www.clopotel.

ro

Centrul de mas al unui sistem format din doua particule

Numim punctul care divide distana dintre cele doua corpuri in segmente invers proporionale cu masele lor centrul de mas al sistemului. Mai general, centrul de mas este acel punct in care este concentrat toat masa unui sistem si, din punct de vedere dinamic, descrie comportarea nregului sistem de puncte materiale. Pentru dou puncte materiale aflate pe axa x, av!nd masele m1 si m" #fig.1$, po%iia centrului de mas se calculea% cu a&utorul relaiei ' XCM ( #m1x1 ) m"x"$*#m1 ) m"$ +aca po%iile celor dou puncte materiale sunt caracteri%ate fa de un sistem de referin prin vectorii de po%iie r1 si ,respectiv r" #fig."$, atunci ' ,CM ( #m1r1 ) m"r"$*#m1 ) m"$
XCM m1 m"

x1 x"

CM

fig.1

Proprietile centrului de mas al unui sistem format din doua puncte materiale +ac punctele materiale m1 si m" isi modific po%iiile fa de sistemul de referin, atunci, intr.un mic interval de timp, /t, variaia vectorului de po%iie al centrului de mas va fi ' /r CM ( #m1/r1 ) m"/r"$ * #m1 ) m" $ iar dac imparim aceast variaie la intervalul de timp in care ea s.a petrecut, o0inem' v CM ( #m1v1 ) m"v" $ * #m1 ) m" $ +ac notam cu M ( m1)m" masa total a sistemului format din cele dou puncte materiale o0servm c ' MvCM ( m1v1 ) m"v" ( p1)p"( p

www.clopotel.ro

1ragem conclu%ia c impulsul total al sistemului de puncte materiale este identic cu impulsul centrului de mas, M 2vCM . +ac impulsul unui sistem format din dou puncte materiale se conserv, atunci vite%a centrului de mas al acelui sistem rm!ne constant 3i putem spune c centrul de mas se deplasea% rectiliniu uniform. Pentru a ne explica acest fenomen, s pornim de la urmatorul experiment ' +oi patinatori de mase diferite, m1 , respectiv m" , stau pe g4ea fa in fa. 5a un moment dat, unul dintre ei il mpinge pe cel de.al doilea. Considerand frecrile negli&a0ile, cei doi parteneri se vor deplasa cu impulsuri egale, in sensuri opuse, cu vite%ele v1 , respectiv v" . m1v1 ( .m"v" +eci raportul vite%elor este invers proportional cu raportul maselor' m"*m1 ( v1*v" Presupun!nd c timpul de interaciune a fost foarte scurt si cei doi, dup un interval de timp /t, se mi3c tot cu vite%ele de la pornire, distanele parcurse de la locul de desprire sunt ' x1(v1/t si x"(v"/t. 6ceste dou distane sunt direct proporionale cu vite%ele si deci invers poporionale cu masele celor dou corpuri' x1*x "( v1*v" ( m1*m" 7n exemplul dat aici, centrul de mas al sistemului format din cei doi patinatori este locul deplasrii lor rectilinii uniforme.

-m1 rm1 rCM rm" #9.,.$ -CM -m" x

fig."

www.clopotel.ro

7n ca%ul pre%entat cei doi patinatori aveau, naintea interaciunii, un impuls nul. 6cest impuls s.a conservat deoarece in timpul interaciunii fortele externe au fost negl&a0ile # frecarea cu g4eaa si cu aerul este foarte mic $, iar forele interne de interaciune dintre patinatori nu modific impulsul total al sistemului. Cei doi s.au deplasat cu impulsuri egale si de sensuri contrare, astfel ca impulsul total al sistemului s nu se modifice, Centrul de mas, in acest ca%, a ramas in repaus, in punctul de unde s.au desprit cei doi patinatori. :n alt exemplu s.ar putea da in ca%ul unei explo%ii a unei rac4ete. +up producerea explo%iei vei vedea fragmentele re%ultate mi3c!ndu.se in diferite direcii fa de traiectoria iniiala a rac4etei. ;ntuii c exista un punct al sistemului format din fragmentele unei rac4ete care continu s se mi3te, si dupa producerea explo%iei, pe traectoria iniiala a rac4etei, p!n3 c!nd unul dintre fragmente va atinge solul. <orele interne de%voltate in momentul explo%iei rac4etei sunt mult mai mari dec!t forele externe care acionea%a asupra ei, motiv pentru care putem considera c impulsul ei se conserv. +in acest motiv, centrul ei de mas continu s se mi3te pe aceea3i traiectorie p!n c!nd unul dintre fragmente atinge solul, modific!nd astfel configuraia sistemului. +ac vite%ele celor dou puncte materilale se modific in intervalul mic de timp #/t$, putem scrie' /vCM ( #m1/v1 ) m" /v"$ * #m1 ) m"$ 7mparind acum la /t si folosind relaia prin care definim acceleraia unui punct material , a ( /v*/t , o0inem ' aCM ( #m1a1 ) m"a" $*#m1 ) m"$ adic MaCM ( #m1a1 ) m"a"$ ( <1 ) <" ( < :nde am notat cu < ( <1 ) <" re%ultanta forelor externe care acionea% asupra punctelor sistemului . ,elaia ' MaCM ( < ne arat c dac re%ultanta forelor externe este nul, aCM ( = , adic impulsul sistemului format din cele dou puncte materiale se conserv.

Aplicaie '
9irius este o stea du0l, format din dou stele' 9irius 6 si 9irius >. 1raiectoriile lui 9irius 6 si 9irius > sunt repre%entate in fig.?. Masa lui 9irius 6 este m6 ( @,"A1=?= Bg , iar masa lui 9irius > este m>( ",1A1=?=Bg. Po%iiile ocupate de cele dou stele din cinci in cinci ani sunt repre%entate printr.un punct negru pentru 9irius 6 si printr.un punct colorat pentru

www.clopotel.ro

9irius >#fig.?$. 1rasai traiectoria centrului de mas al sistemului format din cele dou stele . Caracteri%ai mi3carea centrului lor de mas.Cxplicati. xCM ( #m1x1 ) m"x"$ * #m1 ) m"$ xCM ( m"d*#m1 ) m" $ x1( = x"( d Mi3carea centrului de mas a celor dou stele este o miscare rectilinie + 1D?G 1D@= 1D@G 1DG= 1DGG
=

XCM
= F

1"?A1= E1GA1=E @1A1=F 1"?A1=F

"GH?A1=?E 1H@GA1=?G H"A1=?E "GH?A1=?E

uniform deoarece descrie o dreapt, iar distanele dintre centrele de masa la un interval de cinci ani sunt egale. 1DE= 1DEG 1DF= 1DFG 1DH= 1E@A1=F ""GGA1=E "@EA1=F "EEGA1=E 1E@A1=F 1?1"A1=?E "@H=GA1=?G "DG"A1=?E ?@EGA1=?G 1?1"A1=?E

fig.?

www.clopotel.ro