CUPRINS

Capitolul nr.1 .................................................................................................. pg.2

Capitolul nr.2 .................................................................................................. pg.5
Capitolul nr.3 .................................................................................................. pg.8
Capitolul nr.4 .................................................................................................. pg.10
Capitolul nr.5 .................................................................................................. pg.12
Capitolul nr.6 .................................................................................................. pg.14
Capitolul nr.7 .................................................................................................. pg.16
Capitolul nr.8 .................................................................................................. pg.18

~1~
Capitolul 1
1 Cântarea Cântărilor compusă de Solomon.
Cântarea Cântărilor. Expresia implică faptul că această cântare e deosebită prin excelenţă. Iudeii
considerau Cântarea cântărilor lui Solomon cea mai specială dintre cântările Bibliei. Titlul original
compara probabil cântarea cu celelalte 1004 compuse de Solomon (1 Regi 4,32).

Sulamita

2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci iubirea ta este mai plăcută decât vinul.
Să mă sărute. Persoana care vorbeşte este evident tânăra sulamită. Vorbirea ei continuă până la
sfârşitul v. 7, cu excepţia întreruperilor făcute de doamnele de la curte indicate de cuvântul "noi"
[subînţeles în rom.] din v. 4.
Iubirea ta[Dezmierdările tale-trad. Cornilescu;Iubirea ta, KJV]. Schimbarea de persoană de la a
treia din primul rând la a doua de aici este obişnuită în poezia ebraică. Cuvântul tradus
"dezmierdări" [iubire, KJV] este la plural, indicând multe atenţii şi manifestări de iubire.
Vinul. Ebr. yayin, sucul de strugure (vezi Genesa 9,21; 1 Samuel 1,14; Isaia 5,11; etc.).

3 Mirosul parfumurilor tale este unul plăcut, iar numele tău este asemenea
parfumului care se revarsă. De aceea te iubesc pe tine fetele.
Parfumului care se revarsă[Mireasmă vărsată-trad. Cornilescu]. La orientali, parfumul şi cremele
erau foarte scumpe. Pentru mireasa lui Solomon numele iubitului ei însemna mai mult decât orice
parfum, oricât de suav ar fi fost el.
Fetele. [Fecioare, KJV]. Ebr. alamoth, "femei tinere" (vezi la Isaia 7,14). Mireasa lui Solomon se
gândeşte probabil la ea, deşi din modestie nu se numeşte în mod specific. Ea spune doar că
Solomon este tipul de bărbat pe care o tânără ca ea l-ar iubi.

Sulamita. Corul

4 Trage-mă după tine! Să fugim împreună! Fie ca regele să mă ducă a(Sau: Regele
m-a dus) în odăile lui. Ne vom bucura şi ne vom desfăta cu tine b(În ebr. este un
singular masculin) şi îţi vom elogia dezmierdările mai mult ca vinul, căci meriţi să
fii iubit.
Trage-mă. Ebr. mashak, aici "a atrage în iubire" (vezi Ieremia 31,3; Osea 11,4).
Să fugim[Să alergăm-trad. Cornilescu]. Această intervenţie este a însoţitoarelor miresei.
În odăile lui. Unii văd în v. 2-4 o aluzie la alaiul de nuntă şi în expresia aceasta o descriere a
intrării în palat.
Ne vom bucura. Se presupune că vorbesc din nou persoanele din suita miresei.
Meriţi să fii iubit[Pe drept eşti iubit-trad. Cornilescu;Drepţii te iubesc, KJV]. Sau "te iubesc
cinstit". Acestea ar putea să fie cuvinte de aprobare rostite de mireasă, care crede că toţi ar trebui
să aibă o iubire plină de afecţiune faţă un bărbat atât de fermecător ca iubitul ei. Ea consideră că
toţi vor aproba hotărârea sa de a se căsători cu Solomon.

~2~
 Sulamita

5 Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, asemenea corturilor din
Chedar, asemenea draperiilor din Salma c(Trib nomad, care locuia în nordul
Arabiei, în apropiere de Chedar).
Sunt neagră. Probabil că ea nu vrea să spună mai mult decât că are tenul închis.
Chedar. Triburi nomade ale lui Ismael (Genensa 25,13), care locuiau în pustiurile arabe (vezi
Isaia 21,16; 42,11). Beduinii trăiau în general în corturi făcute din piei de capre de culoare neagră.

6 Nu vă miraţi pentru că sunt neagră, fiindcă m-a ars soarele. Fiii mamei mele s-au
purtat rău cu mine şi m-au pus să păzesc viile; însă via mea nu mi-am păzit-o.
M-a ars. [A privit asupra mea, KJV]. Aceasta e o dovadă că tenul ei închis se datora soarelui şi
nu rasei ei. LXX zice: "soarele s-a uitat cu neplăcere la mine".
Fiii mamei mele. Pare că fraţii mai mari ai miresei o lăsaseră pe surioara lor să păzească viile,
făcând-o astfel să fie arsă de soare.
Via mea[Via frumuseţii mele-trad. Cornilescu;Via mea, KJV]. Adică propria ei frumuseţe (vezi
cap. 8,12). Fraţii ei nu-i îngăduiseră răgazul sau prilejul să dea atenţie propriei sale înfăţişări.

7 Dezvăluie-mi, iubitul inimii mele, unde îţi duci turma la păscut şi unde o odihneşti
la amiază? Pentru ce să te caut ca una care este acoperită d[Sau: ca o prostituată
(vezi Gen. 38:14-15)] pe la turmele prietenilor tăi?
Îţi duci turma la păscut[Îţi paşti oile-trad. Cornilescu;Turma ta, KJV]. Versetul acesta prezintă o
dificultate prin aceea că îl reprezintă pe iubit ca păstor, ceea ce, fireşte, Solomon nu era. S-ar putea
ca mireasa, în limbajul poetic fantastic, să-l vadă ca tovarăş al vieţii ei simple de la ţară. Unii au
sugerat că Solomon s-a îmbrăcat ca păstor când a venit la ea să o peţească.
O odihneşti la amiază[Te odihneşti la amiază-trad. Cornilescu]. În ţările calde, păstorii caută un
loc de adăpost atât pentru ei, cât şi pentru turmele lor, de căldura arzătoare a soarelui din miezul
zilei.
Acoperită[Ca o rătăcită-trad. Cornilescu;Cineva care se abate, KJV]. Ebr. 'otyah, literal, "cineva
cu văl". Dacă sunt transpuse două consonante ebraice, se obţine "cineva care rătăceşte". Varianta
aceasta se găseşte în Siriaca, Vulgata şi în traducerea greacă a lui Symmachus.

Corul

8 Dacă nu ştii, tu, cea mai frumoasă dintre femei, atunci mergi pe urmele lăsate de
turmă şi paşte-ţi iezii lângă corturile păstorilor!
Dacă nu ştii. Intervine un alt glas. Poate să fie acela al lui Solomon sau răspunsul glumeţ al
doamnelor de la curte, care îi spune sulamitei să aibă răbdare. La timpul cuvenit iubitul ei va veni.
Între timp ea trebuie să continue să vegheze asupra turmelor ei.

Iubitul

9 Iubita mea, eu te asemăn cu o iapă înhămată la unul dintre carele lui Faraon.
Iapă înhămată. [O ceată de cai, KJV]. Literal, "iapa mea". Solomon îşi aseamănă mireasa gătită
cu sculele ei cu o iapă împărătească împodobită. Asemănarea pare vulgară pentru o minte
apuseană, dar e cu totul potrivită pentru gândirea orientală.
Carele. Vezi 1 Regi 10,26.28.29.

~3~
10 Cât de frumoşi îţi sunt obrajii, înconjuraţi de podoabe, şi gâtul tău cu şiraguri de
mărgăritare e(Sau: scoici)!

11 Îţi vom face podoabe de aur, stropite cu argint.

Sulamita

12 În timp ce regele stătea la masă, nardul meu îşi revărsa parfumul.

Nardul. Un parfum puternic obţinut probabil din India. Planta Nardostachys jatamansi, din
rădăcinile căreia hinduşii extrăgeau parfumul aromatic, creşte pe păşunile înalte ale Himalayei, la
o înălţime cuprinsă de 3.353 m şi 5.182m. Nardul a devenit de timpuriu un articol de comerţ.

13 Iubitul meu îmi este ca un mănunchi de smirnă, odihnindu-se între sânii mei.

Mănunchi de smirnă[Mănunchi de mir-trad. Cornilescu]. Mirul era extras din răşina aromatică a
ceea ce era probabil copacul arab Balsamodendron myrrha. Se spune că femeile evreice purtau sub
veşmintele lor, la anumite ocazii,o sticluţă sau o punguţă cu mir, atârnată de gât.

14 Iubitul meu îmi este ca un buchet de flori de hena din viile din En-Ghedi.

Buchet de flori de hena[Strugure de măliniţă-trad. Cornilescu;Strugure de camfor, KJV]. Mai

bine "ciorchine de flori de henna". Planta creştea în partea de sud a Palestinei şi producea flori
galbene sau albe mirositoare. Florile şi rămurelele erau transformate în pulbere, din care femeile
orientale făceau o vopsea roşietic-portocalie pentru a-şi unge mâinile şi picioarele.
En-Ghedi. Literal, "fântâna iedului". Era o regiune la vest de Marea Moartă, cam la mijlocul
distanţei dintre gura de vărsare a Iordanului şi extremitatea sudică a lacului. Un izvor bogat
cunoscut sub numele 'Ain Jidi continuă să curgă şi astăzi în regiune.

Iubitul

15 Eşti atât de frumoasă, iubita mea, atât de frumoasă! Ochii tăi sunt ca o pereche
de porumbei.

Sulamita

16 Eşti atât de frumos, iubitul meu, atât de plăcut! Verdeaţa este patul nostru;

Verdeaţa este patul nostru. [Patul nostru e verde, KJV]. Nu e sigur dacă mireasa descrie aici un
pat din palat sau dacă se referă la mediul ei natural anterior. Unii văd aici o referire la patul
nupţial. Ar fi natural pentru mireasă să descrie stările ei prezente de fericire în imagini luate din
mediul ei natural.

17 grinzile casei noastre sunt cedrii, iar tavanele ei sunt brazii.

~4~
Capitolul 2
1 Eu sunt un trandafir a(Sau: şofran; sau: brânduşă) din Şaron, un crin al văilor.
Eu sunt un trandafir din Şaron. Împărţirea pe capitole a făcut pe unii să lege v. 1 cu ceea ce
urmează. În felul acesta Solomon ar fi cel care vorbeşte în versetul acesta. De aceea, prin aplicaţie
spirituală, atât expresia "trandafir din Saron" cât şi expresia "crin din vale" au fost referiri la
Hristos. Totuşi, gramatical şi contextual, e mai firesc să se considere versetul acesta ca o declaraţie
a miresei. Cuvântul pentru "crin" poate avea atât o formă masculină cât şi una feminină. Aici
apare forma feminină, în timp ce forma masculină apare în cap. 2,16; 4,5; 5,13; 6,2.3; 7,2. Forma
feminină apare din nou în cap. 2:2, unde se aplică în mod precis la tânăra sulamită. Consideraţii
contextuale favorizează de asemenea ideea aceasta. Potrivit ei, mireasa îşi mărturiseşte starea
umilă, afirmând că nu se simte în largul ei într-un palat. Ea e doar o floare de câmp.
Cuvântul tradus "trandafir" apare numai aici şi în Isaia 35:1, iar identitatea e nesigură. S-ar putea
să fie şofranul, asfodelul sau narcisa. Pare să fie vorba de o floare oarecare de câmp.
"Saron" însemnează literal "o câmpie", "un şes", iar ca nume propriu indică şesul maritim dintre
Iope şi muntele Carmel. LXX ia "Saron"-ul de aici ca un titlu generic pentru un câmp deschis.

Iubitul

2 Cum este crinul printre spini, astfel este iubita mea între fete.
Crinul printre spini[Un crin în mijlocul spinilor-trad. Cornilescu]. Nu spini care cresc pe plante
sau pe copaci, ci plante cu spini. Solomon o asigură pe mireasa sa că toate celelalte femei în
comparaţie cu ea sunt ca nişte spini în comparaţie cu o floare frumoasă de câmp.

Sulamita

3 Cum este mărul printre copacii pădurii, astfel este iubitul meu între tineri. Îmi
place să stau la umbra lui şi rodul lui este dulce pentru gura mea.
Mărul. Mireasa întoarce complimentul. Mirele ei, comparat cu alţi bărbaţi, e ca un pom roditor
faţă de copacii neroditori ai pădurii.
La umbra lui. Mireasa nu numai că se bucură de umbră, dar şi mănâncă cu mare plăcere din
fructe.
Cuvintele acestea au fost luate ca descriind odihna sufletului la umbra iubirii lui Hristos, bucuria
comuniunii fericite cu Domnul. Beneficiile unei astfel de comuniuni nu pot fi obţinute de aceia
care se odihnesc doar o clipă în prezenţa lui Isus. Prea adesea activităţile aglomerate ale vieţii
înlocuiesc perioadele preţioase de comunicare, care sunt atât de importante pentru o creştere
sănătoasă în har (vezi 7T 69; Ed 261).

4 El m-a adus în odaia de petrecere, iar steagul lui peste mine era iubirea.
Odaia de petrecere[Casa de ospăţ-trad. Cornilescu]. Literal, "casă de vin" (vezi la v. 2). Versetul
acesta a fost folosit pentru a ilustra mai mult comuniunea cu Hristos (vezi la v. 3; vezi şi COL 206,
207; Ed 261).

5 Întăriţi-mă cu prăjituri cu stafide, învioraţi-mă cu mere, fiindcă sunt bolnavă de

iubire!
Întăriţi-mă cu prăjituri cu stafide[Întăriţi-mă cu turte de struguri-trad. Cornilescu]. Aceste turte
erau considerate stimulante şi prin urmare folositoare în cazuri de oboseală cronică.

~5~
 Bolnavă de iubire[Bolnavă de dragostea lui-trad. Cornilescu].Mireasa era copleşită total de fiorul
noii ei experienţe şi nu putea să găsească imagini potrivite pentru a descrie desfătarea ei extatică.

6 Mâna lui stângă să fie sub capul meu şi cu mâna lui dreaptă să mă îmbrăţişeze!

7 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele şi pe căprioarele câmpului: nu

stârniţi şi nu treziţi iubirea până când nu-i va face ei plăcere b(Sau: până nu-i vine
vremea)!

Vă conjur[Vă jur-trad. Cornilescu]. Versetul acesta e un refren. E repetat în cap. 3,5 şi 8,4.
Persoana care vorbeşte e probabil tot mireasa.
Iubirea[Dragostea-trad. Cornilescu;Dragostea mea, KJV]. "Mea" [KJV] este un cuvânt adăugat.
"Dragostea" vine de la 'ahabah, o formă feminină care are în vedere iubirea în abstract şi nu
iubitul. Este ridicată în slavă afecţiunea curată şi naturală.

8 Auziţi glasul iubitului meu! Iată-l venind, sărind peste munţi, săltând peste
dealuri!

Glasul iubitului meu[Glasul preaiubitului meu-trad. Cornilescu]. Versetele 8-17 par să fie o
amintire a miresei despre o întâlnire încântătoare de primăvară. Totul este probabil spus în timp ce
e îmbrăţiată cu iubire de soţul ei (vezi v. 6).
Iată-l venind[Iată-l că vine-trad. Cornilescu]. Presimţământul sensibil al iubirii discerne de
departe apropierea prea iubitului ei care vine în casa ei de la munte.

9 Iubitul meu este ca o gazelă, ca un pui de cerb. Iată-l că stă în spatele zidurilor
casei noastre, uitându-se prin ferestre şi contemplând printre zăbrele.

Uitându-se prin ferestre[Se uită pe fereastră-trad. Cornilescu]. Solomon e prezentat ca uitându-se

vesel pe fereastră în căutarea iubitei lui.

10 Iubitul meu a vorbit şi mi-a zis: „Ridică-te, iubita mea, şi vino cu mine, frumoasa
mea,

11 pentru că, iată, iarna a trecut, ploaia s-a oprit şi s-a dus! c(În Canaan, iarna era un
anotimp ploios)

Iarna a trecut. Versetele 11-13 constituie una din cele mai frumoase descrieri poetice a primăverii
scrisă vreodată (vezi Ed 160). Primăvara era partea din an când peregrinii se îndreptau voioşi spre
Ierusalim pentru serbarea Paştelui (vezi PP 537, 538).
Ploaia s-a oprit. Ploaia târzie înceta la începutul primăverii (vezi vol. II, p. 109).

12 Pe câmp răsar florile, a venit timpul cântării şi pe deasupra câmpiilor noastre se

aude glasul turturicii!

Turturicii. Ebr. tor, turturea, o specie de porumbel. Tor este onomatopeic, care imită tonul
plângător al păsării. Unele specii de turturele sunt migratoare şi venirea lor marchează
reîntoarcerea primăverii (vezi Ieremia 8,7).

~6~
13 Smochinii dau primele roade şi florile viilor îşi răspândesc parfumul. Ridică-te şi
vino, iubita mea, vino cu mine, frumoasa mea!
Smochinii dau primele roade[Se pârguiesc roadele în smochin-trad. Cornilescu;Dă smochinele
lui verzi, KJV]. Literal, "îşi parfumează smochinele lui necoapte", probabil în sensul că le coace.
Florile viilor[Viile înflorite-trad. Cornilescu;Viţele cu ciorchini fragezi, KJV]. Literal, "viţele
sunt în floare".

14 Porumbiţa mea,din crăpăturile stâncii,din locurile ascunse ale înălţimilor,arată-mi

faţa ta şi lasă-mă să-ţi aud glasul, căci glasul tău este dulce, iar faţa ta este
încântătoare!”
Porumbiţa mea[Porumbiţă-trad. Cornilescu;Porumbiţa mea, KJV]. Porumbelul de stânci alege
steiurile înalte şi râpele adânci (vezi Ieremia 48,28) ca să-şi facă cuibul şi evită învecinarea cu
oamenii. În felul acesta Solomon arată modestia şi sfiala iubitei lui.
Înălţimilor[Scobiturile prăpăstiilor-trad. Cornilescu;Scări, KJV]. Ebr. madregah, mai bine "locuri
prăpăstioase" [KJV], "pereţii stâncilor" ca în Ezechiel 38,20.

Corul d(Este posibil ca şi v. 15 să-i fie atribuit tot iubitului)

15 Prindeţi-ne vulpile, micuţele vulpi care distrug viile, viile noastre care sunt în
floare!
Prindeţi-ne vulpile. Ce vrea să spună versul acesta şi identitatea celui care vorbeşte sunt chestiuni
de ipoteză. Moulton sugerează că mireasa aude pe fraţii ei vorbindu-i sau că ei îl întrerup pe mire,
care spune că vrea să-i vadă faţa şi să-i audă glasul. Ei avertizează împotriva vulpilor care vin
primăvara distrugând viile care tocmai atunci sunt în floare. Unii consideră că sulamita arată
motivele pentru care nu poate răspunde imediat invitaţiei iubitului ei, deoarece are îndatoriri
gospodăreşti de îndeplinit. Alţii gândesc că referirea este doar la plăcerea veselă pe care ar avea-o
fericiţii îndrăgostiţi urmărind vulpile cele mici în viile pline de parfum.

Sulamita

16 Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui! El îşi paşte turma printre crini.
Iubitul meu este al meu[Preaiubitul meu este al meu-trad. Cornilescu]. Aceste cuvinte sunt un
refren frecvent în această Cântare a cântărilor lui Solomon (vezi cap. 6,3; 7,10). Expresia aceasta
ilustrează dragostea delicată dintre Hristos şi poporul Său (vezi MB 100).

17 Până când se va lumina de ziuă, iar umbrele vor zbura, întoarce-te, iubitul meu,
şi fii ca o gazelă, sau ca un pui de cerb peste munţii stâncoşi! e(Sensul termenului în
ebraică este nesigur; sau: munţii Beter)
Până când se va lumina de ziuă[Până la răcoarea zilei-trad. Cornilescu;Până la ivirea zilei, KJV].
Literal, "până când ziua îşi trage sufletul". Referirea poate fi sau la zorii zilei, când se porneşte
briza răcoroasă de dimineaţă, sau la începutul serii, când porneşte briza răcoroasă de seară.
Munţii stâncoşi[Munţii ce ne despart-trad. Cornilescu;Munţii Bether, KJV]. Nu sunt cunoscuţi
astfel de munţi. Poate cuvântul redat [KJV] "Bether" ar trebui mai bine să fie tradus. Bether vine
dintr-o rădăcină care înseamnă "a tăia în două", prin urmare poate că e vorba de munţi stâncoşi.

Comentarii Ellen G. White: 37T 69;3.4�;Ed 261;4�;COL 206; 7T 131;11-13�;Ed 160;

PP 538;15�;ML 172;16�;MB 100.

~7~
Capitolul 3

1 Am tânjit toată noaptea, în patul meu, după iubitul inimii mele; am tânjit după el,
dar el n-a venit.

Noaptea. Versetele 1-5 sunt cel mai bine explicate ca fiind relatarea unui vis, în care tânăra visa
că pentru un scurt timp l-a pierdut pe preaiubitul ei. Totuşi despărţirea a fost scurtă şi reîntâlnirea
cât se poate de plină de bucurie.

2 Însă acum mă voi ridica şi voi străbate cetatea, voi merge pe străzile şi în pieţele
ei; îl voi căuta pe iubitul inimii mele! L-am căutat, dar nu l-am găsit.

3 M-au găsit santinelele care dădeau ocol cetăţii. „Nu l-aţi văzut pe iubitul inimii
mele?”

4 De-abia trecusem de ei şi l-am găsit pe iubitul inimii mele! L-am prins şi nu l-am
mai lăsat până nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m-a născut.

Casa mamei mele. Femeile în Orient au apartamente separate, în care nu intră decât cei din cercul
restrâns al familiei. Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale când a făcut-o soţia sa (vezi
Genesa 24,67). Tânăra visează că are loc căsătoria nu în camera miresei din palatul lui Solomon,
ci în propriul ei cămin din Liban (vezi la Cântarea cântărilor 4,8).

5 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele şi pe căprioarele câmpului: nu

stârniţi şi nu treziţi iubirea până când nu-i va face ei plăcere!

Vă conjur[Vă jur-trad. Cornilescu]. Vezi la cap. 2,7.

Corul

6 Ce se iveşte din pustie, ca nişte stâlpi de fum, parfumaţi cu smirnă şi cu tămâie,

preparaţi din toate aromele negustorului?

Ce se iveşte[Ce se vede?-trad. Cornilescu;Cine este acesta?, KJV]. Pronumele "acesta" şi verbul

"suindu-se" [vine, KJV] sunt în ebraică forme feminine. Se face referire fie la mireasă, fie la
"pataşca" din v. 7, care este o formă feminină în ebraică. În cazul din urmă, cuvintele ar trebui să
fie traduse: "ce este aceasta?" Cel care vorbeşte nu poate să fie cu exactitate identificat.
Începe o nouă secţiune. E descris un alai împărătesc. Descrierea călătoriei alaiului depinde de
interpretarea expresiei "ce se vede". Dacă se referă la sulamita, alaiul poate să fie al lui Solomon,
care se ducea la Liban să o aducă pe tânăra de la ţară. Dacă "ce se vede" sau "ce e aceasta" se
referă la "pataşca" lui Solomon, mireasa poate să fie aceea care urmăreşte apropierea alaiului şi
face o descriere ca martor ocular a impresionantei privelişti.
Pustie. Ebr. midbar, care poate să însemne simplu un ţinut de păşune sau un spaţiu larg, deschis.
Ca nişte stâlpi de fum. Aceasta se referă probabil la obiceiul de a merge înaintea alaiului cu
tămâie aprinsă care umple aerul cu miresme încântătoare. Acesta este un obicei vechi şi comun în
Orient.

~8~
7 Iată, este lectica a(Aici cu referire la patul lui Solomon; termenul ebraic este
diferit de cel din v. 9) lui Solomon, cu 60 de războinici în jurul ei, dintre bărbaţii cei
mai viteji ai lui Israel,

Lectica[Pataşca-trad. Cornilescu;Patul, KJV]. Ebr. miţţah, un pat pe care se stă, rezemat sau
întins. Contextul sugerează că aici se referă la litiera cu care Solomon era purtat.
Şasezeci de războinici[60 de viteji-trad. Cornilescu]. Aceasta era garda care înconjura pavilionul
mirelui. Asigurarea securităţii şefului statului cere o atenţie neobosită din partea unei astfel de
gărzi.

8 toţi înarmaţi cu săbii şi având experienţă în luptă, fiecare purtându-şi sabia la şold,
din cauza terorii din noapte.

9 Regele Solomon şi-a făcut această lectică b(Aici cu referire la tronul lui Solomon;
termenul ebraic este diferit de cel din v. 7) din lemn de Liban.

Lectică[Pataşcă-trad. Cornilescu;Trăsură, KJV]. Ebr. 'appiryon, aici probabil sinonim cu mittah

(v. 7), deci "lectică", "litieră" sau "palanchin".

10 Stâlpii i-a făcut din argint, iar cadrul din aur. Scaunul a fost făcut din purpură, iar
interiorul a fost împodobit cu piele c[Sau: dragoste; este posibilă o ambiguitate
intenţionată sau un joc de cuvinte între ahaba (piele) şi ahaba (dragoste)] de d(Sau:
iar interiorul împodobit este un dar din dragoste / din partea; sau: împodobit cu
piele / iubire. / Fiicele Ierusalimului) către fiicele Ierusalimului.

Stâlpii. Probabil picioarele sau stâlpii patului care erau fie făcuţi din argint masiv, fie căptuşiţi cu
argint. Trăsurile împărăteşti erau bogat împodobite.
Cadrul[Rezemătoarea-trad. Cornilescu;Fundul, KJV]. Ebr. rephidah, care pare să se refere mai
degrabă la rezemătoarele sau balustrada de pe laturile litierei.
Scaunul. [Acoperitoarea, KJV]. Ebr. merkab. Mai degrabă "scaunul" litierei. Cuvântul apare în
Levitic 15:9, unde este tradus "şea."
Împodobit cu piele[Lucrată de dragostea-trad. Cornilescu;Împodobită cu iubire, KJV]. Ultima
parte a acestui verset sună literal:"interiorul ei, iubire împodobită de la fiicele Ierusalimului". O
traducere liberă ar fi: "interiorul ei era împodobit ca semn de iubire din partea fiicelor
Ierusalimului". Împodobirea cu dragoste se poate referi la versurile ţesute pe căptuşeală, perdele
sau pe covor de către fiicele Ierusalimului ca expresie a iubirii lor pentru împăratul Solomon şi
mireasa lui.

11 Ieşiţi, fiice ale Sionului, şi priviţi-l pe regele Solomon purtând coroana, coroana
primită de la mama sa în ziua căsătoriei lui, în ziua bucuriei inimii lui!

~9~
Capitolul 4
Iubitul

1 Cât de frumoasă eşti, iubita mea, oh, cât de frumoasă! Ochii tăi sunt ca nişte
porumbei ascunşi în spatele voalului; părul tău este ca o turmă de capre care coboară
zbenguindu-se din muntele Ghilad!
Frumoasă eşti. Personajul principal care a vorbit până aici a fost tânăra sulamită. Acum începe
cea mai lungă intervenţie a mirelui. Discursul din amintire laudă frumuseţea miresei şi culminează
printr-o cerere în căsătorie, care e acceptată.
Ochii…ca nişte porumbei[Ochi de porumbiţă-trad. Cornilescu]. Vezi cap. 1,15.
Voalului[Marama-trad. Cornilescu;Buclele tale, KJV]. Mai degrabă "vălul tău". Mahrama purtată
de multe femei orientale este dintr-o stofă de culoare închisă prinsă pe cap. Fruntea şi ochii rămân
neacoperiţi. Mahrama aceasta acoperă nu numai toată faţa, cu excepţia frunţii şi ochilor, dar şi
gâtul, şi atârnă liber pe piept.
O turmă de capre. Părul ei este negru şi lucios ca părul caprelor palestiniene, care erau în
majoritate negre sau cafeniu închis.

2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi, tocmai tunse, care ies din scăldătoare; fiecare
dintre ele are gemeni şi nici una din ele nu este singură!
O turmă de oi. Dinţii sunt albi şi frumoşi, bine modelaţi şi egali. Nici unul nu lipseşte.

3 Buzele tale sunt ca o panglică roşie şi gura ta este minunată! Tâmplele tale sunt ca
nişte jumătăţi de rodie, în spatele voalului!
Gura. [Graiul, KJV]. Mai degrabă "gura" ca organ al vorbirii.
Tâmplele[Obrazul-trad. Cornilescu;Tâmplele, KJV]. Ebr. raqqah, dintr-o rădăcină care înseamnă
"a fi subţire", "a fi slab"; de aici părţile subţiri ale capului de fiecare parte a ochilor. Unii
sugerează că este vorba de obraji.

4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit piatră pe piatră a(Sensul termenului în
ebraică este nesigur)! 1000 de scuturi sunt expuse pe el, toate scuturi de războinici.
Scuturi. Scuturile erau adesea atârnate pe turnuri, atât ca ornamente, cât şi pentru a le avea la
îndemână în caz de urgenţă.

5 Cei 2 sâni ai tăi sunt ca 2 cerbi tineri, ca gemenii unei gazele, care pasc între crini!
6 Până când se va lumina de ziuă şi vor zbura umbrele, voi merge la muntele de
smirnă şi la dealul de tămâie!
Până când se va lumina de ziuă[Până se răcoreşte ziua-trad. Cornilescu;Până se iveşte ziua, KJV].
Vezi la cap. 2,17. Acesta pare să fie un alt refren, poate rostit de mireasă în simplitatea şi smerenia
ei, pentru a pune frâu înflăcărării mirelui. El, totuşi, continuă de îndată să-şi reverse iubirea prin
noi expresii de afecţiune.

7 Eşti desăvârşit de frumoasă, iubita mea, şi nu ai nici un cusur!

Eşti desăvârşit de frumoasă[Eşti frumoasă de tot-trad. Cornilescu]. Eşti cu totul fermecătoare, nu
ai nici un cusur. Isus e prezentat spunând cuvintele acestea bisericii, mireasa Sa (vezi MH 356,
MB 100).

~ 10 ~
8 Vino cu mine din Liban, mireasa mea, vino cu mine din Liban! Coboară din vârful
Amana, de pe culmea Senirului şi de pe Hermon; din hăţişurile leilor şi din munţii
leoparzilor.
Amana. Munţii Libanului.
Senirului.Numele amorit,precum şi ugaritic şi acadian al muntelui Hermon (vezi la Deut. 3,9).
Cei 2 munţi poate că stau aici în opoziţie, sau Senir ar putea să fie un vârf important al muntelui
Hermon. Solomon doreşte ca tânăra sulamită să părăsească toţi munţii frumoşi ai zonei rurale de
nord în care a trăit.
9 Mi-ai fermecat inima, sora mea, mireasa mea, mi-ai fermecat inima cu o singură
privire a ochilor tăi şi doar cu colierul de la gâtul tău.
Mi-ai fermecat inima[Mi-ai răpit inima-trad. Cornilescu]. Verbul ebraic derivă din substantivul
"inimă". Solomon spunea literal: "m-ai animat". Poate ce el avea în gând era: "m-ai încurajat".
10 Cât de încântătoare este iubirea ta, sora mea, mireasa mea! Iubirea ta este mai
încântătoare decât vinul, iar mirosul parfumului tău este mai plăcut decât toate
mirodeniile.
Iubirea[Dezmierdările-trad. Cornilescu;Iubirea, KJV]. Literal, "iubirile", adică multele atenţii şi
manifestări de iubire (vezi cap. 1,2).
11 De pe buzele tale se prelinge miere, mireasa mea! Miere şi lapte se află sub limba
ta, iar mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
12 Eşti o grădină închisă, sora mea, mireasa mea, un izvor închis, o fântână
pecetluită!
O grădină închisă. Prin expresia simbolică a unei grădini închise împăratul Solomon cere în
căsătorie şi prin acelaşi simbol e acceptată de fecioara sulamită (v. 16). Nimeni nu intrase până
atunci în acea grădină, nimeni nu gustase din această fântână, sigiliul acestei fântâni nu fusese rupt
niciodată.
13 Plantele tale sunt o grădină cu rodii, cu fructe alese, cu hena şi cu nard,
14 cu nard şi cu şofran, cu trestie mirositoare şi cu scorţişoară, cu toate soiurile de
arbori de tămâie, cu smirnă şi aloe, cu toate mirodeniile cele mai fine.
15 Eşti b(Sau: Sunt, iubitul vorbind despre sine) o fântână din grădină, un izvor de
ape vii, ce curge din Liban!
Un izvor de ape vii. Limbajul acestui verset a fost folosit pentru a descrie băutura pururi
înviorătoare care poate fi scoasă din Cuvântul lui Dumnezeu (vezi PR 234; MB 37).

Sulamita

16 Trezeşte-te, vânt din nord, şi vino, vânt din sud! Suflaţi peste grădina mea ca
să-şi reverse parfumurile! Să intre iubitul meu în grădina lui şi să-i mănânce fructele
cele alese!
Să intre... în grădina lui. Acesta este răspunsul sulamitei. El o invită în grădina lui să mănânce
din fructele lui.

Comentarii Ellen G. White: 7MB 100; MH 356;15�;MB 37; PK 234.

~ 11 ~
Capitolul 5
Iubitul. Corul

1 Am venit în grădina mea, sora mea, mireasa mea; mi-am adunat smirna şi
mirodeniile, mi-am mâncat fagurul cu miere, mi-am băut vinul şi laptele. Mâncaţi,
prieteni, şi beţi! Îmbătaţi-vă de dragoste, iubiţilor!

În grădina mea. Versetul acesta aparţine de drept la capitolul anterior. El este răspunsul lui
Solomon la consimţământul la căsătorie al tinerei fete.
Mâncaţi, prieteni. Evident cuvinte rostite către oaspeţi la sărbătoarea nunţii.

Sulamita. Iubitul

2 Eu adormisem, însă inima îmi era trează. Am auzit astfel vocea iubitului meu care
bătea la poartă: „Deschide-mi, sora mea, draga mea, porumbiţa mea, desăvârşita
mea! Capul îmi este acoperit de rouă şi părul îmi este plin de umezeala nopţii.”

Adormisem. Aici începe o nouă secţiune. Mireasa povesteşte un vis tulburător. Ea visează că
preaiubitul ei a venit la ea noaptea şi datorită unei clipe de zăbavă l-a pierdut. Acesta e asemănător
cu visul povestit în cap. 3:1-5, numai că aici accentul este pe tulburare şi nu pe sfârşitul fericit.

Sulamita

3 Tocmai mi-am scos tunica, iar să mă îmbrac? Tocmai mi-am spălat picioarele, iar
să mi le murdăresc?

Mi-am scos tunica[Mi-am scos haina-trad. Cornilescu]. Ea pare să zică: "M-am retras pentru
culcare, nu mă tulbura".

4 Iubitul meu şi-a întins mâna prin fereastră şi atunci inima mea a început să-l
dorească.

Fereastră[Gaura zăvorului-trad. Cornilescu;Uşii, KJV]. Cuvântul "uşii" [KJV] este adăugat şi

probabil în mod corect. Unii consideră că el a vârât mâna prin fereastra cu zăbrele a casei ei.

5 M-am sculat să deschid iubitului meu; şi de pe mâna mea se prelingea smirnă, iar
de pe degetele mele picura smirnă pe mânerele uşii.

M-am sculat. Probabil tot în visul ei.

6 Am deschis iubitului meu … Dar iubitul meu se întorsese şi plecase. Sufletul meu
se topea când vorbea a(Sau: Sufletul meu se topea când el se îndepărta.).L-am
căutat, dar nu l-am găsit. L-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

Când vorbea. Putem presupune o expresie de dezamăgire când preaiubitul se îndepărtează.

L-am căutat. Probabil tot în visul tulburător.

~ 12 ~
7 M-au întâlnit santinelele care dădeau ocol cetăţii; m-au lovit şi m-au rănit, mi-au
luat voalul b(Sau: mantia) cei ce păzesc zidurile.

Mi-au luat voalul[Mi-au luat marama-trad. Cornilescu]. Evident pentru ca să vadă cine este ea.

8 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, dacă-l găsiţi pe iubitul meu, ce-i veţi spune? …
Să-i spuneţi că sunt bolnavă de iubirea lui!

Fiice ale Ierusalimului. În visul ei se făcea că le opreşte pe fiicele Ierusalimului ca să o ajute să-l
găsească pe preaiubitul ei.

Corul

9 Ce are iubitul tău mai mult decât alţi iubiţi, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are
iubitul tău mai mult decât alţii, pentru ca tu să ne conjuri astfel?

Sulamita

10 Iubitul meu este alb şi rumen, unic între zeci de mii!

Unic între zeci de mii[Deosebindu-se din 10000-trad. Cornilescu;Cel mai de seamă din 10000,
KJV]. Un titlu potrivit pentru Hristos (vezi DA 827; MB 79, 100; COL 339).
Descrierea mirelui continuă până la v. 16 şi atinge apogeul prin expresia "fiinţa lui este plină de
farmec". Această descriere este deseori îmbinată cu titlul "cel mai de seamă dintre 10000", când se
referă la Hristos (vezi pe lângă referinţele de mai sus Ed 69; 6T 175; CT 67).

11 Capul lui este aur curat; pletele lui sunt valuri, negre ca pana corbului!

12 Ochii lui sunt ca porumbeii de lângă izvoarele de apă, scăldaţi în lapte şi aşezaţi
ca rubinele!

13 Obrajii lui sunt ca straturile de mirodenii ce îşi răspândesc miresmele. Buzele îi

sunt crini din care se prelinge smirna.

14 Mâinile lui sunt inele de aur, decorate cu topaz. Abdomenul îi este fildeş lustruit,
încrustat cu safire c(Sau: lapislazuli).

15 Picioarele îi sunt stâlpi de alabastru aşezaţi pe piedestale de aur curat. Înfăţişarea

lui este ca Libanul, distins asemenea cedrilor.

16 Cerul gurii lui îi este atât de dulce şi întreaga lui fiinţă este atât de fermecătoare!
Aşa este iubitul meu, aşa este dragul meu, fiice ale Ierusalimului!

Comentarii Ellen G. White: 10.16AA 275; CH 529; COL 339; CT 67; DA 827; Ed 69;Ev 186,
346; FE 526; MB 69, 79, 100; ML 114; MM 213; PK 321; 6T 175;16�;MB 146 .

~ 13 ~
Capitolul 6
Corul

1 Spune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei, unde a plecat iubitul tău? Pe unde s-a
întors iubitul tău, ca să-l căutam şi noi împreună cu tine?
Unde. Fiicele Ierusalimului se adresează acum miresei pentru a vedea ce mai are ea de zis.

Sulamita

2 Iubitul meu a coborât în grădina lui, la straturile de mirodenii, ca să-şi păstorească

turma în grădini şi să culeagă crini.
La grădina lui. Neliniştea cu privire la pierderea preaiubitului ei a trecut. Ea ştie că el e ocupat în
altă parte. Nu s-a întâmplat nimic care să strice fericirea lor.

3 Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu! El îşi paşte turma printre crini.

Iubitul

4 Eşti frumoasă, draga mea, ca Tirţa, încântătoare ca Ierusalimul, straşnică,

asemenea unei oştiri cu steaguri!
Ca Tirţa. În v. 4-10 Solomon laudă cu îmbelşugare pe mireasa lui. Probabil că Tirţa trebuie
identificată cu Tell el-Fâr'ah, la aproximativ 11 km nord-est de Sihem, în ţinutul lui Efraim. Fără
îndoială că cetatea era vestită pentru frumuseţea ei.
Încântătoare ca Ierusalimul[Plăcută ca Ierusalimul-trad. Cornilescu]. Solomon se foloseşte de
propria sa cetate de scaun din partea de nord a Palestinei pentru a ilustra frumuseţea nemaiîntâlnită
a miresei sale. Ierusalimul era vestit pentru frumuseţea lui (vezi Psalm 48,2; 50,2; Plângeri 2,15).

5 Întoarce-ţi ochii de la mine fiindcă mă tulbură! Părul tău este ca o turmă de capre
care coboară zbenguindu-se din Ghilad!
6 Dinţii tăi sunt asemenea unei turme de oi care vine de la scăldătoare; fiecare dintre
ele are gemeni şi nici una din ele nu este singură!
7 Tâmplele tale sunt ca nişte jumătăţi de rodie, în spatele voalului!
8 Deşi am 60 de prinţese, 80 de ţiitoare şi fecioare fără număr,
Şasezeci de prinţese[60 de împărătese-trad. Cornilescu]. Aceasta e probabil o referire la haremul
lui Solomon. Numărul soţiilor e mult mai mic decât cel dat în 1 Regi 11,3. Evident cântarea
aceasta este scrisă undeva la începutul domniei lui Solomon.

9 doar una este porumbiţa mea, desăvârşita mea, singura fiică a mamei sale, cea mai
pură odraslă a celei ce a născut-o. Fecioarele o privesc şi o binecuvântează,
prinţesele şi ţiitoarele o laudă.

~ 14 ~
 Corul

10 Cine este aceasta care se iveşte asemenea zorilor, frumoasă precum luna, pură
precum soarele, straşnică asemenea unei oştiri cu steaguri?

Straşnică asemenea unei oştiri[Cumplită ca nişte oşti-trad. Cornilescu]. Frumuseţea şi tăria sunt
contopite aici într-o descriere care a fost aplicată în mod corect şi corespunzător bisericii (vezi
PK 725; AA 91). Unii consideră că întrebarea din acest verset e formulată de doamnele de la curte,
atunci când au văzut prima dată pe sulamita.

Sulamita

11 M-am coborât în grădina cu nuci pentru a admira verdeaţa proaspătă din vale,
pentru a vedea dacă a înmugurit viţa şi dacă a înflorit rodiul.

M-am coborât. Afirmaţia aceasta aparţine în mod evident miresei.

12 Înainte de a-mi da seama, inima m-a purtat în carele poporului prinţului. a(Sensul
propoziţiei în ebraică este nesigur; sau: în carele regeşti ale poporului meu; sau: în
carele lui Aminadab.)

Prinţului[Om ales-trad. Cornilescu;Amminadib, KJV]. Semnificaţia acestei expresii este neclară.

Tradus literal înseamnă : "Poporul meu, nobilul". Mireasa îşi imaginează că e ridicată şi aşezată
într-o trăsură, desigur, alături de Solomon.

Corul. Iubitul

13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito, întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi!

De ce vă uitaţi la Sulamita ca la una care dansează în mijlocul a două cete? b(Sensul
propoziţiei în ebraică este nesigur; sau: ca la o dansatoare din Mahanaim; sau: ca la
mărşăluirea a două armate)

Întoarce-te, Sulamito! Poate cuvintele acestea sunt spuse de membrii suitei, care exprimă dorinţa
de a o privi mai mult pe împărăteasa acum cunoscută.
De ce vă uitaţi[Ce aveţi voi să vă uitaţi?-trad. Cornilescu;Ce veţi vedea? KJV]. O fermecătoare
manifestare de modestie.
Care dansează[Ca la nişte fete ce joacă în cor-trad. Cornilescu;Ca şi cum ar fi compania a două
oştiri, KJV]. Literal, "dansul". Unii au sugerat că această expresie se referă la corul fetelor miresei
şi la corul celor mai distinşi bărbaţi ai mirelui. Alţii gândesc că referirea este la vreun obicei local
pe care nu-l înţelegem acum. Iar alţii preferă să translitereze cuvintele ca "două oştiri"
(Mahanaim) şi văd o aluzie la "dansul" oştirii îngereşti la Mahanaim la întoarcerea lui Iacob în
Canaan (vezi Genesa 32,1-3). Dacă lucrurile stau aşa, în acest punct, sulamita dă o reprezentaţie
cu "dansul Mahanaim".

Comentarii Ellen G. White: 10AA 91 ; CH 464 ; ChS 147, CM 7 ; GC 425 ; PK 725 ; 5T 82

~ 15 ~
Capitolul 7

1 Ce frumoase îţi sunt picioarele în sandalele tale, fiică de prinţ! Liniile coapselor
tale sunt ca un colier, sunt ca lucrarea mâinilor unui artist.

Ce frumoase. Versetele 1-5 sunt o laudă probabil din partea doamnelor care privesc, deşi mulţi
consideră că vorbele sunt rostite de Solomon.
Ca un colier[Ca nişte lănţişoare-trad. Cornilescu;Ca nişte giuvaeruri, KJV]. Accentul este
probabil asupra giuvaerurilor, lucrate cu iscusinţă, pe care ea le poartă acum.

2 Buricul tău este o cupă rotundă din care nu lipseşte vinul amestecat. Mijlocul îţi
este un snop de grâu încins cu crini.

3 Cei 2 sâni ai tăi sunt ca 2 pui de cerb, ca gemenii unei căprioare.

Ca 2 pui de cerb. Compară cu cap. 4,5.

4 Gâtul tău este ca un turn de fildeş. Ochii tăi sunt iazurile Heşbonului văzute prin
poarta Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul Libanului privind spre Damasc.

Ca un turn. Compară cu cap. 4,4.

Iazurile. [iazuri de peşte, KJV]. Literal, "iazuri", aşa cum e tradus în 2 Samuel 2,13.
Heşbonului. Hesbonul este în general identificat cu Tell Hesbân, la 24 km est de Iordan. Această
aşezare nu oferă nici o mărturie din timpul lui Moise, dar este bine atestat din perioada
judecătorilor şi a monarhiei, care avea în cuprins părţi dintr-un rezervor mare de apă deschis.
Bat-Rabim. Literal, "fiica mulţimii". Fără îndoială numele uneia din porţi.

5 Capul tău este înălţat asemenea muntelui Carmel. Părul capului tău este ca
purpura; regele este înlănţuit de cosiţele tale.

Muntelui Carmel[Carmelul-trad. Cornilescu]. Un şir de dealuri înalte de 500 m înălţime, care

forma hotarul de sud-vest al câmpiei Ezdraelonului şi a Golfului Acra.
Cosiţele[Pletele-trad. Cornilescu;Galerii, KJV]. Semnificaţia cuvântului de aici e nesigur. În
Genesa 30,38.41 înseamnă "jgheaburi". S-ar putea să derive dintr-o rădăcină care înseamnă
"a curge", prin urmare "revărsare". De aceea a fost sugerată definiţia "plete". Împăratul vorbeşte
despre sine ca fiind prins în buclele părului sulamitei.

6 Cât de frumoasă eşti şi cât de plăcută eşti în dezmierdări, iubito! a(Sau: cu

dezmierdările tale, iubire!)

7 Statura ta este asemenea palmierului, iar sânii tăi asemenea unor ciorchine.

Palmierului[Finicul-trad. Cornilescu]. Ebr. tamar. Palmierul înalt şi graţios era un simbol potrivit
pentru frumuseţea feminină. Numele Tamar a fost purtat de diferite femei (Genesa 38,6;
2 Samuel 13,1).

8 Îmi zic: „Mă voi urca în palmier şi-i voi apuca ramurile!” Sânii tăi să fie asemenea
ciorchinilor de struguri, iar mirosul respiraţiei tale asemenea merelor!
~ 16 ~
 Sulamita

9 Gura ta să fie asemenea unui vin bun! Vinul să meargă drept spre iubitul meu,
curgând liniştit pe buze şi pe dinţi b(LXX, Aquila, VUL, Siriacă; TM: buzele celor
adormiţi).

10 Eu sunt a iubitului meu şi el mă doreşte pe mine.

Eu sunt a iubitului meu. Un refren (vezi cap. 2,16; 6,3) care încheie secţiunea de preamărire a
frumuseţii miresei.

11 Vino, iubitul meu, să mergem pe câmpie, să ne adăpostim noaptea în sate!

Să mergem[Să ieşim-trad. Cornilescu]. În secţiunea aceasta mireasa exprimă dorul ei după casa
ei din Liban. Ea poate fi imaginată ca rugându-l pe soţul ei să o ducă înapoi în vechiul ei cămin,
făgăduindu-i din nou că-l va iubi.

12 Ne vom trezi devreme şi vom merge la vii pentru a vedea dacă a înmugurit viţa,
dacă i s-a deschis floarea şi dacă a înflorit rodiul. Acolo îţi voi dărui iubirea mea!

13 Mandragorele îşi răspândesc parfumul şi la porţile noastre se găsesc toate

bunătăţile, atât noi, cât şi vechi, pe care le-am păstrat pentru tine, iubitule!

Mandragorele. Potrivit etimologiei populare, "mere de dragoste". Se presupunea că trezea dorinţa

erotică şi că favoriza procreaţia (vezi Genesa 30,14-16).

~ 17 ~
Capitolul 8
1 O, dacă ai fi fost frate cu mine şi dacă ai fi fost alăptat de mama mea! Atunci te-aş
fi găsit afară, te-aş fi sărutat şi nimeni nu m-ar fi dispreţuit!
Frate cu mine[Fratele meu-trad. Cornilescu]. Mireasa pare să-şi aducă aminte de timpul dinainte
ca piedicile unirii lor să fie înlăturate. Neputând încă să-şi declare dragostea faţă de el ca iubit, ea
dorea ca legăturile dintre ei să fi fost acelea dintre frate şi soră.
Nu m-ar fi dispreţuit[Nu m-ar ţine de rău-trad. Cornilescu;Nu m-ar dispreţui, KJV].Adică familia
şi prietenii ei nu i-ar fi adus vreo învinuire.

2 Te-aş fi luat şi te-aş fi condus în casa mamei mele, care m-a învăţat. Ţi-aş fi dat să
bei vin aromat, nectar din rodiile mele.
M-a învăţat[M-ar învăţa-trad. Cornilescu]. Aşa cum e tradus, mama ar fi învăţătorul. Totuşi
verbul poate fi tradus şi "tu mă vei învăţa". Oricare dintre variante are un sens clar. Mamele au un
sfat bun pentru fiice legat de viaţa de căsătorie. Şi înţeleptul Solomon ar fi putut face să tresalte
inima tinerei lui mirese, împărtăşindu-i din vastele lui cunoştinţe. În schimb, la rândul ei, ea ar fi
răspuns aducând odihnă potrivită.

3 Mâna lui stângă să fie sub capul meu şi cu mâna lui dreaptă să mă îmbrăţişeze!
4 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului: nu stârniţi şi nu treziţi iubirea până când nu-i va
face ei plăcere!
Vă conjur[Vă rog fierbinte-trad. Cornilescu]. Compară cu cap. 2,7; 3,5. Repetarea acestui refren
sprijină puternic ideea unităţii cântării.

Corul. Sulamita

5 Cine este aceea care apare din pustie sprijinindu-se de iubitul ei? Te-am trezit sub
măr, acolo unde mama ta te-a conceput, acolo unde a suferit durerile pentru a te
naşte.
Cine este aceea care apare[Cine este aceea care se suie?-trad. Cornilescu] Versetul 5 pare să fie o
descriere a sosirii perechii împărăteşti la casa miresei.
Te-am trezit. Solomon poate vrea să spună că ei s-au întors în locul unde a trezit pentru prima
dată iubirea în mireasa lui.
Mama ta. Ei s-au înapoiat în casa unde se născuse mireasa lui.

6 Pune-mă ca o pecete pe inima ta şi asemenea unui semn pe braţul tău! Fiindcă

dragostea este puternică precum moartea, iar ardoarea a(Sau: gelozia) ei este de
neînduplecat precum Locuinţa Morţilor b(Ebr.: Şeolul); flăcările ei sunt flăcări de
foc, flăcări mistuitoare! c(Sau: foc, / o flacără a DOMNULUI)
Pune-mă ca o pecete. Vorbeşte mireasa, aşa cum reiese în ebraică din forma masculină a lui "tu"
[în rom., subînţeles]. Cuvântul ebraic "pecete," chotham,înseamnă inel cu pecete(vezi Exod 28:11,
21; Iov 38,14; 41,15; Ieremia 22,24). Evreii purtau uneori inelul lor cu pecete agăţat de gât cu un
şnur. Mireasa lui Solomon doreşte ca soţul ei să o considere ca un astfel de inel preţios.
Flăcările[Jar-trad. Cornilescu]. Ebr. reshaphim, "flăcări", "fulgere", tradus "focul cerului"
[fulgere fierbinţi, KJV] în Psalm 78,48.
Flăcări mistuitoare[O flacără a Domnului-trad. Cornilescu;O flacără grozav de puternică, KJV].
Literal, "o flacără a lui Iehova". Probabil fulgerul.

~ 18 ~
7 Apele mari nu pot să stingă dragostea, râurile nu sunt în stare să o înece! Dacă un
om ar dărui toate bogăţiile din casa lui pentru iubire, ar fi doar profund dispreţuit!
d(Sau: acestea ar fi profund dispreţuite)

Nu pot să stingă dragostea. Iubirea nu poate fi distrusă de nimeni şi de nimic. Ea nu poate fi

cumpărată. Cea mai mare ofertă ar fi cu totul dispreţuită. Acest pasaj, care vorbeşte despre puterea
invincibilă şi despre statornicia constantă iubirii, nu are egal în literatură în ce priveşte forţa de
expresie.

Corul

8 Avem o soră tânără căreia nu i-au crescut încă sânii. Ce vom face pentru sora
noastră în ziua când va fi peţită?

Soră tânără[Soră micuţă-trad. Cornilescu]. Afirmaţia aceasta poate să fi fost făcută de fraţii
sulamitei, care îşi amintesc de zilele copilăriei miresei. Se pare că ei au discutat despre felul cum
să procedeze cu micuţa lor soră când i s-ar fi făcut o cerere în căsătorie.

9 Dacă este un perete, vom construi pe el turnuri de argint, iar dacă este o uşă o vom
închide cu scânduri de cedru!

Sulamita

10 Eu sunt un zid, iar sânii mei sunt ca nişte turnuri! Şi astfel am devenit în ochii lui
ca una care i-a adus împlinire! e(Sau: ca una care a găsit pace)

11 Solomon avea o vie in Baal-Hamon; el a încredinţat-o unor îngrijitori şi fiecare

trebuia să aducă pentru rodul ei 1000 de şecheli f(Sau: sicli, greutate de bază,
comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de şechel: regal
(2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obişnuit (aproximativ 12 gr) şi cel al Lăcaşului
(aproximativ 10 gr); greutatea şechelului a variat în diferite vremuri şi în diferite
zone; aproximativ 12 kg; şi în v. 12) de argint.

Solomon avea o vie. Aceasta era fără îndoială una din multele vii ale lui Solomon.

12 Via mea, este a mea şi numai a mea! Cei 1000 de şecheli să-ţi revină ţie,
Solomoane, iar 200 g(Aproximativ 2,5 kg) celor ce-i îngrijesc rodul!

Via mea. Mireasa îşi înnoieşte făgăduinţa faţă de soţul ei. Ea vorbeşte despre sine ca fiind
păzitoarea propriei sale vii, dar transferă aceste drepturi şi privilegii soţului ei.

Iubitul

13 Tu, care locuieşti în grădini, însoţită de prieteni, dă-mi voie să-ţi aud glasul!

Dă-mi voie să-ţi aud[Fă-mă să-l aud-trad. Cornilescu]. Când cade cortina, Solomon cere să mai
audă o dată glasul iubitei sale, poate într-un refren pe care îl auzise repetat de ea în timpul
logodnei lor.

~ 19 ~
 Sulamita

14 Aleargă, iubitul meu, fii asemenea unei gazele sau asemenea unui pui de cerb
peste munţii înmiresmaţi!

Aleargă, iubitul meu[Vino repede, iubitule-trad. Cornilescu]. Aşa se încheie poemul, cu două
versuri scurte care condensează în ele tot ce s-a repetat iarăşi şi iarăşi sub diferite forme: peţirea şi
căsătoria a două inimi fericite.

Comentarii Ellen G. White:

64T 334
6.7�
Ed 93

~ 20 ~