Dreptul popoarelor, de John Rawls

Unul din obiectivele acestui eseu este s schieze ct mai pe scurt mai mult dect att nu pot face modul n care dreptul popoarelor poate fi dezvoltat, pornind de la ideile liberale de dreptate similare, dar mai generale dect ideea pe care am numit-o dreptate ca echitate i pe care am prezentat-o n cartea mea A theory of justice1. rin dreptul popoarelor am n vedere concepia politic despre drept i dreptate !right and "ustice# care se aplic principiilor i normelor, legii i practicii internaionale$. %n seciunea &' a lucrrii menionate mai sus, am indicat cum se poate a"unge de la dreptatea ca echitate la dreptul popoarelor, cu scopul restrns de a ridica o serie de ntrebri cu privire la rzboiul drept. %n acest eseu, schia acestui drept acoper mai multe aspecte i ine seama de rolul drepturilor omului. (hiar dac ideea de dreptate de care m folosesc n vederea acestui lucru este mai general dect dreptatea ca echitate, ea tot este legat de idea de contract social. rocedura de construire, i diferitele etape parcurse, sunt cam aceleai n ambele cazuri. Un alt obiectiv al acestui eseu este de a stabili importana liberalismului politic odat ce concepia politic liberal de dreptate se e)tinde la dreptul popoarelor. %n special, ne punem ntrebarea* (e form ia, n acest caz, tolerana societilor non-liberale+ (u siguran, regimurile tiranice i dictatoriale nu pot fi acceptate ca membri !de ncredere# ntr-o societate rezonabil de popoare. ,ar, totodat, nu se poate cere n mod rezonabil tuturor regimurilor s fie liberalealtfel, nsui dreptul popoarelor nu ar e)prima principiul propriu al liberalismului, de toleran fa de alte moduri rezonabile de ordonare a societii i nici efortul acestuia de a gsi o baz comun de nelegere ntre popoare rezonabile. .a cum a fi cetean ntr-o societate liberal nseamn a respecta doctrinele comprehensive religioase, filozofice i morale ale altor persoane, dac acestea sunt urmrite n conformitate cu o concepie politic rezonabil despre dreptate, tot
. se consulta /ohn 0a1ls, Teoria Dreptatei 2(ambridge, 3ass., 45647. 8intagma 9dreptul popoarelor: deriv din tradiionalul ius gentium, i modul n care o folosesc este cea mai apropiat de nelesul acesteia din fraza ius gentium intra se. (u acest neles, se refer la ceea ce legile tuturor popoarelor aveau n comun. . se consulta 0./. ;incent, Drepturile Omului i Relaiile Internaionale 2(ambridge, 45'<7, pag. $6. (onsidernd aceste legi ca un nucleu i combinndu-le cu principiile dreptatei care se aplic legilor popoarelor de oriunde, acestea ofer un neles relaionat cu sensul folosit de mine pentru dreptul popoarelor.
1 2

= concepie politic de dreptate are urmtoarele trei caracteristici* 247 este conceput pentru a fi aplicat unor instituii politice, economice i sociale de baz- n cazul societii interne, se aplic structurii sale de baz, n cazul de fa, legii i practicilor societii popoarelor politice- 2$7 este prezentat independent de orice doctrin religioas, filozofic sau moral comprehensiv i astfel poate fi derivat din sau relaionat cu mai multe asemenea doctrine, nu este conceput n acest mod- 2>7 coninutul acesteia este e)primat n termenii unor anumite idei fundamentale considerate ca implicite n cultura politic public a societii liberale. . se consulta 0a1ls, Liberalismul olitic 2?e1 @orA, 455>7, pag. 44-4&.

aa trebuie i o societate liberal s respecte alte societi organizate pe baz de doctrine comprehensive, dac instituiile politice i sociale ale acestora ndeplinesc anumite condiii care conduc societatea spre aderare la un drept rezonabil al popoarelor. 3ai e)act, ne punem ntrebarea* Unde anume trebuie trasate limitele rezonabile ale toleranei+ 0ezult c o societate bine ordonat i non-liberal va accepta acelai drept al popoarelor pe care o accept popoarele bine ordonate i liberale. %neleg aici printr-o societate bine ordonat o societate panic i non e)pansionist- sistemul legal al acesteia satisface anumite condiii obligatorii de legitimitate n ochii propriului popor- i, n consecin, ea respect drepturile de baz ale omului 2a se consulta seciunea B7. Un tip de societate non-liberal care satisface aceste condiii este prezentat prin ceea ce eu numesc, din lipsa unui termen mai bun, o societate ierarhic bine ordonat. .cest e)emplu relev ideea central a acestui eseu, i anume c, dac orice societate trebuie s respecte drepturile de baz ale omului, nu este necesar ca o asemenea societate s fie liberal. ,e asemenea, ea indic i rolul drepturilor omului ca parte a unui drept rezonabil al popoarelor. 1. n ce mod este universal doctrina contractului social 4. Ciecare societate trebuie s aib o concepie despre modul n care se raporteaz la alte societi i despre felul cum trebuie s se comporte fa de acestea. Da convieuiete cu acestea n aceeai lume i, n afar de cazul special al izolrii acestei societi de celelalte ceea ce se ntmpla cu mult timp n urm ea trebuie s formuleze anumite idealuri i principii pentru ghidarea politicilor sale fa de alte popoare. .a cum se precizeaz n seciunea >, partea 4 de mai "os, concepia liberal cea mai larg pe care o gndesc ncepe ca i dreptatea ca echitate cu situaia unei societi democrat-liberale ipotetic nchis i autonom i acoper numai valorile politice, iar nu totalitatea aspectelor vieii. .cum se ridic ntrebarea despre modul n care aceast concepie poate fi e)tins ntr-o manier convingtoare pentru a acoperi relaiile unei societi cu alte societi pentru a crea un drept rezonabil al popoarelor. %n absena acestei e)tinderi la dreptul popoarelor, o concepie liberal a dreptii politice ar putea prea c este istoricist i c se aplic numai societilor ale cror instituii politice i cultur sunt liberale. %n demonstrarea cazului de dreptate ca echitate, i n mod analog, a concepiilor liberale mai generale, este esenial s artm c nu se ntmpl astfel. ,reptul popoarelor este numai unul dintre aspectele legate de e)tinderea acestor idei de dreptate. 3ai e)ist i problema de a le e)tinde la generaiile viitoare, caz n care apare problema de economisire "ust. ,e asemenea, cum aceste idei de dreptate se refer la persoane ca la

membrii normali i pe deplin cooperani ai societii de-a lungul ntregii viei, i prin urmare avnd capacitile necesare pentru aceasta, se ridic problema referitoare la ceea ce se datoreaz celor care nu reuesc s ndeplineasc aceast condiie, temporar sau permanent, toate acestea ridicnd o serie de probleme de dreptate n ceea ce privete ngri"irea sntii. %n fine, mai este i problema referitoare la ce anume se datoreaz animalelor i celorlalte din natur. (u toate c am dori s dm eventual un rspuns la toate aceste ntrebri, m ndoiesc c puteam realiza acest lucru n cadrul sferei de aplicare a acestor idei de dreptate nelese ca i concepii politice. %n cel mai bun caz, acestea ar putea oferi rspunsuri rezonabile la primele trei probleme de e)tindere* ctre alte societi, la alte generaii i la anumite cazuri de ngri"ire a sntii. %n ceea ce privete chestiunile n care aceste idei liberale de dreptate eueaz, sunt mai multe lucruri care trebuie spuse. Unul dintre ele este c ideea de dreptate politic nu acoper totul i nici nu ar trebui s ne ateptm la aa ceva. 8au problema poate fi ntr-adevr una de dreptate politic, dar nici una dintre ideile acestea nu este corect pentru chestiunea n cauz, indiferent ct de bine s-ar aplica pentru alte chestiuni. entru a vedea ct de problematic este acest lucru trebuie s ateptm pn cnd poate fi e)aminat chestiunea nsi. %ns nu ar trebui s ne ateptm ca aceste idei, sau, dup mine, orice e)punere a dreptii politice, s trateze toate aceste aspecte. $. 8 ne ntoarcem acum la problema noastr referitoare la e)tinderea, la dreptul popoarelor, a ideilor liberale de dreptate similare cu dreptatea ca echitate, dar mai generale dect aceasta. D)ist un contrast clar ntre acestea i alte vederi familiare n sensul c acestea sunt universale n sfera lor de aplicare. ,e e)emplu, s considerm doctrina lui Eeibniz sau cea a lui EocAe* acestea sunt universale att n ceea ce privete sursa autoritii ct i cu privire la formularea lor. ;reau s spun prin asta c sursa lor este autoritatea lui ,umnezeu sau raiunea divin, dup caz- i c ele sunt universale n sensul c principiile lor sunt afirmate astfel nct s se aplice tuturor fiinelor rezonabile de pretutindeni. ,octrina lui Eeibniz este o etic a creaiei. Da conine ideea de moralitate ca imitatio Dei i ni se aplic nou imediat n calitate de creaturi ale lui ,umnezeu nzestrate cu gndire. %n doctrina lui EocAe, unde ,umnezeu are autoritate legitim peste ntreaga creaie, legea naturii acea parte din legea divin care poate fi cunoscut de noi prin puterile naturale de gndire are autoritate oriunde i ne leag pe noi i pe toate popoarele. 3a"oritatea perspectivelor filozofice cunoscute precum intuiionismul raional, utilitarismul 2clasic7 i perfecionismul sunt i ele formulate ntr-o manier general pentru a ni se aplica direct n toate cazurile. %ntruct acestea nu sunt fundamentate teologic, !putem spune#

c sursa autoritii este raiunea 2uman7, sau un domeniu independent de valori morale, sau alte baze cu validitate universal considerate. %n toate aceste vederi, universalitatea doctrinei este consecina direct a sursei sale de autoritate i a modului n care este ea formulat. >. rin contrast, o perspectiv constructivist precum dreptatea ca echitate, i ideile liberale mai generale dect aceasta, nu ncep de la primele principii universale care au autoritate n toate cazurile>. %n dreptatea ca echitate, principiile dreptii pentru structura de baz a societii nu sunt adecvate ca principii generale complete. .cestea nu se aplic tuturor subiectelor* nu se aplic bisericilor i universitilor, sau structurilor de baz ale tuturor societilor sau dreptului popoarelor. .cestea sunt mai curnd construite prin intermediul unei proceduri rezonabile n care prile raionale adopt principii de dreptate pentru fiecare tip de subiect pe msur ce acesta apare. %n mod tipic, o doctrin constructivist acioneaz prin selectarea unei serii de subiecte, ncepnd, s spunem, cu principiile de dreptate politic pentru structura de baz a unei societi democratice nchise i autonome. =dat fcut acest lucru, ea merge apoi mai departe la principiile pentru revendicrile generaiilor urmtoare, se e)tinde la principiile pentru dreptul popoarelor i !se restrnge# la principiile pentru chestiuni sociale speciale. ,e fiecare dat, procedura constructivist este modificat pentru !a se potrivi# subiectului n cauz. e parcurs, sunt disponibile toate principiile principale generale, inclusiv cele necesare pentru diferite sarcini i obligaii politice ale indivizilor i asociaiilor B. .stfel, o doctrin liberal constructivist este universal n sfera sa de aplicare odat ce este e)tins pentru a oferi principii pentru toate subiectele relevante din punct de vedere politic, inclusiv o lege a popoarelor pentru cel mai larg subiect, societatea politic a popoarelor. .utoritatea acesteia se spri"in pe principiile i pe conceptele raiunii practice, dar ntotdeauna dup cum sunt ele a"ustate corespunztor pentru a se aplica diferitelor subiecte n ordinea apariiei lor i dup cum se presupune c aceste principii se bazeaz pe refleciile potrivite ale agenilor rezonabili crora li se aplic !principiile corespunztoare#. Ea prima vedere, o doctrin constructivist de acest tip pare s fie complet nesistematic. (um anume sunt legate ntre ele principiile care se aplic diferitelor cazuri+ Fi de ce parcurgem o serie de cazuri ntr-o anumit ordine i nu n alta diferit+ (onstructivismul presupune, cu toate acestea, c e)ist alte forme de unitate n afar de cea definit de principii complet prime i
3

%n acest paragraf i n urmtoarele dou, fac referire la prima seciune din 0a1ls 98tructura de baz ca subiect:, American hilosophical !"lrterly 1# $Apr. 1%&&'( 1)%*+).
4

entru un e)emplu detaliat despre modul cum se face acest lucru n cazul secvenei de patru etape a poziiei iniiale, convenia constituional, legislaia i instanele, a se consulta 0a1ls Teoria Dreptatei, pag. 45&-$G4. = prezentare mai scurt se poate gsi n 0a1ls 9Eibertile de Haz i rioritatea lor: din The Tanner Lectures on -uman .alues, ed. 8terling 3. 3c3urrin, 4> volume, la data 28alt EaAe (itI, Utah, 45'G-7, >*&&.

generale care formeaz o schem consistent. Unitatea poate fi dat i printr-o succesiune pertinent de cazuri, presupunnd c prile n poziia originar 2dup cum am numit-o7 urmeaz s parcurg succesiunea nelegnd c principiile pentru subiectul fiecrui acord ulterior urmeaz s fie subordonate !principiilor# pentru subiectele tuturor acordurilor anterioare sau coordonate cu ele i a"ustate lor prin anumite reguli de prioritate. ;oi e)amina o anumit secven i voi releva meritele sale pe msur ce naintm. %nc de la nceput nu e)ist nicio garanie c aceasta este cea mai apropiat secven, i este posibil s fie nevoie de mai multe ncercri i erori. .daug faptul c n dezvoltarea unei concepii de dreptate pentru structura de baz sau pentru dreptul popoarelor, sau chiar pentru orice subiect, constructivismul nu ia n consideraie variaia n numr a persoanelor separat ca i baz !in numbers of people alone as accounting# pentru adaptarea diferitelor principii la diferite cazuri. Captul c familiile sunt mai mici dect democraiile constituionale nu e)plic de ce li se aplic principii diferite. 3ai curnd, structura diferit a cadrului social, precum i scopul i rolul diferitelor sale pri, ca i felul n care se potrivesc ele !este# ceea ce e)plic e)istena principiilor diferite pentru diferite tipuri de subiecte. .stfel, este o trstur caracteristic a ideii constructiviste de dreptate s considere natura i scopul diferit al elementelor societii, i ale societii popoarelor, fiind necesare persoane !as reJuiring persons#, n cadrul unui domeniu unde alte principii le permit s acioneze liber, pornind de la principii concepute pentru a se potrivi rolurilor lor speciale. .a cum vom observa pe msur ce analizm dreptul popoarelor, aceste principii sunt identificate n fiecare caz de ageni raionali poziionai corect sau rezonabili, dup cazul aflat n discuie. .cestea nu sunt derivate complet din principii generale, precum principiul utilitii sau principiul perfecionismului. 2. Trei ntrebri preliminare 4. %nainte de a arta modul n care e)tinderea popoarelor poate fi efectuat, mai nti este important s facem distincia ntre dou pri ale dreptii ca echitate sau ale oricrei alte concepii similare de dreptate, liberale sau constructiviste. = parte este conceput pentru a se aplica instituiilor interne ale societilor democratice, regimului i structurii de baz ale acestora, precum i sarcinilor i obligaiilor cetenilor- cealalt parte este conceput s se aplice societii de societi politice nsi i, prun urmare, relaiilor politice dintre popoare &. ,up ce principiile de dreptate au fost adoptate pentru dreptatea intern, ideea unei poziii originale este folosit din
5

rin popoare, m refer la persoanele i persoanele ntreinute vzute ca o entitate "uridic i organizat de instituiile sale politice, care stabilesc puterile de guvernare. %n societile democrate, persoanele vor fi cetenii- n societi ierarhice i alte societi, acetia vor fi membrii.

nou la urmtorul nivel, superior<. (a i mai nainte, prile sunt reprezentani, dar acum ei sunt reprezentanii popoarelor ale cror instituii de baz satisfac principiile de dreptate selectate la primul nivel. %ncepem cu familia societilor, fiecare bine ordonat de nite vederi liberale care ndeplinesc anumite condiii 2dreptatea ca echitate este un e)emplu7 i apoi vom a"unge la principiile care guverneaz relaiile dintre ele. .ici, menionez numai prima etap pentru elaborarea dreptului popoarelor. .a cum vom vedea imediat 2n paragraful al doilea al seciunii >, partea nti7, trebuie s dezvoltm i principiile care guverneaz relaiile ntre societi liberale i ceea ce voi numi societi ierarhice. 0ezult c societile liberale i ierarhice pot conveni asupra aceleiai legi a popoarelor, i astfel aceast lege nu depinde de aspecte specifice tradiiei occidentale. 8e poate contraargumenta c, pentru a continua pe aceast cale, nseamn s se accepte statul aa cum este conceput n mod tradiional, cu toate puterile sale binecunoscute de suveranitate. .ceste puteri includ, n primul rnd, dreptul de a face rzboi n urmrirea politicilor de stat continuarea politicii prin alte mi"loace, cum spunea (lause1itz iar scopurile politicii fiind date de interesele prudente i raionale ale statului6. %n al doilea rnd, ele includ dreptul statului de a face orice dorete cu oamenii, n cadrul granielor sale. =biecia este incorect, din acest motiv. %n prima utilizare a poziiei originale, societatea intern este vzut ca nchis, dat fiind c facem abstracie de relaiile ei cu alte societi. ?u este nevoie de fore armate, iar chestiunea referitoare la dreptul guvernului de a fi pregtit din punct de vedere militar nu se pune i ar fi negat dac ar fi pus. rincipiile dreptii interne legitimeaz o for de poliie pentru a menine ordinea intern, dar acesta este un alt subiect- i chiar dac acele principii interne nu sunt n contradicie cu dreptul calificat la rzboi ntr-o societate de popoare, ele nu spri"in ele nsele acel drept. .ceasta depinde de dreptul popoarelor nsi, care nc rmne s fie elaborat. Fi, aa cum vom vedea, aceast lege va restriciona i suveranitatea intern a unui stat, dreptul de a face oamenilor ceea ce dorete, ntre propriile granie.

A se consulta Rawls Teoria Dreptii, pag. 376, unde acest proces este descris foarte pe scurt.

.r fi nedrept fa de (lause1itz s nu adaug c pentru el interesele statului pot include obiective morale de reglementare de orice fel, i astfel obiectivele de rzboi pot fi acelea de a apra societile democrate mpotriva regimurilor tiranice, cumva aa cum se ntmpla n cel de al doilea rzboi mondial. entru el, obiectivele politicii nu sunt parte din teoria de rzboi, dei acestea sunt mereu prezente i pot afecta comportamentul de rzboi. ,espre acest subiect, a se consulta observaiile instructive ale lui eter aret, 9(lause1itzK n /reatorii 0trategiei 1o2erne* De la 1achia3elli la era nuclear4 , ed. eter aret, Lordon .. (raig, i Celi) Lilbert 2 rinceton, ?. /., 45'<7, pp. $G5-4>. ;ederea prezentat n te)t caracterizeaz raison 25etat aa cum este urmrit de CredericA cel 3are. . se consulta Lerhard 0itter, CredericA cel 3are, trans. aret 2HerAeleI, 45<'7, capitolul 4G i afirmaiile de la pagina 456.

.stfel, este important s observm c n acest proces de formulare a dreptului popoarelor, un guvern, ca organizaie politic a poporului su nu este, aa cum se obinuia, autorul propriei sale puteri. rerogativele de rzboi ale guvernelor, oricare ar putea fi ele, sunt numai cele acceptabile numai n cadrul unei legi rezonabile a popoarelor. ,ac presupunem e)istena unui guvern prin care un popor este organizat intern prin instituii bazate pe dreptate, nu vom avea idei preconcepute despre aceste chestiuni. Mrebuie s reformulm puterile suveranitii n lumina unei legi rezonabile a popoarelor i s eliminm dreptul la rzboi i dreptul la autonomie intern, care au fcut parte din legea internaional 2pozitiv7 timp de dou secole i "umtate ca parte a sistemului clasic al statelor, n urma 0zboiul de >G de ani'. 3ai mult, aceste idei sunt n acord cu o schimbare dramatic n modul de nelegere a legii internaionale, n prezent. ,e la cel de al doilea rzboi mondial, legea internaional a devenit mult mai e)igent dect n trecut. .ceasta are tendina de a restriciona dreptul unui stat de a purta rzboi numai la cazuri de autoaprare 2aceasta permite securitate colectiv7, i, n plus, are tendina de a limita dreptul acestuia la suveranitate intern5. 0olul drepturilor omului se afl evident n legtur mai strns cu cea de a doua schimbare enumerat, ca parte a efortului de a oferi o definiie potrivit suveranitii interne a guvernului i de a o limita, dei el se afl n legtur cu prima !schimbare#. %n acest punct, las deoparte numeroasele dificulti de interpretare a acestor drepturi i limite i voi considera sensul i tendina lor general, ca fiind suficient de clare. (eea ce este esenial este c elaborarea noastr a dreptului popoarelor ar trebui s se potriveasc aa cum i rezult de fapt cu aceste dou schimbri de baz i le vom oferi argumente potrivite. $. (el de al doilea aspect preliminar se refer la ntrebarea* n formularea dreptului popoarelor, de ce ncepem 2aa cum am spus mai sus7 cu societile bine ordonate de vederile liberale cumva mai generale dect dreptatea ca echitate+ ?u ar fi oare mai bine s ncepem cu lumea ca ntreg unitar, cu o poziie global original, ca s spunem aa, i s discutm chestiunea dac, i n ce form, ar trebui s e)iste state sau popoare pn la urm+ .numii autori 2pe care i menionez mai trziu7 consider c o vedere constructivist a contractului social ar trebui s procedeze n acest mod i ea asigur universalitatea dorit nc de la bun nceput.

(harles 0. Heitz caracterizeaz aceste puteri ca aparinnd la ceea ce numete acesta moralitatea statelor n partea a $-a din volumul Teorie olitic4 i Relaii Internaionale 2 rinceton, ?./., 45657. .cestea depind, argumenteaz el, de o analogie greit ntre indivizi i state.
9

. se consulta 8tanleI Noffman 6anus i 1iner3a( 7seuri 2espre Teoria i ractica oliticii Internaionale 2Houlder, .colo., 45'67, p.>6B.

(onsider c nu e)ist un rspuns iniial clar referitor la acest aspect. .r trebui s ncercm diferite alternative i s analizm plusurile i minusurile acestora. ,at fiind c atunci cnd am formulat dreptatea ca echitate am nceput cu societatea intern, voi continua din acel punct ca i cum ceea ce s-a fcut pn acum este mai mult sau mai puin sigur. rin urmare, eu doar dezvolt demersurile fcute pn acum, !n msura n care # acest lucru pare s furnizeze un punct de pornire adecvat pentru e)tinderea la legile popoarelor. Un alt motiv pentru a proceda astfel este c popoarele ca i entiti "uridice organizate de guvernele lor, e)ist actualmente sub o form sau alta n ntreaga lume. ,in punct de vedere istoric, toate principiile i standardele propuse pentru dreptul popoarelor trebuie, pentru a fi fezabil, s se dovedeasc acceptabile fa de opinia public chibzuit i reflectat a popoarelor i a guvernelor lor . 8 presupunem atunci c noi suntem 2dei nu suntem7 membrii unei societi bine ordonate. (onvingerile noastre despre dreptate sunt n principiu aceleai cu cele ale cetenilor 2dac e)ist aa ceva7 din familia de societi bine ordonate de concepii liberale de dreptate i ale cror condiii sociale i istorice sunt similare cu ale noastre. .u acelai tip de motive pentru a afirma modul lor de guvernare aa cum l afirmm i noi pe al nostru. .ceast nelegere comun a societilor liberale ofer un punct de pornire apt pentru e)tinderea la dreptul popoarelor. >. %n ultimul rnd, atrag atenia asupra distinciei dintre dreptul popoarelor i legea naiunilor sau legea internaional. (ea din urm este o ordine legal e)istent sau pozitiv, indiferent de ct de incomplet poate fi n anumite sensuri, fiind lipsit, ca s zicem aa, de o schem eficient de sanciuni care n mod normal ar caracteriza legea intern. ,reptul popoarelor, prin contrast, este o familie de concepte politice care, mpreun cu principiile dreptii, "ustiiei, i ale binelui comun, specific coninutul unei concepii liberale de dreptate, formulate pentru a se e)tinde i pentru a se aplica la legea internaional. Da ofer conceptele i principiile n raport cu care aceast lege trebuie "udecat. .ceast distincie ntre dreptul popoarelor i legea naiunilor !dreptul internaional# ar trebui s fie uor de fcut. Da nu este mai obscur dect distincia dintre principiile de dreptate care se aplic structurii de baz a unei societi interne i instituiile e)istente, politice, sociale i legale care de fapt realizeaz acea structur.
3. Extinderea ctre societile liberale

1. Cu aceste trei c estiuni preli!inare sta"ilite, ne #ntoarce! la e$tinderea ideilor li"erale ale drept%&ii c%tre dreptul popoarelor. Consider c' aceste idei ale drept'&ii con&in trei ele!ente(

)i* o list% cu anu!ite drepturi +i li"ert%&i de "a,' +i oportunit%&i )cunoscute din regi!urile de!ocratice constitu&ionale*- )ii* o prioritate !ai !are pentru aceste li"ert%&i funda!entale, #n special cu pri.ire la re.endic'rile asupra "unurilor co!une +i asupra .alorilor perfec&ioniste- +i )iii* !%suri pentru a asigura tuturor cet%&enilor !i/loacele adec.ate pentru a u,a eficient de li"ert%&ile lor. Aceste concep&ii sunt tipice pentru ideea de dreptatea ca ec itate, cu e$cep&ia faptului c% sunt !ai puternice caracteristicile sale egalitariste. 0ntr1un anu!it grad, ideilor li"erale !ai generale le lipsesc cele trei caracteristici egalitariste( .aloarea /ust% a li"ert%&ilor politice, egalitatea /ust% de oportunit'&i +i principiul diferen&ei. Aceste caracteristici nu sunt necesare pentru construc&ia unui drept al popoarelor re,ona"il +i, prin nepreluarea lor, aprecierile noastre sunt de o !ai !are generalitate.

2$tinderea la dreptul popoarelor se reali,ea,% #n dou% etape principale, fiecare etap% a.3nd c3te doi pa+i. 4ri!a etap% a e$tinderii o nu!esc teorie ideal', sau acord strict, +i, dac% nu este !en&ionat altfel, lucr'! #n #ntregi!e #n aceast% teorie. Aceasta #nsea!n% c% toate p%r&ile acordului au consi!&it asupra conceptelor se!nificati.e +i principiilor rele.ante +i c% sunt disponi"ile condi&iile fa.ora"ile necesare pentru institu&iile li"erale sau ierar ice, dup% ca,. 4ri!ul nostru o"iecti. este de a .edea ce ar necesita +i ce ar sta"ili #n acest ca, un drept al popoarelor re,ona"il +i cu des%.3r+ire /ust. 4entru a reali,a acest lucru, noi presupune! c% sunt nu!ai dou% tipuri de societ'&i "ine1 ordonate ( societ%&ile li"erale +i societ%&ile ierar ice. 5a pri!ul pas lu%! #n discu&ie ca,ul societ%&ilor li"eral1de!ocratice "ine1ordonate. Aceasta ne conduce la ideea unei societ'&i politice "ine1ordonate for!at' din societ%&ile popoarelor de!ocratice. 0n continuare, ne referi! la ca,ul societ%&ilor "ine1ordonate +i /uste, adesea de natur% religioas%, care nu se caracteri,ea,% #ns% prin separarea "isericii de stat. 6nstitu&iile lor politice sunt caracteri,ate de o corect% ierar ie a consult%rilor, #n ti!p ce institu&iile sociale de "a,% corespund unei concep&ii a drept%&ii care e$pri!% o concep&ie adec.at% asupra "unului co!un. 7unda!ental pentru interpretarea noastr% a dreptului popoarelor este faptul c% el este acceptat at3t de c%tre societ%&ile li"erale, c3t +i de cele ierar ice. 0!preun%, sunt !e!"ri de r3nd ai unei societ'&i "ine1ordonate a popoarelor /uste din lu!e. A doua etap% #n ela"orarea dreptului popoarelor este cea a teoriei nonideale, +i include, de ase!enea, doi pa+i. 4ri!ul pas este cel al teoriei nesupunerii. Aici se #ncadrea,% situa&ia dificil' #n care sunt puse societ'&ile /uste, at3t de!ocratice, c3t +i ierar ice, atunci c3nd se confrunt' cu state care refu,% s% se supun% unui drept al popoarelor re,ona"il. Al doilea pas este cel al condi&iilor nefa.ora"ile. 8e pune aici pro"le!a !odalit'&ii #n care societ%&ile lu!ii, !ai s%race +i !ai pu&in a.ansate din punct de .edere te nologic, pot reali,a condi&iile sociale +i

istorice care s' le per!it' s% #nte!eie,e institu&ii /uste +i func&ionale, fie ele li"erale sau ierar ice. 0n realitatea concret', teoria nonideal' este de cea !ai !are i!portan&% practic% +i se refer% le pro"le!ele cu care ne confrunt%! ,i de ,i. 9otu+i, din !oti.e de spa&iu, .oi .or"i foarte pu&in despre acestea ).e,i pct. 617*.

2. 0nainte de a #ncepe e$tinderea tre"uie s' ne asigur'! c% po,i&ia originar', cu .'lul de ignoran&%, este un dispo,iti. de repre,entare pentru ca,ul societ%&ilor li"erale. Acu!, la pri!a utili,are a po,i&iei originare, un dispo,iti. de repre,entare #nsea!n% a !odela ceea ce noi 1 tu +i eu, aici +i acu!1:1 consider'! ca fiind condi&ii ec ita"ile pentru p'r&i, care sunt repre,entan&i ai cet%&enilor li"eri +i egali, pentru a specifica ter!enii de cooperare ce regle!entea,' structura de "a,% a societ%&iilor. ;i, din !o!ent ce aceast' po,i&ie include .'lul de ignoran&%, !odelea,' de ase!enea +i ceea ce consider'! a fi restric&iile accepta"ile #n .ederea adopt'rii unei concep&ii politice despre dreptate. 4rin ur!are, concep&ia pe care ec ita"il% +i sus&inut% de cele !ai "une !oti.e. Aici trei condi&ii sunt esen&iale( #n pri!ul r3nd, po,i&ia original' pre,int' p%r&ile )sau cet%&enii* ca fiind ec ita"ili, re,ona"ili- #n al doilea r3nd #i descrie ca fiind ra&ionali- +i cea de1a treia, #i pre,int' ca f'c3nd o alegere #ntre pricipii disponi"ile, din ra&iuni #nte!eiate. =o! .erifica dac% aceste trei condi&ii sunt #ndeplinite o"ser.3nd dac', #ntr1ade.%r, cet%&enii sunt repre,enta&i #n !od corect sau re,ona"il, #n .irtutea si!etriei +i a egalit%&ii situa&iei repre,entan&iilor lor #n po,i&ia originar'. Apoi, cet%&enii sunt repre,enta&i ca fiind ra&ionali #n .irtutea scopului repre,entan&ilor acestora de a face tot posi"ilul pentru interesele lor esen&iale ca persoane. 0n cele din ur!%, ace+tia sunt pre,enta&i ca lu3nd deci,ii re,ona"ile- .'lul de ignoran&% #!piedic% repre,entan&ii lor de a in.oca !oti.e considerate inadec.ate, a.3nd #n .edere scopul lor de a repre,enta cet%&enii ca persoane li"ere +i egale. p%r&ile ar adopta1o se identific% cu concep&ia despre dreptate pe care o consider'! < tu +i eu, aici +i acu!1 ca

3. Acu!, #n !od si!ilar, la ni.elul ur!%tor, c3nd po,i&ia ini&ial% este utili,at' pentru a e$tinde concep&ia li"eral' c'tre dreptul popoarelor, aceasta este un dispo,iti. de repre,entare, pentru c% !odelea,' ceea ce consider'! 1tu +i eu, aici +i acu! 111 ca fiind condi&ii ec ita"ile #n care p%r&ile, de data aceasta ca repre,entan&i ai societ%&ilor "ine1ordonate de concep&iile li"erale ale drept'&ii, specific' dreptul popoarelor +i ter!enii corec&i ai cooper'rii lor.
1:

>9u +i eu? sunte! cet'&eni >aici +i acu!? ai aceleia+i societ'&i de!ocratic1li"erale +i ela"or'! concep&iile li"erale ale drept'&ii aflate #n discu&ie.
11

0n acest ca, @tu +i eu? sunte! cet'&eni ai unei societ'&i de!ocratic1li"erale, dar nu ai acelea+i.

4o,i&ia originar' este un dispo,iti. de repre,entare, deoarece, ca +i !ai #nainte, popoarele li"ere +i egale sunt pre,entate at3t ca fiind re,ona"ile, c3t +i ra&ionale, lu3nd deci,ii #n confor!itate cu !oti.e adec.ate. 4%r&ile, ca repre,entan&i ai popoarelor de!ocratice, sunt situate si!etric +i, de aceea, popoarele pe care le repre,int% sunt repre,entate #n !od re,ona"il. Aai !ult dec3t at3t, p%r&ile deli"erea,' #ntre diferitele principii disponi"ile pentru ela"orarea dreptului popoarelor, &in3nd cont de interesele funda!entale ale societ%&ilor de!ocratice, #n concordan&' cu sau i!plic3nd principiile li"erale ale drept'&ii interne. ;i, #n sf3r+it, p%r&ile sunt e$puse .'lului de ignoran&'( ele nu cunosc, de e$e!plu, !%ri!ea teritoriului, sau a popula&iei, sau puterea relati.' a popoarelor ale c%ror interese funda!entale le repre,int%. Bac% ei cunosc condi&iile fa.ora"ile o"&inute, care fac posi"il% de!ocra&ia, ei nu cunosc .olu!ul resurselor lor naturale sau ni.elul lor de de,.oltare econo!ic% sau orice astfel de infor!a&ii asociate. 0n calitate de !e!"ri ai societ'&ii "ine1ordonate de c'tre concep&iile li"erale ale drept'&ii, aceste condi&ii !odelea,' ceea ce a! accepta ca fiind /ust 1 aici +i acu!1 #n sta"ilirea ter!enilor de "a,% ai cooper'rii dintre popoare, care se consider% li"ere +i egale. Acest lucru per!ite utili,area po,i&iei originale la acest al doilea ni.el ca dispo,iti. de repre,entare, la fel ca +i la pri!ul ni.el.

4. 4resupun c% re,ultatul ela"or'rii dreptului popoarelor pentru societ%&ile de!ocratice li"erale .a #nse!na doar adoptarea anu!itor principii fa!iliare ale drept'&ii +i .a per!ite, de ase!enea, diferite for!e de asociere cooperati.' #ntre popoarele de!ocratice iar nu #n .ederea unui stat glo"al. Aici a! ur!at direc&ia lui Cant din Spre pacea etern )1795*, consider3nd c' un gu.ern glo"al < care #nsea!n% un regi! unificat politic, cu puteri /uridice e$ercitate #n !od nor!al de c%tre gu.ernele centrale 1 ar fi ori un despotis! glo"al, ori un i!periu fragil, sf3+iat de frec.ente conflicte ci.ile #n diferite regiuni +i popoare ce #ncearc' s% o"&in' autono!ie politic% 12. 4e de alt% parte, s1ar putea do.edi, cu! a! sc i&at !ai /os, c% .or e$ista !ulte feluri de
12

Cant scrie, D6deea de drept interna&ional presupune e$isten&a separat% a!ai !ultorstate independente, dar .ecine. Be+i aceast% condi&ie este #n sine o stare de r%,"oi )e$cep&ia ca,ului #n care o uniune federati.' #!piedic% i,"ucnirea ostilit%&ilor*, acest lucru este ra&ional de preferat in sc i!"ul a!alga!ului de state su" o putere superioar', ca asta se .a ter!ina #ntr1o !onar ie uni.ersal', +i dispo,i&iile legale #n .igoare pierd #ntotdeauna ceea ce c3+tig' gu.ernul in plus- prin ur!are, un despotis! f'r' suflet cade #n anar ie, dup% #n%"u+irea se!in&elor "inelui D)6!!anuel Cant, Spre pacea etern, trad. 5ewis E ite FecG H1795- 6ndianapolis, 1957I , p. 31*. Aceast% atitudine fa&% de !onar ia uni.ersal% fost #!p%rt%+it% +i de al&i scriitori ai secolului al J=6661lea. =e,i de e$e!plu, Ba.id Ku!e, >Falan&a puterii? , Eseuri morale, politice, si literare, ed. 2ugene 7. Ailler )1752- 6ndianapolis, 1987*, pp.. 332141. 7. K. KinsleL !en&ionea,% de ase!enea pe AontesMuieu, =oltaire +i Ni""on in a lui Putere i goana dup pace: Teorie i practic n istoria relaiilor dintre state )Ca!"ridge, 1967*, p. 162. 2l are o discu&ie instructi.% a ideilor lui Cant din capitolul 4. =e,i de ase!enea 4atricG RileL, Filosofia politic a lui Kant )9otawa, OP, 1983*, cap. 5 +i 6. 9 o!as Oagel ofer' !oti.e puternice pentru a sus&ine acelea+i conclu,ii, #n Egalitate i prialitate )Oew QorG, 1991*, pp.. 169174.

organi,a&ii supuse /udec'&ii dreptului popoarelor de!ocratice +i #ns%rcinate cu regle!entarea cooper%rii dintre ele +i cu #ndeplinirea anu!itor #ndatoriri recunoscute. Rnele dintre aceste organi,a&ii )cu! ar fi Srgani,a&ia Oa&iunilor Rnite*, pot a.ea autoritatea de a e$pri!a de,apro"ul societ%&ii popoarelor de!ocratice fa&' de institu&iile interne care #ncalc% drepturile o!ului +i, #n anu!ite ca,uri gra.e, s' #ncerce s% le pedepseasc' prin sanc&iuni econo!ice sau c iar prin inter.en&ii !ilitare. 8fera de ac&iune a acestor co!peten&e include toate popoarele +i acoper% afacerile lor interne. Bac% toate acestea sunt #n ordine, consider c% principiile drept'&ii #ntre popoarele li"ere +i de!ocratice .or include anu!ite principii fa!iliare, de !ult recunoscute ca apar&in3nd unui drept al popoarelor, printre care ur!%toarele( 1. 4opoarelor )ca fiind organi,ate de c%tre gu.ernele lor* sunt li"ere +i independente, iar li"ertatea +i independen&a lor tre"uie respectat' de celelalte popoare. 2. 4opoarele sunt egale +i sunt p%r&i ale propriilor acorduri. 3. 4opoarele au dreptul la auto1ap'rare, dar nu +i dreptul de a face r%,"oi. 4. 4opoare tre"uie s' respecte pricipiul non1inter.en&iei. 5. 4opoare tre"uie s' respecte tratatele +i pro!isiunile. 6. 4opoarele tre"uie s' respecte anu!ite restric&ii specificate pri.ind co!porta!entul pe ti!p de r%,"oi )presupus a fi r%,"oi de auto1ap%rare*. 7. 4opoarele tre"uie s' respecte drepturilor o!ului. Aceast% for!ulare de principii este cu siguran&% inco!plet'- alte principii ar !ai tre"ui ad%ugate. Aai !ult, ele necesit' !ulte e$plica&ii +i interpret'ri, iar unele dintre ele sunt de prisos #ntr1o societate de popoare de!ocratice "ine1ordonate, cu! ar fi cel de1al +aselea, pri.itor la co!porta!entul pe ti!p de r%,"oi, +i al +aptelea, referitor la drepturile o!ului. 9otu+i, aspectul principal este c%, dat' fiind ideea unei societ'&i de popoare de!ocratice, li"ere +i independente, care sunt gata s% recunoasc% anu!ite principii ale drept'&ii politice de "a,%, care regle!entea,% conduita lor, principiile de acest tip constituie o cart% a asocierii lor 13. 2.ident, un principiu cu! ar fi cel de1al patrulea 1cel al noninter.en&iei1 .a tre"ui s% fie caracteri,at #n general. Cu toate c% este potri.it pentru o societate de popoare de!ocratice "ine1ordonate, care respect% drepturile o!ului, ele e+uea,% #n ca,ul unei societ'&i for!ate din societ%&i de,organi,ate, #n care r%,"oaiele +i #nc%lc%rile gra.e ale drepturilor o!ului sunt ende!ice. Be ase!enea, dreptul la independen&' +i la egalitate, precu! +i dreptul la auto1deter!inare, sunt .ala"ile nu!ai #n anu!ite li!ite, ce r%!3n a fi specificate de dreptul popoarelor, #n general. Astfel, nici un popor nu are dreptul la auto1deter!inare sau dreptul la secesiune, pe sea!a
13

9errL Oardin accentuea,' acest aspect in Brept, !oralitate si relatiile dintre state )4rinceton, O.P., 1983*, p.269.

su"/ug%rii unui alt popor14- +i nici nu HpoateI s' conteste conda!narea lui de c%tre societatea !ondial', atunci c3nd institu&iile sale interne #ncalc% drepturile o!ului sau a ale unor anu!ite !inorit%&i ce tr%iesc laolalt% cu el. Breptul lui la independen&' nu #l scute+te de conda!nare, +i nici !%car de inter.en&ia coerciti.' a altor popoare, #n ca,uri gra.e. =or e$ista, de ase!enea, principii pentru for!area +i regle!entarea federa&iilor )asocia&iilor* de popoare +i standarde de corectitudine pentru co!er& +i alte !odalit%&i de cooperare. 0n afar% de asta, ele .or include anu!ite pro.i,ii pentru asisten&% reciproc% #ntre popoare, #n .re!uri de foa!ete +i secet% +i, dac' .a fi posi"il, a+a cu! ar tre"ui s% fie, pro.i,ii pentru a se asigura c%, #n toate societ%&ile li"erale re,ona"il de,.oltate, sunt satisf'cute ne.oile de "a,% ale cet'&enilor15. Aceste pro.i,ii .or a.ea func&ia de asisten&% #n anu!ite situa&ii +i .olu!ul lor .a .aria #n func&ie de gra.itatea ca,ului.

5. Rn rol i!portant al gu.ernului unui popor, oric3t de ar"itrare ar p%rea frontierele sale din punct de .edere istoric16, este acela de a fi agentul repre,entati. +i eficient al poporului, asu!3ndu1+i responsa"ilitatea pentru teritoriu +i pentru !%ri!ea popula&iei, precu! +i pentru !en&inerea integrit%&ii sale de !ediu +i a capacit%&ii de a sus&ine toate aceste lucruri. Aceast% idee face apel la institu&ia propriet'&ii, cu e$cep&ia ca,ului #n care unui agent #i este dat' responsa"ilitatea de a p'stra un "un +i de a suporta consecin&ele pre/udicierii acestuia, respecti.ul "un tinde s' se deteriore,e. 0n acest ca, "unul este teritoriul poporului +i capacitatea de a1l sus&ine pentru totdeauna- agentul #l repre,int% oa!enii #n+i+i, ca organi,are politic%. Ace+tia tre"uie s% recunoasc% faptul c% nu pot acoperi lipsa lor de r%spundere #n ceea ce

14

Rn e$e!plu clar cu pri.ire la secesiune este dac% 8udul a a.ut o dreptul de a se separa #n 186:161. 4rin acest test nu a a.ut niciun astfel de drept, c3nd separarea a perpetuat institu&iile sale interne de scla.ie. Acest lucru este o #nc%lcare la fel de se.er% a drepturilor o!ului ca oricare alta, +i s1a e$tins la aproape /u!%tate din popula&ie.

15

C3nd .or"esc de ne.oile de "a,% !% refer #n general la cele care tre"uie s% fie satisfacute dac% cet%&enii sunt #ntr1o po,i&ie de a "eneficia de drepturile, li"ert%&ile +i oportunit%&ile societ'&ii lor. Acestea includ !i/loace econo!ice, precu! +i a drepturi +i li"ert%&i institu&ionale.
16

Bin faptul c% grani&ele sunt istoric ar"itrare nu re,ult' c% rolul lor #n legea popoarelor nu poate fi /ustificat%. Adic', dac% grani&ele dintre !ai !ulte state din 8RA sunt istoric ar"itrare, aceasta nu duce la eli!inarea siste!ului federal, intr1un fel sau altul. 7i$area pe ar"itrariul lor #nsea!n' fi$area pe un lucru gre+it. Ade.'rata #ntre"are pri.e+te .alorile politice ser.ite de diferitele state #ntr1un siste! federal #n co!para&ie cu .alorile ser.ite de un siste! central. R%spunsul este dat de c%tre func&ia +i rolul statelor, care este, de .alorile politice pe care le deser.esc ca su"unit'&i, +i dac% grani&ele lor pot fi, sau tre"uie s' fie, re#nnoite , sau !ai !ult.

pri.e+te prote/area p%!3ntului lor +i conser.area resurselor naturale, prin cucerirea sau !igrarea #nspre teritoriile altor popoare, f%r% consi!&%!3ntul acestora17. Aceste o"ser.a&ii apar&in, desigur, teoriei ideale +i indic% unele dintre responsa"ilit%&ile popoarelor #ntr1o societate for!at' din societ%&ile li"erale, "ine1ordonate. Bin !o!ent ce grani&ele popoarelor sunt adesea re,ultatul istoric al .iolen&ei +i agresiunii, iar unele popoare sunt astfel #n !od nedrept cucerite de altele, dreptul popoarelor, #n partea sa nonideal' ar tre"ui, pe c3t posi"il, s% con&in% principiile +i standardele 1 sau cel pu&in un g id 1 pentru confruntarea cu aceste pro"le!e.

6. 4entru a co!pleta aceast% sc i&% a dreptului popoarelor pentru societ%&ile li"erale "ine1 ordonate, s% anali,'! #n ce condi&ii se poate accepta #n !od re,ona"il aceast' parte a dreptului popoarelor +i s' o pri.i! ca fiind /ustificat%. 2$ist% dou% condi&ii dincolo de cele trei cerin&e a!intite !ai de.re!e, #n discu&ia despre po,i&ia original% ca un dispo,iti. de repre,entare. Aceste cerin&e au fost ca p%r&ile )#n calitate de repre,entan&i ai popoarelor li"ere +i egale* s% fie pre,entate ca fiind re,ona"ile, ra&ionale +i lu3nd deci,ii din !oti.e /uste. Rna dintre cele dou% condi&ii este ca societatea politic%, for!at% din societ%&ile popoarelor de!ocratice +i "ine1ordonate, s% fie sta"il% #n !od corect 18. Aceast% condi&ie #nsea!n% c%, a.3nd #n .edere e$isten&a unei astfel de societ%&i politice a unor astfel de popoare, !e!"rii s%i .or tinde, din ce #n ce !ai !ult de1a lungul ti!pului, s% accepte principiile +i /udec%&ile sale, pe !%sur% ce a/ung s% #n&eleag% ideile drept%&ii e$pri!ate #n dreptul popoarelor +i s% aprecie,e "eneficiile sale pentru toate popoarele li"erale. Aai !ult, c3nd spune! c% societatea popoarelor de!ocratice este sta"il% #ntr1un !od corect spune! c% este sta"ilit% prin respectarea drept%&ii, +i anu!e, c% institu&iile +i practicile dintre popoare #ndeplinesc #ntotdeauna !ai !ult sau !ai pu&in, principiile rele.ante ale drept%&ii, de+i condi&iile sociale sunt aproape !ereu #n sc i!"are. 0n continuare tre"uie s% spune! c% dreptul popoarelor este corect nu pur +i si!plu din cau,a unei "alan&e a puterii 1nefiind #n interesul popoarelor s% o sc i!"e < ci pentru c%, #n ciuda posi"ilelor diferen&e de +ans% dintre popoare, toate sunt !oti.ate s% adere la dreptul lor co!un, accept3ndu1l ca fiind /ust +i "enefic pentru to&i. Aceasta #nsea!n% c% dreptatea societ%&ii popoarelor de!ocratice este sta"ilit% &in3nd cont de respectarea distri"u&iei +a!selor #n r3ndul acestora. Aici norocul nu se refer%,
17

Aceast% o"ser.a&ie i!plic% faptul c% un popor are cel pu&in un drept calificat pentru a li!ita i!igrarea. 5as deoparte aici #n ce ar putea consta aceste re,er.e.
18

=e,i Rawls, DBo!eniul consesului politicD,

e! "or# $ni%ersit& 'a! (e%ie! 64 )!ai 1989*( sec. 7.

desigur, la succesul !ilitar al unei societ%&i sau la lipsa lui, ci la alte tipuri de succes( do"3ndirea li"ert%&ilor politice +i sociale, plenitudinea +i e$presi.itatea culturii sale +i "un%starea econo!ic% a cet%&enilor acesteia.

7. Conse!n%rile istorice sugerea,% c%, cel pu&in #n ceea ce pri.e+te principiul non1 .iolen&ei, aceast% condi&ie de sta"ilitate ar fi satisf%cut% #ntr1o societate de popoare de!ocratice +i /uste. Be+i societ%&ile de!ocratice au fost la fel de des i!plicate #n r%,"oi ca +i cele nede!ocratice19 +i +i1au ap%rat cu fer!itate institu&iile lor, Aic ael BoLle su"linia,% faptul c%, din 18:: societ%&ile li"erale sta"ile nu au purtat r%,"oi unele #!potri.a altora 2:. 6ar #n r%,"oaie #n care s1au anga/at o serie de !ari puteri, cu! ar fi cele dou% r%,"oaie !ondiale, statele de!ocratice au luptat ca alia&i pe aceea+i parte. 0ntr1ade.%r, lipsa de r%,"oi #ntre de!ocra&ii este c3t se poate de aproape de o lege e!piric% a rela&iilor dintre societ%&i 21. 0n aceast% situa&ie, .oi presupune ca societatea popoarelor de!ocratice, toate cele ale c%ror institu&ii de "a,% sunt "ine1ordonate de concep&iile li"erale ale drept%&ii )de+i nu neap%rat de acelea+i concep&ii*, .a fi sta"ilit% #n !od corect, a+a cu! a! !en&ionat !ai sus. 8c i&a dreptului unor astfel de popoare poate, apoi, #ndeplini condi&iile realis!ului politic date de sta"ilitatea acestor !oti.e corecte. Rlti!a condi&ie, pentru noi, pentru a accepta aceast% sc i&% a dreptului popoarelor de!ocratice este faptul c% noi, ca cet%&enii ai societ%&ilor li"erale, pute! apro"a principiile +i /udec%&ile din acest drept dup% o anali,% serioas%. 9re"uie s% fi! #n !%sur% s% afir!%! c%
19

=e,i PacG 8. 5e.L, D4olitica intern% +i r%,"oi,D #n )riginea i pre%enirea r*+oaielor importante , ed. Ro"ert 6. Rot"erg +i 9 eodore C. Ra"" )Ca!"ridge, 1989I, p. 87. 5e.L se refer% la !ai !ulte studii istorice care au confir!at conclu,iile lui Ael.in 8!all +i P. Ba.id 8inger #n D4redispo,i&ia la r%,"oi a regi!urilor de!ocratice, 1816165 , >9 e 6erusale! Pournal of 6nternational Relations 1 )=ara 1976*( 5:1 69.
2:

=e,i a doua parte a articolului lui Aic ael E. BoLle, DCant, 5i"eral 5egacies, and 7oreign Affairs?, 4 ilosop L and 4u"lic Affairs 12 ).ara +i toa!na 1983*( 2:5135, 323153. Rn su!ar al depo,i&iei g%si! #n pri!a parte, pp.. 2:6132. BoLle scrie( Aceste con.en&ii Hcare se "a,ea,% pe i!plica&iile interna&ionale ale principiilor +i institu&iilor li"eraleI de respect reciproc au constituit o funda&ie de cooperare pentru rela&iile dintre de!ocra&iile li"erale deose"it de eficace. ,-iar dac statele li+erale s.au implicat n numeroase r*+oaie cu statele nonli+erale, statele li+erale, sta+ile din punct de %edere constituiona, nu s.au anga/at nc n r*+oi unele cu altele0 Oi!eni nu ar putea de!onstra c% astfel de r%,"oaie sunt i!posi"ile- dar do.e,i preli!inare par s% indice o predispo,i&ie se!nificati.% #!potri.a r%,"oiului #ntre state li"erale. Hp. 2131I
21

0n aceste studii, cele !ai !ulte defini&ii ale de!ocra&iei, sunt co!para"ile cu cea a lui 8!all +i 8inger, enu!erate de 5e.L( D1* alegeri regulate +i participarea li"er% a partidelor de opo,i&ie, 2* cel pu&in 1:T din popula&ia adult% s% fie capa"il% de a .ota pentru 3* un parla!ent care, fie controlea,% fie #!parte paritatea cu e$ecuti.ul D)5e.L, D4olitica intern% +i r%,"oiD, p. 88*. Befini&ia noastr% a unui regi! de!ocratic li"eral !erge !ult dincolo de aceast% defini&ie.

doctrina dreptului popoarelor pentru astfel de societ%&i, !ai !ult dec3t oricare alt% doctrin%, &ile laolalt% con.ingerile noastre politice +i /udec%&ile !orale la toate ni.elurile de generalitate, de la cel !ai general, la cel particular, #ntr1o singur% cercetare coerent%.

4. Extinderea ctre societile ierarhice

1. Aduce&i1.% a!inte din capitolul 3, partea 1, c% e$tinderea ideilor li"erale de dreptate la dreptul popoarelor se face #n 2 stadii, fiecare a.3nd 2 pa+i. 4ri!ul stadiu e al teoriei idealiste, +i toc!ai a! ter!inat pri!ul ei pas, !ai e$act, e$tinderea dreptului popoarelor doar la societ%&ile li"erale "ine1ordonate. Al doilea pas al teoriei ideale este !ai greu. 2l necesit% din partea noastr% s% specific%! cel de al doilea tip de societate 1 o societate ierar ic% 1 apoi s% sta"ili! c3nd o astfel de societate este "ine1ordonat%. 8copul nostru este s% e$tinde! dreptul popoarelor la aceste societ%&i ierar ice "ine1ordonate +i s% ar%ta! c% acestea accept% acela+i drept al popoarelor ca +i cel acceptat de societ%&ilor li"erale. Astfel, acest drept co!un al popoarelor "ine1ordonate, li"erale +i ierar ice, specific% con&inutul teoriei ideale. 2l specific% felul societ%&ii de popoare "ine1ordonate la care toate popoarele ar tre"ui s% aspire +i sta"ileste scopurile regulati.e ale politicii e$terne. 2ste e.ident aici corolarul c% +i societ%&ile non1li"erale tre"uie s% respecte drepturile o!ului. 4entru a de!ostra aceasta, !ai #nt3i sta"ili! trei cerin&e pentru orice regi! ierar ic "ine1 ordonat. =a fi clar c% satisfacerea acestor cerin&e nu presupune c% regi!ul este li"eral. Apoi, confir!%! c%, #n po,itia ini&ial%, cu .%lul de ignoran&%, repre,entan&ii regi!urilor ierar ice "ine1 ordonate sunt at3t situa&i re,ona"il, c3t +i ra&ionali +i c% sunt !oti.a&i de considerente pertinente. ;i #n acest ca,, deci, po,i&ia ini&ial% este un !od de repre,entare pentru adoptarea unui drept al popoarelor ierar ice. 0n final ar%t%! c%, #n po,i&ia originar%, repre,entan&ii societ%&ilor ierar ice "ine1ordonate ar adopta acela+i drept al popoarelor ca +i repre,entan&ii societ%&ilor li"erale. Acel drept este, deci, un drept co!un al unei societ%&i politice /uste de popoare "ine1ordonate. 4ri!a cerin&% pentru ca o societate ierar ic% s% fie "ine1ordonat% este s% fie pa+nic% +i s%1+i ating% scopurile legiti!e prin diplo!a&ie, co!er& +i alte c%i pa+nice. Be ase!enea, doctrina sa religioas%, presupus% a fi co!pre ensi.% +i influent% #n politica gu.erna!ental%, nu este e$pansionist%, #n sensul c% respect% #n totalitate ordinea ci.il% +i integritatea altor societ%&i. Bac% ur!%re+te s%1+i !%reasc% influen&a, face asta #n !odalit%&i co!pati"ile cu independen&a altor societ%&i +i cu li"ert%&ile din interiorul acestora. Acest aspect al religiei sale spri/in% "a,a

institu&ional% a conduitei sale pa+nice +i o diferen&ia,% de statele europene Dconduc%toareD din ti!pul r%,"oaielor religioase din secolele al J=61lea si al J=661lea.

2. A doua cerin&% funda!ental% folose+te o idee a lui 4 ilip 8oper. Are !ai !ulte p%r&i. 0n pri!ul r3nd, siste!ul /uridic al unei societ%&i ierar ice tre"uie s% fie #n a+a fel #nc3t s% i!pun% o"liga&ii !orale tuturor persoanelor de pe teritoriul s%u 22. Apoi, tre"uie ca siste!ul /uridic s% fie "a,at pe o concep&ie asupra drept%&ii Hdin perspecti.aI "inelui pu"lic, adic% o concep&ie care ia #n considerare #n !od i!par&ial ceea ce consider% pe "un% dreptate ca fiind interese funda!entale ale tuturor !e!"rilor societ%&ii. Ou este ca,ul ca interesele unora s% fie pri.ilegiate #n !od ar"itrar, pe c3nd interesele altora s% nu pre,inte i!portan&%. 0n final, tre"uie s% e$iste o #ncredere deplin% si re,ona"il% din partea /udec%torilor +i a altor oficiali care ad!inistrea,% ordinea legal%, c% dreptul este #ntr1ade.%r g idat de o concep&ie asupra drept%&ii Hdin perspecti.aI "inelui pu"lic. Aceast% #ncredere tre"uie s% fie de!onstrat% printr1o dorin&% de a ap%ra pu"lic in/onc&iunile statului ce sunt /ustificate de lege. ) 9ri"unalele repre,int% o unealt% eficient% pentru a face aceasta*23. Aceste aspecte ale unei ordini legale sunt necesare pentru a sta"ili legiti!itatea unui regi! #n oc ii propriului popor. A doua cerin&% poate fi for!ulat%, apoi, adaug3nd faptul c% institu&iile politice ale unei societ%&i ierar ice "ine1ordonate constituie o ierar ie consultati.% re,ona"il%. 2le includ o fa!ilie de structuri repre,entanti.e, sau alte adun%ri, al c%ror scop este s% ai"% gri/% de interesele i!porante ale tuturor ele!entelor din societate. Be+i #n societ%&ile ierar ice, persoanele nu sunt .%,ute ca fiind li"ere +i egale, precu! sunt .%,ute #n societ%&ile li"erale, ele sunt considerate
22

Aici fac referin&% la cartea lui 4 ilip 8oper ) teorie a dreptului )Ca!"ridge,Aass.,1984*, #n special pp. 125147. 8oper sus&ine c% un siste! /uridic, fiind distinct de un siste! de si!ple reguli i!puse #n !od coerciti., tre"uie s% fie #n a+a fel #nc3t s% cree,e, cu! a! indicat !ai sus, datorii !orale tuturor !e!"rilor societ%&ii +i /udec%torii +i al&i func&ionari tre"uie s% cread% sincer c% dreptul este g idat de o concep&ie co!un% +i corect% a /usti&iei. Con&inutul unei concep&ii /uste +i co!une despre /usti&ie este #n a+a fel #nc3t s% i!pun% o"liga&ii !orale st%ruitoare tuturor !e!"rilor societ%&ii. Aentione, c3te.a detalii ale .i,iunii lui 8oper aici, dar fac asta #ntr1un !od li"er +i nu cu inten&ia de a e$plica ce gande+te. Bup% cu! .ede&i din te$t, scopul !eu este s% indic o concep&ie a /usti&iei care, c iar dac% nu este li"eral%, are totu+i atri"ute care dau societ%&ilor regle!entate potri.it condi&ia !oral% necesar% pentru a fi !e!"ri ai unei societ%&i politice care ader% la un drept al popoarelor re,ona"il. Cu toate acestea, tre"uie s% fi! aten&i #n #n&elegerea acestei a doua cerin&e. 4entru 8oper este parte a defini&iei unui siste! de drept. 2ste o cerin&% ca un siste! de reguli s% fie un siste! de drept, #n !od corespun,%tor. =e,i 8oper, ) teorie a dreptului, pp. 9111::.2u nu ur!e, calea lui 8oper #n aceast% pri.in&%, dar nici nu resping aceast% idee, din !o!ent ce 8oper face o pledoarie puternic% pentru ea. Bi!potri.%, a! pus1o deoparte +i adopt cerin&a ca un principiu !oral de fond e$plica"il ca parte a dreptului popoarelor pro.ine dintr1o concep&ie li"eral% a /usti&iei. A! e.ita astfel de lung de,"%tuta pro"le!% /urispruden&ial% de a da o defini&ie dreptului. Aai !ult dec3t at3t, nu a! s% sus&in c% 8udul ante"ellu!, s% spune!, nu a a.ut un siste! de drept. 8unt dator lui 8a!uel 7ree!an pentru discutarea acestor c estiuni.
23

=e,i 8oper, ) teorie a dreptului, pp.118, 112.

!e!"ri responsa"ili ai societ%&ii, care #+i pot recunoaste #ndatoririle !orale +i #+i pot /uca rolul #n societate. Cu o ierar ie consultati.%, e$ist% o oportunitate ca diferite .oci s% fie au,ite, sigur, nu #n felul #ng%duit de institu&iile de!ocratice, dar ur!%rind #n c ip pertinent .alorile religioase +i filosofice ale societ%&ii #n cau,%. Astfel, indi.i,ii nu au dreptul la li"era e$pri!are dintr1o societate li"eral%. Bar, ca !e!"ri ai asocia&iilor +i corporatiilor, au dreptul la un !o!ent dat, #n procesul consultati., s%1+i e$pri!e de,acordurile, iar gu.ernul are o"liga&ia s% le ia #n considerare +i s% dea un r%spuns con+tiincions. 7aptul c% diferite .oci se pot face au,ite este necesar, deoarece #ncrederea sincer% a /udec%torilor +i a altor func&ionari are Ddou% co!ponente( #ncrederea sincer% #n fapte +i respectul pentru posi"ilitatea de,acordurilorD. Pudec%torii +i al&i oficiali tre"uie s% fie, deci, "ine.oitori fa&% de Hfaptul de a I adresa o"iec&ii. 2i nu pot refu,a s% le asculte pe !oti. c% ei consider% c% cei care le e$pri!% sunt inco!peten&i +i nu #n&eleg. Astfel nu a! !ai a.ea o ierar ie cnsultati.%, ci un regi! pur paternalist.

3.

A.3nd #n .edere pre,entarea aceastui punct de plecare institu&ional al unei societ'&i pute! spune c', concep&ia sa despre dreptat ca "ine co!un asigur' tuturor

ierar ice,

persoanelor cel pu&in anu!ite drepturi !ini!e la !i/loace de su",isten&' +i siguran&' )dreptul la .ia&'*24, dreptul la li"ertate )eli"erarea din scal.ie, ro"ie +i cuceriri* +i dreptul la proprietate )personal'*, precu! +i la egalitate for!al% ca e$presie a regulilor /usti&iei naturale )de e$e!plu, ca,urile si!ilare s' fie tratate si!ilar*25. Aceasta arat' c' o societate ierar ic' "ine organi,at' #ndepline+te +i o a treia condi&ie, +i anu!e aceea a respect'rii drepturilor funda!entale ale o!ului. Argu!entul pentru aceast% conclu,ie este acela c' cea de1a doua condi&ie inter,ice .iolarea acestor drepturi. 4entru a satisface aceasta, ordinea legal% a unei societ%&i tre"uie s' i!pun' #ndatoriri !orale +i o"liga&ii tuturor persoanelor de pe teritoriul ei +i tre"uie s' includ% o ierar ie consultati.% care s' prote/e,e aceste drepturi. Aai !ult dec3t at3t, ##ncrederea sincer' +i re,ona"il' din partea /udec'torilor +i din partea altor oficiali c' siste!ul /uridic este "a,at pe

24

=e,i KenrL 8 ue, Basic Rights:Substance, Affluence, and U. S. Foreign Policy )4rinceton, O. P. , 198:*, p. 23. Ca +i =incent #n Human Rights and International Relations , 8 ue interpretea,' su",isten&a ca inclu,3nd un anu!it !ini! al securit'&ii econo!ice, si a!3ndoi considera c' drepturile la su",isten&' sunt funda!entale. Sdat' cu aceasta tre"uie ad!is c' e$ercitarea re,ona"il' si ra&ional' a tuturor li"ert'&ilor de orice fel, la fel ca si folosirea inteligent' a propriet'&ii, i!plic' intotdeauna a a.ea anu!ite !i/loace1scop )posi"ilit'&i utili,a"ile #n orice condi&ii*.
25

0n ceea ce pri.e+te regulile naturale ale /usti&iei, .e,i K. 5. R. Kart , 1961*, p. 156.

he conce!t of "a# )S$ford,

principiul "inelui co!un, are acela+i re,ultat. S ase!enea #ncredere este pur +i si!plu de ne#nteles, dac' nu ira&ional', atunci c3nd acele drepturi sunt #nc'lcate. 2$ist' o pro"le!' cu pri.ire la toleran&a religioas% care necesit' o aten&ie aparte. Be+i #n societ'&ile ierar ice o religie de stat poate fi, #n anu!ite pro"le!e, autoritatea supre!a #n cadrul societ'&ii +i poate controla politica gu.ernului #n anu!ite c estiuni i!portante, autoritate nu este, a+a cu! a! spus, e$tins' politic la alte societ'&i. Apoi, aceast' doctrinele lor

co!pre ensi.e religioase sau filosofice nu sunt nere,ona"ile. =reau s% spun prin asta, printre alte lucruri, c' ele accept' un anu!it grad al li"ert'&ii de con+tiin&% +i al li"ert'&ii de a g3ndi, c iar dac' aceste li"ert'&i nu sunt #n general egale pentru to&i !e!"rii societ'&ii, cu! este ca,ul #n regi!urile li"erale26. S societate ierar ic' poate a.ea o religie sta"ilit' cu anu!ite pri.ilegii. 9otu+i, este esen&ial pentru e$isten&a ei "ine ordonat% ca nici o religie s' nu fie persecutat% sau lipsit% de condi&iile ci.ice +i sociale care s' per!it' practicare ei #n lini+te +i, "inein&eles, f'r' tea!%27. 2ste esen&ial, de ase!enea, +i asta din pricina inegalit%&ii li"ert'&ii religioase, ca o societate tradi&ional' s' per!it' dreptul la e!igrare28. Brepturile a!intite aici sunt considerate ca drepturi ale o!ului. 0n ur!'toarea parte, .o! re.eni la rolul +i la statutul acestor drepturi. S "a,' institu&ional' care s' #ndeplineasc' aceste trei cerin&e poate lua !ai !ulte for!e. Acest aspect are i!portan&', a+a cu! a! !en&ionat, nu!ai #n ca,ul religios. Ou #ncerc'! s' descrie! toate for!ele posi"ile de ordine social% co!pati"il% cu calitatea de !e!"ru deplin #ntr1o societate re,ona"il%. Aai degra"', a! specificat trei condi&ii necesare pentru a a.ea calitatea de !e!"ri #ntr1o societate re,ona"il%de oa!eni +i apoi a! ar'tat prin e$e!ple c' aceste condi&ii nu i!pun ca o societate s' fie li"eral'. 4. Bate fiind aceste trei cerin&e, tre"uie sa confir!'! c' un acord asupra unui drept al popoarelor care s' asigure drepturile o!ului nu este un acord pe care doar societ'&ile li"erale s%1l poata reali,a. 8ociet'&ile ierar ice, asa cu! a! !ai spus, sunt "ine ordonate #n ter!enii
26

Aici se aduce #n discu&ie !oti.ul pentru care doctrinele religioase sau filosofice care neag' drepturile egale si depline la li"ertatea con+tiin&ei nu sunt ira&ionale. 9otu+i, nu a! afir!at nici c' sunt ra&ionale, #ns' nu sunt #ntru totul ira&ionale. Cred c' ar tre"ui s' fie per!is' e$isten&a unui spa&iu #ntre ra&ional +i co!plet ra&ional, care cere dreptul deplin +i egal la li"ertatea con+tiin&ei, +i co!plet ira&ional, care o neaga #ntru totul. Boctrinele care per!it o !oderat' li"ertate a con+tiin&ei, #nsa nu o per!it #n #ntregi!e, sunt puncte de .edere care e$ist' #n acest spa&iu +i nu sunt co!plet ira&ionale. 0n ceea ce pri.e+te toate acestea, .e,i Political "iberalism, pp. 58165.
27

Cu pri.ire la i!portan&a acestui lucru, .e,i Pudit 8 Glar, $rdinary %ices, )Ca!"ridge, Aass. , 1984*, #n care aceasta pre,int' ceea ce ea nu!e+te @li"eralis!ul fricii? )p. 5*. Acord' i!portan&a in !od special introducerii si capitolelor 1 +i 6. 2a a nu!it odata acest tip de li"eralis! ca fiind cel al @!inoritatilor per!anente. ? )8 Glar, "egalism :"a#s, &orals, and Political rials )Ca!"ridge, Aass. , 1964*, p. 224*.
28

8u" re,er.a anu!itor condi&ii, societ'&ile li"erale tre"uie s' per!it' si ele acest drept.

propriilor lor concep&ii despre dreptate29. Aceastea fiind spuse, repre,entan&ii lor #ntr1o po,i&ie original' potri.it' ar adopta, cred, acelea+i principii ca +i cele sc i&ate anterior, care ar tre"ui adoptate, s% spue!, de repre,entan&ii societ'&ilor li"erale. 6nteresele fiec'rei societ'&i ierar ice sunt #n&elese repre,ent'rii. Bou' considerente confir!' acest lucru( #n pri!ul r3nd, a.3nd #n .edere concep&ia despre dreptate Hdin perspecti.aI "inelui co!un sus&inut' #ntr1o societate ierar ic', p%r&ilor le pas' de "inele societ'&ii pe care o repre,int' +i, totodat%, de siguran&a ei asigurat' de legile #!potri.a r',"oiului +i agresiunii. 5or le pas' de ase!enea de "eneficiile co!er&ului +i de a/utorul pe care +i1l acord% oa!enii la ne.oie, toate acestea a/ut3nd la prote/area drepturilor o!ului. A.3nd #n .edere acest lucru, pute! spune c' repre,entan&ii societ'&ilor ierar ice sunt ra&ionali. 0n al doilea r3nd, societ'&ile tradi&ionale, dup' cu! a! .a,ut, nu #ncearc' s'1+i e$tind' doctrinele lor religioase +i filosofice asupra altor popoare, prin r',"oi sau agresiune, +i respect' ordinea ci.ic' +i integritatea celorlalte societ'&i. 4rin ur!are, ele accept' < asa cu! tu +i eu a! accepta3: < po,i&ia original' ca fiind ec ita"il' #ntre popoare, +i ar apro"a dreptul popoarelor adoptat de repre,entan&ii lor, care preci,ea,% ter!enii corec&i de cooperare politic' #ntre ele +i alte societ'&i. Astfel, repre,entan&ii sunt re,ona"il situa&i, si acest lucru este suficient pentru utili,area po,i&iei originale ca si dispo,iti. de repre,entare #n e$tinderea dreptului popoarelor la societ'&ile ierar ice31. 5. 2ste de notat c' a! presupus c' p%r&ile, ca repre,entan&i ai poporului, tre"uie s' se de c%tre repre,entan&ii lor #n confor!itate cu concep&ia lor despre /usti&ie. Aceasta ne per!ite s' afir!'! in acest ca,, c' +i po,i&ia original' este un instru!ent al

afle pe po,i&ii egale, c iar dac' concep&ia despre /usti&ie a societ'&ilor ierar ice pe care le repre,int' per!ite inegalit'&i funda!entale #ntre !e!"rii lor, deoarece, de e$e!plu, a+a cu! a! .a,ut anterior, c3tor.a dintre !e!"ri nu le este garntat%. 8% ,ice!, li"ertatea egal% de con+tiin&'. Ou e$ist', totu+i, nici un pic de incoeren&' #n asta. 4entru c% oa!enii care afir!' in !od desc is o concep&ie non1li"eral' despre dreptate, #nc' !ai pot crede c' societatea lor tre"uie s' fie tratat' egal de o lege dreapt' a popoarelor, c iar dac' !e!"rii s'i accept' inegalit'&i funda!entale #ntre ei #n+i+i. C iar dac' o societate e lipsit% de egalit'&i funda!entale, nu este ira&ional pentru aceast% societate s' pun% accent pe egalitate, atunci c3nd ridic% preten&ii #!potri.a celorlalte societ'&i.

29

Bin punctul !eu de .edere, acestea nu sunt concep&ii politice ale /usti&iei - .e,i n. 2 !ai sus. 6n acest ca, >eu si tu > sunt !e!"ri ai societ'&ilor ierar ice dar nu ai ale aceleia+i.

3:

31

Aici #i sunt dator lui 5ea Fril!aLer de la uni.ersitatea Oew QorG pentru c' !1a aten&ionat c' #ntr1o sc i&' anterioar' despre dreptul popoarelor a! o!is s' e$pun aceste condi&ii #n !od satisf%c%tor.

Cu pri.ire la acest ulti! aspect, e$ist' dou' o"ser.a&ii. 4ri!a este c', c iar dac' po,i&ia original' de la pri!ul ni.el, cel al drept%&ii interne, include o conceptie politic' asupra persoanei #nr'd'cinate #n cultura pu"lic' a societa&ii li"erale, po,i&ia originar' la cel de1al doilea ni.el, cel al dreptului popoarelor, nu face asta. 8u"linie, acest fapt pentru c% este per!is ca o concep&ie li"erala de dreptate sa fie e$tins% pentru a produce un drept !ai larg al popoarelor, far' a a.ea idei preconcepute #!potri.a societ'&ilor nonli"erale. Aceasta are leg'tur% cu cea de1a doua o"ser.a&ie. A+a cu! a! !en&ionat !ai de.re!e, dreptul popoarelor ar putea s' fie ela"orat #ncepand cu o po,i&ie originar' inclu,3nd repre,entan&ii tuturor persoanele indi.iduale din lu!e32. 4roced3nd #n acest !od, pro"le!a dac' tre"uie s% e$iste societ'&i separate +i ce fel de rela&ii e$ist% #ntre ele, tre"uie s' fie fi$at' de p'r&i #n spatele unui .'l de ignoran&'. Ou este de1a dreptul clar de ce, proced3nd astfel, ar tre"ui s' se a/ung' la re,ultate diferite dec3t dac% se pleac% H#nspre e$teriorI de la societ%&i distincte, a+a cu! a! f'cut eu. Sricu! a! lua1o, se poate a/unge la aceea+i lege a popoarelor, #n fiecare ca,. 9otu+i, dificultatea cu o po,i&ie originar' integral' sau glo"al' este c' utili,area H#n cadrul eiI a ideilor li"erale este !ult !ai ane.oiaos%. 4entru c%, #n acest ca,, s1ar putea spune c% a! trata toate persoanele, fara s' pri.i! la societatea +i la cultura lor, ca indi.i,i care sunt li"eri si egali, re,ona"ili si ra&ionali, +i deci confor! concep&iilor li"erale. Aceasta face ca funda!entele dreptului popoarelor s' fie HpreaI #nguste. Ca ur!are, cred c' cel !ai "ine este s' ur!'ri! o procedur% cu dou' ni.eluri, Hde /os #n susI #ncep3nd pri!a dat' cu principiile drept%&ii, pentru structura de "a,% a societ'&ii interne, +i trec3nd apoi !ai departe H#n sus +i #n afar%I c%tre dreptul popoarelor. 33. 4roced3nd asa, cuno+tin&ele noastre despre cu! au ac&ionat istorice+te popoarele +i gu.ernele lor dau o directi.% depre cu! s' proced%! +i s' suger'! pro"le!e si posi"ilita&i la care noi nu ne1a! fi putut g3ndi. Bar acest lucru este pur +i si!plu un punct de !etod% +i nu re,ol.% pro"le!ele de fond. Acestea depind de ceea ce de fapt poate fi re,ol.at. 6. Ar putea fi de necre,ut c% un contract social li"eral +i o idee constructi.ist% a drept%&ii ar putea fi de,.oltat% pentru a da o concep&ie despre dreptul popoarelor, Ha.3nd o desc idereI

32

Frian FarrL, #n splendida sa lucrare heories of 'ustice )FerGeleL, 1989*, discut' despre !eritele acestui lucru. =e,i p. 235. 4e parcursul lucr'rii el ridic' o"iec&ii serioase cu pri.ire la punctul !eu de .edere despre principiile /usti&iei distri"uti.e a legii popoarelor. Ou .oi discuta despre aceast' critic' i!portant' aici, dar .oi !en&iona intre"'ri in legatur' cu aceasta !ai /os.
33

4ute! !erge pe a treia si cea !ai t3r,ie etap' din !o!ent ce ne g3ndi! la grupuri de societa&i care ader' i!preun' la asocia&ii regionale sau federa&ii de un anu!it tip, cu! ar fi Co!unitatea 2uropean' sau co!!onwealt 1ul repu"licilor din fosta Rniune 8o.ietic'. 2ste firesc s' pre.ede! .iitorul societ'&ii lu!ii #n !are !'sura fiind co!pus' din ase!enea federa&ii cu anu!ite institu&ii, ca de e$e!plu Srgani,atia Oa&iunilor Rnite care are dreptul s' .or"easc' #n nu!ele tuturor societ'&ilor din lu!e.

uni.ersal% i HfiindI aplica"il' societ%&ilor nonli"erale34. Biscu&ia noastr' despre societa&ile ierar ice ar tre"ui s' #nl'ture aceste #ndoieli. 0n sec&iunea a treia, partea a +asea, a! a!intit condi&iile confor! c'rora legea popoarelor li"erale pe care a! sc i&at1o anterior, ar putea fi acceptat' ca fiind clar' +i /ustificat'. 0n aceast' direc&ie, a! considerat noi c' legea era fer!% #n respectarea drept%&ii, +i dac% dup% reflec&iile cu.enite, a! putea accepta /udec'&ile pe care principiile +i practicile sale ne per!it s% le face!. Bac' a!"ele lucruri contea,a, a+a cu! a! spus, dreptul popoarelor li"erale, e$pus aici, ar putea fi considerat ca /ustificat, &in3nd sea!a de criteriul pe care acu! pute! s%1l aplic%!. S"ser.a&ii ase!%n%toare sunt f%cute cu pri.ire la un drept !ai larg al popoarelor care s% includ% societ'&ile ierar ice "ine ordonate. Aici adaug nu!ai, f'r' argu!ente sau do.e,i, dar sper3nd sa par' plau,i"il, c' aceste societa&i .or respecta un drept /ust al popoarelor din e$act acela+i !oti. pentru care .or face acest lucru popoarele li"erale, +i c% at#t noi c#t +i ei .o! g%si /udec%&ile care sa ne conduc' la ni+te con.ingeri accepta"ile, lu#nd #n calcul toate posi"ilit'&ile. Consider c' ceea ce este de i!portan&% !a/or' aici, este faptul c' societa&ile ierar ice "ine organi,ate nu sunt e$pansioniste, +i faptul c' ordinea legal' a acestora este #ndru!at' de concep&iile despre dreptate Hdin perspecti.aI "inelui co!un, care se asigur' c' drepturile u!ane sunt respectate. 5a ur!a ur!ei, aceste societ'&i sus&in +i ele o "eneficia,% de asta ase!enea societ'&ilor li"erale. 9oate au interesul co!un de a sc i!"a !odul #n care politica #ntre popoare 1 de r%,"oi +i a!enin&%ri de r%,"oi 1 a fost f%cut% p3n% acu!. Astfel st3nd lucrurile, pute! .edea acest drept !ai larg al popoarelor ca pronun&at +i

/ustificat. Aceast% idee i!portant% !erit' s' fie accentuat%. Ou e$ist% ni!ic cu ade.%rat diferit #ntre !odul #n care, s% ,ice!, dreptul ca e$ itate este de,.oltat, pentru ca,urile interne, #n 1 T-eor& of 2ustice, i !odul #n care, #n sc i&a a!intit' anterior, dreptul popoarelor este ela"orat pornind de la idei li"erale !ai generale despre dreptate. 0n a!"ele ca,uri folosi! aceeasi idee funda!ental' a unei proceduri re,ona"ile de construire #n care agen&ii ra&ionali situa&i corect )p%r&ile ca repre,entan&i ai cet'&enilor #n pri!ul ca, +i ca !e!"ri ai societ'&ilor #n al doilea ca,* fie selectea,' principiile de dreptate pentru un su"iect rele.ant, fie disting institu&iile interne sau dreptul co!un al popoarelor. Ca #ntotdeauna, partidele sunt #ndru!ate de !oti.ele adec.ate, specificate fiind de c'tre un .al de ignoran&a. Astfel, o"liga&iile +i #ndatoririle nu sunt i!puse de catre o societate alteia, #n sc i!", societ'&ile re,ona"ile sunt de acord cu pri.ire la anga/a!entele lor. Sdat' ce confir!'! c' o societate do!estic', sau o societate de oa!eni, regle!entat' de principiile corespun,atoare de /usti&ie, este statornic% cu pri.ire la dreptate )a+a cu! a fost definit #n sec&iunea a treia partea a +asea*, +i odat' ce a! constatat c' pute!
34

6deea de /usti&ie ca +i ec itate. 4entru scopurile noastre, altele, ideile li"erale !ai generale pri.itoare la /usti&ie se #ncadrea,' in aceea+i descriere. 5ipsa lor a celor trei ele!nte egalitariste de /usti&ie ca +i ec itatea sunt notate #n pri!ul paragraf al sec&iunii a treia, punctul 1 nu afectea,a aceasta.

sus&ine acele principii potri.it reflec&iilor cu.enite, atunci #n a!"ele do!enii idealurile, legile +i principiile drept%ii sunt /ustifcate #n acela+i fel35.

5. Drepturile omului

1. C3te.a dintre tr's'turile drepturilor o!ului, a+a cu! le1a! descris, sunt acestea( 0n pri!ul r3nd, aceste drepturi nu depind de .reo doctrin' !orala si cuprin,atoare sau de .reo concep&ie filosofic' a naturii u!ane, cu! ar fi de e$e!plu, fiin&ele u!ane care sunt persoane !orale +i au +anse egale sau care au anu!ite puteri !orale +i intelectuale care s' le #!puterniceasc' cu aceste drepturi. 4entru a ar'ta aceasta, este necesar' o teorie filosofic', ce.a !ai aprofundat', pe care !ul&i, dac' nu c iar !a/oritatea societ'&ilor ierar ice, ar putea s' o respinga ca fiind li"eral' sau de!ocratic' sau in alte !oduri diferite de tradi&ie politic' de =est si daun'toare pentru alte culturi. Beci .o! propune o nou' a"ordare +i .o! spune c' drepturile funda!entale ale o!ului tre"uie s' e$pri!e un standard !ini! de institu&ii politice "ine organi,ate, pentru toate popoarele c'rora le apar&in, de la !e!"rii de drept, p3n' la societatea politic' a oa!enilor 36. Srice .iolare siste!atic' a acestor drepturi este o pro"le!a serioas' +i daunatoare pentru societatea oa!enilor ca un #ntreg at3t li"eral c3t +i ierar ic. Bin !o!ent ce tre"uie e$pri!at standardul !ini!, cerin&ele ce produc aceste drepturi ar tre"ui #nlaturate.
35

2$ist' totu+i ni+te diferen&e. Cele trei cerin&e ale legiti!it'&ii dicutate in aceasta sec&iune sunt pentru a fi .a,ute ca +i condi&ii necesare pentru o societate de a fi !e!"ru #ntr1o stare "un' #ntr1o societate re,ona"il' de oa!eni - +i !ulte doctrine religioase +i filosofice, a.3nd concep&ii diferite cu pri.ire la /usti&ie, pot conduce la faptul ca institu&iile s' le satisfac' aceste condi&ii. 8pecific3nd o lege re,ona"il' a popoarelor, societa&ile cu astfel de institu&ii sunt .a,ute ca fiind "ine organi,ate. 0n orice ca,, aceste cerin&e nu specific' o concep&ie politic' a /usti&iei #n sensul folosit de !ine ).e,i n. 2 !ai sus*. 4entru un singur lucru, presupun c', concep&ia unei societ'&i despre "inele co!un al /usti&iei este #nteleasa ca parte a doctrinei sale religioase +i filosofice. Aai !ult, eu nu sugere, c' o ase!enea concep&ie de /usti&ie este constructi.ist', si #!i asu! r'spunderea c' nu este. C iar daca cele trei condi&ii pentru legiti!itate se pot constitui singure #n cadrul unui contract de .edere social este o alt% cau,% . S las desc is' aici. 2sen&ialul este faptul ca nici una dintre aceste diferen&e nu afectea,' sus&inerea din te$t c' #n a!3ndou' do!eniile idealurile +i principiile de /usti&ie sunt /ustificate in acela+i fel.

36

Aici #!i ur!aresc ideea &in3nd cont de discu&iile lui 9 o!as A. 8canlon din Human Rights as a (eutral )oncern, #n Human Rights and U. S. Foreign Policy , ed. 4eter N. Frown si Bouglas Aac5ean )5e$ington, Aass. , 1979* pp. 83192.

2. 8' ne a!inti! de sec&iunea patru, partea a doua, +i anu!e c' cerin&a pe care a! sta"ilit1o este aceea c' un siste! de legi al unei societ'&i tre"uie s' i!pun' #ndatoriri !orale si o"liga&iuni tuturor !e!"rilor s'i +i tre"uie regle!entate de ceea ce /udec'torii sau alte oficialit'&i cred a fi o concep&ie a "inelui co!un. 4ute! spune apoi, c' pentru a putea fi sus&inut' aceast' condi&ie, legea tre"uie s' sus&in' la r3ndul ei drepturi funda!entale precu! dreptul la .ia&' si siguran&', la o proprietate personal' +i s' sus&in' de ase!enea +i ele!entele de gu.ernare a legii, precu! dreptul la o anu!it' li"ertate de con+tiin&' +i li"ertate #n asociere +i dreptul la e!igrare. 5a acestea ne referi! ca fiind drepturile o!ului. 0n continuare consider'! c' i!punerea acestor responsa"ilita&i +i o"liga&ii i!plic',

inclu,3nd )1* concep&ia /usti&iei de "ine co!un si )2* "una1credin&' din partea func&ionarilor de a e$plica +i /ustifica /uridic pentru cele legate de acesta. 4entru a sus&ine aceste lucruri, nu este cerut' ideea li"erala c' oa!enii sunt #nainte de toate ceta&eni +i ca +i !e!"ri egali +i li"eri ai societ'&ii "eneficia,' de acele drepturi funda!entale ca fiind drepturi ale ceta&enilor. Aai degra"', este cerut ca acei oa!eni sa fie !e!"ri responsa"ili si cooperan&i ai societ'&ii, care pot recunoa+te +i ac&iona #n confor!itate cu responsa"ilit'&ile lor !orale si o"liga&iile lor. Ar fi greu de respins aceste cerinte ale concep&iei /uridice de "ine co!un +i ale unei /ustific'ri oficiale de "un'1credin&' a legii ca fiind prea puternice pentru o idee a unui regi! decent !ini!al. Brepturile o!ului, #ntelese ca fiind re,ultatul acestor cerin&e, nu au putut fi respinse)refu,ate* ca pri.ilegii li"erale sau speciale ale tradi&iei noastre .estice. 0n acest sens, sunt din punct de .edere politic neutre 37. 4entru a consolida ulti!a idee !en&ionat', consider o presupus' dificultate. Aulte societ'&i au tradi&ii politice diferite de indi.idualis!ul .estic #n !ulte for!e. Consider3nd persoanele din punct de .edere politic, aceste traditii se spune c' pri.esc persoanele nu ca toate fiind ceta&eni cu drepturi ale ceta&enilor, ci !ai degra"a ca fiind pri!ii !e!"ri ai grupurilor ( co!unit'&i, asocia&ii sau corpora&ii 38. 4e de o parte, pute! spune c' orice drepturi pe care oa!enii le1au o"&inut de la aceast' i!portant' societate, de e$e!plu, drepturi care #i deter!in' pe oa!eni sa #si indeplineasc' o"liga&iile #n grupuri < co!unit'&i, asocia&ii sau organi,a&ii < de care ei apar&in. 4entru a pre,enta prin pris!a drepturilor politice ( Kegel respinge ideea unei persoane unice, a unui singur .ot, pe !oti. c' aceasta e$pri!' ideea de!ocratic' +i indi.idualist' c' fiecare persoan', ca o unitate ato!ic', are dreptul funda!ental s' participe #n !od egal la

37

8canlon pune accent pe acest punct. =e,i i"id, pp. 83, 89192. 2ste rele.ant atunci cand a!inti! !ai tar,iu #n sectiunile 617 c' "a,a pentru drepturile u!ane ar tre"ui s' fie parte la politica strain' a unei societa&i "ine oragni,ate.
38

=e,i R. P. =incent, he Idea of Rights in International *thics , ed. Oardin si Ba.id Aapel )Ca!"ridge, 1992*, pp. 262165.

deli"er'rile politice39. Bi!potri.', #ntr1un stat ra&ional "ine organi,at, a+a cu! Kegel #l pre,int' #n he Philoso!hy of Right, oa!enii apar&in !ai #nt3i fir!elor, corpora&iilor +i asocia&iilor. Bin !o!ent ce aceste for!e sociale repre,int' interesele ra&ionale ale !e!"rilor lor #n care Kegel .ede o dreapt' consultan&' ierar ic' )descris' #n acea lucrare*, unele persoane .or lua parte la repre,entarea politic' a acestor interese #n procesul de consultare, #nsa ei fac asta ca !e!"ri ai fir!elor si corpora&iilor, +i nu ca fiin&e indi.iduale, +i nu to&i indi.i,ii sunt i!plica&i4:. Cea !ai i!portant' idee este aceea c' drepturile funda!entale ale o!ului, a+a cu! noi le1 a! descris, pot fi ocrotite #ntr1un stat ierar ic "ine organi,at cu o consultan&' ierar ic' proprie. Ooi crede! c' ceea ce se reg'se+te in sc e!a drepturilor politice a lui Kegel , se reg'se+te #n toate drepturile 41. 8iste!ul s'u legal poate #ndeplini condi&iile !en&ionate s' asigure dreptul la .ia&' +i siguran&', la proprietatea personal' +i la ele!entele de gu.ernare a legii, dar +i dreptul la o anu!e li"ertate a con+tiin&ei +i de asociere. 0n !od nor!al, li se asigur' aceste drepturi persoanelor ca fiind !e!"ri ai fir!elor si corpora&iilor, #ns' nu persoanelor ca +i cet'&eni. 0ns' acest lucru nu contea,'. Aceste drepturi sunt garantate +i cerin&a ca siste!ul de lege tre"uie s' fie #n a+a fel #ncat s' i!pun' drepturile !orale +i o"liga&iile este #ndeplinit'. Brepturile o!ului #n&elese prin pris!a acelei condi&ii nu pot fi respinse ca fiind neo"i+nuite confor! tradi&iei noastre .estice. 3. 0n cele din ur!', drepturile o!ului repre,int' o clas' special' de drepturi !enite s'

/oace un rol aparte #ntr1o lege re,ona"il' a popoarelor a epocii conte!porane. 8' ne a!inti! c' ideile acceptate despre legea interna&ional' s1au sc i!"at pe dou' planuri funda!entale dup' cel de1al doilea r',"oi !ondial +i aceast' !odificare #n credin&ele !orale de "a,' este co!para"il' cu alte sc i!"'ri istorice profunde 42. R',"oiul nu !ai repre,int' o cale ad!is' ca politic' de stat. R',"oiul este /ustificat doar in ca, de legiti!' ap'rare, iar su.eranitatea intern'

39

=e,i N. E. 7. Kegel, 3:8.

4:

he Philoso!hy of Right, tradus de 9. A. Cno$ )1821-S$ford, 1942*, sec.

0n&elesul pentru ra&ional este !ai aproape aici de re,ona"il, dec3t de ra&ional, a+a cu! eu folosise! ace+ti ter!eni. he +erman is .ernUnftig +i acest lucru are deplin' .igoare ca argu!ent #n tradi&ia filosofic' ger!an'. 2ste departe de sensul econo!ist al cu.3ntului rational, dat de ter!enii ,wecG!Vssing sau rationnell.
41

2$ist' o co!plica&ie in leg'tur' cu punctul de .edere al lui Kegel const3nd #n faptul c' unele drepturi sunt #ntr1ade.'r drepturi ale persoanelor fi,ice. 4entru el drepturile la .ia&', securitate si proprietate personal' sunt funda!entate pe person ood WWW - +i li"ertatea con+tiin&ei continu' prin a fi un su"iect !oral pentru li"ertatea su"iecti.it'&ii. 0i sunt recunosc'tor lui 7redericG Oeu ouser pentru faptul c' a discutat aceste c estiuni cu !ine.
42

=e,i Ceit 9 o!as, &an and the (atural ,orld: A History of the &odern Sensibility )Oew QorG, 1983* pentru o cau,' a sc i!"'rii istorice #n atitudinile fa&% de ani!ale +i natur'.

a unui stat este acu! li!itat'. Rnul dintre rolurile drepturilor o!ului este acela de a specifica li!itele su.eranita&ii. Astfel, drepturile o!ului sunt diferite, s' spune!, de drepturile constitu&ionale sau de drepturile ceta&eniei de!ocratice sau de alte tipuri de drepturi care apar&in anu!itor tipuri de institu&ii politice, at3t cele indi.iduale c3t +i asocia&iile
43

. 2le repre,int' o clas' special' de

drepturi cu aplicare uni.ersal' +i contro.ersate cu pri.ire la inten&ia lor general'. 2le sunt parte a unei legi re,ona"ile a poparelor +i trasea,' li!ite institu&iilor interne cerute tuturor popoarelor de c'tre acea lege. 0n acest sens, ei preci,ea,' grani&a e$terioar' ad!is' a legii interne a societ'&ilor care sunt pe o po,i&ie "un' #ntr1o socitate dreapt' a popoarelor 44 . Brepturile o!ului au, de aceea, aceste trei roluri ( 1* 4entru a fi #ndeplinite este necesar' o condi&ie a legiti!ita&ii regi!ului +i a decen&ei ordinii sale legale. 2* 0ndeplinirea lor este de ase!enea suficient' pentru a e$clude inter.en&ia /ust' +i puternic' a altor popoare, prin sanc&iuni econo!ice sau, #n ca,uri gra.e, prin for&' !ilitar'. 3* >2le trasea,' o li!it' !oral' pluralis!ului? #ntre na&iuni 45.

43

=e,i discu&ia edificatoare a lui 8 Glar despre acestea #n lucrarea sa American )iti-enshi!: he .uest for Inclusion )Ca!"ridge, Aass. , 1991*, accentul fiind pus #n aceast' lucrare pe se!nifica&ia istoric' a scla.iei.
44

4ro"le!a drepturilor u!ane poate fi clarificat' disting3nd printre drepturile care au fost enu!erate, ca fiind drepturi ale o!ului, #n di.erse declaratii internationale. 5ua&i #n considerare Beclara&ia Rni.ersal' a Brepturilor S!ului dat' de Srgani,a&ia Oa&iunilor Rnite #n anul 1948. 0n pri!ul r3nd e$ist' drepturi ale o!ului propriu1,ise, ilustrate #n articolul 3, >Sricine are dreptul la .ia&', li"ertatea si siguran&a persoanei > +i prin articolul 5 >Oi!eni nu .a fi supus la tortur% sau la trata!ente crude, trata!ente sau pedepse degradante sau inu!ane? Articolele 3118 se #ncadrea,' #n ru"rica drepturilor u!ane propriu1,ise, #n a+teptarea unor pro"le!e de interpretare. Apoi, e$ist' drepturi ale o!ului care au #n !od e.ident i!plica&ii #n drepturile a!intite. Acestea sunt ca,urile e$tre!e descrise de con.en&ii speciale cu pri.ire la genocid )1948* si cu pri.ire la apart eid )1973*. Aceste dou' clase cuprind drepturile o!ului. Bespre celelalte declara&ii se poate spune c' unele dintre ele par a fi descrise ca fiind !ai apte #n sus&inerea aspiratiilor li"erale, cu! e articolul 1 ( @9oate fiin&ele u!ane se nasc li"ere +i egale #n drepturi +i de!nit'&i. 2le sunt #n,estrate cu ra&iune +i con+tiin&% +i tre"uie s% se co!porte unele fa&% de altele #n spiritul fraternit%&ii. > )9 e Neneral Asse!"lL of t e Rnited Oations, he Uni/ersal 0eclaration of Human Rights )1948 - Oew QorG, 1962 *, p. 34 *. Al&ele, par s% presupun' anu!ite tipuri de institu&ii, cu! ar fi dreptul la securitate social%, #n articolul 22, precu! +i dreptul la salariu egal pentru !unc% egal%, #n articolul 23.
45

Ba.id 5u"an, in lucrarea sa The Romance of the Nation State , Philoso!hy and Public Affairs 1 ).ara 198:* ( 396, citat #n Oardin , "a#, &orality, and the Relations of States, p. 24:.