prin orice mijloace legale, a regimului actual.