2006

TURISMUL URBAN
1
1) Consideratii teoretice
Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase, pentru vizitarea
acestora sau pentru unul din urmatoarele motive:
- vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice, arheologice, castele,
monumente, edificii religioase, parcuri etc);
- vizitarea muzeelor;
- participarea la evenimente culturale : spectacole de opera, balet, teatru, concerte,
festivaluri culturale, de muzica, sarbatori traditionale, expozitii, targuri etc;
- turism industrial si tehnic: baraje, viaducte, tunele, poduri, ansambluri arhitectonice
urbane etc.
otrivit unor alte opinii, turismul urban include activitati de tipul:
- turism recreativ, legat de aspecte specifice ale zonelor urbane;
- turism de afaceri, legat de mediul economic, social si cultural al oraselor;
- turismul de conferinte, legat de infrastructura disponibila si de imaginea oraselor.
!proape "#$ din populatia %uropei locuieste in orase, ceea ce face ca turismul
urban in %uropa sa fie de importanta vitala. !ceasta forma de turism a capatat o alta
abordare si o importanta crescuta incepand cu anii &'"#. !stfel, nu putem vorbi de
un nou tip de turism, ci de o renastere a turismului urban, ceea ce a condus la o
echilibrare a fluxurilor turistice dintre nordul si sudul %uropei. (rasele sunt locurile
unde sunt concentrate majoritatea activitatilor sociale, economice si culturale.
)umerosi factori au jucat un rol fundamental in acest sens:necesitatea de a reabilita
centrele istorice ale oraselor, actiunile culturale de mare amploare si diversificate,
interesul consumatorilor pentru trecut si dezvoltarile urbane etc.
*aptul ca oameni intreprind calatorii mai multe, dar de scurta durata si a cresterii
generale in mobilitate au ajutat de asemenea la construirea turismului urban la nivel
mondial. +iversificarea ofertelor este sustinuta de catre fortele de decizie politica,
care au interesul de a promova turismul cultural, deoarece acesta reprezinta un facor
cheie in dezvoltarea economica, aducand bunastare si ocuparea fortei de munca.
!stfel, turismul poate fi vazut ca o politica de dezvoltare urbana, care combina o
oferta competitiva, capabila sa satisfaca cerintele turistilor, cu o contributie pozitiva la
dezvoltarea oraselor si bunastarea rezidentilor.
Turismul urban poate fi privit si ca rezultat al mobilitatii populatiei, pentru care
orasele au devenit puncte de posas inevitabile. %ste de asemenea rezultatul
schimbarilor comportamentale care au transformat orasele in centre culturale si locuri
de relaxare, unde oamenii pot face cumparaturi, manca, sau petrece timpul in piete si
alte locuri publice. ,n &''#, -... !sh/orth si ..%. Tunbridge au ajuns la concluzia ca
turismul urban este mai degraba 0de incidenta1 decat 0de intentie1. !ceasta viziune
pare sa fi luat nastere din cresterea frecventei calatoriilor de o zi, a tranzitului si
vizitarea cu predilectie de catre turisti a zonelor care inconjoara orasele.
,n timp ce orasele sunt in unele cazuri motivul central al vizitelor, ele au devenit ca
element particular locuri unde oamenii poposesc inainte de a-si continua traseul de
vizitare a unei alte regiuni. (amenii de afaceri, asemeni acelora care au drept
motivatie vacanta, cunt vizitatori 0accidentali1, care isi petrec o parte a timpului in
aceste orase.
Turismul istoric, parte a turismului urban, implica vizitarea siturilor istorice sau
industriale, ceea ce poate include canale vechi, gari etc. 2copul general este acela
2
de a valorifica trecutul. +e asemenea, acest tip de turism poate fi atribuit
evenimentelor istorice, care au fost dramatizate pentru a atrage mai multi turisti. 3n
exemplu in acest sens ar putea fi considerat un tur al unui oras ,tur cu tema 0stafii1
sau 0vi4ingi1.
( alta forma este reprezentata de calatoriile religioase sau pelerinajele. 5ulti
catolici din intreaga lume calatoresc la 6atican, un numar semnificativ de evrei au
vizitat ,erusalimul si7sau au emigrat acolo. !ti turisti viziteaza situri care aduc in prim
plan 8olocaustul, altii merg la 5ecca.
,nsa cea mai insemnata parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural.
Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordeaza cultura
unei regiuni, in special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul in
regiunile urbane, in special orase mari, istorice si obiective culturale (muzee si
teatre). oate uneori include turismul in zonele rurale ; este cazul festivalelor in aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut
trimitere in literature. 2pecialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul
cultural cheltuiesc in medie mai mult decat turistii 0standard1.
Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul cultural
sunt:
- interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de inceput a
turismului si in prezent castiga din ce in ce mai multa insemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile
intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei,
traditiilor si civilizatiei.
Turismul cultural atrage un numar din ce in ce mai mare de turisti. otrivit unui
studiu al 9omisiei %uropene, :#$ dintre vizitele din %uropa au motivatie culturala, in
timp ce ;#$ dintre turistii europeni sunt intr-adevar interesati in descoperirea
culturala in timpul calatoriei lor.
,n afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, atat interna cat si
internationala, care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care
explica acest trend:
- turistul modern este sofisticat, in cautarea de diferite experiente culturale;
- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.
Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. (5T estimeaza o crestere
anuala de &#-&<$ a calatoriilor de interes cultural, in contextul unei cresteri medii
totale de =-<$ a industriei turistice in general. +e vreme ce atractiile istorice se afla
cu precadere in orase, turismul cultural este in mod firesc asociat cu turismul urban.
,nvestitiile competitive in dotarile culturale si in infrastructura necesara gazduirii
turistilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei si induc o
imbunatatire a nivelului de trai. 5ai mult, un centru cultural urban reprezinta un factor
care determin> valoarea orasului care se adauga altor factori locali
(accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina competitivitatea
orasului in economia globala.
3
(rganizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura
( hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul
strategiei de dezvoltare a turismului cultural.

2ectorul cultural al unui oras consta in:
? caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;
? dotarile culturale in cel mai larg sens, incluzand aici evenimentele, expozitiile,
institutiile si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile
recreative si comertul cu arta.
.ansen-6erbe4e face referire la un produs cultural @derivat1 (acele activitati care
exploateaza atractia culturala a orasului, cum ar fi magazinele de suveniruri si
sectorul de servicii) si la un produs 0aditional1 care este infrastructura necesara
pentru a face accesibil produsul propriu-zis, cum ar fi mijloacele de transport sau
parcarile.
,n timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial
nereproductibile, in asa-zisele @destinatii istorice1 activitatile complementare pot fi
localizate liber in vasta @regiune turistica1. ,n orase ca 6enetia, Aruges, 2alzburg se
poate observa ca o mare parte din activitatile economice sunt alocate prioritar
utilizatorilor orasului si, in particular, turistilor, in detrimentul rezidentilor urbei
respective. Bestaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux pana la
cele de suveniruri ieftine, galerii de arta, case de schimb, toate sunt concentrate in
jurul centrului de atractie si intra in legatura cu functia rezidentiala a orasului. !ltele,
din care o mare parte sunt localizate in aceleasi zone centrale, dar in zone mai
dispersate, sunt acele servicii care raspund atat necesitatilor turistilor, cat si ale
rezidentilor: spalatorii, magazine de haine, ateliere de mestesugarie, catering
(preparare si distributie de hrana la domiciliul clientului), saloane de coafura,
magazine alimentare.
Teoria @ciclului de viata al destinatiilor turistice1
2pecialistii in domeniu au aratat ca orice locatie turistica are o cale de dezvoltare
care urmeaza un model ciclic. %nuntul initial al schemei @duratei de viata1 introdusa
de catre Autler in &'"# foloseste drept indicator numarul absolut de vizitatori. ,n
primele etape ale dezvoltarii turismului, orasul atrage turisti care pot fi considerati
@pionieri1. !tentia pentru un anumit oras s-ar putea sa nu atinga niciodata un nivel de
interes turistic, dar daca ar atinge acest nivel, vor aparea numeroase investitii in
infrastructura, servicii si promovare. (rasul ar putea intra intr-o etapa de dezvoltare;
in acest moment beneficiile materiale Ci nemateriale dobandite in urma activitatii
turistice vor creste in mod surprinzator, iar economia locala va cunoaste o evolutie
ascendenta. ,n urmatorul stadiu al dezvoltarii, industria locala se consolideaza si
apar investitori straini. (data cu cresterea numarului de turisti se ajunge la atingerea
pragului capacitatii de gazduire, urmeaza o suprapopulare si o stagnare sau chiar un
declin turistic in conditiile in care caracteristicile de mediu ale zonei turistice
respective sunt afectate negativ. !stfel, turistii se vor indrepta spre alte zone.
5odelul ciclului de viata promoveaza un management turistic activ, care sa
netezeasca fluctuatiile prevazute de vizitatori si care sa duca la evitarea declinului
printr-o strategie de @reintinerire1 a zonei respective. (ricum, aceasta schema pur
descriptiva vine cu indrumari prea putine in ceea ce priveste politica turistica.
6aloarea normativa si cea predictiva a schemei ciclului de viata a fost criticata din
mai multe puncte de vedere. 9hiar daca schema este precisa din punct de vedere
4
descriptiv, o analiza normativa presupune ca economia la baza mecanismului ciclului
de viata este adaptata conjuncturii turistice.
2) Turismul urban national
iata turistica din Bomania va inregistra, in intervalul :##D-:#&;, o rata anuala
de crestere de D,'$. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de
5untenegru, 9hina si ,ndia.
,n urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa,
se arata intr-un studiu realizat de Eorld Travel and Tourism 9ouncil (ETT9).
2ectorul turistic romanesc si de calatorii va genera in acest an activitati economice
cu incasari totale de circa sapte miliarde de dolari. ,ndustria de calatorii va avansa cu
',:$ in :##;, si cu D,'$ pe an in intervalul :##D-:#&;. !ceasta piata, impreuna cu
zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de =,"$ din ,A si
va reprezenta <,"$ din forta de munca raportata la nivel national, respectiv =<".###
de locuri. Baportat la piata mondiala, economia turistica din Bomania ocupa, potrivit
ETT9, locul ;< in termeni absoluti, &;: in ceea ce priveste contributia in ansamblul
economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale,
dintr-un total de &D= de tari studiate. F2ectorul turistic mondial inregistreaza noi
recorduri de crestere, dar interesant este modul in care tari mici, aflate in curs de
dezvoltare, precum 5untenegru, Bomania, )amibia si Arunei, reusesc sa foloseasca
industria turistica si de calatorii ca instrumente de dezvoltare a economiei in general.
!ceste tari au ajuns sa perceapa importanta pe care o au vizitatorii straini si au luat
decizii strategice la cel mai inalt nivel pentru a profita de potentialul economicF, este
de parere presedintele ETT9, .ean-9laude Aaumgarten. otrivit topului realizat de
ETT9, patru state central si est- europene - Bomania, 9roatia, Getonia si !lbania -
au ajuns in premiera intre primele zece plasate.
9apacitate de cazare existenta (locuri) 9apacitatea de cazare in functiune (mii-locuri zile)
Monumente si obiective culturale incluse in patrimoniul UNESCO
5
2apte sunt tipurile de monumente si obiective culturale din Bomania incluse in
patrimoniul 3)%29(, incepand cu bisericile din nordul 5oldovei (" obiective),
bisericile de lemn din 5aramures (" obiective), satele sasesti (D obiective), cetatile
dacice din (rastie (< obiective), biserici oltenesti (& obiectiv), cetati medievale (&
obiectiv) si Bezervatia )aturala +elta +unarii.
2atesc sasesc
@*ortificatii satesti0 era eticheta sub care, pentru a disimila specificul etnic,
propaganda comunista nominaliza obiectivele turistice din Transilvania pentru a trece
sub tacere realitati din istoria recenta a zonei, concretizata prin depopularea acestor
localitati dupa cel de-al doilea razboi mondial prin deportarea in Busia, imediat dupa
razboi, a unei parti insemnate a populatiei de origine germana, pe de o parte, si prin
emigrarea in -ermania in anii H"# pe de alta parte. (ricum ar fi, @fortificatii satesti0
sau @fortificatii sasesti0, ele reprezinta doua tipuri in stransa relatie una cu cealalta:
biserici fortificate si sate fortificate. 9hiar si in cazurile in care intreaga localitate este
incercuita de ziduri, biserica locala, avand dimensiuni impresionante, dominand
intreeaga zona si vizibila de la foarte mare distanta, este la randul sau fortificata si
reprezinta citadela micii cetati.
!semenea sate sunt specifice primelor secole ale mileniului ,,, fiind ridicate de
colonistii veniti din 2axonia in aceasta zona montana si piemontana, care era pe
atunci zona de granita. !vand in istorie numeroase asedii, datorate predominant
invaziilor turce sau tatare, dar si numeroaselor razboaie civile sau religioase, siturile
sasesti reprezinta si monumente de arhitectura, unicat in %uropa prin polivalenta lor
religioasa, militara si civil-laica, prin utilitate, dimensiuni si specific. +esi numarul
acestora se ridica la peste o suta, lista 3)%29( cuprinde un numar de sapte
obiective: Aiertan, 9alnic, +arjiu, rejmer, 2aschiz, 6alea 6iilor si 6iscri, grupate
toate in judetele Arasov, 2ibiu, 8arghita si !lba.
Aiserica fortificata din Aiertan a fost construita intre &=': si &<&< in stilul gotic tarziu,
cu elemente renascentiste, avand ca puncte de foarte mare valoare sculptura in
piatra, altarul poliptic si usa sacristiei. Gocalitatea beneficiaza in ultimul deceniu de o
popularitate crescuta si turismul este incipient, reprezentat printr-un mic hotel (care
nu se afla in -hidul oficial al Bomaniei) si ; pensiuni agroturistice cu un numar de <-
&: locuri de cazare fiecare.
9etatea 9alnic impresioneaza prin planul sau rotund de constructie a carui geometrie
este subliniata de un donjon puternic, atestat inca din &:'#, numit astazi turnul
2iegfried. 9etatea taraneasca, fosta domeniu nobiliar si cumparata de comunitatea
locala, a fost amenajata in secolele al I6-lea si al I6,-lea. entru cazarea turistilor
acestui obiectiv, exista o singura pensiune agroturistica si posibilitatea locuirii la unul
dintre hotelurile aflate in !lba-,ulia sau in 2ibiu, la circa : ore distanta pe sosea. %ste
vizitata indeosebi de turisti pe cont-propriu cu masini personale si, rar, de grupuri de
turisti straini, aduse in tur de agentiile de turism.
Gocalitatea +arjiu, din 8arghita, este importanta prin biserica unitariana din secolele
al I,6-lea sau al I6-lea, fortificata in secolul al I6,-lea, si prin picturile murale
interioare pe care aceasta le detine. )u exista pensiuni agroturistice recunoscute si
cazarea vizitatorilor acestui obiectiv se poate face doar in alte localitati din 8arghita
sau Arasov.
rejmer este cea mai cunoscuta fortificatie saseasca in Bomania, fiind si cea mai
puternica dintre ele. Aiserica evanghelica, realizata intr-un stil gotic timpuriu cu
influente cisterniciene, a fost ridicata la &:<#. Gocalitatea are mai multe pensiuni
6
agroturistice si beneficiaza de apropierea Arasovului. Jn 2aschiz, biserica
evanghelica a fost construita intre &='K si &='; si a fost remarcata pentru tehnicile
de constructie si fortificare folosite. Gocalitatea beneficiaza de relativa apropiere fata
de 2ighisoara, iar in apropiere se afla si un hotel de K stele, la !lbesti. rintul 9harles
al 5arii Aritanii a anuntat ca intentioneaza sa investeasca in proiecte turistice si de
conservare in zona 2aschiz-2ighisoara.
6alea 6iilor detine biserica 2f. etru, constructie de secol al I,,,-lea, in timp ce 6iscri,
una dintre cele mai cunoscute, s-a impus prin incinta dubla a bisericii evanghelice in
stil gotic, care dateaza din secolul al I6,-lea, dar a suferit numeroase modificari in
timp. 9a si in cazul celorlalte localitati, si acestea din urma ofera ca posibilitati de
cazare doar pensiuni agroturistice si, la circa <# 4m distanta, hoteluri de doua sau
trei stele.
.udetul care straluceste prin lemn
5aramures este locul de unde a pornit un nou stil arhitectural, unic in lume, dar din
ce in ce mai raspandit in Bomania, nu doar in Transilvania, ci si in Begat. 9ateva
dintre cele mai vechi si mai valoroase asemenea constructii, toate din judetul
5aramures, au fost integrate in &''' in patrimoniul mondial. Gista cuprinde bisericile
din Aarsana (&D:#, hram ,ntrarea 5aicii +omnului in Aiserica), Audesti-.osani (&;=K,
hram 2f. )icolae), +esesti (&DD#, hram 9uvioasa araschiva; continua o constructie
mentionata la &K;#, si are o importanta colectie de icoane pe lemn si pe sticla); ,eud
(&D&D, hram )asterea 5aicii +omnului), lopis (hram 2f. !rhanghel), oienile ,zei
(hram 2f. araschiva), Bogoz (hram 2f. !rhanghel) si 2urdesti (hram 2f. !rhanghel),
toate datand din secolele al I6,,-lea si al I6,,,-lea. %xperimentand in lemn solutii
arhitecturale specifice pietrei, combinand o maiestrie artizanala specifica acestei
zone si prezentand un important caracter de autenticitate, bisericile maramuresene
au fost selectate pentru a reprezenta mai multe stiluri de constructie si decorare.
osibilitatile turistice ale zonei sunt reprezentate indeosebi prin pensiunile
agroturistice, 5aramuresul fiind, alaturi de zona 5oeciu-Aran, una deosebit de bine
reprezentata la acest capitol. entru clientii care prefera totusi formele clasice de
turism, oferta hoteliera este destul de limitata si cuprinde doar ; hoteluri, majoritatea
de : stele si o stea, din Aaia-5are si Aorsa.
9apodopere ale artei bizantine
9atalogate de 3)%29( in &''K, bisericile cu fresce exterioare din nordul 5oldovei
sunt considerate de acest for printre capodoperele artei bizantine, unice in %uropa.
9omplexitatea si numarul picturilor si temelor care acopera atat peretii interiori, cat si
pe cei exteriori ai acestor biserici, eleganta personajelor si armonia culorilor (dintre
care @albastrul de 6oronet0 este o culoare care n-a iesit decat de pe paleta pictorilor
moldoveni), integrarea deosebita in peisaj, toate acestea au adus multe elogii pentru
zona bucovineana si se constituie intr-un mare punct de interes pentru turistii din
Bomania si din strainatate. 2ub presiunea acestora, in zona s-a dezvoltat o retea
destul de complexa de vile si gospodarii agroturistice, iar 2uceava (si statiunea 6atra
+ornei) ofera un numar de &" hoteluri de &, :, K si chiar = stele, precum si vile si
cabane, ceea ce reprezinta un nivel bun pentru traficul mediu de turisti inregistrat,
care este totusi sub posibilitatile pe care le poate oferi zona, una deosebit de
complexa peisagistic.
7
Aisericile din lista 3)%29( sunt cele de la !rbore (&<#K, pictura din &<&=, hram
Taierea 9apului 2f. ,oan Aotezatorul), 8umor (&<K#, hram !dormirea 5aicii
+omnului; pictura exterioara are ca tema centrala !sediul 9onstantinopolului),
5oldovita (datorata lui etru Bares, hram Auna 6estire; pictura exterioara prezinta
aceeasi tema ca si la 8umor), atrauti (ridicata de stefan cel 5are la &="D, hram 2f.
9ruce; o solutie arhitectonica unica in lume numita @bolta moldoveneasca0), robota
(&<K#, hram 2f. )icolae; pictura exterioara este distrusa, dar manastirea este
reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca din timpul lui etru Bares),
2uceava (&<&=-&<";, hram 2f. -heorghe, pictura murala remarcabila), 2ucevita
(&<"K-&<";, cea mai noua dintre bisericile pictate bucovinene, ridicata de fratii
5ovila) si 6oronet (ctitorie a lui stefan cel 5are la &="" cu hramul 2f. -heorghe;
tema centrala a picturii este .udecata de !poi).
9ei mai viteji si mai necunoscuti dintre traci
,ncluderea in &''' a cetatilor din (rastie in lista patrimoniului mondial reprezinta unul
dintre primii pasi pentru aducerea in atentie a unei civilizatii, cea geto-daca, practic
necunoscuta pe plan mondial in afara mediilor de stricta specialitate.
Trei au fost argumentele pentru care forul mondial s-a dovedit sensibil la acest
patrimoniu romanesc, care altcandva infierbantau imaginatia si faceau sa se
vorbeasca despre civilizatia pelasga, al carui centru ar fi fost teritoriul Bomaniei si
care ar fi functionat ca o paleo-civilizatie pan-europeana. rimul dintre motivele
retinute de specialistii din intreaga lume a fost combinatia de tehnici si concepte ale
arhitecturii militare (cu o certa influenta clasica) si principii ale arhitecturii religioase,
fuziune care a dat nastere unui stil unic. 9ea de-a doua ratiune priveste valoarea
istorica a getodacilor ale caror regate din mileniul , i.9. au atins un nivel cultural si
socio-economic extrem de ridicat, @simbolizat0 de aceste fortarete, dupa cum spune
argumentatia 3)%29(. Jn fine, cel de-al treilea criteriu tine de specificul arhitecturii
militare: colina fortificata si succesorul sau, opidiumul, erau caracteristice sfarsitului
epocii fierului in %uropa, iar fortaretele dacice sunt exemple remarcabile pentru acest
tip de fortificatii.
Toate aceste cetati sunt amplasate in muntii (rastiei (2ebesului) si reprezinta cetatile
care s-au opus cu cel mai mare succes cuceririi romane. 2armizegetusa Begia
(-radistea de 5unte), ultima capitala a statului dac, era si cea mai importanta cetate
de refugiu din Transilvania. !leea sacra (pavata) si cele doua sanctuare, al caror
mister este inca insuficient lamurit, sunt imaginile cele mai cunoscute. 9ostesti-
Alidaru este o alta cetate dacica bine cunoscuta. %a a fost construita in secolul al ,,-
lea i.9. si a fost distrusa in &#;, dupa ce, in timp, a fost resedinta permanenta a
regelui Aurebista. 9apalna este o localitate mai cunoscuta pentru folclor decat pentru
dava dacica de aici, totusi, pe dealul Ga 9etate, la o altitudine de ;&# metri, se
gasesc ruinele unei cetati importante in sistemul de aparare al lui +ecebal,
monument 3)%29( azi. 9ostesti se mai inscrie cu fortificatia de pe +ealul 9etatuia
(<;& metri altitudine), iar Guncani-iatra Bosie completeaza grupul cetatilor antice din
(rastie, cu o fortificatie de piatra cu cinci turnuri ale carei ruine sunt modeste dupa
ce a fost distrusa in &#;, in urma razboiului cu Boma.
,nainte de a se pune problema cazarii in aceasta zona alpina a 8unedoarei, cel mai
mare impediment pentru vizitatorii acestor monumente este accesul care se face pe
o sosea nemodernizata, apoi pe jos. Jn ceea ce priveste cazarea, oferta agroturistica
este limitata, ca si numarul de turisti, in ciuda faptului ca se incearca de mai multi ani
8
construirea unei asemenea ramuri economice ca alternativa la minerit, zona fiind una
monoindustriala. 6alea .iului, cu etrosani si Gupeni, orase miniere, este zona cea
mai apropiata unde turistii pot locui, dar hotelurile de aici au o oferta inca limitata.
!stfel, putinii turisti care ajung la cele cinci cetati dacice sunt aproape in totalitate
grupuri in circuit, traseul urmand spre 8unedoara, !lba-,ulia sau Targu .iu.
2ighisoara
9onstructia unui +racula ar4 la 2ighisoara a esuat datorita opozitiei nationale si
internationale, care avea la baza tocmai statutul de monument mondial al cetatii de
aici. ,mportanta acestui sit e data de faptul ca este singura cetate medievala inca
locuita din %uropa si de gradul de conservare a ansamblului medieval ('#$), mult
mai mare decat in cazul oraselor Arasov, 2ibiu sau 5edias, de care o leaga atat
istoria, cat si edilii, dar unde gradul de conservare variaza intre doar K# si =#$.
Turistii, mai putin sensibili la aspectul tehnic, apreciaza frumusetea si romantismul
vechiului oras, istoria si povestile sale, eleganta donjonului, inaltimea zidurilor,
crenelurile, panorama asupra orasului modern si depresiunii Tarnavelor, scoala,
biserica si cimitirul de pe culme, pasajul scarilor.
2ighisoara raspunde notorietatii sale printr-o oferta turistica mai degraba variata
decat bogata. Jn discutie intra hotelurile din orasul modern, la poalele cetatii, cazarea
intr-una dintre casele medievale care functioneaza ca pensiuni, la acestea
adaugandu-se un han in centrul orasului vechi (9asa +racula, in care s-a nascut
tepes), precum si hotelurile din relativa apropiere a orasului: !lbesti, 5edias, 2ibiu
sau Targu 5ures. 9ea mai buna calitate care poate fi gasita nu depaseste astfel K
stele, decat atunci cand in discutie intra si 2ibiul.
5anastirea 8orezu
5anastirea 8orezu este situata in judetul 6alcea, la jumatatea distantei intre
Bamnicu 6alcea si Targu .iu. e langa oferta turistica a acestor orase resedinta de
judet (mai bogata pe 6alea (ltului, unde orasului Bamnicu 6alcea i se adauga
statinile 9alimanesti, (lanesti si -ovora), 8orezu beneficiaza si de o retea articulata
de pensiuni agroturistice si moteluri, localitatea fiind si un important centru de arta
populara, remarcabila indeosebi prin olarit. 5anastirea 8orezu este singurul
monument din patrimoniul mondial situat in tara Bomaneasca. %dilul sau a fost
9onstantin Arancoveanu, iar biserica manastirii este considerata reprezentativa
pentru stilul arhitectonic brancovenesc, care consta intr-o sinteza de elemente
bizantine si renascentiste, dar cuprinde si elemente decorative de arta orientala,
persana indeosebi.
+elta +unarii
9el mai nou pamant al %uropei, +elta +unarii, este de asemenea monument
mondial. 9limatul specific, baltile, canalele si mlastinile constituie o biodiversitate de
o mare bogatie, indeosebi prin pasari si vegetatie. (ferta turistica straluceste si aici
mai mult prin diversitate. 8otelurilor din Tulcea li se adauga pensiuni la 9risani si
5ila :K, hoteluri la 2ulina si 3zlina, campinguri, moteluri, dar si hoteluri plutitoare.
Aazele turistice existente sunt in curs de modernizare si oferta la standarde
europene este inca una limitata. 9u toate acestea, ultimii doi ani au dus la o crestere
semnificativa a numarului de turisti, astfel incat se poate vorbi despre o relansare.
9
*luxul turistic ramane insa unul mic, mult sub potential, in ciuda cresterilor
inregistrate. %forturile pe termen lung par insa a fi amenintate de constructia
canalului 9hilia-Aistroe, la granita Bomaniei si in delta ucraineana, al carui impact
ecologic inca nu a fost apreciat cu exactitate.
rogramul 2ibiu, capitalL culturalL europeanL :##D
rogramul 2ibiu, capitalL culturalL europeanL :##D este cel mai important proiect
cultural organizat Ci derulat Mn BomNnia, prin dimensiune, perioada de desfLCurare,
impact de comunicare publicL. rogramul 2ibiu, capitalL culturalL europeanL :##D
este un program prioritar al 5inisterului 9ulturii Ci 9ultelor, pentru a cLrui bunL
organizare 599 a propus guvernului desemnarea prin 8otLrNrea de -uvern DD7:##<
a unor structuri operaOionale care sL asigure promovarea, planificarea Ci sprijinirea
activitLOilor culturale Ci conexe ale 2ibiului Mn :##D.
+at fiind semnificaOia specialL a anului :##D pentru integrarea BomNniei Mn 3%,
sprijinirea !sociaOiei 2ibiu - capitalL culturalL europeanL :##D Ci a municipalitLOii
2ibiului pentru organizarea Ci desfLCurarea Mn bune condiOiuni Ci cu rezultate
deosebite a programului cultural al anului :##D este un obiectiv pe care 5inisterul
9ulturii Ci 9ultelor Ml considerL onorant Ci care trebuie sL devinL un program de
importanOL naOionalL.Pn bugetul 599 pe anul :##< sunt alocaOi D& 5ld lei (: 5il.
%uro) pentru cheltuieli materiale aferente pregLtirii programului 2ibiu :##D.
9apitalele culturale europene sunt organizate MncepNnd cu &'"< Ci din :##D ele vor
cupla cNte un oraC din OLrile %uropei occidentale cu cNte un oraC din OLrile central Ci
est europene. BomNnia, prin desemnarea 2ibiului Mn :##D, este prima OarL care
participa astfel la o MnfrLOire culturalL europeanL. Aulgaria, partenerul nostru de
aderare, este programatL pentru :#&D.
+in constatLrile de pNnL acum, impactul organizLrii capitalei culturale europene este
pentru promovarea oraCului superior celui obOinut prin gLzduirea unui campionat
european sau a unei expoziOii mondiale.
Augetele alocate programului cultural se situeazL Mntre cca. ; Ci ;# 5il. %uro
reprezentNnd Mn medie :7K din bugetele de operare ale anului 9apitalei culturale
europene, ce se ridica Mn medie la cca. K: 5il. %uro. Augetele totale ale lucrLrilor de
infrastructurL culturalL Ci edilitarL, a dotLrilor Ci activitLOilor conexe, au depLCit pentru
majoritatea capitalelor culturale europene cifra de <# 5il. de %uro, cu o medie de D#
de milioane de euro.
2ursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt Mn majoritate
publice (cu o medie de D"$ din bugetele totale), guvernele contribuind Mn medie cu
<;$, regiunile cu &&$, oraCul cu :#$ iar 3% cu doar &,<$. 2ursele private de
finantare conteazL pentru cca &K$ din bugetele de operare ale capitalei culturale.
(rganizarea capitalei culturale aduce un numLr important de vizitatori oraCului: Mntre
& 5il. (Guxemburg) Ci D 5il. de vizitatori (9openhaga), cu o menOinere crescutL a
gradului de vizitare Ci Mn anii urmLtori.
+estinatii preferate ale turistilor straini in Bomania
10
+estinatii favorite in Bomania : castele si cetati medievale (Arasov, 2ighisoara, 2ibiu,
2inaia si Aran); Aucuresti( 5uzeul Taranului Boman si alatul arlamentului);
5anastirile din Aucovina si +elta +unarii
.aponezii : 5aramures,5anastirile din Aucovina,2ighisoara,Arasov,Aucuresti
!mericanii : orasele medievale din Transilvania,Aucuresti,turism rural,manastirile din
Aucovina,+racula ar4.
)emtii : Gitoralul ,turism balnear
,talienii : )ordul 5oldovei - Aucovina,Aucuresti,5area )eagra,+elta +unarii si 6alea
rahovei.,talienii prefera programele turistice cu plecare din Aucuresti.
2uedezii,)orvegienii si +anezii : Gitoral,statiuni balneare.
olonezii : Gitoral,statiuni de schi,Aucovina
3ngurii : Gitoral
(landezii : turism balnear
,srael : turism balnear
5otivatii:
Turistii americani :divertisment , turism rural
Turistii japonezi :divertisment , turism rural
Turistii germani :litoral,turism cultural ( castelele din Transilvania),tratament balnear
la %forie )ord (%fosan)
6anatoare : <# $ din turistii spanioli vin in Bomania pentru vanatoare ; K# $
germanii si austriecii ; :# $ italienii si < $ 2candinavia .
3) Turismul urban international
Trenduri principale din punct de vedere al cererii (in %uropa)
- 9orespunzator %T5 (%uropean Travel 5onitor), turismul urban detine o cota de
piata de &"$, si este in continua crestere in ceea ce priveste preferintele turistilor
- !cest trend este specific %uropei, care tinde sa creasca mult mai repede decat alte
tipuri de turism.
- erioade de sejur (de ramanere intr-un anumit oras) este scurta dar aceasta durata
tinde sa creasca in ultimii ani
- %uropenii realizeaza mai multe vacante intr-un an si aleg turismul urban pentru ca
sunt familiarizati cu aceasta forma de turism
- %uropa tinde sa se asemene cu o retea din ce in ce mai mare de orase.
- +in ce in ce mai mult europenii isi impart vacanta lor astfel incat sa poata beneficia
atat de evenimentele culturale cat si de cumparaturi sau pur si simplu de plimbari.
- !cestea asociate cu schimbarile socio-demografice ( cresterea perioadei de viata,
scaderea numarului de ore de munca, cresteea continua a veniturilor), ajuta la
crearea unui mix complex al profilului turistului
- Turistii cauta tot mai mult diversitate si flexibilitate, iar in zilele lor de vacanta doresc
sa combine: activitati sportive, activitati culturale, evenimente diverse, activitati
sociale si participarea la anumite activitati cu tema.
- Turismul cultural in orase este un fenomen de masa care a rezultat din cererea
continua a turistilor pentru activitati culturale, iar in principal acestea sunt concentrate
in marile orase
11
Trenduri principale din punctul de vedere al ofertei (in %uropa)
- 2trategiilor multor orase pentru dezvoltarea economiei lor a fost dezvoltarea unor
produse turistice bazate pe patrimoniul istoric si contemporan: istorie, gastronomie,
arta si cultura, arta populara, evenimente si atractii care se pot combina pentru a
oferii turistilor o gama larga (complexa) de atractii.
- ,nfrastructura combinata cu reducerile de preturi si permanentele oferte
promotionale sunt printre factorii ce impulsioneaza cresterea turismului urban.
- +e cand orasele nu mai sunt centre industriale, turismul este privit ca factor cheie in
reabilitarea socio-economica a acestor orase, si deseori este o strategie prioritara in
reabilitarea si dezvoltarea lor .
- Turismul joaca un rol imporant in politicile de dezvoltare locale, regionale, si
europene,
- Turismul urban devine inevitabil un important element de politica ce necesita o
implicare mai mare din partea autoritatilor; datorita implicatiilor in economie si
societate pe care acesta forma de turism le presupune, si de asemenea investitii
mari(de regula publice) in infrastructura, facilitati, etc.
- !cest fapt este reflectat de incercarile de a face aceste facilitati multi-functionale si
in intreaga %uropa prin:
9entre de conferinta conectate la hoteluri, oferind astfel standarde de
calitate, cu camere mari care pot fi adaptate la evenimente sportive sau
comerciale
6aste activitati de relaxare (parcuri de relaxare, parcuri tematice,
piscine tropicale)
,ntr-un context destul de competitiv, orasele lucreaza la strategii de diferentiere a
imaginii lor; pentru a mai castiga un procent din piata, mijloacele de comunicatie
sunt din ce in ce mai sofisticate si si pune baza unei imagini demne de mandria
rezidentilor.

+estinatii culturale in %uropa
Germania - QRlnul adaposteste cea mai mare catedrala a -ermaniei (+omul din
QRln) a carei contructie a durat ;## de ani, peste K# de muzee excelente, cladiri ce
ilustreaza arhitectura medievala alaturi de cladiri moderne precum cel mai mare mall
acoperit din -ermania. Bhinul este cunoscut pentru catedralele sale, pentru
padurile,viile si traseele pentru hi4ing si a inspirat numerosi scriitor si muzicieni
germani.!daposteste in fiecare an festivalul 0Bhinul in flacari1 ca combina muzica si
artificiile. 8eidelberg este recunoscut ca oras universitar, gazduind cea mai veche
universitate germana S 3niversitatea Qarl Buprecht.(rasul este de asemenea
recunoscut pentru arhitectura medievala, strazile pavate cu piatra cubica, cafenelele
sale, fantinile si monumentele si un castel de piatra aflat in ruina ce adapostest cel
mai mare butoi pentru vin din lume.
Italia S inima culturala a %uropei are multe de oferit turistilor in care si unele dintre
cele mai frumoase orase din lume cu o bogata istorie si un vast patrimoniu cultural.
6enetia supranumita si 0Begina !driaticii1 este un oras impresionant construit pe &&D
mici insule si include &<# de canale si =#' de poduri. rintre obiectivele turistice se
numara bisericile, cladirile istorice si podurile venetiene. *lorenta este capitala
12
provinciei italiene Toscana si un important centru al renasterii europene. !cest orasa
fost condus de familia de 5edici caror emblema poate si astazi fii vazuta pe
monumentele orasului. ,storia acestui oras este ilustrata de numele celor doua
aeroporturi S !meriggo 6espucci si -alileo -alilei. 5ilano reprezinta capitala modei
internationale, si totodata un centru cultural (teatru, cinema, arte ).Boma supranumita
si 0(rasul etern1 este o uimitoare galerie locuita de arta adapostmai multe atractii
turistice decat orice alt oras din lume printre care 9olosseumul, alatine 8ill si
*orum, iata 2paniei si orasul sfant- 6aticanul.Beperele culturale ale orasului
precum iata oporului, fantana Trevi si raul Tiber sunt bogate in istorie si legenda.
isa cunoscuta datorita celebrului turn inclinat ce reprezinta de fapt clopotnita
catedralei din apropriere. !cesta este situat intr-o zona cunoscuta sub denumirea de
9ampul 5iracolelor ce include si alte monumente medievale cu o arhitectura
uimitoare.
ranta S arisul -considerat cel mai romantic oras din lume- are multe de oferit
turistilor: Turnul %ffel, 9hamps %lTsees, !rcul de Triumf si catedrala )otre +ame,
comorile de arta din Guvru, vinuri fine si parfumuri frantuzesti. 3na dintre capitalele
modei international, arisul este sinonim pentru eleganta.
!n"lia S aceasta tara reprezinta o combinatie inedita de traditie si modernism cu o
gama larga de obiective turistice de la monumentul preistoric de la 2tonehenge la
centrul istoric al Gondrei si cladirile moderne de-a lungul Tamisei, de la stancile de
calcar de la +over si observatorul din -reen/ich la orasele universitare precum
(xford si 9ambridge. Gondra dispune de nenumarate monumente istorice precum
Turnul Gondrei, Gondon Aridge, Eestminster !bbeT, Aig Aen.
#el"ia S rintre destinatiile culturale cele mai importante se numara Arussels,
!nt/erp, Aruges si !rdennes datorita arhitecturii elegante dar si muzeelor ce detin
importante comori de arta. Arussels este recunoscut pentru cultura cosmopolita si
vechiul sau sarm dar si pentru muzee, mancarea de fructe de mare, bere si
ciocolata. ,ntre ansamblurile arhitecturale remarcabile trebuie mentionata cladirea
arlamentului Aelgian.
Olanda - 5ori de vant, canale, branza olandeza, campuri cu lalele-veti intalni toate
acestea si multe altele in (landa. !mestec de traditie si modernitate,capitala
(landei, !msterdam este un oras pitoresc cu o arhitectura impozanta. 2e remaca
prezenta a numeroase muzee intre care cele mai importante sunt Bij4smuseum,
2tedeli4j ( arta moderna) si muzeul 6an -ogh.
!ustria S 6iena este recunoscuta pentru arhitectura diversa, stilul arhitectural variind
de la gotic la !rt-)ouveau. 2trauss, Arahms, Aeethoven, 2chubert si 5ozart care au
locuit in 6iena redau importanta muzicii pentru acest oras ce ofera si cateva
experiente interesante in ceea ce priveste muzeele.!lte orase de importanta pentru
turismul cultural sunt 2alzburg si Aaden.
( vacanta in oras (0citTbrea41) este o vacanta scurta cu o durata de una pana la
patru zile. iata vacantelor la oras se concentreaza la momentul actual pe un numar
relativ restrans de destinatii si este o piata foarte competitiva. arisul si !msterdamul
sunt cele mai apreciate destinatii. !cestora li se adauga Arussels, Boma, Aarcelona,
6enetia, raga, Gondra, +ublin precum si %dinburgh si -lasgo/. +estinatiile situate
13
la mare distanta atrag de asemenea un numar in crestere de vizitatori. )e/ Uor4
este de departe cea mai populara destinatie pentru calatoriile la mare distanta. ,n
5area Aritanie Gondra este cea mai apreciata destinatie, urmata de %dinburgh.
iata vacantelor petrecute in orase a cunoscut o dezvoltare rapida incepand cu
&'"#. +e exemplu, 9resta si Travelscene ofera in prezent excursii in mai mult de &##
de orase, din care marea majoritatea sunt din %uropa. !ceasta crestere nu a
inregistrat fluctuatii spre deosebire de celelalte componente ale industriei turistice.
Trendul general a fost realizat pentru pesoanele care isi petrec o mica vacanta in
orase ca un supliment al vacantei principale, realizate de cele mai multe ori in afara
granitelor.
+e exemplu, cifrele pentru &''' arata ca cetatenii 5arii Aritanii au realizat &:.&
milioane de vacante in orase atat din tara cat si din strainatate. 6aloarea economica
a acestor mini-vacante (ce presupun una pana la trei innoptari) a fost de V&.;
miliarde. 9ercetarile de piata realizate de compania 5intel indica o tendinta de
crestere la nivelul acestei piete specifice. !cest fapt se datoreaza tendintei de
fragmentare a traditionalei vacante de vara in mai multe vacante cu o durata mai
scurta. 5intel se asteapta la o crestere de pana la :#$ in perioada :###-:##=.
9u toate acestea este de asteptat ca principalele destinatii nu vor fii singurele care
vor vor avea de profitat datorita cresterii preconizate. 9ele mai vizitate orase, precum
)e/ Uor4, !msterdam si aris, incep sa fie afectate de probleme legate de lispa de
capacitate. (peratorii de turism incep sa promoveze destinatii alternative, precum
Gile sau )ice in *ranta, Tallin in %stonia, +ubrovni4 in 9roatia, si Qra4o/ (9racovia)
in olonia. +e asemenea BTanair, care zboara acum catre aproximativ <# de
destinatii in %uropa au inrestrat o crestere anuala, in ceea ce priveste numarul de
pasageri, de la : milioane de pasageri in &''< la &&.& milioane anul acesta, devenind
astfel cel de-al saptelea transportator din %uropa. 9ompaniiler aeriene ce practica
preturi reduse (1lo/ cost airlines1), precum BTanair si %asTjet au avut un impact
deosebit de ridicat asupra cresterii popularitatii si accesibilitatii oraselor.
,ntrucat tendintele sociale si de calatorie raman favorabile pentru vacantele in orase
se intareste in continuare potentialul de dezvoltare. +eoarece vacantele in orase
sunt accesibile, sunt mai putin dependente de evolutia economiei globale. 9resterea
intervalului de timp petrecut la munca, nesustinuta si de cresterea timpului liber pe
masura, duce la cautarea unor noi metode antistres. 9umparaturile, mancarea,
bautura si agrementul sunt cerintele fundamentale ale celor mai multi turisti si
acestea sunt cel mai usor de gasit in mediul urban. !cest lucru determina cresterea
popularitatii turismului urban.
%stimarile referitoare la populatie arata o tendinta de crestere a numarului de locuitori
cu :$ in perioada :###-:##=. %ste previzionata o scadere a populatiei cu varsta
cuprinsa intre :< si K= de ani si o crestere a numarului de persoane cu varsta intre
&< si := cu o medie de ;$ si a numarului de persoane cu varste intre << si ;= cu o
medie de &K$. +aca se tine cont de aceste evolutii, prin eforturile de mar4eting se
poate asigura o crestere continua a turismului urban.
(rasul )e/ Uor4 este vizitat anual de peste =# de milioane de turisti si este cel mai
vizitat oras din 23!, cu incasari de aproximativ ::# milioane $ pe parcursul anului
14
:##= din taxe de la hoteluri. 9heltuielile directe ale turistilor se ridica la aproape
&<.& mld. W. er total, industria turismului aduce in economia orasului :K mld W si
asigura peste :<# ### de locuri de munca. Turismul international reprezinta &K.K$
din totalul vizitatorilor din )e/ Uor4 si =#$ din incasari sunt generate de ei.
Turismul este o mare afacere si pentru 8ong Qong. ,n luna octombrie a anului :##<
orasul a fost vizitat de :.& milioane de turisti, din care aproape jumatate au provenit
din alte tari decat 9hina. 6izitatorii care au petrecut cel putin o noapte in oras au
cheltuit peste D.' milioane W.
Aibliografie:
http:77///.tourismtrade.org.u4
http:77///.american.edu
http:77///.trr/orld.org7urbantourism.html
http:77altis.ac.u4
http:77///.ne/z.ro
http:77///.citTmaTors.com7sections7tourismXcontent.html
///./i4ipedia.org
///.insse.ro
15