Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

Bipolaritatea i perioada post Razboi Rece

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

Cnd vine vorba despre relaiile internaionale, s-a obinuit s se oloseasc !ai !ulte cliee" atunci cnd se vorbete despre siste!ul internaional se #ntrebuinez, c$iar i dup ter!inarea rzboiului rece, ter!enii de unipolaritate, bipolaritate, !ultipolaritate. Totui, Rzboiul Rece a luat s rit, iar clieele au r!as #n !e!oria politicii e%terne a statelor care le-au olosit. &cestea tind s realizeze un trans er dintr-o cate'orie #n alta, oscilnd #ntre !ultilateralis!ul printre actorii !ici ai siste!ului internaional i unilateralis!ul dar care este instru!entul principal de aciune #n avoarea atin'erii scopurilor de politic e%tern a actorilor !ari. (n clieu, care are valoare de adevr, c$iar i #n prezent, cnd au trecut aproape douzeci de ani de la destr!area siste!ului bipolar al relaiilor internaionale, adic de la destr!area (niunii )ovietice, unul dintre cei doi poli, care s-a !eninut #n via cu a*utorul ar!elor nucleare. &cesta ine de tendina de a caracteriza situaia 'eopolitic actual, dar i cea trecut, prin pris!a relaiilor de politic e%tern ale )tatelor (nite ale &!ericii i +ederaiei Ruse. ,u e%ist stat sau actor internaional, care s nu in cont #n stabilirea intereselor i prioritilor naionale de dispoziia politicienilor de la Casa &lb sau -re!lin. &nalistii politicei #i pun #ntrebri cu! ari i" Ce sunt aceti doi actori internaionali" rivali sau parteneri. /n la ce punct se e%tinde aceast rivalitate sau acest parteneriat. /oate s e%iste, totui un consens #ntre cei doi, innd cont de aptul c la nivel declarativ, adic de discurs politic, tendinele de propa'are a interesului naional sunt realizabile #ntr-o !anier ase!ntoare i de o parte, i de cealalt. /n unde poate a*un'e tolerana reciproc, dac siste!ul internaional a ost #n secolul 00 prea !ic pentru cei doi actori internaionali. Cine va obine pri!atul asupra lu!ii" +ederaia Rus prin aciuni, declarate !ultilateraliste sau 1

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

)tatele (nite ale &!ericii, prin de*a consacratele !etode unilateraliste. 2ste posibil s !ai asist! la o ast el de duelare pe arena internaional sau Rzboiul Rece le-a epuizat de*a resursele #n aa noilor provocri. Cel de-al doilea razboi !ondial a reuit s pun capt !ai !ultor aspecte care nu-i !ai 'aseau locul #n acea parte din istorie" I!perialis!ul, structura !ultipolar a lat #ntr-o continu incertitudine c$iar de la inceputul secolului a ost inlocuit de biporaris!ul )(&(R)), ri participante la rzboi, dar cu situaii co!plet di erite. )(& era o superputere !ilitar i econo!ic, !ult !ai puin a ectat de cel de-al doilea razboi !ondial dect statele europene i (R)) pe de o parte care nu putea i considerat o putere econo!ic, dar totui din punct de vedere !ilitar avea un cuvnt 'reu de spus. &%a est-vest s-a stabilizat prin inter!ediul ar!elor nucleare. Cauzele e%acte ale con runtrii, nu!ite Razboiul Rece, sunt co!ple%e i incerte. )e poate spune totui ca variaia econo!ic i interesele politice i vidul de putere creat prabuirea vec$ii ordini a creat siste!ul bipolar, #n care o !are atenie era acordat disputei dintre cele dou !ari puteri. &!ericanii au #ncercat s se opun e%pansiunii co!uniste oriunde a!enina. 3octrina 4contain!ent4 a trans or!at politica e%tern a )(& de la or!a de izolare #n care se a la inainte de razboi la una de 'lobalizare de dup razboi, opunndu-se (R))-ului 5i !ai tarziu C$inei co!uniste6 att diplo!atic ct i !ilitarl. )(& a sponsorizat di erite aliane re'ionale precu! ,&T7 #n 1898. (R))-ul a raspuns in 18:: prin Trataul de la ;arovia. &!bele pri au cautat spri*in #n lu!ea a treia, unde atat )(& ct i (R)) au investit ar!a!ent i bani #n di erite 'uverne sau 'rupuri de rebeli, #n continua lupt co!unis!-capitalis!. 7ricare ar i pro'resul ctre controlul ar!elor nucleare, siste!ul !ondial a ost pentru totdeauna tulburat de olosirea bo!bei ato!ice asupra oraului <iros$i!a pe = au'ust 189:. &r!ele ato!ice au sc$i!bat relaiile de putere, prin introducerea posibilittii de autodistru'ere total a oa!enilor. 2i practic au i!prit lu!ea pentru cteva decenii #n dou clase de putere" cele dou !ari superputeri, care deineau cea !ai !are parte a ar!elor nucleare i ceilali. /robabil, rezultatul unui razboi nuclear este att de dezastruos #ncat cea !ai parte din siste!ele politice prevd s ritul lu!ii. (n rezultat este acela ca superputerile nucleare au evitat un razboi direct #ntre ele. (n alt rezultat este acela c discuiile pe baza ar!elor nucleare au devenit un proces continuu. 3eceniile de convorbiri despre ar!e au avut un succes li!itat. (n nu!r de acorduri au restrans arsenalele nucleare ale )(& si Rusia. +aptul ca a!bele superputeri posedau ar!e nucleare, #n !od iresc a dus la evitarea unor con runtri directe cu toate c au e%istat cteva. Cel !ai serios dintre acestea a ost criza >

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

nuclear din Cuba, izbucnit #n octo!brie 18=1 dup ce sovieticii incepuser s construiasc rac$ete nucleare de raza !edie #n Cuba. 3octrina a!erican ce privea un control strict asupra evoluiei altor state a dus la i!plicarea )(& #n ;ietna!. +orele vietna!eze conduse de ctre naional-co!unistul <o C$i ?in$ au #nvins ar!atele ranceze coloniale in 18:9 i au capatat independena. 3ar ara era #!prit #ntre orele de nord conduse de <o i un 'uverna!ant pro-vestic #n sud. & #nceput lupta pentru uni icarea ;ietna!ului, politica a!erican de control strict asupra evoluiei altor state a #!pins )(& s intervin cu propria ei ar!at #n18=9 #n spri*inul ;ietna!ului de )ud.

;ietna!ul a cauzat un nu!r i!portant de sc$i!bri #n atitudinea )(& i a i!plicrii acesteia #n relatiile internaonale. (na dintre sc$i!bri a ost o sporire a rezistenei a de necesitatea razboiului rece de a co!bate co!unis!ul pretutindeni. @n al doilea rnd, )(& a realizat cu claritate c siste!ul bipolar se prabuea. Cu toate c, !ai ales din punct de vedere !ilitar unele aspecte ale bipolaris!ului s-au pstrat, siste!ul de aliane din *urul celor doi poli a #nceput sa se ra'!enteze. C$ina i (R)) erau atat de contrare #ncat erau pe punctul de a se 'asi #n razboi #n 18=8. @ncepnd, apro%i!ativ cu 'uvernarea liderului sovietic Aeonid I. Bre*$nev518=9-18B16 i a preedintelui a!erican Ric$ard ?. ,i%on518=8-18C96 relaiile estvest au #nceput s renasc. Realiznd cu acuratee realitatea sc$i!brii balanei puterii, #n special ascensiunea C$inei i declinul consensului #n cea ce privete razboiul rece #n )(&, 9

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

,i%on s-a $otrt s #!bunteasc relaiile cu (R)) i C$ina printr-o politic de detent. Bazndu-se pe propriile perspective internaionale i sc$i!bri interne, (R)) i C$ina a*un' la un real consens politic i au copiat tendina de !oderare din politica a!erican. ) arsitul siste!ului bipolar. In ti!pul anilor DCE si inceputul anilor DBE relatiile dintre est si vest au continuat sa se raceasca si sa se incalzeasca, dar in ansa!blu s-au i!bunatatit. 3in 18B: ele au inceputa sa se sc$i!be !ult !ai repede. (R)) a intrat in atentia puterilor. ?ic$ail ). Forbaciov a devenit presedintele (R)) in 18B: si a unctionat drept catalizator in privinta sc$i!barilor aparute. 2l a incercat sa re or!eze siste!ul politic opresiv al (R)) prin per!iterea e%pri!arii unor oponenti si prin !asuri de!ocratice. Forbaciov a cautat sa restructureze 'reoiul siste! econo!ic si birocratic sovietic. Forbaciov nu era nici de!ocrat, nici capitalist in sensul european de vest al cuvintelor, scopul sau principal era sa reintinereasca (R))-ul. Forbaciov a cauta sa aiba relatii !ai bune cu vestul pe lan'a procla!ata sa pre erinta pentru ar!onie, e%istand doua !otive. In pri!ul rand, o rela%are a tensiunilor i-ar i per!is acestuia sa reduca partea alocata de catre bu'etul (R)) c$eltuielilor !ilitare si sa le redirectioneze in scopuri interne in vederea dezvoltarii te$nolo'ice a (R))-ului. In al doilea rand, stabilirea de relatii pasnice cu vestul ar i per!is acestor state sa investeasca in anu!ite aspecte econo!ice incluzand te$nolo'ii so isticate, conditii !ai avorabile de sc$i!buri, si accentuarea unor investitii private in (R)). )pre a-si indeplini telurile Forbaciov a lansat o pace o ensiva ce consta intr-o co!binatie intre o diplo!atie publica abila si activitate intensa. 2l a retras ortele sovietice din & 'anistan, a cooperat cu )(& spre a detensiona situatia din sudul & ricii, &!erica centrala si oriunde in alta parteG a anuntat aptul ca (R))-ul intentioneaza sa per!ita 2uropei de est sa-si ur!eze propriile politici sociale interne. &ceste sc$i!bari in politica (R)) cuplate cu siste!ul econo!ic si politic sovietic slabit au o erit 2uropei de 2st ocazia de a se dezlipi din orbita !oscovita. Cele !ai dra!atice eveni!ente au avut loc in ceea ce atunci se nu!ea Fer!ania de 2st. &tunci la !i*locul anului 18B8, :EE. EEE de locuitori ai Fer!aniei de 2st au de!onstrat i!potriva 'uvernului lor co!unist in ata ulti!ului si!bol al razboiului rece, Hidul Berlinului. In cateva sapta!ani 'uvernul Fer!aniei de 2st a incetat sa unctioneze, 'rabind ast el uni icarea Fer!aniei. In octo!brie 188E Fer!ania de 2st practic s-a autodizolvat si s-a or!at in parti co!ponente ale landurilor 'er!ane, apartinand ast el unei sin'ure Fer!anii. 3o!inatia sovietica asupra altor tari din 2uropa de 2st a disparut cu repeziciune, 'uvernele co!uniste din zona au ost dizolvate sau ortate sa renunte la puterea politica. Cateva tari au cerut retra'erea trupelor sovietice si in ebruarie 1881 !e!brii /actului de la ;arsovia au dizolvat alianta. :

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

)unt unii care sustin ca lu!ea este sau ar trebui sa ur!eze calea unui nou siste! ce presupune prabusirea sau slabirea siste!elor nationale si i!punerea unei noi or'anizatii supranationale ce presupune un control !ai a!plu. Aa e%tre!a acesta ar putea deveni un 'uvern unic !ondial si siste!ul ar i in acest caz unipolar. (n alt tip de siste! unipolar este 4i!periul universalI, in care o superputere dobandeste $e'e!oia !ondiala. &u e%istat unele speculatii cu! ca )(& ar putea sau ar trebui sa incerce sa obtina aceasta $e'e!onie. In ti!pul crizei din Fol 5188E-18816 presedintele Bus$ a vorbit despre stabilirea unei noi ordini !ondiale bazate pe o cooperare a!ericanosovietica si o !ai !are incredere acordata le'ilor internationale si or'anizatiilor internationale. Cand a!ericanii si trupele aliate au triu! at in razboiul din Fol 1881 si (R))-ul s-a prabusit, unii observatori, printre care si C$arles -raut$a!!er au a ir!at ca 4trai! intr-o lu!e unipolaraI, avand )(& ca putere $e'e!onica. -raut$a!!er a sustinut aptul ca )(& ar trebui sa se bazeze pe 4putere si vointa" puterea de a recunoaste lu!ea unipolara si vointa de a o conduceI. 7 alta structura posibila in cazul evolutiei 'lobale este un siste! !ultipolar. +ostul presedinte al (R)) , ?. Forbaciov dupa 9= de ani era oarte di erit" I)iste!ul bipolar si-a epuizat potentialulI, a spus el celor adunati in cadrul cole'iului Jest!inster . Cea !ai !are !a*oritate a populatiei era de parere ca solutia va ii !ultipolaritatea. 3aca Forbaciov are dreptate si se dezvolta un traditional siste! !ultipolar statal, atunci tari ca )(&, C$ina, Fer!ania, Kaponia, si Rusia sunt cele !ai probabile sa *oace aceste roluri de 4poliI. )i alte cateva state, dintre care cel !ai probabil India s-ar putea alatura acestora de dinainte . +ostul presedinte Ric$ard ,i%on, spre e%e!plu, esti!a aptul ca una din tarile care ar putea deveni !are putere !ondiala ar i C$ina in secolul 00I. Fer!ania este si ea la randul ei o tara care a inceput sa de!onstreze virtuti diplo!atice . 2cono!ia si potentialul !ilitar Kaponez au iscat aprinse controverse in le'atura cu viitorul orientarii internationale a statului *aponez. /actul de la ;arsovia s-a dizolvat. ,u nu!ai atat dar in dece!brie 1881 s-a inta!plat i!posi!ilul cand presedintele Boris 2ltin a spus ca Rusia ar i de acord sa intra in ,&T7. )-a ter!inat un razboi rece si au inceput altele doua, avertiza o analiza secreta acuta de 'uvernul c$inez. /ri!a lupta a ost o continuare a tarilor capitaliste de a sub!ina tarile co!uniste ra!ase, inclusiv C$ina. &l doilea razboi rece su'ereaza docu!entul se baza pe cresterea tensiunilor din cadrul aliantei vestice. /reziceri ocazionale despre Fer!ania sau Kaponia !asiv inar!ate si a'resive, sau o con runtare dintre )(& si oricare dintre aceste tari este in acest !o!ent pura speculatie, dar este incorect sa 'andi! ca stransa colaborare din al =

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

doilea razboi !ondial, bazata pe un ina!ic co!un si o alianta do!inata de )(& va continua in ordinea !ondiala care evolueaza. 2%ista cateva lucruri capabile de a !odi ica structura !ultipolara traditionala bazata pe stat. Intradevar e%ista un acord 'eneral printre oa!enii de stiinta cu! ca siste!ul nu va arata si nici nu va opera ase!eni siste!ului !ultipolar e%istent in perioda celui de-al doilea razboi !ondial. 7 !odi icare ar i aceea ca ,atiunile (nite sau alte or'anizatii 'lobale ar putea deveni !ai independente si c$iar !ai puternice. 7 alta posibilitate ar i eventuala dezvoltare a unor poli re'ionali. 2uropa, sub or!a Co!unitatii 2uropene sau a orcarei alte or!e, ar putea deveni un pol. Fer!ania si +ranta, spre e%e!plu, au stabilit in 1881 ar!ate unite care pot servi in !od neindoielnic ca un nucleu viitoarei ar!ate europene. 2%ista de ase!enea se!ne, care trebuiesc !entionate, ale opozitiei ata de politica unica europeana. (n pol nord a!erican este posibil sa se dezvolte. 7 intele'ere de liber co!ert e%ista de*a intre )(& si Canada, si ne'ocieri trilaterale in vederea captarii ?e%icului in ceea ce este nu!it 4,ord &!erican +ree Trade &ssociation 5,&+T&6I s-au inc$eiat. &ceasta ar or!a un bloc econo!ic de >=E de !ilioane de consu!atori si un casti' de =. EEE de !iliarde de ()3 annual, cu o trei!e !ai !are decat cea a Co!unitatii 2uropene. /e lan'a ,&+T& e%ista e orturi vre!elnice des etic$etate drept 4intrepinderi pentru initiativa a!ericanaI, sub or!a e%tinderii ideii de co!ert liber re'ional la intrea'a e!is era vestica. /ana acu!, aza este pur econo!ica si nu politica de cooperare, dar este posibil ca &!erica de ,ord si c$iar e!is era vestica ar putea deveni un alt pol re'ional 5<urrell, 18816. In !od si!ilar, pre!ierul !alaiesian ?a$at$ir ?o$a!ad a propus in 1881 o 'rupare econo!ica est-asiatica condusa de Kaponia. &ceasta idee este !ai putin dezvoltata decat cea a blocului est-e!is eric nord-a!erican, dar &sociatia ,atiunilor din &sia de sud-est 5care nu include Kaponia6 a se!nat o intele'ere de liberarizare a co!ertului in ianuarie 1881, si re'ionalis!ul a inceput sa-si piarda din putere in aceasta zona 5BelloLBlantz, 18816. Ceea ce pute! spune cu si'uranta este ca bipolaritatea nu !ai e%ista. ,oul siste! international va avea probabil cateva caracteristici !ultipolare, dar nu se va concretiza in siste!ul !ultipolar ti!puriu.

Bibliografie:
1. ?artin Fri it$s, Relaii Internaionale, 2ditura Hiua, Bucureti, 1EE>G

Bipolaritatea i perioada postRazboi Rece

T.R.I.

1. -arl J. 3eutsc$, Analiza relaiilor internaionale, 2ditura Te$nica-In o, C$iinu, 1EE=.