FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv aprovizioneaza organismul cu substante nutritive: apa, vitamine,

sarurui minerale. El se interpune intre mediul intern si cel extern. Este format din tub digestiv si
organe anee!
Tubul digestiv este alcatuit din:
- cavitatea bucala;
- faringe;
- esofag;
- stomac;
- intestin subtire ( duoden, jejun, ileon);
- intestin gros (cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid si
rect)
rganele anexe sunt: limba, dintii, glandele cu secretie externa (salivare,pancreas si ficat).
!eretele tubului digestiv este format din " tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si
adventice.
#. "u#oasa (spre interior) $ formata din celule epiteliale ce difera de la o regiune la alta;
- musculatura mucoasei a carei contractie formeaza pliurile mucoasei;
%. sub"u#oasa cu tesut conjunctiv, glande, fibre nervoase si vase de sange.
& .Stratul "us#ular din doua componente:
- $us#ulatura #ir#ulara spre interior, de &-' ori mai groasa decat "us#ulatura
longitudinala dispusa spre exterior.
%! Adventi#ea $ (tunica externa) un invelis conjunctiv dispus la suprafata.
(omponenta abdominala a tubului digestiv este acoperita de seroasa peritoneala avand o
foita parietala aplicata pe peretele abdomenului si una viscerala ce inconjoara stomacul, intestinul
subtire, colonul transvers si sigmoid si se continua cu mezenter care contin vase de sange si nervi.
!eritoneul trece peste colonul ascendent si descendent si peste pancreas (organe
retroperitoneale)
Vas#ulari&atia provine din:
- Aorta des#endenta pentru organele din abdomen (splan)ne);
- aorta abdo"inala prin:
trunc)iul celiac
artera mezenterica superioara;
artera mezenterica inferioara;
artera )iogastrica.

*ntoarcerea venoasa se face prin:
- vena porta care se varsa in capilarele sinusoide ale ficatului;
- vena #entro'lobulara(
- venele supra)epati#e;
- vena #ava in*erioara!
*n acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin celulele reticulo-
endoteliale $ #elulele +ap*er, opreste microorganismele si particulele straine patrunse pe
cale digestiva.
+icatul opreste si prelucreaza , - %-& din substantele absorbite.
(irculatia splan)nica se intensifica in timpul digestiei deoarece:
- unii )ormoni secretati in timpul digestiei produc vasodilatatie (((., gastrina, /*!,
secretina);
#
- in timpul activitatii secretorii se formeaza bradi0inina $ substanta vasodilatatorie;
- in timpul digestiei se consuma oxigen $ scade presiunea oxigenului ceea ce produce
vasodilatatie.
Parasi"pati#ul produce vasodilatatie indirect prin stimularea activitatii glandelor.
Si"pati#ul produce vasoconstrictie, dar tesutul scapa repede de aceasta actiune prin
factorii vasodilatatori rezultati din metabolism.
(onstrictia venelor din teritoriul splan)nic sub actiunea 121 (sistem nervos simpatic)
indreapta sangele spre teritorii cu importanta vitala in situatii cum ar fi socul )emoragic (se
pot mobiliza %33-&33 ml de sange).
Inervatia este asigurata in primul rand de 12E (sistemul nervos enteric). 12E este
reprezentat de cele % plexuri:
#. "ienteri# sau Auerba#) (vegetativ) -situat intre cele % straturi musculare circular si
longitudinal.
%. sub"u#os sau $eissner (vegetativ) situat in submucoasa.
S,E e format din cca #33 milioane de neuroni (aproximativ numarul neuronilor din maduva
spinarii) si prelungirile lor amielinice.
2euronii sunt:
- senzitivi;
- efectori;
- interneuroni.
,euronii sen&itivi (#-&) trimit dendritele spre mucoasa si spre musc)i. Ele (dendritele) joaca
rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori c)imici din compozitia c)imului.
1timulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori.
,euronii e*e#tori -"otori. din plexul mienteric trimit axonii spre musc)ii celor doua
straturi, determinand contractia lor.
2euronii efectori din plexul submucos inerveaza glandele, celulele endocrine, epiteliile si
vasele de sange comandand vasoliditatia.
2euronii din 12E elaboreaza un numar mare de mediatori c)imici cum ar fi: 4cc)
(acetilc)olina), 24 (noradrenalina), serotonina, 1ubstanta !, somatostatina, /*!, neurotensina,
bombezina, encefalina, 2 etc, unii cu actiune incomplet elucidata (4cc) si /*! $ vasodilatatie,
4cc), substanta ! $ #ontra#tie "us#ulara/ /*! si 2 $ relaare "us#ulara. et#!
12E este cel care regleaza activitatea aparatului digestiv. 4supra lui se exercita influenta din
partea sistemului nervos vegetativ (12/).
Parasi"pati#ul
Este reprezentat de nervii vagi si nervii pelvici.
,ervii vagi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb.
(el de-al %-lea neuron se gaseste in 12E- neuronul efector din plexuri.
,ervii pelvi#i au originea in maduva sacrala (1%-1").
4l doilea neuron se afla in plexuri.
FU,0TIILE APARATULUI DIGESTIV
#. Fun#tie "otorie $ aparatul digestiv fragmenteaza si transporta alimentele;
%. Fun#tie se#retorie - secreta sucurile digestive necesare digestiei;
%
&. Fun#tia de digestie $ sucurile contin enzime ce degradeaza prin )idroliza principiile
alimentare in componente simple;
". Fun#tia de absorbtie $ componentele simple sunt trecute prin peretele digestiv in
mediul intern.
Fun#tia se#retorie $ e realizata de glande. !e toata suprafata mucoasei digestive sunt
bilioane de glande unicelulare, celule mucoase care secreta mucus cu rol de protectie si de
favorizare a alunecarii continutului digestiv ca si de formarea bolului din cavitatea bucala si
din colon.
*n submucoasa se gasesc glande tubuloase ce secreta pe langa mucus si enzime.
*n afara tubului digestiv exista glannde anexe:
- 1alivare (seroase, mucoase, mixte);
- pancreas;
- ficat.
Se#retiile sunt de#lansate de actiunea unor substante specifice :
#. produsi ai secretiei neurocrine;
%. produsi ai secretiei endocrine;
&. produsi ai secretiei paracrine.
#. Produsii se#retiei neuro#rine sunt eliberati de terminatiile nervoase din jurul celulelor
secretoare. 1timularea 12! (sistem nervos parasimpatic) prin 4cc) stimuleaza secretiile 121
(sist. nervos simpatic) in unele regiuni stimuleaza secretiile, dar actiunea e tranzitorie
deoarece produce vasoconstrictie.
%. Produsii endo#rini sunt )ormoni, se varsa in sange si transportati prin sange ajung la locul
de actiune.
&. Produsii para#rini sunt elaborati in vecinatatea celulelor secretoare ajungand la ele prin
difuziune.
Substantele #e sti"ulea&a se#retia se nu"es# se#retogoge! Ele actioneaza printr-unul din
urmatoarele doua mecanisme:
- dupa interactiunea cu receptorul activeaza adenilciclaza, se formeaza c45! care
actioneaza prin protein0inaze, enzime ce fosforileaza deci activeaza diferite procese;
FIZIOLOGIA 0AVITATII 1U0ALE
0avitatea bu#ala este *or"ata din:
- vestibul , situat intre buze si arcadele dentare;
- cavitatea propriuzisa, delimitata de:
a) palatul dur superior;
b) planseul bucal inferior;
c) arcadele dentare anterioare;
d) orificiul buco-faringian, delimitat de pilierii amigdalieni posterior.
5ucoasa acestei cavitati e formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat. 1c)eletul prezinta
o parte mobila $ mandibula, ale carei miscari se datoreaza articulatiei temporo-mandibulare si
este determinata de contractia unor grupe musculare.
*n cavitatea bucala se gaseste un organ muscular $ limba, pe suprafata careia exista receptori
gustativi sub forma mugurilor gustativi.
Vas#ulari&atia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe.
Inervatia sen&itiva se face prin:
&
a) nervul *a#ial -nVII) care are receptorii in %-& anterioare ale limbii, are soma in
ganglionul geniculat si fibrele senzitive se termina in centrul salivar superior din
punte;
b) nervul gloso*aringian -nI2) cu receptorii in #-& posterioara a limbii, soma in
ganglionul pietros si terminatiile nervoase in centrul salivar inferior din bulb;
c) nervul vag -n2. cu receptorii in mucoasa faringiana si esofagiana, soma in ganglionii
jugular si plexiform;
d) nervul trige"en -nV., cu receptorii pentru tact, termici si durerosi din mucoasa
cavitatii bucale si cu soma in ganglionul 6asser.
$ASTI0ATIA
5asticatia reprezinta primul act motor digestiv , poate fi efectuata voluntar, dar in
general este un act reflex.
(onsta in farmitare prin taiere si zdrobire a alimentelor introduse in cavitatea bucala si
amestecarea lor cu saliva.
1e realizeaza prin apropierea suprafetelor ocluzale ale dintilor ,prin ridicarea mandibulei,
emailul dentar fiind cel mai dur tesut din organism.
*n timpul masticatiei se dezvolta o forta de 7-&3 .g.
4mortizarea socului ocluzal se face prin elasticitatea dintelui si prin ligamentul
periodental.
La "asti#atie parti#ipa:
#. articulatia temporo-mandibulara care permite miscari de:
- coborare-ridicare;
- propulsie-retropulsie;
- lateralitate;
- circumductie.
*n timpul masticatiei miscarile sunt combinate. !unctul de sprijin al articulatiei, forta
dezvoltata de contractia musculaturii si rezistenta opusa de alimente realizeaza parg)ii.
8a masticatie participa musc)ii masticatori, in primul rand cei mandibulari, care dezvolta
forta necesara.
5usc)ii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre arcadele dentare si
musc)ii orofaciali ce mentin saliva si alimentele in cavitatea bucala si le plaseaza intre arcadele
dentare.
$us#)ii "andibulari sunt:
#. 9idicatori ai mandibulei:
- m. maseter;
- m. temporal;
- m. pterigoidian intern.
%. (oboratori ai mandibulei :
- m. digastric;
- m. milo)ioidian;
- m. genio)ioidian ;
- m. pterigoidian extern.
5usc)ii sunt inervati de ramura mandibulara a nervului trigemen (n/c).
"
Re*leul "asti#ator
*n repaos cand cavitatea bucala e inc)isa arcadele dentare sunt in raport ocluzal prin
tonusul musc)ilor ridicatori.
(oborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este voluntara.
Ridi#area "andibulei care urmeaza este reflexa si se datoreste intinderii fusurilor
musculare din musc)ii ridicatori alungiti in timpul coborarii mandibulei.
1timulul ajunge prin 2.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal, apoi trece la nucleul
motor al trigemenului din portiunea ventrala a puntii, iar de aici sunt comandati musc)ii
ridicatori. Este un reflex miotatic, monosinaptic.
0oborarea "andibulei care urmeaza este si ea reflexa.
!rin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din ligamentele periodentale, din
pulpa dentara, mucoasa gingivala ('-7 mm) apasati de alimente.
*ntervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din mucoasa palatului dur.
1timulul ia calea 2.trigemen $ nucleul senzitiv mezencefalic $ nucleul motor din punte si se
comanda contractia m. ridicatori si relaxarea celor coboratori. 4cest reflex protejeaza arcadele
dentare de o supraincarcare.
4ctivitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri proprioceptive din
articulatia temporo-mandibulara. *ntre nucleul senzitiv din mezencefal si cel motor din punte
exista nucleul supratrigemenal, care este un nucleu integrator al masticatiei.
El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori (deci cu
semnificatii diferite) si are rolul de coordonare a miscarilor complexe de masticatie.
(entrii masticatiei sunt stimulati si de la nivelul amigdalei, a )ipotalamusului ventro-
medial(centrul satietatii). :ipoglicemia produce !!1E in musc)ii ridicatori.
Valoarea *un#tionala a masticatiei $ pregateste alimentele pt.digestia c)imica
favorizand contactul cu enzimele.
dantura proasta afecteaza alimentatia prin selectia alimentelor pe criterii mecanice si nu
gustative.
*n cazul consumului de fructe masticatia sparge camasa de celuloza.
5asticatia fereste mucoasa digestiva de escoriatii si usureaza golirea diferitelor segmente
ale tubului digestiv.
Deglutitia
9eprezinta trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag in
stomac.
Ea presupune trei timpi:
#. Timpul bucal;
%. Timpul faringian;
&. Timpul esofagian.
3!Ti"pul bu#al este voluntar, incepe prin plasarea bolului alimentar pe partea dorsala a
limbii, aplicarea limbii pe palatul dur si contractia musc)ilor limbii. ;olul este impins ca de un
piston in faringe care il aspira ( !< -%3 cm :%).
4!Ti"pul *aringian
+aringele are o lungime de #%-#" cm si e format din nazo-buco si )ipofaringe.
*n pereti se gaseste musculatura striata bogat inervata ceea ce permite o fina coordonare a
miscarilor in timpul respiratiei, vorbirii, deglutitiei (in deglutitie respiratia se opreste).
Timpul faringian este reflex. 9eflexul incepe la contactul bolului alimentar cu receptorii
din jurul orificiului buco-faringian(mai ales pilierii amigdalieni).
'
(ontractia limbii impiedica refluxul spre cavitatea bucala, ridicarea valului palatului
impiedica refluxul spre cavitatea nazala.
Trecerea spre tra)ee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea lui sub epiglota si de
contractia corzilor vocale.
=nda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in # secunda, sfincterul
esofagian superior desc)is, permite trecerea bolului in esofag.
>esc)iderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei peristaltice.
5!Ti"pul eso*agian
Esofagul este un organ musculotubar in forma de tub, cu o lungime de %' cm. in perete
sunt % straturi de musc)i:
- circulari;
- longitudinali.
*n #-& superioara musc)ii sunt striati, inervati de nervul vag (n.?) cu originea in nucleul
ambiguu, prin placi motorii.
*n #-& medie musculatura este mixta: striata si neteda.
*n #-& inferioara musculatura este neteda, inervata de nervul vag (n?) cu originea in
nucleul dorsal al vagului din bulbul ra)idian, al %-lea neuron in plexul mienteric (si aici exista
cele % plexuri).
Eso*agul are doua s*in#tere:
- superior sau *aringo'eso*agian , striat, format din ingrosarea musculaturii circulare;
- in*erior sau eso*ago'gastri# / care nu are aspect de sfincter, e reprezentat de ultima
portiune de %-' cm a esofagului ce functioneaza ca un sfincter.
1fincterul superior in intervalele dintre deglutitie este contractat (presiune < "3 mm :g),
ceea ce impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul miscarilor respiratorii.
1fincterul inferior, in intervalul dintre deglutitie are un tonus crescut ( presiune < &3 mm
:g), impiedicand refluxul gastric in esofag.
=nda peristaltica faringiana introduce bolul alimentar in esofag. 8a contactul cu esofagul
se declanseaza o unda peristaltica - unda pri"ara care strabate esofagul in '-#3 secunde
(lic)idele trec in # secunda datorita gravitatiei).
1fincterul inferior se desc)ide in momentul declansarii undei peristaltice (prin interventia
neuronilor in)ibitori mienterici) si continutul esofagian este eliminat in stomac.
>aca in esofag au ramas resturi, in locul distensiei esofagului se declanseaza o unda
peristalti#a se#udara/ pana la completa eliminare a continutului esofagian in stomac.
DIGESTIA GASTRI0A
1tomacul este un organ cavitar, situat intre esofag si duoden. E format din trei portiuni:
- *undul sto"a#ului (fornix) $ deasupra orificiului esofago gastric ;
- #orpul sto"a#ului $ portiunea verticala;
- antrul pilori# $ portiunea orizontala care se termina cu sfincterul piloric $ o portiune
ingosata a musculaturii circulare gastrice.
!eretele stomacului e format ca tot restul tubului digestiv din:
- mucoasa;
- submucoasa;
7
- musculatura formata din 5 straturi :
circular;
longitudinal;
oblic intern.
8a exterior stomacul e acoperit de seroasa peritoneala.
Vas#ulari&atia provine din aorta descendenta.
Inervatia $ si aici exista cele % plexuri ale 12E (sistem nervos enteric).
*nervatia vegetativa e realizata prin n. vag (12!) $ sistem nervos parasimpatic si nervii
splan)nici (121) $ sistem nervos simpatic.
1i stomacul are:
- o functie secretorie;
- o functie motorie.
#. Fun#tia se#retorie e realizata de glande.
!e intreaga suprafata a mucoasei exista numeroase glande unicelulare ce secreta mucus.
6landele tubuloase patrund in submucoasa si dupa regiunea in care se gasesc se numesc:
- glande #ardiale 6 pe o distanta de cativa cm in jurul orificiului esofago-gastric. Ele
secreta mucus.
- Glande pilori#e $ situate in antrul piloric din apropierea pilorului. 1ecreta mai ales
"u#us dar si pepsinogen. (elulele gastrice din aceasta regiune se#reta )or"onul
gastrina , pe care il varsa in sange!
- Glandele *undi#e sau ointi#e 6 cele mai importante, se gasesc in corpul si fundul
stomacului si au un col si un cap. 8a nivelul colului se gasesc celule ce secreta un
mucus.
8a nivelul corpului $ #elulele ointi#e se#reta 70l si *a#torul intrinse# 0astle , iar spre
fundul glandei se gasesc #elule prin#ipale #e se#reta pepsinogen!
0elulele epiteliale de pe suprafata mucoasei exfoliaza in timpul functionarii normale si
sunt inlocuite prin celulele mucoasei ce migreaza din colul glandelor oxintice.
!rodusul de secretie al acestor glande este su#ul gastri# $ un lic)id incolor, transparent
sau usor opalescent, in volum de #-#,'l-%" ore, )ipoton (densitate #33%-#33'), *oarte a#id 6 #u
un p783/9'4. E format din:
- @@A apa;
- #A reziduu uscat:
3,7A substante anorganice;
3,"A substante organice.
Substantele anorgani#e
1unt reprezentate de: :(l, cloruri de . si de 2a, fosfat de calciu si bicarbonat de 2a.
0l
'
e principalul anion, concentratia 2a
B
e invers proportional cu secretia, .
B
si :(&
$
se
gasesc in concentratie mai mare ca in plasma.
:(l, la rate mari ale secretiei se apropie de o solutie izotona de :(l.
Substantele organi#e
1unt reprezentate de:
3! en&i"e :
- pepsinogen;
- labfermentul la sugari;
- tributiraza;
C
- gelatinaza;
4! "u#oproteine bogate in :(&
$
&. *a#tor intrinse# 0astle
Pepsinogenul se secreta in forma inactiva; - in mediu acid trece in pepsina $ forma
activa, prin clivarea unor legaturi peptidice, cu atat mai repede cu cat p:-ul e mai acid. P7'ul
opti" e de 3/;'5/9. 8a un p: de ' pepsina este inactivata. Ea are si o actiune autocatalitica.
!epsina incepe digestia proteinelor scindandu-le pana la albumoze si peptone care sunt de
fapt niste peptide.
Lab*er"entul are o actiune optima la un p7 %/9'9/9 fiind activa la sugari la care
coaguleaza laptele. 4ceasta actiune la adult o are pepsina.
Tributira&a este lipaza ce actioneaza optim la p7 peste %'9, fiind activa la sugari. Ea
scindeaza trigliceridele gata emulsionate din alimente ca laptele, smantana, frisca. 4re o
importanta redusa la adult.
Gelatina&a lic)efiaza gelatina.

Fa#torul intrinse# 0astle este necesar pentru absorbtia vit. ;#% . E o glicoproteina
secretata de celulele parietale care fixeaza vit. ;#%, complexul fiind rezistent la digestie. 1ub
aceasta forma vit. ;#% ajunge in ileon unde este absorbita.
Eliberarea factorului intrinsec din celulele parietale e stimulata de factorii ce stimuleaza
secretia de :(l.
4lte substante organice din sucul gastric sunt "u#oproteinele care i"preuna #u 70O5
6
*or"ea&a "u#usul. 4cesta acopera mucoasa cu un strat de cca #mm grosime avand rol de
protectie a mucoasei de actiunea factorilor mecanici dar si de actiunea :(l (il neutralizeaza) si de
actiunea pepsinei (inactivata de p: ').
5ucusul este secretat permanent deoarece :(&
$
si mucina sunt permanent degradate de
pepsina. 1ecretia de mucus e stimulata prin stimuli mecanici si prin 2 vag.
12 simpatic prin receptorii D in)iba secretia de mucus (aparitia ul#erului gastri# in stari
de stres). 4spirina si factorii antiinflamatori nesteroidieni in)iba si ei secretia de mucus.
FU,0TIA $OTORIE A STO$A0ULUI
Din pun#t de vedere "otor sto"a#ul:
- joaca un rol de rezervor pentru alimentele ingerate la o singura masa;
- joaca un rol de divizare a bolului alimentar si transformarea lui in c)im gastric, ceea ce
permite inceputul digestiei;
- goleste continutul gastric in duoden in mod controlat, intr-un ritm ce permite digestia in
duoden;
9elaxarea sfincterului esofagian inferior este urmata de relaxarea fundului si a corpului
stomacului (relaxarea receptiva) ce se realizeaza prin fibrele in)ibitorii ale nervului vag (secreta
/*!, 2).
4limentele se dispun in corpul stomacului concentric, incepand cu regiunea apropiata de
peretii gastrici. !ana la volumul de #,' l presiunea in stomac nu creste.
$iarea continutului gastric alimentar cu sucul gastric se datoreste contractiei stomacului
care apare la #-% ore dupa alimentatie. Ele incep la , curburii mici si sunt in numar de &-min.
E
1unt determinate de ritmul electric de baza a carui pacema0er se gaseste intre stratul muscular
circular si cel longitudinal, pe curbura mare mai sus de mijloc.
!otentialul de actiune generat in acest pacema0er determina pe membrana fibrelor musculare
aparitia de unde lente.
(and depolarizarea ajunge la pragul de '%<"V declanseaza raspunsul motor. 4cetilc)olina si
gastrina cresc durata platoului acestor unde crescand intensitatea contractiei. 2oradrenalina,
neurotensina, secretina, scad platoul si reduc intensitatea contractiei.
8a nivelul corpului stomacului aceste contractii sunt slabe. Ele pun in contact suprafata
mucoasei pe care se gasesc enzimele, cu alimentele.
Ele au un usor rol de mixare si propulsie.
8a nivelul antrului piloric contractiile devin mai puternice. *nelele peristaltice patrund
profund intre alimente realizand propulsia spre pilor.
!ortiunea terminala a antrului si pilorul se contracta simultan cu contractia pilorului
(contractia sistolica a antrului) impingand continutul inapoi $ retropulsie.
!rin aceste miscari ale propulsiei si retropulsiei antrul realizeaza amestecarea si maruntirea
continutului gastric transformandu-l intr-o pasta semilic)ida numita #)i" ( antrul se numeste
moara pilorica).
Golirea sto"a#ului se realizeaza prin intensificarea peristaltismului antral. (de 7 ori mai
intens decat undele de mixare). (and tonusul sfincterului piloric e normal, fiecare unda
peristaltica puternica antrala impinge in duoden cativa ml de c)im gastric prin sfincterul piloric
care in cazul tonusului normal are un orificiu mic prin care permite si trecerea lic)idelor dar
impiedica trecerea fragmentelor alimentare.
Fun#tia =on#tiunii gastro'duodenale este :
#. de a regla golirea continutului gastric cu o frecventa ce sa perimta prelucrarea c)imului
de catre duoden;
%. de a preveni regurgitarea c)imului din duoden in stomac ( mucoasa gastrica poate fi
atacata de bila).
Reglarea ratei golirii #ontinutului gastri# in duoden se face prin factori nervosi si umorali
avand ca punct de plecare stomacul si duodenul.
Fa#torii gastri#i sunt:
- distensia stomacului ce actioneaza prin vag si reflexe locale;
- gastrina.
4cesti factori stimuleaza peristaltismul antral si distensia relaxeaza sfincterul piloric.
Fa#torii duodenali in general reduc rata golirii. 9ata golirii depinde de capacitatea
duodenului de a prelucra c)imul.
!rezenta in duoden a acizilor grasi, a monogliceridelor, a produsilor de degradare proteica, a
p:-ului sub &,', a )ipertoniei scad rata golirii prin scaderea peristaltismului antral si cresterea
tonusului piloric.
$ediul a#id (sub p: &,') actioneaza pe cale nervoasa (sectionarea vagului aboleste
raspunsul) dar si prin secretina.
!rin ambele cai se reduc peristaltismul antral si creste tonusul piloric. 1ecretina stimuleaza
secretia pancreatica si biliara favorizand neutralizarea c)imului din duoden.
Produsii de digestie ai grasi"ilor actioneaza prin colecisto0inina (((.) care reduce
peristaltismul antral si contracta pilorul. *n acest caz se secreta si 6.*.!. cu aceeasi actiune.
7iperos"olaritatea actioneaza prin osmoreceptorii din duoden si jejun deci pe cale nervoasa
dar si prin eliberarea unui )ormon neidentificat.
Produsii de digestie protei#a , prin gastrina duodenala contracta sfincterul piloric, deci scad
golirea stomacala.
@
*n concluzie reglarea stomacului se face in mai mici masuri sub actiunea factorilor gastrici,
mai ales prin mecanisme de feed bac0 de la nivel duodenal, acestea din urma avand rol in)ibitor.
O eva#uare anor"ala este vo"a.
Este un reflex controlat si coordonat de centrul vomei din bulb. 9eceptorii se gasesc in
diferite regiuni ale corpului (distensia stomacului, a duodenului, leziuni al sistemului genito-
urinar, ameteala etc.).
1ubstantele emetirante actioneaza prin receptorii din stomac, duoden sau de pe planseul
ventriculului */. 4cest reflex incepe printr-un peristaltism invers de la mijlocul intestinului
subtire spre duoden.
1fincterul piloric si stomacul se relaxeaza.=rmeaza o inspiratie cu glota inc)isa prin care
scade presiunea intratoracica, iar prin coborarea diafragmului crete presiunea abdominala. 4re loc
o contractie a musculaturii abdominale, sfincterul esofagian inferior se relaxeaza reflex, de
asemenea si cel superior si continutul gastric e proiectat in faringe $ cavitate bucala.
()imul gastric ajuns in duoden sufera procese de completare a digestiei mai ales in partea
superioara a intestinului subtire (duoden, jejun) si procese de absorbtie mai ales la nivelul
jejunului si a ileonului.
!rocesele de digestie au loc sub actiunea secretiilor pancreatice si biliare care se varsa in
duoden si a secretiei intestinale.
Su#ul pan#reati#
!ancreasul, o glanda mixta situata inapoia stomacului, are capul incadrat de potcoava
duodenala si corpul ce se intinde spre splina.
Este un organ retroperitoneal. 4re o secretie externa$ sucul pancreatic, realizata de acini
si o secretie interna, realizata de celulele insulelor 8anger)ans (care secreta )ormoni cu rol
predominant in metabolismul glucidic).
!ancreasul exocrin se aseamana ca structura cu glandele salivare fiind format din acini si
ducte. 4cestea se unesc in canalul pancreatic al lui Firsung, ce se desc)ide in ampula lui /ater
impreuna cu canalul coledoc.
4mpula lui /ater se desc)ide in duoden prin orificiul prevazut cu sfincterul lui ddi.
=neori exista un canal accesoriu $ al lui 1antorini.
Su#ul pan#reati# are un volum de cca #333 ml-%" ore si contine enzime pentru toate
principiile alimentare secretate la nivelul acinilor si o solutie de bicarbonat secretata de ducte.
En&i"ele pan#reati#e :
3! tripsina(
4! #)i"iotripsina(
&. #arboipeptida&a;
". elastaza;
'. nucleaza;
7. amilaza pancreatica;
C. lipaza pancreatica;
E. colesterol esteraza;
@. fosfolipaza.
(ele trei enzime principale: tripsina, c)imiotripsina si carboxipeptidaza se secreta sub
forma inactiva de:
- tripsinogen;
- c)imiotripsinogen;
- procarboxipeptidaza.
Tripsinogenul este activat in duoden de entero0inaza in tripsina. 4cesta are o actiune
autocatalitica, dar activeaza celelalte % enzime proteolitice.
#3
Tripsina si c)imiotripsina sunt endopeptidaze, ele actionand in interiorul moleculelor proteice
pe care le scindeaza pana la peptide.
(arboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de la extremitatea ce se
termina cu (:, deci in urma acestei actiuni rezulta niste aminoacizi.
!entru a impiedica digestia pancreatica, celulele care secreta tripsina secreta si un in)ibitor al
tripsinei. *n leziuni pancreatice sau obstructii de ducte, acumularea de enzime proteolitice poate
depasi actiunea in)ibitorului si intreg pancreasul poate fi digerat in cateva ore (pancreatita acuta).
>egradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta sub forma activa. Este
mai puternica decat amilaza salivara, poate actiona asupra amidonului crud pe care il degradeaza
tot pana la maltoza si dextrine maltotrioza.
!entru lipide exista:
- o lipaza secretata sub forma activa, ce degradeaza trigliceridele din grasimile emulsionate
de sarurile biliare pana la acizi grasi, glicerol si monogliceride (nu scindeaza ac. gras de
la (% );
- o colesterol- esteraza , ce )idrolizeaza esterii colesterolului;
- o fosfolipaza , ce desprinde acizii grasi din fosfolipide.
Se#retia bi#arbonatului (:(&
-
) are loc la nivelul ductelor, in secretii mari bicarbonatul
poate creste la #"' mEg-8 avand rolul de neutralizare a :(l.

DIGESTIA I, I,TESTI,UL SU1TIRE
*ntestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala.
4re o lungime de cca & m la omul viu.8a acest nivel are loc:
- definitivarea digestiei;
- absorbtia produsilor rezultati din digestie;
- eliminarea rezidurilor in intestinul gros.
*ntestinul subtire este format din & parti :
#. duoden;
%. jejun;
&. ileon.
Duodenul este partea fixa a intestinului subtire, cu o lungime de cca %' cm si diametrul de '
cm, are forma de potcoava si e situat retroperitoneal.
!artea mobila a intestinului subtire e formata din jejun (%-') si ileon (&-'), neexistand intre ele
o separare distincta.
!eretele este format ca in tot restul tubului digestiv din mucoasa, submucoasa, % straturi
musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire
continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu
peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului.
1uprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei $ valvule
conivente si a numeroase prelungiri digitiforme $ vilozitati intestinale mai numeroase in duoden
si partea superioara a jejunului.
/ilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale (enterococite), care la suprafata
dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie.
##
*n interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine, in centru se
gaseste c)iliferul central (capilar limfatic).
6landele din intestinul subtire sunt:
- glandele lui ;runner;
- glandele (criptele) lui 8ieber0u)n
6landele lui ;runner se gasesc in prima parte a duodenului. Ele secreta mucus.
*n tot intestinul subtire, la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui
8ieber0u)n care sercreta sucul intestinal.
Fun#tia "otorie e reprezentata de:
- contractii de mixare $ #ontra#tii seg"entare
- contractii de propulsie $ unde peristalti#e.
>e fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite.
0ontra#tiile seg"entare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce
impart intestinul in segmente. Ele se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mijlocul
segmentelor anterioare.
4ceste contractii deplaseaza c)imul de E-#3 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive.
+recventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de #%-min in duoden si de E-
@-min in restul intestinului.
Undele intestinului au o directie aborala, se deplaseaza mai repede in intestinul proximal
(3,'-% cm-sec), ele mor dupa &-' cm (miscarea reala este de # cm-min deci distanta de la pilor la
valvula ileo-cecala este parcursa in &-' ore).
4ctivitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali.
12! sti"ulea&a, 121 in)iba activitatea motorie intestinala.
Fa#torii nervosi:
- reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice sti"ulea&a
peristaltismul;
- reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect $ sti"ulea&a
peristaltismul.
>istensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe mienterice contractia
musc)ilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal, declansand o unda
peristaltica (contractie precedata de relaxare) acest aspect fiind considerat >legea
intestinului?!
DIGESTIA I, 0OLO,
Intestinul gros -#olonul. are un diametru mai mare decat cel subtire, are o lungime de
cca #,' m si e format din:
- #e# $ o prima portiune largita la care este atasat apendicele;
- o portiune ascendenta $ #olon as#endent ce se termina cu flexura )epatica;
- #olon transvers $ ce se intinde intre flexura )epatica si cea splenica;
- #olon des#endent/ sig"oid/ re#t/ ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care
se desc)ide la exterior prin anus prevazut cu % sfinctere:
intern 6 din musculatura neteda, involuntar;
#%
etern $ din musculatura striata, supus vointei
!eretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digestiv cu unele
modificari:
- mucoasa nu prezinta nici valvule, nici vilozitati;
- stratul muscular longitudinal e discontinuu, format din & benzi numite tenii! >in cauza
tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand )austre .
+unctia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din c)im. 4ceasta absorbtie are
loc in prima jumatate a colonului si se refera la @3A din apa si electroliti, principalul mecanism
fiind cel de absorbtie activa a 2a
B
.
*n colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare ajunse aici
(inclusiv celuloza). Ea sintetizeaza vitamine: ., ;#%, complex ; absorbite de mucoasa colonului.
Fun#tia "otorie
1i aici exista :
- contractii de mixare;
- contractii de propulsie.
0ontra#tiile de "iare sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta
de cca %,' cm. (ontractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de )austre,
aceste contractii numindu-se )australe.
Ele mixeaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala. 1e intalnesc mai frecvent in cec
si in colonul ascendent favorizand absorbtia apei si a electrolitilor (din cei #'33 ml apa patrunsa
in cec raman E3-%33 ml).
*n E-#' ore c)imul e transportat de la valvula ileo cecala la colonul transvers devenind
semisolid (bol fecal).
$is#arile de propulsie sunt Gmiscari in masaH.
Ele apar de cateva ori pe zi, mai frecvent in prima ora dupa dejun. (onstau in formarea unui
inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca %3 cm.
(ontractia dureaza cca &3 de secunde, urmeaza o relaxare %-& minute, apoi o noua contractie
in masa (acest fel de contractie dureaza #3-&3 minute) continutul fiind impins in sens anal.
(and materiile fecale au ajuns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de
necesitate.
4paritia contractiei in masa e facilitata prin reflexe gastro si duodenocolice.
12! le creste intensitatea, 121 o reduce.
*ritarea colonului (colita ulceroasa) poate initia contractiile in masa, deasemenea distensia
unui segment de colon.
DIGESTIA SI A1SOR1TIA
>igestia, adica descompunerea principiilor alimentare are loc prin )idroliza sub actiunea
enzimelor specifice.
4bsorbtia consta in trecerea produsilor finali ai digestiei prin mucoasa intestinala din
lumenul intestinal in mediul intern (sange sau limfa).
#&
4cest proces este favorizat de suprafeta mare a mucoasei digestive (%'3-&33 m
%
) datorita
valvulelor conivente (maresc suprafata de & ori), a vilozitatilor (maresc de #3 ori) si a
microvilozitatilor (maresc de %3 de ori).
>easemenea mentinerea tonusului sfincterului ileo-cecal, mentine c)imul mai mult timp
in intestin.
4bsorbtia are loc la toate nivelele tubului digestiv dar cea mai mare parte a procesului are
loc la nivelul mucoasei intestinului subtire.
$e#anis"ele absorbtiei sunt:
- pasive
- a#tive
*n cazul "e#anis"elor pasive trecerea substantelor are loc conform gradientilor de
concentratie si electrici, fara consum de energie.
A#este "e#anis"e pasive #onstau in:
- difuziune simpla;
- difuziune facilitata de un transportor;
- osmoza.
*n cazul "e#anis"elor a#tive trecerea se face impotriva gradientilor de concentratie
sau electrici, cu consum de energie rezultata din scindarea 4T!.
$e#anis"ele a#tive sunt:
- 5ecanism primar;
- 5ecanism secundar.
a) $e#anis"ul a#tiv pri"ar se bazeaza pe un transportor cu actiune 4T!-azica, energia
rezultata din scindarea 4T! fiind folosita direct in acest proces de transport.
b) $e#anis"ul a#tiv se#undar consta intr-un cotransport; o substanta transportata pasiv,
dar pe un transportor (difuziune facilitata), o alta substanta se fixeaza pe acelasi
transportor dar e transportata activ folosind energia data de diferenta electro-c)imica
pentru prima substanta. >ar acest gradient electroc)imic este realizat printr-un mecanism
activ primar ( ex. cotransport glucoza-2a
B
).
4stfel la nivelul membranei bazale, 2a
B
e trnsportat din celula in sange cu ajutorul
4T!-azei 2a-. dependente, deci prin mecanism activ primar. 4cesta scade 2a
B
din celula
creind un gradient de concentratie a 2a
B
intre lumen si celula.
>in lumen 2a
B
se transporta prin difuziune facilitata deci cu un transportor pe care
fixeaza si o alta substanta $ de ex. glucoza, care e transportata activ.
Digestia si absorbtia glu#idelor
!rincipalii )idrati de carbon din regimul alimentar sunt: amidonul, za)aroza (fructe),
lactoza (lapte).
In #avitatea bu#ala, sub actiunea amilazei salivare se digera &-'A din amidonul
preparat, dar ageasta digestie continua in stomac cca # ora (pana la p: ") timp in care amidonul,
in proportie de &3-"3A este degradat la maltoza, maltotrioza si dextrine.
In duoden/ in #'-&3 minute tot amidonul (inclusiv cel crud) e degradat de amilaza
pancreatica inn maltoza, maltotrioza, dextrine.
8a contactul cu marginea in perie a enterocitelor din vilozitati diza)aridele sunt
degradate in monoza)aride astfel:
- "alta&a descompune "alto&a in % molecule de glucoza;
- i&o"alta&a descompune detrinele in glucoza;
- &a)ara&a descompune &a)aro&a in glucoza si fructoza;
- la#ta&a descompune la#to&a in glucoza si galactoza.
#"
*n regimul alimentar predomina amidonul, iar produsul final e reprezentat in proportie de
;<@ de glu#o&a.
Absorbtia se face sub forma de monoza)aride in duoden si partea superioara a
jejunului, in mai mica masura in restul intestinului subtire.
!rincipalele monoza)aride absorbite sunt:
- galactoza (#,#);
- glucoza (#);
- fructoza (3,").
!rimele doua prin mecanism activ secundar, de contratransport cu 2a
B
, iar fructoza prin
difuziune facilitata. Ea este transformata in enterocit in glucoza. >in enterocit in sange trecerea se
face prin difuziune facilitata.
>in cele %3-73 gr. amidon, 7-#3A nu sunt absorbite si se elimina, servind in colon ca
substrat pt. bacterii.
0O$PORTA$E,TUL ALI$E,TAR
(omportamentul alimentar la omul sanatos asigura un ec)ilibru intre necesitatile
organismului si aportul alimentar. 4cesta se realizeaza prin senzatiile de foame si de satietate de
care depinde aportul alimentar.
1enzatia de foame, o senzatie a necesitatii ingestiei de alimente e insotita de o stare de
agitatie, uneori insotita de o jena epigastrica.
1enzatia de satietate e o senzatie de satisfactie, de placere, de lipsa necesitatii ingestiei de
alimente.
4ceste senzatii se datoresc existentei in )ipotalamus a % centrii:
#. #entrul *oa"ei situat in )ipotalamusul lateral;
%. #entrul satietatii situat in )ipotalamusul ventro-medial.
4cesti centrii au fost evidentiatipe animale.
Experientele au aratat ca excitarea lor produce senzatiile de foame sau satietate, iar
distrugerea lor $ lipsa acestor senzatii.
(entru foamei este activ permanent si este temporar in)ibat de centrul satrietatii.
>aca se face o sectiune sub )ipotalamus dar deasupra mezencefalului senzatiile amintite
dispar dar se mentine salivatia, masticatia, acte legate de alimentatie, a caror centrii se gasesc in
trunc)iul cerebral.
serie de centrii situati mai sus, mai ales cei apartinand sistemului limbic influenteaza
activitatea centrilor )ipotalamici, astfel lezari ale amigdalei duce la )iperfagii insotite de orbire
psi)ica, adica lipsa alegerii mancarii ( consuma alimente alterate, c)iar obiecte).
*n mecanismele de functonare a acestor centrii intervin o serie de factori umorali:
- noradrenalina in)iba centrul satietatii, determina aparitia senzatiei de foame;
- dopa"ina/ serotonina stimuleaza centrul satietatii;
- peptidele opioide (Endorfina) dezin)iba centrul foamei, ceea ce duce la obezitate.
*n acest fel se explica obezitatea in starile de stres.
$e#anis"ele de reglare a a#tivitatii a#estor #entrii sunt:
- pe termen scurt;
- pe termen lung.
(ele pe ter"en s#urt se numesc si mecanisme alimentare. Ele regleaza aportul alimentar
in timpul unei mese.
(ele pe ter"en lung sau nutritionale mentin depozitele energetice deci greutatea
corpului.
#'
$e#anis"ele pe ter"en s#urt au la baza stimuli cu punct de plecare din tubul digestiv,
cum ar fi distensia stomacului, a duodenului. 1ecretia de ((., insulina, glucagon, ar avea si ele
un rol in cadrul acestor mecanisme.
1i stimuli cu punct de plecare de la receptorii din cavitatea bucala intervin in aparitia
senzatiei de satietate deoarece un animal cu fistula esofagiana, deci la care alimentele se elimina
din tubul digestiv, ajunge la satietate in timpul unei mese, dar aceasta actiune este mai slaba si de
durata mai scurta.
$e#anis"ele pe ter"en lung sunt incomplet elucidate. 1-a constatat ca functionarea
centrului satietatii depinde de consumul de glucoza al lui.
4dministrarea de glucoza marcata indica concentrarea glucozei in acest centru, iar
)iperglicemia sau administrarea insulinei (centrul este situat in afara barierei )emato-encefalice)
determina o utilizare crescuta a glucozei si in acelasi timp cresterea frecventei !4 in acest centru
al satietatii (explica senzatia de foame si tendinta la obezitate la diabetici).
*n ultimul timp se acorda o tot mai mare atentiei influentei asupra centrului satietatii, a
concentratiei acizilor grasi din sange care il stimuleaza.
*n acelasi timp s-a constatat ca depozitele lipidice mai ales cele viscerale nu sunt doar
simple depozite energetice ci, celule adipoase si monocitele de la acest nivel secreta substante
active cu diferite roluri printre care si cel de reglare a aportului energetic.
4cum #% ani s-a descoperit ca celulele adipoase secreta o substanta $ leptina, care la
nivel central stimuleaza centrul satietatii, iar periferic creste consumul acizilor grasi si scade
depunerea de tesut adipos din viscere.
(resterea concentratiei amino-acizilor in sange stimuleaza si ea centrul satietatii.
>eci ar exista teorii: glicostatica, lipostatica si aminostatica ce ar participa le reglarea
activitatii centrilor )ipotalamici.
Expunerea la frig determina )iperfagie, la cald reduce consumul de alimente, deci ar
exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung.
!rincipalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice activeaza centrul foamei,
iar cresterea lor, la omul sanatos $ il in)iba.
Ali"entatia este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si om.
!rincipiile alimentare au rol:
- plasti# (de refacere a structurii uzate);
- energeti# (de furnizare a energiei);
- *un#tional (de formare a unor substante ce indeplinesc niste functii ca: enzime, )ormoni,
etc.)
!rin alimentatie trebuie stabilit un ec)ilibru intre aportul alimentar si consum.
4nimalele pot alege alimentele in functie de substantele lipsa din organism.>e ex. un
animal suprarenopriv , deci care din lipsa de aldosteron pierde 2a
B
, mananca sare.
mul are apetitul pervertit in sensul ca alege alimentele in special in functie de gustul lor.
>e aici necesitatea stabilirii unei ratii alimentare care sa-i asigure performantele fizice si
intelectuale, adaptabilitate, longevitatea.
Ratia ali"entara trebuie sa contina:
- glucide;
- lipide;
- proteine;
- vitamine;
- saruri minerale;
- fibre alimentare;
- apa in cantitate adecvata.
Glu#idele reprezinta sursa energetica principala pentru sistemul nervos si muscular
(#gr<",# (al).
#7
2ecesarul minim este de #33 gr-%" ore. *n mod normal trebuie sa reprezinte 73-7'A din
necesarul energetic adica "33 gr-%" ore, din care za)ararurile rafinate sa nu depaseasca I din
aport.
>aca consumul de glucide este scazut, se consuma proteine ca sursa energetica, de
asemenea are loc degradarea acizilor grasi cu formarea de corpi cetonici.
Excesul de glucide suprasolicita pancreasul, duce la carenta de vit.;#, iar excesul de
fainoase duce la scaderea (a
BB
.
(opiii trebuie sa consume &33-'33 gr.-zi.
*n efortul fizic consumul creste pana la '33gr-zi.
amenii in varsta e bine sa limiteze consumul la %33-&33gr.-zi.
Lipidele, trebuie sa reprezinte #'-&'A din necesarul energetic adica cca # gr-.gr-%" ore.
Trebuie sa predomine in alimentatie acizii grasi nesaturati, esentiali din uleiurile vegetale, din
peste.
*n lipsa lipidelor din alimente apar: denutritia, tulburari de termoreglare, oprire in
crestere, c)iar leziuni renale, micsorarea randamentului la efort fizic, oboseala.
*n exces apare )ipercolesterolemia si tendinta la arteroscleroza.
(opiii trebuie sa consume %-& gr-0gr--zi.
!ersoanele in varsta $ 3,7 $ 3,@ gr-0gr-zi.
*n efort fizic intens sau in expunere la frig pana la &'A din necesarul energetic.
>e asemenea este necesar aportul de factori lipotropi in lipsa carora are loc incarcarea
grasa a ficatului.
Proteinele
5inimul fiziologic este de #gr-0gr-%" ore.
ptimul fiziologic este de #," gr-0gr-%" ore sau de #%,'A din necesarul energetic.
!roteinele animale trebuie sa reprezinte "3-'3A din aportul proteic deoarece aminoacizii
esentiali se gasesc in proteinele animale.
!roteinele vegetale sunt incomplecte (de ex. zeina din malai nu are lizina si triptofan).
>e asemenea proteinele de origine animala contin aminoacizii in proportii optime.
*n perioada de crestere sunt necesare %-&gr-0g-zi, la varstnici $ #,'gr-0g-zi. 8a femei in
timpul sarcinii, al alaptarii %-%,%gr-0g-zi.
Vita"inele si "ineralele sunt asigurate de alimentatia mixta obisnuita.
2ecesarul de *ibre $ '-%'gr-zi, din fructe, legume, paine integrala. Ele retin apa, cresc
volumul materiilor fecale accelerand tranzitul, fixeaza si elimina toxine, virusuri, substante
cancerigene, influenteaza favorabil activitatea bacteriana.
2ecesarul de apa : %333-%'33 ml-%" ore provenind din:
- apa exogena - #333-#'33 ml;
- din alimente $ C33 ml;
- apa metabolica $ &33 ml.
!rincipalele criterii ale unei alimentatii rationale
#. 4sigurarea tuturor componentilor alimentari in cantitati optime si in proportii optime;
%. 4sigurarea unei bune stari de nutritie;
&. 4limentatia sa fie adecvata varstei, activitatii, starii fiziologice;
". 1a fie diversificata;
'. 9egimul sa fie variat;
7. Evitarea alimentelor nocive sau insalubre;
C. !roprietatile organoleptice $ conform obisnuintei
E. 9epartizarea pe &-" mese; *n cazul a & mese:
#C
a. &3A dimineata
b. '3A la pranz;
c. %3A seara
@. 4sigurarea cu material fibros;
#3. 9espectarea conditiilor fiziologice:ore fixe,ordinea felurilor, ambianta, timp suficient.
#E