Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de tiine Economice Sibiu

Specializarea Contabilitate i Informatic de Gestiune
nvmnt zi
PROIECT
La disciplina Management financiar

Coordonator:
ProfUnivdr!"C #oan Bogdan $utor:
%oea !iana
&'()
(
Universitatea Lucian Blaga
Facultatea de tiine Economice Sibiu
Specializarea Contabilitate i Informatic de Gestiune
nvmnt zi
Proiect
La disciplina Management financiar
Metoda scoring i rolul ei n managementul modern
Coordonator:
ProfUnivdr!"C #oan Bogdan $utor:
%oea !iana
&'()
&
!"i analiza permanent rezultatele# este modalitatea cea mai buna de a progresa
Peter Drucker

)
Cuprins
Introducere ***************************+
Capitolul I
,oiuni generale ale managementului financiar-
(( !efiniia. obiectivul. atribuia /i funiile **************-
(& !eci0ia financiara1 actul fundamental al managementului financiar al
2ntre3rinderii4
(&( 5i3ologia deci0iilor financiare la nivel microeconomic ******4
(&& Categorii de 3artici3anti 67Sta8e9olders7: im3licati 2n fundamentarea
deci0iilor financiare ale 2ntre3rinderii*****************((
Capitolul II
;etoda scoring /i rolul ei 2n managementul modern*(&
&( Ce este metoda scoring 6scorurilor: **************(&
&& ;odelul $ltman ()
&) ;odelul Conan /i "older(+
&< Puncta=ul 7>7 al lui 5affler(-
&+ ;etoda ?ves Collongues********************(-
Capitolul III
Conclu0ii. o3inii. soluii (@
Biliogra!ie selecti"#(4
Cu"inte c$eie (A
Lista !ormelor gra!ice &'
<
Introducere
Bn o3inia mea. teoria financiarC cunoa/te o mulime de definiii a activitCii /i a
managementului financiar. financiare ca /tiina $ctivitatea financiarC este un 3unct de tangenC
2ntre sursele de mi=loc ale intre3rinderii /i utili0area lor
$ctivitatea financiarC cu3rinde 3rocesul de elaborare /i im3lementare a deci0iilor
financiare 2n cadrul 2ntre3rinderii
;anagementul financiar 3oate fi 3rivit ca un ansamblu de mCsuri /i activitCti 2n cadrul
unei organi0aii /i care 2n conformitate cu obiectivele 3use contribuie la diri=area fluDurilor
financiare ;anagementul financiar 2n cadrul 2ntre3rinderii este res3onsabil de obinerea /i
utili0area fondurilor bCne/ti de o maniera care sC ducC la maDimi0area valorii firmei #ar
3rinci3alul indicator al succesului 2ntre3rinderii este maDimi0area continuC a valorii
2ntre3rinderii /i im3licit a avuiei 3ro3rietarilor ei $ltfel s3us aceasta 3ractic include toate
activitCile 2ndre3tate s3re gestiunea cu finanele. determinate de sco3urile /i structura
2ntre3rinderii Eolul gestiunii financiare este de a fi un intermediar 2ntre firmC /i 3ieele de
ca3ital. unde se aflC 3rinci3alele surse de bani. de a asigura continuitatea activitCilor firmei
Festiunea financiarC asigurC 3rocurarea banilor necesari de 3e 3ieele de ca3ital. diri=ea0C
3rocesul de investire a acestor bani 2n active 3e termen lung /i curente. care a3oi generea0C
fluDuri 3o0itive de bani care trebuie sC asigure rambursarea 2m3rumuturilor. 3lata dividendelor /i
dobGn0ilor. /i sursele necesare 3entru de0voltare
!omeniul de studiu al managementului financiar cu3rinde 3rinci3alele teorii ale
finanelor moderne. com3artimentele analitice ale contabilitatii 6anali0a starii financiare a
2ntre3rinderii. anali0a /i gestiunea creanelor etc: /i com3artimente ale teoriei gestiunii
cor3oraiilor
;anagementul financiar se 3re0intC ca o sinte0C a finanelor. managementului firmei /i
contabilitCii ;anagementul financiar in cadrul 2ntre3rinderii se ba0ea0C 3e diri=area activelor /i
3asivelor 2ntre3rinderii
!eosebim gestiunea financiarC. 3e termen scurt. a activelor /i 3asivelor curente /i
gestiunea financiarC 3e termen mediu /i lung. a activelor /i 3asivelor 3ermanente Festiunea
financiarC 3e termen scurt are ca obiectiv asigurarea ec9ilibrului financiar 2ntre nevoile de active
curente /i sursele 3entru finanare 6interne sau atrase. 3ro3rii sau 2m3rumutate: Festiunea
financiarC 3e termen scurt urmCre/te o3timi0area gestiunii stocurilor. creanelor comerciale. a
investiiilor financiare 3e termen scurt. a numerarului 2n vederea cre/terii gradului lor de
rentabilitate /i de lic9iditate. 2n condiii de minimi0are a riscului !e asemenea. se urmCre/te
3rolongarea scadentelor la datoriile curente /i reducerea costului 2m3rumuturilor 3rin arbitra=ul
2ntre mai multe surse de 2m3rumut: bancar. comercial. de factoring etc
;anagementul financiar este res3onsabil de 3olitica 2ntre3rinderii 2n ) domenii:
( Politica de investiii a unei firme este determinatC de com3ortamentul ei /i de strategiile
investiionale ado3tate $ceastC 3oliticC este res3onsabilC de formarea 3otenialului de active a
2ntre3rinderii
& Politica de finanare nu 3oate fi 3rivitC se3arat fatC de 3olitica de investire !acC 2n 3rimul ca0
avem de a face cu 3otenialul de active a 2ntre3rinderii. a3oi 2n ca0ul 3oliticii de finanare
2ntre3rinderea trebuie sC1/i elabore0e strategia de asigurare a surselor necesare crearii acestui
3otential
+
) Politica de dividend 3rive/te deci0ia 3ro3rietarilor 2ntre3rinderii de a distribui dividende sau
de a le reinvesti 2n de0voltarea 2ntre3rinderii
Capitolul I
%o&iuni generale ale managementului !inanciar
Managementul este unul dintre factorii
esentiali care e$plic de ce o ar este
bogat sau srac%
Ric$ard 'armer

()( De!ini&ia. oiecti"ul* atriu&ia i !un&iile managementului !inanciar
Bn conditiile economiei de 3iata. eficienta unei 2ntre3rinderi de3inde 2ntr1o 3ro3ortie
covGrsitoare de ca3acitatea managerilor de a 2ntelege si a3lica 3rinci3iile. metodele si te9nicile
moderne de management Calitatea actului de management este o conditie vitala 3entru ca
firmele sa obtina avanta=e com3etitive si sa re0iste 2n mecanismele concurentiale $firmatia
anterioara este cu atGt mai im3ortanta cu cGt. 2n ultimii ani. s1a demonstrat ca factorul 3rinci3al al
falimentului unei 2ntre3rinderi 2l re3re0inta incom3etenta managerilor si greselile de conducere
datorate unor erori 2n materie deci0ionala Bntr1o anali0a structurala. acest factor detine o 3ondere
de -'H. fiind urmat la mare distanta de evolutia nefavorabila a 3ietei 6cu o 3ondere de &'H:.
fenomene naturale. incendii. calamitati. cutremure 6cu o 3ondere de ('H: si alte cau0e 6('H:
$vGnd 2n vedere ca falimentul a3are ca urmare a im3osibilitatii 2ntre3rinderii de a1si
onora obligatiile de 3lata si este determinat de li3sa de lic9iditati. 3utem sustine
ca managementul activitatii financiare este cau0a succesului sau esecului 2ntre3rin0atorilor
$sadar. conducerea 3rin finante a unei 2ntre3rinderi vine 2n s3ri=inul fundamentarii 3oliticii
financiare la nivel microeconomic. concreti0Gndu1se 2ntr1o multitudine de deci0ii financiare. cu
im3act asu3ra 3erformantelor financiare Bn aceste conditii. 2ntre3rinderea a3are ca un centru
autonom de deci0ie care detine 3utere economico1financiara
7EDistenta unei structuri de 3utere1 afirma P Conso1 constituie su3ortul 3rocedurii
interne de luare a deci0iilor Fradul de rationalitate al deci0iei de3inde de rolul oamenilor si de
sistemul de valori la care acestia acce3ta sa adere7
,otiunea de 3utere este fundamentala 3entru 2ntelegerea 3rocesului deci0ional. iar
argumentele care 3ledea0a 3entru conservarea si s3orirea acesteia sunt. 3rin eDcelenta. de
natura financiara
Prin urmare. din multitudinea formelor de management. un rol fundamental a dobGndit
managementul financiar care. 2n conteDtul actual al Uniunii Euro3ene. trebuie sa contribuie la
formarea unei noi mentalitati des3re afaceri si la s3orirea com3etitivitatii $stfel. la summit1ul
organi0at la Barcelona 2n 3rimavara anului &''&. s1a a=uns la conclu0ia ca 3rocesul de integrare
euro3eana trebuie sa se ba0e0e. nu numai 3e marile concerne. ci si 3e 2ntre3rinderile mici
si mi=locii $cestea din urma. 3rintr1un management financiar adecvat. au rolul de a reinstaura
2ncrederea investitorilor si consumatorilor si. im3licit. de a relansa initiativa si activitatea
economica 2n s3atiul comunitar
$sadar. indiferent de marimea si forma de 3ro3rietate a 2ntre3rinderii. managementul
financiar 2si asuma 2n cea mai mare 3arte ras3underea 3entru 3olitica financiara ado3tata la nivel
-
microeconomic care urmea0a a se a3lica 2n vederea atingerii obiectivelor urmarite de 3ro3rietarii
siIsau administratorii resurselor financiare !in acest motiv. multitudinea definitiilor 2ntGlnite 2n
literatura de s3ecialitate. identifica managementul financiar cu domeniul care se ocu3a
cu fundamentarea deci0iilor financiare la nivelul 2ntre3rinderii ;anagementul financiar
re3re0inta un ansamblu de 3rinci3ii. metode. te9nici. instrumente si actiuni 3rin intermediul
carora se fundamentea0a deci0iile financiare 2n conteDtul reali0arii unor obiective
organi0ationale. formulate 3rintr1o strategie de firma
Bn ca0ul managementului financiar. obiectivul sau general este de a
asigura eficienta constituirii si utili0arii ca3italului. reali0Gnd 3e aceasta cale su3ortul financiar
maDimi0arii valorii de 3iata a firmei si im3licit. cresterea averii actionarilor Bn ra3ort cu acest
obiectiv. unii autori definesc managementul financiar si 2ntr1o forma sim3lificata. focali0Gndu1l
numai 3e conducerea eficienta a 3rocesului de alocare corecta si 3rofitabila a resurselor
$3reciem ca o asemenea 3rivire restrictiva asu3ra 3roblematicii managementului
financiar constienti0ea0a im3ortanta fundamentarii deci0iei de investitii. abordata adesea cu
sintagma 7alocarea ca3italului7 67ca3ital budgeting7:. dar minimi0ea0a 3roblematica stabilirii
structurii financiare si determinarii costului ca3italului Jr. ca3italul re3re0inta un factor
im3ortant de 3roductie. dar este o resursa limitata. se 3rocura de 3e 3iata financiara la un
anumit cost $cest efort financiar face obiectul fundamentarii deci0iilor de investitii si de
finantare. devine im3licit. limita minima a randamentului financiar scontat cu care trebuie
valorificate activele firmei si se 2nscrie 2n 3reocu3arile managerilor financiari
Se 3oate a3recia ca deci0ia financiara devine actul fundamental al managementului
financiar. fiind re0ultatul unui 3roces rational de alegere constienta din mai multe variante
3osibile. a unei solutii considerate o3time 2n 3lanul activitatilor si o3eratiunilor financiare
Fundamentarea corecta a deci0iilor financiare nu este 3osibila fara o anali0a financiara 3realabila
al carei obiectiv consta 2n diagnosticarea starii de 3erformanta financiara a 2ntre3rinderii la
2nc9eierea eDercitiului Ea 2si 3ro3une sa stabileasca 3unctele tari si 3unctele slabe ale activitatii
financiare. 2n vederea fundamentarii unei noi strategii manageriale de mentinere si eD3ansiune
2ntr1un mediu concurential !e asemenea. anali0a financiara face obiectul 3reocu3arilor eDterne
ale 3artenerilor economici si financiar1bancari 3entru fundamentarea unor 3osibile actiuni de
coo3erare cu res3ectiva 2ntre3rindere Bn fine. 7bugetarea7 oricarei actiuni a 2ntre3rinderii.
atragerea de ca3italuri eDterne 63ro3rii si 2m3rumutate:. 3astrarea si eDtinderea segmentelor de
3iata gasesc 2n anali0a financiara o ba0a de fundamentare ca 3remisa esentiala 2n efectuarea unei
=udecati 3rofesionale si ado3tarii de deci0ii financiare o3time
$sadar. anali0a financiara
&
este integrata 2n activitatea de conducere a 2ntre3rinderii si
ofera cele mai bune solutii 3entru fundamentarea deci0iilor financiare
Calitatea deci0iilor financiare ado3tate va eDercita un im3act direct asu3ra gestiunii
financiare care re3re0inta 7ansamblul actiunilor de administrare 6gos3odarire1 nn: a resurselor
banesti ale 2ntre3rinderii7
'
Bn linii mari 3utem distinge o gestiune financiara 3e termen scurt 6 a
activelor si 3asivelor circulante de tre0orerie. locali0ate 2n 3artea de =os a bilantului: si o gestiune
financiara 3e termen mediu si lung 6a activelor si 3asivelor 3ermanente. situate 2n 3artea de sus a
bilantului:
Festiunea financiara 3e termen scurt are ca obiectiv asigurarea ec9ilibrului financiar 2ntre
nevoile de ca3italuri circulante si de tre0orerie. 3e de o 3arte si sursele de ca3italuri atrase
tem3orar 6inclusiv creditele de tre0orerie si de scont:. 3e de alta 3arte Festiunea financiara 3e
termen lung are ca obiectiv alegerea unei strategii financiare de crestere si consolidare a valorii
2ntre3rinderii
J vi0iune de ansamblu asu3ra interrelatiilor dintre anali0a financiara. deci0iile financiare
si gestiunea financiara este 3re0entata 2n Figura nr (
( Isfanescu, A.; Stanescu, C.; Baicusi, A. - Analiza economico-financiara; editura Economica; Bucuresti; editia a doua;
1999; p. 10.
& Stancu, I. - Gestiunea financiara; editura Economica; editia a II a; 1994; p. 27.
@
Figura nr (
(& Deci+ia !inanciara, actul !undamental al managementului !inanciar al ntreprinderii
()-)() Tipologia deci+iilor !inanciare la ni"el microeconomic
Pentru a1si 2nde3lini misiunea la nivel microeconomic. managementul financiar se ba0ea0a
3e un ansamblu diversificat de deci0ii financiare $cestea re3re0inta 3rodusul final al 3rocesului
de conducere 2nfa3tuit 2n 3lanul actiunilor financiare ale 2ntre3rinderii si se iau 2n functie de
situatiile concrete care a3ar 2n 3lanul vietii cotidiene !eci0ia financiara necesita un efort de
gGndire din 3artea managerilor cu astfel de res3onsabilitati. 3entru a alege cea mai buna varianta
de actiune din mai multe 3osibile
Karietatea situatiilor care sunt luate si a3licate generea0a o multitudine de deci0ii financiare.
iar clasificarea acestora 3oate fi facuta du3a mai multe criterii Bn o3inia noastra. consideram ca
merita sa insistam asu3ra a doua criterii de ba0a. care 3un 2n evidenta cele mai re3re0entative
deci0ii financiare ale 2ntre3rinderii. astfel:
a: du3a natura obiectivelor urmarite 6ori0ontul de tim3 vi0at: se disting trei categorii de
deci0ii financiare: deci0ii strategice. deci0ii tactice. deci0ii o3erationale 6a se vedea 5abel nr
(:
(
:
Tipul deciziei
financiare
Incidenta Numarul informatiilor
necesare
Luarea deciziei
Strateica
termen lung ridicat lenta
)actica termen mediu limitat lenta
*perationala termen scurt limitat ra3ida
5abel nr(
!eci0iile strategice se ra3ortea0a la anga=area unor obiective de mare am3loare. avGnd un
continut com3leD si un rol determinant 2n evolutia 2ntre3rinderii Ele stabilesc coordonatele
ma=ore ale strategiei financiare 3romovate 3e termen lung Bn unele o3ini se considera ca de
aceste deci0ii de3inde su3ravietuirea 2ntre3rinderii Este vorba. de eDem3lu. de introducerea unui
nou 3rodus. de o investitie costisitoare sau de o eDtindere 2n eDterior 3rin ac9i0itia unei alte
societati Luarea unei asemenea deci0ii cere o anali0a com3leta a 2ntre3rinderii si a mediului sau
) A!are, "#; $a!ar%, &. s.a. - Gestiune si analiza financiara; editura Economica; 2002; p. 1'
$nali0a financiarC
!iagnostic financiar
6identificarea
3unctelor slabe ale
gestiunii financiare:
$do3tarea deci0iilor
financiare
EDecutia
deci0iilor
financiare
6aciune:
Starea D a
unui obiectiv
L la
momentul
5o6gestiunea
financiarC a
eDerciiului
financiar la
momentul
5o:
Starea D a
unui obiectiv
L la
momentul
5(6gestiunea
financiarC a
eDerciiului
financiar la
momentul
5(:
4
3entru limitarea riscului de eroare Procesul deci0ional este 2n acest ca0 lung si face a3el la
numeroase te9nici 3osibile 6studii de 3iata. 3lanuri de finantare. anali0a rentabilitatii
investitiilor:
J strategie reusita trebuie sa armoni0e0e Mn mod creator o3ortunitatile 3ietei cu
3osibilitatile societatii. etaloanele de valoare cu obligatiileJ3ortunitatile 3ietei determina ceea
ce com3ania ar 3utea 3roduce. iar identificarea lor necesita o evaluare meticuloasa a oca0iilor si
3ericolelor Mn afaceri Posibilitatile societatii se refera la ceea ce com3ania 3oate 3roduce. iar
cunoasterea lor im3lica o anali0a a 3unctelor tari si slabe ale firmei din 3unct de vedere te9nic.
financiar. uman etc Etaloanele valorice ale societatii reflecta ceea ce com3ania doreste sa
3roduca din 3unct de vedere al valorii si as3iratiilor 3rinci3alilor factori de deci0ie si al culturii
sale La rGndul lor. obligatiile societatii determina ceea ce com3ania ar trebui sa 3roduca din
3unct de vedere al res3onsabilitatilor non1economice. cu sco3ul de a ras3unde aste3tarilor
sociale
!eci0iile tactice cores3und reali0arii o3eratiunilor financiare curente. sunt subordonate
deci0iilor strategice. re3re0entGnd continuarea logica a acestora. 3e care le vor detalia si
segmenta Ele sunt mai numeroase. dar mai sim3le 3rin continut si mai 3recis conturate Este
vorba de eDem3lu. de 2ntocmirea bugetelor sau de 3olitica de a3rovi0ionare $ceste deci0ii cer
informatii limitate. dar care ramGn im3ortante
!eci0iile o3erationale sunt cele mai numeroase Este vorba de re0olvarea unei 3robleme
de o3rire a 3roductiei. ca urmare a defectarii unui utila= sau a unor disfunctionalitati 2n
a3rovi0ionare care a generat o ru3tura de stocuri $semenea deci0ii solicita un numar redus de
informatii. dar au o im3ortanta deosebita. 2ntrucGt de ra3iditatea cu care se ado3ta. de3ind
eficacitatea si 3roductivitatea 2ntre3rinderii
b: du3a natura activitatilor care generea0a fluDurile financiare. deci0iile financiare
sunt de trei ti3uri:
1 deci0ii de investitii. cu influenta directa asu3ra structurii activelor 2ntre3rinderii. deci asu3ra
gradului lor de lic9iditateN
1 deci0ii de finantare care determina structura 3asivului si eDercita modificari 2n gradul de
eDigibilitate al 3asivelor si 2n costul ca3italuluiN
1 deci0ii de re3arti0are a 3rofitului care influentea0a modalitatile de re3arti0are a dividendelor.
eDercitGnd im3licatii directe asu3ra investitiilor si autofinantarii
+ecizia de investitii 3oate fi considerata una dintre cele mai im3ortante deci0ii
luate de catre managerii financiari. daca nu c9iar cea mai im3ortanta !e corecta fundamentare a
deci0iei de investitii de3ind afirmarea 2n mediul de afaceri a 2ntre3rinderii si cresterea cotei sale
de 3iata !eci0ia de investitii abordea0a 3roblematica alocarii ca3italului 3entru active fi0ice sau
active financiareN locul central revine activelor imobili0ate. dobGndite ca re0ultat al investitiilor
de ca3ital Prin aceasta deci0ie. resursele banesti de care dis3une 2ntre3rinderea. sunt alocate
eficient 3entru ac9i0itionarea. construirea. moderni0area activelor fiDe si acumularea de stocuri
materiale etc. 2n volumul si structura adecvata functionarii ei la 3arametri cGt mai 2nalti !e
asemenea. lic9iditatile di3onibile se 3ot 3lasa res3ectGnd cerintele eficientei. 3e 3iata de ca3ital.
3entru a ac9i0itiona active financiare #ndiferent de variantele alese. deci0ia de investitii trebuie
sa se subordone0e 2nde3linirii obiectivelor 3e termen mediu si lung stabilite 3rin 3olitica
generala a 2ntre3rinderii
+ecizia de finantare urmareste alegerea structurii de finantare a 2ntre3rinderii
anali0Gnd 3e criterii de o3tim. costul fiecarei surse de ca3ital Bn cadrul sau se o3tea0a asu3ra
3ro3ortiilor ce revin ca3italului 3ro3riu. res3ectiv ca3italului 2m3rumutat !e asemenea. trebuie
luata 2n considerare si 3osibilitatea atragerii tem3orare a unor resurse banesti ce a3artin altor
3ersoane 6fi0ice. =uridice. stat: cu care 2ntre3rinderea 2ntretine relatii financiare Bn acest conteDt.
se o3tea0a asu3ra limitelor emisiunii de actiuni si ale distribuirii 3rofitului 3entru autofinantare
3e de o 3arte si a celor ale 2ndatorarii. 3e de alta 3arte. tinGnd cont de diversitatea surselor de
finantare
A
!eci0ia de finantare la nivel microeconomic este influentata 2ntr1o maniera semnificativa
de modul 2n care functionea0a mecanismele economice la nivel regional. national si c9iar
mondial La rGndul sau. decizia de repartizare a profitului marc9ea0a finalitatea 3rocesului de
management financiar si consta firesc 2n distribuirea de dividende $ceasta deci0ie se
concreti0ea0a. 2n esenta. 3rin o3tiunile 2ntre3rinderii 2ntre reinvestirea 3artiala sau integrala a
3rofitului net siIsau distribuirea acestui 3rofit sub forma de dividende catre actionari !eci0ia
3rivind dividendele are un caracter controversat. fiind influentata de fiscalitate. nivelul ratei
dobGn0ii. 3retul actiunilor emise etc Bn 3lus. ea trebuie sa armoni0e0e dorinta fireasca a
actionarilor de a cGstiga bani 2n 3re0ent. cu aceea de a se asigura o de0voltare durabila a firmei 2n
viitor
Bn afara acestor deci0ii financiare. 2n sistemul deci0ional se regasesc si altele. structurate
conform obiectivelor urmarite si configuratiei ierar9ice manageriale si 3re0entate succint
2n 5abelul nr &:
,rcrt Criterii de
clasificare
5i3 de deci0ie 5rasaturi
&% Frecventa cu care
se ado3ta
deci0ii 3eriodice
se ado3ta la intervale neregulate de
tim3
sunt fificil de antici3at
de3ind eDclusiv de 3otentialul
deci0ional al decidentului
deci0ii unice au caracter eDce3tional
nu se re3eta 2n viitorul a3ro3iat
'% Posibilitatea de
antici3are
deci0ii antici3ate se cunoaste 3erioada ado3tarii si
3rinci3alele elemente im3licite. cu
mult tim3 2nainte
deci0ii im3revi0ibile
3erioada ado3tarii si 3rinci3alele
elemente im3licate se cunosc cu 3utin
tim3 2nainte
calitatea deci0iilor de3inde de initiativa
si ca3acitatea decidentului
(% $m3loarea sferei
deci0ionale a
decidentului
deci0ii integrale
au caracter curent
se ado3ta din initiativa decidentului
fara avi0ul esalonului ierar9ic su3erior
deci0ii avi0ate
necesita avi0ul esalonului ierar9ic
su3erior
sunt de ti3ul deci0iilor strategice si
tactice
,% Sfera de cu3rindere
a decidentului
deci0ii 3artici3ative
sunt ado3tate de organele de
management 3artici3ativ
consuma mult tim3
sunt de ti3ul deci0iilor strategice si
tactice
deci0ii individuale se ado3ta de catre un singur cadru de
conducere
se ba0ea0a 3e eD3erinta si ca3acitatea
deci0ionala a managerului financiar
res3ectiv
5abel nr &
('
()-)-) Categorii de participanti ./0take$olders/1 implicati n !undamentarea deci+iilor
!inanciare ale ntreprinderii
!eci0iile financiare care formea0a continutul managementului financiar al 2ntre3rinderii
3ot fi re3re0entate sub forma unui circuit financiar. du3a cum se observa 2n Figura nr &:
,
Figura nr &
Conform Figurii nr&. circuitul financiar re0ultat 3rin eDecutia Mntr1o maniera concertata a
celor trei deci0ii financiare de ba0a ale 2ntre3rinderii 6investitii. finantare. dividende: 3resu3une
derularea urmatoarelor fa0e si anume:
2ntr1o 3rima fa0a 6(:. agentii economici care dis3un de lic9iditati acorda
2ntre3rinderilor fondurile necesare reali0arii o3eratiunilor de investitii $stfel. a3are o
confruntare 2ntre cererea de lic9iditati a 2ntre3rinderii si oferta de lic9iditati a detinatorilor de
ca3italuri Ca urmare. 2ntre3rinderea emite titluri 6active financiare: care sunt. fie titluri de
3ro3rietate 6actiuni:. fie titluri de creanta Piata de ca3ital re0ulta din confruntarea ofertei cu
cererea de titluri financiareJ3eratiunile de colectare a ca3italurilor constituie o3eratiuni de
finantare 6finantare eDterna:N
2n fa0a a doua 6&:. conducatorii 2ntre3rinderii aloca fondurile 3rocurate 2n
ac9i0itionarea de active. deci0ie care generea0a fluDuri de investitii $ctivele ac9i0itionate
constau. fie 2n active industriale sau comerciale. fie 2n active financiare emise de alte
2ntre3rinderi sau institutii financiare Bntre3rinderea 3oate ulterior sa cede0e activele ac9i0itionate
si 3rimeste. 2n contra3artida. un fluD de lic9iditatiN acesta este un flu$ de dezinvestire 6&b:N
investitia 2n active industriale si comerciale este efectuata 2n vederea reali0arii ulterioare
de fluDuri de lic9iditati 6): 3rovenind din o3eratiile de eD3loatare 6a3rovi0ionare. 3roductie.
desfacere:. care im3lica ac9i0itia sau crearea de active de eD3loatare 6stocuri. creante. clienti.
etc: $ceste active sunt finantate 3artial 3rin creditul obtinut de la furni0ori FluDurile de
lic9iditati re0ultate din o3eratiile de eD3loatare sunt com3letate de fluDurile determinate de
activele financiare 6titluri de 3artici3are. titluri de 3lasament:N
fluDurile de lic9iditati din eD3loatare. ma=orate eventual cu fluDurile determinate de
activele financiare si de o3eratiile de de0investire si diminuate de 3relevarile fiscale. 3ot fi
utili0ate 2n trei directii:
1 rambursarea creditelor si 3lata dobGn0ii 6<a:N
1 3lata dividendelor catre actionari 6<a:N
1 reinvestirea 2n 2ntre3rindere 6<b:
J3eratiile de remunerare 6sub forma de dobGnda: si de rambursare tin de categoria
o3eratiilor de finantare. 2ntrucGt ele re0ulta din deci0iile de colectare de ca3italuri J3eratia de
reinvestire a fluDurilor constituie. 2n acelasi tim3. o o3eratie de finantare 6finantare interna sau
autofinantare:
< (asi)e, I. Gestiunea financiar a -intreprinderii# Editura: !idacticC /i PedagogicC. Bucure/ti. (AAA. 3ag ()@
((
Bn derularea o3eratiunilor financiare s3ecifice unui circuit financiar intervin urmatorii
3artici3anti. cu rol direct sau indirect. 2n fundamentarea deci0iilor financiare ale 2ntre3rinderii:
actionarii. conducatorii. creditorii. statul
Capitolul II
Metoda scoring i rolul ei n managementul modern
Managementul este arta artelor intru"cat are in
vedere diri.area talentelor oamenilor
2ean 0er"an 0c$reier
-)( Ce este metoda scoring .scorurilor1
$nali0a multivariabil* 3resu3une utili0area unor date cantitative 3rivind situa+ia
com3aniei. 3entru a reali0a un 3uncta= financiar. 2n vederea a3recierii financiare generale
Cea mai utili0at* metod* de c*tre mediile bancare , i financiare 3entru 3ro3riile evalu*ri
de credite este metoda 7 scorurilor 7. ba0at* 3e modelul 7 > 7. care 3ermite 3o0i+ionarea ra3id* a
riscului de faliment 3e care 2l re3re0int* beneficiarii de credite $ceast* metod* constituie un
instrument de detectare a riscului de faliment 3entru o societate comercial*. res3ectiv care este
3robabilitatea ca aceasta s* fie 2ntre3rindere normal*
Scorul 7>7 a3are ca o func+ie linear* de mai multe variabile 6rate limitate ca num*r:
caracteri0ate de coeficien+i de 3onderare determina+i 3rin metoda celor mai mici 3*trate. 2n urma
observa+iilor asu3ra 2ntre3rinderilor re3re0entative ,i gru3ate de la 2nce3ut 2n 7s*n*toase7 ,i
7deficitare7
Preocu3*rile de elaborare a unor metode de 3redic+ie a acestui risc 3ornesc de la o
gru3are de rate strGns corelate cu starea de s*n*tate a societ*+ilor comerciale. urm*rind
determinarea unei func+ii care s* 3ermit* estimarea 3robabilit*+ii c* o societate comercial* s*
2nregistre0e 3ierderi ,i 2n consecin+* s* fie 2n im3osibilitatea de a1,i onora clien+ii ,i b*ncile
care i1au acordat credite
S3eciali,ti au a=uns la conclu0ia c * 3uncta=ul > 3oate fi considerat ca 3arte a unei
evalu*ri generale iar anali0a ar trebui su3limentat* cu 3re0entarea critic* a urm*toarelor
elemente: activitate de conducere. administrarea financiar*. ra3oartele de audit ,i de eD3erti0*
financiar* ,i contabil*. rela+iile cu creditorii. declara+iile 3resei. modificare 3re+ului ac+iunilor.
condi+iile 2n care se desf*,oar* activitatea ,i gradul de satisfac+ie al anga=a+ilor
;etodele bancare de evaluare a riscului de faliment urm*resc detectarea 3rimelor semne
de 3ericol ,i de deteriorare 3oten+ial* a activit*+ii societ*+ii $cestea se refer* la: mutarea
recent* a contului la alt* banc*. de3*,irea limitelor de creditare f*r* eD3lica+ii satisf*c*toare.
neres3ectarea ra3ortului datorieIca3ital 3ro3riu. furni0area cu 2ntGr0iere a informa+iilor
financiare. sc9imb*ri de management Sunt concludente 2n acela,i sens 3rotestul efectelor de
comer+. emiterea de cecuri f*r* aco3erire. ,i foarte multe refu0uri de 3lat*
Bn teoria economic* au fost elaborate o serie de modele ba0ate 3e metoda scorurilor. cele
mai cunoscute fiind modelul $ltman. modelul Conan ,i "older. modelul B*ncii Fran+ei
(&
-)- Modelul 3ltman
/
;etoda cel mai des folosit* se ba0ea0 * 3e modelul > de0voltat 2n SU$ 2n (A-4 de
3rofesorul $ltman $cest model a folosit informa+ii. 2n urma studierii unui larg e,antion de
com3anii. atGt din rGndul celor care au dat faliment. cGt ,i a celor care au su3ravie+uit. toate fiind
din domeniul manufacturier El afirm* c* anali0a ba0at* 3e mai multe variabile cu a=utorul a +
indicatori 3ermite 3revederea a @+H din falimente cu & ani 2nainte de 3roducerea acestora
Bn de0voltarea modelului s*u. $ltman a selectat un gru3 de )) de com3anii din cele cu
3robleme financiare. criteriul de selec+ ie fiind ti3ul activit*+ii 2ntre3rinderii industriale ;*rimea
activului se situa 2ntre '@ mii US! ,i &+A mii US!. iar 3erioada avut* 2n vedere a fost (A<-1
(A-+ 6&' de ani: Fru3ul 2ntre3rinderilor s*n* toase a fost selectat du3* 3rinci3iul similitudinii.
fiec*rei 2ntre3rinderi falimentare cores3un0Gndu1i o firm* s*n*toas* !in lista ini+ial* de &&
indicatori. autorul re+ine + care au semnifica+ia cea mai ridicat*
;odelul $ltman include ca factor 3rimordial 3rofitabilitatea activului. 3onderat cu o
valoare a3ro3iat* de a celorlal+ i 3atru indicatori 2m3reun* $nali,tii au 2ncercat sa de0volte
ca3acitatea de 3revi0iune a modelului original 5affler. 2n Euro3a de Kest. 3recum ,i Oa9 ,i
Oilloug au creat modele > de anali0*. cu o ca3acitate s3orit* de 3revi0iune
Bn $nglia. 5affler a ob+inut urm*torul model:
>P C' Q C(0rofit -nainte de impozitare Q C& !ctive circulante Q C) *bligaii curente
QC< !ctive circulante lic1ide
Unde C' ,i C< sunt constante
Potrivit lui 5affler 6(AA(: un scor 3o0itiv 2nseamn* c* firma este s*n*toas* cel 3u+in 3e
termen mediu iar un scor negativ im3lic* un risc relativ ridicat de faliment
;odelul 7>7 al lui $ltman se 3re0int* astfel:
> P (.& R# Q (.< R& Q ).) R) Q '.- R< Q (.' R+ .
#n care variabilele R#..R+ sunt indicatori economico1financiari. iar constantele cu care
sunt am3lifica+i indicatorii sunt de natur* statistic* ,i eD3rim* 3onderea sau im3ortan+a
variabilei 2n evaluarea riscului de faliment
R# P ca3ital circulant I total activ R& P 3rofit reinvestit I total activ
R) P 3rofit 2naintea 3la+ii im3o0itului ,i a dobGn0ilor I total activ R< P
ca3itali0are bursiera I datorii 3e termen lung
R+ P cifra de afaceri I total activ
R# 1 indica o m*sura a fleDibilit*+ii com3aniei Cu cGt re0ultatul acestui ra3ort.
daca este mai mare. cu atGt ca3italul circulant este mai bine folosit
R# S indicC cGt de eficient este utili0at ca3italul circulant
R& S mCsoarC ca3acitatea de finanare internC a com3anieiN este recomandat ca valoarea
ra3ortului sa fie cGt mai mare
R) S semnificC rata de rentabilitate economica sau de eficienC a utili0Crii activelorN ra3ortul este
dorit sa fie cat mai mare
R< S eD3rimC gradul de 2ndatorare a com3aniei 3rin 2m3rumuturile 3e termen lung Bn 3ractica
evaluC rii com3aniilor din ara noastrC. la numCrCtorul ra3ortului se utili0ea0C ca3italul socialN
re0ultatul ra3ortului se recomandC sC fie cGt mai mare
+ $ltman. E# S 2inancial 3ations# +iscriminant !nal4sis and 0rediction of Corporale 5an6ruptc4.
Tournal of Finance. (A-4
()
R+ S mCsoarC randamentul activelor. indicator de eficienC economicC a utili0Crii acestora /i
eD3rima rota ia activului total 2n cifra de afaceri Cu cGt activitatea este mai eficientC. cu atGt
vGn0Crile vor fi mai mari. iar activele se vor re2nnoi mai re3ede 2n cifra de afaceri
Este de reinut fa3tul ca nivelurile indicatorilor sunt cu atGt mai bune cu cGt 2nregistrea0C valori
absolute mai mari
Ulterior. $ltman 3ro3une un model revi0uit 3entru a1l face a3licabil 3entru firmele 3rivate /i
nemanufacturiere
> P '.'-+-R( Q '.')&-R& Q '.'('+ R) Q'. -@&R<:
R( P Ca3ital de lucru net I $ctiv total
R& PProfit reinut la dis3o0iia firmei I $ctiv total
R)P Profit din eD3loatare I $ctiv total
R< P Kaloarea de 3iaC a ca3italului 3ro3riu I !atorii total
3precierea riscului pe a+a modelului 3ltman .(4561
0corul 7 Tipul Companiei Oser"aii
&AA Continuarea eD3loat*rii Limita su3erioara
&@4 Continuarea eD3loat*rii
&-4 Continuarea eD3loat*rii
&-@ Faliment
&(' Faliment
(A4 Faliment
(4( Faliment Limita inferioara
5abel nr)
Bn conclu0ie. inter3retarea scorului 7>7 este aceasta :
'aliment (*6( 8 R 8 -*44 9 0ituaie !a"orail
4
3.5
3
2.5
- situatie favorabila
2
- situatie de faliment
1.5
1
0.5
0
favorabil favorabil favorabil faliment faliment faliment faliment
Frafic nr(
(<
Situa+ia com3arativa a coeficien+ilor de 3onderare stabilit 2n (A-4 ,i (A4) se 3re0int* astfel:
Rata Model (456 Model (46: Modi!icare .;1
R# (& '@(@ <')
R& (< '4<@ )A+
R) )) )('@ +4
R< '- '<&' )''
R+ (' 'AA4 ''
5abel nr<
-): Modelul Conan i <older
6
$cest model 3oate fi a3licat 2ntre3rinderilor cu un numCr de (' 3ana la +'' de salaria i /i
se ba0ea0C 3e anali0a lic9iditate 1 eDigibilitate ;odelul a fost stabilit 2n (A@4. 3rin observarea
unui e /antion de (A' 2ntre3rinderi mici /i mi=locii. din care =umCtate au dat faliment 2n 3erioada
(A@'1(A@+
;odelul are + variabile :
> P '.&< R# Q '.&& R& Q '.(- R) 1 '.4@ R< 1 '.( R+
2n care
R# P eDcedent brut de eD3loatare I datorii totale R& P ca3italuri 3ermanente I activ total
R) P activ circulant 6fCrC stocuri: I activ total R< P c9eltuieli financiare I cifra de afaceri R+ P
c9eltuieli de 3ersonal I valoare adCugatC
Eiscul de faliment de3inde de valoarea scorului. du3C cum urmea0C:
> U '.(- 1 situaia com3aniei este foarte bunC. riscul de faliment este mai mic de ('H
'.( V > . '.(- 1 situaia com3aniei este buna. riscul de faliment de la ('H la )'H
'.'< V > V '.( 1 situaia com3aniei este alerta. riscul de faliment de la )'H la -+H
'.'+ V > V '.'< 1 situaia com3aniei este 2n 3ericol. riscul de faliment de la -+H la A'H
> V '.'+ 1 e/ec. riscul de faliment 3este A'H
Frafic nr &
- Conan ,i "older S 7ariables e$plicatives de performances et controle de gestion dans le 0MI.
Universite Paris
(+
-)= Puncta>ul /7/ al lui Ta!!ler
7
$cest 3uncta= se calculea0C astfel:
> P '.+) R# Q '.() R& Q '.(4 R) Q '.(- R
R# P 3rofit im3o0abil I 3asive curente
R& P active circulante I total 3asive
R) P 3asive curente I total active
R< P 7 nici un interval de credit7 P 6active imediate S 3asive curente: I 6costul de 3roducie 1
amorti0area:
Punctul de ec9ilibru intre su3ravieuirea clientului /i a3ariia sim3tomelor de faliment
du3C 5affler este '.&
-)? Metoda @"es Collongues
8
;etoda a fost elaboratC 3e un e/antion de 2ntre3rinderi industriale de talie medie $utorul
determina doua funcii. 3e ba0a urmCtoarelor rate :
># P <.A4)E( Q -'.'---E& 1 ((.4)<4E)
E( P c9eltuieli 3ersonal I valoare adCugata
E& P c9eltuieli financiare I cifra de afaceri E) P fond de rulment net I total bilan
>& P <.-(+AE( Q &&.'E& 1 (.A-&)E) .
E( P c9eltuieli 3ersonal I valoare adCugata E& P re0ultatul eD3loatCrii I cifra de afaceri E) P
fond de rulment net I stocuri
Eegula de deci0ie
9( P +<++ PU 2ntre3rindere sCnCtoasC I 2ntre3rindere cu risc de faliment
9 & P )'@@< PU 2ntre3rindere sCnCtoasC I 2ntre3rindere cu risc de faliment
@ 5affler ET S 2orecasting compan4 failure -n t1e :; using discriminant anal4sis and 2inanciar
3ation +ata S Tournal of t9e EoLal Statistical SocietL Series $. (A4&
4 Barbier. $, Proutad. T S W )raite prati<ue de l=anal4se financiere a l=usage des ban<ues. Larevue
banXue. Paris. (AA'
(-
Capitolul III
Conclu+ii) Opinii) 0olutii
## !"i face productivi pe oamenii instruiti este prima
dintre provocarile epocii noaste> pentru ca ## timp de
secole# a fi instruit -nsemna a fi neproductiv>%
2ack BeatA
Se recomandC folosirea ;etodei scorurilor 2n 3aralel cu metodele clasice de diagnosticare
S anali0a ec9ilibrului financiar. anali0a rentabilitCii. anali0a fluDurilor financiare etc /i 2n final.
evaluarea riscului global al 2ntre3rinderii
;eninerea 3ermanentC a solvabilitCii a3are ca o constrGngere ma=orC. deoarece 3ermite
2nde3Crtarea riscului de faliment /i se evitC astfel dis3ariia 2ntre3rinderii
(@
Biliogra!ie selecti"a
( ,icolescu. J. Kerboncu. #: ;anagement. Editura Economica. Bucuresti. (AA+
& "ofstede. F: ;anagementul structurilor multiculturale. Editura Economica. Bucuresti (AA-
) Bogdan. #oan: ;anagementul afacerilor internaionale. Editura ULB Sibiu. &''@
< Tac8 BeatL: Lumea 2n vi0iunea lui Peter !ruc8er. Editura 5eora. Bucuresti. (AA4
+ Peter !ruc8er: ;anagement t9e ,on 1 Profit. ButterYort9 1 "einemann.(AA'
- La0ar. #. ;ortan. ;aria. Keres.K: ;anagement general. Editura !acia. Clu=1,a3oca. &'')
@ Bran. P 1 2inantele -ntreprinderiiN editura EconomicaN BucurestiN (AA@
#sfanescu. $N Stanescu. CN
4 Baicusi. $ 1 !naliza economico"financiaraN editura EconomicaNBucurestiN editia a douaN
(AAAN 3 ('
A Stancu. # 1 Gestiunea financiaraN editura EconomicaN editia a ## aN (AA<N 3 &@
$vare. P9N EavarL. L sa 1 o3 citN 3 (+
(' C9ar89am. T1#n searc9 of good directors. du3a Pi3erea. F91o3citN 3++<
(( ,icolescu. J 6coord: 1 Strategii manageriale de firmaN editura EconomicaN BucurestiN (AA4
6citat du3a K !ragota sa 1 Managementul financiarN Kol(N editura EconomicaN BucurestiN
&'')N 3 &@:
(4
Cu"inte c$eie
Management financiar ? este un subsistem al managementului general creat 3entru a o3erationa
functiilemanagementului general in 0ona financiar13atrimoniala a o3eratiilor
2ondul de rulment strin P diferena dintre fondul derulment 3atrimonial /i Fondul de rulment
3ro3riu
Management? $ctivitatea /i arta de a conduce & $nsamblul activitCilor de organi0are. de
conducere /i de gestiune a 2ntre3rinderilor ) tiina /i te9nica organi0Crii /i conducerii unei
2ntre3rinderi
@c1ilibrul financiar Beste un im3erativ absolut 6nu 3oate fi omis sub nicio motivaie: Bn 3ractica
economicC. se 3oate conce3e ca o 2ntre3rindere care cunoa/te o 3erioadC mai difi cilC sC renune
3rovi0oriu la unele obiective de cre/tere. obiective economice sau sociale
@ficacitatea personalului ? reali0area cu success a sarcinilor ce sunt alocate fiecarui anga=at.
lucru ce de3inde mai ales de ca3acitateasi motivarea 3ersonalului
(A
Lista !ormelor gra!ice
(: Figura ( !eci0iile financiare si gestiunea financiara. Ca3 #. 3ag 4
&: 5abel ( !eci0ii financiare. Ca3#. 3ag 4
): 5abel & Configuratia ierar9ica manageriala. Ca3 #. 3ag ('
<: Figura & Circuit financiar. Ca3 #. 3ag ((
+: 5abel ) $3recierea riscului. Ca3 ##. 3ag (<
-: Frafic ( #nter3retarea scorului >. Ca3 ##. 3ag (<
@: 5abel < Com3arativa coeficientilor de 3onderare. Ca3 ##. 3ag (+
4: Frafic & Eiscul de faliment. Ca3 ##. 3ag (+
&'