urmeaza a fi instituit la pacient, fiind reprezentat
de macheta in ceara a mijloacelor terapeutice ce urmeaza a fi utilizate -se realizeaza pe un model diagnostic 1. Exista 4 tipuri de wax-up-uri: WAX-UP DIAGNOSTIC SIMPLU WAX UP CE PERMITE VIZUALIZAREA INTREGULUI PLAN TERAPEUTIC WAX UP UTILIZAT IN VEDEREA PREZENTARILOR DE CAZ WAX-UP ORTODONTIC SE SIMULEAZA DOAR ZONELE UNDE SUNT PROBLEME SE POATE MARCA NIVELUL FESTONULUI GINGIVAL CARE URMEAZA A FI CORECTAT PRIN GINGIVECTOMIE SE POT MODELA VARFURI CUSPIDIENE PENTRU IMBUNATTAIREA CONTACTELOR OCLUZALE STATICE SI DINAMICE SE POT REMODELA CONTURURILE SI FORMELE DENTARE UTILIZAT ATUNCI CAND SE INTENTIONEAZA REALIZAREA DE MANOPERE TERAPEUTICE IN VEDREA AMELIORARII REZULTATULUI ETSTETIC
SUNT MODELATE TOATE ELEMENTELE CONSTITUIVE ALE VARIANTEI DE TRATAMENT ALESE
IMAGINEA IN CEARA CARE PERMITE O FOARTE BUNA COMUNICARE CU PACIENTUL REALIZAT PENTRU A PERMITE PACIENTULUI SA VIZUALIZEZE VARIANTA DE TRATAMENT ALEASA REALIZAT PENTRU A PREZENTA PACIENTULUI REZULTATUUL FINAL AL TERAPIEI ORTODONTICE Imaginea in acrilat a viitoarei restaurari se aplica ca atare in cavitatea orala pentru o buna vizualizare a rezultatelor terapiei preconizate Se poate realiza in cabinet (dupa un wax- up) sau in laboratorul de tehnica dentara 1. INLAY-URI/ONLAY-URI 2.FATETE COLATE - Cu prepararea substructurii organice - Fara preparatie- no prep veneers- lumineers
PREPARAREA SUBSTRUCTURII ORGANICE: - profunzimea preparaiei: 0,3-0,5mm - marginile preparaiei trebuie s se situeze obligatoriu la nivelul smalului AMPRENTA INTERMEDIARA IN VEDEREA DETERMINARII GROSIMII FINALE A PREPARTIEI PREPARAIA INTERPROXIMAL
- fara interesarea marginii incizale - cu interesarea marginii incizale
Preparaia n caset Rata de succes : 89% Eec : 11% - 4% decolarea faetelor, 2% pigmentarea interfeei structur dentar- faet de porelan Preparaii fr interesarea marginii incizale Preparaia n unghi obtuz cu conservarea marginii incizale Eec: 25%- 10% fracturarea marginii incizale 8% decolarea faetelor Preparaia cu bizotarea marginii incizale Nu exist studii efectuate pe perioade mai lungi de timp. Rata medie de succes: 95% . Rezistena mai mare la stress, grosime corespunzatoare a materialului ceramic la nivelul jonciunii Preparaia cu extindere la nivelul feei orale Eec: 7%: marea majoritate a studiilor- percolare marginal la nivelul zonei de jonciune de pe faa oral ( contracie la ardere) 2.FATETE COLATE - Cu prepararea substructurii organice - Fara preparatie- no prep veneers- lumineers - compozite: realizate,atunci cand au indicatie , in marea majoritate a cazurilor prin metoda directa - ceramice- particularitati in functie de materialul ceramic utilizat Ceramica presata- rezistenta daca are grosime, deci necestia peeparare mai profunda !! Monocromatica- tehnica cut back si asociere cu starturi de ceramica feldspatica se poate obtine o fateta policromatica- tehnician instruit Ceramica feldspatica- mai putin rezistenta dar posibilitatea de pigmentare interna ii confera capacitati estetice incomparabile Ceramica presata ramforsata cu leucite - se utilizeaza pentru fatetele no prep(permite realizarea de fatete f subtiri(0.2mm) dar este monocromatica- nu ofera posibitati de individualizare Ceramica pe baza de disilicat de litiu- presata sau frezata prin tehnica CAD CAM - foarte rezistenta si cu rezultate estetice optime CONSERVAREA STARII DE SANATATE A ELEMENTELOR SISTEMULUI STOMATOGNAT GENERAREA ILUZIEI NATURALULUI ASIGURAREA SUPORTULUI OPTIM PENRTU PARTILE MOI RESTABILIREA RAPOARTELOR FACIALE NORMALE REFACEREA ARMONIEI SURASULUI CORELATIA :LINIA SURASULUI- LINIA MARGINILOR INCIZALE CORELATII :TIPUL DE SURAS- TIPUL DE PREAPARTIE LA PRAG-BIOTIPUL PARODONTAL- NIVELUL PRAGULUI- TIPUL DE RECONSTITUIRE METALO- CERAMICA REFACEREA ORDINII DINTILOR PE ARCADA- MORFOLOGIE CORECTA REFACEREA DISPUNERII DINTILOR LA NIVELUL ARACADELOR CURBA SAGITALA CURBA TRANSVERSALA CURBURA VESTIBULARA SIMETRIA ARCADEI- MODELAJ IN RAPORT CU DINTII OMOLOGI EXISTENTI PE ARCADA RESPECTAREA LEGII PERSPECTIVEI CONSERVAREA/ RESTAURAREA SPATIULUI LATERAL NEGATIV REFACEREA CONTURURILOR PROFILUL DE EMERGENTA MODELUL CU FALSA GINGIE REFACEREA FORMELOR i DIMENSIUNILOR- MORFOLOGIA REFACEREA CULORILOR METODOLOGIA DE ALEGERE A CULORII OPAQUERI PIGMENTAREA INTERNA I EXTERN TEHNICA PORELANULUI MARGINAL Face ca supraconturarea opacului la acest nivel sa fie inutila - -uor suparconturat- contracia de ardere - amestec: porelan special cu un porean mai inchis la culoare ( nuana mai intunecata dect ceea ce se dorete a se obine n final Modificare culorii opacului dup ardere (prin devitrificare) -greu de anticipat - pigmentare intern pt corecie (pigmeni cu temperatur de ardere mai mare dect a poreanului utilizat pt restul starturilor Cazuri cnd nu se poate folosi opac n trei culori Cu ct grosimea porelanului translucid este mai mare cu att nuana apare mai saturat i mai nchis- ca urmare dac culoarea pigmentului etse cea care se dorete n final , nuana final va fi mai inchis Pigmenii utilizai tb s conduc la obinerea unei nuane mai luminoase i mai puin staurate dect cea final Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down pt obinerea iluziei naturalului Bulit-up Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down pt obinerea iluziei naturalului Cut back- faa vestibular Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down pt obinerea iluziei naturalului Cut back feele proximale Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down pt obinerea iluziei naturalului Cut-back- marginea incizal Pete de decalcificare Zone de opacitate- structur cu aspect versatil PIGMENTARE EXTERN Tehnica bult-up asociat cu tehnica cut-down pt obinerea iluziei naturalului Coroane separate Punte Dinti naturali Coroan realizat prin tehnica clasic -Infrastructura metalic se realizeaz similar cu cea clasic - metalul nu acoper pragul n integime (0,5-0,7 mm) -Este recomandabil utilizarea primerului auriu la marginea infrastructurii metalice pt a facilita aderena materalului de placare ETAPELE DE APLICARE A PORELANULUI Este necesar corecia marginilor pe alocuri- scurte Aspect final - CREAREA EFECTELOR DE CULOARE - SIMULAREA GINGIEI