Sunteți pe pagina 1din 28

a. b.

Aspecte generale Calitatea n construcii i cerinele eseniale pretense acestora

c. d.

Sistemul calitatii n construcii instituit de legea 10/1995 Sistemul calitii n construcii instituit de normele europene conform ISO seria 9000/ 000

e. f.

Costurile referitoare la reali!area calitatii Sistemul de control pri"ind asigurarea calitatii n constructii

4.1 CALITATEA N CONSTRUCII

Calitatea este o notiune cu o foarte larga utili!are# ceea ce face e$trem de dificila definirea ei din punct de "edere stintific% Conform standardului S& '( ISO 9000) 001# *Calitatea este masura in care un ansam+lu de caracteristici intriseci indeplineste cerintele%,% Calitatea in constructii este definita si reglementata prin legea nr% 10/ - ianuarie 1995 . intitulata / Legea privind
calitatea n constructii,%

Definitie : calitatea constructiilor este re!ultanta performantelor de comportare a acestora n e$ploatare #n scopul satisfacerii pe ntreaga durata de e$istenta a e$igentelor utili!atorilor #naturii si colecti"itatilor% 0egea 10 se refera inclusi" la lucrarile de instalatii pentru constructii precum si la lucrarile de moderni!are# modificare# transformare# consolidare si de reparatii ale acestora% '$ceptie de la aceasta lege o fac cladirile pentru

locuinte cu parter# parter si eta1 si ane$ele gospodaresti situate n mediul rural precum si constructiile pro"i!orii% 0egea 10 pri"ind calitatea n constructii instituie sistemul calitatii n constructii care sa conduca la reali!area si e$ploatarea unor constructii de calitate corespun!atoare n scopul prote1arii "ietii oamenilor #a +unurilor acestora#a societatii si mediului incon1urator% Sistemul calitatii n constructii se aplica diferentiat n functie de categoria de importanta a constructiilor conform reglementarilor te2nice n "igoare 34%5%& 677/19968% Constructiile se incadrea!a #dupa importanta n urmatoarele categorii) a8 de importanta glo+ala ##care pri"esc intreaga constructie#su+ toate aspectele9 +8 de importanta specifica# denumite clase de importanta #care pri"esc ntreaga constructie sau parti ale acesteia# su+ anumite aspecte% Calitatea constructiilor este re!ultanta tuturor e$istenta# a e$igentelor utili!atorilor si colecti"itatilor% Categoria si clasa de importanta a unei constructii se sta+ilesc de catre proiectant si se "or nscrie n toate documentele te2nice ale acesteia% In domeniul asigurarii calitatii constructiilor se aplica trei modele# notate 1# si :# repre!entand ni"eluri distincte de asigurare a calitatii corespun!atoare standardelor S& '( ISO seria 90019S& '( ISO seria 900 9 S& '( ISO seria 900:9diferentiate ntre ele n principal prin numarul si continutul cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si conditiile referitoare la sistemul calitatii # luate n considerare# care se deose+esc de la modelul 1# cel mai comple$ si pretentios# spre modelul : #mai simplu si mai putin e$igent n ceea ce pri"este performantelor de

comportare a acestora n e$ploatare# n scopul satisfacerii pe ntreaga durata de

numarul si ni"elul cerintelor si conditiilor % In acest sens se recomanda respectarea corespondentei din ta+el ) Categoria de importanta Importanta e$ceptionala 3 A 8 Importanta deose+ita 3 < 8 Importanta normala 3 C 8 Importanta redusa 3 A 8 ode! de a"ig#rare a $a!itatii ;odelul 1 ;odelul 1 sau ;odelul sau : ;odelul : 3optional8

=entru o+tinerea unor constructii de calitate corespun!atoare sunt o+ligatorii reali!area si mentinerea pe ntreaga durata de e$istenta a constructiilor a urmatoarelor cerinte esentiale ) 1) Rezistenta mecanica si stabilitate Constructiile tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat ncarcarile suscepti+ile de a se e$ercita asupra lor in timpul construirii si n e$ploatare sa nu determine nici unul din e"enimentele urmatoare ) a8 pra+usirea n ntregime sau a unei parti din constructie9 +8 deformatii de o marime inadmisi+ila9 c8 deteriorari ale unor parti ale constructiei #ale instalatiilor sau ec2ipamentelor nglo+ate ca re!ultat al unor deformatii importante ale structurii portante9 d8 distrugeri determinate de e"enimente accidentale# disproportionate ca marime n raport cu cau!ele primare % 2) Securitatea la incendiu Constructiile tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat# n ca!ul i!+ucnirii unui incendiu)

a8 sta+ilitatea elementelor portante sa poata fi estimate pentru o perioada determinata de timp +8 aparitia si propagarea focului si fumului n interiorul constructiei sa fie limitate c8 propagarea incendiului la constructiile n"ecinate sa fie limitata d8 utili!atorii sa poata parasi constructia sau sa poata fi sal"ati prin alte mi1loace9 e8 sa fie luata n consideratie securitatea ec2ipelor de inter"entie% 3) Igiena, sanatate si mediu nconjurator Constructiile tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat sa nu constituie o amenintare pentru igiena si sanatatea ocupantilor sau a "ecinilor# n special ca urmare a) a8 dega1arii de ga!e to$ice9 +8 pre!entei n aer a unor particule sau ga!e periculoase9 c8 emisiei de radiatii periculoase9 d8 poluarii sau contaminarii apei sau solului9 e8 e"acuarii defectuoase a apelor re!iduale #a fumului si a deseurilor solide sau lic2ide9 f8 pre!entei umiditatii n parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acesteia% 4) Securitatea n e ploatare

Constructiile tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat utili!area sau functionarea lor sa nu pre!inte riscuri inaccepta+ile de accidentare# precum alunecare# cadere# lo"ire# ardere# electrocutare# ranire ca urmare a unei e$plo!ii% !) "rotectia impotriva zgomotului Constructiile tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat !gomotul perceput de ocupanti sau de persoanele aflate n apropiere sa fie mentinut la un ni"el atat de sca!ut ncat sa nu afecte!e sanatatea acestora si a le permita sa doarma# sa se odi2neasca si sa lucre!e n conditii satisfacatoare% #) $conomia de energie si izolare termica Constructiile si instalatiile lor de incal!ire# racire si "entilare tre+uie sa fie proiectate si e$ecutate astfel ncat consumul de energie necesar pentru utili!area constructiei sa ramana sca!ut n raport cu conditiile climatice locale# nsa fara a afecta confortul termic al ocupantilor% O+ligatiile pri"ind asigurarea cerintelor esentiale# re"in tuturor factorilor implicati n conceperea# reali!area si e$ploatarea constructiilor# precum si n postutili!area lor# potri"it responsa+ilitatii fiecaruia% Acesti factori sunt) in"estitori# cercetatori# proiectanti# "erificatori de proiecte# fa+ricanti si furni!ori de produse pentru constructii# e$ecutanti# proprietari# utili!atori# &>'?isti# etc%

4.% SISTE UL CALITATII N CONSTRUCII Sistemul calitatii n constructii instituit de legislatia n "igoare# repre!inta ansam+lul de structuri organi!atorice# responsa+ilitatii# reglementari# proceduri si mi1loace# care concur la reali!area calitatii constructiilor n totate etapele de e$istenta ale acestora%

Sistemul calitatii n constructii cuprinde urmatoarele componente ) ? reglementari tehnice Se sta+ilesc prin regulamente si proceduri care au drept o+iect ) conceptia# calculul si alcatuirea constructiilor9 e$ecutia constructiilor9 determinare si "erificare a calitatii% ? certificarea calitatii produselor Se efectuea!a prin gri1a producatorului9 este o+ligatorie pentru produsele care conditionea!a reali!area cerintelor9 se inter!ice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor% ? agrementele tehnice =entru produse# procedee si ec2ipamente noi# n constructii9 sta+ilesc aptitudinea de utili!are# conditiile de fa+ricatie# de transport# de depo!itare# de punere n opera si de ntretinere a acestora% - verificarea proiectelor, executiei lucrarilor, expertizarea proiectelor si a constructiilor; =roiecte ) specialisti atestati# "erificatori de proiecte '$ecutie ) diriginti de specialitate autori!ati# agenti economici de consultanta speciali!ati '$perti!are ) e$perti te2nici atestati - conducerea si asigurarea calitatii; O+ligatorie pentru toti factorii participanti la conceperea# reali!area si e$ploatarea constructiei9 implica o strategie adec"ata si masuei specifice pentru garantarea calitatii9 agentii economici care e$ecuta lucrari n constructii asigura e$ploatarea constructiilor9 sta+ilirea conditiilor minime de calitate9 sta+ilirea modului de

ni"elul de calitate prin ) personal propriu# responsa+ili te2nici cu e$ecutia atestati# sistem propriu de asigurare a calitatii conceput si aplicat% - autorizarea si acreditarea labolatoarelor; Autori!are . o+ligatorie# conform pre"ederilor legale Acreditare . facultati"a# conform pre"ederilor legale - activitatea metrologica; - receptia constructiilor; Certificarea reali!arii acestora pe +a!a e$aminarii lor nemi1locite# n conformitate cu documentele de e$ecutie si documentele din cartea te2nica a constructiilor9 se efectuea!a de catre in"estitor n pre!enta proiectantului si a e$ecutantului% - urmarirea comportarii n exploatare; @rmarirea comportarii n e$ploatare se face pe toata durata de e$istenta n scopul mentinerii cerintelor9 inter"entiile se fac numai pe +a!a de proiect a"i!at de proiectantul initial sau e$perti!a9 in"estigarea cu mi1loace de o+ser"are si masurare specifice% - postutilizarea; Ae!afectare# demolare# demolare a constructiilor9 reconditionare si refolosire a produselor recupera+ile9 reciclare deseuri cu asigurarea protectiei mediului potri"it legii% - controlul de stat; Inspectii ISC9 pri"ind e$istenta si respectarea sistemului calitatii n constructii9 aplicarea unitara a pre"ederilor legale n domeniul calitatii constructiilor%

A+ordarea sistenmica glo+ala repre!inta o "i!iune moderna pri"ind calitatea constructiilor% Acesta "i!iune trateaBa conceptul calitatii pe intreaga traiectorie ontogenetica a produselor constructii Conceptul de calitate glo+ala a unei constructii se defineste ca fiind ansam+lulinsusirilor de comportare 3performante8 de?a lungul traiectoriei# care determina ni"elul "alorii de intre+uintare# respecti" aptitudinea constructiilor pentru e$ploatae prin satisfacerea e$igentelor de +a!a ale utili!atorilor# societatii si naturii% &eali!area calitatii n "i!iunea glo+ala necesita ela+orarea si

implementarea unui sistem comple$ de conducere si de asigurare a calitatii# ce se grafea!a pe sistemul de ansam+lu al conceperii# reali!arii si utili!arii# actionand n toate fa!ele de e$istenta a constructiei% Sistemul de calitate in constructii comporta o serie de su+sisteme pe diferite etape ale procesului de reali!are a produsului# ce sunt inlantuite logic astfel incat intrarile unor su+sisteme de"in iesiri pentru altele si inclusi" prin cone$iune in"ersa% Sistemul calitatii glo+ale este pre!entat in ane$a# "i!uali!and factorii ce contri+uie la asigurarea calitatii produselor constructii%

SISTE UL DE

ANA&E ENT AL CALITATII

=reocuparea organi!atiilor este de a fi competiti"e si de a se mentine pe piata sau c2iar de a castiga po!itii noi% Acestea se pot reali!a prin oferirea unor produse sau ser"icii de calitate superioara cu cat mai mic pret fata de competitori% O modalitate prin care aceste o+iecti"e pot fi atinse este implementarea unui sistem de management al calitatii% Acest sistem controlea!a toate procesele

din cadrul unei organi!atii cu scopul de a oferii ser"icii sau produse de o calitate superioara% @nitatile economice de constructii tre+uie sa adopte #sa implemente!e si sa mentina un *Sistem de ;anagement al Calitatii,#ca parte componenta a sistemului general de management al unitatii# prin care se orientea!a si se controlea!a acti"itatea unitatii n ceea ce pri"este calitatea% Sistemul de management al calitatii instituit de normele europene din seria '( ISO 9000?900-/ 000 constituie o componenta principala a sistemului calitatii in constructii si repre!inta o laturasemnificati"a a sistemului de management al unitatiilor economice de constructii Sistemul de management al calitatii sta+ileste politica si o+iecti"ele organi!atiei in domeniul calitatii# masurile prin care se indeplinesc aceste o+iecti"e# precum si acti"itatile coordonate prin care se orientea! si se controlea!a intreaga organi!atie in ceea ce pri"este calitatea =olitica referitoare la calitate cuprinde directiile si orientarile generale ale unei organi!atii referitoare la calitate# asa cum sunt acestea e$primate oficial de managerul 3persoama sau grup de persoane8 care orientea! si controlea!a organi!atia in domeniul calitatii >ranspunerea in fapt a politicii organi!atiei in domeniul calitatii se reali!ea!a printr?un ansam+lu de acti"itati sistemantice si presta+ilite destinate) ?sa pre"ina noncalitatea ?sa pre"ina neconformitatile ?sa asigure reali!area calitatii cerute ?sa ofere incredere in capacitatea unitatii

Sitemul de management al calitatii la ni"elul unitatilor economice de constructii actionea!a pe doua directii insepara+ile si intercorelate) ?managementul calitatii care consta in acti"itatile coordonate pentru a indruma si controla firma in ceea ce pri"este calitatea ?asigurarea calitatii care consta in acti"itati adec"ate# concentrate pentru furni!area increderii clientului ca cerintele referitoare la calitate a produsului constructiei "or fi indeplinite ;anagementul si asigurarea calitatii in constructii se aplica diferentiat in raport cu categoria de importanta a constructiei astfel) ?prin sistemul calitatii instituit conform S& '( ISO seria 9000 ?pentru constructii de importanta A# < ?pentru constructii de importanta C finantate de la +ugetul de stat ?pentru constructii la care se pre"ede prin contract ?prin planul calitatii ?pentru anumite lucrari sau constructii a"and categoria de importanta C ?prin responsa+ilul te2nic cu e$ecutia pentru constructii din categoria de importanta A Ierar2ia tipica a documentelor sistemului de management al calitatii este redata in pagina urmatoare% IERAR'IA TI(ICA A DOCU ENTELOR SISTE ULUI DE ANA&E ENT AL CALITATII )SR ISO*TR 1++1,:%++,-

NI.ELUL A ;anualul calitatii < =rocedurile sistemului de management al calitatii C Instructiuni de lucru si alte documente pentru sistemul de management de calitate

CONTINUTUL DOCU ENTULUI Aescrie sistemul de management al calitatii in conformitate cu politica si o+iecti"ele referitoare la calitate declarate ale organi!atiei Aescriu procesele intercorelate si acti"itatile cerute pentru implementarea sistemului de management al calitatii) proceduri de sistem =S# proceduri de proces ==# proceduri operationale =A

Constau in) ?documentele de lucru detaliate 3formulare# rapoarte etc%8 ?instructiuni de lucru I0 ?planul calitatii specifica procedurile si resursele asociate pentru un anumit produs# lucru sau contract

Aocumentul care pre!inta politica n domeniul calitatii si descrie sistemul de management al calitatii unei unitati economice este * manualul calitatii, sau *manualul de management al calitatii,% Ae regula un manual al calitatii "a face referiri la) ?politica in domeniul calitatii ?responsa+ilitatile# autoritatile si interdependentele personalului care conduce# efectuea!a sau anali!ea!a acti"itatile care influentea!a calitatea ?procedurile si instructiunile sistemului calitatii

?modul de anali!a# actuali!are si control al manualului =rogramul de asigurare a calitatii# parte componenta a sistemului de conducere si asigurare a calitatii# sta+ileste dispo!itiile specifice directoare pentru o+tinerea calitatii si se concreti!ea!a n) ? manualul calitatii9 ? procedurile sistemului 3te2nice de e$ecutie de proces# de sistem# operationale# administrati"e89 ? planul de control al calitatii% =lanul calitatii este documentul care preci!ea!a practicile# resursele si succesiunea acti"itatilor specifice referitoare la calitate# rele"ante pentru un anumit produs# proiect sau contract% =rocedurile documentate ale sistemului de management al calitatii descriu responsa+ilitatile# autoritatile si interdependentele si anali!ea!a lucrari care influentea!a calitatea% =rocedurile nu tre+uie sa intre in detalii pur te2nice# dar tre+uie sa asigure o a+ordare unitara# in aceeasi structura si forma% =rocedurile tre+uie sa reflecte comple$itatea facilitatilor# organi!area si natura acti"itatilor% =rocedurile repre!inta documentatia de +a!a pentru planificarea si administrarea glo+ala a acti"itatilor care influentea!a calitatea% Instructiuni de lucru descriu de regula acti"itatile critice# iar detaliile care nu confera un control sporit al acti"itatii se "or e"ita% Instructiunile de lucru sau procedurile te2nice de e$ecutie tre+uie sa contina ?scopul si domeniul de aplicare# precum si o+iecti"ele acti"itatii

?responsa+ilitati ?resursele si calificarea personalului ?succesiunea operatiilor# preci!and cerintele e$acte si acti"itatile rele"ante% =ot sa fie pre!entate si su+ forma de sc2ema logica

Principiile de baza ale managementului calitatii: ? orientarea catre client9 ? leaders2ip9 ? implicarea personalului9 ? a+ordarea +a!ata pe proces9 ? a+ordarea managementului ca sistem9 ? m+unatatirea continua9 ? a+ordarea pe +a!a de fapte n luarea deci!iilor9 ? relatii reciproc a"anta1oase cu furni!orul9

4., COSTURILE RE/ERITOARE LA REALI0AREA CONSTRUCII

In general# costurile referitoare la calitate repre!inta costurile necesare pentru a asigura o calitate satisfacatoare a produselor sau a ser"iciilor 3ceea ce inseamna costurile con%ormitatii acestora cu specificatiile sta+ilite8 si costurile pentru acoperirea pierderilor suferite atunci cand nu s?a reali!at calitatea prescrisa 3respecti" costurile necon%ormitatii8% Ca urmare# costurile referitoare la calitate cuprind toate costurile pri"ind pre"enirea# e"aluarea si corectarea neconformitatii produselor /ser"iciilor# care repre!inta o cota importanta din cifra de afaceri si din costurile de productie ale unei ntreprinderi% =ro+lema costurilor referitoare la calitate este comple$a si foarte dificila# mai ales n domeniul constructiilor# dar aceasta pro+lema tre+uie a+ordata si anali!ata# data fiind importanta sa ca instrument de "alori!are a calitatii# de identificare a acti"itatilor neeficiente si de optimi!are a proceselor si acti"itatilor rele"ante pentru calitate% =ro+lema costurilor referitoare la calitate se situea!a n conte$tul general a eficacitatii sistemului calitatii# n corelare si cu eficienta economica de ansam+lu a productiei% Implementarea si mentinerea unui sistem eficace al calitatii intr?o organi!atie poate contri+ui la im+unatatirea proceselor# asigurand reducerea pierderilor din cau!a neconformitatilor ce pot sa apara si satisfacerea mai deplina a cerintelor clientilor# a"and ca re!ultat implicatii fa"ora+ile asupra profitului acelei organi!atii% In ultima perioada# n literatura de specialitate si n practica economica# inclusi" n cadrul unor organi!atii internationalale pentru calitate sau nationale# din tarile de!"oltate s?a acceptat# pe scara larga# delimitarea a patru pentru categorii de costuri re%eritoare la calitate) ?de pre"enire9 ? de e"aluare9 ?

defectari interne9 ? defectari e$terne# e$istand tendinta regruparii acestora n costuri ale conformitatii si costuri ale neconformitatii% 'lementele componente ale costurilor conformitatii si neconformitatii sunt pre!ente in figurile 1 si % In a+ordarea traditionala a corelatiei costuri?calitate este e"identiat faptul ca pe masura ce creste ni"elul calitatii produselor# costurile defectarilor interne si e$terne scad# in timp ce costurile de pre"enire si e"aluare cresc% Aupa cum reiese din figura # e$ista un punct pe cur+a costurilor totale# in care aceste costuri sunt minime# iar ni"elul calitatii corespun!ator !onei 2asurate este considerat optim% In aceasta !ona neutra# costurile defectarilor sunt apro$imati" egale cu costurile de pre"enire si e"aluare%

'lementele componente ale costurilor conformitatii si neconformitatii sunt pre!entate n urmatoarea figura)
COSTURILE REFERITOARE LA CALITATE

COSTURILE CONFORMITATII

COSTURILE NECONFORMITATII

COSTURI DE PREVENIRE

COSTURI DE EVALUARE

COSTURI ALE DEFECTARILOR INTERNE

COSTURI ALE DEFECTARILOR EXTERNE

Categoriile de costuri referitoare la calitate 3 ISO 900-?: 8

A+ordarea

traditionala

corelatiei costuri?calitate

4.4 SISTE UL DE CONTROL (RI.IND ASI&URAREA CALIT1II IN CONSTRUCII

0uCnd n considerare sistemul comple$ pretins prin lege pri"ind asigurarea calitatii n constructii# se recomanda organi!area si asigurarea unui sistem de control adec"at# care sa raspunda cerintelor de calitate n constructii% Sistemul de control pri"ind asigurarea cerintelor de calitate n constructii este parte integrata a sistemului de management al calitatii fiind acti"itatea concentrata pe ndeplinirea cerintelor de calitate# n scopul pre"enirii sau limitarii unor situatii ce pot sa apara la constructii si care pot pune n prime1die sau afecta negati" "iata# sanatatea# mediul ncon1urator sau pot cau!a pierderi materiale unor persoane# entitati sau societati# n parte sau in ansam+lu ei% &ontrolul repre!inta o notiune comple$a ce "i!ea!a acti"itatea de e"aluare a conformitatii unor lucrari# ser"icii sau produse# prin masurarea si e$aminarea nemi1locita a uneia sau mai multor caracteristici ale acesteia si prin nregistrarea datelor o+tinute si compararea acestora cu specificatiile te2nice cuprinse n caiete de sarcini% Controlul calitatii este parte intrinseca a managementului calitatii# concentrata pe indeplinirea cerintelor calitatii% Controlul este un proces cu o tripla determinare ) - Derificarea si masurarea nemi1locita calitati"a si cantitati"a - Inter"entie# "erificare si sanctionare la ni"elul a+aterilor constatate - =ropunerea de solutii n "ederea remedierii a+aterilor constatate @n ni"el de calitate ridicat# corespun!ator a+ordarii sistematice si de performanta# impune efectuarea unui control complet# competent# sistematic# riguros si fle$i+il n acelasi timp# n toate etapele traiectoriei produsului constructii%

Controlul se e$ercita atat la lucrarile noi# cCt si la lucarile de inter"entii n timp ) moderni!ari# rea+ilitari# reparatii capitale# consolidari# precum si alte categorii de lucrari de natura acestora% Sistemul de control se refera la ) - calitatea proiectelor . se face atCt prin a"i!are interna de catre "erificarorii de proiect atestati# pe specialitati# cCt si prin a"i!are e$terna9 - calitatea produselor . consta n certificarea calitatii produselor folosite la reali!area constructiilor# agremente te2nice pentru produse si procedee noi9 - calitatea executiei lucarilor . se refera la "erificarea acestora suplimentar de catre responsa+ili te2nici cu e$ecutia% Acest control se mai reali!ea!a si de catre autoritatile pu+lice prin Inspectori autori!ati din partea statului# primariilor# diriginti de santier autori!ati sau inspectori de santier% Sistemul de control n "ederea asigurarii calitatii n constructii se reali!ea!a n urmatoarele maniere ) 1 ? Controlul preventiv . se raportea!a la proiectul de e$ecutie# asupra materialelor cu certificat de calitate dar si cu anali!e de la+orator suplimentare pretinse de diferiti parteneri de control% ? Control curent 3operati" sau te2nologic8 . face parte integrata din procesul de productie9 se efectuea!a direcl la locul de productie de catre factorii implicati 3 muncitori# sefi de ec2ipa# maiestri etc% 8 : ? Controlul pe faze determinante 3 intermediar 8 . tre+uie cuprins n programul de asigurare al calitatii si n planul de control al calitatii constructiilor% >re+uie ela+orat de proiectant si apro+at de inspectoratul de stat n constructii% Acest control se reali!ea!a la receptia unor lucari ce de"in ascunse# ce tre+uie a"i!ate si apro+ate de responsa+ilii sta+iliti

prin lege% Aceste lucrari se nregistrea!a n procese "er+ale de lucrari ascunse% Constatarea de neconcordante presupune adoptarea unor solutii corecti"e concrete% /a2a determinanta ) n acceptia reglementarilor se ntelege stadiul fi!ic la care o lucrare de constructii odata a1unsa nu mai poate continua fara acceptul scris al +eneficiarului# proiectantului si e$ecutantului% - . Controlul final . este reglementat de 45 6:/1996 si se refera la receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente% Se reali!ea!a n doua iposta!e ) Re$eptia constituie o componenta a sistemului calitatii n constructii si este actul prin care in"estitorul declara ca accepta sa preia lucrarea# cu sau fara re!er"e# si ca acesta poate fi data n folosinta% =rin actul de receptie se certifica faptul ca e$ecutantul si?a ndeplinit o+ligatiile n conformitate cu pre"ederile contractului si ale documentatiei de e$ecutie% &eceptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatiile aferente acestora se efectuea!a atat la lucrari noi# cCt si la inter"entii n timp asupra constructiilor e$istente 3reparatii capitale# consolidari# modificari# moderni!ari# e$tinderi etc8 si se reali!ea!a n doua etape ) - receptia la terminarea lucrarilor9 - receptia finala la e$pirarea perioadei de garantie% Receptia la terminarea lucrarilor '$ecutantul tre+uie sa comunicein"estitorului data terminarii tuturor lucrarilor pre"a!ute n contract# printr?un document scris confirmat de in"estitor% O copie a comunicarii "a fi transmisa si repre!entantului in"estitorului pe santier%

Comisiile de receptie pentru construnctii si pentru instalatiile aferente acestora se "or numi de catre in"estitor si "or fi alcatuite din cel putin 5 mem+ri% Aintre acestia# o+ligatoriu "or face parte un repre!entant al in"estitorului si un repre!entant al administratie pu+lice locale pe teritoriul careia este situata constructia# iar ceilalti "or fi specialisti n domeniu% =entru constructiile de importanta e$ceptionala# a"Cnd n "edere gradul de risc su+ aspectul sigurantei# destinatia# modul de utili!are# comple$itatea si "olumul lucrarilor care fac o+iectul receptiei# comisiile de receptie "or fi alcatuite din cel putin 6 mem+ri# numarul de specialisti fiind de minimum 5% Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter# parter si un eta1# cu naltimea la cornisa de ma$imum E metri# cu cel mult - apartamente# cu suprafata desfasurata de ma$imum 150 mp# pentru ane$ele gospodaresti ale acestora# precum si pentru constructiile pro"i!orii# "or fi alcatuite din in"estitorul sau proprietarul si delegatul administratiei pu+lice locale% In"estitorul "a organi!a nceperea receptieri n ma$imum 15 !ile calendaristice de la notificarea terminarii lucrarilor si "a comunica data sta+ilita mem+rilor comisiei de receptie# e$ecutantului si proiectantului% &epre!entantii e$ecutantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie# acestia a"Cnd doar calitate de in"itati% Comisia de receptie e$aminea!a ) A . repectarea pre"ederilor din autori!atia de construire# precum si a"i!ele si conditiile de e$ecutie impuse de autoritatiile competente% '$aminarea se "a face prin ) cercetare "i!uala a constructiei si prin anali!a documentelor continute n cartea te2nica a constructiei% mem+ri )

< ?

e$ecutarea lucrarilor n conformitate cu pre"ederile contractului# ale

documentatiei de e$ecutie si ale reglementarilor specifice# cu respectarea e$igentelor esentiale# conform legii9 C . referatul de pre!entare ntocmit de proiectant cu pri"ire la modul n care a fost e$ecutata lucrarea% In"estitorul "a urmari ca aceasta acti"itate sa fie cuprinsa n contractul de proiectare9 A . terminarea tuturor lucrarilor pre"a!ute n contractul nc2eiat ntre in"estitor si e$ecutant si documentatia ane$a la contract% In ca!urile n care e$ista du+ii asupra nscrisurilor din documentele cartii te2nice a constructiei# comisia poate cere e$perti!e# alte documente# ncercari suplimentare# pro+e si alte teste% 0a terminarea e$aminarii# comisia "a consemna o+ser"atiile si conclu!iile n procesul ' verbal de receptie % Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei n ca!ul n care nu e$ista o+iectii sau cele care s?au consemnat nu sunt n natura sa afecte!e utili!area lucrarii conform destinatiei sale%

Comisia de receptie recomanda amCnarea receptiei cCnd ) - se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afectea!a siguranta n e$ploatare a constructiei din punct de "edere al e$igentelor esentiale9 - constructia pre!inta "icii a caror remediere este de durata si caare# daca nu ar fi facute# ar diminua considera+il utilitatea lucrarii9

- e$ista n mod 1ustificat du+ii cu pri"ire la calitatea lucrarilor si este ne"oie de ncercari de orice fel pentru a le clarifica% Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata "icii care nu pot fi inlaturate si care# prin natura lor mpiedica reali!area uneia sau a mai multor e$igente esentiale# ca! n care se impun e$perti!e# reproiectari# refaceri de lucrari etc% Receptia finala &eceptia finala este con"ocata de in"estitor n cel mult 15 !ile dupa e$pirarea perioadei de garantie% =erioada de garantie este cea pre"a!uta n contract% 0a receptia finala participa in"etitorul# comisia de receptie numita de in"estitor si e$ecutantul% Comisia de receptie finala se ntruneste la data# ora si locul fi$ate si e$aminea!a urmatoarele ) A8 =rocesele . "er+ale de receptie la terminarea lurarilor9 <8 Finali!area lucrarilor cerute de / &eceptia la terminarea lucrarilor, C8&eferatul in"estitorului pri"ind comportarea construnctiilor si instalatiilor aferente n e$ploatare pe perioada de garantie# inclusi" "iciile aferente si remedierea lor% Comisia de receptie poate cere# n ca!uri foarte +ine 1ustificate si/sau n ca!ul aparitiei unor "icii# efectuarea de ncercari si e$perti!e% 0a terminarea receptiei# comisia de receptie finala si "a consemna o+ser"atiile si conclu!iile n procesul verbal de receptie %inala# pe care?l "a nainta in"estitorului# n termen de : !ile lucratoare mpreuna cu recomandarea de admitere# cu sau fara o+iectii# a receptiei# de amCnare sau respringere a ei%

In ca!ul n care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu o+iectii# amCnarea sau respingerea receptiei# ea "a tre+ui sa propuna masuri pentru nlaturarea neregulilor semnalate% Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale n ca!ul n caare nu se respecta una sau mai multe dintre e$igentele esentiale%

OR&ANI0AREA SISTE UL DE CONTROL

Controlul calitatii efectuat n cadrul actiunii de asigurare a calitatii# n scopul "erificarii conformitatii unui produs# lucrare sau ser"iciu# cu conditiile 3e$igentele8 de calitate specificate# cuprinde urmatoarele forme organi!atorice ) 18 Contro! interior # efectuat de fiecare factor inter"enient n cadrul unitatii# n scopul "erificarii calitatii productiei proprii# constCnd n e$aminarea modului de respectare a cerintelor de calitate# cuprinde) a8 Controlul intern# desfasurat de?a lungul tuturor stadiilor procesului# dupa reguli definite# poate sa fie ) - autocontrolul# efectuat de persoanele e$ecutante asupra propriilor operatii# cu corectarea imediata# de catre acestea a erorilor comise - controlul ierarhic# efectuat de sefii ierar2ici 3sef lot# sef santier# sef productie# maistru# sef de ec2ipa8 asupra lucrarilor personalului din su+ordine +8 Controlul extern# efectuat prin sonda1# asupra productiei n toate

stadiile sale# de catre personalul compartimentului de control de calitate din unitate# mandatat direct de conducerea superioara a unitatii# a"Cnd ca scop "erificarea si "alidarea operatiunilor de control intern% 8 Contro!#! e3terior# efectuat de +eneficiar sau de un organism independent agreat# actionCnd n numele +eneficiarului cu misiunea de ) - a pre"eni riscurile greselilor n asigurarea si controlul calitatii - a asista pe +eneficiar n o+tinerea eficienta a calitatii - a "alida controlul interior al e$ecutantului :8 Contro!#! de "tat a! $a!itatii 4n $on"tr#$tii # se refera la toti factorii implicati n emiterea certificatului de ur+anism# a autori!atiei de construire# n amplasarea n teren# proiectarea# reali!area# utili!area si postutili!area constructiilor% Controlul de stat al calitatii n constructii se aplica construnctiilor# inclusi" instalatiilor aferente acestora# indiferent de forma de proprietate# destinatie sau sursa de finantare% Acest control se e$ercita diferentiat# potri"it legii# n toate etapele ciclului de e$istenta a constructiilor% @n rol deose+it n reali!area controlului statului asupra calitatii n constructii# re"ine Inspectoratului de Stat n constructii# lucari pu+lice# ur+anism si amena1area teritoriului ce efectue!a inspectii de la ni"el central si inspectii teritoriale% Inspectiile organi!ate si e$ercitate de ISC se desfasoara n urmatoarele moduri ) a8 inspectii curente n proiectare# pe +a!a unor programe trimestriale9

+8 inspectii n faze determinante ale e$ecutiei lucrarilor de constructii sta+ilite de proiectant si apro+ate de inspectoratele teritoriale9 c8 inspectii prin sondaj efectuate de conducerile inspectoratelor teritoriale9 d8 inspectii tematice la factorii si anga1atii economici implicati n acti"itatea de construire9 e8 inspectii la autoritatile administratiilor pu+lice centrale si locale implicate n eli+erarea certificatelor de construire/demolare% Inspectiile efectuate n cadrul controlului de stat al calitatii n constructii se consemnea!a si se finali!ea!a prin documente de control sta+ilite prin proceduri apro+ate prin ordin al ministrului de resort 3;inisterul 0ucrarilor =u+lice si Amena1arii >eritoriului sau al ;inisterului >ransporturilor# Constructiilor si >urismului8% Aocumentatia care cuprinde modul de reali!are a calitatii constructiilor se regaseste su+ o forma ndosariata n $artea te5ni$a a constru

Cartea te5ni$a a $on"tr#$tiei Cartea te5ni$a a constructiei repre!inta ansam+lul documentelor te2nice referitoare la proiectarea# e$ecutia# receptia# e$ploatarea si urmarirea comportarii n e$ploatare a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia# cuprin!Cnd toate datele# documentele si e"identeGe necesare pentru indetificarea si determinarea starii ter2nice 3fi!ice8 a constructiei respecti"e si a e"olutiei acesteia n timp%

Cartea te2nica se definiti"ea!a nainte de receptia finala% Aupa ntocmire# cartea te2nica se completea!a si se pastrea!a pentru fiecare o+iect de constructii de catre in"estitor sau# dupa ca!# de catre proprietar% Cartea te2nica a constructiei se ntocmeste de catre in"estitor# prin dirigintele de santier# pentru toate o+iectele de constructii definiti"e# supuse regimului de autori!are a constructiilor# indiferent de natura fondurilor din care sunt finantate sau de natura proprietatii asupra lor% Ae asemenea# contine documentatia de +a!a si centrali!atorul cu partile sale componente% Centra!i2ator#! pieselor cuprinse n cartea te2nica a constructiei ) - Fisa de date sintetice - Capitolul A ) Aocumentatia pri"ind proiectarea - Capitolul < ) Aocumentatia pri"ind e$ecutia - Capitolul C ) Aocumentatia pri"ind receptia - Capitolul A ) Aocumentatia pri"ind e$ploatarea# ntretinerea# repararea si urmaririi comportarii n timp - Hurnalul e"enimentelor Centrali!atorul cartii te2nice a constructiei "a cuprinde fisa statistica pe o+iect# +orderoul general al dosarelor documentatiei de +a!a si copiile +orderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar n parte% Cartea te2nica se ntocmeste ntr?un singur e$emplar si se definiti"ea!a nainte de receptia finala% ;odul de ntocmire si de completare a cartii te2nice a constructiei se controlea!a n mod o+ligatoriu de catre ) - comisiile de receptie finala a o+iectelor de constructii9

- organele de control mputernicite cu oca!ia receptiei n acest domeniu =re"ederi referitoare la ni"elul de calitate al constructiilor tre+uie sa fie cuprinse n toate contractele pri"ind reali!area produselor constructii% O+ligatiile si raspunderile pri"ind asigurarea calitatii constructiilor re"in tuturor factorilor implicati# legea cuprin!Cnd sanctiuni pentru nerespectarea pre"ederilor legislati"e% Cartea te2nica a constructiei se completea!a si se pastrea!a de catre in"estitor sau de catre proprietar pe toata durata de e$istenta a constructiei# pCna la demolarea sa pe +a!a instrunctiunilor ela+orate de proiectant# dupa care se pune la ar2i"a autoritatii pu+lice%

S-ar putea să vă placă și