Persecutiile religioase din primele patru secole

1. Cauzele generale ale persecutiilor Propovaduirea crestina a intampinat de la inceput unele piedici si greutati, atat din partea iudeilor, cat si din partea paganilor. Persecutiile propriu-zise, cele indurate de crestini din partea autoritatilor romane si ale multimii pagane, au fost mult mai grele, de lunga durata si au pus Biserica in grea cumpana. Ele au inceput in anul 64, sub imparatul Nero !4-6"# si au durat pana la anul $1$, cand imparatul Constantin cel %are $&6-$$'# a publicat edictul de toleranta religioasa, de la %ilan. Persecutiile n-au fost continue, dar au durat mai mult de (umatate din timpul aratat. Cauzele persecutiilor au fost de mai multe feluri) a. Cauze religioase. *ntre crestinism si religia greco-romana era o mare deosebire. Crestinismul era o religie noua, monoteista, spirituala, morala, in timp ce paganismul era o religie vec+e, politeista, idolatra si decazuta. Paganii nu aveau o intelegere pentru religie spirituala, fara temple, fara zei si (ertfe, fara reprezentarile zeilor prin statui, in care oamenii de rand credeau ca locuieste puterea lor-numen. Credinta crestina era socotita de pagani o apostasie de la religia si traditia stramosilor-mos majorum, dispretul zeilor, ateism si nelegiuire. ,rice calamitate abatuta asupra *mperiului roman, navalirea altor popoare, cutremure, furtuna, vreme rea, inundatii, seceta, foamete, epidemii, toate erau atribuite crestinilor, fiindca au parasit cultul zeilor, iar zeii maniosi trimit aceste nenorociri asupra oamenilor. b. Cauze politice. -transa legatura dintre religie, stat si viata publica scotea si mai mult in evidenta contrastul dintre crestinism si paganism. Politeismul era in adevar amestecat in toate manifestarile vietii publice si de stat. *deea paganilor, ca *mperiul roman este a(utat si prote(at de zei si ca lor li se datoreste cresterea si puterea lui si ca, pe de alta parte, nenorocirile care se abat asupra lui vin din cauza crestinilor, care, prin atitudinea lor, (ignesc si supara pe zei, au contribuit ca paganii sa vada in crestini dusmanii statului. Cultul imparatului si al zeitei Roma, care constituia de fapt o manifestare de lealitate politica fata de puterea .omei si a imparatului, de la care crestinii se sustrageau, caci ei adorau pe /umnezeul cel adevarat, Creatorul cerului si al pamantului, a constituit una din cauzele principale ale persecutiilor. 1

.efuzul crestinilor de a adora pe imparat ca zeu era socotit ca act de impietate sacrilegium # si ofensa adusa ma(estatii imperialecrimen lesae religionis et divinitatis 0ertulian, Apologeticum, 112**, 1#. c. Cauze moral-sociale. Pre(udecatile si ura paganilor se manifestau si in aprecierile lor asupra vietii morale a crestinilor. Neintelegand 0aina -fintei *mpartasanii, in care painea si vinul sunt prefacute, prin -fantul /u+, in 0rupul si -angele lui *isus 3ristos, crestinii erau acuzati ca ucid copiii la cultul lor si se +ranesc cu sangele si carnea acestora 4 ospete t+5estice#. Neintelegand rostul si sensul agapei crestine, crestinii erau socotiti imorali, fiind acuzati ca la ospetele comune se dedau la desfrau si comit c+iar incesturi, ca ,edip, regele 0ebei. Cei de sus, aristocratii, vedeau in crestini elemente vulgare si-i dispretuiau, pentru ca ei se recrutau mai mult din clasele modeste. Crestinismul era socotit o religie de sclavi, de ignoranti, de oameni inferiori. Prin abtinerea lor de la anumite meserii si functiuni, legate de cultul zeilor, prin refuzul unora de a servi in armata, crestinii erau socotiti de pagani inutilii societatii, nefolositori in afaceri - infructuosi negotiis 0ertulian, Apologeticum, 16**, 1#.

7. Persecutiile contra crestinilor Persecutiile indurate de crestini din partea paganilor au fost multe si grele. Numarul lor este socotit de obicei dupa imparatii romani persecutori. 6actantiu socoteste sase, -upliciu -ever, noua, 8ericitul 9ugustin si Paul ,rosiu, zece, dar ele au fost mai multe. /e la 0raian :"-11'# pana la /eciu 74:-7!1#, crestinii au fost urmariti si persecutati pe baza unei dispozitii oficiale, provizorii si marginite, numita rescript, care se aplica intr-o cetate sau regiune. /e la /eciu pana la sfarsitul domniei lui /iocletian 7"!-$&!#, crestinii au fost persecutati pe baza unei dispozitii generale data de imparat, numita edict, valabila in tot *mperiul, ceea ce a dus la persecutia generala a crestinilor. *n genere, la crestini nu se cautau si nu se condamnau anumite crime prevazute si pedepsite de legile in vigoare, ci doar calitatea si numele lor de crestini , pentru nume, spune -f. *ustin %artirul, Apologia I-a, 4. *nteresa, deci, nu crima sau vina, ci numele insusi) nomen ipsum, nomen cristianum, ;confessio nominis, non examinatio criminis damnatur; 4 ;marturisirea numelui, nu e<aminarea vinei se condamna; 0ertulian, Apologeticum **, $, 11= -corpiace, *1-1#. 2

1. Primul imparat persecutor e socotit Nero !4-6"#. Predecesorul sau, Claudiu 41-!4#, a luat o masura contra iudeilor, in anul 4:, alungandu-i din .oma, pentru ca se certau intre ei pentru persoana lui 3ristos -uetoniu, Vita Claudii, 7!, 4#. %asura a atins indirect si pe crestini. Prima persecutie sangeroasa a fost in anul 64, sub Nero care a invinuit pe nedrept pe crestini de incendiul .omei, din 1: iulie 64, ca sa scape de furia multimii. Persecutia a fost de o cruzime inspaimantatoare. *storicul 0acit spune ca a suferit o multime imensa de crestini - ingens multitudo (Annales, 12, 44#. /upa traditia crestina, au murit la .oma, ca martiri, -fintii 9postoli Petru si Pavel, dupa toata probabilitatea, in anul 6'. >nii scriitori crestini cred ca Nero a dat un decret prin care interzicea crestinismul, concretizat in formula) ;non licet esse vos; - ;nu e permis sa existati voi;, numit ;*nstitutum Neronianum; 0ertulian, Apologeticum, **, 4#. 7. -ub imparatul omitian "1-:6#, persecutia incepe iarasi. >na din cauzele persecutiei a fost refuzul crestinilor de a plati ;fiscus (udaicus;, adica impozitul perceput de la iudei, dupa daramarea templului din *erusalim, in anul '&, crestinii declarand ca ei nu sunt evrei. 9u pierit in aceasta persecutie, in anul :!, persoane nobile, intre ele si unele rude ale imparatului, ca varul sau, !lavius Clemens si sotia acestuia, !lavia omitilla, precum si fostul consul Acilius "la#rio. /upa traditie, a suferit si -fantul Evang+elist Ioan, fiind e<ilat in anul :6, in insula Patmos, unde a scris 9pocalipsa. -tirea ca a fost adus la .oma si aruncat intr-un vas cu ulei fierbinte, din care a scapat nevatamat, nu e verosimila. $. *mparatul $raian :"-11'# da contra crestinilor cel dintai rescript care se pastreaza. *n timpul sau, guvernatorul Bitiniei, %liniu cel $anar, trimite imparatului, intre 111-117, o scrisoare prin care-i cere sfatul cum sa procedeze fata de crestinii din provincia sa, care erau numerosi. *n scrisoarea sa de raspuns, cu caracter de rescript, 0raian stabileste) crestinii sa nu fie cautati din oficiu= daca sunt denuntati si dovediti ca crestini, sa fie pedepsiti= sa lase liberi pe cei ce apostasiaza de la 3ristos= sa respinga denunturile anonime, ca ceva nedemn pentru secolul lui nec nostri saeculi est&.

.escriptul lui 0raian are o importanta considerabila, caci el va servi ca norma in urmarirea si pedepsirea crestinilor pana la /eciu 74:-7!1#. *n timpul lui 0raian au suferit ca martiri) episcopul Ignatiu al Antio'iei, care a fost adus legat in lanturi la .oma si aruncat la fiare pe la 1&'-1&", in timpul (ocurilor organizate in circul Colossaeum de 0raian, in urma victoriei sale asupra dacilor, din anul 1&!-1&6= episcopul (imeon al Ierusalimului ? 1&'#, in varsta de 17& ani. 4. *n timpul imparatului Antonin %iosul 9ntoninus Pius, 1$"-161#, a izbucnit o persecutie la -mirna, in provincia 9sia Proconsulara, in care au murit 11 crestini. Cel mai cunoscut dintre ei este batranul episcop al -mirnei, (fantul %olicarp 7$ febr. 1!!#, care a fost ars pe rug si strapuns cu un pumnal in circul din -mirna, in anul 1!!. !. )arcu Aureliu 161-1"&#, desi era un imparat cult, filosof stoic, cu predilectie pentru (ustitie si invatamant, ura crestinismul din ratiuni de stat. -ub el a suferit pentru 3ristos, la .oma, tanara fecioara de neam nobil Cecilia. 0ot la .oma, a suferit martiriul in anul 16! apologetul si filosoful crestin (fantul Iustin )artirul, denuntat de rivalul sau pagan, Crescens, si condamnat la moarte prin decapitare, impreuna cu alti sase crestini. 8oarte grea a fost persecutia in @alia, in orasele 6ugdunum 65on# si 2ienna, pe valea .onului, unde au suferit martiriul pentru 3ristos, in anul 1'', 4" de martiri. /intre acestia, amintim pe episcopul %otin al 65onului, de :& de ani= doi frati, %onticus si sora sa *landiana, copilandri, diaconul (anctus, medicul Alexandru, Vettius +pagat'us, galo-roman de origine nobila, )aturos, Attalus, Vivliada, care au uimit pe pagani prin rabdarea si cura(ul lor. 0rupurile lor au fost arse, iar cenusa a fost aruncata in apele .onului Eusebiu Ist. *is., 2, 1-7= Pr. Prof. *. .amureanu, Actele martirice, Bucuresti, 1:"7, p. !$-'7#. 6. -ub imparatul Comod 1"&-1:7#, fiul lui %arcu 9ureliu, au suferit moarte martirica la Cartagina, in 9frica, in 1' iulie 1"&, ;grupul martirilor scilitani;, 17 la numar, numiti asa dupa cetatea -cilli sau -cillium, din Numidia proconsulara, de unde erau originari. 9ctul lor martiric este primul document crestin in limba latina Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. "&-"!#. 9lti martiri au cazut in 9sia Proconsulara, 8rigia si -iria. Cel mai insemnat martir in timpul lui Comod este un roman cult, de origine nobila, senator roman, Apollonius, care a fost (udecat si condamnat la

moarte de prefectul pretoriului, Perennis, fiind decapitat la 71 aprilie 1"4 Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. ""-":#. /upa Comod, Biserica a avut cativa ani de pace.

$. Persecutiile de la imparatul -eptimiu -ever pana la /iocletian '. 6a inceputul domniei lui (eptimiu (ever 1:$-711#, persecutia a izbucnit cu violenta in 9frica. Pe la 7&1-7&7, el a interzis propaganda crestina. *n urma acestei masuri, au suferit multi crestini. 6a 9le<andria, au suferit martiriul in 7&7, ,eonida, tatal lui ,rigen si alti crestini= tanara %otamiana, o alta tanara -erais si soldatul *asilide. *n 9frica, au suferit martiriul la Cartagina, la ' martie 7&$, un grup de sase crestini, in frunte cu o nobila romana, de 77 de ani, %erpetua, si cu !elicitas, din serviciul ei. 9ctul lor martiric este unul din cele mai interesante si frumoase din literatura crestina Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. 1&417!#. *n @alia a suferit martiriul in 7&7, -fantul Irineu, episcopul 6ugdunului 65on#. ". )aximin $racul 7$!-7$"# a poruncit inca de la inceputul domniei uciderea ;conducatorilor *isericii, vinovati de invatatura cea dupa +vang'elie;. %asura s-a e<tins si la preoti si diaconi. Eusebiu, Ist. #is., 2*, 7"#. 9u suferit cei doi episcopi rivali de la .oma, %ontian 7$&-7$!# si Ipolit ? 7$!#= la 9le<andria au suferit inc+isoare preotul %rotoctist si diaconul Am#rozie, prieteni ai lui ,rigen. :. eciu numit si 0+aianus /ecius= 74:-7!1# este cel dintai imparat roman care publica un edict general contra crestinismului, avand aplicare in tot *mperiul, cu intentia de a desfiinta crestinismul. 0oti crestinii, de orice stare si varsta, si c+iar cei banuiti ca sunt crestini, erau obligati sa se prezinte inaintea unei comisii de stat si sa faca acte de adeziune la paganism. Pe langa martiri, edictul a provocat numeroase apostasii. >n episcop, Evdemon al -mirnei, a apostasiat cu un numar insemnat de crestini. %artirii si marturisitorii au fost numerosi. %ai insemnati sunt) episcopul !a#ian al .omei 7$6-7!&#, Alexandru al Ierusalimului 71$-7!1#, Vavila al Antio'iei 744-7!&#, (aturnin al 0olosei 0oulouse#, in @alia, preotul %ioniu,

martirizat la 17 martie 7!&, la -mirna, si multi altii. Pentru %ioniu, vezi Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. 1$$-1!4#. 6a 1$ octombrie 7!&, au suferit martiriul la -mirna) Carp, %apil, Agatonica si Agatodor Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. 167-16:#. .rigen, renumitul conducator al scolii din 9le<andria, a suferit c+inuri grele, din cauza carora a murit la 05r, in 7!4. 9lti crestini si episcopi au reusit sa se refugieze, a(utati de crestini, ca) Ciprian al Cartaginei, ionisie al 9le<andriei, "rigorie $aumaturgul al Neocezareei. /upa incetarea persecutiei, o grea problema pentru Biserica au fost apostatii lapsi, 4 cei cazuti de la credinta#. 0inand seama de gravitatea actului de apostasie, au fost patru categorii de cazuti) sacrificati, adica cei ce au adus sacrificii zeilor= t'urificati, cei ce au adus sacrificiu numai arderea de tamaie= li#ellatici, cei ce au obtinut pe bani un certificat libellus# din partea autoritatilor ca au sacrificat, fara sa fi adus (ertfe= acta facientes, cei ce au declarat la interogatoriu ca nu sunt crestini. .eprimirea lor in Biserica se facea, dupa un anumit stadiu de penitenta, prin recomandarea episcopilor si a confesorilor, adica a celor ce au marturisit credinta in timpul persecutiei. 1&. *mparatul Valerian 7!$-76&#, prin edictul din august 7!', desc+ide un razboi neindurat contra Bisericii. Crestinii erau din nou obligati la sacrificii, mai ales clericii, adunarile interzise sub pedeapsa cu moartea, iar averile confiscate. >n al doilea edict, publicat in 7!", agraveaza masurile celui dintai. 9u murit ca martiri) papa (ixt II al .omei si diaconul ,aurentiu, episcopul Ciprian al Cartaginei ? 14 septembrie 7!"#, episcopul !ructuosus, cu doi diaconi, 0arragona, in -pania. 6a >tica, in 9frica, au fost aruncati intr-o groapa cu var nestins 1!$ de crestini, cunoscuti ca martiri sub denumirea de ;massa candida; Pentru -f. Ciprian, vezi Pr. Prof. *. .amureanu, op.cit., p. 1'7-1"&#. *mparatul 9urelian 7'&-7'!# a inceput spre sfarsitul domniei o persecutie contra crestinilor, dar aceasta s-a terminat o data cu asasinarea imparatului, la Caenop+rurium 4 Castrul nou#, in apropierea Bizantului, de un grup de ofiteri, unelte oarbe ale unui secretar veros.

11. -ub imparatii iocletian 7"4-$&!#, "aleriu 7:$-$&!#, )aximian -ercule 7"6-$&!# si Constantiu C'lor 7:$-$&6#, Biserica a suferit cea mai grea persecutie. 9cesti imparati, in frunte cu /iocletian, au dat contra crestinilor patru edicte de persecutie, trei in $&$ si al patrulea in ianuariefebruarie $&4, prin care decretau daramarea locasurilor de cult crestine, interzicerea adunarilor crestine, arderea cartilor sfinte si a ar+ivelor crestine, pedepsirea aspra a clericilor si crestinilor care nu apostaziau de la credinta in 3ristos. *n 7:", @aleriu a procedat la o ;curatire; a soldatilor crestini din armata. 6a urostorum -ilistra# au pierit de moarte martirica, in acest timp, veteranul Iuliu si soldatii -es/c'ius, Nicandru, )arcian, %asicrate si Valentinian. *ntre $&$ si $&!, au fost numerosi martiri, mai ales in .asarit, *talia, 9frica, provinciile sud-dunarene, -c5t+ia %inor s.a. 9stfel, Antim, episcopul Nicomidiei, a fost decapitat in $&$. 6a Eliopol, in Egipt, a suferit -fanta Varvara. *n Cilicia, au suferit Cosma si amian, doi medici care practicau medicina din caritate crestina. 6a 9ntio+ia Pisidiei, a suferit )argareta. *n Capadocia a suferit -fantul "'eorg'e si -fanta orot'ea. 6a 0esalonic au suferit in martie si aprilie $&4 -fintele Agapi, Irina si -iona. 6a 17 august $&4, a suferit in orasul Catania din -icilia diaconul +uplus. 6a 6 aprilie $&4, a suferit martiriul -fantul Irineu, episcop de -irmium %itrovita#, iar la : aprilie $&4, diaconul sau, -fantul imitrie. 6a 7& august $&4, fecioara *asila= la 7! octombrie $&4, -fanta Anastasia= la 76 martie $4, au suferit martiriul la -ingidunum Belgrad#, preotul )ontanus si sotia sa, )axima= la 7 noiembrie $&4, a suferit episcopul Victorin de Poetovio Pettau, in 9ustria#= la 7$ februarie $&!, a patimit gradinarul (inerotas= in $&!-$&6, au suferit martiriul la 8rusAa @ora, langa -irmium, -fintii ;0uattuor coronati; - ;Cei patru incoronati;. Numerosi au fost martirii in -c5t+ia %inor sau /acia Pontica /obrogea#. 9stfel, la 3almiris -almorus, probabil Cetatea Baparo(enilor, (ud.0ulcea#, au suferit martiriul pentru 3ristos pe la 7:& -fintii +pictet si Astion, sarbatoriti in fiecare an la " iulie, in Viata carora se face mentiune despre primul episcop de 0omis Constanta#, +vangelicus 7:& - incep. -ec. *2#. 6a 9<iopolis Cernavoda# au suferit C'iril, C'indeas si $asius /asius# ? 7& noiembrie $&4#. %oastele lui /asius au fost duse la /urostorum -ilistra# si, de aici, la 9ncona, in *talia, la inceputul secolului al 2*-lea. 6a Noviodunum *saccea# au suferit martiriul sub /iocletian, intre $&$ si $&!, sau sub 6iciniu $&"-$7$#, intre $7&-$7$, -fintii 1otic, Attalus, Camasis si !ilip, ale caror moaste au fost descoperite in cripta de la Niculitel in vara anului 1:'1, si se afla astazi in biserica manastirii Cocos (ud. 0ulcea#. 7

6a 9le<andria, a suferit in $&', -fanta +caterina, in urma edictului dat in $&! de %a<imin /aia $&!-$1$#. Numerosi martiri au suferit in ,rient, in timpul imparatului 6iciniu. 9stfel, la : martie $7&, au suferit cei 23 de mucenici, lasati sa ing+ete in lacul -evastia din 9rmenia. 6a $ ianuarie, intre $7&-$7$, au suferit la 0omis Constanta# fratii Argeu si Narcis. 0ot la 0omis, au suferit la 1$ septembrie $7&-$7$ )acro#iu si "ordian Pr. Prof. *. .amureanu, op. cit., p. 1"!-7:!#.

4. >rmarile persecutiilor Persecutiile au avut serioase urmari pentru Biserica. *n perioada primelor secole, pana la edictul de la %ilan din $1$, dat de Constantin cel %are $&6$$'#, iar in .asarit si dupa aceea, Biserica a dat cel mai mare numar de martiri, cinstiti pana azi ca sfinti. Contrar asteptarilor masurilor luate de imparatii romani contra crestinilor si a urii lumii pagane, cu cat crestinii erau mai persecutati, cu atat numarul lor crestea. Cura(ul martirilor in fata mortii a facut pe multi pagani sa treaca la crestinism. ;(emen est sanguis c'ristianorum; - ;sangele crestinilor este o samanta;, scria 0ertulian Apologeticum, !&, 1$#. *ntr-adevar, martirii crestini au suferit cu cura( neinfricat, care a uimit lumea greco-romana, toate torturile si pedepsele inventate de fanatismul si brutalitatea lumii pagane, care ura pe crestini, dispretuia credinta lor intrun /umnezeu spiritual si invizibil, lua in deradere credinta si speranta lor in invierea mortilor si viata viitoare, si nu avea nici o pretuire pentru viata lor curata si sfanta. *storisirea patimirii martirilor are nu numai o valoare istorica, ci si una doctrinara si morala. Prin marturisirile lor in fata (udecatorilor pagani, martirii ne arata credinta lor nezdruncinata in puterea lui /umnezeu si a 8iului -au *isus 3ristos, Care s-a intrupat si s-a rastignit pentru mantuirea oamenilor. 3arul /u+ului -fant vine permanent in a(utorul oamenilor pentru mantuirea lor.

/in punct de vedere moral, e<emplul martirilor este de mare pret, caci ei ne arata modul de a ne conduce in viata dupa poruncile /omnului *isus 3ristos pastrate in Evang+elia -a. /in timpul persecutiilor, a luat nastere cultul (fintilor si al moastelor. -fantul este un intercesor, un mi(locitor bine placut lui /umnezeu, care, investit cu nimbul sfinteniei, se roaga lui /umnezeu pentru crestini si toti oamenii. Prima informatie in acest sens ne-o ofera )artiriul (fantului %olicarp ? 7$ februarie 1!!#, in care se spune) ;Ne inc+inam lui 3ristos pentru ca El este 8iul lui /umnezeu, iar pe martiri ii cinstim dupa vrednicie ca pe ucenicii si imitatorii /omnului...; cap. 1'#. *n cinstea martirilor, s-au ridicat primele locasuri de cult numite 4mart/ria;, iar numele lor a inceput sa se dea pana azi ca nume de botez. Prima stire despre cultul moastelor ne-o da tot )artiriul (fantului %olicarp, cap. 1", in care se spune) ;Noi am dobandit mai in urma osemintele lui, mai cinstite decat pietrele pretioase si mai scumpe decat aurul, si le-am asezat la un loc cuvios. /ea /omnul sa ne adunam si noi, dupa putinta, cu bucurie si veselie, ca sa sarbatorim ziua martiriului lui, ca zi a nasterii , latineste, dies natalis. Numele martirilor au trecut in calendarele crestine si sunt pomenite pana azi. Pr. Prof. *oan .amureanu, Actele martirice, Bucuresti, 1:"7#. Pr. Prof. /r. *oan .amureanu, ;*storia bisericeasca universala;, manual pentru seminariile teologice ortodo<e, Bucuresti, 1::7, pag. !6-64.