Roman realist, obiectiv, contemporan

,, MOROMETII
Introd uc. Romanul obiectiv, realist, traditional se caracterizeaza prin: naratiunea la persoana a III-a, narator omniscient si omniprezent; perspectiva demiurgica asupra realitatii; atitudine obiectiva fata de cele narate; interes pentru autenticitate; unicitatea perspectivei; preferinta pentru tipuri, caractere si arhetipuri Realismul impune tipologia ,,naratorului-demiurg[N.Manolescu], omniscient. Vocea auctoriala impersonala, nu intervine in naratiune. Genez a !Morometii " volumul intai, pu licat in !"## a atras atentia criticii prin noutatea $ormulelor narative% la aparitia volumului al II-lea, in !"&', critica nu a mani$estat acelasi entuzism. (ele doua parti $ormeaza o unitate, impunand o tipologie necunoscuta pana la Marin )reda in proza romaneasca, anume !taranul contemplativ"#E $imion%, !cel din urma taran" *riginalitatea persona+ului Ilie Moromete vine din modul in care imaginatia lui trans$orma e,istenta intr-un spectacol. -e pe stanoaga .lavita/ sau de pe prispa casei, Moromete privesta lumea cu oc0i patrunzatori, deslusind ceea ce se ascunde dincolo de masca. )rototipul romanului este c0iar tatal prozatorului:12ata, nota prozatorul, avea ciudatul dar de a vedea lucruri care altora le scapau, pe care nu le vedeau.1.Numele tatalui 2eodor (alarasu/. Romanul este pre$igurat de nuvelele 3 O adunare linistita" si !Intalnirea din pamanturi" 2ema Tema centrala a romanului este !paternitatea" con&ugata cu !libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei" 5a este anuntata de narator intr-o $raza liminara, programatica din incipitul naratiunii: 3In campia 'unarii cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare (iata se scurgea aici fara conflicte mari 1.(eea ce urmeaza in roman contrazice aceasta imagine. 2impul este viclean, ra darea nu este decat o $orma de acumulare pentru o noua criza. 6a s$arsit, cand drama lui Moromete este consumata si prin ea imaginea vietii linistite se spul era, naratorul revine asupra notatiei initiale: 3 Timpul nu mai avea rabdare" 7ceasta este una din multele imagini ale simetriei. 4truct. Vol.I (olumul I se articuleaza pe trei segmente narative:masa sim olica, secerisul precedat de o pregatire aproape mistica si disputa dintre Tata si fii, inc0eiata cu $uga acestora.
!

$tructural, naratiunea se con$igureaza dintr-o suita de micro-romane) romanul lui Ilie Moromete, romanul lui 8irica si al )olinei, romanul raz unarii lui 2ugurlan, drama lui Niculae, oala lui 8otog0ina. (olu mul I (ina *ctiunea volumului I se petrece de la inceputul verii pana in toamna, in anul !"9' in 4ilistea-Gumesti, sat din campia -unarii. 7cesta devine un adevarat centru de o servatie a lumii, are valoare de IM7G* M:N-I. 6a primul nivel al naratiunii este urmarita in detalii semni$icative cina in $amilia Morometilor. 4olemnitatea si modestia culinara ii con$era un caracter aproape sacru. 6a $el ca in picturile renascentiste, lumina naratiunii cade pe c0ipul )arintelui care veg0eaza asupra copiilor ing0esuiti in +urul unei mese 3+oase si rotunde1 sim ol al solaritatii si al unitatii $amiliale. (ei trei $rati din prima casatorie a lui Moromete, )arasc0iv, 7c0im si Nila, 3stateau spre partea din a$ara tindei ca si cand ar $i $ost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece a$ara. )ozitionarea lor anunta in $apt iminenta despartire de $amilie. (atrina, cea de-a doua sotie a lui Moromete, asemeni 4marandei (reanga este un persona+ central, are valoare de ;estia, ocrotitoarea $ocului si a caminului con+ugal. 5a sta intotdeauna 3langa vatra, +umatate intoarsa spre strac0inile si oalele cu mancare de pe $oc, alaturi de Niculae, Ilinca si 2ita, copiii $acuti cu Moromete1.

Ilie Moromete stapaneste in mod a solut peste o $amilie, $ormata din doua randuri de copii invar+ iti intre ei din cauza pamantului. 5l este un adevarat pater familiae, un +azitor al pragului) 36ocul lui era pragul celei de-a doua odai, de pe care )ro le stapanea cu privirea pe $iecare. -escrierea mesei este inceata si ritualul ei dezvaluie mele adevaratele relatii din sanul $amiliei. (opiii din prima casatoria .7c0im,Nila si din )arasc0iv/ nu se inteleg cu cei din a doua.Ilinca ,2ita si Niculae/, iar tatal pentru a $amili pastra unitatea $amiliei este dur si +ustitia il. -in primele <= de pagini luam cunostinta e de toate problemele $amiliei: e,istenta celor doua loturi de pamant, lupta de a le pstra nestirbite, disensiunile dintre fratii vitregi, proiectul de fuga la -ucuresti a celor trei , bigotismul .atrinei, prime&dia fonciirei, ostilitatea celorlalti copii fata de scoala, dorinta lui /iculae de-a merge la scoala Ilie Moromete are o gospodarie solida, cu pamantul sau si cu zestrea (atrinei situandu-se printre taranii mi+locii.)rintr-un imprumut de la anca a reusit sa-si cumpere o turma de oi .<>de capete/, a caror lapte constituie principala 0rana.(aii, caruta si uneltele agricole sigura unastarea $amiliei. In $amilia pe care Moromete o pastoreste cu autoritate se pregateste un complot Imaginea lui Ilie Moromete stand pe stanoaga podistei si $umand nepasator 3din mana lui $umul tigarii se ridica $ara gar a si $ara scop1 intareste ideea timpului incremenit si prieten. (u toate acestea in $amilia lui e,ista nemultumiri mocnite, pentru ca cei trei aieti mari isi doresc independenta $inanciara. 5i sunt lacomi de castig si-si acuza tatal ca 3isi pierde vremea stand de vor a cu prietenii sai, (ocosila si -umitru lui Nae, in loc
<

sa mearga la munte si sa speculeze graul1. 6ui Moromete nu-I place negustoria, iar anii ii provoaca o $urie neputincioasa. In acceptia lui, pamantul e $acut sa dea produse, iar produsele sa 0raneasca pe mem rii $amiliei si sa acopere c0eltuielile casei. 7ceasta conceptie +usti$ica dispretul pe care-l mani$esta $ata de 2udor 8alosu. 8aietii sunt insa nemultumiti $ata de imo ilitatea lui sociala. -in aceasta cauza raspandesc tot $elul de vor e prin sat: 3ca a datporum ul ie$tin1, 3ca nu $ace nimic1, 3ca sta degea a toata ziua1. 37 $ace ceva1 inseamna pentru ei 3a $ace ani1. 2inerii Moromete au simtul acumularii urg0eze% ei vor sa trans$orme produsele in ani, modelul lor $iind 2udor 8alosu. Moromete are o conceptie patriarhala,este prins in mira+ul unei lumi care se stinge. 4pirit conservator, el stie ca singura valoare sta ila este pamantul si ca unitatea $amiliala asigura unastarea: 34a $aca comert? 4i sa castige ani? 4i cu anii ce sa $aca@ 4a plateasca impozitele? 7sta era ceva de ras, cum de nu vedeau1 se intrea a el retoric. *titudinea lui Moromete, autoritara, este incomoda pentru $amilie. *utoritatea rezida din mentalitatea stravec0e potrivit careia daca autoritatea paterna decade societatea se destrama. -orind sa-si lecueasca $eciorii de oala castigului, ii lasa sa se duca de mai multe ori la munte pentru a specula graul. Insuccesul nu-I dezarmeaza si stimulati de Guica, sora cea rea a tatalui, ei planuiesc sa $uga cu oile si caii la 8ucuresti. )resat de $onciire si de anca, dupa multe ezitari, Moromete accepta sa-l lase pe 7c0im sa plece cu oile, in sc0im acesta le vinde si-si asteapta $ratii in taina, dupa ce au 0otarat sa $uga.Nila insa nu accepta sa-si lase tatal singur in prea+ma secerisului% ast$el cei < isi amna $uga pana dupa strngerea recoltei. Taranul afla intre timp ca baietii vor sa-l &efuiasca si sa-l paraseasca *cesta este momentul in care incepe declinul persona&ului . )ana atunci a tinut piept perceptorului, lui 2udor 8alosu, +andarmului, traise senin, avnd sentimentul independentei. -estramarea $amiliei duce la pra usirea lui morala si semnalul acesteia este modi$icarea glasului . In creatia lui Marin )reda glasul arata caracterul si pozitia individului in ierar0ia sociala. .atrina supusa si tematoare are 3un glas indepartat si im ulzit de ganduri1% (ictor -alosu are 3un glas spalat "; Tugurlan are glasul 3% guica, spioana satului, are 3un glas inecatde palcare si curiozitate1% Ilie Moromete are mai multe glasuri: cand 3puternic si amenintator,$acandu-I pe toti sa tresare de taema1, cand 3un glas sc0im at si necunoscut, $als si irnic1. 7$land de intentiile aietilor ii povesteste lui 4camosu 3cu un glas de parca n-ar $i stiut ca avea aieti1. -espre aceste sc0im ari spune: 38aietii mei, 4camosule, sunt olnavi. Nu I-am lasat eu sa $aca ceva@ 7 soluta li ertate le-am lasat. -aca veneau si-mi spuneau: Ma noi vrem sa $ugim de-a casa, crezi ca I-as fi impiedicat0 'e ce sa fugiti, fratioare0 le-as fi spus Incet nu puteti sa mergeti0 1
9

$chimbarea glasului devenit 3tul ure si insingurat1 anunta o modi$icare interioara pro$unda. 6umina pe care Moromete o descoperea in intampalrile si $aptele vietii se stinge, il paraseste si e,istenta devine o povara: 3(um sa traiesti daca nu esti linistit1. Nu se mai intalneste cu prietenii sai, nu raspunde la salut, nu se mai implica in discutiile politice. Momentul culminant al acestei crize se des$asoara la 0otarului locului de pamant. )reda isi pune eroul in conditiile in care persona+ul lui Re reanu savarsea gestul mistic al sarutarii pamantului% Moromete, in sc0im , nu mai $ace nici un gest sim olic, inc0is in lumea gandurilor, el supune unei +udecati aspre lumea care ia sal aticit copiii si l-a silit pe el insusi sa iasa din cercul de ucurii in care traiesc. 'rama nu este de ordin economic, ci moral -urerea lui vine dintr-un simt inalt al paternitatii ranite. Nu $aptul de a-si pierde o parte din lot il intuneca, ci ideea de a-si pierde $iii si linistea care-l $ace sa priveasca e,istenta ca un spectacol superior. Moromete raelizeaza ca a $acut tot ce tre uia ca parinte 3le-am dat la toti ce-a vrut. (e mai tre uia sa $ac si n-am $acut@ Mi-au spus mie sa le dau si nu le-am dat@1. Intr-un moment de revelatie realizeaza ca societatea s-a sc0im at si ca aceasta a generat indepartarea de la norma: 34-au luat dupa lume, nu s-au luat dupa mine? 4i daca lumea e asa cum zic ei si nu e asa cum zic eu, n-au decat sa se scu$unde1. $cena confruntari finale este magistral construita. 4tapanirea de sine este arma lui Moromete pana in ultima clipa. 5l spera sa-si poata recastiga $iii porniti pe o cale gresita. (and acestia, pierzandu-si ra darea, se revolta impotriva tatalui, atranul taran vor este mai intai cu un glas 3 land si s$ios1 la inceput si-I roaga 3linistit si senin1 sa renunte. 5ste linistea dinaintea $urtunii pentru ca iz ucnirea sa $ie teri ila. Moromete ridica parul si loveste $ara crutare, glasul devenind urlet: 3ne-no-ro-ci-tu-le? 4i voi ca niste caini tur ati sariti unl la altul? Va omor? (ui nu-I place la tarla mea sa plece?1. $anctiunea si discursul nu au nici un e$ect. )arasc0iv si Nila sparg lada de zestre a $etelor, iau anii si covoarele, $ug cu caii amenintand cu o raz unare si mai mare. Moromete este nevoit sa apeleze la 2udor 8alosu vanzandu-I o parte din pamantul $amiliei. 2otusi, el nu are satis$actia de a-l vedea pe Moromete umilit. 4u puterea acestei lovituri naprasnice, Moromete ramane 3indepartat si nepasator1% insa e$ectul ei se resimte in alt plan. *mul ironic si nepasator care a $ost paraseste stanoaga podistei , se interiorizeaza si nu mai participa la discutiile de la $ieraria lui Iocan. Aantezia lui se inc0ide pentru ca 3 omul creator este invins de omul social1 .5ugen 4imion/. -in Morometele cel de odinioaranu mai ramane decat capul de 0uma $acut de -in Vasilescu in timpul unei adunari la $ieraria, semn ca e,istenta dainuie in arta. In conte,tul romanului, caracterul si personalitatea lui Ilie Moromete se dezvaluie pe parcursul intalnirilor duminicale de la fieraria lui Iocan )etrecerile taranilor din 4ilistea-Gumesti sunt niste spectacole in care ironia si unul-simt se
>

Aierar ia lui Iocan

impletesc. Aieraria lui Iocan are loc de ,, *gora 7ici se des$asoara 3un anc0et spiritual taranesc1.5. 4imion/. 2aranii din 4ilistea-Gumesti vin la aceste adunari cu solemnitatea cu care spiritele credincioase merg la iserica. )lecarea se $ace dupa un anumit ritual. 2aranii isi im raca vesminte curate, ies pe podisca, ies pe strada, unde stau de vor aunii cu altii $acand prognoze temporale. -esi pare anal, discutiile despre vreme demonstreza relatia cu cosmicitatea si interesul pentru unul mers al agriculturii. * vreme una va asigura o recolta una si implicit nu vor avea gri+a zilei de maine. 2rec apoi pe la $rizerul satului pentru a iesi cu c0ipul curat in $ata lui -umnezeu, trec si pe la carciuma unde cinstesc un pa0ar de tarie spre a-si desc0ide apetitul comunicarii. 7 ia apoi se indreapta spre agora. 7ici taranii vor esc toti de-odata, povestesc despre cei a senti anecdote usturatoare, se interpeleaza cu porecle .Marmoros lanc, Vidrig0in/, galagia se aseamana cu cea generata de acordarea instrumentelor inaintea concertului. 4pectacolul incepe cand si ultimul mare actor , (ocosila, intra in scena. Venirea lui este anuntta de -umitru lui Nae, 3crainicul1 acestui parlament satesc: 3-ati-va la o parte? )azea ca vine (ocosila1. Modul de comunicare al lui (ocosila este in+uria. 5l ii apostro$eaza pe ceilalti in+urand dupa $iecare propozitie: 3Ma desteptilor? 7sculti Moromete@ Nu mai citi ca am citit eu inaintea ta si sunt mai destept?1. Moromete si (ocosila sunt protagonistiidez aterii, sunt prieteni si adversari politici. 5i se simt de departe, se amolesteaza amical, vor ele lor lasand sa se intrevada o inteligenta spontana si colorata. Ironia la )reda nu indeparteaza, ci apropie, nu are nimic din ze$lemeaua caragiliana, rasul nu este vulgar, taranii lui )reda au un $ond moral sanatos. )olitica este su iectul petrecerilor taranesti, tema spectacolului de duminica. 2aranii din 4ilistea-Gumesti nu au nici cea mai elementara notiune de ideologie politica, dar se declara li erali, iorg0isti, iar Ilie Moromete este 3li eral dizident1. Aara a intelege semni$icatia termenului, el se etic0eteaza ast$el pentru ca a citit un discurs pe aceasta tema si I-a placut. Moromete citeste de regula un articol din ziar pe care impreuna cu ceilalati tarani il comenteaza inteligent, incercand sa surprinda si ironizand delirul ver al al unui Mitica +urnalist , demagogia si $razeologia politicienilor. Ramane memora ila scena lecturii si a comentarii articolului despre marele congres agricol. 4e vor este aici despre discursul regelui in cadrul congresului agriculturii. :na din asertiunile regelui devine prile+ pentru dez ateri 3agricultura este ocupatiunea principala a romanilor, dar din nenorocire este ocupatiunea manuala si nu ocuptiunea mintala1. Revoltati de e,primarea de$ectuoasa a regelui, Moromete se intrea a retoric daca ocupatiunea regelui este agricultura, daca 3primul agricultor o $i mergand si el la plug1 sau daca are loturi. Nemultumirile taranilor cu privire la economia tarii ies la iveala pe parcursul acestor dez ateri. 3)rotagonistii anc0etului spiritual sunt in $ond niste spirite socratice dedate cu otrava speculatiei in lumea si cu $antezia lor speci$ica ele se ucura de +ocurile inteligentei. 7dunarea din curtea lui
#

Iocan este universitatea lor1.5. 4imion/. * alta scena care evidentiaza caracterul protagonistului, per$ecta stapanire a artei disimularii este scena fonciirei . Moromte apeleaza la o strategie azata pe e,peienta tergiversarii, a amanarii. )entru taranii lui )reda strangerea impozitelor este ec0ivalenta cu o actiune politica si administrativa coercitiva. 2aranul +oaca in $ata perceptorului de $iecare data o adevarata comedie. )erceptorul intra-n curte, taranul se $ace ca nu=l vede, striga suparat la nevasta, se intereseaza de o $urca aruncata langa gra+d, dupa care se intoarce catre reprezentantul legii spunandu-I scurt 3N-am?1 cazand apoi in tacere. Aoncii )erceptorul ia tacerea taranului drept raspuns a$irmativ, il ameninta si-I taie c0itanta. rea Moromete se uita curios la suma considera ila, restituie c0itanta spunandu-I cu inocenta 3)ai nu ti-am spus ca n-am@1. -upa lungi negocieri Moromete ii da o suma mica pe care perceptorul o accepta neavand incotro. 7rgumentul ma+or al lui Moromete este 3(rezi ca noi $atam ani@1. Moromete nu in$runta raul, el are sentimentul ca tras pe s$oara statul, ca l-a pacalit. 5l spera ca datoriile amanate vor $i intr-o zi sterse. Intr-o societate in care administratiile se sc0im a des, a plati $onciirea este o dovada de prostie. $ceana secerisului releva o alta $ateta a protagonistului. * neliniste aproape mistica cuprinde $amilia Moromete in dimineata in care ies la secerat. 2aranul se trezeste, in0ama caii si asteapta ca $amilia sa pregateasca uneltele de lucru si caruta. 4ecerile si ota cu apa sunt puse in caruta, iar (atrina a pregatit de cu seara mancarea: 3oale cu $iertura de uuieni si mamaliga inca a urinda1. 2aranul se plim a $ara rost 4eceri prin curte in vreme ce $amilia il asteapta impacientata. (aruta porneste in cele din urma sul cu nu soi de gravitate. 7+unsi la capul lotului, Morometii nu incep numaidecat seceratul, ei privind lanurile, s$armand cateva spice in mana si ducand la gura oa ele ca pe o impartasanie. In vreme ce mem rii $amiliei lucreaza, Moromete contempla lanurile nes$arsite, 3uitand de tot si de toate1. 5l este asemeni unui Mare )reot care o$iciaza un rit pagan. Nu pune mana pe secera, isi $ace de lucru pe langa caruta, stra ate incet lanul, vor ind cu vecinul in timp ce copiii $uriosi lucreaza topiti de arsita. 8aietii il acuza ca este lenes, neintelegandu-I ucuria contemplatiei si a dialogului. Scena salcamului pre$igureaza drama $amiliei Moromete. 2udor 8alosu insista ca Moromete sa-I vanda salcamul. 7cesta-I raspunde evaziv, $acand previziuni meteorologice 34a tii minte ca la noapte o sa ploua1. 5ste raspunsul lui, evaziv in aparenta, o mare pro$unzime si su tilitate. In $apt ii raspunde indirect ca, daca va ploua, recolta de grau va $i una, va putea plati $onciirea $ara sa vanda salcamul. In cele din urma, previziunile lui Moromete nu se indeplinesc si salcamul este sacri$icat. Moromete il trezeste pe Nila intr-o dimineata mai devreme ca de o icei, c0emandu-l in curte spre a-l a+uta la taiere. (opiii cunosteau ine acset salcam pentru ca in $iecare primavara 3ii mancau $lorile si iarna se ulgareau si se dadeau cu saniuta in +urul sau1.
&

4alca mul

6a intre area plina de nedunirire a lui Nila re$eritoare la taierea copacului, Moromete ii raspunde criptic: 3Intr-adins, Nila, il taiem sa se mire prostii1. 4alcamul eset do orat si $ara el gospodaria Morometilor apare pustie si modesta. 7r orele ii dadea grandoare 3acum totul, noteaza naratorul, se $acuse mic: gradina, caii, Moromete insusi1. 4alcamul are o valoare premonitorie, este 3un ar ore cu autoritate avand valoare de *1I$ M2/'I"3E $imion4 El reprezinta unitatea, trainicia Morometilor, fiind in lumea vegetala ceea ce reprezinta tatal in vita $amiliei: ar ore dominator, un punct sta il de re$erinta. -esi istoria Morometilor este cea mai importanta, alte micro-romane vin sa completeze trama epica: istoria lui 8irica si a )olinei, a raz unariilui 2ugurlanB Cuplul Birica si Polina este asemanator cu cuplul 7na si Ion. )reda reia tema tanarului taran, sarac si 0arnic, dar sc0im a sc0im a sensul strategiei umanizand tipurile. 8irica o iu este pe $ata lui 2udor 8alosu, )olina. (aracterizarea tanarului se realizeaza pe cale indirecta. )rimul element prin care se individualizeaza persona+ul $iind cantecul. Masa Morometilor este tul urata de cantecul lui 8irica venit sa o c0eme la poarta, dupa o iceiul statornicit in viata comunitatii traditionale, pe $ata de care este indragostit. In locul $etei apare tatal. 7cesta intentioneza sa-si marite $ata cu un taran ogat, motiv pentru care asmute cainele pe 8irica si-l goneste cu in+urii. )rin 8irica comportamentul sau, 8alosu sparge canoanele instaurate, tocmai de aceea $uria lui si 8irica este +usti$icata, reactionand printr-un lim a+ violent: 3 -e ce sa asmuti cainele pe )olina mine, daca ai o$ata de maritat@ 2i-am $acut eu ceva vreodata@1. 8irica nu dezarmeaza si dupa o e,plicatie dura cu )olina, o rapeste dupa care se linisteste considerand ca rolul lui s-a inc0eiat. (0iar este pe cale sa se resemneze $ata de re$uzul socrului de a-I da zestre )olinei. Intervine insa energic tanara nevasta, care nu este asemeni 7nei, nu este o victima intre avaritia tatalui si lacomia inumana a sotului. -evenind nevasta in ea se trezesc energii ne anuite. 7semeni Vitoriei 6ipan, )olina lupta pentru impunerea dreptului ei in vederea o tinerii zestrei promise. Isi duca ar atul cu $orta pe miriste, o ligandu-l sa-I smulga tatalui drepturile cuvenite si sa-I dea o lectie: 3(um nu intelegi tu, Ioane, ca tre uie sa-l $aci pe tata sa tremure cand ti-o pomeni numele. )e marginea satului sa te ocoleasca cand te-o vedea.1 -upa aceasta demonstratie de $orta, )olina se retrage cu discretie in um ra ar atului. Relevanta este si atitudinea )olinei si in scena posesiunii pe pamantul reavan, su lumina zilei, e,act pe locul in care cei doi isi vor construi casa. Ritualul erotic elimina orice conotatie raptului $iind in$uzata de o religiozitate aproape mistica. +ovestea cu boala lui -otoghina ilustreaza o alta mentalitate speci$ica satului traditional. 7ng0elina, nevasta lui 8otog0ina, reprezinta tipul $emeii materne care-si apara copiii cu $ermitate, c0iar daca atitudinea ei pare a $i impotriva sotului. 4-a
'

casatorit din dragostecu 8otog0ina. -aca ar atul 0otaraste sa vanda o parte din pamant pentru a-si ingri+isantatea, $emeia, din landa care $usese, devine crancena si calculata: 3s-a mai im olnavit si nu si-a vandut pamantul. 7i uitat ca ai doi copii care 8oala um la cu spinarea goala@ 7 stat omul acasa, a mai mancat un ou si daca a avut zile a lui trait1. (ruzimea 7ng0elinei tradeaza iu irea si ingri+orarea $ireasca $ata de soarta 8otog copiilor. Ruinarea materiala a $amiliei este o prim+die mai mare decat oala sotului, 0ina 7ng0elina gandindu-se in primul rand la soarta copiilor. In peisa+ul 4ilistei-Gumesti, sora lui Moromete, 5uica con$igureaza tipul $emeii sterile si rele , im atranita intr-o ura marunta asemeni vrisoarei et0 a lui 8alzac. Guica si-a $acut un scop in viata de a complota, de-a tese intrigi, de-a trage de lim a pe cei care trec pe drum, de-a ar$i. -e o suspiciune tene roasa, Guica adulmeca raul de-a prezice dezastrele. )e Moromte il uraste pentru ca s-a insurat a doua oara si il suspecteaza ca risipeste pamantul $amiliei. 4upararea ei este activa intaratandu-I pe aietii lui Moromete impotriva tatalui. 6a incitatia ei, aietii pun la cale $uga la 8ucuresti. 6a modul sim olic persona+ul se individualizeaza prin ciorapul pe care il tina atarnat la gat si la care impleteste intr-una $iind semnul e,istentei marunte care se des$asoara ca aceea a paian+enului .dict.sim ./ in colturi o scure tesand la nes$arsit panza de intrigi. :n persona+ memora il in tipologia romana ramane Tugurlan Aacand un cuplu sim olic cu Moromete, 2ugurlan reprezinta individul nemultumit de conditia sa, este omul revoltat, revolta lui este tul ure, nedi$erentiata, tradusa printr-o agresivitate ver ala. Nedreptatit la improprietarire, 2ugurlan s-a instrainat de sat. a avut !9 copii, dintre care nu-I mai traieste decat unu. In roman apare prima oara la adunarea din curtea $ierarului. 5l sta la margine, semn ca ocupa un loc in$erior in comunitate. Vor ele lui nu sunt luate la inceput in seama. (and intervine in discutii, v urat, glasul sau este 3nepritenos si strain1, in+urand la $uecare vor a. 2aranii sunt nemultumiti din acest motiv, pentru ca le strica ucuria conversatiei. 6e reproseaza ca o tinand pamant la improprietarire nu I-au mai a+uta si pe ceilalti sa-si capete drepturile, iar acum $ac politica. Moromete este singurul care intelege 3starea de $urie1.5. 4imion/ a persona+ului, motiv pentru care incearca si reuseste sa-l impace cusatul. Intr-adevar dupa o oarecare vreme, 2ugurlan isi sc0im a atitudinea, devenind conciliant, dar dsetinul il umareste sum ru. 5ste implicat in scandalul cu morarul 2ac0e, $iul lui 7ristide, care $ura si inseala oamenii. 2ugurlan are de-a $ace cu +andarmul, este arestat si trimis la B astel ca destinul sau se implineste rau. 5l este in $apt o victima a istoriei. In tesatura volumului I apar si elemente de monografie ,satul 4ilistea-Gumesti $iind surprins ca imagine statornica a lumii ar0etipale. Elemente monografice sunt: &ocul baietilor pe camp 3bobicul4, mentalitatea tinerilor tarani referitor la aspectul erotic, forme de ritual 3spalatul picioarelor la Rusalii, inmormantarea4, pregatirile
C

Mono gra$ie

pentru seceris, atitudinile curente ale barbatilor in familie, codul comportamental al femeilor maritate, codul tinerelor nemariate 2ot in intentia monogra$ica Marin )reda rmareste atitudinea indivizlor $ata de e,istenta, relevata de mers. -aca merge 3rar,asternut1 inseamna ca individul se duce la celalalt capat al satului, la o rudenie% daca messul e 3li er1 inseamna ca se duce intr-un loc mai apropiat peste drum, este gata oricand sa stea de vor a cu cineva% messul nenorocirii, al dramei este 3cu pasi rari, cu $runtea plecata si tacut, strivit parca de $al$aitul mortii1% mersul 3nicaieri1 este 3taraganat, suspicios1. -in 3Romanul unui destin1 .volumul I/ 3Morometii1 devine 3Romanul unei colectivitati atinse de $atalitatea istoriei1 .volumul II/. -aca volumul I a $ost ,,cartea 2atalui[ 5. 4imion], un 2ata +ustitiar, al Vec0iului 2estament, volumul al II-lea devine ,,cartea Aiului Risipitor[id.]. -rama idealismului moral taranesc este tema celui de-al doilea volum al 3Morometilor1 aparut dupa o lunga gestatie. 4i aici naratiunea urmareste din perspectiva lui Ilie Moromete noile sc0im ari sociale ce au loc in 4ilistea-Gumesti, odata cu instalarea sistemului comunist.,,4e pare ca timpul numai avea ra dare cu oamenii din 4ilistea -Gumesti , societatea intrand intr-o perioada de pro$unde trans$ormari. )ersona+ul redevine monumental dupa o lunga latenta morala si spirituala, isi recapat placerea de a medita, de a ironiza, de a povesti si a $ace politica. Insa in spatele replicilor sale se intrevede tragismul eroului, care nu mai are siguranta de dinainte. Rolul sau de ,,+ater 6amiliae D i-a $ost retras. Aiii plecati la 8ucuresti nu se mai intorc, iar cand tatal 0otarat sa re$aca unitatea pierduta a $amiliei ii c0eama cu o nes$arsita duiosie, re$uzul lor ia $orme neasteptate. Moromete incearca sa-si recastige $iul cel mic, pe Niculae, si el nedreptatit pentru ca-l impiedicase sa invete. (onstrans de $onciire ,Moromete ii solicita lui Niculae, acum a+uns activist de partid, ani speriat ca intr-o zi acestia ii vor $i re$uzati Maretia tragica a lui Moromete consta in iluzia ca ar mai putea re$ace unitatea $amiliei. -iscutiile dintre tata si $iu, Niculae, do andesc sensul unei con$runtari dintre doua mentalitati, intre doua civilizatii. Tanarul Moromete crede intr-o noua religie a inelui si, castigat de ideile socialismului devine apostolul lor. 7cestea intampina protestul tatalui care nu accepta gandul ca rosturile taranesti tre uie sc0im ate: 3(um vii tu sami spui ca noi suntem ltimii tarani de pe lume si ca tre uie sa disparem@1. 'rama persona&ului este accentuata si de trans$ormarile rutale prin care trece satul.In cercul atranilor ,,li erali, adunati in pridvorul casei, Moromete ironizeaza evenimentele ,,pline de viclenie, care se a at asupra satului.2inta ironiilor sale sunt acum -ila, Isosica, Mantarosie, Ouabei, *dam 6antana, noii reprezentanti ai
"

(olu mul *l IIlea

sistemului politic. -upa venirea comunistilor la putere, ca peste tot in tara, si in 4ilistea-Gumesti s-a insatlat 0aosul. )ersona+e du ioase apar in sat $acand pro$etii despre noua era, numita in 3(el mai iu it dintre pamanteni1 3era ticalosilor" 3:n tovaras1 poreclit 2erente dupa numele unui andit legendar care se da drept notar promite credulilor 3o noua religie a inelui si a raului1, adica 3 dictatura proletariatului cu mintea in$lamata1 cum va nota prozatorul undeva. 4atul ar0aic, patriar0al, este sortit sa piara.4im olul acestei civilizatii in as$intit, Ilie Moromete, intra si el, dupa un moment de revigorare[ dragostea pentru Aica] intr-o agonie lenta, lipsita de maretie.Aara cai, estepurtat in roa a de nepotul 4ande. Isi regaseste maretia de odinioara in ultimele momente, cand, inainte sa moara, ii spune doctorului:,,'omnule, eu totdeauna am dus o viata independenta Impacarea dintre 2ata si Aiu se produce in plan oniric.Niculae isi viseaza 2atal, care se indtreapta spre poarta, $ara a-si intoarce privirea.7tunci Niculae are revelatia valorilor pe care Ilie Moromete le-a aparat cu atata indar+ire.5l va $i cel care va duce mai departe, in imaginar, lumea plina de $armec a lui Moromete. 4u aspectul scriiturii, modernitatea naratiunii consta in prezenta ,,persona&elor 7 reflector- Ilie Moromete# vol I% si /iculae #vol II% 'e asemenea, scriitorul abandoneaza viziunea omniscienta, speci$ica romanului traditional, in favoarea viziunii ,, din afara, in care naratorul auctorial urmareste derularea evenimentelor odata cu lectorul.

!=