Sunteți pe pagina 1din 22

O Limbiomenegti O Limbiinspirate de DuhulSfdnt - limbile omenegti din ziuade Rusalii O Limbiinspirate de DuhulSfdnt, neintelese" de cdtreoameni Limbidin lumeaspirituald - limbiingeregti

- vorbirea in limbidin sursedemonice Limbiextatice - limbi extatice (practicate in lumeapagdna), prin manifestate tensiunipsihologice - limbi extaticepracticate in uneleforma[iuni crestinecu orientare carismatici

FENOMEN
IN VORBIRII

LIM
limbi inspirate, Limbiomenegti, limbi extatice limbiingeregti,

IONELPLESA

FENOMENUL VORBIRII iN LIM BI

Limbi omenegti, limbi inspirate, limbi ingeregti, limbi extatice

Fenomenul vorbirii in limbi

F EIV I RII iW U UgI VORB OMEIVUL

Limbi omene$ti, limbi inspirate, limbi ingeregti, limbi extatice

FENOMENUL VORBIRII IN LIMBI limbi ingeregti, limbi extatice Limbi omene$ti, limbi inspirate,

Copyright:Ionel Ple.sa

Citatelebiblice sunt din Biblia in limba roman[ -- traducerea Cornilescu.

IONEL PLE$A

Limbi omenesti

Limbi omenesti
vieluitoareale piimAntului, Spredeosebire de toatecelelalte omul a fost primind capacitatea s[-gi comuniceideile prin vorbire creatde Dumnezeu, prin duhul inqelepciunii pe care cu inteligenld creatoare articulati.inzestrat innobilat[cu gAndul vegniciei. in carl-a primit,el a devenit o fiin15 spiritual[ lui Solornon, estescris:,,8u, ingelepciunea, affl ca locuingi tea proverbelor mintea(omului),sipot nf,scoci 8:12). celemai chibzuiteplamuri"(Proverbe potopuin stadiulprimar al existengei chiar ,sidupl fenomenul umane, l ui , oam eni ivor beau o singur l lim bl. in G eneza11: 1,cit im unnir t oar ele: prin intelicuvinte".Daci"r ,,Tot pimintul aveao singurirlimbi qi acelearsi genladuhuluipe carel-a primit, omul a reursit si puni numelepotrivit fieclrei vieguitoare, fieclrui fenomensauformir de existenqii aflatl in mediul sf,u prin Duhul Sflnt care i-a fost insuflat,el a inconjuritor (Geneza2:19,20), primit capacitatea sf, comunicecu Creatorul, bucurAndu-se astfelde legea annonieiuniversale. dragostei rsi preceptelor Picatul neascultirii,iar mai t6rziuincz"rlcarea moraleinscripiard[ pirrtiqia l-au flcut si-rsi se in proprialui con$tiinli(Romani2:12-16), Rebeliunea spirituall manifestatlprin Cain, a introdusblescu Dumnezeu. 4:8-12).DupI potop,blestemul a fost retemul crimelorfratricide(Geneza activat cu irnplicagii,simai grave (Geneza9:25-27).Aceasti consecingir postdeluvianl, a dat na\stere sistemului sclava-eist, drarnaticir bazatpe silnicie gi asuprire din partea celorputernici. privind orAnduirea Expresia ceamai concludentia situagiei sociali din aceavreme,a fost confirmatl la ,,TurnulBabel". irnpotrivabinecuvAntirii inmulgigi-vf,, pf,mAntul, gi date de Dumnezeu, care a zis: ,,Cregtegi, umplegi (G eneza put er nici l: 28) , supun e[ i -[l. . . ] " oam enii din clasa dor ninant si au invers.Acegtias-ausfltuit intre ei zic0nd:,,Haidegi hotirAt sf, ac[ioneze si ne zidim o cetategi un tum al clrui vdrf sI ating[ cerul, qi sf, ne facem un pe toatf, nume,ca si nu fim impr[gtiagi fala plmAntului"(Geneza I 1:4). in prezent,,leagf,nul CAmpia,,$inear"estevechiul Sumer,considerat civilizalieiumane";o civilizalieprosper5, capabili si construiascf, ora$e cu o putemicirdezvoltareeconomic6,avAndo vechime de peste2500 de ani inaintede Hristos.Dumnezeu le-a incurcatlimbile pe doul planuri.in primul p l an, pr i n st im ular eaconf lict elor exist ent eint r e plt ur ile sociale;

Fenomenulvorbirii In Iimbi oameniicare munceaudin greu,simlindu-se nedreptllili de cltre cei care dirdeau porunci,aveaumotive sd se rizvrlteasci. Aceasti ipotezi plauzibili, dersi nu estemengionatl in contextul biblic,erape deplinposibill intr-o astfel de conjuncturisociali. Paralel cu aceastl,,incurcare a limbilor", pentruindeplinirea scopuluiflnal, Dumnezeu le-aincurcatlimbile intr-un chip miraculosla modul propriu,gi in acelmoment,fiecare formaliune triball vorbea o lirnbl neinqeleasir de cltre celelalte comunitlgi. Prin risipireape toati fala pirm0ntului, Dumnezeunu intenfiona sd dezbinefamiliile, dar a hotiirAtsd puni capirtlucrlrilor de construcgie, prin separitrea triburilor din care mai t0rzius-aufonnat toatena[iunile plmdntului.Fiecare poporcu lirnbagi obiceiurilelui specifice, igi identifica particularitatea (Geneza1l:5-9).DupI risipirea triburilor,un cutremur de pirmCnt de mareintensitate a prf,buqit oraimpreunrcu ,,TumulBabel",ce fusese construitpar[ialin raportcu planul ,sul inaintede incheierea lucririlor, transtonnAnd totul in ruine. limbilor" a devenitproverbialinu nurnaipentrunaliunile ,,incurcarea lumii, ci ,sipentruconf-esiunile crerstine din zilele noastre. Ori de cZite ori oameniisuntangaja[i in conflicteideologice, chiarrsipe probleme reli_eioase, acuzCndu-se reciproc de neconformism. se repetirf'enomenul ,,incurcirrii lirnbilor",carein celedin urrni"r ii detenriinisi sedezbine qi sirse distanfeze unii de algii,fiecaregrupare incerclndsir-rsi fbrmezesisternul siu propriu. Cuvlntul .,Babel"inseamni"r ,,incurca"rturf,". ..Babilonulcel Mare" din Apocalipsa, inseamni,,marea incurcituri a ideilor"promovate de citre religia secolului rnodern, carevor fi impusetuturornaliunilorpirmAntului, sub c ont r olul s is temul u i n tic ris(Ap a t o c a li p sa I 7 :5 ). Diversificarea ideilor ,sia limbilor omenersti, care fiAneazlcomunicarea dintresemeni, esteconsecin{a neascultlrii de Dumnezeu. DupI ce se va pribugi ,,Babilonul cel Mare", in impirf,giacerurilornu ne vor mai separa nici ideile contradictorii ,,Pirinte milostiv, avem ,sinici lirnbile omenegti. diclionare cu zecide mii de cuvinte, dar cu toateacestea, ne-ampierdutlimbajul dra-eostei dintAiqi nu ne mai putemingelege unii cu algii.Nici mlcar fralii carecredin Dumnezeu qi vorbesc aceearsi limbl, nu-gimai grsescnumitorul cotlun. Plrinte milostiv,ce mai putemalstepta din parteastriinilor? Chiar daci ne-afost dat sf, vorbim o mulqime de limbi omeneqti carene ingreuneazlingelegerea, inva{l-ne pe toti s[ putem comunica in lirnba dragosteigi armonieiuniversale, izvorAtl din cunoabsterea adevlrului descoperit prin IsusHristos"(Apocalipsa 7:9-12). Spre sfArgitulsecolului XIX, L. Zamenhofa creat o limbi artificiall din elementede vocabulargi de gramaticI, imprumutatedin cele mai rlspAndite limbi europene. Scopulacestei limbi a fost acelade a servica limbl 6

din ziua de Rusalii de Duhul Sfint - Limbile omene1ti Limbi inspirate f.,1: r.rrJ internaEionall.Aceastdlimbi nou[ a fost numit[,,esperanto" (cel care nl$e. r[). CAtde minunatar fi fost dacl toatecomunitdlileumanecare s-aurisipit pe fafa pf,mAntuluiar fi vorbit aceeagilimb[, rlmAndnd in ascultarede de la ,,Tumul Babel" gi-a pus amprentapestetoate Dumnezeu.Fenomenul limbile nu numai la modul propriu, ci qi la popoarelelumii, incurcdndu-le Numai Dumcel cu valoaresimbolic[. incercdrileoamenilorsunt zadamice. nezeune mai poateconducela numitorul comun.

Limbi inspiratede Duhul SfAntLimbile oinenestidin ziua de Rusalii


nogtriin multe r6nduri qi in multe DupI ce a vorbit in vechimepdrinEilor planurile prin ingerii Lui slujitori, prin patriarhi, chipuri, comunicAndu-$i la sf0rqitulacesprofelilor, Dumnezeu, prin legealui Moise gi prin mesajele in tor zile, ne-avorbit prin Fiul (Evrei I : l, 2). Scopulintrupirii Cuvdntului Persoana Mnntuitorului nostru Isus Hristos, a fost salvareaneamuluiomenesc,diversificatintr-o mullime de nagiunicare vorbescin limbi gi dialecte dupi inviereadin mo4i, a poruncitucenicilorS[i urdiferite.MAntuitorul, in mltoarele: ,,Duce1i-vlgi faceli ucenici din toate neamurile,botezAndu-i Numele Tatllui ,sial Fiului gi al SfAntuluiDuh. $i invalaqi-isi plzeascf,tot ce v-am poruncit"(Matei 28:19,20;Marcu 16:15,l6; Luca 24:47). Pentruindeplinireamisiunii de propov[duire a Evanghelieila toate neamurileplmAntului, ucenicii in mod normal ar fi trebuit s[ invefe toate era o limbl de circulagie Limba greaci, pe vremeaaceea, limbile omenegti. de c[dar esteabsurdsi credemci aceasti limbi era cunoscutd universalf,. tre toatecomunitlEileumaneaflatepe diferite nivele de culturi. Majoritatea antropode carte.Triburile barbare a oamenilorera neqtiutoare covArgitoare fage trdiau izolate de centreleurbanein care s-a dezvoltat procesuleleniz[(limba poporului) gi chiar dacf,se rii. Ucenicii Domnului vorbeauaramaica descurcaugi cu limba greacl, aceastade fapt constituia un apanaj al oamenilor inv[[a[i. Oricum, problema comuniclrii cu toate nafiunile p[mAntului,incd nu era rezolvat[. Este cunoscut faptul cd Noul Testament a fost scris in limba greac[, si credem cf, scrierile celor patru evanghedar aceastanu ne indreptdfegte ligti, impreun[ cu epistoleleapostolilor,ar fi avut accesla triburile analfabete. PredicareaEvanghelieise fdcea pe cale orald, in contactul cu maselede

Fenomenulvorbirii in limbi oameni,instrlinatede Dumnezeu$i afundate in superstiliile plgdne. La inceputulmisiunii, dup[ poruncaDomnului, ucenicii au fost trimigi sI prediceEvanghelia, doar la ,,oile pierduteale caseilui Israel" (Matei l0:5, 6). in cazul acesta, ei puteausi comunicein limba lor matern[ ftrd si devini necesar[ limbilor strline. Miracoluldin ziua Cincizecicunoa$terea mii ,,arezolvat plmAntuluicare,s-auaducomunicarea" cu toateneamurile nat la Ierusalim cu prilejul sirbitoririi mengionate. S[ citim textul biblic: ,,in ziua Cincizecimii, in aceerauto[i ?mpreun[ larsi loc. Deodatl a venit din cer un sunetca vdjAitulunui vAntputernic,,sia umplut toatl casaunde ,sedeau limbi ca de foc au fost vlzute imei. Nirste plrgindu-se printreei, ,sis-aua$ezat cAteuna pe fiecaredin ei. $i togis-au umplut de Duh Sf6nt,gi au inceputs[ vorbeasci in alte limbi, dupi cum le da Duhul si vorbeasci.$i se aflau atunciin lerusalimiudei,oamenicucernici din toateneamurile caresuntsubcer.CAnds-aauzitsunetul acela,mulgimeas-a adunatgi a rf,masincremenite, pentruci fiecareii auzeavorbind in limba lui. Togise mirau,se minunau,,si ziceauunii citre algii: ace$"Togi nu sunt galileeni? tia carevorbesc, Cum dar ii auzim vorbindfieciruia din noi in limba noastrd, (Faptele in carene-amnlscut?>>" Apostolilor2:1-8). Reacliacare s-A produsin public a fost dupl cum era de arsteptat, o mare confuzie,atAt printre oameniicucernici,c0t ,siprintre cei necredincioqi. Unii dintre acestiaau inceputsii-i batjocoreascl pe ucenici,acuzAnplini d e mu s t" (F a p te l e du- i c d ,,s unt Ap o sto l i l o r 2 :12-13). Gal i l eeni devei niseri proverbialipentru consumarea bluturilor alcoolice.Ei cultivau viga de vie gi eraudesconsidera[i de fralii lor din ludeea, pentruci mulgidintre ei provocauadevlratescandaluri, sub influenlabluturilor alcoolice.AtAt fizionomiacAtgi vestimenta[ia ucenicilorle-autrldat apartenenla -ealileeanl, fiind s o c otiEi oame n ili p si g d i e cu l tu ri (l o a n l :4 5 ,46:7:52). i n fapt, l ucrul pentru cd apostoliinu erauinvilagi in gcoli superioare, acesta era adevdrat, ci eraunifte oamenide r0nd (Faptele Apostolilor4: l3). UrmAndu-Lpe MAn(l Petuitorul,ei au fost eliberagi rele moqtenite de obiceiurile de la pdringi tru I : l8-20). Vorbirealor in alte limbi nu era rezultatul consumului de biuturi alcoolice, (Faptele ci eramiracolulumpleriicu Duhul SfAnt Apostolilor 2:4). Pentru a pune caplt acesteiconfuzii, apostolulPetru s-a sculat in picioareimpreundcu cei unsprezece iudei ,sivoi ucenicigi a zis: ,,Bdrbagi tofi cei care locuigiin lerusalim, gi ascultaqi sd gtigilucrul acesta, cuvintele mele! Oameniiacegtia nu sunt be1i, voi, clci nu estedecum vd inchipuigi cAt al treilea ceasdin zi (diminea[ala ora noud).Ci aceasta este ce a fost spusprin prorocul Ioel: ..in zileledin urm5, zice Dumnezeu,voi tuma din Duhul Meu pesteorice flptur[; feciorii vorstri gi fetele voastrevor prorocii, 8

din ziua de Rusalii Limbi inspirate de Duhul Sfint - Limbile omene$ti tinerii voqtrivoravea vedenii,gi bitr0nii vo$trivor visa visuri! Da, chiar gi din Duhul pesterobii Mei .sipesteroabeleMele voi turna, in zilele acelea, Z: lJ, l8 loel 2: 28- 29:Fapt ele Apost olilor Meu, gi vor pr or ocii>"( Fapt ele . pleAici se dezlea- e5 t ainaRusaliilorUm A postol i l or 7: 55, 56,2l : 8, 9 et c. ) . pe careuceniciinu in diferitelirnbi omene$ti rea cu Duhul Sfentgi vorbirea pentru vestireaEvannecesAr le-au cunoscut,au constituitechipamentul slrbf,torii,toli strf,ip5mAntului. Dupi terminarea ghelieila toateneamurile vesteu ceabunl a invierii lui ducAnd nii s-auintorsin zonelelor geografice, prin credin[a in NurneleLui. Acelagimesaj pdcatelor IsusHristosgi iertarea iudeilor(Faptele Apostolilor Pavell-a rostit adresAndu-se pe careapostolul prin vorbireain 2:22-39), era pe deplin posibils[-l ti auzit toateneamurile, Apostolilor2:4-8). inspiratlde Duhul Sf0nt(Faptele limbi omene$ti pr im indCuvAnt ul lui Dum nezeu, au f ost cilduzili U ceni ci iD omnului, pe care l-au avut in lucrarea de de Duhul SfAnt,sis-aubucuratde succesul iudeilor.Numelelor erau scrisein ceruri inaintede ziua rnisiune destinatir pi"tcatele JertfeiIspirsitoare, Cincizecimii( Luca l0:19, 20). Prin depunerea lor la familia lui Dumnezeu era confirmati lor au fost iertate,siapartenenta prin ascultare gi supunere cu voinla Lui. Prin cobodeplinl in conformitate mAntuitoare a trecut rAreaDuhului StAntin ziua Cincizecimii,Evanghelia pentrutoateneapestehotareleiudaismului, devenindmijlocul de salvitre ( Fapt ele l: 8) . Nu dispunem de nici o dovadl Apost olilor muri l epf , r nA nt ului nu la Rusalii s-armai fi repede c[ fenomenul biblicl sau istoricl in sensul indeplinitl gi misiune de apostoli. de tat cu alteocaziiin lucrarea in Alexanin Etiopia.Marcuerpredicat Evanghelistul Matei a predicat Andrei propovlduit la popoarerrric in Egipt. Filip Asia. Iacov cel a dria. in cu hinduismul;i le asiatice, iar mai tArziu,in Grecia.Toma s-a confruntat in Persia, conrispAndite in India. Mai t0rziu a predicat cu religia budistf,, Bartolomeu zrdus vestea ceabuni in Mesopofruntdndu-se cu mitrahismul. pe tamia,in Egipt ,siin Armenia. Iuda, fiul lui lacov a predicatla Edesa, de pe Eufrat.Acesteasunt doar cntevaexempledin multipleleexperien{e aposdesprernisiunea celorlalEi fIri"rsf, rnai amintesc terenulEvangheliei, din ziua Cincizecica fenomenul toli. EsteabsurdsI excludemposibilitatea pe cale mii s[ se fi repetatori de cAte ori comunicareanu se putea face^ In zilele nu erau cunoscute. naturall prin limbile omenegti, dacl acestea noastreau fost semnalate cAtevacazuridin viala unor misionari care ne-rlu relatatc[ pe terenulde misiune la triburile sllbatice,ar fi avut asemenea cu fenomenuldin ziua de Rusalii. experienfe miraculoase, asemdndtoare Desigur,faptul acestapentru noi este greu de verificat,insl nu poate fi ieri, azi gi in veci. Nimeni nu-L exclus,pentrucI Dumnezeu esteAcelarsi,

Fenomenul vorbirii fn limbi poateincorseta in tipareleg0ndirii omene$ti. El esteSuveran, gi estein mdsurl sl-$i aleagi metodelede lucru pe care le considerd cele mai potrivite. Nu estemenireanoastri s[ alergim dupd minuni sau sf, facem propagandl exagerat[cu lucruri pe care nu le cunoa$tem in suficientdmlsuri. ,,ludeii, intradevlr,cer minuni, gi greciicauti ingelepciune, dar noi propovlduimpe Hr is t os Cel rds tign it"(. I C o rin te n i l:2 2 ,2 3 a ) in evanghelia dupi Marcu 16:15-20,MAntuitorulaminterste semnele carevor insogipe uceniciin lucrarea de misiune.Printreacestea esteinclus carevor insoli pe cei ce vor .sisemnul,,vorbiriiin limbi noi": ,,lati semnele crede:in Numele Meu vor scoatedraci, vor vorbi in limbi noi" (Marcu l6:17).lntelpretarea gregitl a textuluia dat nagtere uneidoctrinefalse,conform ciireiatoli cei ce se convertesc la credinll, trebuienecondiqionat sI in lirnbi noi. Dacf,n-au semnul,,vorbiriiin limbi noi", nu pot fi vorbeascf, c ons ideragi din rAn d u lcre d i n ci o g il o r. O e ro a regi mai pl gubi toareeste fonnulati prin cuvinteleumritoare:,,DAci nu vorbegti in limbi, n-ai Duhul lui Hristos, ,sicine n-areDuhul lui Hristos,nu esteal Lui" (Romani8:9).in cazulacesta se confundl vorbirea in limbi, cu Duhul lui Hristos.Nimeni nu poatenegaci vorbireain limbi esteunul din darurileDuhului SfAnt(l Corinteni l2:10), dar si nu confundimdarul,cu Diruitorul, careimpartedarurile dupl cum voierste El (l Corintenil2:l l). EstefoartegreqitsI se creadi cI dacl cineva are darul ingelepciunii, al cunogtingei, darul credingei, sau c hiar , sidarul proro c ie i , p e n tru i n vd l l tu r[ ,sii mbl rbf,tare(l C ori nteni 14:31),dacf,nu vorbegte in limbi, n-areDuhul SfAnt.Aceasti interpretare grersitl i-a detenninat pe mulli credinciogi si-;i concentreze atengia sprecel mai rnic dar al Duhului,neglijAndu-le pe celemai importante pe careDumnezeule folosenste in Bisericl cu mai multl eficiengi, pentrucrelsterea spirigi pentrusalvarea tualf,a credincio;ilor sufletelor nemAntuite. Cine vorberste in limbi, se ziderste pe sine,dar cine proroce$te, oferind inviglturi ,siimBiserica(l Corintenil4:4, 3l). blrbitare, zide,ste RevenindIa textul din Marcu 16 17, scoaterea dracilorgi vorbireain limbi noi erau practicate de cltre cei ce predicau Evanghelia, ,sinicidecum de citre cei ce auzeau CuvAntulpropoviduit de apostoli,chiar dacf,unii dintre acegtia se converteau la credinll.Semnele menlionate in Marcu l6:17, 18 nu eraudestinate bebelugilor in credin[[,ci numai celor maturi spiritual,gi carepe lAngl faptul ci au fost chemaEi la mAntuire, gi la slujau fost chemaqi gi trimigide Dumnezeu bI, fiind imputernicigi pentruimplinireamisiuniiincredingate. Cei ce pornescdin proprie iniliativd incercAnd sf, copiezelucrarea Duhului 11r[ s[ aibl o chemarespeciali in slujbd,vor fi dagide rugine prin egecuri catastrofale. Acegtiacompromit onoarea lui Dumnezeu,intere10

Limbi inspirate de DuhulSfint - Limbile omenegti din ziuade Rusalii qi prestigiulBisericii.Ei devin o pricin[ de plcdtuireatAt seleEvangheliei pentrucei credinciogi, pentrucei necredinciorsi. Marcu 16:20ne confircAt.,si md realitatea: plecat gi propoviduit pretutindeni. ei au au Domnul lucra ,,lar (propoviduit) impreun[ cu ei, (cu apostolii) prin semneintirea Cuv0ntul 5i le care-l insoleau."Putem aveer cir vorbireain limbi noi la care certitudinea se refereaMAntuitorulin Evangheliadupir Marcu, nu era o vorbire neingeleasdde cdtre oameni,pentru c[ aceastir nu puteafi de folos in lucrareade misiune, ci era o vorbireasemlnltoare de la Rusalii,adresati cu f'enomenul oamenilor,pe ingelesul oamenilor,in legiturl cu m0ntuirea care vine din partealui Dumnezeu, prin IsusHristos,Domnul nostru. Problema 18 din menlionatir in versetul cu ,serpii ,sicu otravade moarte, in lumeateologicir. Pirrerile acelagi capitol,creeazir o rnarenedurnerire sunt impirqitedupl cum urrneaz[:unii considerlci textul din Marcu l6:9-20 a fost adlugat mai tArziude ct-rtre qi nu apartineautoruluicare o altf,persoanf, Ipoteza finalira a scrisaceastlevanghelie. se bazeazipe faptul c[ secvenqa mai vechi,rsiprin urrnare. nu Drecapitolului l6 lipserste din manuscrisele zintva garan[iaCuv0ntuluiinspirat.Esteoare posibill aceastl ipotezir'? Dacii in mod normalar trebuisi se anuse anuleazivaloarea textuluimenlionat, leze qi textul din Luca lO 11-20care vorberste lucruri. Nidespreacelea.,si meni nu indrizne;tesi puni sub semnulintrebirii autenticitatea subiectului gi in cauzl care estecuprinsin manuscrisele cele mai vechi, recunoscute acceptate ca ,siCuvAntinspirat.Alli teologiconsiderlci problema cu !serpii. nirpArcile 5i otravade moarte,poatefi explicati nurnaidaci i se acordii o valoaresimbolici, pentruci, dupi cum spun ei, nu poatefi realizatiila modul practic.Cine dintre credincio;iizilelor noastre ar indrlzni sI fitciro Exist[ credinciorsi aserlenea experienqi? Cu ce f'elde motiva[ie? carismatici carein rnoddernonstrativ sejoacl cu gerpi,siconsuml otravl. Am cunoscut un pastorcarismatic din Indiana,care mergeala amvonulbisericiipurtind pe umeri o cobra.in repetute rlnduri a {icut demonstragii cu aceastireptili. folosinfoartemulli aderengi, Cu ,,miracolul"acesta, el a reursit sir c0rstige in demai sus.intr-o zi de maresucces du-sede textelebiblicernenlionate monstralia practicl,reptiladomesticitl"t, speriatide zawapublicului, s-a riizvrf,tit. Otrava de moarte inoculatir intr-o frac[iunede secundl,a devenit gi crefatalir. Pastorul ,,iicitor de minuni" a murit, iar publiculentuziasmat dul, a invlqato lecliefolositoare. Mentuitorul, referindu-se !a serrnele carevor insogipe cei ce vor crein lude, nu avea?nvedere unui fachir,imblAnzitor de gerpi. clenronstraEiile crareade rnisiune,ucr-niciiaveaus[ int0mpineo mulgimede surprizecu Multe dintre popoarele Asiei gi Africii, impreund cu cele totul neagteptate. 11

Fenomenulvorbirii in limbi de qtiinfeleoculte care practicaudemonolodin Europa,erau contaminate gia, vrljitoria, magia albl saumagia neagrl, impreunl cu celelaltemanifesExistauo mullime tdri ale intunericuluispiritualin care erau ,,scufundate". pe de triburi aflate in stadiul primitiv, care nu erau dispuses[-i primeascf, misionariinaintede a-i supunela un examenextremde riscant.Unele tripe misionariintr-o groap[ cu ,serpi veninorsi. buri aveauobiceiulsd-i arunce DacI sclpau cu viagl din mijlocul reptilelor,erau scogidin groapl gi li se permiteas[ predice.Altor misionarili s-a oferit un meniu vegetarian cu o puternic[ concentratie Daci treceau otr[vitoare,lir[ s[ li se spun[ aceasta. misionariiaveau$ansa cu bine proba,,exAmenului", binecuvAntatd s[ cAgtige pentruDomnul intreagacomunitatetribal[. Am cunoscut un medic din Zat care s-a convertitla credinll prin ludupl ce s-aconcrareaunui misionar, cu numeleAlexandru.Omul acesta, vertit la credinl[, a devenitun slujitor al Evangheliei dedicatin intregime pe care le-am primit,din partearnedicului sufletelorpierdute.Informagiile cregtin suntdemnede luat in considerare. Somaliaesteuna dintrecele mai slrace ldri ale Africii. in aceast[Eari MisionarulAlexiurdru impreformagiuni existau tribaleextremde periculoase. sf,misioneze unul dintrecele mai refractare unf,cu echipalui, s-auhotirr0t pe rnisionari, triburi careobiqnuia sf,-iaresteze s[-i testeze ori sd-i omoare la ,,examen". AjungAndin zona respectiv[, ftri si-i mai supunf, ei au fost in fa[a qefuluide trib. A inceputinterogatoriul: arestafigi condursi ,,Ceclutagipe teritoriul nostru?" pe Hristoscare vi ,,Noi am venit cu gAnduribune,si-l propovdduim gi vreas[ v[ salveze." iubegte Nu-i nici o probleml.Ne-aumai vizitatgi algimin,,Afa staulucrurile? la <proba cinorsi ca voi, dar n-au reugitsI ne ingelepentruci n-au rezistat Ca sf,nu zicegi cf, suntemoamenirii, de focr. Aici le-aurimas osemintele. vi pregltim o masf,bogatl, ,sipe urmi... o si cI sunte[iflf,rn0nzi, ,stiind mai vedem."Nu-rsiputeauinchipui misionariidesprece fel de ,,probf, de foc" era vorba. A.steptau cu infriguraredeznodlm0ntul.La poruncagefului, gerpide culoareverzuiepe care i-au pusintr-un cazancu ni,ste au fost adursi apei, oferind o ap[ clocotitl. Reptileleopirite in cazanpluteaula suprafala imaginedezgustltoare. ,,LuaEi ,simdnca[i!" porunci .sefulde trib, adiugAnd:,,Daci refuzagi, aici o s[ v[ rlmAnd oasele." O sI murim aici flrl si ne putem indepli,,Cemai putem face fragilor? ni misiunea." Lui Alexandru ii trecu prin minte un versetdin Scripturl, gi anume: 12

Limbi inspirate din ziua de Rusalii de Duhul Sfint - Limbile omene$ti ,,Cdciorice flpturi a lui Dumnezeuestebun[: gi nirnic nu estede lep[dat, dacdse ia cu mullumiri" (1 Timotei 4:4). <<buhaidegi s[ cerem binecuvAntarea Domnului pesteaceste ,,Fragilor, Zicind aceste cuvinte, el a mai adiugat: ,,Dupf,ce ne ruglm, scoacate>>". inchidem ochii gi le mAnclm ftrd sI mai cercet[m tem reptileledin cazan, care ni s-aupus inainte.Haideli s[ implinim porunca cu privirea <bucatele>> Domnului, ftrd mofturi: oin oricarecetatevegiintra gi undev[ vor primi oa(Luca l0:8). menii, sI mAnca[i ce vi se va puneinainte>>" A urmatapoi ruglciuneapentrubinecuvAntarea,,bucatelor":,,Milostivule Tatd,dac[ reptileleacestea sunt otrlvitoare ,sivom muri aici, Te ruglm s[ ne plstrezi cu viafI pAnI vom incheiamesajulpe care ni l-ai incredingat fac[-se s[-l aducemacestoroameni.Dupd ce ne vom indeplini misiunea, voia Ta. Binecuvinteazra acestereptile, gi noi ili mulgumimpentru toate in NumeleDomnului Isus,Amin."Au scosreptilele din cazan, au inchis ochii gi au inceputsf, mf,nAnce. Senzagia de vom[ la inceputera foarte putemicf,, dar pentruci erau flImAnzi au biruit ispita gi ,,probade foc", sub privirile fatal. In clipa ameningltoare ale gefului de trib care a$tepta deznodlmAntul urmitoare,uluit din pricinasurprizei cu totul neagteptatd, observAnd cd misionarii nu dddeausemnede intoxicafie,a rostit cuvinteleurmitoare: ,,Cine Estenumai unul Singursausuntmai mulgi? Au mai esteacestIsusHristos? fost gi alli misionaricare ne spuneau ci au fost trimigi din partealui Isus pentruci Hristos,dar n-au mai avut prilejul sl-rsiindeplineascl misiunea, n-au rezistatla ,,probade foc". Pe acestIsus Hristoscare v-a scipat de la qi noi." moane,vrem s[-l cunoagtem La poruncagefului de trib, toatl comunitatea s-a prezentats[ asculte mesajulEvangheliei,,sia fost cArstigatl de parteaDomnului, intr-o singurl zi. Aceast[ relataren-am extras-odin literaturabombasticla migclrilor carisrnaticeextremiste, ci am considerat-o demnf,de luat in seami, fiind irnplrtirgit[ de cltre o persoanl integr[ din punct de vederemoral, intelectual gi spiritual, in mod nemijlocit. careerain cuno$tinlide cauzf, Despreo experien!f, asemlnitoarecu cea din Somalia,am prirnit o informagie care merit[ si fie analizat/a cu toatl aten[ia,chiar dac[ ne lipsegte posibilitatea s-o verificlm. Estevorbadespreun rnisionar cregtin de confeEl a inv[[at la centrulde misiunelimba unui trib, la caressiunemetodistf,. La plecare, a fost avera hot[r6t sI meargl pentrua propov[dui Evanghelia. tizat si treac[ cu foarte rnare prudenll prin zona de tranzit de pe teritoriul Tribul acesta unui trib sdlbatic, extremde periculos. aveaobiceiulsl-i sacrifice pe misionari,s[-i frig[ gi s[-i minAnce.Cu toatl strlduinEa, incercAnd prin zona respectivl frr[ s[ fie observat ?n s[ se strecoare de cdtrebdgtinarsi,

13

Fenomenulvorbirii in Iimbi cele din urrnea fost prins gi condusin fafa gefuluide trib. Ritualul tribului respectivindeplineao anumitdformalitate: intrusul,inainte de a fi sacrificat, era interogatde citre geful tribului, apoi, printr-un ceremonialpe care numai ei il puteauinlelege, se desfrgurasacrificarea gi consumarea victimei de citre to(i membrii tribului. Fiind luat la intrebiri cu mare asprimede c6tre ,seful tribului, misionarulnu-i putearlspunde,pentrucd nu cuno$tea limba tribului respectiv.Era sigur cI pestecAtevaclipe avea sI fie sacrificatgi fiinfe sllbatice. Aflat in aceastd consumat ca hrandde aceste ingrosituagie zitoare, el a inceputsd se roage:,,Pdrinte milostiv gi indurltor, de dragulTIu gi de dragul oamenilorinstriinaEide Tine, am inv[(at aceastl limbl tribal[, qi pentrucarem-am pregdacumin loc s[ ajungla destinaEie, la tribul ?nvecinat tit, sunt sacrificat aici ftr[ nici un folos... Numai Tu m[ mai poli elibera din aceast[situaEie disperatl in care mI aflu. Dac[ Tu vei ingldui sf, mor facl-se voia Ta. De dragulTiu, suntgaaici frr[ sl-mi indeplinesc misiunea, ta pentrusupliciu."in clipeleurmltoare,el a simgito putereinterioard cu toqi fiind umplut cu Duhul Sf6nt, a inceput sd vorbeasc[in tul neobirsnuitl, limba tribului in care a fost refinut ca ostatec,ftri sd fi cunoscutaceastl limbi. Mesajulpe care l-a transmisa durat aproximativdoulzeci de minute. Cu sigurantd c[ prin mesajulacestarostit prin darul Duhului SfAnt,misionarul a vorbit antropofagilordespreDumnezeulCreator,despreIsus Hristos gi despreiertareapicatelor (siv6rgite in.vremea de negtiinl[) prin crein NumeleLui. dinga Dup[ terminarea gefultribului,uluit din pricinacelor auzite mesajului, in limba lui matern[, a poruncitsupu,silor sli sI-l dezlegepe misionarrsis[-l pundin libertate. Dupd ce misionarula plecatdin aceazon[ pentrua-giindeplini misiuneapentrucare s-a pregdtit,alqimisionariau invdfat limba tribugi folosindu-se lui periculos, de metodeingenioase, au indrdznits[-l misioneze.LuAndcontactulcu qefultribului, mare le-a fost rnirareacdnd au aflat pentruCurenumitin cruzimefatl de misionari,era deschis c[ tribul acesta gi in celedin urm[ s-aconvertitla creding[. vAntullui Dumnezeu, Dac[ se confirmd aceastlexperienl[ extraordinar[,putem admite lirl nici o rezervi, posibilitatea surprica uceniciiDomnului sd fi avut asemenea ze in lucrareade misiune,vorbind in limbi omeneqti, asemln[toarecu cele pe care le-auvorbit in ziua Cincizecimii,prin inspiragia Duhului SfAnt. DumnezeuesteSuveran, in tipade aceeanimeni nu-L poateincorseta rele ingusteale unor doctrinedeficitare.El esteSingurulin miisurf,s[ lucreze cind vrea gi cu cine vrea, folosind metodelepe care le consider[ cele mai potrivitein raportcu specificitatea fiec[rei lucrlri. Nu suntemautorizali pe lucrlrile sd combatem de teren, dacl nu suntemin cunogtinf[ de cauzia. 14

- Limbile omenesti Limbi inspirate de DuhulSfAnt din ziuade Rusalii Uneori exist[ pericolul accept[rii unor lucriri falsificateizvordtedin minfagl de tea oamenilorlipsigide adevf,r,ori si fim refractariin mod exagerat lui Dumnezeu. lucrf,rile par incredibile pentrumajoritatea doul experienle cre$tiu ci aceste din zrlelenoastre; cu toateacestea, ele sunt adevlradinciogilorevanghelici te gi in deplinacordcu SfinteleScripturi. Dac[ in secolulXX existdinci triburi cu asemenea obiceiuriprimitive, ne putemimaginacareerauobiceiuriletriburilor cu 2000de ani in unnI. in acestcontextvom puteainlelegemai uqor cuvintelepe care le-a rostit gi pesMAntuitorul, cdnd a zis: ,,lat[ c[ v-am dat puteresI cilca1ipeste,seryi vr[jmaqului:'sinimeni nu vf, va puteavltlte scorpii,gi pestetoati puterea pu[ inde la subiect ul ma" (L uca 10: 19; M ar cu l6: 15- 20) Ne. nr iamabiit ut pent r uci f enom enul racol u l ui vor bir iiin lim bi noi a di n zi ua Cincizecim ii, fost inclusintre semnele c0teva carevor insoli pe cei ce vor crede. CunoscAnd pe teren,lucrurimen[ionate putemaveaconlucruriexperimentate anterior, vingerea finall din Marcu 16 17, l8 nu constituie o adideplinl cI secven[a ugire artificialf,, scoasidin contextulNoului Testament, ci esteo completare in acordcu celelalte necesarf,, de DuScripturi.Acestelirnbi noi, inspirate pe teren. hul Sf0nt,nu se arseamhnir cu cele carese rnanifestiin zilele noastre Dup[ cum s-arnengionat in paginile vorbirea in limbi din zianterioare, pe inEelesul gi prin ura fbst adresatioamenilor, oamenilor, ua Cincizecimii, pentru cd fiecaredintre ascultlmare, nu era necesaritiihnicireeracesteia, in lim ba lui m at er nl ( Fapt ele Apost olilor2: 6- 8) . tori auzeavor bi ndu- se in generenu Limbile care se practici pe terenulformagiunilor carismatice, gi prin urrnare, nu sunt identicecu lirnbile pot fi ingelese de cf,treoarneni, pe care apostoliile-au vorbit in ziua Cincizecimii.in cele mai omenersti pe terenulcarismaticizvorf,sc multe cazuri,limbile manifestate din surse ilrf, vreo legdturicu darul Duhului SfAnt. de ordin psihologic, Voi revenila subiectul manif'estirrilor in parteafide ordin psihologic, impreunl o altli nall a lucririi. Consider cir estefoarteimportantsf,analizf,m mengionati in Scripturir, in legdturi cu o vorbire in laturl a fenomenului, formi de vorbire,inspiralimbi deosebitlde ceadin ziua de Rusalii.Aceastf, Duhul nu ingeleasi de nimeni motiv, neSfdnt, este cltre t[ de ,sipentruacest fie in in nu cazul care exist[ cinevacares-o tllmlceascl, cesitdsir tilmlciti. manifestarea cu desiv0.rgire ei in auzulpubliculuisauin Bisericd. se interzice

15

Fenomenul vorbirii in Iimbi

Limbi inspirate de Duhul Sfint, neinSelese decdtreoameni beau in alte limbi, s[ se roage pentru darul tilmlcirii acestorlimbi necu(1 Corinteni 14:13).in continuare noscute el puneintrebarea: ,,Ceestede 1Icut atunci?"Urmeazi rf,spunsul: cu ,,MI voi rugacu duhul,dar md voi ruga.si mintea;voi c0ntacu duhul,dar voi cinta ,sicu mintea.Altminteri,dac[ aduci pe car e le mul E um i rcu i duhul, cum va r lspunde, , Am in" la m ulgum ir ile aducitu, cel lipsitde daruri,cAndel nu gtiece spui?"( I Corintenil4: 15, I 6). Revenind la motivagia Pavel unei astfelde vorbiri neinlelese, apostolul pe sine insursi, precizeazl:,,Cinevorbegte in alti limbl se ziderste dar cine prorocelste, zidegte Biserica. Ag dori ca toti sirvorbili in altelimbi, sufleterste estemai rnareclecAt cel ce vordar mai aless[ prorocili.Cine prorocelste, lirnbi, pentruca sI cain alte limbi, afarl numai daci titlmice$teaceste begte ( 1 Cor int eni14: . 4, 5) . pete B i ser i cazi dir e suf let easci Apost olulPavelnu incurajeazivorbireain limbi in Biserici, daci nu estecinevacare s-o tllmlceasci. Cine dintre credinciogi ar puteasI tilmiceasc[ o limbi neinqeleasi de nimeni'lDaci vorbireain limbi estecu adevdrat un dar al Duhului in acestcaz gi tf,lmlcirease de ordin psihologic, SfAntqi nu o simpl[ abera{ie prin va putearealiza corectnumai prin darul tllmicirii limbilor, manifestat Duh, in scopulzidirii sufletersti acelagi a Bisericii. CAndrugf,ciunea esteficutir cu duhul intr-o alti limb[, minteaesteftrf, rod ( I Corintenil4: l4). Prin aceasta inlelegemci rugiciuneacurgeca o api lini, avAndun conlinutbogat,flri ca minteas[ se strlduiascl sI forfel incAt s[ fie exprimatein momulezeideile gi sf,compunf,frazelein arsa dul cel mai plicut. Totul se desfigoariintr-un mod minunat,gi sub influengaDuhului Sf?ntse poaterosti o ru-eirciune cum niciodatl minteaomului n-ar fi in stares-o compunl. AdmilAnd aceastf, manifestarecontroversatimen[ionatl in textele Scripturiicu suficienti claritate,apostolulPavel scoatein relief cea de-a douapartea moduluide inchinare: ,,...M[ voi rugacu duhul,dar mf, voi ruga ,sicu mintea;voi cAnta cu duhul.dar voi cAntagi cu mintea."CAndrugiciuneaestelicutii numai cu mintea,firi inspiraliaDuhului SfAnt,estefoarte sirf,clcioasi gi cu tendinli egocentristi. ApostolulPavel,in epistola cirtreRomani8:26,27 ne scrie:,,$i tot astfel gi Duhul ne ajut[ in sllbiciuneanoastrl:clci nu qtim cum trebuies[ ne ruglm. Dar InsuqiDuhul mijlocegte pentrunoi cu suspine negrlite(cum nu inimile, ,stie se pot exprimaprin cuvinteomene$ti). care $i Cel ce cerceteazra este nlzuingaDuhului, pentru cI El mijloceqtepentru sfingi,dupi voia lui Dumnezeu." Ce minunat!... Duhul SfAntne ajuti, ne invaff,gi ne inspirl o rugiciune care sI cuprind[ qi nevoile altora,nu numai pe ale noastre. Prioritatea in mijlocirea pe care o face Duhul Sf6nt, cuprinde iertareaplcatelor, 17

Limbi.inspiratede Duhul SfAnt, neintelessde citre oameni


Acestet'eluride limbi constituiesc in subiectulcel mai controversat in mod exagerat penteologice de pretutindeni. Unelegcolipledeaz[ .scolile prin rug[ciuni stlruitoare, obfineriiacestui dar duhovnicesc tru necesitatea il exclud cu deslvArgire in tirnp ce alte gcoliteologice ,siil considerlcu togi lipsit de oricejustificarelogicl, privind utilitatea in Bisericl tul deplrsit sauin via[aparticularla credinciogilor. Cu toatecontradic[iile existente, darul acestui fel de vorbirein limbi estementionat in Scripturl gi nu poatefi exclus,chiar dacl falsificareade pe teren ne of'eri imagini dezgustitoare. in lCorinteni l2:4-l 1, intre celenoul daruriale Duhului SfAntse afli gi darul vorbirii in diferitelimbi, irnpreunf, cu darul tilmlcirii limbilor.Ce fel de limbi erauacestea caretrebuiau si fie tllmicite pentrua fi inqelese de cdtre lirnbi nu erauidentice cf, aceste oameni? Cu siguranqir cu celevorbitede ciin ziua Cincizecirnii, pentruci acelea eraulimbi omeneftiingetre apostoli lesede oamenigi nu aveaunevoiede tilmicire. limbi Daci aceasta se confirml^printextul biblic, ce rost aveauaceste qi cui se adresau'l in I Corintenil4:2, gisirn rispunsul: necunoscute ,,in adein alti limbi, nu vorbegte vir, cine vorbegte oamenilor, ci lui Dumnezeu: gi cu duhul el spunetaine".Ce fel de tainear pucici nimeni nu-l ingelege, pentruci El cunoa$te toatetainele?! Aceste tea el s[ spunf,lui Dumnezeu, intr-o limbl neinleleas[ fagl de oarostite de nimeni, rf,mln ascunse taine fagd Pentruingelegerea meni, dar nu pot fi ascunse de Dumnezeu. conginulimbi, estenecesari tlhndcirea.Ce f'elde con[inutar puteacutului acestor prinde o astfel de vorbire neingeleasd de oameni?Rlspunsul il glsim in versetull4 din acelagi capitol:,,Fiindcl,dac[ m[ rog in alt[ limbi, duhul meu se roagi, dar rninteamea este f[rI rod". Prin urmare,aceasti vorbire gi nicidecum neingeleas[ oamenilor. esteo rugiciuneadresatilui Dumnezeu in versetul17, se face menEiunea: in continuare, tu mullu,,Negreqit, foartefrumos,dar celilalt (de lAngi tine) nu rf,mAne me$tilui Dumnezeu zil4 qi 17, ne explicl taina din versetul2. Aceastl dit sufletegte".Versetele limbl adresatllui Dumnezeugi neinEeleasi de citre oameni,estelimba ruglciunii qi mulgumirii. in rug[ciune Ca o precizare a modului de inchinare gi mulgumire, apostolulPavelrecomandf, credinciogilor din Corint carevor16

Fenomenulvorbirii in Iimbi m6ntuirea pentrumisiuneade propovlduirea sufletuluigi echiparea necesard (Faptele Evangheliei. Apostolllor4:23-31).in Efeseni6:18, Pavelmenfioneaz6:,,Facegi prin Duhul (SfAnt)tot felul de rugdciunipentrutoEisfinEii." rug[ciunilor fldcuteprin Duhul SfAnt,este O sublinierea importangei marcatf, de luda, fratelelui lacov,in epistolacare-i poarti numele.Astfel in versetul 19, el se referl la o categoriede oameni care spun cf, sunt credinpoftelor firii plmAnte$ti,sifac dezbinlri in Biseciogi, dar care sunt supulsi rici. Acegtiasunt credinciogii care n-au Duhul SfAnt.AdresAndu-se celor qi cinstesc pe Dumnezeuprin modul de comcare s-auconvertitcu adevdrat portare,in versetul20, le scrieincurajAndu-i prin cuvinteleurmltoare: ,,Dar pe credinlavoastrl preasfAntl, voi preaiubililor,zidiqi-v[ sufleteqte rugafi-vd pr in Du hul Sfhnt..." Din cele menlionate in paginile anterioare pe baza textelorbiblice, am inqeles rostiteprin inspira[iaDuhului SfAnt, cd rugiciunile gi mulgumirile pot s[ fie exprimatenu numai in limba matem[ sauin vreo altl limbl omeneas c l inleleas [ g i cu n o s cu tld e cd tr e o a me n i ,ci gi pri n duhul omul ui . A c eastdforml de i n ch i n a rese p o a t e fa ce i n tr-o l i mb[ nei nl el easd de n i m e n i , c a r e n e c e s i t [s I f i e t l l m a c i t [ ( l C o r i n t e n i l 4 : 1 2 - 1 7 )R . Avna ii determini pe corinteni s[ facl o adevlratd exagerati lipsitd de pricepere hirrmilaie gi dezordinein biserici, grlbindu-se fiecare sf,-gimanifestesimsituagiei, Elmintele ,sidarurile sclpate de sub control. Pentru reglementarea apostolulPavel considerl cI este necesarsf, le ofere un model prin for[a Astfel,in versetele exempluluipersonal. l8 ,si19,citim urmdtoarele: ,,Mullui Dumnezeu in cra eu vorbesc limbi mai mult voi Dar alte dec6t togi. lumesc in Bisericl voiescmai bine sd spuncinci cuvinteingelese, ca si inv[1 gi pe algii,decAtsd spunzecemii de cuvintein altl limb[ (neingeleas[ de nimeni)." ApostolulPavel,fiind un om cultivat,cunolstea mai multe limbi, invlin limba ebraic[ li[ate pe cale natural5.El puteavorbi in limba aramaic5, terari, in limba greaci, gi ca cetilean roman, era posibil si fi cunoscut,si limba latin[. Nici una dintreaceste limbi nu frcea partedin grupa,,limbilor neinlelese in de nimeni". Referintape care o face in sensulc[ el vorbeqte limbi mai mult decAtto[i corintenii la un loc, nu avea in vederelimbile ingelese omenegti de oameni,ci numai pe cele neinlelese de nimeni.Altfel, nu sejustificX men[iunea c[ el dorerste mai bine s[ spunl cinci cuvinte inlelese,decdt zecemii de cuvinte neinqelese. Surprinzltor estefaptul c[ nu li se interzicecorintenilors[ practicein biseric[ aceast[vorbire in limbi neingeleasl de nimeni, ci dimpotrivl, Pavel prin menliuneaftcutd in versetele27 gi 28: ,,Dac[ sunt o reglementeazra unii care vorbescin alt[ limb5. si vorbeasc[ numai cAte doi sau cel mult 18

dc c:itrcoarttcni Limbi inspirate deDuhul Sfint,neinSelese Dacd nu estecine si ti"rlmirceastrei, fiecarela rAnd,siunul sf, tf,lmlceasc5. numai lui insugigi lui Dumnezeu." ci, sI taci in Biserici, gi si-gi vorbeascl gregitl a darurilor,in mod paCu toatedificult[lile rezultatedin practicarea a credinradoxalcapitolul 14 din I Corintenise finalizeaz[cu o incurajare in lumea ?n cauz[, pestemlsuri de controversat ciogilor,privind subiectul Pavelestefoarte apostolului afirmaqia teologic[. In ultimeledoul versete, specudesluqiti,astfelincAt nu rlmene loc pentrunici un fel de intelpretare {lri s[ impiedica[i vorlativl: ,,Astfel,deci,fragilor, rdvnigi dupl prorocire, (l bireain alte limbi. Dar toatesI se facl in chip cuviinciosqi cu rAnduialir" Corinteni 14:39,40). fenomenul vorMulte dintre.scolile teologice au excluscu des[vArqire r nengionat in I Cor int eni l4: 2 gi dezvolt at in bi ri i i n l i m bi necunoscut e. in limbi necontextulintreguluicapitol.Acestegcoliconsiderlci vorbirea practicate inqelese, de citre corinteni,au c0t gi o buni parte din prof-eqiile imprumutate fost nigteforme de manit-estare de la pigAni carenu aveaunici ale Duhului Sf Ant .Teologii car e sust in o l egi t ur d cu dar ur ileaut ent ice pe creconsiderir cf, apostolulPavel,incurajAndu-i aceastiteorie stupidh, dinciorsi si practiceastfel de ,,daruri",ar tl vorbit intr-un mod extrem de pe corinteni,precumIlie qi-a bltut joc de prorocii lui confuz,ironizdndu-i Baal cAndi-a indemnatsir strigemai tare,pentrua fi auzigide dumnezeul lor, desprecareprofetulspunea: ci doarmegi se va trez:l'(l irnpl,,poerte rati 18:27).Dacii aceast[interpretare speculativ[poatefi acceptatlca o rein cauzi, in mod implicit ,silogic alitatea stirii de fapt privind subiectul vom fi indreptirgili si anuldm intreg capitolul. Suntemoare autorizalisi punem sub semnulintrebirii autoritatea scris'lEra oare posibil CuvAntului ca Pavel s[-i fi incurajatpe credinciogisI practicein biserici lucruri imprunu ne mutatede la plgAni, inducAndu-i astfelin eroare?Sirnlul realitirgii permitesf,acceptimo asemenea ipotezl incompatibilicu adevdrul CuvAntului inspirat. Bisericadin Corint devenise proverbialii in privinqa dezordinii.Nu se poateexcludefaptul ca la periferiavielii spirituale, in viala particularl a influenlagi unor credincioqifirersti, de mediul in care au trf,it, s[ se fi practiplgAnd(Matei 7:7,8). cu bolborosirea cat extazulplatonian in Bisericl ins[, din textelebiblicenu rezultir cI s-arfi incurajato astfel de aberaqie de ordin psihologic.Nu putemconcepeideeac[ apostolulPaprin cuvel qi-apermissd spun[ in mod ironic,adresAndu-se credinciogilor lui vintelepe care le-a scrisin I Corintenil4:17:,,Negregit, tu mulgumersti D u m n e z e uf o a r t e f r u m o s , d a r c e l d l a l t n u r d m A n ez i d r t s u f l e t e g t e . " Bolborosireaplg6n[ rezultatddin extazul platonian,frcea parte din grupa 19

Fenomenulvorbirii tn limbi limbilor extaticegi constituiao abatere de ordin psihologic,lipsitd de orice sens.Aspectele negative ale corintenilor, impreunl cu artificiilegi falsificdrile de pe terencaremai persisti qi in zilele noastre, amplificAndu-se in ultimele decenii, nu vor puteaexcludenici mlcar unul dintredarurileautentice ale Duhului SfAnt, pentruzidireaTrupuluilui HristoscareesteBiserica. destinate Fenomenul din Cezareareprezintl o alti enigmdcontroversatiin ,scolile teologice. in Faptele Apostolilor lO:44-41, se facemengiunea: ,,PecAnd rosteaPetru cuvintele acestea, S-a coborAtDuhul SfAntpesteto[i cei care ascultau CuvAntul. Togi credinciorsii tliagi imprejur,careveniserlcu Petru, au rf,masuimigicAndau vizut cf, darul Duhului Sfint s-a virsat gi pesteNeamuri, clci ii auzeau vorbindin limbi gi mlrind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: <Sepoateopri apa ca sI nu fie botezaqi acegtia, careau primit Duhul SfCntca ,sinoi'?rr" intrebarea se nalste in mod inevitabil.Ce f-elde limbi au vorbit cei din casalui Corneliu,gi cui s-auadresat limbi? Estefoarte aceste probabilca limbile acestea si nu fi fost adresate oamenilor, ci lui Dumnezeu,prin ruglciune,mulgumire gi proslivire.De fapt,in versetul 46 se face m enliu nea: ml ri nd pe D umnezeu." ,,CIc i i i a u ze a uv o rb in d i n l i mb i .' si Acestelimbi puteau inchinare, cuprinde laudl ,siprosllvire,aduse lui Dumnezeu, prin inspiralia Duhului SfAntcares-a revirsatpeste ei. In FapteleApostolilor 19:6,avem o experiengi asemlnf,toare cu cea din Cezarea. Si urmitrim textul care se referi la cei doisprezece birrbagi din Efes:,,CAnd pus PavelmAinilepesteei, Duhul SfhntS-a coborAt peste ,si-a ei, gi vorbeauin alte lirnbi gi proroceau."De data aceasta, togiblrbagii peste careS-acoborAt Duhul SfCnt, erauevrei.Ce rost ar fi avut limbile din ziua Cincizecimii, pe inqelesul adresate oamenilor, oamenilor'? $i pentrucineanume sejustificl manif'estarea lor? O interpretare corectl a textuluine indreptl[e$tes[ credemc[ acestelimbi pe care le-au vorbit ace$tiiudei din Efes au fbst adresate lui Dumnezeu, avdndca motivaqie inchinarea, mulgumirea, lauda proslivirea pentru indurarea nespus mare, de descoperiti in Isus Hristos. ,si Mulgumirnlui Dumnezeu care ne-a ajutat si cercetf,maceasti forml de manifestare a Duhului, in lumina Scripturilor, Ilri s[ ristf,lmlcirn Adevirul din pricinaerorilorcare s-au strecurat in tiparelenoastre de gAndire, influen[ate de aberaqiile ce ne inconjoarl. ,,Plrintemilostiv,nu ne llsa sd alunecimin extremitlti.Nu ne lf,sasd respingem lucrlrile care vin de la Tine, ,sinici sI alerglm dupl <<semnele>> qi <minunile> falsificate de cdtreoameni,sub influenga Ispititorului. Maturizeaz'a-ne nu ne l6sa sI pierim in vArtejul a6tor influenge ideologice. Ajursi tf,-nes[ putemdistingeglasulTdu gi sd cllcdm pe urmeleTale." 20

Limbi din lumea spirituald

Limbi din lumea spirituali


Limbi tngereEti
) )
Toate lucrurile vlzute gi cele nevlzute, au tost tlcute prin putereaCupe careL-a rostit Dumnezeu vAntuluiCreator, in actulcreaqiei. CdndDuhul lui Dumnezeuse miqca pe deasupra apelor gi era intuneric pestetoatd fafa P l anet arDum , nezeu Oceanul ui a zis: , , S[ f ie lum in[ ! " ( G eneza l: 3) . . . , , SI fie o intindereintre ape" (versetul 6)... ,,Sf,se strAngila un loc apelersisI se arateuscatul"(versetul 9)... ,,SA dea plmAntulverdea[["(versetulI I )... luminf,toriin intinderea cerului" (versetull4)... ,,Si migune ,,Sii fie ni.ste qi sI zboarepaslrile pe intindereacerului" (versetul apele de viequitoare 20)... ,,Si dea plmOntulvieguitoare dup[ soiul lor". Toatecuvintelepe care le-a rostit Dumnezeu in actul crealiei,s-auimplinit, gi toate lucrurilechemate la existen[iau primit insugirile, in conformitate cu planul iniEial. Apoi Dumnezeu a zis: ,,Sdfacemom dupirchipul Nostru,dupi asemlnarea Noastri" (versetul26). Cu cine s-a sfituit Creatorul qi in ce fel de limbi au comunicat? DumnezeuTatirl S-a sfltuit impreunl cu Dumnezeu Fi ul , i dent i f i catin ipost aza CuvAnt ului cr eat or ,qi cu Dum nezeuDuhul SfAntcare era prezent,sicare aparginea Divinitigii Creatoare, numitf, (cu pluralul),,ELOHIM". Aceasti consfTrtuire s-adesfilsurat in limba lumii spirituale,supranumit[ in mod convengional ,,limbaingerilor"sau,,limbiinge( l C o r i n t e n1 regri" i 3:l). Aceasti formf,de comunicare depi$e$te cu mult nivelul nostrude ingelegere.Divinitatea Creatoare (SfAntaTreime), irnpreunf,cu fiingelepe care le-a creatin lumea spirituald, (luda, versetul9), constituitldin arhangheli heruvimi (Geneza 3:24), serafimi(lsaia 6;6, 7), impreunl cu toati o$tirea de i nger i sl uj i t or i( Evr ei l: 13, l4) , dispunde inf init em ijloacede com unicare. Aceste fiinge spiritualepot si comunicein toate limbile omene$ti, avAndcapacitatea si-rsitransmiti mesajelede la nivelul gAndurilorpe care le pot infuza cu deosebiticlaritate frrf, intermediul cuvintelorsonore, prin ( lov l5: 8; I ov 3314- 19, 23- 24;I Cor incare oam eni ii r sicom unicf ideile , teni 2:16;2 Corinteni3:6). ProfetulMica a participat la sfatullui Dumnezeu, ?mpreunl cares-aEinut cu ingerii slujitori,in impdrl[ia lumii spirituale. Motivagia consfrtuiriiera 21

) )

Fenomenulvorbirii in Iimbi impiratului Ahab, care urrna sI fie pedepsit?n determinatl de r[zvrt"rtirea (l impiraEi22:19-21). mod exemplar pentrunelegiuirile slvArrsite in ce fel FIrI indoiall ci aceasta de limbl s-a [inut aceastlconsfdtuire? s-a desllin limba lumii spirituale, in ,,limba ingerilor".ProfetulMica, fiind pur$urat prin Duhul lui Hristoscare era in el, a titorul de cuvlnt al lui Dumnezeu, r eugits I inleleagi li rn b a lu mi i s p iri tu a l eq i sI transmi t[ hoti rrA rea condamnlrii la moarte a implratului nelegiuit,vinovat de crima premeditatd impotrivalui Nabot( I implragi2l:l tl-21; I implragi22:34-37). ProroculIsaiaa vlzut slavalui Dumnezeu umplAnd Templul qi pe seraflmii care stlteau deasupra Lui gi strigauunul la altul, zicAnd:,,Sf0nt, SfAnt,Sflint este Domnul oqtirilor!Tot plm6nrul esteplin de miirireaLui ( ls aia6:l-4: Apoc a li p sa 4 :8 ). i n A p o ca l i p sa 5 : l l , 12 gl si m scri surml toarele: ,,M-amuitat,qi imprejurulscaunului de domnie,in jurul firpturilorvii a m a u zi tg la s u lmu l to ri n g e rit...] E i zi ceau cu sl asta,s iin jur ul bitrAnilor re: <<Vrednic esteMielul carea fostjunghiat,s[ primeasciputerea, bogigia, ingelepciunea, tirria,cinstea,slava gi lauda!>"Numlrul acestoringeri era ,de zecemii de ori zecemii qi mii de mii". Oarein ce fel de limbi L-au prosllvit ei pe ,,Mielulcare a fostjunghiat'}"Cu sigurantice aceastlprosllvire a fost gi continul sir fie rostiti in limba lumii spirituale, neinlelesir de cf,tre oamenipe cale naturali. Apostolul loan, doar prin Duhul Sflnt, care cugi ingerersti, noarste limbile omenersti a reuqits[ ingeleagiproclamarea f]cuti de cltre ,,toate flpturile care suntin cer, pe plmAnt, sub pimAnt, pe mare ,si locuri" (Apocalipsa tot ce se afld in aceste 5:13, l4).,,Doamne, mari gi minunatesunt lucririle Tale! Cine dintre oamenile-arputeaingelege firl descoperireaDuhului SfCntpe careni L-ai dat si ne conduci in tot adevf,rul?" ApostolulPavel ne dezleagltainaingelepciunii lui Dumnezeu, descoperitl prin Duhul SfAnttuturorcelor care au fost chema[iin slujbaEvangheliei. Astfel,in 1 Corinteni2:9-16,el spune: Lu,,Dar,dupl cum estescris:<< cruri pe care ochiul nu le-a vdzut,urechea nu le-a auzit,gi la mintea omului nu s-au suit, a;a sunt lucrurilepe care le-a pregltit Dumnezeupentrucei ce-L iubesc>. Nou[ insi Dumnezeu ni le-adescoperit prin Duhul Slu. Cici Duhul cerceteazYa totul, chiar gi lucrurile adAnciale lui Dumnezeu.in adevir, cine dintre oamenicunoarste lucrurileomului, afari de duhul omului, nimeni nu cunoagte careestein el? Tot arsa lucrurile lui Dumnezeu, afarl de Duhul lui Dumnezeu. $i noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul carevine de la Dumnezeu, lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu ca s[ putem cunoa$te prin Harul Siu. $i vorbim despreele nu cu vorbiri inv[1atede la inlelepciunea omeneasc6, ci cu vorbiri invlgate de la Duhul SfAnt,intrebuinlAndo vorbire duhovniceascf, pentru lucrurile duhovnicegti. Dar omul firesc nu 22

Limbi din lumeaspirituald prime;te lucrurile Duhului lui Dumnezeu,c'acipentru el, sunt o nebunie;qi judecateduhovnice$te. Ornul pentru c[ trebuiesc nici nu le poateingelege, poatefi judecatde nimeni. el insu.sinu poatesi judecetotul, -si duhovnicesc Cdci cine a cunoscutgAndulDomnului ca sI-l poatI da invdfitur5? Noi insl avem gAndullui Hristos". CAgidintre credinciogiizilelor noastresunt inar(1 Petru4:l-5) mali cu gAndullui Hristos? indr[zneala pe care o avea apostolulPavel mlrturisind cd prin Duhul nu era un proale lui Dumnezeu, pot fi cunoscute chiar gi lucrurileadAnci Pe in via[a lui personal[. ci era un adev[r experimentat dus al imaginagiei, (Faptele ApostolilAngdmiracolulintAlniriicu Isuspe drumul Damascului extrem de importantl pentru o altl experienf5 lor 9:1-22),el implrtd$e$te tuturor generaliilorde credininvlgXturilorbiblice necesare cristalizarea faceurm[Domnului p6n[ la venirea .ln2 Corinteni12:l-4, apostolul ciorsi, ani in un om in Hristos,care cu paisprezece toareamirturisire: ,,Cunosc a fost rf,pit urml, a fost r[pit pAn[in al treileacer[...] $i gtiuci omul acesta in rai ,sia auzit cuvintelecare nu se pot spune,gi pe care nu-i esteinglduit Pavel,incd apostolului Putemaveacertitudinea unui om s[ le rosteasc[." trAndin contactcu lumeaspirituall,i s-aoferit prilejul sf,audl cuvinterosAstfel el eraindrepci gi in limbi ingeregti. tite nu numaiin limbi omene$ti, (1 Corinteni tlqit s[ spunf,: ,,Cdciam primit de la Domnul ce v-am invf,gat" pe cala acelearsi experienle ll:23). in epistolacltre Galateni,ref'erindu-se v[ mirturisesc re le-a impirtlgit in al treileacer, el ne aminte$te: ,,Fragilor, pentru omeneascf,, ci Evangheliapropoviduiti de mine, nu estede obdrrsie ci n-am primit-o,nici n-am invl1at-ode la vreun om, ci prin descoperirea l: 11, 12) .Nu la voia int dm plir ii , sinici pr int r - o l ui Is usH r i st os"( G alat eni ii temeinici a lumii spirituale, simpll figuri de stil, ci printr-o cunoa$tere vorbi in corinteniprin cuvinteleusturf,toare: apostrofeazApe ,,Chiardaci a.s avea dragoste,sunt o aramf,sunf,toare limbi omenegti,siingere.sti, .si n-ars de afirmare sau un chimval zAnglnitor"(l Corintenil3:1). Orice pretenlie poatefi pusl sub semnulintreb[rii,dacl in problema darurilormiraculoase, prin clragoste, bucurie,pace,indelungl roarda Duhului manif-estati lipsegte gi prin infrAnarea blAndege, rlbdare, bun[tate, facerede bine, credincioqie, (Romani8:12-14; 5:22-26). Galateni poftelorfirii pdmAntersti spiritualil, clutau mai mult darurilerniCorintenii,lipsili de mirturitate faqi cleDdruitor, llsdndu-L pe El sI decidl gi sI raculoase decAtsupunerea ( I CorinteniI 2:1-I 1). dupl cum voietgte imparriicadourile,

23

Fenomenul vorbirii in limbi

Limbi din lumeaspirituald mirare dacl gi slujitorii lui se prefacin slujitori ai neprihdnirii(2 Corinteni gi ei o limbd spiritualIneinqeI I :13-15;GalateniI :8).ingerii cizugivorbesc acestor spirite,oaleas[ de cdtreoamenipe cale naturall,dar prin invocarea devenindin staresf,vorbeasclorice menii primescaptitudinisupranaturale, de nimeni. S-aultcut exsauchiar gi lirnbi neingelese fel de limbi omene$ti, prin intermediul unui ,,medium"aflatin starede tranperienfe de felul acesta, prin excitare hipnotici). in caresepierdevoinga si (starepsihici neobiqnuitf, Cititorul acestorr0nduri,dacdesteun om cultivat dar preapufin infbrgi si creadl cI un astfel ar puteas[ rlmlni lsocat mat in domeniulspiritual, comunicirii de fenomennu esteposibil.Dac[ existi in Scripturl interdic[ia ne dovederste aceasta spiritelor demonice, cu cei mor[i, precumgi invocarea in sineesteo realitate caremai persistl,siin timpurilenoastre c[ fenomenul oculte. Rudolf Steiner,intemeietorul moderne,prin intermediul,stiinqelor a mirturisit in mod public faptul c[ multe din elemirscirrii antropozofice, prin comunicarea cu lnaestrul le-a obqinut menteledoctrineiantropozofice pestepragulmo4ii de multi vreme.in aceastlplasl spirisiu caretrecuse l{agdeu, carecontistl a cizut qi omul nostrude culturl BogdanPetriceicu murise. aceasta versacu fiica lui, Iulia,dersi metodi interzisi de Dumnezeu, impiratul Saul a recurs,siel la aceastii m or gilor( lSam uel 28: 7- 20) .Duhul pe chern A ndul Sam ueldin locuinga Din pricina neascultiirii de Dumnezeu. de Sauldin Domnului se depf,rtase l-a lui David, gi gelozie impotriva invidie de acel moment,un duh rlu de ne( l Aceast a est e consecinla l0: 1314) . pA n[ l a moar t e Cor int eni chi nu i t de pentrucei ce-L piriisescgi se lasf,influenlagi ascultlrii de Durnnezeu, mintea qi geloziei, le simgimintele. care tulburi invidiei spiritul rsi suntpracspiritelor, impreunlcu invocarea cu cei morgi, Cornunicarea umanecares-auconvertitla chiar gi in unelecomunitf,li ticateqi rlsp0ndite la tradilia,stiinEelor ocultepe careo considerineff,rf,si renun[e cre$tinism, cesirri,daci estepusi in slujbaomului,sprebinelelui. cu num eleJim i, car ea vizit at din Uganda, A m cunoscut un m isionar lui nu era vestireaEvangrupirile carisrnatice din Chicago.Preocuparea Arn tbst interesat sii urmiresccu aten bolilor trupeqti. gheliei,ci vindecarea intr-o bisetolosit in tirnpul serviciului, desfdgurat pe le-a practicile care [ie carismaticl.Pentrua crea momentede maxirnf, rici spanioli cu orient"are pe carele-a oblinut succesele psihologici,mai intdi gi-aprezentat tensiune El spunea cir mAnalui esteMAnalui Hrisprin vindecarea bolilor incurabile. lui Hristos,cuvintelelui sunt Cuvintele tos, picioarelelui sunt Picioarele lui Hristos,qi prin urmare,dacf,el esteparte din trupul lui Hristos,poate pe care le-a {icut Hristos.Entuziasmul toate minunile qi semnele slvAr-si

Vorbirea tn limbi din surse demonice


Apartenen[a la trupul lui Hristosnu poatefi dovedit[nici prin darurile miraculoase, nici prin slujbele in Bisericf,, nici prin semnele gi mideginute nunilepe carele pot sivArgiunii oameni, ci numaiprin roadaDuhului SfAnt (Matei 7:15-23). prorocilormincinogicaMAntuitorul a atrasatengia asupra re se vor strecura in Biserici gi vor inducein eroare pe mulgidintrecredinciorsii lipsili de rnaturitate ApostolulPavel,adresAndu-se prezbispiritualf,. terilor din Efes, le amintegte lucru, zicAndu-le: acelarsi ,,$tiu bine c[ dupl plecarea mea, se vor vAri intre voi lupi ripitori, care nu vor crula turma: gi se vor sculadin mijlocul vostruoamenicarevor invi[a lucruri striclcioase, ca sI trag[ pe ucenici de partealor" (FapteleApostolilor 20:29,30,2 Petru 2:l, 2). Esteoareposibil ca cinevasd poati vorbi in limbi omenersti necunoscute, sd poatf,f'acesemnegi minuni, firl sd fie inspiratde Duhul SfAnt? Prin ce fel de sursespiritualese manifest[ astfelde lucruri? ,,Dar Duhul (SfAnt)ne spunelirnurit ci in vremuriledin urmi, unii se vor lepida de credingi,ca s[ se alipeascirde gi de invlgituriledracilor" (l duhuri ingelitoare Tim ot ei4:l; Matei2 4 :2 4 ). Dac[ existl Dumnezeu,sidaci existi ingeri slujitori incadraqi in armonia universalf, pentruindeplinirea scopuluidivin, Biblia ne spunecI existl ,siingeri cizuEi,inregimenta[iin arrnatalucifericl, devenindin felul acesta, slujitoriiDiavolului(Apocalipsa l2:7-12).Acestespiritedemonice au putere si faci minuni asemlnltoarecu semnele gi minunilepe carele face Dumnezeu(2 Tesaloniceni2:17). incl de pe vremealui Moise,vrijitorii din casa lui Faraonau sdv0rrsit aceleagi minuni pe care Dumnezeule-a ilcut prin s lujit o rii SIi (Ex o d 7 :2 0 -2 2 ;E xo d 8 : 5 -8 , e tc). i n D euteronoml 8:9-12, printrealte interdicgii, se face men[iunea: ,,S[ nu fie nimeni la tine care si aibd megtersugul de ghicitor,vestitoral viitorului,de vrijitor sau descAntltor, nimeni care si intrebe pe cei ce cheam[ duhurile (invocareaspiritelor demonice), saudau cu ghiocul, nimeni care s[ intrebepe cei mor[i, cdci orilucruri, esteo urAciune cine face aceste inainteaDomnului." Invocarea spiritelorcelormo4i, precumgi comunicarea cu spiritele demonice,aparfingtiingelor oculte,rlspAnditein toatecomunitf,lileumanedin toateregiunilep[mAntului. planurileIspititoruluicare falsificd CAtde importantestesd cunoa$tem l u c r d r i l e l u i D u m n e z e r r i,m p i e d i c 6 n d u - ip e o a m e n i s i - g i m A n t u i a s c [ sufletul?Dacd chiar gi Satur se prefaceintr-un inger de lumin[, nu estede 24

25

Fenomenulvorbirii in limbi publiculuigi psihoza de masl provocate indriznefeale misiode cuvintele narului,au atinscota maximl. Oameniisuferinziau fost invitaqi s[ vini pe platformi in fa[a publicului care fremf,ta ca nirste valuri in vArtejul emogiilor.Misionarula inceputsf,se roageintr-o limbl nein{eleasi, punAndu-gi m0inile pestecei bolnavi. Mulgi dintre ace$tia au mirturisit in mod public faptul ci au fost vindecati. O mf,rturisiredemnd de luat in considerare a fost llcutl de citre un credinciosbaptistpe care l-am cunoscut personalgi prin ruglciuneamisionacarespunea cf, a fost vindecatde boalasurzeniei, rului carismatic. Ceeace urrneazlin continuare, ne dezamlge$te complet. intr-o discugie particularll-am intrebatpe misionardespre oculte, ,stiinlele manifestate prin magiaalb[ (invocarea pentrutlmlduspiritelor demonice, irea bolilor), magia neagri (provocarea bolilor prin ac[iunea spiritelordemonice),sidesprecelelaltemanifestlri oculte,practicate in Uganda.Rlspunsulmisionarului a fost uluitor.El mi-a mirturisit IIri nici o re[inere, cI inaintede convertirea lui la cregtinism, a reursit sf, vindeceboli incurabile, prin invocarea spiritelor strf,morsilor decedagi. Cine poate,stidacd aceste spiriteinvocate erau spiritelestrlmogilorsau spiritele demonice, deghizate in spiritele strftnorsilor Misionarula mirturisit in continuare decedagi'? cir ,si dupi convertirea lui la crearstinism, a continuatsi se ocupede vindecarea l g i e ia l b e ,in v o cA n d bolilorprin interme d i uma i n a cel agi ti mp nu numaispi ritelestrimoqilordecedaqi, ci ,sinumelelui IsusHristos.El suslinea ci magia albi, chiar dacl face partedin gtiinleleoculte,dac[ estepus[ in slujbi folositoarepentru orl, nu poate fi un plcat. Acestelucruri le-am vizut cu ochii rnei gi le-amaflat pe calenernijlocitl. pe credinciogii CAtde bine ,stie Diavolul s[-i inrsele lipsili de maturitate, prin falsificarea darurilorDuhului SfAnt! Daci prin duhul,sub inspirafia Duhului Sf6nt,credinciorsii se pot adreprin rugf,ciune gi sa lui Dumnezeu mulqurnire, intr-o lirnbX neingechiar ,si leasi de nimeni ( I Corinteni l4:2, 13-17 27 28), imitagiile in;espiritelor , , lltoare pot s[-i ritlceasci pe oameni,ftrI ca ei sf,congtientizeze pericolul. In concluzie:,,Limbile ingerersti" sunt o realitate care aparlinelumii gi reprezintimijlocul de comunicare, spirituale at0tintre ingerii slujitori ai lui Dumnezeu, in slujbadiavolului.,,Fiqitreji cAt ,siingerii clzugi,angajagi qi vegheaqi! Pentruc[ potrivniculvostru,diavolul,df, tArcoale ca un leu care rdcne,ste gi cautlpecine slinghitl" (1 Petru5:8; Matei 7:21-23;2Corint e n iI l : 1 4 , 1 5 ) .

Limbi extatice

Limbi extatice
Limbi extatice (practicate tn lumea pdgdnQ, manfustate prin tensiunile psihologice
cu Duhul Sfdntin ziuade RusaCAnduceniciiDomnului au fost umplugi in limbi omenegtipe care nu le-au cunoslii, cAndau inceput s[ vorbeascd cut pe cale naturali, ei nu se aflau in starede trans[ gi nici in starede extaz. Totul a decursintr-un mod miraculos,in timp ce ei se aflau intr-o perfectdstas-a desftguratprintr-o vorbire fluentl, fErdnici re de conrstien[d. Comunicarea o dificultatede ordin psihologic,prin carese poatepierdecontrolul ra[iunii. de modul in care s-a des{lguratfenomenulde la Rusalii, Spre deosebire vorbireain limbi extaticenu esteun dar al Duhului SfAnt,ci o manifestare provocate prin anumitepracticigi mepsihologice provenit[ din tensiunile inlelegerii fenomenului tode imprumutatede la pdgdni.Pentrucristalizarea exempledin via[a practic[ a unor copsihologic,ne vom folosi de cAteva cu orientare munitlgi din lumea plgAnd,cOtgi din unele grupiri cregtine, a fenomecorespunzitoare Primul exemplu pentruclasificarea carismaticd. nului psihologic,il afldm in practicaprorocilor lui Baal, care prin repetarea intensiv[ a unei formule rostit[ cu [ipete infemale, in cele din urml pierzA ndcont r ol ul raf iunii, au inceput si r ost eascInigt e silabe qi cuvint e inimaginabi16. neinlelese de nimeni,intr-o dezordine urmitoarea secventd: 1 impdrati 18:25-29, citim in ,,llie a zis prorocijunc <Alegegi-vf, pregitiEi-l voi intAi,cici sundin cei doi, Baal: un lor lui vostru; nu punelifoc>. dar sd numele dumnezeului rnai mulgi, chemaEi teli .si Ei au luatjuncul pe careli l-au dat, gi l-au pregltit. $i au chematnumelelui pAn[ la amiazl, zicAnd:<Baaleauzi-ne!Baaleauzi-ne! Baal, de diminea[a Baaleauzi-ne!Dar nu s-a auzit nici un glas,nici rf,spuns. $i slreauin jurul altarului pe care il ftcuser[. La amiaz6,Ilie qi-a bltut joc de ei, gi a zis: la ceva,sau are trea<Strigali mai tare,fiindci estedurnnezeu: se g6ndegte Ei au strigattab[, sauestein c[ldtorie, sau poatecI doarmeqi se va trezi.>> re, gi dup[ obiceiul lor, gi-aufrcut tdieturicu slbiile gi cu sulilele,pdndce a inceput s[ curgl sdngelepe trupurile lor. CAnda trecut amiaza,au aiurit (au jertfa de sear6. Dar pierdut controlul ra[iunii), pAndin clipa cAndse aducea nici semnde luare aminte." nu s-a auzitnici glas,nici rdspuns,

26

27

Fenomenul vorbirii in limbi

Limbi

extittice

Modelul acestaeste unul dintre cele mai semnificativepentru inlelegereavorbirilor extatice,lipsite de sens,gi care n-au nici o leglturf, cu lumea spiritual6. platonian".GreUn alt exempludin lumeapIgAnI, reprezintl ,,extanJl nivelului lor cii au imprumutatritualul de la prorocii lui Baal, adaptAndu-l de culturi. Platonconsideracd stareade extazestesinguraposibilitateprin rdului aflat in mediul incare omul poate gusta fericirea.Congtientizarea conjurltor, il face pe om sI devin[ nefericit.Evadarea din lumea real5prin anumite practici care creeazdstareade extaz, era preferatl de cltre toate categoriilesociale.Astfel, grecii, spre deosebire de fenicienii care invocau invArnumelelui Baal, obignuiausf,se inrolezein cercuricAtmai restrAnse, Ei repetauniqte formule cu incanta[ie, tindu-secu o vitez[ amegitoare. de mAi n i p i ch e mA n dn u me l e l u i Z e us, pA n[ cA nd pi erdeau lin0ndu-s e in stareade extaz. Parteafinall se incheia cu controlul rafiunii, alunecAnd neingelese, bolborosire de cuvinte asemlnltoarecu celede la cultul lui Baal. Mdntuitorul,invlgAndu-ipe ucenicicum trebuies[ se roage,le-a fdcut recomandare: vorbe urmf,toarea aceleagi ,,CAndv[ rugagi,sd nu bolborosiqi ca plgAnii,clrora li se parecd dacdspuno mulgirne de vorbe,vor fi ascultati. SI nu v[ aseminaqicu ei; clci Tatil vostru gtie de ce aveti trebuinf[, mai inainteca sl-l ceretivoi" (Matei 6:7, 8). intr-o sectf,a religiei hindu. Am urmf,ritcu atengie un ritual des{Zgurat Aceasti secti de orientareocultl, a inventato doctrinl ingenioasd, bazatra pe venerarea gerpilor.Cobreleerau scoase lor naturale, din culcursurile erau in fala ,,Gurului" (rseful introdusein nigtepungi de plastic gi prezentate com unit dlii). La poru n cafa ch i ru lu i , re p ti l e l ee ra u scoase di n pungi l e de plasticgi inrsiruite in formi de cerc. Erau agitategi gatade atac,dar nici una Printr-o dintre acestereptile nu se deplasadin locul in care a fost agezatd. migcarespecific[ gi cu deosebitl prudenfI, gurul a reugitsd ungd capetele reptilelorcu ,,untdelemnul magic", {dr[ si fie atacatde vreunadin ele. Uloameniiau inCAndgurul a dat semnalul, teriora inceputritualul ,,slujbei". repetAnd cu intensitate o anumitl formul[. ceput sf, rosteasclo incanta[ie, Dupd ce s-au infierbAntat, au inceput sf, batl din palme, s[ facl nirste slrigi gesticulAnd cu mAinileridicaturi, goplindintr-un mod foartedezordonat, starefrenetic[ au inceput si se te, in iuregullipetelor infernale.in aceastd tivlleascd pe jos, bolborosindnigtesilabegi frAnturide cuvinteextaticelipDupI terminarea,,serviciului",reptilele unsecu site de orice semnificagie. untdelemnulfachirului, erau prinse gi introdusein pungile de plastic, f[r[ pe fiecare s[-i atacepe oamenii de serviciucare aveaumisiuneasd le ageze din ele in culcugurilelor naturaledin care au fost luate. Aceasti secven[5 28

pentrucei neaviza[i, rituald,incredibil5 am vlzut-o cu ochii mei, gi constituie o realitatecare apa4inepracticiloroculte. in in rAndurilede mai sus cele trei exemplemanifestate Am prezentat lumeapIgAnI, incepdnd cu prorociilui Baal,cu extazulplatonian;i cu cei din religiahindu,careseinchinaugerpilor. Vorbireain limbi extatice, dupl cum s-irrnai subliniat, esteun produs de ordin psihologic, dusep0nl la punctulextrem,gi n-arenici al tensiunilor un fel de leglturl cu darul Duhului SfAnt,sinici cu influenlaspiritelordemonice.Oricine dintre oameni,indiferent de nivelul de culturi, de convinin repetarea intensiv[ a gerile lui religioase sau ateiste, dac[ se angajeazir energiilorpsihice,el va unor formule, fie ele de orice fel, prin epuizarea o lirnbi extaticl,ftrl pierdecontrolulra[iunii;i va incepes[ bolboroseascl noim[.

Limbi extaticepracticate tn uneleformaliuni crestine cu orientare carismaticd


incepAnd am vizitatmai multe gruplri indein Rom0nia, cu anul1946, se strlduiau pendente cu orientare carismaticl.Liderii cultului Penticostal serviciiin aceavremesirrnenqini ordinea,si bunardnduial[in desf]rsurarea pe tot cuprinsulgdrii.Doctrina ,,Botezului cu Duhul SfAnt" lor religioase prin dintrecelemai bine intengionate, de recomandirri, o mulgime cuprindea in aceastlprivingl.Din punctde veNirnic de obiectat texteleScripturilor. necesitigii umdovezi biblice in favoarea dere teologic,existausuficiente insl n-a redoctrinaera bine fundamentati, plerii cu Duhul Sflint.Teoretic, vorbirii in alte practici a fenomenului zistatla ,,probade toc" in aplicarea jucf,riepenin cele din urmi o simpll gi foartepref-erati limbi, caredevenise Dom nului. tru co pi i ide pe , , maidanul" in doctrina oficialI a Cultului era interzis[ forma de stlruingl Dersi dupi obiceiurilep[prin repetarea unor formule rostitecu [ipeteinf-ernale in rug[stlruinga separatirsti, gAne, in cercuriledizidenteale creclincio;ilor forintr-o ciune pentruobqinerea ,,Botezuluicu Duhul SfAnt" se des{igura psihologic[. l[, constituind catastroll inimaginabi o ndevf,rate mi"r cl observAnd ?n iipsacunoarsterii Scripturilor, stf,ruinqei, Organizatorii gi linirsprin ruglciunile greu simple cleoblinut vorbirea in lirnbi estefbarte perimetodarepetlrii unor tormule, ilr[ s[ congtientrzeze tite, au introclus sub control. psihologice sclpate de efectelor colul aluneclrii in extremitatea cu limbile pe care le-au Astfel, in locul vorbirii in limbi asemf,nltoare

29

Fenomenulvorbirii in Iimbi vorbit cei din casalui Comeliu (Faptele Apostolilor10:45,46), cei angajaEi primind convingein stdruinll au inceput sI bolboroseascf, cuvinteextatice, rea cA prin ,,semnul"acesta, ei ar fi primit ,,Botezul Duhului Sf?nt". Ulterior s-a constatatcu amirlciune c[ mulgi dintre cei care primiserl o astfel intensiv[a formulelor, de vorbirein limbi prin repetarea au continuats[ tr[iascl in firea lor pimAnteascl,frri nici o schimbare in modul de gAndire, in preterinle, precumgi in standardul niveluluispiritual, prin carese manifestl (loan omul cel nou, niscut din ap[,si din Duh, prin CuvAntul lui Dumnezeu 3:5; I Petrul:22,23 ). S-a dovedit cu prisosingl cI ,,semnul"vorbirii in limbi nu poateface dovadasigurl a botezuluicu Duhul SfAnt, dacl fenomenul acesta se produce 'sicu cei necredinciorsi. Cine dintreoameniar puteasi tragl o linie de separatie intre darurileautentice ale Duhului Sf0ntgi falsificirile de pe teren? Darul deosebirii duhurilor,in zilele noastre esteextremde rar in bisericile M a t e i7 : 2 2 , 2 3 , 2P e t r u 2 : 1 , 2 l ,l o a n4 : l ; 2 l o a n 5 : 8 - 1 0 ) . c r e $ t i n(e Existi totugi o posibilitate de discernere a lucrurilor,din parteaunor cu experienlil ?n viaqa credinciorsi cares-aumaturizat lor spiritual[ printr-o Daci acerstia temeinic[ a Scripturilor. reufesc sirfie un modelin cunoa!\tere purtare, invIllturii pe careo dau altora,;i dacirrirmAn in acuratelea statomici in credinqir, ei se pot bucurade incredere din partea tuturor( I Tirnotei5:17). MulgumimDornnului pentrucI mai avem gi in zilele de pe urm[ in care tririm astfelde oameni,dersi sunt foartepulini la numf,r,in comparaacerstia qiecu puzderia de ,,predicatori" mai mult saumai putin gcolarizagi, carecred (1 Timotei 6:3-5). c[ evlaviaesteun izvor de cAgtig Revenindla problemalimbilor extatice, in ultiacestea s-aurf,spdndit pentrucredinciorsii multor confemele decenii,stArnind deosebit un interes siuni crerstine. Mulli dintrecredinciorsii sincerigi bine intenlionagi, rAvnesc fenomenulacesta, sf, experimenteze crezAnd vor putea si se bucure ci arsa de-o viaqir spirituali mai bogatir {?r[ si con$tientizeze fap-simai roditoare, nu le poateoferi nici o garanfie. tul cI aceasta Si nu facem confuziein clavalorilor.Vorbireain limbi omene$ti sificarea din ziua Cincizecimiia fost un dar al Duhului Sf6nt,prin careapostoliis-auadresat vorbinoamenilor, (Faptelel lucrurileminunate Apostolilor2:6-8). du-ledespre ale lui Dumnezeu Vorbireain limbi in scopulrugiciunii,mullumirii gi proslivirii, era adresa( I Corintenil4:2, 13-11). tI lui Dumnezeu Vorbireain limbi extatice nu se nici lui Dumnezeu adreseazl ci esteo simpll bolborosire ,sinici oamenilor, pdgAnd, inadmisibill, o alunecare in pripastiagolurilor sufletegti, in care mulgidintre copiii Domnului, indoctrinaliintr-un mod gregit,se delecteazYa, crezAndclse afl[ in ..cerulal treilea". 30

Limbi extatice in ultimul timp, metodelede primire a,,daruluimiraculos"au fost simplificate intr-un mod ingenios.In locul formulelor tradilionalerostitecu incum ar fi de exemplu: cuvintestereotipice, extenuantd, cuprinz0nd tensitate sAngele, sdngele",,,spali-m[, spali-mi, ,,mdrit, mlrit, m[rit", ,,sAngele, cu cele rosspall-mf,", ,,dl-mi, d[-mi, di-mi" rsialte formule asemirnitoare Baaleauzi-ne, Baaleauzi-ne!" auzi-ne, tite de c[tre prorociilui Baal:,,Baale (l imp[ragi 18:26-29), organizatorii carismaticiau introduspe rol o altf,mepsihice, energiileflzice .,si ei recurgla protodd. Flr[ s[-gi mai cheltuiasc[ <cuvintele> pe carele rostesc dupl mine, repetAnd cedeulurmltor: ,,Zicegi eu: .,calabala,calabala,lacabalaliba fala>>". miraculoase", Dupi repetarea din parteucelor interesagi, ,,cuvintelor m i n c i n o sl e d d a s i g u r a r e a,:, G a t a !S u n t e gb i u Duhul i oteza[c apostolul vorbirii in alte limbi gi suntegi salvagi. Plcatele Sflnt! Aqi primit <<semnul>> in cinstea Domnului!" Pentrucei Haidegi v-au fost iertate. acum si dansfun ce nu pot si participela o astfelde intrunirecu publicul,li se d[ asigurarea c[ pot s[ primeasc[,,semnul"botezuluicu Duhul SfAnt,intr-un mod mai telefonului, simplu. Acestorali se recomandisir punl mAnape receptorul rostitela biroul centruluide misiune,,sirepetAnd si contacteze ,.cuvintele" persoana primeqprin metode firului celdlaltcapit al acelearsi ,,ingenioase", te asigurarea cI problemaesterezolvatl. Din acelmomentpoateavea,,sigupot si mAntuirii, flrl nici o urml de indoial[. Unii dintrecredinciorsi ranEA" intr-o anurnit[ psihozl de masi, provocatlprin vorbeasciin limbi extatice insogite muzicale. Textulacestui stil de cAncAntirileintensive, de instrumente asemenea unor fortf,ri se reducedoar la douf,sautrei cuvintecarese repetf, prin pierderea rafiunii. controlului rnule,producAnd acelaqi efectpsihologic vorbirii in limbi extatice mirsc[Fenomenul a dep[gitcu mult hotarele gi continui sd se extindd,fiind considerat gi in cercurile rilor evanghelice catoliceun rnijlocde trezirespiritualf,. intrunirilecarismatice Papaloan Paul in rnod personal a binecuv0ntat penticostalismugi c0giva lideri de frunte apa4inand la careau fost invitaqi lui tradigional. in revista ,,Logosulinternagional" din ianuarie-februarie qi infocataplrdtoral 1981,David Du Plessis, considerat cel mai competent a {Icut urmdtoarea declaragie: salvarea omenirii, bicarismaticilor, ,,Pentru sericacatolici trebuies[ acceptebinecuv0ntarea bisericiipenticostale ca unitate".La intrunireacongresuluicarismaticin care au fost prezen[idouf,in timpul celebrlrii euharistiei care s-a desilrsuzeci de rnii de participanqi, Petru", Papas-a urcat pe tron. David Du Plessis, rat la bazilica,,SfAntul supranumit,,Pentecost", fiind prezentla aceastlintrunire,ne mdrturisegte impresiile ,sisentimentele pe care le-a imp[rtlgit cu acel prilej. S[-i urmlrim 31

Fenomenulvorbirii in limbi se cdntain Duhul... (cAntare cu aten[ieaser[iunile: ,,in timpul euharistiei, Era de fapt un serviciureligiospenticostal, cu comundin limbi extatice). practicatde citre cercurilecatolicecu orientare manifestlri penticostale, carismaticf,." Cine poategti? Daci in aceast[psihozi de masf,ar fi putut sl bebeluqiin credinql care fie cuprinrsi, flri sI congtienttzeze, chiar gi cAgiva l6sAndu-se influen[a[i de mediul nu gtiausi deosebeasc[ stAnga de dreapta, din cercurilepenticostale in carre se aflau'JConfuzia cea mai pronuntatd catolicicareau pria fost determinat[ de faptulc[, credinciorsii evanghelice mAinilorde citre lideri tradiEionali de mit vorbireain limbi prin punerea p ra c tic a u in co n ti n u a re c aris mati c[, or ient are ,,C ul tulMari ei " cu gi mai picatelor,prin multi inflirclrare.Ei o invocaucu rugiciuni pentruiertarea Duh, Acestelimbi nu reprezintf, darul SfAntului vorbireain limbi extatice. de ordin pur psihologic. ci dupircum s-a mai sublirniat, esteo manifestare spiritelorinrseHaidegi si fim prudengi 'sisi nu le punempe toatein seama radicale Afirmagiile ale unor teologicarepun litoare, de facturi demonicf,. penticostalismului in genere, pe seamaspiritelordemonicetot ce aparfine gi migclrile carismatice, fac o mare gre;eal[. Nu se poatenega incluzAnd faptulci in asemenea manifestf,ri scipatede sub controlulraliunii, extatice, Is pit it o rulare c alead e sc h is i.E l p o a tesi -i i n g e l epe mul gi ,i nfuz0ndu-l e convingerea ci prin semnulvorbirii in limbi, ei au primit arvunamAntuirii de via[a versnicS, chiar daci mai continudsf,triiasci in p[,sisuntasiguragi Aceastl poate nu subminaprincipiul adevlrului mencat. opticir" ,,eroare gionat in Scripturir. Vorbireain limbi adresat[oamenilor, inleleaside citre oameni,prin (Faptele Aposcare s-a vorbit desprelucrurileminunateale lui Dumnezeu in limbi adresatf, lui Durnnezeu neingeleasi tolilor 2:7-12),c|t,si vorbirea ,si rugiciunii ,simulgumirii(l Corintenil4:2, de cirtrenimeni,av0ndsubiectul l4-\J, 26-28), reprezinti daruri autenticeale Duhului SfAnt.Nirneni nu daca-r acestea este interesats[ falsifice bancnote,oricAt ar fi de valoroase, sunt scoase Nu existl nici un suportbiblic pe bazacf,ruiasd din circulaEie. in se fac[ dovadac[ darurileDuhului Sfhnt au incetatsi mai funcgioneze B is er ic ii. T ex tul din I Co ri n te n i l3 :8 rn e n g i o n eazi se vor cIr ,,P roroci i l e lirnbile vor inceta"; concomitentcu acestea sfArrsi; se menlioneazra cI ,si va aveasfArqit". in versetele 9 gi 10, Pavelclarific[ semnifica,,cunoqtinga in parte gi prorocim in parte,dar cind va veni ce este lia: ,,Cici conoalstem parte>> deslvArrsit, acest<<in se va sfdrqi". Multe gcoli teologiceau emis ipoteza,foartebine cunoscutl gi acceptat[ de cltre majoritateacultelor evanghelice, cI apostolulPavel, prin cuvintele: ,,darcAndva veni ce estedeslvAr.sit", S-&referit la canonizarea cdr32

Limbi extatice interpretareeste corect6,trebuie sI tilor Noului Testament.DacI aceastd admitem ideea cd dupd canonizarea clrlilor amintite, Biserica n-ar mai fi avut nevoie nici de prorociegi nici de darul cunogtin[ei. Paralelcu aceasta, o bunl partedintre teologii renumigi au emis ipotezac[ darul profeliei mengionat in Romani 12:6 qi I CorinteniI 4:3, 29-31,se refer[ exclusivla predicareaCuvdntuluipentru zidire,s{ltuire ,simAngAiere, impreun[ cu inv[[[turi gi imblrbltare. Dacf, prorociile din textele men[ionatese referl la predicareaCuvAntului,trebuie s[ recunoalstem cii acesteanu s-au sfArqit odatl cu canonizarea cl4ilor Noului Testament, ci dimpotrivd,au fost amplificatein scurgerea pentruzidire,sfdtuire timpului.Predicarea CuvAntului mAngAiere, implicd in mod necesar gi darul cunogtingei. ,si Alte ,scoli teologice Pavel,prin cuvintele: considerlc[ apostolul ,,c0nd va veni ce estedesivArgit", nu se referl la canonizarea c[4ilor Noului Testament,ci la venireaDomnului.in sprijinulargumentlriiacestei interpretlri, se citeaz[ I Corinteni l3:12, cuprinsin acelarsi context:,,Acum vedemca intr-o oglindd in chip intunecos,dar atunci vom vedea fagdin fag[. Acum cunoscin parte,dar atunci voi cunoaqte deplin, agacum am fost gi eu cunoscutpe deplin." Agadar, va veni ce estedeslvArrsit" (cAndva veni ,,cAnd Domnul), vom vedeafagl ?nfagi, vom cunoarste deplin. Cuvintele: ,,vom vedeafaEI in faff,, vom cunoa$te deplin", nu se puteau referi nicidecumla canonizarea cl4ilor, ci numai la ?nt6lnirea noastre cu D o m nul ,cA ndva veni pe nor ii cer ului( 1 I oan 3: 2, 3: Filipenil: 9, l0; I Tesaloniceni 4:16, 17; etc). CuvAntul,,acum",se referl la timpul prezent,iar cuv6ntul,,atunci",se referdla timpul viitor. Profeliilemesianice din Vechiul Testament, au avut misiunea si descopere tainelelui Dumnezeu ?nlegiturl cu salvarea neamului omenesc, prin Isus Hristos(l Petru l:10-13). Acesteprofegii au incetat odati cu implinirea lor, prin intrupareaCuvdntului,care se referi la prima venire a MAntuitorului,in vedereaslujirii gi depuneriiJertfei Rlscumpirf,toare (Luca 16:16).Ultimul profet a fost Ioan Botezltorul.Prorociiledin Noul Testament, impreunl cu darul cunogtinqei qi cu toatecelelalte daruri duhovnicegti, se vor sfArgila cea de-adoua venirea M0ntuitorului. Atunci toatelucrlrile necesare la timpul prezent (Apocalipsa vor fi incheiate 21: I -4). Biserica pe CAt timp va fi plmAnt, nu va fi lipsitl de daruri. Acum, deci la timpul prezent, trdim prin credinql,cultivdm nldejdea gi ne strdduimsI rf,mAnem la dragostea dintAi(l Corintenil3:13). CAndvom ajunge acas[ la Domnul, credinga gi nddejdeanu ne vor mai fi de nici un folos, pentru cI gi-au g[sit implinirea deslvArgit[ in implrdgia lui Dumnezeu. CAndne vom vedeafaE[in fa1[ cu Mdntuitorul,nu vor mai fi necesare

33

Fenomenulvorbirii in Iimbi sau nein[elese de cltre oameni,pentru c[ acolo se limbile diferite, inEelese ToatederurileDuhului,deslimbd: limba lumii spirituale. va vorbi o singurf, igi vor spiritual[ (l Corinteni 12:28-31), tinate Bisericii pentrumaturizarea sfArgiactivitateade pe p6mAntla implinirea tuturor lucrurilor pregltite gi in Impir[1ia eternd. pentrucei mAntuigi, destinate i n p a g i ni l e anteri oare,suntem A v And in v ed e re ce l e me n Ei o n a te potrivit dup[ lumina pe careo dau ScriptuindreptdEiEi sI c[utdm rdspunsul rile, privind subiectulin cauzd.Dacf, astfel se manifest[ lucrlrile pe teren, justificat[: Este necesarlstlruinfa in rugdciunepentrua se nagteintrebarea fi umplugicu Duhul Sf6nt,sautotul se rezolv[ de la sine prin actul convercucorect este afirmativ, dar pentru a ingelege tirii la credinll? Rdspunsul practicl. ne vom folosi de o ilustralieluatd din viaga vAntul,,st[ruingd", O maml aveatrei fii. Primul nlscut avea2Ode ani, cel de-al doilea fiu ?mplinise doar 5 ani. Fiavea l0 ani, iar mezinul,aflat la vArstapregcolard, o munci extem de obositoare. ul cel mai mare mergeala serviciu,prest0nd in fiecarezi. gi se strlduia sl-gi inve[e lecgiile Cel mijlociu mergeala gcoald toateziua se delectape maidan.Era murdar,cu haiMezinul neastAmplrat, nele rupte qi prlfuite in iurequljocurilor copil[regti. Ora meseiera deplgitl pestemlsur[ de mult,'dar el, de draguljocului de pe maidan,a preferats[ renunle la ora mesei.inainte de apusul soarelui,simgindc[-l chinuie foamea. s-a hotlrAt s[ se intoarci acas[. ,,Mam[! Mam[!! Mam[ mi-e foame!!!D[-mi turtl dulcecu nucil !" ,,Dragul mamei, tu nu vezi cit egti de murdar? Din cregtetulcapului, pend-ntdlpi! Unde te-ai t[vllit? Vino la mama sd te spele!" ,,Nu, nu vreausd md speli! D[-mi s[ mlnAnc! Dd-mi! D[-mi! D[-mi! M a m I m i - ef o a m e ! ! ! . . . " s[ ceardcu Copilul a inceput si plOngl gi sd lipe strident,continuAnd insisten[d turta dulce cu nucd.Doar atat, $i mai mult nimic. in cele din urmf, i s-a oferit o buclgicl de turti dulce, dar fbrd nuci. El o luI cu bucurie, din nou pe maidan. clipe se zbenguia ,sidupi cAteva Stragnicd ,sisuplrltoare st[ruingI. Mama lui, urmXrindu-lcu privirea, ci agteapt[cu indelungd rdbdare,cultinu-gi face probleme tulburdtoare, va cre$tegi se va l5vAndsperan[a cI in cele din urmd copilul neastamperat in via[a normall. sa educat,integrdndu-se ExistI mulgi credinciogiaflagi la vdrsta pregcolar[, care st[ruiesc in ruglciune pentru primirea Duhului SfAnt,dup[ modelul mezinului. Ei doresc sd fie umplugicu Duhul SfAnt,dar aceastdumplere pretind sd fie in insoEitlde semnulvorbirii in alte limbi. Altfel spus,dacd mod necondigionat turta nu-i cu nuci, nu-i turtd. Ce este mai important? Darul sau Ddruitorul? 34

Lintbi extatice

Domnul nu zice c[ nu sunt ai Lui, dar a$teaptf, cu indelung[ rlbdare sir se maturizezegi si se domoleascl. Apost ol ul Pavel, adr esAndu-cor se int enilor in I Cor int eni 13: 11, le scr ie urmltoarele:,,CAnd eramcopil, vorbeamca un copil, sim[eam ca un copil, g0ndeamca un copil; cAndm-am fTrcut om mare,am lepddatce era copiliresc."Paguba esteci mulgidintrecei ce se credmaturiin credinq[ pentrucI s-au convertitde mai mulgiani, au rimas copii la minte prin ceeace fac, compromilAndonoarealui Dumnezeu,f?"trit si"r conrstientizeze lucrul acesta. fie-li mili de noi ,siiartir-ne, dupi mulgimea indurlrilor Tale." ,,Doamne, ContinuAnd cu ilustrafianoastrl, vom urmiri comportamentul fiului mijlociu, careestein vArstl de zeceani. El vine de la ;coali, se duce qi se spall pe m0ini, apoi se arseazl la masi. DupI c0tevarninutede a;teptare, observAnd ci mirnica estela bucitirie. ii zice cu vocebliindir: , , M I m i c[ , mi- e f oam el" ,, i nci put i n,dr agulm Am ei! " pugin,sidaci rnirmica Copilul rnai arsteaptl esteprinsi cu treburilebucltlriei, ii zice pentrua douaoari, cu aceear;i gingirsie: ,,Mf,mici,mai dureazimult? Mi-e foame!" Dacir.,si de data aceasta mirmicaintArziecu mAncarea, copilul nu mai indrizne-ste si-i cearii pentru a treia oarir,ci doar sf,-i stirnuleze atengia cu ging[rsie: aceeagi blAndege,si aici ,sicredcir tu nu ai uitatde mine." ,,lvlImicl,eu continuisi arstept ,,Nu, dragul mamei. IatI ci !i-am pregirtitceva bun de mAncare. $tiu c[-qi placemeniul acesta sinitos. Mi bucur ,si-[iestede folos, pentrua cre\ste ci egtiun copil bun ,siascultitor." CAtde pllcuti esteo astfelde stiruinli! igi faceplicere s-o asculgi. Acesta estemodul de stiruinlSal unui copil educat. Dup[ cAteva ore a sositacas[ ,sifiul cel mai mare,careera in v6rstirde doulzeci de ani. El n-a venit nici de la ,scoalir gi nici de pe maidan,ci de la munc[ istovitoare. Era obositgi transpirat ,sidoreasI ajungi cAtmai curAnd acasl,pentrucf, era flImAnd. Mai intAi a sirnlit nevoiasi facl un dug,apoi sI se imbracecu hainecurate.DupircAteva minutede odihn[, el s-a afezat la masf,llr[ sI rosteascl nici micar un singurcuvAnt. Era convinscI rnama lui gtiede ce anumeare el trebuin[d, frrl s[ mai stlruiasci prin cuvinterepetate. Doringa lui arzitoarea fost cunoscut[,si implinit[ de cf,tremamalui, care i-a pregitit o portie de hranf,consistentir, dup[ mlsura efortului pe care l-a depusin folosul familiei. Daci in relaEiile de familie pot existadiferenle de comportament in funcgiede vArstafieclrui copil, cu atdt mai mult aceste diferenge existi gi vor continua sd existein familia lui Dumnezeu.

35

Fenomenulvorbirii in Iimbi lui, nu se referf,la ruglciunile CuvAntul,,stlruin[[", prin semnificagia rostitecu lipete infernale,dupl modelul mezinului,ci se referd la persevep e cre d i nci ogi i di n Tesal oni c,l e r ent A .Apos tolul Pa v e l,in d e mn A n d u -i pentrutoatelucrurile, neincetat. Mullumigilui Dumnezeu scrie:,,Rugafi-vd in HristosIsus,cu privire la voi. Nu estevoia lui Dumnezeu, clci aceasta (l Te s a lo n i ce n 5i:1 7 -1 9 ). Duhul" s tingeg i Prin urmare,fie cI ne ruglm prin cuvintesaune ruglm in duhul nostru gi ascullird cuvinte,cel mai importantlucru estesf, rlmAnem in supunere de CuvAntullui Dumnezeugi s[ nu trecempestece estescris.Ucetare fa1f, implinireaiig[duin[ei cu in ruglciune,agteptAnd nicii Domnului au stf,ruit privire la revlrsareaDuhului SfAnt(Luca 24:49).Stlruinla lor n-a fost licuplgAne,prin repetarea unor fbnnule rostitecu fipeteint[ dupl obiceiurile precumgi darul vorbirii in limbi, n-aufost female.Umplerea cu Duhul SfAnt, ci implinireallgiduinlei prin careaveausi fie rezultatul efortuluiomenesc, pimAntului. propoviduiriiEvangheliei la toateneamurile in vederea echipagi, RevlrsareaDuhului SfAnts-a produsin mai multe feluri. Au existat care au fost umplugicu Duhul SfAntdupi botezulin apl, prin credincio-si A p o stol i l or8:14-17;l 9 l -l ). puner e a mlinilor d e c ltre a p o sto l i(F a p te l e Duhului impreuni cu cei din casalui, au beneficiat de rgfirrsarea Corneliu, p$;ii1 mai inainteca rostit prin apostotut CuvAntul Sfhnt,pe cAndascultau ApostolulPaApostolilor10:44-48). ei sd fi primit botezulin api (Faptele mAinilorde cltre Anania, vel a fost umplut cu Duhul St?nt,prin punerea in api (Faptele Apostolilor9: 17, l8). inainteca el si fi primit botezul esteurmltoarea:Unii Concluziafinall valabild,sipentru zllelenoastre, prirnescDuhul Sf0ntinaintede botezulin api. Algii, dupl bocredinciogi in mod formal, nu primescDuhul SfAntnici tez, iar cei ce se convertesc n-au pe inainte,sinici dup[ botezul carel-au licut, pentrucf, oameniiacegtia prin roada Duhului. nou, manifestatd gustat narsterii din bucuria El ne-amAntuitnu prin fapteleflcute de noi in neprihlnire,ci pentru indur a reaLui, pri n s p il a re an a g te ri id i n n o u ,sipri n i nnoi reafdcutl de (T it 3:5 ). DuhulS fAnt suntimpirlite in doud tabereprivind subiectul Doctrinele evanghelice au primit fenomenul, susqin c[ togicredinciogii in cauzl. Unii, generalizAnd Din punctulde vedereuman,noi nu gtim Duhul SfAntatuncicAndau crezut. daci credinfacuiva este autentici sau dacd estedoar o simpli declaraEie de mas[, creati prin chemlrile insistente verbali, provocatdde o psihozra congtient[autenticl, flrl vArtejulemoale propoviduitorilor. O conver-tire giilor de moment, se va confirma ulterior prin schimbarea modului de gAnprecum gi schimbarea modului de viag[. preferingelor, dire, schimbarea 36

Limbiextatice Credinladeclarat[verbal,dacdnu se manifesti printr-o via[[ schimbati, nu estem6ntuitoare. in cea de-a doua tabdrl a doctrinelorEvanghelice, observim o alti deficiengl. Adepgii acesteiforme de interpretare, pe textele din bazAndu-se Faptele Apostolilor2:4: 10:44,45qi l9:6, in carese face menliunea c[ togi credinciorsii care au primit Duhul SfAnt,au vorbit in alte limbi, generalizind aceastf, manifestare, pretind cI singurul semn prin care se poateface dovadaprimirii Duhului SfAnt, estedarul vorbirii in alte limbi. Aceastl interpretaregregitdii determindpe mulEis[-gi concentreze gi efortul atengia asupraobgineriidarului, frr[ sI con$tientizeze vorbireain limbi obginutl cd, prin stlruinld, frcut5 dupl obiceiurileplgAne menlionate anterior,nu poate constitui dovadaprimirii Duhului SfAnt. Cine are urechide auzit,sI aud[!!! in concluzie, agacum s-a mai subliniatin paginileanterioare, trebuie sd recunoa$tem cI migcirile de trezire spirituald,cu toate deficiengele pe care le-au avut in practicarea darurilor Duhului SfAnt,urmlreau cu cea mai propoviduind?ntoarcerea bunf,intenlie,,reinvierea" cregtinismului, la Dumnezeu prin pocdingl,dupl modelul Bisericii cre$tinedin secolulprimar. inv[1lturile MAntuitorului propovlduitede cltre apostoliiSli, au constituit temeliamemoriuluide credinli, frri vreo altf,influenglideologic[asimilati din exterior (l Corinteni 3:10-15).Aceastaera orientarea tuturor formagiunilor cregtine din primelesecole ,siera de dorit sf,se pdstrezeinconginutul qi forma de inchinare,ilrd nici un fel de modificareimpusl de circummediuluisocial. stan[ele Pe mlsuri ce Biserica s-a dezvoltatpe orizontal[, devenindo putere dominant[ in conducerea societllii, practicarea darurilor duhovnicegtia fost neglijati pestemf,suri de mult. Credincioqiisimpli care aveaudarurile Duhului dar care nu erau calificagi in studiileteologice, au fost marginalizafi. AtAt cAntirilecAtgi predicarea Cuvlntului din cadrulserviciilorbisericegti, au fost incredingate oamenilorcu preg[tire superioard. Episcopii supraveghetori, impreuni cu prezbiterii ,sicu diaconii rAnduiliin Bisericl dupd criteriile morale ,sispiritualemengionate in scrisorilepastorale ale apostolului PavelcdtreTimotei (l Timotei 3:l-13) rsiin epistolacltre Tit (Tit 1:5-9),au fost inlocuigi cu preolii care s-aucalificatin seminarele teologice. O bund parte dintre acerstia nu erau convertigi la credinldin mod real, ci pentru interesde cdgtig;ader0ndla cregtinismcu acestscop, ei au compromisonoarea lui Dumnezeuprin modul de viagd qi slujire. In aceastd nou[ conjunctur[ ierarhicd,bazatdexclusiv pe nivelul studiilor teologice,oameniicaredispuneau de calificaresuperioari,pretindeau

37

Fenomenulvorbirii fn Iimbi c[ r;tiu si rlspund[ la toate intreblrile in materie de credingi, ftrd s[ mai simti nevoiacll[uzirii Duhului Sfdnt gi cu atAtmai puginnevoiapracticdrii in bisericiledin secolulprimar. Aceast[ manifestate darurilor duhovnicegti imaginepoatefi exprimatl prin cuvinteleurmltoare:,,DuhuleSfinte,mullumim de toatedarurilepe carele-ai folosit in Biseric[ in vremeain careslujid e a studi a i n gcol i superi oare. d e p o s ib i li ta te a tor ii T di nu dis pun e a u pentrucd ne descurclm Acum, nu mai simgimnevoiadarurilorduhovnicegti, singuri.Slavi Domnului!Nu ducemlips[ de nimic!" focul entuziasmului de la Rusalii s-a stins,iar credinga in felul acesta, CuvAntuluiscris,la care s-a adlugat ,siargusfinlilor, bazatdpe autoritatea a fost inlocuitl cu religiozitateaintelectului,secltuit mentul experimental, Duhului SfAnt spirituall.Aceastl formf,de evlavie,lipsitl de puterea de viaga (careproducemiracolul nagteriidin nou), a rlmas doar o simpll manifestare a cuno$tinfelor teologice,un simplu joc de inteligenl[ cre$tinI,o carapace goalf,in care via[a s-a stins, lisAnd in urma ei amprentaexisten[eidin veacuriletrecute. Parteapozitivi a miEc[rilor de trezire spirituall, culmindndcu marile cu reforme religioasedin secolulXVI, gi inclusiv din secoleleurmdtoare, toate contradicfiileteologice,a smmit interesuloamenilordin toatecategoprinciriile sociale,pentrua cercetaScripturile,avAndca scopcristalizarea scris. ?n raportcu autoritatea Cuvdntului piilor de credingd, in ultimele decenii au aplrut gi alte mirsc[ride trezire spirituall, printre care, in locul de frunte se afld migclrile carismaticeinterconfesionale. gi s-au rispAndit poart[ marca ,,neopenticostald", Acestemiqclri entuziaste in ultimele decenii,intr-un ritm fdrl precedent. Nu ne putem permites[ minimalizdm impactul acestormiqc[ri asupra care in genere, gi asupraBisericii romano-catolice, cultelor evanghelice in practicarituali gi maliderii acestor migclri, introducAnd colaboreaziacu nifestarea charismelor. intr-o astfelde conjuncturdcu tendinl[ ecumenic[,estefoarte normal sI se iveascl i;i surprizecaresI umbreasclgi s[ zdruncinecredintaprin arpericolul pe teren.Fird s[ con$tientizeze tificiile gi falsificlrile manifestate practici nu qtiu sf, facl cei implicafi in aceste alunecdriiin goluri sufletegti, deosebireintre darurile autenticeale Duhului SfAnt gi manifestlrile de ordin pur psihologic,prin care lspititorul ii poateinducein eroare,infuzAncI prin aceastlexperien[[ei se pot bucurade-o via(I spidu-le convingerea in pdcat.Aceastanu rituall mai consistentd, chiar dacl persistdsI trdiascd exclude ins[ faptul ci mulgi dintre credincioqiicarismaticisinceri gi bine personale s-au intenEionali cu Dumnezeugi prin aceasta, au avut experien{e 38

Lintbi cxtatice trezit din letargiasistemuluilor de gAndire, incorsetat in dogmelereligioase. FructificAndadevdrul,sicredinlamAntuitoare prin cunoa$terea Domnului gi MAntuitorului nostruIsusHristos, ei gi-auschimbat modul de g0ndire, preferinEele, precumgi modul de viaEir, bucurAndu-se de miracolulnagterii din nou,{1r[ s[ mai treaci dintr-oconfesiune in alta.Dumnezeu ii cunoagte pe cei ce sunt ai Lui, chiar dacf,acerstia sunt rlspAndigi ,siapa4in diverselor denominagiuni ale cregtinismului din zilelenoastre. Semnulapartenengei la trupul lui Hristos,nu il reprezintlnici darurile, nici slujbeleqi nici semnele miraculoase ale credingei, ci numai roadaSf'AntuIui Duh, izvorAtf, din credinEa mAntuitoare, prin careIsus Hristosesteproclamat ca Domn gi M0ntuitor: esteun singurDumnezeu, gi esteun singur ,,Cf,ci Mijlocitor intre Dumnezeu ,sioameni:Omul IsusHristos"(l Timotei 2:5). Fie ca aceastllucrares[ stArneascl interesulpentrucercetarea Scripturilor gi pentru corectarea erorilor determinate de sistemuldoctrinelordeficitare. invrednice{te-ne Doamne sd rdmdnem in dragostea dintdi Si creclincioSiAdevdrului, slujindu-Tecu bucurie Ei recunoStin[dfn toate zilele viegii, sd putem ajunge cu bine in locaEut'ileTale veSnice.Fii binecuvdntatin veci.Amin.

39

CUPRINS
Limbi omenei;ti Limbi inspiratede Duhul SfAnt- Limbile omenegti din ziua de Rusalii Limbi inspiratede Duhul SfAnt,neinlelese de c[tre oameni Limbi din lumeaspirituall Limbi ingeregti Vorbireain limbi din sursedemonice Limbi extatice in lumeap[gAn[), manifestate Limbi extatice(practicate prin tensiunile psihologice Limbi extaticepracticate in uneleformagiuni cregtine cu carismatice orientare ............. 29 27

5 7 l6 2l
2l 24 27