Simbolismul Trasaturi: Obiectul poeziei sombiliste il constituie starile sufletesti nelamurite, care pot fi transmise doar prin intermediul

sugestiei. Poezia simbolista doreste sa eprime inefabilul. Daca romantismul a elaborate o poetica a expresiei sentimentelor, simbolismul o inlocuieste cu una a sugestiei. Vocabularul de baza al poeticii simboliste cuprinde 5 cuvinteL sugestie, symbol, corespondenta, muzicalitate, vers liber. Sugestia este singura care poate sa comunice partea de mister a obiectului, cre nu poate fi niciodata cunoscut, cid oar sugerat, cuvintele, sunetele, parfumurile au doar misiunea de a releva misterul. Simbolul nu este niciodata explicit, este criptic, dand nastere ermetismului poetic. In poezia simbolista se intalneste analogia dinre senzatii, emotii, imagini sau ideicorespondente.

Tipuri de corespondente: a) Romanticii intelegau prin corespondente echivalenta dintre starea psihologica a poetului si un element din natura; solidaritate eu- natura b) Arthur Rimbaud vorbeste despre echivalenta dintre doua sau mai multe senzatii; el inventeaza culoarea vocalelor- corespondenta dintre senzatiile auditive si cele vizuale; poetii romani numesc aceste corespondente auditie colorata sau sinestezie. c) Baudelaire vorbeste despre analogia dintre elementele ascunse ale universului; pentru a sesiza aceste analogii este nevoie de o facultate speciala a sufletului uman: clarviziunea care este posedata de poeti si de mistici. Poezia= instrument de relevatie mistica Pentru simbolisti, muzica esteasra cu cea mai mare putere de sugestie; daca [arnasienii legau poezia de sculptura, simbolistii o leaga de muzica. Muzicalitatea ii determina pe simbolisti sa prefere starile de reverie si de vis. Poeziile simboliste include termenii muzicali Cultul simbolistilor pentru Richard Wagner- a dus la construirea la nivel European a wagnerismului (preocuparea pentru fondul inefabil a sufletului uman): Ceea ce a facut Wagner pentru muzica au cautat sa faca simbolistii pentru poezie. Si ei au zis ca armonia nu e numai acolo unde se credea inainte, ca un sentiment, o ide pot fi exprimate intr-o forma mai libera, mai capricioasa poate, dar si mai variata, mai bine nuantata, mai bogata.- Ovid Densusianu Muzicalitate sonoritate; sonoritatea a dat nastere in simbolismul European, dar si in cel romanesc instrumentismului. muzicalitatea nu este exterioara (pentru ureche), ci se adreseaza sufletului.

Obsesia muzicalitatii a dus la descoperirea unui nou vers: versul liber, care pastreaza ritmul, dar abandoneaza rima si masura; simbolistii aduc in prim plan armonia ritmica, acuzand romantismul de armonii superficial; versul alb, nu pastreaza nimic, nici ritm, nici masuta, nici rima- la noi a fost folosit prima data de L. Blaga; nu este folosit de simbolisti. Simbolismul literar s-a manifestat sincronic cu cel pictural si musical, realizand un veritabil syncretism al artelor moderne. In picture marcheaza afirmarea impresionistilor si a postimpresionistilor: Eduard Manet, Egar Dagas, P.A. Renoir, Paul Cezanne, Henri Matisse, Vincent van Gogh, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, etc. In muzica: Johannes Brahms, Bedrich Smetana, Manuel de Falla, Edvard Grieg, Charles Gounod, J.Massenet, Claude Debussy, Gheorghe Dima, Ciprian Porumbescu.

Teme si motive predilecte ale simbolismului: Motivul citadin sau a targului provincial (acea Cetate blestemata cum o numeste Bacovia), ale caror monotonie si viata mediocre provoaca nevoia de evadare spirituala. Tema marii plecari este conceputa ca o calatorie spre necunoscut. Natura nu este un simplu decor, ci este receptata ca o stare sufleteasca; uneori natura este dezolanta, fapt ce trezeste eului liric o stare de nevroza. Motivul ploii si al toamnei care provoaca stari depressive; caderea continua a ploii poate fi asociata cu diluviul apocaliptic. (potop bilbic) Iubirea este resimtita si ea ca o nevroza; iubirea nu este niciodata implinita Instrumentele musicale acompaniaza melancholia si exprima emotii grave (vioara, mandolina) sau violente (fluierul, fanfara) Motivul singuratatii descide din poezia romantic, dar la simbolisti isi pierde grandoarea; efectele singuratatii sunt melancholia si spleen-ul, un amestec de tristete si plictiseala profunda; spleenul simbolist a fost eprimat pentru prima data in literatura universala de Charles Baudelaire, iar in literatura romana de Stefan Petica, Traian Demetrescu, dar mai ales de George Bacovia.

-orice current literar nu este doar un element istoria, de succesiune, ci este si un fenomen de coexistent; in literature romana in aceasta perioada au coexistat urmatoarele curente literare: poporanismul, samanatorismul, eminescianismul, decadetismul, parnasianismul; fiin contemporane aceste curente s-au aflat in raport de interferenta sau de opozitie; simbolismul a interferat decadentismul, parnasianismul , eminescianismul, opunandu-se ireductibil poporanismului si samanatorismului; pe de alta parte, aceste doua curente vedeau in simbolism o imitare a literaturii franceze.

Etape In evolutia simbolismului romanesc: a) 1890- 1900: este o etapa de inceput, a cautarilor sovaielnice, realizarile de valoare sunt putine - Anul 1890 este important pentru ca se publica primele poezii simboliste in literature romana: Prietenie apusa, Batrana stanca, In arcane de padure, Pe sanurile; aceasta etapa este dominata de preocuparile teoretice ale lui Macedonski. - Reprezentantii acestei etape: Cezar Iuliu Savescu, Traian Dmenetrescu. b) 1900- 1908 - In aceasta etapa simbolismul devine un current la ordinea zilei; sunt si cateva performante poetii simbolisti reusesc sa desprinda poezia romaneasca de eminescianism; acestia izbucnesc o autohtonizare a simbolismului; de acum se poate vorbi despre un symbolism romanesc cu proprietati siferite de cele din literature franceza; se afirma primii poeti simbolisti cu adevarat important sub raport esthetic: Dimitrie Anghel- vol. In gradina (1905); Stefan Petica- vol. Fecioara in alb (1902) c) 1908- 1916 - Este etapa cea mai importanta, mai consistent sunt anii in care acest current se instapaneste in literature romana anul 1908- se petrece un eveniment foarte important; aparitia volumului Romante pentru mai tarziuIon Minulescu; Evenimentul care consolideaza acest current in literature romana este publicarea in 1916 a volumului Plumb- Bacovia. d) 1916- 1919 - Etapa de clasare a curentului- se defineste prin cateva idei importante se domoleste spiritual innovator al simbolistilor 9simbolistii sunt mai putin creative si lasa loc unor abodrari critice) apar studii savant, cercetari de istorie literara asupra curentuli symbolist (cand un current intra in atentia istoricilor = moartea acelui current) apar incercari de contestare din perspective unor curente viitoare; se ivesc germenii avangardismului, care incep prin negarea predecesorilor; simbolismul devine vulnerabil, cotestabil: in anul 1922 apare prima revista de avangarda: Contimporanul, iar in 1924 Ion Vinea publica primul manifest avangardist: Manifest activist catre tinerime.

George Bacovia: Inca de la inceput lirica bacoviana se contureaza in raport cu poezia franceza decadent; pentru a sublinia originalitatea lui Bacovia si alinierea liricii sale la spiritual veacului, V. Fanache propune termenul de bacovianism; universal lyric sta sub semnul caderii ontologice si al dizolvarii in neant; totul se revendica de la plumb, ca simbol al inceputului I sfarsitului lumii; cromatica: al, galben, violet, verde si negru; mastile eului liric: aproape tot ce a scris Bacvia poate fi citit intr-o lectura ironica, aceasta ironie rezulta din plictisul fata de viata si de neputinta de a te sustrage caderii existentiale.

Receptarea liricii bacoviene; I) Prima etapa corespunde cu perioada interbelica, cand Bacovia este considerat un poet minor, Lovinescu spune ca poezia lui este lipsita de varietate si ca poetul nu sties a scrie decat o singura struna A doua etapa este reprezentata de perioada de dupa moartea poetului, cand critica literara a inceput sa-si recunoasca meritele; Mircea Eliade spune ca a dus cu sine in exil imaginea lui Bacovia ca poet minor si a fost surprins la inceputul anilor 60, cand a aflat ca poetul incepe sa fie valorizat si asezat alaturi de Blaga si Arghezi A treia etapa a receptarii poetului incepe cu anii 80, deoarece literature postmoderna pretuieste ultimul volum al poetului, Stante burgheze 91946) care se caracterizeaza prin fragmentarim (nimic nu se leaga inlantuit in aceste poezii, expresia e mereu gata sa se destrame) realizat prin: 1. Asintaxism- absenta verbului copulative, poezia reducandu-se intr-o juxtapunere se bustantive, expresie eliptica, sincopata. 2. Reducere expresiei- Bacovia devine laconic, poeziile se alcatuiesc din cateva cuvinte isolate si insiruite pe vertical; dpdv graphic, stantele au un aspect aproape filiform.

II)

III)