Conceptul de amagire de sine pozeaza ca fiind unul enigmatic si inzestreaza un teren fertil pentru cercetari empirice.

Amagirea de sine se localizeaza la intersectia urmatoarelor discipline: biologie, filosofie, psihiatrie si psihologie, ea fiind explicata de semnificatia intrebarilor in ceea ce priveste interesul interdisciplinar indelungat. Cat de rationali suntem? Care este motivatia irationalitatii de a fi crezuta si cum anume motivatia da nastere credintei? O intelegere mai buna a dinamicii privind amagirea de sine poate fi oferita substantial de practica castigata. Plato a scris: nu este nimic mai rau decat amagirea de sine cand deceptionatul este acasa si intotdeauna cu tine!"Crat#lus $%&d'. Altii argumenteaza ca amagirea de sine este benefica si oricum,cu ea sau fara ea, daca nu ne deceptionam pe noi insine este o intrebare deschisa. (n orice caz, ideal, o intelegere detaliata a etiologiei privind amagirea de sine va a)uta la reducerea raului cauzat de aceasta. Aceasta speranta este spusa de *onathan +aron intr o carte privind gandirea rationala si obstacolele asociate: ,aca oamenii ar sti ca gandirea lor este saraca, nu ar crede in rezultate sale. -nul dintre scopurile unei carti ca aceasta este de a face recunoscuta saracia gandirii, in asa fel incat nu va mai fi un mi)loc comod al amagirii de sine!"./&&'. 0rivers "./12, ./&3' si 4amachandran sunt doi dintre autorii care incearca sa expuna evolutia amagirii de sine si a deceptiei. 4obert 0rivers si a intemeiat initial ideile sale pe relatia evolutiva dintre deceptia umana si amagirea de sine regasite in prefata cartii lui 4ichard ,a56ins, un alt biolog evolutionar: 0rebuie sa fie o stransa selectie pentru a urma deceptia si aceasta trebuie pentru a alege un grad de amagire de sine, refacand unele fapte si motive inconstiente pentru a nu fi tradat de semnele subtile a cunoasterii de sine deceptia fiind practicata! "0rivers, ./12'. 7ai tarziu a dezvoltat aceasta ipoteza intr o carte scrisa de el, plecand de cercetari empirice pentru a sustine argumentul sau care in esenta este capacitatea de a deceptiona care cuprinde oportunitatea si daca amgirea de sine imbunatateste abilitatea de a deceptiona pe altii, atunci un caz este pus in valoare pentru avanta)ele selective a amagirii de sine in scopul de a minti pe noi insine pentru a deceptiona mai mult pe ceilalti. "0rivers, ./&3'. O parte interesanta a cercetarii empirice pe care 0rivers "./&3' o dezvaluie in suportul acestui argument consta intr un experiment in care se foloseste raspunsul galvanic al pielii "894'. ,e obicei cand oamenii aud o voce inregistrata, 894 creste, iar daca vocea auzita este propria lor voce, creste cu atat mai mult. (n acest experiment, dupa ce stima de sine le a fost scazuta printr o sarcina inventata, ei avea tendinta de a nega ca vocea auzita este a lor chiar daca 894 ul a aratat ca ei recunosteau vocea ca fiind a lor. ,impotriva, cand stima de sine a fost crescuta, subiectii au inceput sa spuna ca alte voci sunt ale lor chiar daca nu era cum arata 894 ul. :ara sa stie, subiectii se anga)au in amagire de sine pentru a insela pe ceilalti, astfel isi creionau o imagine buna. 4amachandran ".//2' contesta argumetul lui 0rivers aducand in schimb un alt exemplu in care erau protagoniste doua maimute, 7aimuta A si 7aimuta + aflate intr o locatie in care un manunchi mare de banane este plasat intr o locatie particulara. Apoi 7aimuta A indruma 7aimuta + in directia gresita pentru a avea toate bananele pentru ea. Autorul merge pe ideea ca daca 0rivers are drepate si 7aimuta A vroia sa se asigure ca 7aimuta + nu ar descoperi minciuna, s ar anga)a in amagire de sine, de exemplu aceasta va crede cu adevarat ca bananele sunt in locul aratat. ,in acestea, ar insemna ca 7aimuta A se va duce si ea in locatia falsa, ceea ce va invinge intregul scop al deceptiei. 4amachandran, in acelasi articol merge pe construirea unei noi teorii sau explicatii pentru originea evolutionara a amagirii de sine, diferita de cea gasita de 0rivers. Aceasta noua explicatie are la baza o evidenta clinica a

pacientilor cu emisfera dreapta afectata care negau vehement paralizia prin invocarea unor motive exagerate precum: ;Am artrita severa, doare.!< ;=u as dori sa ma misc in acest moment.! si multe altele. ,e remarcat este ca acest fenomen este foarte rar vazut cand emisfera stanga este deteriorat, resultand in paralizia emisferei drepte care implica ca anosognosia este un sindrom mai mult neurologic decat psihologic. (n vederea unei astfel de proba clinica, 4amachandran continua prin a spune ca functia biologica "localizata in emisfera stanga', pentru care amagirea de sine a evoluat, a fost de a impune consistenta, continuitate, stabilitate si coerenta asupra unei perceptii individuale a realitatii. (n esenta, aceasta dezbatere exista datorita unui paradox fundamental mostenit in insusi conceptul de amagire de sine deoarece implica faptul ca individul are credinte contradictorii simultane. >ste logic ca cineva sa creada fara sa creada in acelasi timp. 4ezolutii ale acetui paradox fundamental a fost dezbatut de multi bursieri precum ,emos "./2?', 8reen5ald "./&&', 9ac6eim @ 8ur "./1&' si 9ac6eim "./&&'.