Vovec Georgiana Magdalena

Grupa 2204 A
Cercul care se inchide
Barry Commoner

Cartea face o serioasa analiza a surselor crizelor ambientale in
S.U.A. si releva argumentat ca nu suprapopulatia superabundenta
productivitatea e!cesiva trebuie incriminate ci folosirea unei
te"nologii care urmarind numai sporirea profiturilor creaza o opozitie
intre activitatea umana si ec"ilibrul naturii.
Criza mediului ambiant este privita diferit . Unii o considera ca
fiind o banalitate politica altii arunca vina poluarii asupra cresterii
demografice unii acuza belsugul si proslavesc saracia altii acuza
agresivitatea innascuta a omului iar altii arunca vina asupra celor
invatate de om. #entru discoerirea remediilor posibile este nevoie de
intelegerea profunda a originilor acestor crize ambientale. Aceasta
intelegere trebuie sa inceapa de la insasi sursa vietii$ invelisul subtire
de aer apa si sol si razele de foc solar care scalda pamantul. %n
decursul timpului viata a evoluat formele vec"i ale acesteia
sc"imband fata #amantului vietuitoarele s&au inmultit ca numar
varietate si "abitat. Aceasta este ecosfera. #entru ca vietuitoarele sa
poata trai trebuie sa se incadreze in ecosfera. Criza mediului e un
semn ca legatura fin cizelata dintre viata si ambianta ei a inceput sa se
macine. Aceasta se datoreaza distrugerii circuitului vietii transformand
nenumaratele lui cicluri in fenomene liniare artificiale create de om.
Alte rupturi provocate de om in ciclurile ecosferei duc la aparitia
c"imicalelor to!ice apelor uzate a gramezilor de gunoaie dovedind
toate puterea noastra de a sfasia tesatura ecologica ce sustine de
milioane de ani viata pe pamant.
#entru a supravietui pe #amant trebuie sa intelegem de ce ne
ameninta aceasta prabusire.
1
'in punct de vedere biologic oamenii fac parte din sistemul
ambiental ca element a unui intreg. (a triburile primitive omul este o
parte dependenta a naturiiguvernat de legi naturale carora trebuie sa
te supui pentru a supravietui. )oi care ne numim avansati am scapat
de dependenta fata de mediul ambiant*apa curge la robinetavem
strazine incalzim si ne racorim cu a+utorul masinilor etc.,.%n goana
noastra dupa avanta+ele stiintei si te"nicii moderne ne&am prins in
plasa unei iluzii fatale aceea ca datorita masinilor nu mai suntem
dependenti de natura.

(a o analiza mai atenta se constata ca si cea mai sofisticata masinarie
*avionul cu reactie drept e!emplu, nu se poate obtine fara materialele
oferite de natura *aluminiuapacarbuneetc, .
Mediul este o masina vie enorma si foarte comple!a care
constituie un strat dinamic subtire pe suprafata #amantului si fiecare
activitate umana depinde de starea perfecta si buna functionare a
acestui mecanism. 'aca distrugem aceasta masinarie vie te"nica
noastra cea mai avansata va deveni inutila si toate sistemele
economice si politice dependente de ea se vor prabusi.
Autorul considera ca problema fundamentala o constituie
originea vietii. -iintele vii sunt alcatuite aproape e!clusiv din aceleasi
patru elemente *"idrogen o!igen carbon si azot, care formau
atmosfera initiala a #amantului. #erpetuarea vietii pe #amant este
legata de sursa permanenta de energie $ Soarele *cu a+utorul caruia se
produce fotosinteza,.
Azotul este considerat ca fiind cel mai important dintre cele
patru elemente cel care constituie un foarte important indicator al
calitatii vietii. %n continuare considera un prim semn al saraciei umane
este reducerea in "rana a continutului de azot.'in totalul de azot
e!istent pe #amant .0/ se afla in atmosfera sub forma de gaz inert
iar din restul de 20/ o buna parte se afla in sol si restul intra in
fiintele vii sub forma de compusi organici.
Scriitorul emite mai multe legi ale ecologiei $
&toate sunt legate de toate
&totul trebuie sa se duca undeva
&natura se pricepe cel mai bine
&nimic nu se capata degeaba.
2
%n continuare ne spune ca in lumea bombelor nucleare a
smogului si a apelor poluate intelegerea ambiantei implica spri+in de
la oamenii de stiinta. 'espre mediul ambiant s&a aflat in 0123 de la
Comisia pentru energia atomica a S.U.A. %n zonele indepartate ale
lumii aveau loc e!plozii nucleare e!perimemtale invaluite in secret
militar. 4oate radiatiile atomice au efecte distructive asupra fiintelor
vii si multi biologi considera caderile radioactive ca un risc pentru tot
ce e in viata. A durat o perioada lunga pana cand s&a pus capat
e!perimentarii in atmosfera a armelor nucleare de cele doua mari
puteri reprezentand prima mare victorie a oamenilor de stiinta.
5!perientele nucleare continua in terenuri subterane si se mai fac si
mai departe e!periente in natura. 'esi acest tratat nu a putut sa puna
capat cursei inarmarii nucleare a avut doua rezultate importante si in
primul rand acela ca a crutat multe vieti. Costul uman al caderilor
radioactive nu este cunoscut cu precizie. Ceea ce se cunoaste si se
recunoaste de multi este ca radiatiile genereaza pericole grave pentru
sanatatea omului. Un alt rezultat al tratatului este demonstrarea
esecului stiintific al inarmarilor nucleare. %ndiferent de rezultatul unui
razboi nuclear intre cele doua mari puteri nici una nu ar putea
supravietui catastrofei. Singura utilizare pasnica a energiei nucleare
aplicata in prezent este generarea de electricitate. Ca orice activitate
nucleara in S.U.A. si aceasta se afla sub egida A.5.C. *Comisia pentru
5nergie Atomica, care este insarcinata cu promovarea folosirii
industriale a energiei nucleare si stabileste normele de securitate
pentru constructia si e!ploatarea centralelor nucleare.
Spre deosebire de centralele electrice care folosesc
combustibil fosil centralele nucleare nu produc poluanti c"imici in
sc"imb polueaza radioactiv. %ndustria producatoare de energie are de
facut fata unui deficit cat mai mare. Speranta ca enegia nucleara va
putea sa dezvolte productia energetica fara nici un fel de restrictii se
sfarama datorita barierei te"nologice $ mediul ambiant. 5!perienta
dobandita in domeniul energiei nucleare ne spune ca orice invazie
impotriva ambiantei oricare ar fi avanta+ele obtinute are si un pret.
%mpuritatea care cea dintai a creat neplaceri si care este
cunoscuta de mult este praful. Sursele sunt cosurile de fabrici si
crematoriile de gunoi. 'in 0146 s&au instituit masuri de combatere
prin folosirea unor dispozitive de captare a pulberilor si prin
3
interzicerea arderilor in aerul liber ceea ce a dus la scaderea acestora.
Cel mai mare dezastru provocat de poluarea atmosferica este smogul
care are in componenta dio!idul de sulf gaz care provoaca mari
dificultati de respiratie. Ulterior cercetarile au scos la iveala e!istenta
o!izilor de azot care apar acolo unde aerul se incalzeste suficient.
#entru inlaturarea acestuia s&au cautat solutii cea mai evidenta fiind
reducerea emisiunilor de "idrocarburi in atmosfera. (a nivelul orasului
(os Angeles e!ista o productie foarte mare de automobile care sunt si
mari poluante. #rin urmare fabricantii cauta metode care sa reduca
gazele de esapament. Se cunosc putine lucruri despre compozitia
c"imica a prafului din orase doar circa 40/ din amestecul de
substante care alcatuiesc acest praf au fost identificate. %ntrucat multi
din poluanti intra in reactii c"imice intre ei se a+unge la concluziaca
nici nu se poate cunoaste compozitia c"imica. #oluarea atmosferica nu
considera doar un inconvenient ci si un pericol pentru sanatate.
7ealizarile te"nicii noastre sunt tot atatea esecuri ambientale.
8pusul orasului (os Angeles sub aspectul problemelor de
poluare este 'ecatur in statul %llinois oras care are cateva industrii
locale fara surse de poluare. Cu toate acestea se confrunta cu
probleme foarte mari si grave de poluare a apelor cu nitrati. Valorile
crescute se inregistrau iarna si primavara. Aceasta se datoreaza
folosirii intensive a ingrasamintelor anorganice cu azot. Aceste
ingrasaminte se utilizeaza la culturile intense de porumb din aceasta
zona. 4oate acestea reflecta efectele neasteptate ale unui important
progres te"nologic caruia i s&a permis sa afecteze semnificativ mediul
ambiant inainte ca noi sa intelegem ca pe langa rezultatele pozitive
din agricultura el va implica si un pre+udiciu adus sanatatii umane.
Cel mai izbitor e!emplu al crizei de mediu al Statelor
Unite il prezinta lacul 5rie lac care constituie o principala resursa
naturala pentru o regiune bogata. %n procesul de creere al acestor
bogatii lacul s&a sc"imbat a+ungand atat de poluat incat sistemele
biologice initiale au fost aproapoape distruse. Ca urmare a acestui
fapt marea ma+oritate a pla+elor au fost inc"ise 9 in fiecare vara mari
gramezi de alge si pesti se aduna la mal 9 apa scanteietoare candva este
acum densa de namol. Cauzele poluarii le reprezinta reziduurile
industriale deversate din marele orase industriale aceasta afectand
nivelul o!igenului din apa. Se punea intrebarea cum putea fi restabilita
4
situatia si autorul a+unge la concluzia ca lacul 5rie nu va mai reveni
niciodata la ceea ce a fost. Acesta este rezultatul agresiunii noastre
asupra lacului 5rie si am redus enorm valoarea lui pentru om.
'eteriorarea conditiilor de mediu este cauzata de actiunile
omului si are efecte foarte grave asupra condiiei umane. 5cosfera
impreuna cu resursele minerale ale pamantului constituie izvorul
tuturor bunurilor produse prin stradania omului. Ca sa se dezvolte un
om adult necesita o anumita cantitate de bunuri materiale care sa&i
asigure "rana imbracamintea adapostul mi+loacele de transport si
comunicatie ca si confortul general al e!istentei. #amantul nu trece
doar printr&o e!plozie demografica ci si printr&o e!plozie a
civilizatiei. :ogatia materiala care este esentiala in viata oamenilor si
in perpetuarea tuturor activitatilor lor este ea insasi produsa prin
activitati umane diri+ate de stiinta mediate de te"nica guvernate de un
sistem economic si e!ercitate asupra ecosferei. 'aca activitatea
economica depinde de procesele productive generate de stiinta si
te"nica nici reciproca nu este mai putin adevarata. Sistemul
economic ca si ideologia politica pe care o e!prima impune
constrangeri insemnate in ceea ce priveste dezvoltarea stiintei si
te"nicii. Una din aceste constrangeri o reprezinta banii. Cei care
acorda fondurile pot influenta cursul stiintei si te"nicii prin alegerea
sectoarelor pe care le prefera. #e masura ce se produc bunuri
materiale populatia creste numeric c"iar si in situatia in care
natalitatea se mentine cresterea este data de reducerea mortalitatii
precum si prelungirea duratei de viata.
Criza ambientala ne anunta ca s&a produs o grava
dereglare in modul in care oamenii isi folosesc "abitatul& #amantul.
Vina nu este a naturii ci a omului care produce poluare.
7evolutia stiintifica antebelica a transformat fizica si
c"imia moderna in stiinte capabile sa influenteze natura si sa creeze
pentru prima data pe #amant forme absolut noi de materie. 'e&abia
mai tarziu s&a descoperit viciul cu consecinte potential fatale din
temelia stiintifica a noilor te"nologii. Aceasta arata ca un scaun cu
doua picioare solide fizica si c"imia dar viciat de lipsa unui al
treilea biologia mediului ambiant. %n perioada analizata de autor din
punct de vedere al poluarii *014;&01;;, productia pe locuitor de
bunuri destinate satisfacerii principalelor cerinte omenesti *"rana
5
imbracaminte locuinte, nu a crescut semnificativ in unele domenii
c"iar a scazut. S&a inregistrat apoi o crestere in utilizarea energiei
electrice a combstibililor si a produselor de "artie. Cifrele arata ca de
fapt productia Americana s&a mentinut in pas cu cresterea populatiei.
Sporul total al productiei americane este cu mult mai mic decat
cresterea gradului de poluare in aceeasi perioada. Se trage conluzia ca
afirmatiile care invinuiesc de criza ambientala suprapopularea
afluenta sau ambele fenomene e!plicatia trebuie cautata in alta parte.
Ceva a mers prost in S.U.A. dupa cel de al doilea razboi
mondial caci ma+oritatea problemelor de poluarefie ca au aparut fie
ca s&au agravat mult in anii postbelici. 'e&a lungul timpului productia
nu s&a sc"imbat semnificativ in ceea ce priveste cantitatea ci s&a
sc"imbat te"nologia de productie si produsele in sine. )oua te"nologie
implica calculatoare automatizare comple!a energia nuclera si
e!pluatarea spatiului e!traterestru. Cateva din cele mai grave esecuri
ambientale se datoreaza sc"imbarilor te"nologice introduse in
agricultura intrucat aceasta este cea mai aproape de natura. Sub
raportul vanzarilor pe piata detergentii sunt una din cele mai reusite
inovatii te"nologice moderne. Aceasta mutatie te"nologica de la un
produs organic natural *sapunul, la unul sintetic nenatural
*detergentul, a agravat impactul ambiental. %ndustria te!tila ofera un
alt caz ma+or de subtituire a substantelor organice naturale cu produsi
sintetici nenaturali *inlocuirea bumbacului si a lanii cu fibrele
sintetice,. Masele plastice moderne sunt alcatuite din polimeri
nenaturali si care sunt nedegradabili biologic. 5ste alarmant sa ne
gandim la cantitatile mari de plastic produse de+a. 'ezvoltarea uriasa a
productiei de materiale organice sintetice a declansat si alte presiuni
asupra mediului ambiant. #roducerea unor substante pentru distrugerea
de daunatori afecteaza si alte organisme pe alte cai.
Atunci cand s&a inventat automobilul si motorul cu
combustie interna nimeni nu banuia ca ele vor deveni cea mai mare
sursa individuala de poluare a mediului.
Autorul a+unge la concluzia ca o relatie matematica simpla
leaga cantitatea de poluanti eliminata in mediu de trei factori$
#oluantul emis < produsul celor trei factori *populatia !
cantitatea de bunuri economice pe locuitor ! cantitatea de poluant pe
unitatea de bun economic produs,
6
Analizand calculele facute pentru productia agricola
agenti de curatire transport cu autove"icule si consum de bere a a+uns
la urmatoarea concluzie$
& cresterea demografica +ustifica intre 02&20/ din diferitele
sporuri ale cantitatii totale de poluanti9
& factorul afluenta determina 0&2/ din sporul poluarii cu
e!ceptia transportului de pasageri unde contributia acestor factori
creste la apro!imativ 40/ din total9
& factorul te"nologic este raspunzator in proportie de .0&.2/
din cantitatea totala de poluare.
#rincipala cauza a crizei de mediu care a coplesit S.U.A.
in anii din urma rezida in transformarea radicala a te"nologiilor
productive dupa cel de&al doilea razboi mondial care au inlocuit pe
cele mai putin daunatoare cu altele cu efecte intense asupra mediului.
Comunicarea dintre savanti si cetateni este e!plicatia
remarcabilului avant produs in actiunile publice pe teme ambientale
care s&au produs in S.U.A. in ultimii ani. #roblema avanta+& risc apare
in numeroase aspecte ale vietii personale$ conducerea autoturismelor
calatoria cu trenul sau avionul gasirea unui loc de munca a unei
locuinte utilizarea unui cuptor cu microunde etc. S&au facut incercari
de a se evalua raportul cantitativ dintre avanta+ele si riscurile derivand
din activitati de+a acceptate de public. Concluziile au fost ca daca
valoarea avanta+ului este mica si riscul acceptabil este relativ redus9
crescand valoarea creste si riscul acceptabil dar intr&o alura foarte
pronuntata in raport cu marirea valorii.
4ema mediului ambiant a devenit o tema de dezbateri
internationale.
%n decursul intregei sale istorii omenirea s&a straduit sa
faca fata conflictelor nascute inauntrul familiei omenesti. 8amenii au
invatat cum sa rezolve aceste conflicte prin creearea de noi relatii
sociale si nu prin nimicirea partii slabe de catre cea puternica.
7azboiul este in acest sens in mi+loc de solutionare a acestei
probleme printr&un proces biologic = moartea. Concluzia cea mai
importanta ce ar trebui sa o tragem atat din criza mediului ambiant cat
si din problema demografica este sa ne pastram mostenirea naturala si
propria noastra umanitate.
7
#reocuparile ecologului se intind de la stiintele fizicii
trecand prin biologie pana la inginerie te"nologie si demografie si
ating c"iar si domenii ale economiei si economiei politice. 'atorita
caracterului urgent al situatiei economistul si ecologistul sunt obligati
sa&si asume riscul de a depasi granitele propriilor lor discipline astfel
incat fiecare dintre ei sa foloseasca cunostintele celuilalt cautand in
ele legaturi intre criza ambientala si procesele sociale.
Criza mediului ambiant ne arata ca pentru a supravietui
trebuie sa asezam considerentele economice deasupra celor economice
si politice.
%n aceasta carte autorul a e!aminat relatiile e!istente
intre criza mediului ambiant si sistemele pe care acesta le afecteaza.
Cartea arata dupa parerea autorului ca logica ecologiei clarifica in
mare masura multe din dificultatile pe care le intampina globul
terestru si populatia sa. %ntelegerea crizei ambientale ne a+uta sa
sesizam necesitatea unor sc"imbari sociale care sa aduca totodata si
rezolvarea acestei crize. #entru a pune logica mediului ambiant in
contact cu lumea reala trebuie sa o raportam la fortele sociale
politice si economice globale care determina atat viata noastra
cotidiana cat si cursul istoriei.
#retutindeni in lume e!ista dovezile unui profund esec in
stradania de a folosi competenta bogatia si energia aflate la dispozitia
omului spre binele ma!im al omenirii. Criza ambientala este o
ilustrare semnificativa a acestui esec. 'e aceea reformele necesare in
productie pot fi infaptuite fara a se reduce mult nivelul actual al
bunurilor folositoare de care poate dispune individul si in acelasi timp
calitatea vietii poate fi mult imbunatatita prin combaterea poluarii.
#entru a solutiona criza ambientala va trebui sa se renunte la lu!ul de
a tolera saracia discriminarea rasiala si razboiul.
Viata asa cum a aparut ea mai intai pe #amant se
anga+ase pe o cale liniara spre autodistrugere. 5a a fost salvata de la
autopieire prin aparitia unei forme noi care reconvertea deseurile
organismelor primitive in materie organica proaspata. #rimele
organisme cu fotosinteza au sc"imbat cursul liniar al vietii in intaiul
mare ciclu ecologic de pe pamant. %nc"izand cercul ele au realizat
ceea ce nici un organism viu nu poate infaptui singur = supravietuirea.
8
8amenii s&au smuls din cercul vietii imbolditi nu de nevoi
biologice ci de organizarea sociala pe care au nascocit&o pentru a
nascoci natura. 7ezultatul final este criza mediului ambiant o criza a
supravietuirii.



9