Annex no.

18

Technical guidelines for rural roads rehabilitation sub-projects

CAPITOL L 1.
1.1.!efinitie.
Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor.

1.".Clasificarea dru#urilor si a stra$ilor % dupa diferite criterii )

a. Din punct de vedere al destinatiei : drumuri publice drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice ) b. Din punct de vedere al importantei lor: (clasificarea si incadrarea drumurilor din Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin HG.540 / 2000) drumuri publice de interes republican autostrazi ( se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee continentale) & nationale !' drumuri publice de interes local drumuri judetene !( drumuri comunale !C strazi - principale ( 2 benzi de circulatie ) - secundare ( 1 banda de circulatie ) c. Din punct de vedere functional : drumuri strazi S !"#$%& sint drumuri publice in interiorul localitatilor' special amenajate' destinate circulatiei autovehiculelor' a mijloacelor de transport in comun' a pietonilor' a ciclistilor' amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asi(urarii accesului la cladiri. )e sectoarele de strazi fara canalizare scur(erea apelor se asi(ura prin santuri amenajate. #ona strazilor cuprinde: parte carosabila' acostament' sant (ri(ola)' trotuare' spatii verzi' suprafete adiacente pentru parcari' suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii. Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si in dimensionarea sistemului rutier. Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare. *nele strazi pot fi inchise traficului auto. )entru strazile rurale incadrarea in cate(orii si inchiderea pentru circulatie auto se face de catre +onsiliul %ocal pe baza studiilor de

dezvoltare si or(anizare a traficului efectuat impreuna cu )olitia !utiera' conform ,rdinului -inistrul ransportului nr. ./0 12.

&x. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( S "S 1/13301-1/ )

1'// 1'// /'5.

.'./ 5'//

/'5. 1'//

1'//

/'2.

1'// /'5.

4'./ .'//

/'5. 1'//

/'2.

d. Din punct de vedere al reliefului : drumuri de ses ( maxim 1./ m altitudine ) drumuri de deal ( intre 1./-4// m altitudine ) drumuri de munte ( peste 4// m altitudine ) e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica : drumuri de pamint drumuri pietruite

drumuri cu imbracaminti provizorii drumuri cu imbracaminti moderne f. Din punct de vedere administrativ : drumurile nationale in administrarea -%) %- "6D !" drumurile judetene in administrarea +onsiliului 7udetean drumurile comunale si strazile in administrarea +onsiliului %ocal Din punct de vedere tehnic si metodolo(ic' coordonator al intrea(ii retele de drumuri' indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de administrator al 8ondului special al drumurilor publice este -inisterul %ucrarilor )ublice' ransportului si %ocuintei.(cf. art..5 din %e(ea.22012 si art. 1 alin. (4) din 6ormele metodolo(ice -%) %--8 45/.0 211450 2//1). g . Din punct de vedere tehnic +lasificarea se face in functie de intensitatea traficului 9 numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. $ntensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de 1. ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA). raportul intre volumul total anual de trafic MZA = numarul de zile ale anului -#" se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule- etalon in 23 de ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si 0 sau inre(istrarilor automate de circulatie. utove!iculul "etalon este un autovehicul' in (eneral conventional' in care se transforma prin echivalare (conform S "S 5432-22) diferitele vehicule care circula pe un drum. utove!iculul "etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului rutier. utove!iculul "etalon are caracteristicile : - presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p 9 /'. 60mmp - diametrul suprafetei de contact D 9 43 cm $n functie de -#" s-au stabilit ) clase tehnice care impun viteza de proiectare* in functie de care se stabilesc elementele (eometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica :' $:. ;#iteza de proiectare $ #p < 9 viteza maxima pe care o poate atin(e un autoturism in punctele cele mai dificile ale traseului' in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si conditiile atmosferice sint favorabile. :iteza de circulatie = :c <9 viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 2/ > ).

+ate(oria functionala ( +lasa tehnica )

*+A

6r. vehic ule etalon < 5./

6r. vehic ule fizice < .//

+ate(oria drum

6umar benzi de circulat ie 2

%atimea @enzii )latfor de mei circul atie 4'// 5-12

:iteza de proiectare ( ?m0h ) Ses deal munte

$naltimea (abarit de libera trecere (m) .

%atime pod ( m)

$:

A/

3/

4/

5'2

D7 D+ 2 D7 D+ Strazi strazi 2'5. 5-12 ./ 3/ 2. . 5

: ( 2 benzi )

< 5./

< .//

: ( 1 banda )

< 5./

< .//

./

3/

2.

&lemente (eometrice !azele minime ale curbelor in plan !azele minime in serpentine Declivitati lon(itudinale maxime !azele minime ale racordarii verticale convexe !azele minime ale racordarii verticale concave Distanta de vizibilitate

*-

:iteza de proiectare ( ?m0h ) A/ ./ 3/ 4/ 23/ 12. 1. A/ 4/ 2. 2/ 2/ A'. 5 5 5'. 1A// 14// 1/// 2// 22// 1.// 1/// 1/// 24/ 13/ 11/ 5/

2. 4. 2/ 2 .// .// A/

CAPITOL L "
".1. Infrastructura si suprastructura
Infrastructura dru#ului - totalitatea lucrarilor menite sa invin(a dificultatile impuse de relief.$nfrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare' asanare sau protectie (ziduri de sprijin' drenuri' pereuri' etc) si lucrari de arta (poduri' podete' tuneluri). erasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi' umpluturi' transporturi) executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din infrastructura drumurilor. ,uprastructura dru#ului B totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare' de rosto(olire) dintre vehicul si suprafata de rulare. $n fi(ura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :

Fig.1.1
ot ce se (aseste deasupra orizontalei C-C constituie suprastructura drumuluiD ceea ce se afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului. %e(atura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului. )atul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in (eneral amenajata' pe care se aseaza sistemul rutier. Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata &88E&E este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate prin tehnolo(ii adecvate' din diverse materiale de constructie si dimensionate astfel incat sa poata prelua' pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile climaterice' in limita deformatiilor admisibile. +omplexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).

".". &le#ente caracteristice ale dru#ului in plan

Daca axa verticala --6 din fi(ura 1.1 se deplaseaza de-a lun(ul drumului urmand tot timpul mijlocul lui' va descrie o suprafata D suprafata este plana pe sectoarele in care drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba. "xa drumului reprezinta intersectia suprafetei (enerate de linia -6 cu suprafata imbracamintei. raseul drumului reprezinta intersectia suprafetei (enerate de linia -6 cu suprafata terenului natural' respectiv linia descrisa de punctul 6. raseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .)rivite de sus' aceste linii se suprapun. $n plan' intre 2 puncte " si @ (fi(.1.2)' traseul unui drum B respectiv axa lui B este alcatuit din linii drepte numite aliniamente' racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de racordare.

Fig.1.2
+lasificarea curbelor : - in functie de un(hiul de intersectie al aliniamentelor pot fi : curbe interioare curbe exterioare (serpentine) - in functie de raza curbe circulare (raza constanta) curbe pro(resive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau radioide parabola cubica

in functie de sens curbe de acelasi sens curbe cu sens opus in functie de dispozitia in spatiu curbe izolate curbe succesive

lemniscata clotoida

)entru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului0circulatiei' curbele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare ' a carui lun(ime este 1'3 :p = a r = 2/ :p - ale(erea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului si de :p. - trecerea treptata de la valoarea / in aliniament a curburii ' la valoarea constanta ( 1 / 9 1/ ! ) pe arcul de cerc ( efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifu(e 8c 9 c x 1/ 9 c x 1/! ' unde c 9 constanta) .

".-. &le#ente caracteristice in profil longitudinal

)rofilul lon(itudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) axei drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului. )rofilul lon(itudinal al terenului natural se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia neagra sau linia terenului. $n mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala prin axa drumului ' desfasurata pe un plan vertical' continind atit linia rosie cit si linia nea(ra si o serie de date necesare executiei (fi(.1.4).

8i(.1.4 !ealizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se face corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si lucrari de arta ( poduri' viaducte' tunele ).Sectoarele orizontale din profilul lon(itudinal se numesc paliere iar cele inclinate ra#pe daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara. $nclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tan(enta tri(onometrica a un(hiului pe care il face cu orizontala si se numeste decli.itate ( d ) si se masoara in >' cmFm' mmFm ' mF?m . "./. &le#ente caracteristice in profil trans.ersal
Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv. *n profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fi(.1.3) #ona si(uranta "mpriza drumului ("z) #ona si(uranta

)latforma drumului ()e) "costament )arte carosabila @anda circulatie (@c) aluz de rambleu 1: m repte de infratire 1m !i(ola @.i @anda circulatie (@c) @.i 1: m aluz de debleu "costament

#ona drumului (#n)

8i(.1.3
parte carosabila 9 calea' este partea principala din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie acosta#ente 9 fisie laterala situata intre mar(inea partii carosabile si cea a platformei drumului .&le servesc la - incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din corpul drumului - asi(urarea scur(erii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 3-A > - circulatia pietonilor' stationarea vehiculelor defecte' depozitarea materialelor de intretinere' lar(irea la nevoie a partii carosabile' amplasarea de elemente accesorii ( borne' parapete' table indicatoare )

 ben$i de incadrare 9 fisii consolidate din acostamentul drumului' lin(a partea carosabila. "u intre 2.-5. cm latime' si au rolul de a proteja partea carosabila de defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor ben$i de consolidare 9 inlocuiesc uneori benzile de incadrare' reprezinta consolidari mai slabe platfor#a 0 suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele' sau dupa caz' trotuare' piste de ciclisti' zone verzi a#pri$a 9 suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte carosabila' trotuare' piste pentru ciclisti' acostamente' santuri' ri(ole' taluzuri' banchete' santuri de (arda' ziduri de sprijin si alte lucrari de arta. talu$uri 9 suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care mar(ineste lateral un rambleu sau debleu santuri 9 constructii anexe drumului sub forma de canal deschis 'cu sectiunea trapezoidala sau triun(hiulara ' destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare rigola 9 constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ' cu profil curent triun(hiular' de adincime mica' amenajata in lun(ul drumului sau strazii' la mar(inea platformei banchete laterale 9 fisii orizontale de ./ cm latime cu panta de 1- 2 > spre sant' prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor gabaritul de libera trecere 9 spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si dimensiuni astfel stabilite incit sa asi(ure trecerea nestin(herita a vehiculelor cu dimensiuni normale. trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari mai bune intre acesta si corpul drumului panta trans.ersala este inclinarea in raport cu orizontala ' in profil transversal' a suprafetei partii carosabile si a acostamentelor' exprimata in procente ( > ). +ona dru#ului cuprinde: ampriza' zonele de si(uranta si zonele de protectie +onele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului' destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera' plantatii rutiere' sau pentru alte scopuri le(ate de exploatarea si intretinerea drumului' suprafete de teren necesare asi(urarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de consolidare ale terenului drumului. !ealizarea de culturi a(ricole sau forestiere pe zonele de si(uranta ale drumului sint interzise. +onele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de si(uranta' necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului. )entru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale' distantele intre (ardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de: min.2A m pentru D6 min. 23 m pentru D7
1

min. 2/ m pentru D+. #onele de si(uranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului. $n fi(ura 1.. a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.*n drum sau o portiune de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului natural. $n acest caz ' pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt material de umplutura corespunzator) $n fi(ura 1.. b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. *n drum sau o portiune de drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului D debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.

8i(.1..
)rofilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza in definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura ' profilul transversal se numeste mixt D este caracteristic drumurilor de coasta (fi(.1.A)

1/

8i(.1.A

CAPITOL L -.1.CO',OLI!A1&A ,I P1OT&(A1&A T&1A,A*&'T&LO1

%ucrarile respective sint: - +olectarea si evacuarea apelor - +onsolidarea si protejarea taluzurilor - "pararea malurilor - Sprijinirea masivelor de pamint

-.1.1. Colectarea si e.acuarea apelor

%ucrarile au scopul de a evita de(radarea corpului drumului' reducerea capacitatii portante; a terenului de fundatie' de(radarea terenurilor riverane prin sta(nari de ape' spalari' baltiri.(; capacitatea portanta % caracteristica de baza a comple&ului rutier de a prelua incarcarile de trafic). ,rice lucrare are la baza datele hidrolo(ice' studiile topo(rafice si (eotehnice precum si a datele culese de pe teren. "ceste lucrari se materializeaza in constructii anexe care se impart in functie de destinatie in: .!.!.!. "ucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice: - santuri la mar(inea platformei santuri de (arda ri(ole la mar(inea platformei ri(ole la bordura trotuarului
11

ri(ole de acostament casiuri lucrari de canalizare canale de evacuare puturi

.!.!.#. "ucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor: - drenuri transversale de acostament - drenuri transversale de interceptie - drenuri lon(itudinale sub acostamente sau sub ri(ole - strat drenant continuu .!.!. "ucrari pentru asanarea drumului: drenuri de adincime ( drenuri lon(itudinale' transversale' spice' forate ' etc. ) drenuri de taluz masti drenante

-.1.". Lucrari de consolidare si protectie a talu$urilor

.!.#.!."ucrarile de consolidare sint cele care asi(ura stabilitatea corpului drumului. Se proiecteaza in functie de conditiile topo si (eotehnice.+onstau in: a.)lantari' insamintari( protectie ve(etala) $nsamintarea si creerea unui covor ve(etal consta in insamintarea taluzului cu ierburi alese in functie de re(iune' clima' sol. )lantele maresc coeziunea' reduc viteza de cur(ere a apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare. 1) 'nsamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. Se adopta pentru taluzuri cu pante maxime 1 1'. si inaltimi mai mici de .'/ m. erenul ve(etal se aseaza in trepte pe (rosimi de 1/ 2/ cm. *nele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint ve(etal. 2). (lantari de arbusti se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si soare. Specia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona. )). *razduirea simpla sau cu gardulete. a. @razdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1 1 pentru deblee si maxim 1 1'. la ramblee. @razdele se fizeaza cu tarusi de lemn moale. 4). +onsolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa .!.#.# ."ucrarile de protectie a. Gardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint ( 1.-2/ cm inaltime).Sunt provizorii si protejaza taluzul pe timpul necesar ca plantele insamintate sa se dezvolte suficient.

12

b. +leiona,e ,aponeze sint prefabricate din @c 1. armate constructiv si montate in sistem patratic' se fixeaza in pamint cu tarusi din @c 1.. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc. -etodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fa(ase sau pot fi spalate de apele meteorice. )entru debite mari' se folosesc (ardulete de 1 1. cm inaltime din nuiele' intre care se aseaza pamant ve(etal.

-.1.-. Lucrari de aparare a #alurilor

Se executa in taluzuri aflate in apa permanent' intermitent sau impotriva caderilor de piatra. a. pararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda baza terasamentului. $n functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem - (ard simplu sau dublu asezat pe fascine - anrocamente de 1./-4// ?(0buc asezate pe pat de fascine - suluri de fascine cu diametrul de A/' 2/' 1// cm umplute cu bolovani

-.1./. ,prijinirea terasa#entelor

&ste necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural al terasamentului si pentru asi(urarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinare mare sau ramblee inalte.Se realizeaza prin: .!.$.!.%ontrabanchete 9 constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inalte sau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la baza taluzului. )ot fi exterioare ' la baza rambleului sau cuprinse in corpul rambleului. .!.$.# Zidurile de spri&in sint constructii ce asi(ura sprijinirea unor masive de pamint. Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment' beton simplu' beton armat monolit sau prefabricat.)ot fi - de debleu sau de rambleu. .!.$. . 'amintul armat este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea unui material necoeziv sau slab coeziv' capabil sa suporte eforturi de compresiune si de forfecare ' cu un material de armare capabil sa preia eforturi de intindere. "rmaturile sint din otel' beton' beton armat sau precomprimat' (eosintetice' etc. *n masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale de material (ranular ( natural sau artificial ) cu (rosimea de 2.-A/ cm' intre care sint intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau parament. ( realizat din elemente prefabricate din beton' beton armat' metal' materiale sintetice ri(ide ) si cu o lun(ime suficienta pentru a nu se produce smul(erea lor din masiv.)amintul armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa 9 /'1/-/'2/ C ( C este inaltimea sprijinirii realizate )' iar fundatia ecranului se poate realiza din (rinzi de beton simplu cu latimea de /'4.-/'3/ m si (rosimea de /'1.-/'2/ m.%a partea superioara se realizeaza un coronament prin intermediul caruia se fixeaza si capatul superior al ecranului de terasament sprijinit.Se va executa un strat drenant intre terasamentul sprijinit si masi si ' daca este cazul ' sub talpa masivului. &ste o solutie economica' fiind de 2-4 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin din beton.

14

CAPITOL L / *ateriale de constructie

/.1.Agregate naturale prelucrate %produse de cariera2
Sunt exploatate de obicei in cariere deschise dupa analizarea rezervelor si calitatii a(re(atelor. "(re(atele de cariera pot fi fasonate (piatra cioplita) sau nefasonate (piatra bruta' piatra sparta' nisip de concasaj' filer etc. Sortimentele livrate de cariere sunt urmatoarele: piatra bruta' (blocuri nere(ulate) se foloseste la fundatii sau pavaje avand intre 1// 2// mmD - piatra sparta' cu dimensiuni intre 2 12/ mm' cu urmatoarele sorturi: savura (/ 2 mm)' splitul (2 3/ mm)' piatra sparta (3/ A/ mm) si piatra sparta mare (rassel)' cu A/ 1/ mm. )iatra mare sparta se foloseste la fundatii' piatra sparta' splitul si savura la macadam si nisipul de concasaj la imbracaminti asfalticeD - criblura' este o piatra sparta concasata si (ranulata intre 4 2. mm. Se foloseste la mixturi asfaltice si betoane de ciment sau pentru repararea acestoraD - nisipul de concasaj obtinut prin dubla concasare' avand intre / 4 mm si utilizat la protectia macadamurilor' la mixturi asfaltice si la betoane de cimentD - piatra fasonata este un material cioplit re(ulat pe minim . parti cu diverse sorturi: pavele' calupuri si borduriD - filerul provine din cariere de calcar sau din stin(erea varului' continand pulberi minerale (unele active) si utilizate la mixturi asfaltice. -

/.".Agregate naturale neprelucrate (produse de balastiera)

Sunt exploatate din balastiere' de pe mar(inea sau albia raurilor sau prundisurilor sau din fostele funduri de ape (rauri' lacuri). 6isipurile se exploateaza din carierele de nisip de dune' de lacuri sau de mare. )rodusele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele: - nisipul' a(re(at cu dimensiuni intre / 5 mm (intre 4 5 mm se numeste mar(aritar)D - pietrisul' a(re(at cu dimensiuni Gntre 5 5/ mm (5 1. mm se numeste mar(aritar)D - balastul' a(re(at provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului. +onditiile tehnice pentru aceste a(re(ate sunt: - nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (/ 5 mm)D - nisip pentru macadam (/ 5 mm si nisip ar(ilos pentru colmatare (max./'/2 mm)D

13

- nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (/ 5 mm) cu (ranulozitate specialaD - nisip pentru betoane asfaltice' asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (/ 4 mm sau / 5 mm)' cu (ranulozitate continuaD - pietris pentru binder (5 4/ mm)' cu (ranulozitate continuaD - pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (5 3/ mm)' cu (ranulozitate specialaD - pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (1/ 3/ mm)D - balast pentru fundatii (/ 5/ mm' 3/> nisip si A/> pietris)D - balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (/ 5/ mm' nisip 4/ ./>)' cu (ranulozitate continua.

/.-.Lianti pentru lucrari de dru#uri

%iantii sunt materiale care pot le(a intre ele alte materiale' formand amestecuri ce se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice. %iantii pot fi: a) #inerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc in timp). Dupa modul de comportare in mediul umed ei se impart in 2 cate(orii : - lianti hidraulici 9 ciment - lianti nehidraulici9 ipsos' var b) pu$$olanici 9 cenusa de termocentrala' z(ura de furnal inalt' tuful vulcanic . Se folosesc in adaos cu var sau ciment la stabilizarea a(re(atelor naturale pentru realizarea straturilor inferioare . &fectul principal este scaderea pretului de cost al lucrarii. )entru traficuri usoare este o solutie potrivita. c) hidrocarbonati : bitum care poate fi natural sau distilat din titei ' amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri : - bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente' reparatii si constructii noi cu betoane asfaltice)D - bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete)D - bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi)D - bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale)D - bitum subtiat (taiat' pentru izolatii' stropiri si protectii la impietruiri si ca liant la mixturi asfaltice)D - emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa ./> cu emulsionare ./>) D (udronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . &ste inferior ca si parametri calitativi bitumului' si a fost interzis la prepararea mixturilor asfaltice si tratamentelor bituminoase fiind toxic si inflamabil.

1.

d) #ixti 9 stabicol. &ste un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii bituminoase . )entru a stabiliza amestecul se mai adau(a aditivi speciali ( substante tensioactive si polimeri or(anici ) Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.

/./. *ateriale folosite la executia i#braca#intilor

a) #ixturi asfaltice' obtinute prin amestecarea a(re(atelor naturale cu bitum ' pot fi : betonul asfaltic ( @." ) sint amestecuri de cribluri' nisip natural sau de concasaj' filer si bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelun(ata' pentru trafic (reu si conditii climatice rele. anrobate bituminoase ( "n. @ ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca se realizeaza cu a(re(ate de balastiera si nu cu a(re(ate concasate. mortarul asfaltic ( -." ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic' mai putin a(re(atul mare ( nisip natural' nisip concasaj' filer ' bitum' aditivi) . Dezavantajele sint : continut mare de bitum' ru(ozitate redusa' instabilitatea la temperaturi mari. @etoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea diverse compactitati: - masticuri si chituri bituminoase (asfaltice)' obtinute prin amestecuri de bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc' fire de azbest' etc.). Se folosesc de re(ula la inchiderea rosturilor. asfalt turnat ( ". ) . &ste recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. &ste un material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru imbracaminti pe poduri. b) betoane de ci#ent sint amestecuri de a(re(ate naturale' ciment' apa si diversi aditivi ( plastifiantii' antrenori de aer'acceleratori de priza si intarire ) . $mbracamintile rutiere ri(ide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe' mai (reu de realizat tehnolo(ic si aproape imposibil de reparat. )ractic ' la noi in tara nu s-a reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.

CAPITOL L ) ).1.,tructuri rutiere

).1.1. !efinitie :
Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este formata din mai multe straturi realizate din diverse materiale' prin tehnolo(ii adecvate. &a este dimensionata astfel incit sa poata prelua ' pentru o perioada determinata ' solicitarile din trafic si din conditiile climaterice ' in limita deformarilor admise. ).1.". Clasificare.

1A

Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile rutiere se impart in: - suple ( imbracaminti bituminoase' macadam) - ri(ide ( imbracaminti din beton de ciment ) - mixte
S !*+ *!$ !* $&!&

Structuri rutiere suple $-@!"+"-$6 & Straturi bituminoase )ietruire macadam S !" D& @"#" "nrobate bituminoase

Structuri rutiere mixte $-@!"+"-$6 & Straturi bituminoase S !" D& @"#" "nrobate bituminoase "(re(ate naturale Stabilizate cu ciment S !" D& 8*6D" $& (!&#$S &6 ") a(re(ate naturale stabilizate cu ciment sau cu lianti puzzolanici straturi din beton de ciment macadam cimentat pavaje ca straturi inferioare de fundatie'cele mentionate la structura supla

Structuri rutiere ri(ide $-@!"+"-$6 & @eton de ciment simplu @eton de ciment armat

S !" D& 8*6D" $& (!&#$S &6 ") structuri rutiere suple vechi balast stabilizat mecanic macadam'macadam bituminos blocaj din piatra bruta sau din bolovani de rau pietruiri existente

S !" D& 8*6D" $& (),! "6 ) strat drenant din beton poros balast stabilizat mecanic a(re(ate naturale stabilizate cu lianti pietruiri existente structura rutiera supla (in cazul ranforsarii)

S !" D& )!, &+ $& "nticapilar "nti(el "nticontaminant Drenant

,ec.entele #arcate

repre$inta ni.ele de abordare in Proiectul de !e$.oltare 1urala.

15

(ectiune transversala prin structura rutiera

a. I#braca#intea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate fi alcatuita din unul sau doua straturi . %a drumuri de clasa tehnica $: si : proiectarea se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei ' de aceea realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste si solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri' vibratii' o parte din eforturile unitare tan(entiale ) . Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot co#pro#ite tot co#plexul rutier sint conta#inarea cu argila din patul dru#ului si sensibilitatea la actiunea apei. Pentru anihilarea acestor feno#ene pri#ele straturi de fundatie se nu#esc de protectie si pot fi - anticapilar ( balast min. 1. cm ' cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare maxime ) - anti(el ( z(ura expandata /-5 mm' z(ura (ranulata de furnal cls. " ' min.12 cm) - anticontaminant ( nisip 5 cm sau (eotextile ) se aplica cind nu se executa strat de forma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc si acest rol Heotextilele pot indeplini si rol drenant' in acest caz stratul se va executa pina la taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 1. cm mai sus decit cota fundului de sant - drenant ( balast' min. 1. cm ) -odul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia existenta. )entru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu se prevede. b.,traturile

12

b1.,tratul de for#a este stratul superior al terasamentului' amenajat pentru uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el face parte din infrastructura. 6ecesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de - caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omo(enitatea terenului de fundare - natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie Hrosimea stratului de forma se stabileste prin calcul ' de re(ula 1/-4/ cm. -aterialele din care se executa : - paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea (ranulozitatii si stabilizate cu z(ura (ranulata' cenusa de termocentrala' ciment' var - materiale necoezive nisip' balast' deseu de cariera' z(ura bruta de furnal ' etc. +a mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica $: sau : voi detalia 2 scheme constructive ( conform S "S A3//0 23 ) 1 ) B un strat inferior de balast 1/ cm (rosime - un strat superior de balast amestec optimal 1/ cm (rosime - strat de baza 9 imbracaminte 9 macadam semipenetrat la rece 2 ) - un strat inferior de balast 1/ cm (rosime - un strat superior de piatra sparta mare sort A4-1/ sau piatra sparta amestec optimal 12 cm (rosime - strat de baza 9 imbracaminte 9 macadam semipenetrat la rece $n (eneral ' straturile de fundatie pot fi alcatuite din a(re(ate naturale ( nisip' balast' impietruiri vechi ) balast amestec optimal piatra sparta mare ' sort A4-1/ piatra sparta amestec optimal pamint stabilizat mecanic a(re(ate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment ) a(re(ate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( z(ura (ranulata' cenusa de termocentrala' activanti- var' ciment ) blocaj de piatra bruta b.".,traturi de fundatie din balast &xecutia lor necesita urmatoarele operatii - asternerea si nivelarea a(re(atului natural la sablon ' manual sau mecanic' in straturi de max.1. cm inainte de compactare. - "dau(area prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asi(urarea umiditatii optime de compactare )roctor modificat - $ndesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare Descarcarea din autocamioane a a(re(atelor naturale se face prin basculare' de preferinta in mers' iar imprastierea acestora cu auto(rederul sau buldozerul.

11

+ompactarea se face cu compactoare vibratoare ( pentru un procent al echivalentului de nisip de min.3/ > )' compactoare pe pneuri (pentru un procent al echivalentului de nisip de 2.-3/ > ) sau cu rulouri netede ( pentru &n = 2. > ) . )entru drumuri de clasa tehnica $: sau : (radul de compactare realizat trebuie sa fie intre 1.-12 >. b.-.,traturi de fundatie din piatra sparta &xecutia straturilor de fundatie din piatra sparta mare A4-1/ mm ( numita rassel ) necesita urmatoarele operatii - asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pina la inclestarea acesteia . +ompactarea se face cu compactor cu rulouri netede de A/ In ' dupa care se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 1//-13/ In. - $mpanarea pietrei sparte cu split 1A-2. mm' care se compacteaza si se raspindeste succesiv pe toata suprafata - $nnoroirea '' sau colmatarea stratului de nisip sau savura urmata de o compactare corespunzatoare - "coperirea cu material de protectie ( nisip (rauntos sau savura ) ' in cazul in care asternerea stratului superior nu se face imediat $n cazul in care stratul superior este din macadam nu se prevede innoroirea '' si protectia stratului de piatra sparta.

b./. ,traturi de fundatie din piatra sparta a#estec opti#al &xecutia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii - stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta sau de nisip si pietris pentru realizarea (ranulozitatii amestecului optimal si determinarea umiditatii optime de compactare )roctor modificat - realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazut cu predozator cu 3 compartimente - asternerea materialului cu raspinditorul-finisor si eventuala completare a cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator - compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare c. 3olosirea i#pietruirilor .echi in fundatia dru#ului sau in stratul de ba$a

2/

-odul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste functie de latimea si (rosimea acestora si de calitatea materialelor constituente ' astfel - in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar (rosimea ei este mai mica de 1/ cm' nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier' dar se va scarifica si reprofila - in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar (rosimea ei este de min 1/ cm' aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier' - in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o (rosime mai mare de 1/ cm' aceasta se scarifica ' se reprofileaza si se compacteaza alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare cu (rosimea rezultata dupa reprofilare - impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte a(re(ate naturale din materiale care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform S "S AA222 . $n cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi' (rosimea reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator. d. ,trat de ba$a din #acada# -acadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta mono(ranulara' cilindrata pina la fixare' apoi impanata cu split raspindit uniform' udata si cilindrata pina la inclestare' dupa care urmeaza umplerea (olurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare pina la fixarea definitiva. Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se incadreaza in clasa de trafic foarte usor. &lemente (eometrice Hrosimea prescrisa ca imbracaminte' min. 1/ cm dupa cilindrare. %atimea trebuie sa depaseasca cu /'2. m pe ambele parti latimea partii carosabile. )rofilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante e(ale ( 4 > ) ' si cu racordare prin arc de cerc in treimea mijlocie' in curbe si in zonele de amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare. $n profil lon(itudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 2 >. !ecomandabil este A >. -ateriale -aterial -acadam ca -acadam ca strat de baza imbracaminte )iatra sparta ?(0mp 15.-12/ 13/-13. Split ?(0mp 2/-23 1A-2/ Savura sau nisip ?(0mp 4.-3/ 4/-4. 6isip sau savura ?(0mp 1.-12 1.-12 "pa l0mp 4/-4. 2.-4/

21

CAPITOL L 4 4.1. I#braca#inti pro.i$orii

+a imbracaminte provizorie cu o durata de exploatare de citiva ani( in jur de 5 ani )se recomanda: macadam semipenetrat cu bitum ( -.).. ) macadam penetrat cu bitum ( -.).5 ) macadam penetrat cu emulsie ( -.).&.) macadam protejat cu tratamente bituminoase .

4.1.1.*acada# se#ipenetrat cu bitu# *.P.)

)enetrarea macadamului se realizeaza cu bitum tip D2/012/ incalzit la temperatura de 1A/-12/ + ' stropirea facindu-se cu autostropitoare de bitum. -aterial )iatra sparta 3/-A4 Split 1A-2. Split 1A-2. +riblura 4-2 @itu - D2/0 12/ @itum D12/02// +antitati ?( 0 mp 13/-13. pentru formarea scheletului mineral 13-11 pentru impanarea scheletului mineral 2.-41pentru acoperire dupa penetrare 2/-2. pentru tratamentul de inchidere 4'.-3'4 pentru penetrare 1'2-1'A pentru tratamentul de inchidere

+a faza tehnolo(ica' stropirea se face dupa cilindrarea splitului de impanare' imediat dupa stropire' inainte de racirea bitumului se asterne uniform splitul de acoperire' se cilindreaza dupa care se indeparteaza splitul in exces.Se executa tratamentul bituminos de inchidere. $n cazul in care se utilizeaza pentru executarea macadamului roci acide ' pentru asi(urarea adezivitatii liantului la acestea inainte de stropirea bitumului se executa o stropire cu lapte de var diluat ( cca 1l0mp ) )enetrarea macadamului se poate realiza in conditii bune si cu emulsie in locul bitumului. Semipenetrare inseamna o sin(ura stropire cu liant' iar penetrarea 2 stropiri.

4.1.".*acada# penetrat cu bitu# * . P. 5

Dupa prima stropire cu bitum se raspindeste splitul' se cilindreaza' se indeparteaza prin maturare splitul in exces' si se aplica a 2-a stropire cu bitum cald'dupa care se asterne splitul de acoperire' se cilindreaza' se matura excesul si se executa tratamentul de inchidere.

22

+onsumuri -ateriale )iatra sparta 3/-A4 Split 1A-2. Split 1A-2. Split 2-1A +riblura 4-2 @itum D2/012/ @itum D 12/-2//

Cantitati

13/-13. pentru formarea scheletului mineral 13-11 pentru impanarea scheletului mineral 2.-41pentru acoperire dupa prima penetrare 11-2. pentru acoperire dupa penetrarea a 2-a 12-11 pentru tratamentul de inchidere 4'/-4'. pentru prima stropire 2'/-2'. pentru stropirea a 2-a 1'/-1'2 pentru tratamentul de inchidere

4.1.-. *acada# penetrat cu e#ulsie *.P.&

&mulsia bituminoasa este o dispersie intima a bitumului in apa in prezenta unui emul(ator ( material tensioactiv care scade tensiunea interfaciala intre cele 2 faze ). Daca emul(atorul este o substanta bazica va rezulta o emulsie bituminoasa anionica' iar daca emul(atorul este o substanta acida va rezulta o emulsie bituminoasa cationica. !uperea emulsiei bituminoase este un fenomen de separare a celor 2 faze ( bitum si apa ) in contact cu a(re(atele naturale . $n functie de timpul de rupere se utilizeaza 4 tipuri de emulsii cationice - cu rupere rapida ( pina la 4/ minute ) - cu rupere semilenta ( 4/-A/ minute ) - cu rupere lenta ( peste 1 ora ) )entru penetrarea macadamului se recomanda &@+! A/ ( emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida cu procent de bitum A/> ) sau &@+! A. . Se executa 2 stropiri cu emulsie' tehnolo(ia de executie fiind aceeasi ca la -.).5. +onsumuri -aterial )iatra sparta 3/-A4 Split 1A-2. &@+! A/ &@+! A/ Split 1A-2. Split 2-1A &@+! A/ +riblura 4-2 +antitati .g/mp 1./ pentru formarea scheletului mineral 11 pentru impanarea scheletului mineral 2 pentru prima penetrare 2'2 pentru a 2-a penetrare 1/ pentru prima acoperire 1/ pentru a 2-a acoperire 1'A pentru tratamentul bituminos 2'. pentru tratamentul bituminos

*acada#urile bitu#inoase se executa nu#ai pe ti#p fru#os si cald6 inainte de inceperea se$onului rece.

24

4.1./. *acada# protejat cu trata#ent bitu#inos

"stfel de imbracaminti se realizeaza in scopul evitarii formarii prafului si noroiului' etansarii structurii rutiere si conservarii pietruirilor existente. ratamentele bituminoase sint invelisuri subtiri realizate prin stropirea in mod uniform si continuu cu un liant hidrocarbonat( bitum cald sau emulsie) ' urmata de acoperirea cu criblura care se fixeaza prin cilindrare.

4.".Clasificarea trata#entelor bitu#inoase

a ) dupa modul de punere in opera al liantului @. &xecutate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros' cu temperatura aerului mai mare de 2 +' liantul este bitum incalzit la temperatura de 15/-11/ + @. &xecutate la rece . %iantul poate fi bitum taiat sau &@+! A/' &@+!A.' &bm+!. "cest tip de @ se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi de minim . +. b ) dupa scop @. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase ) @. De intretinere ( pentru re(enerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite ) @. De ru(ozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite ) @. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate cu lianti minerali sau puzzolanici ) c ) dupa tehnolo(ie @. Simple 9 o sin(ura stropire cu bitum' urmata de raspindirea criblurii si cilindrare @. Duble sau multiple 9 doua sau mai multe stropiri' urmate fiecare de raspindirea criblurii si cilindrare @. $ntarite 9 se executa cu a(re(atele bitumate in prealabil "lte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea ru(ozitatii' o buna drenare a apelor pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar nu maresc capacitatea portanta.

4.-. I#braca#inti bitu#inoase

pro.i$orii

alcatuite

din

trata#ente

Se pot aplica pe un strat suport alcatuit din: - pietruirea existenta - straturi de pamint stabilizate chimic "le(erea tipului de tratament (dublu sau triplu' simplu sau intarit) se face din considerente tehnico-economice de administratorul drumului. )re(atirea stratului suport se face astfel:

23

pietruirile existente se vor scarifica' se aduce la cotele din proiect prin completare cu a(re(ate naturale si se compacteaza - straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se e(alizeaza cu mixturi asfaltice. Dupa remediere se matura ' daca este cazul'iar pentru asi(urarea acrosarii se aplica un strat de materiale pietroase. "(re(atele naturale folosite pot fi - criblura sort A-1/ si 1/-13 - piatra sparta ( split ) sort 2-1A si 1A-2. - pietris sortat sau concasat sort 5-1A si 1A-41 Decizia privind tipul de a(re(at natural folosit se ia in functie de posibilitatile locale si considerente tehnico-economice. Ca liant se reco#anda folosirea e#ulsiei 6 in special pe suport de i#pietruire sau din pa#int stabili$at iar pe sectoare cu decli.itati #ai #ari de - 7 se reco#anda &8C1 4).

4./. *odele de siste#e rutiere aplicabile in #ediul rural

4./.1. ,iste# 1utier A9
1) pamint stabilizat mecanic 2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ( @ ) ,peratii : 1) - scarificare - adaus material (ranular - amestecarea '' in situ J ( cu auto(reder ) - asternereK reprofilare - compactare - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei - raspindirea pietrisului - compactare - transportul materialelor Durata de viata : 4-. ani 6!. Se poate aplica @ dublu in care caz se va dubla pretul doar pe @.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.

4./.". ,iste# 1utier 89

1) pamint stabilizat chimic 2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ,peratii: 1) - scarificare - adaus material chimic (var' ciment' lianti puzzolanici' clorura de calciu ' etc. ) - amestecarea '' in situ J ( cu auto(reder )' in betoniera sau $6S - asternereK reprofilare

2.

- compactare - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei - raspindirea pietrisului - compactare - transportul materialelor Durata de viata : 4-. ani 6!. Se poate aplica @ dublu in care caz se va dubla pretul doar pe @.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.

4./.-. ,iste# 1utier C9

1) strat balast ( (rosime intre 1/-4/ cm ) 2) @ simplu0dublu la rece ,peratii: 1) B reprofilare - asternere balast - compactare - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei - raspindirea pietrisului - compactare - transportul materialelor Durata de viata : 5 ani 6!. Se poate aplica @ dublu in care caz se va dubla pretul doar pe @.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Hrosimea stratului de balast rezulta din calculul de portanta .

4././. ,iste# 1utier !

1) strat drenant ( nisip' balast' (eotextile ) 2) macadam semipenetrat la rece ( -)& ) ,peratii: 1) - reprofilare - asternere materiale in straturi - compactare 2)- asternerea pietrei sparte - compactare - asternerea split de impanare - compactare - stropirea emulsiei pentru penetrare - raspindirea split de acoperire dupa penetrare - compactare - stropire emulsie pentru tratament de inchidere

2A

- raspindirea criblura 4-2 pentru tratament de inchidere - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor Durata de viata : min.5 ani 6!.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate

4./.). ,iste# 1utier &

1) strat anticontaminant ' anti(el' anticapilar( nisip' (eotextil' liant puzzolanic' balast) 2) macadam -)& ,peratii: 1) B reprofilare - asternere materiale in straturi - compactare 2)- asternerea pietrei sparte - compactare - asternerea split de impanare - compactare - stropirea emulsiei pentru penetrare - raspindirea split de acoperire dupa penetrare - compactare - stropire emulsie pentru tratament de inchidere - raspindirea criblura 4-2 pentru tratament de inchidere - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor Durata de viata : min. 5 ani 6!.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice .

4./.4. ,iste# rutier 3

1) strat anticontaminant( nisip' (eotextil' liant puzzolanic) 2) balast 1 4) @ simplu0dublu ,peratii: 1) B reprofilare - asternere materialului - compactare - transportul materialelor 2) - asternerea balastului in straturi - compactare - benzi de incadrare din piatra bruta' bolovani de riu' borduri prefabricate' etc. - transportul materialelor 4) -raspindirea emulsiei - raspindirea pietrisului

25

- compactare - transportul materialelor Durata de viata :min.5 ani 6!.6u se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. 2

22