Constantin cel Mare si religia crestina

Domnia lui Constantin cel Mare a marcat apogeul Antichitatii clasice , mijlocul
primei parti a erei crestine si inceputul istoriei bizantine si medievale europene.
Convertirea sa la crestinism si patronarea publica a acestei religii au transformat
Biserica Crestina dintr-un cult minoritar persecutat intr-o religie majoritara bine
stabilita si imperiul pagan intr-o comunitate crestina. Constantin a impus Biserica in
lume atat de de ferm si a ajutat-o sa isi defineasca doctrina si sa isi dezvolte ritualul intr-
o forma atat de apropiata de completitudine, incat a fost capabila sa supravetuiasca
vicisitudinilor cauzate de invaziile barbare si de evenimentele politice ale Antichitatii
tarzii si ale primelor secole medievale , devenind institutia definitorie in imperiul grec
ortodox al Bizantului si in regatele catolice ale uropei pentru un mileniu ! cca "#$-
%"#$&. 'n plus , deoarece 'mperiul Bizantin a fost elementul civilizator pentru poporul
bulgar si cele slave rasaritene , iar uropa catolica a fost factorul civilizator pentru
popoarele germanice si cele slave occidentale , mostenirea lui Constantin s-a extins prin
intermediul lor spre tari din uropa moderna , iar prin produsele lor politice si culturale
pe intregul glob.
%

Constantin cel Mare s-a nascut in anul ()" in orasul numit *aissus , in Moiesia
superioara !azi *is , in +erbia& , sub numele de ,lavius -alerius Constantinus , fiul lui
Constantinus Chlorus si al lenei , a fost proclamat imparat in anul .$/. A purtat
numeroase razboaie impotriva francilor si alemanilor , dar cele mai importante victorii
au fost cele dobandite impotriva coregentilor sai , Maxentius !anul .%(& si 0icinius , cu
care s-a infruntat in mai multe randuri , dar a obtinut -ictoria abia in anul .(",
devenind astfel singurul stapan al intregului 'mperiu 1oman.
(
2ana la domnia lui Constantin ,biserica 1omei nu a fost crutata de persecutiile
carora crestinii le-au fost periodic victime in 'mperiul 1oman3 /" este anul in care se
declanseaza prima persecutie anticrestina , la instigatia lui *ero , acesta acuzand
crestinii de incendierea 4rasului .2rin amploarea si rafinamentul cruzimii cu care
martiriul crestinilor a fost organizat in chip de spectacol grandios, aceasta executie i-a
ingrozit pana si pe pagani.
.
2ersecutiile impotriva crestinilor au continuat pana la abdicarea lui Maximian in
anul .$#, incetarea acestora fiind oficial consfintita prin edictul de toleranta al lui
5aleriu , care declara crestinismul religie legala. 1oma , care benificia din .$/ de
politica de relaxare adoptata de uzurpatorul Maxentiu, a gasit in Constantin , dupa
%
Charles Matson 4dahl , Constantin si Imperiul Crestin , editura A00, Bucuresti, ($$/, p. ("6.
(
Aurelia Balan-Mihailovici , 'storia culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p. %$).
.
Originile Crestinismului , editura 2olirom, 'asi ,($$(, p. ."$.
%
victoria sa de la 2odul Milvius !(6 octombrie .%(&, un principe ingaduitor si foarte
favorabil crestinismului .
"
Crestinii puteam acum sa detina proprietati , erau liberi sa se roage si sa isi aduca
propria contributie la viata publica.Cu toate ca paganismul a continuat sa infloreasca
inca doua secole, crestinismul a devenit religie de stat a 'mperiului si a inceput sa atraga
noi convertiti , care si-au croit drum in Biserica din motive materiale.
#
'nitial , la inceputul anului .%( , cei care mai erau in viata dintre membrii
tetrarhiei lui 5alerius si uzurpatorul herculian al capitalei imperiale s-au separate in
doua aliante politice si se pregateau de razboi civil. 'n decursul celor %6 luni care au
urmat , Constantin si Maxentius vor purta lupte pentru a obtine controlul asupra
jumatatii apusene a 'mperiului 1oman , iar 0icinius si Maximin se vor lupta pentru
suprematie in partea rasariteana. 'n drumul sau spre 1oma , Constantin a trecut printr-
un moment pe care l-a considerat o revelatie a Dumnezeului crestinilor 3 l-a adoptat ca
patronul lui divin si l-a infrant pe rivalul lui purtand simbolurile religiei crestine.
/
Chiar inainte de batalia finala , pe cer a aparut crucea Mantuitorului , cu
indemnul cuprins in urmatoarele cuvinte stralucitoare 7 8 In hoc signo vinces9, 8in acest
semn vei invinge9.+ub aceasta cutremuratoare interventie divina , imparatul Constantiin
a aplicat semnul +fintei cruci pe stindarde si l-a invins pe 0icinius.
)
'n anul urmator victoriei , respectiv .%., imparatii Constantin si 0icinius au
incheiat un accord formal de toleranta in favoarea crestinilor persecutati , cunoscut in
istorie sub denumirea de 8Edictul de la Milano9 . 2rin acest edict s-a stabilit cultul
crestin ca religio licita in intregul 'mperiu 1oman , ecclesiae crestine ca entitati
colective , avand autoritatea de a detine proprietati commune sub protectia legii romane,
iar fideles crestini fiind vazuti ca un grup religios protejat si avand dreptul nestanjenit
de a venera pe Dumnezeul lor in interiorul societatii romane. Cand actul a devenit
oficial in vara anului .%., a pus capat Marii 2ersecutii si a servit formal drept politica
religioasa oficiala in lumea romana pentru viitoarea decada. Desi Constantin reusise
implementarea prevederilor acestui edict in Apus , in 1asarit , Maximin a impiedicat
mult timp aplicarea noii politici religioase de catre 0icinius.
6
'n anii ce au urmat Decennaliei , alianta politica si intelegerile religioase dintre
Constantin si 0icinius s-au destramat si cei doi imparati au inceput sa se confrunte
pentru suprematie in lumea romana. Mai intai , ei si-au disputat numirea unui Cezar in
'talia si au avut doua batalii in urma carora Constantin a capatat controlul asupra
provinciilor din 'liria si Balcani! .%/-.%)&. Apoi, au dus un 8razboi rece 8in domeniul
religios. Constantin si-a largit sprijinul asupra Bisericii Crestine , iar 0icinius si-a
"
'dem , p. ."..
#
:aren Armstrong , O istorie a lui Dumnezeu, editura Cartea 1omaneasca, Bucuresti, ($$%, p. 66.
/
Charles Matson 4dahl , Constantin si Imperiul Crestin , editura A00, Bucuresti, ($$/, p. %$%.
)
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p. %$).
6
Charles Matson 4dahl , Constantin si Imperiul Crestin , editura A00, Bucuresti, ($$/, pp. %%#- %%/.
(
exprimat tot mai vehement sustinerea credintei pagane. 'n cele din urma , o campanie a
lui Constantin impotriva barbarilor in provinciile lui 0icinius si o persecutie a
crestinilor in 1asarit organizata de 0icinius au generat un 8razboi sfant9, in care
Constantin si cauza crestina au triunfat impotriva lui 0icinius si a zeilor pagani !.(.-
.("&.
;
Dupa aceasta victorie , in anul .(" Constantin cel Mare a declarat crestinismul
religie de stat , ceea ce a insemnat inceputul altei perioade istorice in care vechea
civilizatie greco-romana se va restructure pe noile temeiuri ale religiei crestine.<n an
mai tarziu, in anul .(# , are loc primul Sinod ecumenic in Niceea, cu participarea
tuturor Bisericilor , la care a luat parte si imparatul, sinod in care in mod oficial , are loc
condamnarea lui lui Arie si a ereziei lui, prin interventia directa a +f. Anastasie cel
Mare .
%$
Primul punct din agenda a fost controversa teologica , rezolvarea ei constand in
compunerea declaratiei de credinta bazata pe crezul baptismal , dar impletit cu fraze
antiariene .'n cateva zile , declaratia care a ajuns sa fie cunoscuta ca fiind Crezul de la
*iceea a fost redactata si citita in conclavul episcopilor, care au semnat-o cu exceptia a
doi vechi prieteni ai lui Arie, =heonas din Marmarica si +ecundus din 2tolemais.Arie si
adeptii lui au fost trimisi in exil si li s-a intterzis revenirea , pentru nu a mai transmite si
altora invatatura lor eretica.
%%
Al doilea subiect important a fost problema conflictului legat de stabilirea datei
2astelui. +istemul rasaritean de calculare a 2astelui in luna evreieasca *issa a fost
respins ca impropriu si practica apuseana de celebrare a 2astelui in prima duminica
dupa luna plina de la echinoctiu de primavera a fost adoptata prin vot unanim , ca fiind
corecta . Cand lucrarile Conciliului de la *iceea s-au incheiat , episcopii au trimis
scrisori tuturor bisericilorcrestinatatii facand cunoscute masuriele luate de adunare.
'mparatul a trimis si el scrisori anuntand ca unitatea credintei , sinceritatea iubirii si
comuniunea sentimentelor cu privire la slavirea Dumnezeului Atotputernic au fost
obtinute in cadrul conciliului si i-a indemnat pe fratii sai crestini sa accepte masurile
adoptate ca semne ale Vointei Divine.
%(
<n pas inainte spre integrarea elenismului este facut de imparatul Constantin prin
mutarea capitalei 'mperiului de la 1oma in orasul Bizantium , oras care , incepand cu
anul ..$, primeste numele imparatului , numindu-se Constantinopole, dupa forma
Constantinopolis , in limba greaca , 8orasul sau cetatea lui Constantin9. Moneda batuta
in timpul lui are chipul zeului soare , caruia i se alatura acum numele lui 'isus >ristos.
'mparatul , supranumit Constantin cel Mare , primeste botezul pe patul de suferinta ,
putin inainte de sfarsitul sau , care are loc la (( mai ..), in *icomidia. Biserica
;
'dem, p. %#$.
%$
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p. %$).
%%
Charles Matson 4dahl , Constantin si Imperiul Crestin , editura A00, Bucuresti, ($$/, p. %6..
%(
'dem , pp. %6"- %6#.
.
romano-catolica l-a numit Maximus , iar cea ortodoxa l-a trecut pe el sip e mama sa ,
lena , devotata cauzei crestine, bun sfetnic, indrumatoare si ingrijitoare a fiului ei,
Constantin , in ierarhia sfintilor. 'n calitate de pelerin , Sfanta Elena sta mai mult in
'erusalim unde , prin revelatie , ii sunt aratate locurile importante de pe 5olgota si din
Bethleem, locuri pe care sunt ridicate primele biserici din =ara +fanta. 'conografia
4rtodoxa o reprezinta pe +f. lena , sustinand crucea alaturi de fiul ei. -aloarea
simbolului este dubla 7 gasirea crucii Mantuitorului si ridicarea ei ca s?mbol distinctive
al crestinatatii. Atat mama , cat si fiul au avut un rol extraordinar in cristalizarea vietii
crestine si de aceea au fost trecuti de Biserica in randul sfintilor , fiind sarbatoriti de
Biserica orientala la (% mai .
%.
Mostenirea lasata de Constantin
Mostenirea lui Constantin dureaza din Antichitate si pana astazi. Rolul politic pe
care Constantin l-a jucat si pe care usebiu l-a descris a oferit posibilitatea constituirii
uor viitoare teorii ale teocratiei imperiale pentru imparatii Bizantului si teorii despre
teocratia regala pentru regii din uropa occidentala de-a lungul vului Mediu.
2rivilegiile legale si beneficiile materiale pe care imparatul si succesorii sai le-au daruit
cu larghete episcopilor 1omei i-au ajutat sa devina papi ai Bisericii Catolice sis a joace
un rol important ca lideri spirituali ai crestinatatii din Antichitate si pana in prezent.
'ntervenind activ in conflictul arian , Constantin a jutat Biserica sa isi defineasca
teologia si sa redacteze Crezul , care este si astazi regula oficiala a credintei pentru toti
crestinii . +upraveghind scrierea de Biblii pentru noua lui capitala , imparatul s-a grabit
sa impuna canoanele crestine ale +cripturilor si a ajutat la transmiterea oului
!estament alcatuit din "# de carti. 'nteresul special al lui Constantin si al mamei sale
lena pentru venerarea crestina si pentru 0ocurile +finte a dus la legalizarea Duminicii
ca ziua oficiala pentru rugaciune , a dat o noua dimensiune sarbatorii Pastelui si a
determinat impunerea sarbatorilor Craciunului si $ncaenia.
%"
2rogramul de construire de biserici pe care l-a initiat a modificat fat oraselor
imperiului si noua lui capitala a modificat destinul 'mperiului 1oman. Comparat cu
Alexandru cel Mare , cu +cipio Africanu , cu 'ulius Caesar, cu =raian si cu 8imparatii
cei buni9nu numai de catre istoricii crestini dar si de catre cei pagani, Constantin trebuie
plasat printer cei mai celebrii barbate ai Antichitatii . Chiar daca unii nu il agreeaza ca
figura istorica sin u aproba politica lui , Constantin trebuie judecat ca unul dintre cei
mai mari conducatori politici si militari si una dintre cele mai influente figuri religioase
%.
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p. %$6.
%"
Charles Matson 4dahl , Constantin si Imperiul Crestin , editura A00, Bucuresti, ($$/, p. (";.
"
si culturale din istoria omenirii. 4rice depreciere nu va reusi sa fie corecta in raport cu
contextul istoric al epocii lui si nici nu va reusi sa explice soliditatea mostenirii sale.
%#
%Astfel a reusit prea credinciosul imparat Constantin in vremurile lui sa
izbaveasca statul roman din starea ignoranta de venerare a idolilor , prin propria lui
supunere fata de Domnul si Dumnezeul nostru Iisus &ristos , si impreuna cu supusii lui
'(a acceptat pe $l cu toata inima) Rezultatul a fost ca renumele lui glorios l(a deposit
pe acela al tuturor predecesorilor lui si i(a intrecut in stralucire asa cum i(a deposit in
toate lucrurile bune)*
8 pistola 2apei 5rigore ' catre regele thelbert al Angliei9, in
Beda, &istoria $cclesiastica +entis Anglorum, '..(.
Imparatul Justinian si dreptul canonic
@ustinian este primul imparat al 'mperiului Bizantin ramas in istorie cu foarte
multe realizari in domeniul culturii !in special in arta decoratiilor si in arhitectura&si ale
civilizatiei crestine ! in justitie , cu celebrul Corpus ,uris Civilis&. De aceea a fost
retinut de posteritate numele imparatului , intr-o asociere rar atribuita oamenilor , cum
este cea a identificarii epocii cu personalitatea lor , cain cazul celor doua asocieri 7 8
lAage glorieux ou periode justinienne9sau secolul al B-'-lea , 8 le siecle de @ustinian9, in
traducere ar fi 8 epoca de glories au perioada justiniana 8 si 8 secolul lui @ustinian9.
%/

+-a nascut in anul "6(, tot in Moiesia , sudul Dunarii , la =auresium !astazi
<sCub, +erbia&. 4rasul natal va fi reconstruit si va deveni ,ustiniana Prima, un centru
de cultura bizantina. 2rintre faptele remarcabile , atat in politica interna, cat si in cea
externa, se numara restabilirea ordinii in cadrul lutelor inversunate de ordin politic , dar
si cele ede ordin religios , marcate de prezenta unor noi curente cu character eretic , ce
aveau tendinta sa se dezvolte in cadrul diversitatii 'mperiului . 2e plan extern ,
recucereste Mediterana , cu ajutorul celor mai capabili generali si ministrii . De
asemenea au ramas in istorie pana astazi meritele sale in cea mai importanta institutie si
anume justitia , cea care a functionat neintrerupt , alaturi de biserica si de armata , in tot
spatial si in toata perioada pe care o numim 'mperiu Bizantin, fiind preluata cu mici
modificari de 'mperiul 1oman.
%)
ssential si unic pentru perioada pe care o avem in vedere este intalnirea celor
trei elemente deosdebite7 8 structura romana a statului , cultura greaca si credinta
crestina -numai sinteza culturii elenistice si a religiei crestine cu forma romana a
%#
'dem, p. (#(.
%/
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p. %$6.
%)
'dem, p. %$;.
#
statului a facut posibila constituirea acestui fenomen istoric pe care il numim Imperiu
.izantin9.
%6
Din punct de vedere juridic , @ustinian este cel care a alcatuit o comisie ce avea
ca scop redactarea a ceea ce s-a numit Codex Justinianeus in anul #(;. Codexul lui
@ustinian aducea completari legii romane si era axat si pe noua realitate , religia
crestina. 1eluat in secolul al D'' lea si publicat sub numele de Corpus Juris Civilis va
cuprinde o colectie a cartilor juridice din timpul imparatului @ustinian , cart ice aveau in
vedere toate aspectele dec ordin juridic in corelare cu dretul canonic. Amtim cea de-a
treia lucrare Codicele, o culegere de decrete imperiale , in %( parti , publicate in anul
#.", iar partea a patra , este o carte , intitulata Novele , in care erau cuprinse cele mai
noi legi ale lui @ustinian prin care se urmarea o reforma a institutiilor invechite si
limpezirea punctelor controversate. a a fost intalnita si in legislatia romaneasca , prin
adaptari si traduceri succesive , intr-o colectie de legi numita Nomocanon , care in
Bizant , pe langa legile cu caracter ecleziatic cuprindea si legile civile, emise de
imparati in interesul strict eclezial. Acest omocanon a fost cunoscut in toate
provinciile 'mperiului.
%;
1efrindu-se la acest aspect, un istoric al dreptului romanesc scria7 8Biserica
feudala , strans legata in stil bizantin de stat , a ramas in orice caz si dupa %"#. , prin ea
insasi, o placa turnanta de implantare institutionala bizantina pe plan canonic si civilo-
canonic9.
($
'n ceea ce priveste canoanele ecleziale , acestea sunt norme care privesc etica
crestina , desfasurarea cultului , disciplina clerului , organizarea si desfasurarea vietii
monahale , spiritual de organizare si jurisdictie bisericeasca , toate fiind promulgate de
sinoadele sau conciliile ecumenice , dar si de cele locale , multe dintre recomandari
fiind pastrate chiar de la +f. 2arinti ai Bisericii. =oate canoanele de acest tip ce
reprezinta legislatia bisericeasca sunt cuprinse in ceea ce se numeste dreptul canonic.
'n legatura cu dezvoltarea Bisericii , nu numai ca institutie ci si ca spatiu sacru de cult ,
@ustinian are un merit aparte , deoarece de numele lui sunt legate cele mai multe biserici
cu o arhitectura deosebita , biserici care au supravietuit multe secole de la intemeierea
lor. Cele mai multe au fost ctitorite in timpul vietii lui , (# numai in Constantinopol,
printre care se numara si catedrala /f ) /ofia. *umele lui @ustinian ne este amintit de
basilica /f) Vitalie din Ravena , in care predomina mozaicul , ca arta monumentala ce a
rezistat pana astazi, dar si alte mozaicuri celebre , lucrate pe fond de aur , ca cele de la
Catedrala +f. +ofia din Constantinopol. <n alt mozaic pastrat este situat intr-o absida
si il reprezinta pe +f . -italie , scris -italis , patronul Bisericii , aflat in preajma si sub
directa protectie a ingerului sau pazitor. Ceea ce l-a caracterizat pe @ustinian a fost
%6
5eorges 4strogorsCi, &istoire de l0$tat .1zantin , 2a?ot, 2aris , %;#/, p. #..
%;
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p.%%$.
($
-asile Alexandru 5eorgescu , .izantul si institutiile romanesti pana la mi2locul sec) al 3VIII(lea, editura Academiei,
Bucuresti, %;6$, p. ;(.
/
credinta puternica in Dumnezeu , cea mai mare virtute din care au decurs toate celelalte
calitati, evidentiate in timpul domniei lui. +e zice ca la terminarea grandioasei si
stralucitei Biserici +fnta +ofia ar fi exclamat7 8 slava Dumnezeu ca m-a invrednicit sa
termin aceasata lucrare. +olomoane te-am deposit.9 2rin aceasta modalitate de
multumire era exprimata bucuria sincera a crestinului care a realizat , cu credinta in
>ristos , Biserica inchinata 0ui , o faza superioara inscrisa in spiritual , si prin care in
mod firesc , a depasit =emplul lui +olomon din 'erusalim, comparatie ce evidentieaza
cele doua culturi.
(%

=ot din ordinal lui @ustinian a fost refacuta si basilica lui Constantin din
Betleem care a fost distrusa in anul #(; , in timpul unei revolte samaritene3este basilica
pe care o mai putem vedea si astazi la Betleem. Aceasta reconstructie este insotita si de
punerea in valoare a locului3astfel, atunci cand pelerinul din 2iacenza il vizteaza prin
anii #/$-#)$, declara ca este un loc minunat 79 se afla aici pestera in care s-a nascut
Domnul si in care se gaseste ieslea impodobita cu aur si argint3 luminile stralucesc zi si
noapte 8. 'n afara de basilica *asterii Domului , el a vazut si un alt sanctuar , asupra
caruia marturia lui este de mare insemnatate7 8la o jumatate de mila de Betleem , intr-o
mahala sunt doua morminte unde odihnesc David si +olomon3 ' se spune locului
E+fantul DavidA 9.
((

Doua dintre bisericile constantinopolitane din secolul al -'-lea , care au stat sub
directa patronare a imparatului @ustinian au retinut atentia istoricilor , prima fiind
.iserica /fanta Irina , constructie inceputa de Constantin cel Mare , una din bisericile
cele mai importante din Constantinipol , unde s-a tinut si sinodul ecumenic din .6%.
Biserica a fost construita pe locul in care se aflau doua centre pagane , ramasitele
acestor constructii fiind date la iveala de sapaturile arheologice. Cea de a doua , este
.iserica .lac4erne, cunoscuta si sub denumirea de 2anagia -laherne, deoarece , aici ,
la proprietatea -lahernilor , este locul in care era cinstita in mod deosebit ,ecioara
Maria , Panag4ia, 8Atotsfanta9. 'n aceasta biserica a fost sarbatorita in anul 6.", prima
Duminica a 4rtodoxiei , in cinstea biruintei , a victoriei iconolatrilor asupra
iconoclastilor. +-a insistat asupra acestei biserici datorita faptului ca era legata direct ,
printr-un portal si o scara , de 2alatul -lahernilor, o proprietate ce apartinea vlahilor,
romanilor si nu romeilor, adica grecilor, dar si datorita Miracolului savarsit aici si
anume Aparitia Maicii Domnului chiar in aceasta biserica , fiind sarbatorita de Biserica
4rtodoxa in ziua de % octombrie, cand se citeste Acatistul sfantului Acoperamant ,
inteles nu ca vesmant , ci ca protectie permanenta, asa cum reiese din 'cosul al --lea 39
.ucura(te cea ale carei maini sunt tinute la rugaciune de insasi dragostea si
milostivirea ta cea catre noi.9
(.
(%
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p.%%(.
((
Colectia 2lural.1eligie. Originile Crestinismului , editura 2olirom, Bucuresti ,($$(, p. ."$.
(.
Aurelia Balan-Mihailovici , Istoria culturii si civilizatiei crestine , editura 4scar 2rint, Bucuresti, ($$(, p.%%..
)
Catedrala imperiala Sf. Sofia din Constantinopol, simbol
al unitatii crestine bizantine
+e stie ca primul sens al termenului ecclesia a fost acela de adunare , un prim
sens de la care , prin extensie i s-a acordat si locului in care avea loc adunarea , iar prin
generalizare cladirii special amenajate pentru oficierea cultului crestin. 0a inceput
aceasta era o casa , ca oricare alta si se numea 8casa adunarii9 , domus ecclesiae .
<ltimile descoperiri arheologice au confirmat acest lucru . +-a trecut ulterior la
constructii mult mai mari , avand ca model palatele imperiale , de unde si numele de
basilica , de la basileum. Dupa declararea crestinismului ca religie oficiala , apar
germenii diversificarii prin care incep sa se contureze doua tipuri de culture , una
traditionala , idolatra si greu de inlaturat , urmata de cea care a fost numita mai tarziu
autonoma , inchinata omului , sic ea cu continut nou care se adreseaza sufletului ,
duhului, duhovniceasca sau spirituala , inchinata lui Dumnezeu, o noua forma de
adresare , care incepe sa se diferentieze tot mai mult prin scopul avut in vedere. Daca
urmarim cu atentie cele doua aspecte , in evolutia lor, intelegem geneza si scopul artei
crestine , care se deosebeste de toate celelalte si va dainui , cu aceeasi intensitate si
receptivitate atat cat va dainui istoria omenirii in spirit religios crestin , dupa cum
afirma insusi 'isus >ristos 79 cerul si pamantul vor trece , dar cuvintelle mele nu vor
trece9! Matei , (", .#&.
("
4 perla a arhitecturii bizantine ramane +fanta +ofia din Constantinopol,
'sambulul de astazi. Dupa cum o arata si denumirea ei, aceasta splendida perfectiune
arhitecturala este dedicate Intelepciunii divine , in greaca sofia insemand 8intelepciune9.
Biserica reprezinta ceea ce numim printr-un termen consacrat , capodopera creatiei
specifice perioadei @ustiniene. 'nspirata dupa palatele marilor basilei in ceea ce priveste
grandoarea , biserica are la baza ei un plan original in executia exteriorului si a
interiorului. 2e altarul acestei biserici a fost aruncata anathema asupra credinciosilor ,
in %/ iulie %$#", de catre cardinalul >umbert. 2rintr-o bula de excomunicare care era
formata impotriva patriarhului Mihail Cerularie , in numele 2apei 2ius al 'D-lea ,
Biserica lui >ristos a fost rupat in doua , o separare canonica si de intrerupere a
comuniunii liturgice dintre scaunul din 1oma si cel din Constantinopol. +chisma a fost
prima forma de destramare a unitatii bizantine , de separare nu numai a cultului , dar si
a destinelor politice si culturale ale celor doua parti ale 'mperiului, cel de apus si cel de
rasarit. Daca urmarim istoricul Bisericii , constatam ca aceasta a fost construita de
Constantin cel Mare pe ruinele unui templu al lui Apollo. A fost distrusa insa in anul
("
'dem, p. %%".
6
"$" si apoi in anl #.( in timpul unor violente ciocniri din cadrul unei revolte populare ,
o dezlantuire a populatiei ramasa idolatra. @ustitian a decis sa o reconstruiassca din
temelie pe alte baze , mult mai solide, motiv pentru care s-a adresat unui matematician ,
Anthemios din =ralle, si arhitectului 'zidor din Milet, cei doi fiind chemati sa gaseasca
solutii noi , in special in ceea ce priveste cupola circulara care trebuia sustinuta de o
baza patrata. 0ucrarea a durat ($ de ani , fiind finalizata in anul ##(.
(#
'n ceea ce priveste influenta arhitecturala si decorarea exterioara a viitoarelor
moschei, specifice cultului musulman, se poate afirma ca +f. +ofia a retinut in mod
expres atentia lui +oliman Magnificu si a arhiitecturul lui , +inan, luandu-o ca model
pentru Moscheea Albastra si pentru multe altele, asa incat se poate spune ca
descoperirea catedralei +f . +ofia de catre otomani , a insemnat inaugurrarea unei mari
1enasteri a arhitecturilor, atat a celei sacre, cat si a celei laice. =ehnica constructiei dar
si forma si dimensiunea cupolei bisericii +f. +ofia s-a extins la toate moscheile mari,
prevazute cu patru minarete.
(/
Statutul uridic al bisericii in statul bizantin
'n lini mari se pot contura trasaturile specifice ale institutiilor bizantine chiar numai
printr-o subliniere in ceea ce priveste dreptul in perioada constituirii statului crestin. +e
afirma ca nu este nici o rupture de Balungul secolelor in ceea ce priveste institutia de
baza a dreptului, ea ca si restul derivand direct din 1oma antica, printr-o dezvoltare
continua si o adaptare progresiva la noile circumstante, ramanand insa,pana astazi, sub
tutela dreptului roman. Asa se explica faptul ca , dreptul privat al romanilor stat la baza
structurii sociale in Bizant, iar legile vechilor imparati stau la baza dreptului public, ca
si faptul ca, legile editate de Antonins figureaza in Codicele lui ,ustinian si chiar in
.asilicale ) 'n prefetele acestor culegeri de legi , aparute sub auspiciile Curtii
Constantinopolitane, imparatul @ustinian sublinieaza , de fiecare data trecutul de glorie
al poporului roman, mai ales patriotismului, vitejia lui, in patria cunoscuta incepand din
sec. al '--lea , cu termenul general de Romania) Mai trebiuitat faptul ca statul Bizantin
este singurul care a supravietuit invaziilor barbare din sec. al --lea si prezinta, fara
nicio intrerupere, de la sfarsitul Antichitatii 1omane pana in timpurile moderne, o
dezvoltare a institutiile destinate sa protejeze interesul comun. +ub directa inraurire a
crestinismului se creea institutii noi de asistenta publica. 'nstitutiile statului Bizantin
vor servi ca model tuturor statelor crestine din 4rient. Calitatea noilor legi s-a verificat
(#
'bidem, pp. %%/- %%).
(/
'bidem , p. %%;.
;
in timp , fundamental lor fiind roman, asa cum o reflecta lucrarile secolului de aur ,
dominat de @ustinian..
()
4 alta modificare , facuta sub influenta crestinismului , a Bisericii prezente in
activitatea statului, este aceea a codului penal, in care apar penitentele canonice, noi
forme, mult mai umane in stabilirea pedepselor, cu scopul de a da celor ce au gresit
posibilitatea de a se reeduca, recupera moral. 'n acest fel dse naste legislatia azilele,
create de obicei in templele pagane, transformate de imparatii crestini in biserici si
azile. 2edeapsa cu moartea in cauzele de crima , este inlocuita cu un alt mijloc de
punitie, acela al mutilarii. 4 forma de colaborare a bisericii cu statul este evidenta mai
ales in procedura exilului, zis monahal, cand penitentul era inchis pe viata pe langa o
manastire sau biserica, dup ace ' s-au confiscate toate bunurile. Din acest punct de
vedere , manastirile, mai ales cele aflate in zone mai indepartate de orase si greu
accesibile, au constituit adevaratele inchisori , pentru toti cei care cadeau in disgratie.
'storia cunoaste aceasta forma de exil pana tarziu , in sec. D-'''-lea, cand persoanele
indezirabile, fara un motiv intemeiat, erau isolate intr-o manastire.
(6
+tatul si biserica , cele doua institutii centrale , vor cunoaste in tarile crestine o
stransa conlucrare , pentru a-si putea exercita autoritatea lor asupra cetatenilor loiali , fie
Bisericii , fie autoritatii civile, fie , in caz fericit, amandurora deopotriva. 'n Bizant ,
imparatul sau bazileul, era socotit alesul lui Dumnezeu. 'mparatul protejeaza Biserica
si se supune 0egii divine, devenita una pentru toti, fiind in acelasi timp responsabil
inaintea lui Dumnezeu de felul in care Biserica isi poate exercita misiunea incredintata
ei de Arhiereul suprem, 'isus >ristos, o dogma evanghelica conforma cu invatatura
patristica, ramasa lege de baza in ortodoxie.
(;

!I!"I#$%&'IE
()
'bidem, p. %(%.
(6
'bidem, p. %(..
(;
'bidem, p. %(".
%$
%. Armstrong, :aren , O istorie a lui Dumnezeu, editura Cartea
1omaneasca, Bucuresti, ($$%.
(. Balan-Mihailovici ,Aurelia , Istoria culturii si civilizatiei crestin,
editura 4scar 2rint,Bucuresti, ($$(.
.. 5eorgescu ,-asile-Alexandru , .izantul si institutiile romanesti
pana la mi2locul sec) al 3VIII(lea, editura Academiei, Bucuresti, %;6$.
". 4dahl, Charles Matson , Constantin si Imperiul Crestin , editura
A00, Bucuresti, ($$/.
#. 4strogorsCi, 5eorges , &istoire de l0$tat .1zantin , 2a?ot, 2aris ,
%;#/.
/. Originile Crestinismului , editura 2olirom, Bucuresti ,($$(.
%%