Societatea Cauze

franceza

Desfasurare

Palatul

de la Versailles Reprezentanti

Societatea franceza
Cuprinde: 1 Clerul 2 Nobilimea 3 Burghezia si taranimea

Harta Vechiului Regim

Esenta revolutiei franceze din perspectiva sociala

Abatele Sieyes : Ce este starea a treia? Totul. Ce a fost pana in prezent? Nimic. Ce doreste ea? Sa devina ceva. Neconvocarea Starilor Generale din 1614

Clerul
Existau 130000 de clerici. 60000 erau membrii ai ordinelor monahale. 70000 lucrau in parohii. Beneficia de pe urma perceperii dijmei si era scutit de plata impozitelor.

Nobilimea

Era cea mai puternica stare. Curpindea de la 0,5% (150.000) pana la 1,5% (350.000) din populatie. Cei mai puternici erau nobilii de curte (4.000) si nobilimea de roba. Restul nobilimii, care constituiau majoritatea clasei nobiliare traia la tara.
Nobil francez

Burghezia si Taranimea

Burghezia : curpinde negustori, bancheri, latifundiari, liberprofesioniti. In total 2.3 milioane. Taranimea : 85% din populatia Frantei traia la tara. Curpindea fermieri,dijmasi si saracii.
Taran francez

Ideologice: - influenta filosofiei iluministe Economico-sociale: -dezvoltarea spiritului mercantilist -ascensiunea burgheziei -absolutismul dinastiei de Bourbon (Ludovic XIV, XV, XVI generator de abuzuri) -structura Adunarii Starilor Generale : I.cler II.nobilimea III.burghezia si taranimea -revolutia franceza va marca sfarsitul vechiului regim de tip feudal Financiare: -bilanturile de cheltuieli si venituri ce releva luxul si opulenta curtii versailleze. mormantul natiunii Coloniale: - prin razboiul de 7 ani cu Anglia, Franta pierde posesiunile din America de Nord vanzand S.U.A. Louisiana

Revolutia Moderata
Adunarea Starilor Generale Caderea Bastiliei Abolirea Vechiului Regim Constitutia civila a clerului Monarhia constituionala Caderea monarhiei si Comuna din Paris Conventia girondina

Adunarea Starilor Generale

Regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarea Starilor Generale la 5 mai 1789 in palatul de la Versailles. Principala preocupare a Adunarii a fost organizarea legislaturii. Regele a dorit sa impuna votul colectiv, astfel incat majoritatea avuta de a treia stare sa devina inutila. La 17 iunie reprezentantii celei de-a treia stari s-au declarat ca fiind Adunare Naionala.

Simbol al Absolutismului. 14 iulie - Ziua Nationala a Frantei comemoreaza caderea in 1789, a inchisorii Bastilia. 15 iulie regele a realizat infrangerea in fata cetatenilor parizieni. In Paris s-a infiintat Garda Nationala. Revolutia s-a raspandit in tara dupa modelul parizian, populatia infiintand corpuri ale Garzii Nationale.

La 4 august, Adunarea Naionala a abolit feudalismul, stergnd privilegiile nobililor i clerului, anuland ordinele, precum si drepturile speciale ale oraselor si provinciilor . La 26 august, Adunarea a publicat Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului, n care idealurile revoluionare sunt rezumate n formularea "Libertate, Egalitate, Fraternitate.

Structurata in 17 articole, dintre care cele mai importante sunt: Articolul1 Oamenii se nasc i rmn liberi i egali n drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi bazate dect pe utilitatea public. Articolul 2 Scopul oricrei asociaii politice este conservarea drepturilor naturale i imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, sigurana i rezistena la opresiune. Articolul 3 Naiunea este sursa esenial a principiului oricrei suveraniti. Nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care s nu emane de la ea. Articolul 4 Libertatea const n a putea face tot ceea ce nu duneaz altuia. Astfel, exercitarea drepturilor naturale ale fiecrui om nu are alte limite dect acelea care asigur celorlali membri ai societii folosirea de aceleai drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate dect prin lege. Articolul 5 Legea nu are dreptul s interzic dect aciunile vtmtoare societii. Tot ceea ce nu este interzis prin lege nu poate fi mpiedicat i nimeni nu poate fi constrns a face ceea ce legea nu oblig. (...)

Constitutia civila a clerului

Pentru a rezolva criza financiara,cat si ideologiile anti-crestine a revolutionarilor francezi, la sfarsitul anului 1789 si nceputul lui 1790 au fost emise o serie de legi, prin care au fost confiscate averile Bisericii Catolice. A fost adoptata la 12 iulie 1790. Textul legii prevedea, printre altele, ca alegerea in functiile clericale sa se faca de catre toti cetatenii, indiferent de apartenenta lor religioasa.

Monarhia constitutionala
Familia regala este prinsa la Varennes in urma tentativei de fuga (21 iunie 1791). Ludovic XVI-lea este readus la Paris n 25 iunie si este suspendat. In septembrie majoritatea moderata din Adunarea Constituanta decide sa-l reinstaleze pe Ludovic XVI pe tron.

Regele a acceptat sa contrasemneze noua constitutie, care transforma Franta intr-o monarhie constitutionala. El era nevoit sa partajeze puterea cu Adunarea Legislativa (ce succeda Adunarea Constituanta). In Adunarea legislativa, s-au constituit factiunile: 1 monarhisti 2 republicani liberali (girondini) 3 republicani radicali (iacobini).

Caderea monarhiei si Comuna din Paris

Girondinii si iacobinii au votat impreuna mai multe texte importante. In 1792 girondinii au acces la putere. Din motive diferite, regele, monarhistii si girondinii isi doreau razboi cu puterile ostile. Razboaiele revolutionare incep odata cu declaratia de razboi din 20 aprilie 1792, adresata Austriei, de partea careia se va alatura si Prusia, dupa cateva saptamani. Creata n Paris n iulie 1789 si instalata la Primaria orasului dupa caderea Bastiliei, Comuna a devenit insurectionala in 10 august 1792.

Septembrie 1792 poporul inarmat omoara peste 1000 de regalisti si preoti. Masacrul, permis de iacobini, marcheaza prima deriva a Revolutiei. Iacobinii dominau Comuna si si-au marit influenta n Adunarea Legislativa.

Conventia girondina
Odata cu caderea monarhiei, razboiul a luat un caracter national si politic. 20 septembrie 1792 inaintarea prusaca este oprita la Valmy. La 21 septembrie Conventia Nationala proclama Republica. Adunarea Constituanta isi schimba denumirea in Conventia Nationala. Conventia oscileaza intre a sprijinii girondinii sau iacobinii. Convenaia decide ca regele sa fie judecat pentru tradare n fata sa si printr-un vot cvasi-unanim, Ludovic al XVI-lea este gasit vinovat. 21 ianuarie 1793 regele Ludovic al XVI-lea este condamnat la moarte si ghilotinat, influenta girondinilor scazand in cadrul Conventiei. 24 februarie - Conventia voteaza conscriptia militara a 300.000 de oameni. Girondinii incearca sa se opuna propunerilor iacobine destinate a creste puterea guvernului central. Un Tribunal revolutionar este instituit la 10 martie.La 6 aprilie, Conventia creeaza Comitetul de Salvare Publica, organul executiv al Republicii. Girondinii si iacobinii sunt in conflict, atacul girondin asupra lui Jean-Paul Marat esueaza prin achitarea sa in fata Tribunalului Revolutionar la 24 aprilie.

31 mai 2 iunie o insurectie condusa de Jaques Herbert aproba Conventia arestarii a 27 de parlamentari si 2 ministrii girondini. 10 iunie iacobinii preiau controlul asupra Comitetului de Salvare Publica. 24 iunie Conventia promulga o noua Constitutie cu o noua versiune a "Declaratiei drepturilor omului. 10 iulie Danton paraseste Comitetul Salvarii Publice si la 27 iulie isi face intrarea Maximilien de Robespierre. 23 august se produce mobilizarea a 750.001 de oameni. 16 septembrie regina Maria Antoaneta e executata sub pretextul de incest cu fiul ei Ludovic al XVII-lea de 9 ani. 17 septembrie instalarea regimului de Teroare.(se aproximeaza decesul a 40.000 de oameni) 31 octombrie 31 de lideri girondini sufera acceasi soarta ca si regina.

 In octombrie a inceput sa fie utilizat calendarul republican. 23 noiembrie inchiderea tuturor bisericilor si e incurajat Cultul Ratiunii, religia revolutionara. La sfarsitul anului 1793 invadatorii sunt respinsi de pe teritoriul Frantei. Primavara 1794 executarea lui Hebert de catre Robespierre si a lui Danton care ceruse sfarsitul Terorii. 7 mai Conventia adminte existenta lui Dumnezeu. 10 iunie se instituie Marea Teroare care produce peste 1.000 de victime.(ceruta de Robespierre).

O luna de vara in calendarul republican

Regimul mentinut de Robespierre isi pierde justificarea. 27 iulie 1794 - Robespierre si colaboratorii sai sunt supusi unui decret de arestare si executati in seara urmatoare avand loc sfarsitul Republicii Virtutii. 21 februarie 1795 separarea Bisericii de Stat.

1795 eliminarea ultimilor iacobini radicali.

22 august 1795 noua Constitutie confera puterea executiva unui Directorat compus din 5 membrii care trebuie sa numeasca ministrii. Puterea Legislativa doua camere: Consiliul Batranilor(250 de membrii) si Consiliul celor 500. Conventia dispare la 26 octombrie si un nou guvern o inlocuieste.

Martie 1796 octombie 1797 Directoratului ofera lui Napoleon comada unei campanii militare in Italia, ceea ce ii sporeste popularitatea acestuia.
Iacobinii revin la putere printr-un complot condus de Babeuf. 9 noiembrie 1799 inlaturarea Directoratului si instalarea Consultatului in care Bonaparte a avut putere dictatoriala. Deviza republicana devine Libertate, Egalitate, Proprietate 15 decembrie 1799 prezentare noii constitutii de catre Napoleon

Situat in orasul cu acelasi nume in regiune Ile-de-France. Orasul a fost construit la dorinta regelui Ludovic al XVI-lea, palatul servind ca resedinta familiei regale. Devine resedinta regala permanenta incepand cu anul 1682, cand regele Ludovic al XVIlea a mutat curtea de la Paris, pana in 1789, cand familia regala a fost fortata sa se ntoarca in capitala.

Stema

Familia regala Maximilien de Robespierre Georges Jacques Danton Napoleon Bonaparte Jean Paul Marat

Ludovic al XVI-lea

Maria Antoaneta

Nume complet : Louis-Auguste de France Nascut : 23 august 1754 Decedat : 21 ianuare 1793 (ghilotinat in turnul Templierilor).

Domnie : 10 mai 1774 10 august 1792

Ultimul reprezentant al Absolutismului. Incoronare : 11 iunie 1775 1770 s-a casatorit cu Maria Antoaneta (4 copii).

Ghilotina

Renumita pentru constructia unui sat langa Versailles unde isi petrecea timpul cu capre si oi parfumate. Origine austriaca. 1785 a avut un scandal cu un Cardinal pe care l-a acuzat ca i-a furat un colier cu diamante. Potrivit lui Napoleon revolutia a inceput odata cu Afacerea colierului furat. S-a pretins ca ar fi fost lesbiana. A decedat prin ghilotinare in 1793 pentru un asa zis incest cu fiul ei.

1755-1793

Cunoscut ca Incoruptibilul. Nascut la Arras intr-o familie instarita. A fost avocat si deputat in Starea III. A devenit cunoscut prin discursurile sale din clubul iacobin si din procesul regelui. A fost ales lider al acestei grupari radicale. In 1793, a provocat caderea grupului girondinilor. Ca membru al Comitetului Salvarii Publice a fost adeptul si apologetul politicii de teroare. A fost executat prin ghilotinare in Piata Revolutiei. 6 mai 1758 28 iulie 1794

a fost unul din conducatorii Revolutiei franceze si conducatorul primului Comite de salut public. A fost cunoscut pentru talentul sau oratoric. Fondator al Clubului cordelierilor. Membru al Comitetului Salvarii Publice. Acuzat de moderatie si de tradare de catre robespieristi pentru ca a cerut incetarea terorii, fiind in final ghilotinat.

26 octombrie 1759 5 aprilie 1794

Medic si om de stiinta inainte de revolutie, mai tarziu lider iacobin. A atacat conservatorii in Adunarea Nationala Constitutiva. Injunghiat de Charlotte Corday in baie.

24 mai 1743 13 iulie 1793

Cunoscut ca si Napoleon I. Lider politic si militar al Frantei. Nascut in corsica si specializat pe profilul de ofiter de altilerie in armata franceza. 1796 - Campania din Italia 1799 - s-a proclamat Prim Consul. 1804 - s-a incoronat ca Imparat al Frantei.

1813 - Infrant la Leipzig de a Sasea Coalitie.

1814 Coalitia a invadat Franta si Napoleon a fost exilat pe Insula Elba. In mai putin de 1 an a scapat de pe insula si s-a intors la putere.

Iunie 1815 Infrant la Waterloo.

Ultimii 6 ani i-a petrecut sub supraveghere pe insula Sfanta Elena. Autopsia dezvaluie ca a murit din cauza cancerului de la stomac.

15 august 1769 5 mai 1821