EVREII VIN IAR IN BUCEGI PENTRU ANTRENAMENTE!?

Fratilor, ati citit ieri o stire despre cei 200 de soldati erei e!iti sa se "a!tre!e#e$
i! Ro%a!ia&Cititi i! co!ti!'are '! a%pl' %aterial despre (eparta%e!t'l )ero
* +RI * B'ce,i& +a !' 'ita% ca r'sii si a%erica!ii s'!t -oarte i!teresati de ce
se petrece i! B'ce,i! Ro%a!ii a' drept'l sa a-le daca i! tara lor se petrec
ase%e!ea ee!i%e!te.NEAMU/ ACE+TA R0MANE+C PREA A F0+T
BAT10C0RIT, MINTIT, TA/2ARIT, CA/CAT IN PICI0ARE (E T0TI A/0GENII!
12/08/2011 de deveghepatriei
Frati romani, suntem foarte mirati ca nimeni nu scoate un cuvintel despre ce se petrece la
ora actuala in muntii Romanieipresa nu spune nimic, televiziuniile romanesti tac malc,
de ce nu se procedeaza ca atunci cand au venit soldatii americani in tara?! oata presa a
vuit, reporta!e peste reporta!e, transmisii directe de la "aza #ogalniceanusoldatii evrei
n$au venit sa se antreneze in Romania, ei cauta ceva acoloevreii, la cat de puternici
sunt, nu puteau sa mearga intr$o "aza ultrasecreta din %merica sa se antreneze? &eneau
taman in Romania!! 'i apucase o mare dragoste de romani in anul 2011nu a fost
intamplare ca anul trecut unul dintre elicopterele lor s$a pra"usit in muntise tot spune ca
muntii respectivi sunt prote!ati de anumite fortestim destul de "ine ca pare ne"unie si
teoria conspiratiei ce va spunem noi acum(%R )* (+,+%-% .R'$*/ %
(+.F%.*R% %)*0'+ %1'&'%' ') 23)% R+.4+1'&%!!! /ucrul deose"it de grav
acum vinece cauta evreii in zona in care se spune ca .R'$ul detine o "aza
ultrasecreta?! %ici este marele misterce cauta o armata straina intr$o zona ultrasecreta
ce apartine Romaniei?! .e poate sa fie si altceva la mi!locse tot spune ca in
urmatoarele luni vom trece printr$un mare dezastruse stie ca in -ucegi sunt anumite
pesteri de foarte mare adancime se poate sa caute si un loc de refugiunoi credem ca
decem"rie 2012 este o mare manipulareadevarata catastrofa ar urma sa se petreaca
in primavara anului 2012o sa ne dam cu totii seama cand vor disparea dupa scena
marii lideri politici ai planeteitre"uie sa mearga in "uncareaceste lucru se va petrece
cu ma5im o luna inainte de eveniment
Ce sp'!ea C3arles Bolde!, director'l NA+A, despre o catastro-a i%i!e!ta.
http6//deveghepatriei78ordpress7com/2011/09/28/charles$"olden$intr$o$inregistrare$video$
anunta$in$mod$oficial$va$rugam$sa$va$pregatiti$de$un$dezastru$la$nivel$planetar$noi$
ramen$la$parerea$noastra$elitele$vor$pune$in$scena$acest$scenari/
Ac'% cea ti%p a% p'4licat '! articol despre o serie de pesteri di! Ro%a!ia.
http6//deveghepatriei78ordpress7com/2011/09/19/ceva$se$apropie$de$noi$si$nu$stim$ce$
locatii$unde$ne$putem$refugia$in$cazul$unor$dezastre$daca$mai$apucam$sa$a!ungem$
pana$acolo$parerea$noastra$elitele$vor$provoca$un$dezastru$la$nivel$planetar/
'n alta ordine de idei se mai zvoneste ca sunt anumiti ofiteri de contrainformatii retrasi din
activitate ce ar lupta pentru interesele neamului romanesc din um"radatorita acestor
oameni ar aparea un anumit gen de stiri in presa din Romania, despre politicieni corupti,
trafic de droguri, manevrele oculte ale masoneriei, etcha"ar n$avem daca acest zvon
este adevaratsa de$a "unul (umnezeu ca asa sa fiene$ar "ucura enorm daca ar
e5ista acest gen de oameni care prote!eaza tara
-un, acum sa trecem la o scurta analizastirea care a aparuit
ieri http6//8887o"servatorul"uzoian7ro/?p:11;9;sa retineti ca primul z"or s$a
desfasurat in 1arpatii 0eridionalisa vedeti cum se leaga lucrurile intre ele
"Pri%'l #4or s5a des-6'rat ieri 7! Carpaii Meridio!ali iar la <ntoarcerea la -o"oc,
militarii str=ini au pus <n practic= o serie de e5erciii tactice de parautare a containerelor
la punct fi5>
Carpatii Meridio!ali.GRUPA BUCEGI!
Aceast6 ,r'p6 repre#i!t6 sec8i'!ea estic6 9i cea %ai p'8i! 7!ti!s6 a Carpa8ilor
Meridio!ali&
/i%ite
,rupa -ucegi este cuprins= <ntre valea 4rahovei ?est@ Ai valea (Bm"oviCei ?vest@7 )ordul
este marcat de 1arpaCii 3rientali, iar sudul de .u"carpaCii 1ur"urii7
Ge!e#a
%ceast= grup= s$a format prin procese intense de cutare Ai ridicare a materialelor de$a
lungul orogenezei alpine7 'ntruziunile granitice s$au format anterior <n timpul orogenezei
hercinice7
.pre sfBrAitul neozoicului s$a produs o ridicare <n "loc a 1arpaCilor 0eridionali cu cca
1000 m7
Caracteristici speci-ice
,rupa -ucegi se impune prin masivitateD altitudinea ma5im= urc= pBn= la 2E0E m <n
vBrful 3mu, iar fragmentarea are mic= amploare7
(in punct de vedere petrografic, grupa se distinge de restul 1arpaCilor 0eridionali,
deoarece apar dezvoltate calcarele Ai conglomeratele specifice de -ucegi, iar Aisturile
cristaline sunt prezente <n partea sudic=7
1alcarele au impus Ai tipurile de reliefD astfel, relieful glaciar nu se p=streaz=, <n afar= de
custura din 4iatra 1raiului7 ipul de relief carstic, <ns=, este predominant cu peAteri
?4eAtera (Bm"ovicioarei@, chei ?1heile 'alomicioarei, 1heile =tarului@, versanCi a"rupCi
?versantul 1araiman@, ace carstice ?Fepii 0ari, Fepii 0ici@, platouri suspendate ?4latoul
-ucegi@ etc7Relieful conglomeratic cu forme reziduale ciudate apare, remarcBndu$se
.fin5ul Ai -a"ele7
M'!8ii B'ce,i ?propriu$ziAi@ ocup= !um=tatea estic= a grupei Ai se remarc= printr$un
pitoresc deose"it7 M'!8ii /eaota sunt alc=tuiCi din Aisturi cristaline ce confer= un aspect
de cupol= masivelor7 M'!8ii Piatra Crai'l'i se disting printr$o culme <nalt= pr=p=stioas=7
%l doilea punct%* 4%R%.*% 13)%')+R+ ') 4*)1+ F'G+! 'n containere se pot
pune%/'0+)+, 0+('1%0+)+, H%')+ce are omul nevoie atunci cand se afla
intr$un "uncarin aceste containere se mai pot afla si aparate ultraperformante cu
a!utorul carora sa studieze mai "ine zona -ucegi
(eparta%e!t'l )ER0 * Cea'sesc' * Gr'pa M'!tilor B'ce,i
http6//8887ne$cenzurat7ro/inde57php?option:comIcontentJvie8:articleJid:K1E0
1a urmarea a unor fenomenele neo"iAnuite sesizate pe teritoriul RomBniei, )icolae
1eauAescu <nfiinCeaz= <n 1;98 L(epartamentului 2ero>7 Mn urma semn=rii unui protocol
<ntre RomBnia Ai 1hina, L(epartamentului 2ero> a fost organizat Ai supervizat de (octorul
Gien, maestru <n parapsihologie, misiunile specifice fiind descoperirea, educarea Ai
dezvoltarea su"iecCilor umani cu capacit=Ci e5trasenzoriale7 4aralel (epartamentului 2ero
funcCiona unitatea de LsoldaCi para> a 0inisterului %p=r=rii, aflat= su" comanda generalului
'lie 1eauAescu, precum Ai o alt= structur= paralel= similar=, organizat= <n cadrul
1onsiliului )aCional pentru NtiinC= Ai ehnic= ?1).@, condus de +lena 1eauAescu, care
supraveghea activit=Cile Lunit=Cii para>7 1ele trei unit=Ci speciale investigau Ai monitorizau
fenomenele paranormale codificate Levenimente #>, zonele cu z=c=minte strategice
?uraniu, petrol, gaze@ descoperite prin percepCie e5trasenzorial=, rapoartele fiind su" 1od
2ero ?strict secret@7 %cum, o mare parte dintre ofiterii (epartamentului 2ero au a!uns,
reuniti intr$o unitate speciala, la .R'7 'n ce conte5t, veti afla pe parcursul unui serial
cutremurator
Pri!tre %isi'!ile e:ec'tate de aceste "'!it68i para$ se !'%6r6, !' 7!t;%pl6tor,
cercetarea e:trase!#orial6 a M'!8ilor B'ce,i, rapoartele i!dic;!d #o!e e!er,etice
deose4ite prec'% 9i e:iste!8a '!ei ,alerii s'4tera!e i%e!se ce '!e9te %ai %'lte
pe9teri di! Carpa8i& Mai %'lt, 7! apropierea V7r-'l'i 0%', a -ost ide!ti-icat cel %ai
i%porta!t Ce!tr' e!er,etic5i!-or%a8io!al !at'ral al Pla!etei, de!'%it 9i "Cardi!es
M'!di$&
%cest 1entru are o activitate ciclic= ?prezentBnd ma5ime Ai minime@, cu perioada de un
an, iar <ncepBnd din 1;89, intensitatea activit=Cii 1entrului a dep=Ait Lpragul de latenC=>,
urmBnd <n prezent o creAtere semnificativ=7 1entrul ?su" denumirile6 L%5is>, L1ardines
0undi>,>.tBlpul 1erului>, L4iramida 1osmic=>@ aflat <n leg=tur= cu alte Aase centre
energetice similare ale errei corelate, reprezint= L1heia> ?3mului@ de acces la energieia
natural= cosmic=7 %ceast= L1heie> sau L%5is> indic= locul geometric al centrelor tuturor
structurilor *niversului7 (up= verificarea acestor rapoarte ale (epartamentului 2ero a
urmat o AedinC= fulger a 1onsiliului .uprem de %p=rare al O=rii ?1.%@, <n care s$a decis
inventarierea arhivei din .ala 4roiecCiilor, clasificarea informaCiilor Ai continuarea
cercet=rilor su" acoperire deplin=7 C' toate acestea, la 7!cep't'l a!ilor <=0,
i!-or%a8iile 7!cep s6 tra!spire, partea r6s6ritea!6 a Carpa8ilor Meridio!ali -i!d p's6
s'4 o4sera8ia sateli8iilor +UA 9i UR++ >Federa8ia R's6?, datorit6 !'%eroaselor
-e!o%e!e ci'date raportate 7! peri%etr'l B'ce,ilor& Poestea este rel'at6 9i 7!
@===, I!stit't'l priat de cercetare "Terra$ -ii!d a!,aAat de o -ir%6 ro%;!o5-ra!ce#6
s6 st'die#e o #o!6 di! B'ce,i, sit'at6 7! apropierea Pe9terii Ialo%icioara&
1a"inetul 1 infiintase o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale si pentru
antrenarea soldatilor parapsihologi in 0untii -uzaului7 1a"inetul 2 era invidios7 %sa a luat
fiinta, din ordinul +lenei 1eausescu, o unitate de paranormali, care a primit de la tovarasa
misiuni dintre cele mai diverse, inclusiv de cautare a comorilor legendare7 'n primul rand,
oamenii +lenei i$au spionat pe soldatii para ai gen7 'lie 1eausescu7 %poi, capatand
anumite a"ilitati, au fost lansati in cautarea tezaurelor stravechi ascunse in misterioasele
grote din 1arpati, in special din -ucegi, unde se spunea ca e5ista o galerie uriasa ticsita
cu aur7
/$am contactat pe gen7 )icolae 4lesita si l$am intre"at de (epartamentul 2ero al
.ecuritatii si de preocuparile paranormale ale acestuia7 >)$am auzit de asa ceva7 (e cei
ai %rmatei am auzit, dar la .ecuritate, nu7 'nsa +lena 1eausescu se ocupa cu chestii din
astea, in cadrul 1onsiliului )ational pentru .tiinta si ehnica, a carei presedinta era7 'ar
prim$vicepresedinte era 'on *rsu7 'n 1). era un departament care avea in plan
cercetarea unor astfel de fenomene si e5perimentarea lor7 (ar nu numai atat7 3 isprava
"inecunoscuta a acestui departament a fost monitorizarea transcendentalilor si
vanatoarea lor, condusa de +lena 1eausescu, prin care si$a reglat conturile cu
intelectualii care faceau parte din aceasta miscare>7
0ai departe, am aflat de la un colonel in rezerva, care a lucrat in (.. ca, intr$adevar, in
cadrul 1)., e5istau oameni care aveau in program monitorizarea cercetarilor din sfera
paranormalului, rapoartele lor fiind su" 1od 2ero, a!ungand la +lena 1eausescu7 +a le
distri"uia apoi la trei su"ordonati7 (oi dintre acestia lucrau in cadrul (..7 /a unul
a!ungeau zonele cu zacaminte strategice Luraniu, petrolL, descoperite prin perceptie
e5trasenzoriala, iar la celalalt a!ungeau anumite inventii, de care se ocupa apoi 'nstitutul
de ehnologie %vansata7 %l treilea se ocupa de cele de interes personal al tovarasei7 1u
alte cuvinte, paranormalii lui 1eausescu munceau, iar cei ai 1a"inetului 2 ii spionau si le
furau rapoartele7
3amenii +lenei, ca sa$i numim asa, invitau la discutii cercetatori care se ocupau cu
efectul de piramida, inventatori, carora le cerea sa cedeze vreo inventie, doua, oameni
despre care auzisera ca au capacitati deose"ite, chiar si astrologi7 (e la un astfel de
astrolog, care a dorit sa$si pastreze anonimatul, am aflat ca li se oferea un a!utor material,
care era "inevenit, in schim"ul muncii lor7 .e cuvine sa amintim cercetarile intreprinse
pentru a detecta, pe cai e5trasenzoriale, comorile legendare ascunse in grotele din
1arpatii nostri, activitate pentru care +lena 1eausescu capatase o o"sesie7
otul a pornit de la un raport care, printre alte calitati ale e5trasenzorialilor, o amintea si
pe cea de detectare a comorilor7 'nteresanta a"ilitate! 1el putin in prezent meseria de
cautator de comori este din ce in ce mai renta"ila, iar legendele a"unda de relatari
despre comori fa"uloase7 ot prin anii 80, tovarasa si$a reprofilat oamenii pe un astfel de
o"iectiv, care presupunea cercetarea legendelor si recrutarea unor oameni cu a"ilitati
e5trasenzoriale pentru localizareacomorilor, acestia fiind mult mai eficienti decat
detectoarele de metale, pentru faptul ca restrang foarte mult zona de cercetare7 (ar, din
cauza vanatorii de vra!itoare P transcendentalii P cine mai indraznea sa$si recunoasca
astfel de capacitati?
I! disperare de ca'#a, s5a apelat si la Vasile R'da!, care !' aea c'% sa !e,e ca
are ast-el de a4ilitati, para!or%alii Ele!ei stii!d ca, i! M'!tii B'#a'l'i, copiii
co!d'si de el descoperisera, pri! perceptie e:trase!#oriala, esti,ii straec3i& I s5a
prop's sa locali#e#e te#a'r'l '!'i pri!t sar4 despre care le,e!da sp'!ea ca ar -i
-ost i!,ropat '!dea, i!tr5o pestera di! Me3edi!ti& Cercetator'l Vasile R'da! le5a
s',erat ca !' poate l'cra la doi stapa!isi ca, daca ,e!& Ilie Cea'sesc' ii da oie, ii
a aA'ta& (ar c'% sa5l ceara ,e!eral'l'i -ara sa a-le si Nicolae Cea'sesc' de
preoc'parile co!soartei?
Tro!so!'l de traersare a B'ce,ilor5o4iecti strate,ic
Mn anul 1882, Regina +lisa"eta a RomBniei ?1armen .Qlva@ pu"lica R4ovestile 4elesuluiL,
ca urmare a unor informatii culese pe cont propriu, de la localnici si cio"ani, despre
fa"uloasele tezaure ascunse <n RinimaL muntelui7 Mn cartea R1etatea -a"eiL se povesteste
chiar despre o misterioasa cetate su"terana, <n care s$ar afla depozitate cantitati mari de
aur7 B! st'di'l C(acia 2iper4orea!a", p'4licat la Paris i! @=DE, si rep'4licat 7!
Fra!ta si Italia i! a!ii <F0, Vasile /oi!esc' a-ir%a ca C%'!tele 0% este traersat de
o ,rota i%e!sa, care este '!a di!tre cele %ai %ari di! l'%e, 7! se!s'l ca !' i s5a
dat de capat, -ii!d e:ploatata doar pe reo 20 de Gilo%etri"& Mn perioada 1;99$1;98,
arhitectul peruan (aniel Ruzo, o"servase ca .fin5ul semana cu chipul principal dintr$un
ansam"lu sculptat <ntr$o stBnca de pe podisul 0arcahuasi, din 4eru, numit L0onumentul
3menirii>7 .fin5ul nu reprezinta doar un singur chip, dupa cum o"serva arheologul, fiind
<ncon!urat de alte chipuri, dar din rase diferite, precum si de capul unui cBine7 (aniel
Ruzo concluziona ca acel cBine are rol de stra!er al unei comori si ca Rtre"uie sa e5iste si
o 4estera a ezauruluiL <n apropierea magnificului monument al L3mului>7 Ca 'r%area a
acestor cercetari p'4licate despre -e!o%e!ele !eo4is!'ite sesi#ate pe teritori'l
Ro%;!iei, Nicolae Cea'sesc' 7!-ii!tea#a 7! @=EF "(eparta%e!t'l'i )ero$& B! 'r%a
se%!arii '!'i protocol 7!tre Ro%;!ia si C3i!a, "(eparta%e!t'l'i )ero$ a -ost
or,a!i#at si s'peri#at de (octor'l Hie!, %aestr' 7! parapsi3olo,ie, %isi'!ile
speci-ice -ii!d descoperirea, ed'carea si de#oltarea s'4iectilor '%a!i c'
capacitati e:trase!#oriale& Paralel (eparta%e!t'l'i )ero -'!ctio!a '!itatea de
"soldati para$ a Mi!ister'l'i Apararii, a-lata s'4 co%a!da ,e!eral'l'i Ilie
Cea'sesc', prec'% si o alta str'ct'ra paralela si%ilara, or,a!i#ata 7! cadr'l
Co!sili'l'i Natio!al pe!tr' +tii!ta si Te3!ica >CN+T?, co!d's de Ele!a Cea'sesc',
care s'prae,3ea actiitatile "'!itatii para$&
+e pare ca a!'%!ite e!er,ii proteAea#a %'!tii B'ce,i!!!
Apa ie de la Iapte I#oare
Cert este c6 cetatea de piatr6 a B'ce,ilor !' a -ost !iciodat6 c'cerit6& Ar%atele
7%p6ra8ilor (o%i8ia! 9i Traia! !' a' aA'!s 7! loc'rile sacre ale dacilor& A -ost
c'cerit6 +ar%i#e,et'sa, dar !' M'!tele +-;!t& +criitorii ,reci sp'! c6 dacii aea'
'! %'!te s-a!t, pe care 7l !'%ea' Jo,aio!o!, care 7!se%a!6 c3iar a9a, "cel s-;!t$&
N'%ai c6 !i%e!i !' a re'9it s6 ide!ti-ice care ar -i acest %'!te& U!ii cred c6
Godea!', al8ii +trei'l sa' Gr6di9tea, poate Rete#at sa' G6i!a, poate Cea3l6'l.(ar
!i%ic !5ar 7!,6d'i aceast6 de%!itate %ai %'lt dec;t 0%'& Ce #o!6 %ai 7!cepe c'
Pe9tera Ialo%i8ei, c6reia i se %ai sp'!e 9i Pe9tera l'i (ece4al 9i '!de ar -i 9i apa
t6%6d'itoare? Ialo%i8a, sa' Naparis ori 2eli4aGia, 7! scrierile ec3i, poate -i apa
s-;!t6& +a' poate -e!o%e!'l "apa ie$ de la "Iapte I#oare$, loc a-lat pe ersa!t'l
estic al B'ce,ilor, pe Valea Ialo%i8ei, 7!tre /ac'l Bol4oci 9i +cropoasa, '!de e:ist6
o s'rs6 de apa %isterioas6, cercetat6 7!ca di! @=2K& +e pare c6 aici s5ar ,6si '!a
di!tre cele %ai c'rate ape di! l'%e& 1hiar Ai pro"ele de la"orator recente au dovedit ca
toCi indicatorii calitativi au un standard aproape unic, cu zero "acterii, caz rar pe <ntregul
glo" Ai se crede c= sursa de ap= ar proveni dintr$un uriaA lac su"teran7 .e crede c=
aceast= ap= ar trece printr$un cBmp magnetic, fapt care o face s=$Ai recapete structura
ordonat= ideal= ?cercet=rile magnetometrice au detectat puternice anomalii <n zon=@, fie
izvoarele trec pe lBng= un z=c=mBnt de argint, iar argintul <mpiedic= dezvoltarea
"acteriilor7 %pa vie era cunoscut= Ai de preoCii daci, recunoscuCi Ai ca mari vindec=tori7
Fe!o%e!e stra!ii
/oc'itorii di! a9e#6rile di! B'ce,i, dar 9i cei care se oc'p6 de -e!o%e!e
para!or%ale, sp'! c6 7! #o!6 se petrec l'cr'ri stra!ii& Teoriile alter!atie cred c6
este or4a -ie despre o 7!t;l!ire a l'%ilor, -ie despre o poart6 de ie9ire di!
di%!esi'!ea terestr6& 0a%e!ii s's8i! c6 aici se 7!carc6 c' e!er,ii i%e!se, c6 s5a'
i!decat de dierse 4oli& /e,e!dele sp'! c6 B'ce,ii s'!t str646t'8i de !es-;r9ite
t'!el'ri s'4tera!e& U!eori, 0%' se c'tre%'r6 di! se!i!, c'% a -ost 7! @==D, c;!d,
ti%p de o l'!6, a' -ost s'te de c'tre%'re %ici, '!eori 9i c;te #ece pe #i& /'cr'
atipic, -ii!dc6 %'!tele este alc6t'it di! calcare 9i co!,lo%erate, rec'!osc'te ca
roci sta4ile& Alteori se a'd 4'4'it'ri de s'4 p6%;!t, ca 9i c'% cea s5ar pr64'9i,
-e!o%e!'l prooc;!d i!so%!ii, cel p'8i! a9a cred oa%e!ii& +e sp'!e c6, 7!tre @==L
9i @==F, 7! #o!a B'ce,ilor, s5a' 7!re,istrat %ici #,'d'it'ri s'4tera!e #il!ice,
prod'se -i: la orele 20&00 9i la D&00 !oaptea& +peciali9tii a' a-ir%at ca e or4a
despre -ract'ri ale scoar8ei, dar !5a' p't't e:plica de ce s5a' petrec't la ore -i:e.
Martorii co!-ir%6 9i ee!i%e!te stra!ii pe cerM c'rc'4ee str6l'citoare 7! pli! soare,
-6r6 ploaie, l'%i!i ci'date, -'l,ere, sc;!tei l'!,i de '! %etr' 7! A'r'l +-i!:'l'i etc&
Toate la '! loc -ac 9i ac'% di! B'ce,i '! loc special, -ii!d co!siderat '! lea,6! al
dacilor, deas'pra c6rora ar tro!a )a%ol:e& 4entru cei mai mulCi <ns=, 0unCii -ucegi
<nseamn= un masiv ca oricare altul7

Cititi i! co!ti!'are 'r%ator'l %aterial despre.(E+C0PERIREA (IN BUCEGI! Cititi
c' ra4dare si -oarte %are ate!tie.

B! ara a!'l'i 200D, 7!tr5o #o!6 !e'%4lat6 di! %'!8ii B'ce,i, ec3ipa
(eparta%e!t'l'i )ero >o sec8i'!e 'ltrasecret6 a +erici'l'i Ro%;! de I!-or%a8ii *
+RI?, a -6c't o descoperire epocal6 care ar p'tea sc3i%4a co%plet desti!'l
o%e!irii&
4resiunile diplomatice colosale venite din partea .tatelor *nite ale %mericii asupra
,uvernului RomBniei pentru a nu divulga aceast= descoperire lumii <ntregi au condus la o
<nCelegere temporar= <ntre cele dou= state Ai la o inedit= cola"orare de ordin AtiinCific Ai
militar <n cadrul echipei speciale care a plecat <n 0area +5pediCie7 'mplicaCiile sunt <ns=
mult mai comple5e, datorit= amestecului "rutal al 3rdinului 3cult al 'luminaCilor care a
urm=rit s= preia controlul atBt asupra locaCiei descoperirii, cBt Ai asupra e5pediCiei
romBno$americane7
+5pert <n studierea Ai cercetarea fenomenelor stranii Ai totodat= conduc=torul unor
operaCiuni de importanC= strategic= e5cepCional= pentru statul RomBn, 1ezar -rad este
eroul evenimentelor Aocante care s$au petrecut <n 0unCii -ucegi, dar Ai a celor dou=
<ntBlniri memora"ile cu un reprezentant de frunte al 'luminaCilor, mem"ru al grupului
-ilder"erg7
'ntenCia autorului ?Radu 1inamar@ a fost aceea de a e5prima simplu Ai concis anumite
fapte Ai evenimente de o importanC= covBrAitoare pentru poporul romBn pentru c= de!a
e5ist= semnale Ai dovezi c= o otrav= ascuns= tinde s= macine conAtiinCa Ai sufletul
neamului romBnesc7 Ni nu este singurul pentru c= aceeaAi p=rere e susCinut= de multe
alte persoane cu funcCii <nalte <n administraCie, economie, cultur= Ai "iseric=7 Radu
1inamar ne informeaz= despre o parte din cel mai mare secret de stat din RomBnia care
poate fi cel mai teri"il secret de pe planet=7 (emersul autorului este recunoscut chiar din
prima pagin=, Ai anume anihilarea zidului gros al disimul=rii, t=inuirii Ai minciunii <ntreCinute
de factorii de r=spundere Ai de interesele oculte ale anumitor organizaCii Ai persoane din
Car= Ai din afara ei7
Teleportare sa' dispari8ii %isterioase 7! %'!8ii B'#6'l'i
Mn 1;81 (epartamentul 2ero, care, deAi face parte din .R', are o activitate mai mult sau
mai puCin independent=, a fost solicitat s= intervin= <ntr$o zon= muntoas=, la Mntorsura
-uz=ului7 2ona era foarte retras= Ai aproape nelocuit=7 (oi fraCi alpiniAti se antrenau
escaladBnd o stBnc= <nalt= Ai relativ izolat= din masivul muntos, cu pereCi a"rupCi7 *nul
dintre ei a urcat pBn= pe la trei sferturi din <n=lCimea stBncii, unde a o"servat niAte semne
"izare s=pate <n piatr= Ai aproape erodate de timp7 1Bnd a a!uns sus, pe platforma
<ngust= a stBncii, s$a aplecat Ai a ridicat un o"iect ciudat de culoare gal"en= care sem=na
cu un lanC, dar <n clipa urm=toare a disp=rut "rusc su" privirea inm=rmurit= a fratelui s=u
care se afla !os, la "aza stBncii7 % fost alertat= 0iliCia, au fost anunCaCi p=rinCii, aflaCi la
-r=ila7 'niCial, autorit=Cile l$au "=nuit, pe cel care i$a chemat, c= le ascunde adev=rul7 Mns=
tat=l fraCilor, fost alpinist, a escaladat Ai el stBnca, a ridicat o"iectul, Ai a disp=rut
instantaneu <n faCa a mai mult de zece martori7
%u sosit imediat la faCa locului mai mulCi ofiCeri de .ecuritate de la -ucureAti, care au
anunCat (2 <n aceeaAi sear=7 2ona a fost izolat= de o echip= militar= pe o distanC= de o
sut= de metri <n !urul stBncii7 ReprezentanCii unei alte (irecCii din .ecuritate s$au ocupat
cu dezinformarea s=tenilor Ai liniAtirea martorilor oculari7
Mn zilele urm=toare un elicopter a fost folosit pentru a cerceta de sus stBnca respectiv=7
3"iectul era un gen de pBrghie ancorat= <n piatra stBncii7 )u se Atie cine, cum, Ai de ce a
f=cut$o7 .crierea de pe stBnc= a r=mas necunoscut=7 .emnele p=reau foarte vechi7 /ipsiCi
de e5perienC= Ai presaCi de panica creat=, cei responsa"ili au dinamitat stBnca7 (ar <n
locul ei a continuat s= r=mBn= un contur str=veziu de culoare verde deschis, ca un a"ur
uAor7 (up= cBteva zile <ns=, a disp=rut Ai el, definitiv7
3 confirmare a acestor evenimente ?descrise de Radu 1inamar <n cartea sa, ap=ruta <n
vara anului 200S@ o g=sim chiar <ntr$un cotidian ?ziarul 2iarul@ unde se relateaz= pe larg
despre misterioasele dispariCii7 'at= un citat semnificativ6 L3 prim= referire la astfel de
dispariCii face (an Fodor, <n 0onitorul de 'aAi7 +l relateaz= despre doi "r=ileni ?sursa
reporterului i$a cerut s= nu le dezv=luie numele@, care, <n anul 1;80, au plecat spre
c=tunul )ucu, dar, <ntr$un loc numit L/a Bh=rie>, unul dintre ei s$a gBndit s= fac= o urcare
pe una dintre stBncile cu forme ciudate din zon=7 Folosind echipamente de alpinism,
tBn=rul a urcat pBn= <n vBrf, de unde a strigat la prietenul s=u6 L*ite ce am g=sit!>7 .$a
aplecat, a ridicat ceva ce p=rea a fi un lanC metalic Ai a disp=rut7 3 vreme, cel r=mas !os
a aAteptat ca prietenul s=u s= termine cu glumele, apoi s$a convins c= s$a <ntBmplat ceva
cumplit7 /$a anunCat pe fratele disp=rutului, care a sosit din -r=ila cu o echip= de zece
inAi, cBCiva dintre ei lucrBnd <n 0inisterul de 'nterne7 1hiar fratele disp=rutului a urcat pe
stBnc=7 % g=sit Ai el lanCul metalic, pe care l$a ridicat Ai a disp=rut Ai el7 )imeni n$a mai
<ndr=znit s= repete Lfigura>7 1ei doi fraCi, c=utati <n zadar prin <mpre!urimi, n$au mai ap=rut
niciodat=7>
Mn prim=vara anului 1;;0, 1ezar -rad a fost numit director tehnic al (2, iar <n 1;;2 au
fost clarificate raporturile dintre (2 Ai 4reAedinCia RomBniei7 Neful statului a ordonat
su"ordonarea total= Ai politizarea (2D <ns= 1ezar i$a prezentat cBteva din realit=Cile
Aocante care au fost descoperite de$a lungul timpului Ai implicaCiile lor enorme <n
sta"ilitatea C=rii, astfel <ncBt "uim=ceala 4reAedintelui a f=cut loc unui acord asem=n=tor
celui vechi, <n care (2 este cvasi$independent7
U! Bilder4er, 7! Ro%;!ia
Mn mai 200K, 1ezar a primit vizita unui persona! important, pentru o discuCie <n particularD
solicitarea <ntrevederii a venit prin intermediul .R', ca urmare a unei intervenCii
guvernamentale7 4ersoana era cet=Cean str=in, <ns= cunoAtea RomBnia Ai vor"ea foarte
"ine lim"a romBn=7 .R' Atia doar c= f=cea parte dintr$o lo!= masonic= foarte important=
din 'talia, c= deCine un <nalt rang no"iliar Ai c= are o mare putere de influenC= financiar= <n
RomBnia7 4ro"a"il c= relaCiile sale politice erau, de asemenea, foarte sus$puse din
moment ce a reuAit s= penetreze zidul .R'$ului Ai s= a!ung= pBn= la structura (27 1ezar
m=rturiseAte c= percepea un fel de greutate Ai presiune nel=murit= care se corela cu
aceast= persoan=7 +l a realizat atunci, pentru prima dat=, natura <ntrevederii6 o lupt=
dificil=, pentru ca simCea de!a radiaCia grea a acelui om, ca un nor nepl=cut care <l <nv=luia
Ai <i ascundea adev=ratele intenCii7 4entru aceast= <ntBlnire, 1ezar s$a preg=tit temeinic,
izolBndu$se <ntr$o camer= Ai intrBnd <ntr$o stare de meditaCie profund=, pentru a afla mai
multe despre persoana respectiv=7
%Aa cum apa su" form= de a"uri poate fi transformat=, prin sc=derea temperaturii, <n
gheaC=, tot la fel, analogic vor"ind, se petrece Ai cu informaCia, care a!unge s= se
concretizeze <n planul fizic, pornind de la cel mai <nalt plan, al ideilor7 0ediul <n care
su"zist= ideile este eterul su"til universal, <ns= acesta nu este eterul la care face apel
AtiinCa contemporan=7 (in aceast= realitate su"til=, din acest plan al ideilor provin toate
lucrurile Ai fenomenele, toate gBndurile, materia de orice tip Ai a"solut orice se
concretizeaz= cu nume Ai form= <n planul fizic7
Mn stadiul ei primar, informaCia este o anumit= form= de energie vi"ratorie, specific=
fiec=rui aspect <n parte7 4entru a cunoaAte ceva anume, este suficient s= accesezi
informaCia pe nivelui ei propriu de vi"raCie, care face parte din oceanul nesfBrAit al
frecvenCelor de vi"raCie energetic= din eterul universal7 %sta e cel mai dificil de realizat,
pentru c= este necesar s= ai nivelul de conAtiinC= adecvat eterului su"til universal, Ai <n
plus, s= ai capacitatea de a selecta cu mare acurateCe din multitudinea de frecvenCe de
vi"raCie, pe aceea care te intereseaz=7
3 minte focalizat=, "ine preg=tit= Ai purificat= de gBnduri vicioase Ai parazite are puterea
de a a!unge pBn= la nivelul eterului universal7 %dev=rata art= const= <n selectarea corect=
a frecvenCei de vi"raCie particular= pe care o cauCi, la fel ca atunci cBnd vrei s= prinzi un
post de radio Ai miAti cursorul pe scala de frecvenCe a aparatului7 otul este rezonanC=7
RezonanC= <ntre tine, ca receptor de informaCie, Ai aspectul de interes, ca emiC=tor al
informaCiei7 +vident, toate astea implic= un antrenament adecvat Ai perseverent, dar
rezultatele sunt pe m=sur=7 +ste necesar= ins= o lung= perioad= de practic= intens=, care
implic= <n primul rBnd elevarea deose"it= a conAtiinCei7 (ar s= revenim la persona!ul
straniu7
*n elicopter al .R' l$a adus pe acest domn, <nalt, <m"r=cat cu un costum negru Ai Cinut=
elegant=, dar trufaA=7 %vea un "aston cu mBner de fildeA Ai <ncrustaCii de aur7 FaCa lui
e5prima duritate, iar ochii verzi aveau un efect straniu, radiind o r=ceal= neo"iAnuit=7 .$a
prezentat su" numele de senior 0assini7 +ra foarte sigur pe el Ai crea impresia unei
persoane care o"iAnuia s= dea ordine7 +ra unul dintre venera"ilii de frunte ale celei mai
importante lo!= masonice din +uropa Ai f=cea parte din cea mai influent= organizaCie
masonic= la nivel mondial6 ,rupul -ilder"erg7
0 i!ita8ie ce !' poate -i re-'#at6
0assini a intrat direct <n su"iect spunBnd ca oamenii sunt de dou= feluri6 cei care pot fi
manipulaCi Ai conduAi ?marea ma!oritate@, Ai ceilalCi P care au anumite virtuCi Ai o
personalitate puternic=7 &enera"ilul a precizat c= grupul pe care <l reprezint= face parte
din cel mai <nalt ordin masonic Ai c= este foarte interesat de rezultatul discuCiei7 1ezar a
ad=ugat c= Atie unele aspecte legate de francmasonerie6 organizaCia e strict ierarhizat=
dup= modelul piramidal, are ritualuri de iniCiere foarte ascunse iar intenCiile sale adev=rate
sunt secrete Ai total necunoscute pentru marea ma!oritate a oamenilor7 0assini a
recunoscut c= este 0aestru <n cea mai puternic= lo!= masonic= din lume, Ai c= acest fapt
tre"uie s= r=mBn= un secret "ine p=zit pentru cei mai mulCi7
,rupul -ilder"erg nu este propriu$zis o lo!=, ci <nseamn= mult mai mult decBt atBt7 Mn
lo!ele o"iAnuite e5ist= o ierarhizare <n treizeci Ai trei de grade, cu criterii "ine sta"ilite, <ns=
aceste lo!= reprezint= un fel de faCad= pentru cei din e5terior7 %dev=rata putere dep=AeAte
cu mult cel de$al treizeci Ai treilea grad ierarhic7 0assini l$a invitat pe 1ezar s= se al=ture
grupului, l=sBndu$l s= <nCeleag= c= va avea multe avanta!e7 &e"era"ilul 0assini manifesta
o mare putere vital= Ai o forC= psihic= neo"iAnuit=, <n contrast cu vBrsta respecta"il= pe
care o avea7 (in p=cate, radiaCia lui su"til= P prin care el era oricBnd capa"il s= domine
oamenii o"iAnuiCi, sla"i sau la"ili fizic ori psihic P era centrat= <n !urul unui imens orgoliu, a
aroganCei Ai a sentimentului de superioritate asupra celorlalCi7
0assini a spus c= a solicitat <ntrevederea cu 1ezar prin puterea Ai relaCiile pe care le
deCine, deoarece <i cunoaAte forCele Ai capacit=Cile de acCiune ale lui 1ezar, recunoscBnd
c= preCuieAte foarte mult aceste lucruri, mai ales dac= 1ezar va servi interesele grupului7
/a <ntre"area lui 1ezar despre scopul principal pentru care <l invit= s= fac= parte din
grupul -ilder"erg, 0assini a replicat rece c= el P 1ezar P nu se afl= <n poziCia de a alege,
Ai c= nu i$a propus s= intre <n grupul -ilder"erg, ci <ntr$una din cele mai <nalte lo!i
masonice mondiale, imediat su"ordonat= grupului -ilder"erg7 % <ncheiat spunBnd c= nu
are alt= posi"ilitate decBt de a accepta cola"orarea cu ei7 1ezar s$a hot=rBt s= <nAele
vigilenCa seniorului, Ai su" masca accept=rii propunerii, s= afle cBt mai multe despre
culisele masoneriei mondiale7 0assini a <nceput6
I!i8ierea 7! secretele p'terii
L&enera"ilii noAtri maeAtri din trecut au avut o viziune m=reaC=, de ansam"lu, asupra
situaCiei finale, care acum este foarte aproape7 +i nu s$au l=comit la interese meschine,
egoiste, ci au dorit s= <nt=reasc= "azele masoneriei, adaptBnd de$a lungul timpului
principiile ei directoare <n conformitate cu specificul evoluCiei umane7 (e ce s$ar fi <ngri!it
doar de ei Ai de familiile lor? 3ricum aveau cei mai mulCi "ani, cele mai multe "og=Cii Ai
cele mai "une condiCii de trai7 )u legaser= <ntre ei !ur=mBntul de a se a!uta Ai spri!ini
reciproc la nevoie? +i au fost adev=raCii arhitecCi care au iniCiat Ai sta"ilit principiile dup=
care funcCioneaz= sistemul social actual7 /egat de aceAti arhitecCi care au conceput
<ntregul plan <nc= de acum cBteva mii de ani, nu$Ci pot dezv=lui mai multe deoarece este
un secret teri"il pe care nici cei din grupul -ilder"erg nu <l cunosc cu toCii7 /a vBrful
ierarhiei noastre se afl= numai descendenCi pe linie regal= din ar"ori genealogici de sute
Ai mii de ani7 .untem foarte atenCi pentru a nu ne amesteca cu celelalte rase7 +ste vor"a
de familiile regale din +uropa Ai de marii "ancheri de la sfBrAitul +vului 0ediu7 +i au
sesizat c= viaCa comunitar= se "azeaz= pe conducere7>
L+5ist= astfel dou= grupe6 marea mas= a poporului sau gloata, Ai elita conduc=toare care
se str=duia s= menCin= "unul mers al turmei de oi7 4e aceast= constatare simpl= s$a
"azat <ntregul lor plan7 4entru c= mereu au e5istat interese antagonice, opuse, <ntre cele
dou= grupuri, lucrurile tre"uiau aran!ate <n aAa fel <ncBt aceste interese contrare s= nu
dispar= niciodat= complet, adic= s= nu e5iste niciodat= pace adev=rat= <ntre oameni7
4entru asta s$au servit prin diferite metode am"ele grupuri, <ns= f=r= ca ele s= cunoasc=
acest lucru7 'luminaCii noAtri au <mpins iscusinCa Ai a"ilitatea unor astfel de uneltiri pBn= la
perfecCiunea de a merge cu cBte un picior <n fiecare dintre cele dou= "=rci, Ai totuAi s= nu
cad= niciodat= <n ap=!>
L-anii Ai natura inferioar= a omului care cedeaz= <n faCa tentaCiilor oferite le$a asigurat
mereu succesul, Ai s$a a!uns ca aceast= reCet= care folosea intriga, minciuna, tentaCiile Ai
pref=c=toria, s= permit= e5tinderea influenCei noastre <n <ntreaga lume7>
L(ar de ce facem toate astea? .implu6 motivul principal a fost Ai va fi mereu acapararea
puterii! %proape toate finanCele lumii ne aparCin graCie p=ien!eniAului "ancar pe care l$am
Cesut <n ultimele secole7 -ani, "ani, tot mai mulCi "ani! 3 idee fi5= care tre"uia r=spBndit=
pretutindeni7 (ar pentru "ani tre"uie s= munceAti, acCiune care consum= timp! %m format
astfel un cerc vicios, f=r= rezolvare6 oamenii au a!uns s= munceasc= pentru noi, pBn= la
epuizare atraAi mereu de "ani, care sunt <ns= cheltuiCi foarte repede datorit= tentaCiilor de
tot felul e5acer"ate cu a!utorul pu"licit=Cii7>
Ia!taA 9i -ali%e!t
L1hiar dac= apar cBCiva oameni foarte "ogaCi <n lume, care nu fac parte din lo!ile noastre,
ei nu sunt o ameninCare, pentru c= sunt singuri, Ai nu urm=resc un scop precis, de mare
anvergur=7 4e cei mai mulCi <ns= <i atragem <nc= de la <nceputul carierei lor <n organizaCie
Ai astfel puterea noastr= creAteD cei care refuz= nu rezist= singuri7 (ac= devin o
ameninCare pentru noi, ne unim forCele pentru a le provoca falimentul7 3"iectivul este
acela ca respectiva persoan= s= fie <nvins=7 (e o"icei, cBnd se afl= <n pragul colapsului
total, <i oferim <nc= o dat= Aansa pe care o refuzase iniCial7 (e cele mai multe ori el
accept=7 *rmeaz= astfel o revenire spectaculoas= <n afaceri, dar persoana tre"uie s=
respecte anumite condiCii ferme din partea noastr=, pe care nu le mai poate evita7>
Lotdeauna noi avem de cBAtigat7 Fie un om politic influent care s= ne susCin= interesele,
fie un mare om de afaceri ai c=rui "ani <i administr=m noi, prin filierele noastre7 )e
intereseaz= s= cre=m cBt mai multe astfel de cercuri vicioase7 %stfel am format celula
societ=Cii P familia P pe care am legat$o strBns <n lanCul unor dependenCe intermina"ile6
serviciu, cas=, confort, maAin=, "anc=, contracte7 Rolul cercurilor vicioase este de acrea
dependenC=, pentru c= atunci cBnd e5ist= dependenC=, lipseAte li"ertatea7 (ependenCa
atrage automat <nro"irea, limitareaD oamenii tre"uie s= fie cBt mai limitaCi Ai mecanici <n
acCiunile lor, care tre"uie s= devin= stereotipe7 (e aceea am impus munca divizat= <n
domenii Ai su"domenii7 (ac= cerinCa postului este simpl=, omul devine <n scurt timp un fel
de ro"ot care ascult= ce i se spune Ai face ce i se ordon=7>
Mass5%edia de propa,a!d6
Lre"uie ca oamenii s= gBndeasc= cBt mai puCin, pentru c= altfel ei pot deveni periculoAi,
pot naAte idei care s= fie contrare scopurilor noastre7 %m permis astfel tehnologiei s=
capteze masele de oameni prin anumite mi!loace ?a c=ror lips= n$i s$ar p=rea acum o
catastrof=@6 televiziunea, telefonul, computerul7 4e lBng= crearea dependenCei populaCiei
faC= de ele, aceste mi!loace ne$au oferit Ai controlul difuz=rii informaCiei7>
L'nformaCia este pe primul loc <n ceea ce priveAte armele cu care acCion=m <n lume7
1ontrolBnd mi!loacele Ai instituCiile mass$media, control=m implicit conCinutul Ai calitatea
informaCiei7 3"iectivul de "az= a fost acela de a o"Cine controlul asupra celor mai mari
trusturi de pres=, radio Ai televiziune din lume7>
L(ar cum acest lucru nu era suficient pentru controlul total al populaCiei, am <nceput s=
spri!inim din um"r= proliferarea distri"uCiei de droguri7 .e Atie "ine c= acestea, al=turi de
tutun, alcool Ai cafea, distrug corpul omului, <ns= noi am <ntreCinut deli"erat o aAa$zis=
lupt= de com"atere a lor, care nu a f=cut decBt s= intensifice Ai mai mult consumul
acestora7 %m creat concerne imense de fa"ricare a Cig=rilor, "=uturilor Ai a cafelei7
%proape toCi preAedinCii Ai patronii acestor giganCi <n lumea afacerilor sunt mem"ri
venera"ili <n lo!ile cele mai <nalte ale organizaCiei noastre7>
L+ste de!a dificil s= control=m mai "ine de Aase miliarde de oameni7 3 mulCime este cu
atBt mai uAor de manevrat cu cBt e mai dispersat= Ai mai confuz=7 (ac=, <n plus, ea nu
dep=AeAte un anumit num=r de persoane, atunci e chiar simplu, avBnd <n vedere
tehnologia de manipulare mental= pe care o avem la dispoziCie7>
L*nul din scopurile principale a fost stoparea prolifer=rii oamenilor pe planet=7 0ai mult,
tre"uia s= micAor=m drastic populaCia glo"ului7 4entru asta aveam nevoie de metode care
s= ucid= <n timp scurt un num=r foarte mare de oameni7 %m finanCat proiecte ultrasecrete
de cercetare pentru producerea unor viruAi e5trem de virulenCi7 *nele e5perimente au dat
greA, altele ne$au mulCumit prin rezultatele o"Cinute7>
L(ac= ceva sau cineva se opune, nu poate rezista mult timp <mpotriva noastr=7 %rmele
noastre nu sunt niciodat= prezentate pe faC=7 +le <m"rac= mai mereu o hain= umanitar=7
-aza care ne d= sursele de manipulare este constituCia unui stat7 %lc=tuirea ei este o
adev=rat= AtiinC= a psihologiei Ai manipul=rii omului, de aceea reprezentanCii noAtri au luat
parte la conceperea constituCiilor principalelor state$puteri ale lumii7 1onstituCiile tre"uie s=
ai"= o form= umanitar=, pompoas=, dar s= ascund= <n profunzimea lor metode eficiente
de su"minare Ai control al populaCiei7>
Marile reol'8ii 9i r6#4oaiele %o!diale
L1onflictele, revoluCiile Ai r=z"oaiele au constituit pentru noi o real= Ai uriaA= surs= de
venituri Ai o modalitate de diri!are Ai menCinere a influenCei Ai puterii noastre la nivel
mondial7 .pecul=m orice dificultate economic=, mai ales la C=rile mai puCin dezvoltate7
(atorit= influenCei "ancare pe care o avem, acCion=m din um"r= la nivelul conducerii
statului Ai la fel facem Ai <n cazul statului advers7 )u ne implic=m niciodat= <ntr$o singur=
parte, pentru c= rezultatul poate fi incert7 4erioada actual= se preteaz= mai ales la
crearea unor conflicte de ordin etnic Ai economic7>
L%proape toate organismele internaCionale ?politice sau militare@ au sorginte masonic=7
&enera"ilii noAtri se afl= plasaCi <n punctele cheie Ai urmeaz= cu e5actitate planurile
noastre7 3)* Ai )%3 s$au dovedit a fi decizii salutare atunci cBnd am hot=rBt formarea
lor7>
Loate aceste lucruri par atBt de a"surde Ai <m"rac= o hain= atBt de grotesc= <ncBt
acuzaCiile care n$i s$ar putea aduce ar ap=rea <ntr$o lumin= de$a dreptul hilar=! +ste unul
din punctele esenCiale ale doctrinei noastre7 .= acCionezi <n direcCia planului sta"ilit, dar <n
acelaAi timp s= faci s= par= c= acCiunile tale sunt opuse planului! (e aceea nu dorim s=
fim mediatizaCi, nu dorim onoruri, faim= sau recunoaAtere pu"lic=, pentru c= sunt
trec=toare Ai, <n plus, sunt diri!ate chiar de noi prin intermediul pBrghiilor de control pe
care le avem <n mass$media7>
L.uccesul nostru st= <n faptul c= form=m un grup, Ai nu acCion=m doar <n interes
individual7 %cCiunile noastre sunt mereu corelate Ai au un scop precis, iar a!utorul reciproc
Ai discreCia total= sunt esenCiale pentru asigurarea succesului7 (e altfel regulile Ai
!ur=mintele ordinului nostru sunt foarte stricte, iar pedepsele foarte aspre7>
LMCi <nchipui c= auzind aceste lucruri le vei putea face cunoscute lumii <ntregi? 1ine <Ci
<nchipui c= te$ar putea asculta f=r= s= te considere ne"un? 0asoneria a fost dintotdeauna
ocultat=D <n loc s= ne atri"uim marile idei sau curente sociale sau culturale, s$a optat
pentru discreCie, mister, retragere, acCiune din um"r=7 .unt puCini cei care au auzit despre
denumirea de mason sau francmason, Ai oricum n$au nici$o idee despre ce <nseamn= ea
<n realitate7>
L+vident, cunoaAtem de!a c= sunt mulCi, mai ales intelectuali, care cunosc o parte a
adev=rului despre noi Ai pe care nu$i mai putem minCi, dar prin comparaCie cu restul
populaCiei, <ndo"itocit= de sistemul social pe care noi l$am creat Ai mai ales de cel
informaCional pe care <l diri!=m aproape <n totalitate, aceAti intelectuali sunt cu adev=rat o
minoritate7 Mn plus, ei sunt dispersaCi Ai ameninCaCi de avertismentele indirecte pe care noi
le trimitem7 %stfel c=, chiar dac= unii cunosc adev=ratele noastre intenCii, vor adopta o
atitudine pasiv=, considerBnd c= sunt lipsiCi de putere, de avBnt, de posi"ilit=Ci de a
acCiona <n mod eficient7 +i adopt= atunci varianta victimei care se lamenteaz=6 LNtiu, dar
ce pot s= fac? .unt legat de mBini Ai de picioare! )u cred c= avem vreo Aans=7> Mn acest
fel, o mare parte din populaCie care ar putea s= ne provoace mari greut=Ci, a depus de!a
armele <nainte de a <ncepe lupta7>
(e!i,rare, %i!ci'!i, %a!ip'lare
L(ac= mai apare totuAi cineva care vrea s= ne atace Ai s= arate realitatea acCiunilor
noastre, avem multe mi!loace de liniAtire a lui7 +le <ncep totdeauna prin lansarea unei Atiri
false, negative, despre acea persoan=, pentru c= noi control=m foarte "ine mass$media7
1ititorii afl= despre acele lucruri false, negative7 1hiar dac= <n zilele urm=toare apare o
contrazicere a Atirii, o dezminCire, faptul de!a a fost consumat7 Mn primul rBnd nu e
o"ligatoriu ca cel care a citit Atirea fals= s= mai citeasc= a doua zi Ai dezminCirea7 Mn al
doilea rBnd, noi specul=m tendinCa vicioas= a omului de a se orienta mai ales spre Atiri
senzaCionale cu caracter negativ7>
L1unoaAtem prea "ine influenCa unor astfel de sugestii negative Ai impactul lor teri"il
asupra naturii emoCionale a omului7 Ntim c= ele distrug structurile energetice armonioase
din aura sa, aduc o form= su"til= de stres la nivel psihic, Ai co"oar= vi"raCia percepCiilor
pozitive ale omului7 oate astea ne servesc foarte "ine intereselor noastre, deoarece <i
o"osesc Ai <i de"usoleaz= pe oameni, <i determin= s= fie lipsiCi de vigilenC= Ai superficiali7>
LRealiz=m astfel un scop pe care l$am urm=rit mereu6 creAterea entropiei sociale, care
determin= o confuzie aproape total=7 )e slu!im mereu de Atiri contradictorii, cu un conCinut
sinistru, profund negativD susCinem Ai impulsion=m c=rCi cu su"iecte puerile sau fantastice
dar care atrag pentru a capta interesul minCilor sla"e, aflate <n c=utare de senzaCional7 )oi
am avut gri!= ca astfel de apariCii editoriale s= prolifereze Ai chiar s= fie acceptate de
populaCie, care acum le consider= foarte valoroase7>
L.istemul economic Ai social pe care l$am impus <ncura!eaz= foarte mult competiCia <n
aspectul ei nearmonios, stimuleaz= concurenCa neloial= Ai <ndeamn= la un consum cBt
mai mare de m=rfuri7 %ceast= preocupare Ai agitaCie ne"un= a omului, care <l Cine mereu
ocupat Ai tensionat, nu duce decBt la o diminuare semnificativ= a valorilor morale Ai etice
<n viaC=, adic= la pervertirea caracterului omului7>
Fil%e 9i reiste por!o? (i! pli!!
LMncura!=m Ai spri!inim proliferarea se5ualit=Cii <n formele ei a"erante Ai a pornografiei
pBn= la limite inimagina"ile, pentru c= am constatat c= forCa Ai virilitatea "=r"atului,
precum Ai sensi"ilitatea Ai intuiCia femeii diminueaz= foarte repede atunci cBnd sunt
confruntate cu astfel de practici rele7 %stfel omul devine la"il, cedeaz= mai repede Ai
poate fi controlat cu uAurinC=7>
L%cord=m atenCie deose"it= tinerilor, pentru c= dac= vrei ca un copac s= nu ai"= roade,
tre"uie s=$l usuci <nc= de cBnd este puiet7 )e orient=m spre difuzarea filmelor <n care
este e5acer"at= violenCa, a filmelor de groaz= sau cele cu scene sadice7 4entru a
<ncura!a vizionarea lor ne folosim foarte mult de pu"licitate, care a a!uns inima comerCului7
%m stimulat <n cel mai <nalt grad tendinCa populaCiei de a consuma7 %ceasta este chiar o
"oal= contemporan= a omului7 1hiar dac= nu are nevoie de ceva anume, el tre"uie s=
cumpere, s= cumpere Ai iar s= cumpere7 )u e uAor s= devii "ogat Ai aproape imposi"il s=
o faci pe c=i cinstite7 (e aceea clasa "og=taAilor e <n cea mai mare parte o clas= social=
viciat= Ai pervertit=7 )ecinstea lor i$a determinat s= ai"= secrete, Ai atunci cBnd un om are
secrete, apar Ai o"ligaCiile faC= de alCii, mai ales prin Aanta!7 )oi <nAine suntem artizanii
acestei situaCii7>
Ro%;!ia a!'l'i 200D
L.= lu=m ca e5emplu Cara ta7 %ici ne$am instalat oamenii cu mare uAurinC=, deoarece am
Atiut s= specul=m trecerea de la un sistem totalitar, ale c=rui "aze tot noi le$am pus, la o
aparent= li"ertate de acCiune7 (up= RevoluCia din Cara voastr=, n$am avut decBt s=
aAtept=m Ai s= <ncura!=m dezastrul economic, Ai mai ales corupCia Ai tentaCia romBnului <n
faCa str=lucirii "anului7 %proape toCi au c=zut <n plas=7 %m <nceput atunci s= acCion=m Ai
din punct de vedere politic7 re"uia s= fim siguri c= principalele posturi din 4arlament Ai
,uvern sunt ocupate de oameni <n vBrst=, cu caracter sla", uAor de manipulat7 +forturile
noastre au fost minime, deoarece aviditatea Ai l=comia dup= "ani, du"late de o mare
laAitate Ai duplicitate, au f=cut din cei mai mulCi dintre politicienii voAtri o adun=tur= demn=
de dispreC7>
LNi de ce toate astea? 4entru puterea a"solut=7 4uterea de dominaCie a <ntregii lumi
tre"uie s= a!ung= repede <n mBinile noastre7>
1ezar Ai$a dat seama c= masoneria mondial= urm=rea s= do"Bndeasc= <ntr$un timp cBt
mai scurt controlul asupra unei locaCii secrete din munCii -ucegi, e5cluzBnd orice form= de
popularizare Ai dorind chiar t=inuirea gradat= a e5istenCei acestui loc faC= de puterea de la
-ucureAti, dup= ce reprezentanCii elitei ar fi avut acces acolo7 1a <ntotdeauna <n cazul
marilor secrete de stat, scurgerile de informaCii puteau periclita <ntreaga acCiune deoarece
e5istau formaCiuni care nu erau controlate <n <ntregime de masoni7 /a doar dou=
s=pt=mBni de la cea de$a doua <ntBlnire cu venera"ilul 0assini, 1ezar a m=rturisit
autorului c= vrea s= fie sigur c= informaCiile necesare vor fi pu"licate pentru ca ele s=
a!ung= astfel la cunoAtinCa romBnilor7 .e anunCa o perioad= tensionat= Ai uluitoare prin
ineditul descoperirii care a fost f=cut= <n munCii -ucegi7
/e!ea 9i i!actiitateaM per-ect pe!tr' %aso!erie
4entru a controla Ai manipula populaCia glo"ului, elita masonic= se foloseAte de inerCia,
lenea Ai <ntunecimea mental= a ma!orit=Cii oamenilor, care nu au forCa interioar= necesar=
pentru a renunCa la o"iceiurile lor rele Ai la tendinCele negative7 0asonii manevreaz= cu
mare uAurinC= aceast= energie a lipsei de reacCie, a <ncetinelii, inerCiei, o"scurantismului7
Mn asemenea situaCii masoneria genereaz=, practic, o verita"il= stare de somnolenC=
colectiv=, care <i serveAte foarte "ine interesele7 %cCiunile francmasoneriei P care <n
anumite cercuri <nalte masonice implic= realizarea unor ritualuri comple5e de magie
neagr= P sunt realizate uneori chiar de la distanC=, iar cei care sunt mai receptivi faC= de
aceste energii <nl=nCuitoare, ap=s=toare, le cad cu uAurinC= victime, lunecBnd <ntr$un fel
de somn "izar, ca de plum"7 %ici nu e vor"a doar de somnul fizic, ci un gen de stare
a"ulic= <n care sunt cuprinAi oamenii care <i face s= devin= o"edienCi, ascult=tori, Ai s= se
comporte precum niAte marionete7 +ste condiCia ideal= <n care ei pot fi controlaCi Ai
conduAi f=r= s= opun= rezistenC=7 3rganizaCiile masonice deCin aproape toate pBrghiile de
acCiune <n societate prin care atac= cu vehemenC= tot ceea ce este spiritual, autentic,
adev=rat, urm=rind s= transforme umanitatea <ntr$un fel de mecanism viu pe care$l pot
acCiona Ai conduce la voinC= e5act aAa dup= cum vor7
.unt foarte multe opinii divergente, contradicCii Ai ne<nCelegeri <ntre diferitele lo!i masonice
<n lume7 *na dintre marile p=c=leli pe care le realizeaz= elita masonic= este aceea de a
genera impresia c= dou= sau mai multe lo!i masonice se lupt= <ntre ele7 Mn realitate, la
vBrful structurii lor piramidale marii maeAtri francmasoni care alc=tuiesc elita
conduc=toare se <nCeleg foarte "ine, <ns= la "aza ei apar ca fiind duAmani7 'deea este de
a crea derut= Ai confuzie, Atiind c= acestea adorm vigilenCa omului de rBnd7 (e fapt, e
vor"a de o p=c=leal= dia"olic=6 cel care cade <n plasa ei f=r= s= fie avizat, nu va alege
una dintre lo!i crezBnd c= e rea, ci o va alege pe cealalt= despre care va crede c= e "un=7
(ar asta e doar aparenC=, <n realitate francmasoneria este Ai r=mBne aceeaAi, indiferent
de artificiile la care recurge7 re"uie s= ai <ncredere Ai s= fii perseverent =n acCiunile
"enefice pe care le realizezi7
Maso!eria 79i -ace de cap
Mn RomBnia, mai ales <n ultimii ani, francmasoneria acCioneaz= aproape dup= "unul plac7
.=rmanul popor care e Cinut <n ignoranC= Ai manipulat, nici m=car nu "=nuieAte care e
cauza tragediei pe care o are tot timpul su" ochi Ai o tr=ieAte o"idit7 (ac= aceast=
adev=rat= hidr= ?masoneria@ ar fi <nvins=, atunci ar e5ista o regenerare rapid=, su" toate
aspectele, la nivelul <ntregii planete7 (in nefericire, imensa ma!oritate a oamenilor din
3ccident nu e atent= s= sesizeze modalit=Cile de manipulare P unele chiar foarte evidente
P ale masoneriei7 %patici Ai egoiAti, cei mai mulCi prefer= s= se izoleze <ntr$o form= stranie
de hi"ernare citadin= avBnd impresia greAit= c= <Ai ghideaz= singuri viaCa7
1hiar dac= afl= despre acCiunile dia"olice s=vBrAite de masoni, prefer= s= le nege din
comoditate, sau s= se "izuie pe faptul c= alCii vor lua atitudine <n locul lor7 0ai mult decBt
atBt, ei ader= cu o cras= ignoranC= la anumite orient=ri satanice care sunt infuzate Ai
<ncura!ate de masonerie prin intermediul muzicii rocT dezl=nCuite, a drogurilor, a
alcoolului, tutunului Ai a concepCiilor materialiste7 Mn aceste condiCii de a"rutizare gradat=
dar sigur= a fiinCei umane care devine astfel lipsit= de voinC= Ai determinare proprie, e
destul de uAor pentru francmasonerie s=$Ai <mplineasc= planul7
/a noi <n Car= situaCia e identic=7 3amenii parc= dorm, nu sunt lucizi7 1hiar dac= au mai
fost pu"licate unele informaCii fundamentale despre francmasonerie Ai planurile ei la nivel
mondial, inerCia Ai starea de somnolenC= a oamenilor s$a amplificat atBt de mult <ncBt sunt
foarte puCini cei care catadicsesc s= cread= c= tot ceea ce se spune despre masonerie
este adev=rat Ai c= reprezint= o realitate crunt=7 /i se pare totul atBt de monstruos Ai
incredi"il, <ncBt <ntr$un impuls su"conAtient de team= Ai autoconservare, ei prefer= s=
cread= c= poate situaCia nu e chiar aAa de rea cum e descris=, astfel <ncBt prefer= s= se
<nchid= din nou <n cochilia lor Ai s= r=mBn= mai departe <n inerCia de care erau cuprinAi
<nainte7
.ituaCia e chiar mai grav= decBt aceea <n care ei nu Atiau nimic despre planurile satanice
ale masoneriei, pentru c= a Ati Ai totuAi a nu acCiona conform cu ceea ce cunoAti e o mare
laAitate Ai o grav= a"atere de la codul moral elementar7 )u e prost cel care nu Atie, ci e
prost cel care Atiind, acCioneaz= ca Ai cum nu ar Ati7
+i%4ol'ri 9i lo#i!ci %aso!ice
+5ist= cBteva sim"oluri pe care masoneria le foloseAte Ai sunt foarte cunoscute, cum ar fi
compasul Ai mistria7 %ltele, sunt mai ascunse6 piramida cu ochiul atotv=z=tor din vBrful ei,
reprezentat= deloc <ntBmpl=tor pe "ancnota american= de un dolar7 4e lBng= sim"oluri,
devizele francmasonice sunt foarte importante pentru adepCii lo!ilor masonice, iar una
dintre ele este L4rin haos la ordine>7 %nalizBnd cu luciditate situaCia actual= din lume Ai din
RomBnia, din punc de vedere social, economic Ai politic, se constat= c= acest haos este
structurat <n aAa fel <ncBt s= asigure gradat instituirea noii ordini mondiale, c=reia nu i se
spune )oua 3rdine Francmasonic= P pentru ca cei ignoranCi s= nu Atie cine sunt creatorii
ei P ci doar )oua 3rdine7
*n alt principiu pe care francmasonii <l aplic= cu stricteCe este LoCi pentru unul Ai unul
pentru toCi>7 Respectarea acestui imperativ le confer= o stare de unitate, o orC= Ai
tenacitate considera"ile7 (ac= oamenii din RomBnia ar manifesta aceeaAi stare de
tenacitate, aceeaAi forC= de acCiune Ai aceeaAi angrenare sistematic= ca <n cazul
masonilor, situaCia actual= ar fi cu totul alta7
1ei care acCioneaz= <n lo!ile masonice sunt aproape implaca"ili <n deciziile lor7 *n ordin <n
francmasonerie nu se discut= deoarece <n momentul intr=rii <n organizaCie cei care sunt
primiCi depun un !ur=mBnt ori"il Ai realizeaz= un ritual pervers prin care se o"lig= efectiv la
o total= supunere Ai ascultare, <n caz contrar acceptBnd s= fie uciAi7
Francmasoneria este unica grupare ocult= care are scopuri politice7 Mn momentul <n care
elita masonic= promoveaz= un mem"ru al unei lo!i <ntr$o poziCie <nalt= <n organozaCie, ea
are anumite criterii ascunse prin care <Ai d= seama dac= persoana respectiv= e <ndea!uns
de modelat= <n direcCia acCiunilor demoniace7 + aproape incredi"il cBt= mizerie uman=
poate s= e5iste sus, la vBrful piramidei lor ierarhice7 Mns= totul e poleit Ai f=cut s= apar=
str=lucitor Ai no"il, prin intermediul "og=Ciilor fa"uloase pe care le deCin, al relaCiilor,
influenCei Ai controlului pe care$l au <n lume7
1e i$a putut determina pe cei mai mari masoni ai lumii s= se orienteze cu atBt de mare
interes spre RomBnia! +5ist= unele profeCii foarte secrete f=cute de doi mari sfinCi creAtini
la <nceputul secolului trecut Ai se refer= la viitorul RomBniei <n conte5tul <ntregii omeniri7
(e asemenea, e5ist= un pergament foarte valoros <n marea "i"liotec= de la &atican care
e5pune aceeaAi pro"lem= <n leg=tur= cu teritoriul RomBniei, situaCie aproape de
neconceput pentru mentalitatea Ai orgoliul marilor state Ai puteri ale lumii7
Mn arhiva secret= a 0uzeului de 'storie din &iena, se afl= un document foarte vechi care
e5pune trecutul istoric e5trem de <ndep=rtat Ai totodat= fa"ulos al civilizaCiei care a e5istat
<n acele timpuri pe teritoriul RomBniei7 'at= deci toate aceste surse diferite care se refer=
la aceleaAi lucruri7 +5ist= multe aspecte care se coreleaz=7 4rofeCiile afirm= c= este o
pro"lem= de doar cBCiva ani pBn= la apariCia semnelor care vor atrage atenCia asupra
acestui teritoriu7
Francmasonii sunt foarte atenCi la aceast= Car=, deoarece ei Atiu c= cea mai mare
pro"lem= pentru ei, la nivel planetar, o reprezint= acest loc7 +i <nAiAi cunosc foarte "ine
profeCiile <n leg=tur= cu viitorul apropiat al RomBniei Ai Atiu c= cele mai multe pro"leme le
vor avea chiar din aceast= zon= a glo"ului7 %Aa se e5plic= intrigile Ai maAinaCiile lor de
culise <n economia Ai politica C=rii, tocmai pentru a$Ai asigura acest control Ai pentru a
genera fel Ai fel de grup=ri ciudate pe care le susCin Ai le finanCeaz= cu sume fa"uloase de
"ani7 Mn aceste grup=ri ei atrag oameni naivi, cu un caracter sla", dar avizi de cBAtiguri
facile, care sunt dispuAi chiar sa$Ai vBnd= sufletul numai pentru a parveni <n aAa$zisa
societate <nalt= Ai "ogat=7 .copul acestor mini$organizaCii este acela de a "loca orice
tentativ= de dezvoltare spiritual= sau de normalitate social= Ai economic= a populaCiei,
creBnd totodat= impresia c= activitatea lor este asidu= tocmai <n aceste domenii7
'nsistenCa cu care acCiona venera"ilul 0assini ar=ta c= pro"lema era de ma5im=
importanC= atBt pentru francmasonerie, cBt Ai pentru <ntreaga Car=7 (e ce oare senior
0assini nu a intervenit prin canale diplomatice foarte <nalte, oficiale? +lita masonic= nu
dorea deloc pu"licitate <n aceast= pro"lem=7 Mn plus, au Ai ei anumite limite ale influenCei
politice, care difer= de la Car= la Car=7 (e aceea, p=strarea unui secret ferm <n privinCa
descoperirii din munCii -ucegi, era de ma5im= importanC=7
Maso!eria %e!8i!e Ro%;!ia 7! %ocirl6
+i au tot interesul s= menCin= acest popor la un grad de s=r=cie Ai prostie care a atins
cote aproape incredi"ile7 4olitica lor a devenit <n ultimul timp destul de evident=7 %proape
c= nu se mai o"osesc s= ascund= acest lucru, aparenCele fiind menCinute doar de
ipocrizie Ai minciun= care arat= sfidarea f=r= limite Ai totala lips= de respect pentru
naCiune7 4olitica lor stranie Ai viclean= urm=reAte s= sec=tuiasc= material acest popor Ai
s=$l aduc= la acea stare a"ulic= de total= dependenC=, impunBnd fel de fel de
<mprumuturi e5terne de a!utorare care creeaz= o"ligaCii7
.copul principal este de a menCine oamenii <n aceast= stare ciudat=7 Mn multe cazuri au
reuAit7 (ac= lucrurile vor continua aAa Ai nu va e5ista o trezire a elementelor de
r=spundere, e posi"il ca aceast= stare critic= s= continue Ai chiar s= se amplifice7 (e
aceea e important ca oamenii s= afle care sunt cauzele care stau la "aza acestei situaCii
care e5ist= la nivel naCional Ai chiar mondial7 + ca un efect de avalanA= <n care P dup=
atingerea unui punct critic de EU din populaCia C=rii P dezvoltarea lui s= fie e5ponenCial=
ducBnd la deschiderea sufleteasc= Ai trezirea celorlalCi7
Mn neAtiinCa lor, mulCi oameni acCioneaz= involuntar <n consensul directivelor
francmasonice, f=r= s= "=nuiasc= c= fac !ocul murdar al grup=rilor masonice7 %cestea,
folosindu$se de intermediari, sunt foarte virulente Ai perfide7 Mn acest fel, ei nu au nici$o
r=spundere, iar dac= lucrurile nu ies aAa cum au urm=rit, vor da vina totdeauna pe
intermediar, ar=tBnd cu degetul Ai incriminBndu$l pentru faptele comise7
(i'l,area pla!'rilor %aso!eriei
1are ar fi cele mai potrivite modalit=Ci pentru a neutraliza forCa malefic= Ai planurile
dia"olice ale francmasoneriei? Mn primul rBnd, divulgarea acestor planuri Ai acCiuni
malefice ale francmasoneriei, astfel ca ele s= fie cunoscute tuturor oamenilor7 (eAi
acCiunile lor sunt insidioase Ai orientate cu prec=dere c=tre "locarea, de e5emplu, a
oric=rei idei geniale, sau invenCii care ar putea s= amelioreze traiul oamenilor din popor7
+i sunt cei care dau indicaCiile atBt pentru contracararea invenCiei, cBt si pentru
e5asperarea inventatorului Ai aducerea lui <ntr$o total= stare de marasm, stres Ai
neputinC=7 (e aceea mulCi prefer= s=$Ai p=r=seasc= Cara Ai s=$Ai ofere capacit=Cile lor
intelectuale de e5cepCie <n alte zone ale lumii7 .ituaCia politic= Ai economic= a C=rii
demonstreaz= c= masonii acCioneaz= e5act dup= planurile lor7
Maso!eria pro%oea#6 cor'p8ia
+i urm=resc s= promoveze mai mereu oameni de paie, oameni corupCi, Ai chiar s=
instituie o atmosfer= general= de corupCie, tocmai pentru a putea dup= aceea s=$Ai
asigure aceast= infiltrare care s= le asigure succesul !ocurilor murdare pe care le fac7
(ac= <n posturile cheie ar fi plasaCi oameni intransigenCi Ai de "un= credinC=, aceAtia nu s$
ar mai putea preta la intrigile, !ocurile Ai mizeriile de culise care infesteaz= politica Ai
economia C=rii7 Faptul c= lucrurile treneaz= <ns=, deAi de ani de zile sunt <ncerc=ri,
schim"=ri, <nlocuiri, anga!amente, promisiuni, arat= adev=rata faC= a influenCei masonice
care <ntreCine deli"erat o stare tensionat= <n Car= prin minciun= Ai ipocrizie7
(e%ascarea p'4lic6 a Aoc'rilor %aso!ice
1u cBt oamenii devin mai lucizi Ai avizaCi de planurile francmasonice, cu atBt mai repede
ei se vor opune !ocurilor murdare ale acesteia7 %poi tre"uie realizat= demascarea pu"lic=
a intenCiilor malefice ale masoneriei7 4olitica masoneriei este aceea de su"minare a
speranCei oamenilor7 .copul principal este s= genereze o stare negativ= de a"senC= a
speranCei <n oameni, de lips= de <ncredere <n forCele acestui popor7 1Bnd <ns= o mare
mas= de oameni are o speranC= pe care o cultiv=, o hr=neAte Ai o <ntreCine cu entuziasm,
ea creeaz= un curent gigantic de forC= spiritual=7
(ac= o idee profund "enefic= cuprinde masele de oameni, ea genereaz= atunci o und=
colosal= de energie pozitiv= care poate fi <ns=Ai cheia transform=rii acestui popor7
0asonii acCioneaz= e5trem de virulent Ai cu ma5im= <ndBr!ire prin mass$media ?pe care o
au su" control total@ atunci cBnd unii oameni sau grup=ri fac cunoscute lumii <ntregi
adev=rul oripilant despre acCiunile Ai intrigile lor7 0asonii de la vBrf caut= atunci s=
distrug= prin orice mi!loace persoanele sau organizaCiile respective, profitBnd de
credulitatea tBmp= a omului de rBnd care poate fi manipulat cu uAurinC=7
A do'a 7!t;l!ire c' e!era4il'l Massi!i
3 a doua <ntBlnire cu marele mason 0assini a avut loc <n vila lu5oas= a unei diplomaCii
str=ine7 (eAi <ntBlnirea a Cinut mai puCin de o or=, informaCia oferit= de 0assini a fost ca o
"om"=7 +l a spus c= dispune de o informaCie ultrasecret= care provine direct de la .tatul
0a!or al 4entagonului, Ai c= acea informaCie se refer= la un anumit loc din RomBnia7
0=rturisind c= grupul -ilder"erg are reprezentanCi <n cele mai importante dintre
organismele politice, economice Ai militare ale .*%, a afirmat c= e5ist= cBteva grupuri
oculte a c=ror putere este foarte mare7 (incolo chiar si de aceste grup=ri foarte puternice,
e5ist= formaCiuni de elit= care supervizeaz= viaCa AtiinCific= Ai tehnologia pe <ntreaga
planet=, economia mondial= Ai curentele politice glo"ale7 (easupra tuturor se afl= grupul
-ilder"erg7 ot ceea ce e mai important Ai se descoper= pe planet= este adus imediat la
cunoAtinCa celor din elita mondial=7 %cesta a fost Ai cazul o"servaCiilor secrete <n ceea ce
priveAte teritoriul RomBniei7
Pe!ta,o!'l spio!ea#6 c' sateli8i
4entagonul are mai multe programe militare secrete Ai de spiona! geodezic, folosind mai
mulCi sateliCi geostaCionari de <nalt= tehnologie7 *nul dintre aceAtia, care se "azeaz= pe
tehnologia "ionic= Ai pe cea a undelor de form=, a reperat <n anul 2002 o structur= aparte
<ntr$o anumit= zon= a munCilor -ucegi7 Mn primul rBnd, spaCiul gol identificat <n interiorul
munteluinu avea corespondenC= cu e5teriorul, ci <ncepea direct din interiorul muntelui, la o
anumit= distanC= de panta acestuia7 Mn al doilea rBnd, avea forma unui tunel foarte regulat
care cotea "rusc spre centrul muntelui, su" un unghi de 29 de grade7 raseul tunelului
era perfect plan7 1el de$al treilea element a pus pe gBnduri echipa 4entagonului7
.canarea din satelit a muntelui a evidenCiat dou= "loca!e ma!ore ale structurii din interiorul
solid de piatr= care m=rgineau <nceputul tunelului Ai sfBrAitul lui Ai respingeau orice tip de
sondare sau analiz=, ca Ai cum ar fi prote!at ceva <n acel loc7 +rau "ara!e energetice
artificiale6 primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care "loca accesul <n tunel7 %l
doilea era imens, ca o cupol= sau semisfer=, care se afla la cap=tul opus tunelului,
aproape de centrul muntelui7 0assini a recunoscut c= acolo se afla ceva e5trem de
important Ai care era foarte "ine prote!at7 %nsam"lul tunel$semisfer= se afla <ntr$un plan
paralel cu solul, iar "ara!ul semisferic se afl= pe verticala ce corespunde stBncilor de pe
creast= numite -a"ele7 (e fapt, verticala ieAea la apro5imativ S0 de metri <ntre -a"ele Ai
.fin5ul din -ucegi7
0 str'ct'r6 si%ilar6 7! IraG
+chipa de la 4entagon a o"servat c= "ara!ul energetic semisferic are e5act aceeaAi
frecvenC= de vi"raCie Ai aceeaAi form= ca cel dintr$o alt= structur= su"p=mBntean= foarte
secret= pe care ei o descoperiser= <nainte, <n apropiere de -agdad, <n 'raT7 /a scurt timp
dup= descoperirea din su"solul 'raTului s$a declanAat r=z"oiul Ai dup= cBteva luni
americanii au avut acces, <n cel mai mare secret, la zona respectiv=, despre care iraTienii
nu Atiau a"solut nimic7 3ricBt s$au str=duit, nu au reuAit s= penetreze zidul energetic, iar
<ntreaga operaCiune era Cinut= <n cel mai mare secret7
0assini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea leg=tur= cu trecutul misterios al
planetei dar Ai cu istoria organizaCiei lor7 Faptul c= 4entagonul a remarcat similitudinea
datelor de investigare <ntre structura su"teran= de lBng= -agdad Ai cea interioar= din
munCii -ucegi i$a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor7 'niCial aproape devenise
panic= general=7 4anica era datorit= faptului c= aceast= structur= P mult mai mare Ai mai
comple5= decBt cea din 'raT P se afla pe teritoriul RomBniei7 1orelBnd acest fapt cu unele
aspecte referitoare la viitorul RomBniei a!ungem la o viziune corect= a motivelor de
<ngri!orare pe care le au <n prezent marii masoni7 3ricBt de mult ar dori ei s= disimuleze
aceasta, acCiunile Ai intenCiile lor ne arat= cu prisosinC= contrariul7
3 enigm= foarte mare era felul <n care reuAiser= cei care l$au construit s= realizeze
structura Ai golurile direct <n interiorul muntelui, f=r= nici$o corespondenC= <n afara lui7
0assini a furnizat planul corect pentru a a!unge la tunel, aAa cum a fost el calculat de
specialiAtii din 4entagon7 1ea mai apropiat= str=pungere era posi"il= la 90$V0 de metri de
primul "ara! energetic, pe coasta muntelui7 &enera"ilul a garantat spri!inul tehnologic ultra
sofisticat al armatei .*% pentru realizarea str=pungerii spre primul "ara! energetic7 +ra
vor"a de un dispozitiv foarte performant de forare <n mare vitez= a rocii care utiliza un !et
de plasm= puternic Ai un cBmp magnetic rotitor7 0assini a cerut <ns= respectarea cu
stricteCe a secretului Ai prezenCa lui ferm= <n acel loc <n momentul str=pungerii muntelui7
2iarul 2iarul a pu"licat un amplu articol despre munCii -ucegi Ai ciud=Ceniile semnalate <n
zon=7 'at= un e5tras semnificativ6 L-uAteni7 4iscurile munCilor se cufund= <n nori7 1rucea
de pe 1araiman <mpunge cerul cu semeCie7 )imic n$ar prevesti c= liniAtea secular= a
naturii ar putea fi tul"urat= de evenimente neo"iAnuite7 raian rufin Atie <ns= c= totul e
doar aparenC=7 %ici a tr=it cele mai stranii <ntBmpl=ri7 +ste convins c= su" 1arpaCii noAtri
e5ist= o alt= lume7 -ucegii sunt consideraCi de c=tre specialiAti un punct energetic foarte
puternic7 .$au emis ipoteze asupra e5istenCei unor galerii su"terane, s$au f=cut teste
radiestezice7 1ercet=rile au demonstrat c= zona este <nc=rcat= energetic mai mult ca
oricare alta din RomBnia7 raian rufin, muzeograf conservator la 0uzeul L1ezar
4etrescu> din -uAteni, pu"licist Ai cercet=tor al fenomenelor stranii la care a fost martor, a
<ncercat s= g=seasc= niAte e5plicaCii7>
LMn 1;;K, timp de dou= s=pt=mBni, <n partea de sud a oraAului, oamenii aveau insomnii,
indiferent de vBrst=7 0$am gBndit c= sunt emanaCii de no5e de la fa"rica de hBrtie7 )ici
vor"= de aAa ceva7 +ra ciudat c=, deAi nu dormeau, oamenii nu se simCeau o"osiCi7 0i$au
confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane>, povesteAte muzeograful7 *nii localnici au
a!uns s= tr=iasc= adev=rate st=ri de euforie7 0anifest=rile aveau loc numai <n timpul
nopCii7 (up= ce au "=gat <n sperieCi tot oraAul, au <ncetat la fel de "rusc cum ap=ruser=7>
L%poi au <nceput cutremurele7 4arado5al, dar acestea n$au putut fi localizate <n -ucegi Ai
nici nu aveau vreo leg=tura cu sursa seismic= din &rancea7 .eria de cutremure a <nceput
<n 1;;S Ai a Cinut K ani7 L.e produceau la ore fi5e6 la ora 20 Ai la K noaptea7 Mn fiecare zi,
invaria"il7 )u erau <ns= seisme propriu$zise7 .e manifestau dup= alte legi7 %veau un areal
redus6 %zuga P -uAteni P .inaia7 *neori cuprindeau doar un cartier din -uAteni7 .e auzea
din p=mBnt un vuiet, ca Ai cum s$ar fi pr="uAit su" picioarele tale tavanul unei grote7 )u
ap=reau nici miAc=ri orizontale, nici verticale>, povesteAte raian7 % num=rat peste 100 de
astfel de miAc=ri seismice7>
L%veam niste casti de radioamator7 Receptionam in ele un program de radio7 (ar am
o"servat ca numai in zona -usteni7 'esind din oras, spre -ucuresti sau -rasov, nu mai
receptionam nimic7 1red ca e5ista un puternic cimp energetic in zona care amplifica
semnalele radio>, crede raian7 % mai o"servat si alte fenomene "izare7 'n !urul 1rucii de
pe 1araiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme7
Lraian crede c= toate anomaliile din -uAteni sunt cauzate de e5istenCa unor galerii
su"terane <n m=runtaiele munCilor7 %ceste uriaAe tunele su"terane sunt de natur=
artificial= Ai au fost s=pate de civilizaCii nep=mBntene7 %ici au loc e5perienCe, punctul
fier"inte fiind <n zona crucii de pe 1araiman7 %Aa se e5plic= "u"uiturile care <nsoCesc
cutremurele7 .au recepCionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare7
1ine produce acele amplific=ri stranii, <n ce scop, cui <i sunt destinate acele comunic=ri
radio "izare, raian nu poate r=spunde7 L1onvingerea mea este c= e5ist= <n su"teran o
alt= lume7 +5tratereAtrii cunosc totul despre lumea de la suprafaC=7 .pectrul lor
informaCional este foarte larg7 (ar nu Atiu ce fel de activitate desf=Aoar= acolo Ai nici de ce
nu vor s= comunicam7 4ro"a"il pentru c= omenirea <nc= nu este preg=tit= s= <nCeleaga
niAte lucruri>, conchide geologul7 .per= c= fenomenele se vor intensifica Ai pBn= la urm=
vor deveni o cale de comunicare <ntre cele dou= civilizaCii7 3ricum, e mai mult decBt lips=
de e5plicaCii satisf=c=toare pe care au oferit$o pBn= acum oamenii de AtiinC=7>
L&izionara &alentina, femeia oar"= din 'aAi care poate pune diagnostice Ai prin telefon,
susCine c= a descoperit prin metode proprii c= un important Auvoi de energie, de aceeaAi
calitate cu cea care alimenteaz= comple5ul de la ,izeh, scald= Ai .fin5ul nostru din
-ucegi7 'ar su"teranele nedescoperite ale acestuia comunic= cu piramidele din +gipt7
L%colo e trecutul omenirii7 (ar nu$i omenirea de acum doua mii de ani7 + cu mult mai
demult, tare mult <nainte7 .fin5ul din -ucegi este ocrotitorul p=mBntului pe care locuim7
(e fapt, <n -ucegi, la .fin5 vine un Auvoi foarte puternic de energie7 %tunci cBnd cu AtiinCa
care va fi pe p=mBnt va "irui cineva s= a!unga su" 0unCii -ucegi, va da peste toate
aceste <nscrisuri Ai documente <nsemnate Ai, dup= semnele acelea, va Ati ce are de f=cut7
(ar asta se va <ntBmpla numai dup= ce Auvoiul de energie de deasupra va sl="i>, spune
clarv=z=toarea care n$a fost niciodat= <n -ucegi7>
Adio secrete!
Mn ultimile zile ale lunii iulie 200K a avut loc forarea <n interiorul muntelui, <ns= totul s$a
aflat la vBrfurile puterii de stat6 adio secret! 0aAina a forat mai <ntBi dup= o ciudat=
deviaCie a cBmpului magnetic, apoi <ns= s$a corectat traiectoria7 ,aleria sem=na cu un
tunel de metrou, era perfect Alefuit= Ai ducea pBn= la tunelul enigmatic descoperit din
satelit7 /a cap=tul apropiat al tunelului se afla o poart= imens= din piatr= care se
deplasase prin culisare spre stBnga7 Mnaintea acestei porCi uriaAe se afla cele"rul "ara!
energetic7 rei oameni din prima echip= de intervenCie special= s$au apropiat foarte mult
de "ara!ul invizi"il Ai l$au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac7 3rice o"iect
?roc=, plastic, metal sau lemn@ aruncat spre el se pref=cea imediat <n praf fin7 (oi generali
de la 4entagon Ai consilierul prezidenCial american erau acolo7
Marea Galerie
0assini Atia cel mai mult despre originea acestei descoperiri Ai avea cunoAtinCe despre
cel puCin un element care se g=sea <n sala cea mare semisferic=7 (incolo de "ara!ul
energetic reduta"il, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imens= din roc=
solid=7 Mn peretele tunelului, <n faCa porCii se afla o zon= p=trat= cu latura de 20 cm perfect
finisat= pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu vBrful <n sus7 4=tratul
Alefuit se afl= <ntre imensa poart= de piatr= Ai "ara!ul energetic invizi"il7 1ezar a simCit c=
e5ist= o anumit= compati"ilitate <ntre energia "ara!ului Ai cea a lui, ceva <n genul unei
simpatii reciproce7 %tingBnd uAor cu mBna suprafaCa invizi"il= a "arierei energetice, 1ezar
a simCit fine furnic=turi pe piele7 % <naintat Ai a trecut cu totul prin "ara!ul care nu avea mai
mult de un centimetru grosime7 3ficialii americani erau a"solut uluiCi7
%tingBnd triunghiul de pe p=tratul de roc= Alefuit=, 1ezar a deschis astfel poarta uriaA= de
piatr= care a culisat silenCios <n perete7 %ceast= comand= unic= anula "ara!ul energetic Ai
deschidea totodat= poarta de piatr=7 0area ,alerie care se ar=ta acum <n toat=
splendoarea ei era luminat=, f=r= s= conCin= totuAi nici$o surs= de lumin=7 Mn mod straniu,
imediat dup= dezactivarea primului "ara! energetic de la intrarea <n 0area ,alerie, scutul
semisferic uriaA de la cel=lalt cap=t al ei s$a activat "rusc trecBnd la un nivel de vi"raCie
superior Ai emiCBnd o mare radiaCie luminoas=7
/a o analiz= mai atent=, peretele 0arii ,alerii era acoperit ce p=rea sintetic dar crea
senzaCia c= are Ai o parte organic= <n el7 %vea culoarea petrolului dar refle5iile erau verzi
Ai chiar al"astru <nchis7 )uanCele culorilor aveau un efect profund rela5ant asupra
psihicului Ai modificau sensi"il aprecierea corect= a distanCei7 0aterialul peretelui era
oarecum aspru la pip=it dar nu putea fi nici zgBriat Ai nici <ndoit7 Rezista la orice tentativ=
de rupere, str=pungere zgBriere sau t=iere7 Mn mod straniu, fl=c=rile focului erau a"sor"ite
<n=untrul s=u6 practic, focul nu pute su"zista pe acel material7 %mericanii au recunoscut
c= materialul este o stranie com"inaCie <ntre materia organic= Ai cea anorganic=7 /a 280
de metri galeria cotea "rusc spre dreapta <ntr$un unghi ascuCit7 /a o distanC= mult mai
mare, <n dep=rtare, se vedea o lumin= al"astr= feeric=, ce scBnteia ca o stea7
Mnregistr=rile din satelit ar=tau e5istenCa unui spaCiu imens la cap=tul 0arii ,alerii, dar
acesta era Ai el prote!at de un ecran energetic7 /umina al"astr= de la cap=tul galeriei este
doar refle5ia unei porCiuni din scutul energetic protector al uriaAei s=li <n form= de aul=7
n subsolul Irakului
Mn ce priveAte structura similar= din su"solul 'raTului, ea a fost descoperit= folosind
indicaCiile oferite de acelaAi satelit de spiona! militar care revelase Ai datele pentru
structura din munCii -ucegi7 1onsilierul american pe pro"leme de securitate naCional= a
primit un fa5 ultrasecret prin care era <nAtiinCat de faptul c= scutul energetic semisferic din
su"solul -agdadului se activase "rusc, pulsBnd cu o mare frecvenC=7 'nformaCia uluitoare
era aceea c= <n faCa lui ap=ruse o hologram= a planetei care prezenta secvenCial Ai
progresiv continentul +uropa, apoi zona de sud$est, apoi teritoriul RomBniei apoi munCii
-ucegi Ai <n sfBrAit localizarea structurii din interiorul lor ar=tBnd coridorul marii galerii Ai
scutul energetic semisferic pulsBnd cu putere7 +ra evident c= cele dou= scuturi energetice
semisferice erau <ntr$o direct= dar misterioas= leg=tur= astfel <ncBt activarea unuia a dus
la activarea Ai a celuilalt7 4oate e5ist= chiar o reCea de astfel de structuri su"p=mBntene <n
<ntreaga lume7
(eco!spirarea opera8i'!ilor
&estea proast= era c= preAedinCia .*% a fost <nAtiinCat= Ai a contactat diplomaCia romBn=
prin intermediul serviciilor secrete7 Mn doar cBteva zeci de minute, <ntreaga operaCiune
fusese deconspirat=7 4lanul seniorului 0assini se ducea de rBp=7 'niCial au vrut s= preia
controlul la nivel politic, ins= politicienii noAtri care aveau dreptul s= fie avizaCi asupra
acestor aspecte au intrat <n panic= Ai nu puteau face faC= evenimentelor7 1ezar s$a decis
s= dezv=luie toate aspectele, intrigile Ai planurile care implicau leg=turile cu 0assini7
ensiunea diplomatic= creAtea din ce <n ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului
cereau imperios comunicarea cu generalii de la 4entagon aflaCi la locul operaCiunilor7
Iedi!8a de 'r,e!86 a C+AT
(iscuCiile de la -ucureAti au avut succes, <n sensul c= faptele au fost aduse la cunoAtinCa
unor persoane cu mare pro"itate moral= Ai care sunt profund patriotice7 3 AedinC= de
urgenC= a 1onsiliului .uprem de %p=rare al O=rii ?1.%@ a creat un imens val de simpatie
pentru (epartamentul 2ero7 1ei mai mulCi au fost cutremuraCi de ceea ce au aflat atunci7
(up= decizia 1.% de a sse continua cercet=rile su" conducerea (epartamentului 2ero,
s$a inventariat tot ceea ce se g=sea <n uriaAa .al= a 4roiecCiilor7 (e la -ucureAti, ordinele
se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cBnd vehemente, cBnd evazive,
Ai tr=dau o mare tensiune7 0em"rii 1.% erau <ntr$o AedinC= continu=, menCinBnd
leg=tura cu "aza din munCii -ucegi7 +i au hot=rBt s= fac= pu"lic= aceast= descoperire
formida"il= din munCii RomBniei, dup= ce <n preala"il au dez"=tut pro"lema pe toate
feCele7 .tatul romBn urma s= fac= <ntregii lumi o declaraaCie oficial=7 1BCiva mem"ri 1.%
s$au opus cu vehemenC=7
(eclara8ia o-icial6 a Ro%;!iei
1Bnd diplomaCia american= a fost informat= c= RomBnia va transmite un comunicat
mondial de pres= de o importanC= crucial= pentru omenire, totul a devenit un haos7
)imeni nu Atia, dar toCi "=nuiau c= se <ntBmpl= ceva foarte grav Ai important7 4reAedintele
a fost chemat pentru o convor"ire telefonic= direct= cu 1asa %l"=7 Mn cBteva ore fuseser=
"locate toate tranzacCiile Ai <nCelegerile statului romBn cu organismele financiare
internaCionale7 .e aAtepta din clip= <n clip= ordinul de declarare a st=rii de urgenC= <n zona
montan= Ai <n capital=7
(iscuCiile dintre oficialii americani care sosiser= de urgenC= la -ucureAti Ai partea romBn=
s$au f=cut f=r= translator7 %u fost atBt de violente <ncBt nu puCine au fost momentele de
criz= <n care diplomaCii strigau unii la alCii cBt puteau de tare , proferBnd multiple
ameninC=ri cu represalii7 1elelalte state ale lumii nu cunoAteau nimic din aceast=
pro"lem=, iar americanii Atiau "ine c= e5istau oricBnd cBteva C=ri foarte puternice care s$
ar fi coalizat imediat cu RomBnia pentru susCinerea declaraCiei pu"lice7
(eclaraCia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munCii -ucegi, punBnd la
dispoziCia <ntregii lumi dovezi, fotografii Ai alte elemente esenCiale pentru clarificare7 %r fi
fost invitaCi cei mai mari oameni de AtiinC= pentru studii Ai cercet=ri7 (ar cel mai important
aspect l$ar fi constituit dezv=luirile despre trecutul e5trem de <ndep=rtat al omenirii Ai
despre istoria real= care a fost aproape complet contraf=cut=7
"B! !ici5'! ca#!$
%mericanii au reacCionat cu vehemenC= pentru c= acea declaraCie ar fi spul"erat <ntr$o
clip= influenCa lor planetar=, Ai poate ar fi aruncat <n haos economia Ai societatea C=rii lor7
%cesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panic=7 (ar au uitat s=
recunoasc= c= aceast= posi"il= stare de angoas= Ai pertur"are social= ar fi ap=rut ca
rezultat direct al minciunii Ai manipul=rii realizat= deli"erat de$a lungul secolelor de c=tre
francmasonerie7 .$a primit Ai o intervenCie special= a 4apei care <ndemna la o mare
cump=tare <nainte de acest pas fundamental pentru omenire7 4apa a transmis chiar c= va
pune la dispoziCia statului romBn anumite documente str=vechi din arhiva secret= papal=
care sunt de o mare importanC= pentru RomBnia Ai spri!in= dovezile descoperirii din munCi7
(up= 2S de ore de discuCii s$a a!uns la un acord final de cola"orare romBno$american <n
niAte termeni preciAi7 4oziCia statului romBn a fost aceea de amBnare a dezv=luirilor, de
prezentare a lor <n mod gradat omenirii7
+ala Proiec8iilor
0area ,alerie se termin= "rusc <n aula gigantic= din interiorul muntelui care avea o
<n=lCime de K0 de metri Ai o lungime de 100 metri7 .ala 4roiecCiilor este delimitat= de
scutul energetic Ai are dimensiuni mai mici decBt aula din munte7 %vansBnd spre scutul
energetic, porCiunea de scut din faC= este delimitat= ca o uA= Ai devine str=vezie Ai apoi
dispare pentru a putea intra <n .ala 4roiecCiilor7 .cutul are rolul de a prote!a de diversele
influenCe nefaste din e5terior7 3dat= intrat <n .al=, scutul redevine compact7 (in interior,
scutul are o culoare al"$aurie7
Mn partea din spate, scutul nu mai co"ora pBn= la nivelul solului, ca <n zona din faC=6 .ala
4roiecCiilor avea !um=tatea din spate acoperit= de zidul de roc=7 Mn acel masiv perete din
piatr=, <nalt de circa 10$12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel6 una drept <n faC=,
iar celelalte dou= P simetric, de o parte Ai de alta a acesteia Ai sunt luminate difuz, <ntr$o
nuanC= verzuie7 %ccesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a
fost semnat <ntre statul romBn Ai .*%7
Mese ,i,a!tice pe!tr' 'ria9i
MncepBnd din faC=, de la intrare, .ala 4roiecCiilor conCine un Air de mese imense din piatr=,
dispuse de$a lungul peretelui din dreapta, urmBnd cur"ura acestuia7 .imilar, e5ist= un alt
Air de$a lungul peretelui din stBnga7 )ici una dintre mese nu avea o <n=lCime mai mic= de
doi metri7 4e grosimea pl=cii de deasupra sunt t=iate <n relief, cu precizie, semne diferite
dintr$o scriere nemaiv=zut= care seam=n= cu caracterele cuneiforme din antichitate7
.crierea conCine Ai sim"oluri mai generale, cum ar fi triunghiul Ai cercul7 (eAi semnele nu
sunt vopsite, ele ies <n evidenC= printr$o uAoar= radiaCie fosforescent=, <n culori diferite de
la o mas= la alta7
.unt cBte cinci mese pe fiecare parte a s=lii7 4e unele dintre ele e5ist= diferite o"iecte
care par a fi instrumente tehnice7 (e la multe dintre ele co"oar= spre sol o mulCime de fire
al"e translucide care se adun= <n cutii dreptunghiulare dintr$un material lucios, argintiu,
aflate <n afara mesei, direct pe sol7 1a"lurile fine sunt e5trem de fle5i"ile Ai uAoare iar <n
interiorul lor se o"serv= mici impulsuri luminoase care alunec= pe toat= lungimea lor7
/a apropierea de oricare dintre mese, se activeaz= simultan pe suprafaCa ei o proiecCie
holografic= care prezint= aspecte dintr$un anumit domeniu AtiinCific7 'maginile
tridimensionale sunt perfecte Ai foarte mari, cu o <n=lCime de aproape doi metri Ai
!um=tate7 4e suprafaCa dreptunghiular= a meselor din piatr= Alefuit= e5ist= o fant=
<ngust=, lung= de cBteva zeci de centimetri, paralel= cu latura mare a mesei din care apar
proiecCiile holografice7 4roiecCiile ruleaz= singure <ns= <n acelaAi timp ele sunt interactive
Ai depind de cel care le urm=reAte Ai atinge suprafaCa mesei7
Co%4i!a8ii ,e!etice
*rcBnd pe un trepied adus special, se poate vedea c= suprafaCa meselor este acoperit=
cu o pelicul= dintr$un material sticlos, <ntunecat7 4elicula e <mp=rCit= <n mai multe p=trate
mari delimitate prin linii drepte, care formeaz= un fel de caroia!7 /a una dintre mese
domeniul proiecCiilor este "iologia astfel c= se deruleaz= imagini cu plante Ai animale,
unele complet necunoscute7 %tingBnd unul dintre p=trate, holograma <nf=CiAeaz= structura
corpului uman a celui care diri!eaz= proiecCia7 .e deruleaz= imagini holografice ale
diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu7 %lte p=trate arat= proiecCii ale altor
fiinCe, de pe alte corpuri cereAti7 %tingBnd simultan dou= p=trate diferite se <nf=CiAeaz= o
analiz= AtiinCific= comple5= prezentBnd %()$ul fiinCelor respective Ai posi"ilit=Cile de
compati"ilitate <ntre ele7 4e lateral, apar linii verticale cu e5plicaCii <n ciudata scriere iar <n
final apare forma mutant= cea mai pro"a"il=, ca o com"inaCie <ntre cele dou= informaCii
genetice7
Gi,a!8i ade6ra8i
1ei care au construit <ntregul edificiu tre"uie c= erau foarte <nalCi, altfel nu se pot e5plica
dimensiunile gigantice ale tuturor o"iectelor din .ala 4roiecCiilor7
3 confirmare a e5istenCei uriaAilor pe teritoriul RomBniei o g=sim <n ziarul 2iarul7 L+chipa
de la 2iarul este <nsoCit= de cercet=torul &asile Rudan, care a semnalat faptul c=
LpoveAtile> oamenilor din comuna -ozioru despre uriaAii care au locuit pe acele meleaguri
au Ai dovad= concret=6 o necropol= cu schelete de uriaAi7 %ceasta a fost descoperit=
<ntBmpl=tor, <n urm= cu peste 20 de ani, cand s$a hot=rBt ca <n .c=ieni s= se planteze o
livad= de meri7 .=pBnd pe o colin=, s=tenii au descoperit schelete uriaAe, m=surBnd <n !ur
de 2,S0 metri, chiar mai mult7 (r=goi 'lie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de
meri, ne duce la faCa locului7 4Bn= la Lculmea> unde fuseser= plantaCi pomii, co"orBm <n
pant= a"rupt=, pe o uliC= <necat= de noroi7 3 dat= a!unAi, nea 'lie ne arat= <ntreaga livad=,
care acum nu mai rodeAte6 L4este tot sunt mormintele uriaAilor7 F=ceam gropi, s= plant=m
puieCii, cBnd dau de o c=p=CBn= de om, mare cBt un dovleac de pr=sil=7 )ici c= mai
v=zusem aAa ceva7 )e uitam toCi cruciCi7 .ap mai departe Ai dau Ai de niAte oase de la
picioare, cBt aracii de vie7 3 namil= de om fusese r=posatu>7>
+5ist= multe legende care amintesc despre vremurile cBnd pe 4=mBnt tr=iau uriaAi7
0itologiile sumerian=, egiptean=, hitit=, greac= au un <ntreg Lcapitol> despre r=z"oaiele
purtate de zeii cei "=trBni cu generaCia titanic=, fiinCe de dimensiuni gigantice, z=mislite de
zei7 4e atunci, spun legendele, pe 4=mBnt tr=iau doar zeii7 ,iganCii aveau Ai alte defecte
<n afar= de statura colosal=7 %veau mai multe "raCe, capete sau feCe, adesea doar un ochi
<n frunte, din care cauz= erau numiti ciclopi, Ai erau cam t=nt=l=i7 -uni de munc= grea, dar
s= nu te fi aflat <n calea lor cBnd se sup=rau7 %runcau cu stBnci colosale de se cutremura
p=mBntul7 Fiii Lnormali> ai zeilor s$au folosit de giganCi pentru a acapara puterea Ai a$i
detrona pe zeii "=trBni7 Fotografia al=turat= <nf=CiAeaz= un schelet uman uriaA g=sit de
americani <n 'raT7 /ucrurile <ncep s= se lege
Bi4lioteca '!iers'l'i
4e fiecare latur= a s=lii sunt dispuse cBte cinci mese uriaAe fiecare g=zduind proiecCii din
domeniul fizicii, cosmologiei, astronomiei, arhitecturii, tehnologiei, un domeniu care
prezint= caracteristicile mai multor rase de fiinCe inteligente P care nu toate aveau
aparenC= uman= P Ai un domeniu al religiei7 4are ca o imens= "i"liotec= a universului7
Mn mi!locul s=lii se afl= un podium pe care este montat= o instalaCie de emisie mental=, un
posi"il amplificator al energiei gBndului, maAin= structurat= dup= proporCiile constructorilor
ei7
Ta4lo'l de co%a!d6 al Ro%;!iei
0ai departe se afl= un ta"lou de comand= <nf=CiABnd sim"oluri geometrice precise de
diferite culori7 +5ist= Ai dou= manete care pot culisa pentru a comanda ceva7 Mn centrul
panoului se afl= un "uton roAu mai mare decBt restul7 .copul "utonului este ar=tat <ntr$o
hologram= e5plicativ=6 o imagine a 4=mBntului de la vreo 2E Tm <n=lCime apoi se arat=
lanCul munCilor 1arpaCi7 .e arat= apoi scurgerea unor imense cantit=Ci de ap= c=tre Aes Ai
cBmpie pBn= cBnd solul r=mBne complet li"er7
%poi, din solul teritoriului RomBniei de azi Ai al unei p=rCi din *ngaria Ai *craina apar
Auvoaie tot mai mari de ap= ca niAte rBuri gigantice din toate direcCiile <ndreptBndu$se
c=tre munCi Ai podiAul ransilvaniei7 %poi imaginea se focalizeaz= mai mult Ai <ntreaga
RomBnie devine practic o nou= mare din care apar doar <n unele zone vBrfurile munCilor
ca niAte insule7 %cCionBnd manetele de pe panou, apele <ncep s= se retrag= de pe
teritoriul C=rii noastre, <ns= se <ndreapt= toate c=tre un singur punct, <n masivul Retezat,
munCii ,odeanu7 *n adev=rat manual de utilizare!
0 a%-or6 %isterioas6
(up= ta"loul de comand= e5ist= un p=trat mare cu latura de trei metri pe care se afl= o
amfor=7 1onCinutul ei reprezint= unul dintre punctele forte ale descoperirii7 %ceasta este
ceea ce <Ai dorea cu atBta ardoare venera"ilul 0assini pentru el Ai pentru elita masonilor7
%mfora conCine un praf al" foarte fin7 1ercet=torii americani au r=mas consternaCi s=
constate c= su"stanCa are o structur= cristalin= necunoscut= a aurului monoatomic care
este foarte dificil de o"Cinut mai ales <n formula de puritate foarte mare7
&enera"ilul 0assini era informat <nc= <nainte de a p=trunde <n sal= de e5istenCa amforei7
4ul"erea de aur <n forma ei pur= stimuleaz= foarte mult anumite flu5uri Ai schim"uri
energetice la nivel celular Ai neuronal7 %dic= provoac= un proces accelerat de <ntinerire7
eoretic, un om poate s= tr=iasc= <n acelaAi corp fizic timp de mai multe mii de ani cu
condiCia s= consume, la anumite intervale de timp, Ai <n cantitate "ine determinat=,
pul"ere de aur monoatomic7 %Aa se e5plic= multe aspecte enigmatice legate de
longevitatea incredi"il= a unor persona!e importante Ai arat= intenCiile ascunse ale elitei
mondiale ale masonilor7
Istoria adearat6 a pla!etei
Mn mi!locul p=tratului se afl= un dom care proiecteaz= o imens= hologram= cu elemente <n
miAcare7 .unt redate sintetic aspectele principale ale trecutului e5trem de <ndep=rtat al
omenirii, chiar de la originea sa7 eoria evoluCionist= a lui (ar8in este astfel complet
fals=7 %dev=rata origine a omului este <nf=CiAat= holografic <ntr$o form= condensat=7 (up=
aceste lecCii de adev=r, se poate spune c= ;0U din istoria oficial= a omenirii este fals= Ai
contraf=cut=7 'ncredi"il, dar ceea ce se consider= c= s$a petrecut cu adev=rat este <n
mare parte minciun=, <n timp ce miturile Ai legendele popoarelor sunt aproape <n totalitate
adev=rate7 %ceast= stranie inversiune a cauzat de$a lungul timpului multe pro"leme Ai
conflicte <ntre oameni7
0a!oritatea ideilor arheologilor sunt false7 *nele Lfantezii> ale savanCilor, cum ar fi hilara
teorie a dispariCiei dinozaurilor <n urm= cu 9E milioane de ani sau considerarea vechilor
continente %tlantida si /emuria ca fiind un mit, sunt acum complet spul"erate pentru c=
proiecCia holografic= arat= clar cum s$au petrecut lucrurile <n realitate7 (in cBnd <n cBnd
holograma p=stra imaginea evenimentului dar pe fundal ap=rea harta cerului cu poziCiile
marcate ale principalelor stele Ai constelaCii la momentul respectiv7 %stfel s$a reuAit
datarea e5act= a evenimentelor din prezentare7 (eAi perioada de timp acoperit= de
proiecCii este foarte mare ?mai multe sute de mii de ani@, iar ciclul precesional al
4=mBntului este de 2E;20 de ani, prin o"servarea num=rului de ani platonicieni ?cicluri de
2E;20 de ani@ s$a calculat e5act datarea evenimentelor7 0unCii -ucegi s$au format <n
urm= cu E0$EE mii de ani7
(e#6l'iri 9oca!te
%utorul recunoaAte c= a v=zut ce s$a petrecut <n realitate la 4otop Ai unde au fost
germenii civilizaCiei umane, <ns= aceste aspecte nu are permisiunea s= le reveleze pentru
c= implic= realit=Ci mult prea Aocante pentru mentalitatea, ideile Ai cunoAtinCele omului
contemporan7
Mntr$o tul"ur=toare desf=Aurare de imagini se arat= e5istenCa lui 'isus Ai r=stignirea lui pe
cruce7 4roiecCiile reveleaz= multe persoane dintre cele care au asistat pe colin= la
r=stignirea lui 'isus, care nu erau din acel timp, ci veniser= acolo din alte perioade istorice7
%cele fiinCe umane, care nu se deose"eau la <m"r=c=minte de evreii prezenCi la momentul
r=stignirii, aveau totuAi tr=s=turi ale chipului complet diferite de ale acestora Ai tocmai de
aceea <Ai ascundeau faCa cBt mai mult su" faldurile hainelor7 Holograma mai arat=
secvenCial vieCile Ai misiunile spirituale ale altor persona!e e5cepCionale din trecutul foarte
<ndep=rtat al omenirii, despre care nu se Atie a"solut nimic acum7 %tunci sistemul social Ai
distri"uCia populaCiei planetei erau complet diferite de ceea ce se cunoaAte <n prezent, iar
arheologii Ai antropologii ar tre"ui s=$Ai revizuiasc= din temelii concepCiile7
Trei t'!ele %isterioase
4e peretele din spate sunt cele trei deschideri gigantice, fiecare avBnd un ta"lou de
comand= asem=n=tor cu cel principal, dar mai mici7 unelele respective se <ndreapt= pe
mii de Tilometri <n trei zone diferite ale planetei7 1el din stBnga duce undeva <n +gipt, <ntr$
un ansam"lu secret Ai <nc= nedescoperit care se afl= su" nisip7 unelul din dreapta
a!unge la o structur= similar= dar mai mic= din podiAul i"et7 (in acest al doilea tunel
e5ist= ramificaCii secundare care conduc <ntr$o zon= din su"solul -uz=ului, aproape de
cur"ura 1arpaCilor, iar o alta se <ndreapt= spre structura din su"solul 'raTului, lBng=
-agdad7 %poi, <n continuare, e5ist= <nc= o ramificaCie pBn= <n su"solul podiAului ,o"i din
0ongolia7
U! secret %o!dial
%l treilea tunel, plasat central <ntre celelalte dou=, face o"iectul unui secret mondial
asupra c=ruia .*% dorea garanCii foarte ferme7 1unoscBnd teri"ila influenC= politic= a
masonilor Ai relaCiile venera"ilului 0assini <n structurile politice ale RomBniei Ai .*%,
putem "=nui c= se <ncearc= o preluare treptat= a controlului asupra "azei de c=tre factori
e5terni intereselor statului nostru7 +5ist= totuAi persoane foarte importante <n aparatul
politic Ai administrativ care acum cunosc maAinaCiile masoneriei mondiale Ai care se opun
cu vehemenC= influenCei acesteia, mai ales <n ce priveAte descoperirea din munCii -ucegi7
unelul central co"oar= <n interiorul scoarCei planetei Ai poate oferi un r=spuns cu privire
la originea structurii din interiorul muntelui Ai a celor care au construit$o7
%utorul afirm= <n <ncheiere c= se f=ceau preg=tiri intense secrete pentru o e5pediCie mai
<ntBi prin tunelul spre +gipt, apoi prin cel spre i"et Ai <n final prin cel central c=tre
interiorul 4=mBntului7 4lecarea urma s= ai"= loc <n septem"rie 200K7
Va p'!e% la dispo#itie cartea l'i Rad' Ci!a%ar $ Viitor c' cap de %ort$
BN VI)0RU/ +ECURITNOII +TATU/UI
)u vreau s= prelungesc Ai nici s= dramatizez relatarea evenimentelor din aceast=
carte, <m"r=cBnd$o <n haina poleit= a unui stil literar elegant Ai, tocmai de aceea, nu
doresc recunoaAterea unei ipotetice valori artistice a te5tului7 'ntenCia mea este s= e5prim
cBt mai simplu Ai concis anumite fapte Ai evenimente care au o <nsemn=tate covBrAitoare
pentru aceast= Car= Ai pentru acest popor, deoarece e5ist= de!a numeroase semnale Ai
dovezi c= o Rotrav=> ascuns= tinde s= macine tot mai mult Ai mai repede conAtiinCa Ai
sufletul neamului romBnesc7 (e altfel, aceeaAi p=rere este susCinut= de numeroase alte
persoane cu funcCii <nalte <n aparatul administrativ, economic, religios Ai cultural al C=rii7
%m putut s= m= conving Ai s= v=d personal o parte din ceea ce, <n prezent, este
considerat cel mai mare secret de stat <n RomBnia Ai, datorit= naturii leg=turilor
Ai <ntrevederilor care au fost realizate cu reprezentanCii de frunte ai principalei puteri
statale a lumii, poate chiar cel mai teri"il secret de pe planet=7 'mplicaCiile sunt colosale,
<ns= intuiCia <mi spune c=, <n mod necesar, cunoaAterea aspectelor care vor fi prezentate
<n aceast= carte va constitui <n timp, prin ea <ns=Ai, un salt calitativ remarca"il pentru
e5istenCa oamenilor, care va anihila <ncele din urm= zidul gros al disimul=rii, t=inuirii Ai
minciunii <ntreCinute de factorii de r=spundere Ai de interesele oculte ale anumitor
organizaCii Ai persoane in Car= Ai din afara ei7
(e aceea este posi"il ca relatarea mea s= ai"=uneori un caracter aproape "rut, necizelat,
s= a"ordeze un stil gazet=resc sau chiar cazon, <ns= consider aceast= modalitate de
e5primare ca fiind cea mai potrivit= pentru a face cunoscute cititorilor anumite aspecte
inedite, chiar de Rculise> <n lumea secret= a politicii, a fostei .ecurit=Ci a .tatului Ai a
.erviciului RomBn de 'nformaCii ?.R'@ actual7 .copul meu este acela de a dezv=lui astfel
<n mod gradat si cronologic un Air comple5 de evenimente, fapte, realit=Ci Ai corelaCii care,
<n opinia mea Ai a altor persoane competente, prezint= o mare importanC= pentru
viitorul C=rii, <n fapt, este o "iografie ?actualizat= pBn= <n anul 200K@ a unui persona! care
este real, dar pe care mulCi, poate, <l vor crede desprins dintr$o legend= sau dintr$o carte
de aventuri .F7 <mi permit s= atenCionez cititorul <nc= de la <nceput s= nu cad= <n plasa
ieftin= a <ndoielii Ai a ne<ncrederii, ci mai <ntBi s= !udece temeinic faptele Ai adev=rurile pe
care le voi prezenta si a"ia la sfBrAit s= trag= concluziile pe care le crede de cuviinC=7
%m avut Aansa e5traordinar= s=$1 cunosc pe eroul relat=rilor mele si tre"uie s=
m=rturisesc cu sinceritate c= nu aA fi luat hot=rBrea s= scriu aceast= carte dac= el
<nsuAi nu m$ar fi impulsionat de multe ori <n aceast= direcCie7 /ungile discuCii pe care le$
am avut cu el <n anumite locaCii secrete m$au convins de e5istenCa anumitor realit=Ci ne"=$
nuite pe care ulterior, <n diferite situaCii, am avut ocazia s= le verific eu <nsumi7 (ar ceea
ce a determinat <n cel mai <nalt grad hot=rBrea de a relata toate acestea a
fost descoperirea cutremur=toare care a fost f=cut= <n 0unCii -ucegi, cu un an <n urm= ?<n
luna august, 200K@, la care am avut Ai eu acces parCial, datorit= unui e5traordinar concurs
de <mpre!ur=ri care mi$a fost facilitat de intervenCia eroului c=rCii7 4ro"a"il c=, prin aceasta,
el a dorit s= spul"ere Ai ultimele reticenCe pe care le$aA mai fi putut avea7 %cum Atiu, am
v=zut, am alins ceea ce e5ist= acolo7 %cum pot spune c= am o privire de ansam"lu, dar
corect= asupra istoriei adevrate, <nc= din genunile timpului, a RomBniei Ai chiar a <ntregii
planete7 &a fi relativ greu s= v= redau <n mod adecvat uluirea, "ulversarea Ai chiar panica
puCinilor oameni care au avut acces acolo7 1eea ce pot spune acum este c= acela a fost
doar <nceputul descoperirii, deoarece eu nu am avut acces la toate elementele, nu mi s$a
permis s= v=d chiar totul acolo, <ns= cel care a ghidat toate investigaCile Ai care, de
asemenea, mi$a oferit nesperata Aans= de a putea vedea locul <n care a fost f=cut=
epocala descoperire, mi$a povestit despre acea parte enigmatic= a locului respectiv, la
care nu am avut <ns= acces din raCiuni de securitate e5trem=7
(ar s= nu ne gr="im Ai s= nu anticip=m7 &oi descrie totul, la timpul potrivit, e5act aAa cum
s$a petrecut7 4ot s= afirm <ns= f=r= rezerve c= acela a <nsemnat, f=r= <ndoial=, un
moment de cotitur= ma!or= atBt <n concepCiile mele cBt si <n cariera pe care o urmam7 Rog
cititorul s= ai"= r="dare Ai s= <mi permit= mai <ntBi s= prezint firul c=l=uzitor care a condus
la evenimentul descoperirii e5traordinare din 0unCii -ucegi7
Mn esenC=, acest fir reprezint= chiar e5istenCa profund misterioas= Ai tul"ur=toare a eroului
c=rCii, de care complicatul angrena! al destinului m$a legat <ntr$un mod cel puCin straniu7
(in raCiuni lesne de <nCeles, voi folosi un nume de cod <n ceea ce$1 priveAte7
Ml cunosc pe 1ezar -rad de aproape cinci ani, timp <n care m$am <ntBlnit Ai am vor"it cu el
de mai multe ori, convingBndu$m= cu prisosinC= de forCa Ai caracterul e5traordinar al
acestui om7 4oziCia sa cu totul special= <n complicatul angrena! al puterii statale <l face cu
atBt mai credi"il <n ceea ce el mi$a e5pus fragmentat, dar totuAi foarteconcis Ai coerent, <n
cele cBteva <ntBlniri pe care le$am avut chiar dac=, uneori, din diverse motive, acele
<ntBlniri au fost aproape Rpe fug=>7
R=mBne <ns= un mister de ce m$a ales tocmai pe mine pentru a descrie faptele Ai a le
prezenta celorlalCi oameni7 4oate c= acest lucru s$a datorat, <n mare parte, seriozit=Cii Ai
interesului pe care le$am manifestat mereu faC= de ceea ce el <mi povestea7 .unt aspecte
care cu greu pot fi Rdigerate> de mintea unui om o"iAnuit7 (ar timpurile pe care le tr=im
sunt ele <nsele foarte speciale, astfel <ncBt ceea ce <nainte mi se p=rea un vis sau un act
al imaginaCiei de"ordante, se dovedeAte acum perfect posi"il7
/a sfBrAitul ultimei noastre <ntBlniri, 1ezar mi$a precizat cu mult calm Ai detaAare c=
hot=rBrea de a scrie Ai a pu"lica informaCiile pe care mi le oferise <mi aparCinea
<ne5clusivitate7 .imCeam cu toat= fiinCa c= aceasta era o mare responsa"ilitate care ap=sa
pe umerii mei Ai m=rturisesc faptul c= a tre"uit s= treac= aproape un an din acel moment
pBn= cBnd s= reuAesc s=$mi clarific toate aspectele, s= sintetizez faptele <n ordinea <n
care mi$au fost prezentate Ai mai ales s= le <nf=CiAez cBt mai clar cu putinC=7 %m urm=rit
s= redau cBt mai fidel Airul de evenimente Ai e5plicaCiile lui 1ezar -rad, aproape cu
aceleaAi cuvinte cu care el mi le$a relatat mie7
Mndemnul de a pu"lica aceast= carte mi$a fost f=cut cu un aer simplu Ai cBt se poate de
firescD am avut atunci impresia clar= c=, chiar Ai <n cazul <n care P din fric= sau din alte
motive P eu nu aA fi f=cut ceea ce am fost rugat Ai nu aA fi scris cartea, 1ezar ar fi privit
acest lucru cu o perfect= detaAare Ai f=r= <ndoial= c=, ulterior, ar fi g=sit o alt= modalitate
de a$Ai <mplini intenCia7
0 !a9tere ci'dat6
/a maternitatea din oraAul F era de gard= doar doctorul )enu7 1ele dou= asistente de
serviciu preg=teau gr="ite masa pentru naAteri7 3 femeie tBn=r=, cu <nf=CiAare simpl=, dar
pl=cut=, fusese adus= cu cBteva minute <nainte <n camera de operaCie, deoarece
<ncepuser= contracCiile7 )u Cipa, dar era destul de speriat=7 4lictisite oarecum de rutina
activit=Cii Ai cam o"osite dup= o noapte lung= pe care zorii <ncepeau s= o "iruie, cele
dou= asistente nu o prea "=gau <n seam=7 (e altfel, <n anii V0X ne aflam <n plin=
Rdezvoltare multilateral=> comunist=, cBnd totul era Rcu poporul> Ai Rpentru popor>, cBnd
totul era Regalitate> Ai Rechitate> demagogic= de aAa manier=, <ncBt nu mai f=ceai prea
"ine deose"irea dintre un scaun Ai un om7
1hemat <ntr$un tBrziu, dup= cBteva ore de travaliu care p=ruser= nesfBrAite secole pentru
viitoarea mam=, doctorul )enu cercet= o"osit fiAa pacientei6 motivul intern=rii P ruperea
pungii cu lichid amnioticD stare general= "un=D tensiune normal=D contracCii uterine
rareD dilataCie mic=7 otul p=rea s= urmeze cursul firesc al unei naAteri o"iAnuite7
(Bndu$Ai seama c= se uita mai mult <n fiA= decBt la pacient=, doctorul s$a apropiat de
masa de naAtere, cl=tinBnd din cap la gBndul c= o"oseala <i !uca feste, f=cBn$du$1
neatent7 )u "=nuia atunci cBt de repede urma s= i se spul"ere orice somnolenC= Ai
apatie7
%runc= o privire rapid=, edificBndu$se imediat asupra stadiului naAteriiD era iminent=7
(ilataCia crescuse corespunz=tor Ai doctorul )enu se "ucur= <n sinea lui c= nu va fi
necesar "isturiul7
3 dat= cu ultimele Ai cele mai dureroase contracCii ale mamei, ap=ru mai <ntBi capul
copilului, apoi trupuAorul gingaA Ai ascult=tor7 (octorul <l prinse cu atenCie de
mBini,a!utBndu$1 s= ias=7 Prima problem a fost aceea a lungimii cordonului
ombilical. )enu v=zuze multe <n viaCa lui, dar atunci a r=mas pentru cBteva clipe Cintuit de
uimire, deoarece lungimea cordonului dep=Aea cu mult standardele o"iAnuite6 m=sura
aproape 1,E m7 impul era <ns= preCios Ai naAterea tre"uia s= s= termine cu "ine7 <Ai
reveni din uimire, lu= foarfecele din mBinile asistentei Ai t=ie cordonulD mai "ine zis, el a
vrut s= taie acel cordon om"ilical, aAa cum mai f=cuse de sute de ori <nainte <n cariera lui
de medic, dar lamele foarfecelui alunecau ca pe metal! (octorul se hol"a nevenindu$i s=
cread=, <n timp ce asistentele r=m=seser= <ncremenite, <n cele cBteva secunde care au
urmat el a schim"at dou= perechi de foarfeci, <ns= cu acelaAi rezultat6 cordonul nu putea
fi t=iat7 +ra foarte elastic, ca o pies= din cel mai rezistent cauciuc7
(octorul )enu avea ani <ntregi de e5perienC= medical= Ai Atia s=$Ai st=pBneasc= emoCiile7
1u miAc=ri precise, el a apucat atunci "isturiul Ai a ap=sat cu el <n mod repetat Ai cu
putere pe cordon, <n cele din urm= acesta a cedat Ai s$a auzit primul Cip=t al vieCii7
-e"eluAul era un "=iat durduliu, cu tr=s=turile feCei neo"iAnuit de clare Ai rela5ate Ai cu un
cordon om"ilical foarte ciudat7 +rau zorii unei zile de prim=var=, <n anul 1;V07 (up=
aceea, evenimentele s$au precipitat7
Y %malia, sun=$1 imediat pe colonel Ai spune$i s= vin= cBt se poate de repede la spital, a
ordonat doctorul7 %poi se <ntoarse c=tre cealalt= asistent= Ai <i zise6
Y u pune cordonul om"ilical la conservatD de femeie m= ocup eu7 %du$mi fiAa ei7
1olonelul (atcu a sosit la spital dup= apro5imativ dou=zeci de minute7 % avut o scurt=
discuCie cu doctorul )enu, dup= care a vor"it mult la telefon cu unul din Aefii ierarhici de la
-ucureAti7 /a ora prBnzului, <n faCa maternit=Cii din F a ap=rut o limuzin= neagr= cu
num=r guvernamental, din care au co"orBt doi indivizi so"ri Ai t=cuCi7 *nul dintre ei Cinea
<n mBn= o geant= diplomat7 (octorul )enu, colonelul (atcu Ai cei doi civili au discutat
apro5imativ o !um=tate de or= <ntr$un "irou din interiorul spitalului7 )enu a completat un
formular care i$a fost <nmBnat de securiAti, dup= care a fost rugat s= aAtepte puCin afar=7
(up= cBteva minute indivizii au plecat, iar colonelul s$a adresat doctorului, care era destul
de tul"urat6
Y 1hestia asta ne dep=AeAte, )enule7 %cestea au fost unele dintre primele directive
secrete pe care le$am primit la <naintarea mea <n funcCie, <n astfel de cazuri tre"uie s=
<ndeplinesc un protocol foarte strict Ai secret7 4entru tine <n mod special, azi nu s$a
petrecut nimic deose"it Ai nu ai v=zut nimic straniuD m$ai <nCeles, nu$i aAa?
,Bnditor, colonelul (atcu Ai$a aprins o Cigar=7 (up= cBteva clipe, f=r= s=$1 priveasc= pe
doctor, a spus6
Y Mnc= ceva7 -=iatul nu are fiA= medical= personal=7 3 vei distruge imediat7 )u tre"uie
s= e5iste nimic <n arhiv=, referitor la aceast= naAtere! Restul, crede$m= ce$Ci spun, este
prea complicat s= ne intereseze7
Ni, "=tBndu$1 prieteneAte pe um=r, colonelul (atcu p=r=si spitalul, <n urma lui, doctorul
)enu a r=mas privind n=uc <n gol, <n timp ce <n salon o mam= neAtiutoare <AistrBngea la
piept, cu iu"ire, copilaAul nou$n=scut7
Ni9te capacit68i e:traordi!are
0icul 1ezar nu Atia nimic despre atenCia special= care i se acorda Ai nu cunoAtea,
"ine<nCeles, nici maniera <n care era supravegheat de c=tre .ecuritate7 /a vBrsta fraged=
pe care o avea nu putea s= <nCeleag= motivul pentru care el constituia un important
su"iect de interes Ai, de altfel, acelaAi lucru se putea spune Ai despre p=rinCii s=i, care nu
"=nuiau nimic <n aceast= direcCie7 1opilul se n=scuse normal ?mamei nu i s$a spus ceea
ce s$a <ntBmplat la maternitate@, iar lunile care au urmat nu au adus nimic neo"iAnuit <n
casa simpl= Ai modest= a familiei -rad7
otuAi, cu timpul, <n comportamentul "e"eluAului au <nceput s= apar= unele mici "izarerii,
cum ar fi de pild= faptul c= nu plBngea aproape deloc Ai c= <Ai Cinea degetele de la mBini
<n anumite poziCii curioase, atingBndu$le sau <ndoindu$le <n diferite moduri, care se
repetau identic dup= un anumit timp7 4=rinCii <l urm=reau cu mirare, dar f=r= s= se
alarmeze, deoarece "unul simC pe care <l aveau i$a f=cut s= <nCeleag= faptul c=, <n
definitiv, nu putea fi nimic r=u <n leg=tur= cu preocup=rile oarecum stranii ale copilului7
(impotriv=, de la un timp era chiar o adev=rat= <ncBntare pentru ei s= urm=reasc= R!ocul>
degetelor lui micuCe, un !oc care de altfel era foarte elegant Ai pe care 1ezar <n realiza cu
mult= naturaleCe7 *neori, copilul r=mBnea nemiAcat minute <n Air, menCinBnd aceeaAi
structur= a degetelor, care fie formau un cerc, ori se <ncBlceau, ori erau atinse succesiv
de degetul mare, <n poziCii "inedeterminate7 4=rinCii lui 1ezar erau <ns= foarte mulCumiCi c=
micuCul nu plBngea Ai nu le crea pro"leme noaptea, dar mai ales c= nu suferise <nc= de
nici o "oal=7
1u timpul, <ns=, <n sufletul lor se strecur= germenele unei suferinCe ascunse, um"rindu$le
puCin liniAtea traiului cotidian7 0icul 1ezar <mplinea peste puCin timp un an Ai <nc= nu
articulase nici un cuvBnt7 4ro"lema nu era totuAi prea grav=, deoarece se mai <ntBlniser=
astfel de cazuri, dar p=rinCii se gBndeau de!a s=$1 duc= pe copil la consultaCie, la un
medic logoped7
+5act <n luna <n care 1ezar <mplinea un an, la uAa casei au sunat doi indivizi spilcuiCi,
<nalCi, cu ochi de culoare gri, reci ca oCelul, <n spatele manierelor elegante Ai a tonului voit
ama"il pe care 1$au a"ordat <n discuCia cu p=rinCii lui 1ezar se putea surprinde totuAi cu
uAurinC= intoleranCa faC= de orice posi"il= <mpotrivire, du"lat= de o surd= dar evident=
ameninCare cu represalii, <n cazul <n care Rordinele de sus> nu ar fi fost ascultate7 .$au
prezentat ca fiind mem"rii unui (epartament .pecial al .ecurit=Cii .tatuluiD aparent,
gesturile lor erau nonAalante dar totuAi ele impuneau <n mod straniu un gen de team=
<n cei care <i ascultau, <n acele timpuri, .ecuritatea comunist= avea de!a un trist renume
<n ceea ce privea moda$ lit=Cile de acCiune Ai intimidare, dar <n cazul familiei -rad metoda
aplicat= a <m"r=cat o hain= oarecum mai uman=7
Mntrevederea a fost scurt= Ai a constat, practic, dintr$un monolog susCinut de cei doi
indivizi, <n timp ce p=rinCii lui 1ezar r=m=seser= stBn!eniCi <n picioare7 'deea principal= era
aceea c= ei tre"uiau s= urmeze fr greeal indicaiile care le erau date7 .=rmanii
oameni au fost <nAtiinCaCi c= fiul lor se afla <n atenCia anumitor factori de resort, care
priveau mari interese de stat, pe care ei nu tre"uiau s= le cunoasc=7 0isiunea lor era
aceea de a informa imediat, direct i fr nici un alt intermediar ?cei doi au insistat
mult asupra acestei condiCii@ orice aspect neo"iAnuit, straniu sau ieAit din comun, care
putea s= apar= sau s= se dezvolte <n comportamentul copilului7 /i s$a dat un formular s=$
1 completeze, apoi au scris fiecare cBte o declaraCie de acord cu cele solicitate, <n
aceeaAi declaraCie se cerea o"ligativitatea unui raport pe care tre"uiau s=$1 prezinte lunar
colonelului (atcu7 )u li s$a dat voie s= pun= vreo <ntre"are Ai nici nu li s$a permis
s= cunoasc= motivele acelor cereri7 otuAi, la sfBrAit, ca un fel de RcompensaCie> pentru
situaCia ciudat= care, practic, le$a fost impus= cu forCa, li s$a oferit o RindemnizaCie spe$
cial=> <n "ani, destul de consistent= pentru acele timpuri, care urma s= fie primit= regulat,
<n fiecare lun=7 'mediat dup= aceea cei doi indivizi au plecat7
%ici tre"uie s= menCionez unele aspecte care vor putea arunca o anumit= lumin= asupra
comportamentului p=rinCilor lui 1ezar7 )icolae -rad avea peste K0 de ani, fiind cunoscut
mai ales ca un om liniAtit, relativ retras Ai conAtiincios la locul de munc= ?era funcCionar la
prim=ria oraAului@7 3"edient <n cele mai multe dintre cazuri, era totuAi capa"il s= fac= Ai
anumite compromisuri, care v=deau unele ascunziAuri Ai reful=ri ale psihicului
s=u7 4ro"a"il c= .erviciul .ecret de 'nformaCii avea de!a o fiA= psihologic= a sa Ai <i
evaluase corect tendinCele l=untrice, deoarece ulterior s$a dovedit ctt oferirea
indemnizaCiei <n "ani a avut ca scop principal liniAtirea unor eventuale nemulCumiri Ai
asigurarea unei cola"or=ri sincere din partea domnului -rad7 <ntr$adev=r, psihologii i$au
evaluat corect profilul emoCional, deoarece el s$a dovedit a fi sensi"il la tipul de siguranC=
material=, chiar <n favoarea unor aspecte de natur= moral=7 %cesta a fost Rcompromisul>
lui )icolae -rad, Rcucerirea> lui pentru cauza .ecurit=Cii fiind relativ uAoar=7
/a polul opus se afla .maranda, tBn=ra mam= a lui 1ezar, a c=rei fire romantic= Ai
temperamental= nu punea prea mare preC pe aspectele vieCii materiale, <nc= din copil=rie,
pasiunea ei fusese desenul astfel <ncBt <Ai petrecea multe ore schiCBnd amuzat= sau,
dimpotriv=, profund transpus=, o gam= larg= de su"iecte care o inspirau <n mod spontan,
pornind de la peisa!e Ai pBn= la !ocurile ne<nCelese ale copilului ei7 (in nefericire, nu avea
energia necesar= pentru a face faC= situaCiilor contradictorii din viaC=, care <i provocau
suferinC=7 3ri, situaCia din familia ei devenise relativ tensionat= deoarece ea era o"ligat=,
<ntr$un anume fel, s=$Ai Rspioneze> propriul copil7 %r fi dorit, <n refuzul ei mut dar
neputincios, s=$1 simt= atunci al=turi Ai pe soCul ei, <ns= acesta optase repede pentru
varianta practic= a pro"lemei, care era lipsit= de complicaCii7
Y Mn fond, nu ni se cere s= facem nimic r=u, <i repeta )icolae, pentru a o liniAti7 )ici
m=car nu Atim la ce s= ne aAtept=m7 impul le va rezolva pe toate, <ncheia el de o"icei
<ntr$un stil filosofic7
.ufleteAte vor"ind, acela a constituit de fapt momentul <nceputului unei rupturi <ntre cei
doi soCi, nu neap=rat lumeasc=, ci mai mult avBnd implicaCii de ordin afectiv7
1ezar -rad nu a rostit nici m=car un singur cuvBnt pBn= ia vBrsta de trei ani Ai dou= luni7
3 anumit= perioad= de timp p=rinCii 1$au crezut mut, dar au realizat repede c= nu aceasta
era cauza, deoarece copilul rBdea, uneori Cipa Ai chiar gBngurea, e drept, destul de rar,
<ns= era o dovad= cert= c= afecCiunea P dac= <ntr$adev=r e5ista vreuna P nu era
patologic=7
4e colonelul (atcu 1$au cunoscut <n prima lun= dup= <ntBlnirea cu cei doi securiAti, cBnd
P conform anga!amentului semnat P tre"uiau s=$1 viziteze Ai s=$i prezinte un raport7 /i s$a
p=rut un "=r"at ama"il, serios, chiar <nCeleg=tor, dBnd impresia c= face ceea ce face doar
pentru a respecta o o"ligaCie7 0isiunea Ai$o <ndeplinea <ns= <n mod conAtiincios,
discutBnd am=nunCit cu p=rinCii despre comportamentul copilului Ai notBnd cu atenCie tot
ceea ce i se spunea <n leg=tur= cu aceasta7 -anii pentru indemnizaCia special= <i <nmBna
el personal lui )icolae -rad, <n fiecare lun=7 /a sfBrAitul fiec=rei <ntrevederi nu uita nicio$
dat= s= adauge6
Y )u vor"iCi cu nimeni despre aceste lucruri, dar mai ales nu frecventaCi nici un medic
pentru consultul copilului7 (ac= apar pro"leme, pe mine m= sunaCi primul, iar eu voi lua
m=surile necesare7
4Bn= la vBrsta de trei ani, copilul nu a avut nici o "oal=, caz rarisim, dar aceasta uAura
oarecum sarcina care era impus= p=rinCilor lui de a nu merge la spital, ci de a anunCa mai
<ntBi organele de .ecuritate7 1am la acea vBrst= a intervenit prima modificare ma!or= <n
raporturile dintre p=rinCii lui 1ezar7 %cesta mi$a povestit c= mama lui avea o mare pasiune
pentru desen, talentul ei fiind evident <n acest sens7 <n adBncul sufletului, ea ar fi dorit
chiar s= picteze, <ns=Zaceasta ar fi <nsemnat complicaCii financiare, o camer= de lucru
special=, timp Ai <nc= multe altele7 .e limitase, aAadar, la simple crochiuri, schiCe,
amuzamente care <i mai <nveseleau clipele de singur=tate7 Foile cu desene le p=stra prin
cas= sau, uneori, pe cele mai reuAite le prindea pe perete, pBn= cBnd acestea c=deau
singure sau le <nlocuia chiar ea7 .maranda avea <ns= o predilecCie pentru desenul
a"stract, desenBnd com"inaCii de linii, cercuri sau cur"e <ntr$o succesiune care aparent
nu avea o idee precis=7 +a <i spunea soCului c= <n felul acesta se simCea foarte spontan=
Ai li"er=, ceea ce o reconforta mult7
Mn una din zile, .maranda -rad a desenat o serie de cercuri simple, concentrice, <n
mi!locul unei foi al"e de caiet de desen7 .e amuza, comparBndu$Ai creaCia cu aspectul
unei Cinte7 (eoarece cercurile <i reuAiser= aproape perfect, ea a lipit foaia pe perete, <ntr$o
camer=7 otul a <nceput cBteva ore mai tBrziu, cBnd 1$a g=sit pe 1ezar aAezat <n faCa
acelui desen, privindu$1 fi5, f=r= s= se miAte deloc Ai f=r= s= clipeasc=7 (eAi nu era ceva
firesc, totuAi mama lui nu a dat o importanC= prea mare evenimentului, continuBnd s=$Ai
vad= de tre"uri prin cas=7 (ar atunci cBnd )icolae -rad a sosit de la serviciu, copilul se
afla tot <n faCa desenului, perfect t=cut Ai nemiAcat7 Faptul era destul de straniu6 un copilaA
de trei ani, aAezat pe pat Ai privind fi5, ore <n Air, un desen enervant prin simplitatea lui, <n
timp ce mama <Ai frBngea mBinile al=turi de el, plBngBnd <ncet Ai neAtiind ce s= fac=7 +a
<ncercase s=$1 ia cu forCa din faCa desenului, chiar dezlipise desenul de pe perete, <ns= <n
zadarD cum era deran!at, copilul <ncepea s= Cipe foarte tare7
1ei doi p=rinCi s$au privit <ndelung, cuvintele fiind de prisos, <ntr$un tBrziu, tat=l a spus6
Y + timpul s=$i anunC=m7 1ine Atie ce va mai urma?!
Y .tai, aAteapt=! se agit= .maranda7 .= mai l=s=m timpul s= treac=7 4oate nu este decBt
o toan= de copil7
1u greu 1$a convins s= nu dezv=luie <nc= nimic7 4reocupaCi, Ai$au petrecut restul zilei
<ncercBnd diferite metode pentru a$i a"ate atenCia lui 1ezar de la acel desen7 .perau c=
<n acest fel "=iatul avea s= revin= la normal, <ns= totul a fost <n zadar, <ndat= ce era
deran!at, 1ezar <ncepea s= Cipe, s= plBng= Ai nu se mai puteau <nCelege cu el <n nici un
fel7 %u renunCat Ai 1$au urm=rit apoi <ndelung, aproape nevenindu$le s= cread= c= aAa
ceva era posi"il6 copilul lor privea fi5 desenul, f=r= o vor"=, f=r= nici o miAcare, fr s
clipeasc.)u mBncase nimic Ai nu d=dea semne c= ar vrea s= o fac=D tot ceea ce se
petrecea <n !urul lui nu reuAea s=$1 distrag= de la efortul concentrat <n care era implicat7
4e la orele zece seara, )icolae -rad 1$a sunat pe colonelul (atcu Ai i$a povestit situaCia7
%cesta le$a transmis s= nu intre <n panic= Ai s= nu acCioneze <n vreun fel pBn= cBnd nu va
sosi el <nsuAi acolo, <mpreun= cu niAte persoane autorizate, <ntr$adev=r, <n !urul lui
Aase dimineaCa au sosit trei indivizi, care erau <nsoCiCi de colonel7 (oi dintre aceAtia erau
securiAti, purtBnd aceeaAi marc= inconfunda"il=6 feCe rigide, costum <ngri!it,
privire glacial=7 % treia persoan= i$a uimit pe p=rinCi, deoarece era un om <n vBrst=, cu
tr=s=turi asiatice, care avea o "ar"= scurt=, al"= Ai mersul oarecum aplecat7 &or"ea <n
lim"a englez= cu unul dintre securiAti7 1olonelul (atcu 1$a prezentat ca fiind un om de
AtiinC= din 1hina> e5pert <n astfel de cazuri, sf=tuindu$i pe cei doi p=rinCi s= nu
se <ngri!oreze7
(octorul chinez 1$a urm=rit cu atenCie pe Cezar, i$a luat pulsul, i$a pip=it <ntr$un mod
aparte palma, i$a pus o mBn= pe creAtet Ai dou= degete <n mi!locul frunCii, avBnd <ns= gri!=
s= nu intre <n raza vizual= a copilului7 /a toate acestea, 1ezar a r=mas complet nemiAcat
Ai profund a"sor"it de desenul din faCa lui7 (octorul a spus ceva <n lim"a englez= Ai apoi a
ieAit cu paAi mici Ai repezi din cas=7
Y otul este foarte "ine, dar nu tre"uie s=$1 deran!aCi, a tradus unul dintre cei doi
securiAti7 Oinem leg=tura prin colonelul (atcu7 'mediat dup= aceea au plecat cu toCii7 1ei
doi p=rinCi se simCeau simple marionete <ntr$un !oc ne<nCeles, dar [con!uncturile nu le
ofereau deocamdat= o alt= variant=, <ngri!oraCi Ai evident marcaCi de comportamentul
straniu al propriului lor copil, ei au r=mas lBng=acesta, picotind de o"oseal=7 %"ia a doua
zi la prBnz, dup= aproape 2S de ore, 1ezar a dat primele semne c= ar vrea s= se ridice7
1opilul continua s= r=mBn= a"sor"it <n el <nsuAi, dar cel puCin a mBncat cu poft=7 4=rinCii
au r=suflat uAuraCi Ai 1$au <nAtiinCat pe colonel7
%cesta avea s= fie <nceputul unui Air de evenimente deose"ite, care au marcat pentru
totdeauna viaCa lui 1ezar7 )icolae Ai .maranda -rad au trecut <ntr$un plan secundar al
interesului s=u, deoarece viaCa l=untric= Ai e5perienCele e5traordinare pe care 1ezar le$a
tr=it P unele dintre ele mi le$a relatat personal, pentru a le menCiona aici P aveau s=
marcheze <ntr$un mod profund destinul lui viitor7
(up= acel eveniment neo"iAnuit7 1ezar r=mBnea adeseori interiorizat Ai nemiAcat minute
<n Air, cu ochii <nchiAi7 %ceasta se petrecea <n cele mai neaAteptate momente ale zilei,
chiar Ai atunci cBnd se !uca7 3dat=, cBnd mama lui <l hr=nea, "rusc el a <nchis ochii Ai a
r=mas astfel mai "ine de 10 minute, dup= care a continuat s= m=nBnce ca Ai cBnd nimic
nu s$ar fi <ntBmplat7
%ceste aspecte se integraser= de!a <n firescul cotidian iar p=rinCii copilului se o"iAnuiser=
cu ele, f=r= s= <nCeleag= <ns= cauzele lor Ai f=r= s= primeasc= e5plicaCii sau l=muriri <n
aceast= direcCie, pentru c= 1ezar nu rostise pBn= atunci nici un cuvBnt7 +venimentul s$a
produs <ns= la dou= luni dup= <ntBmplarea cu desenul, cBnd 1ezar a rostit primele
cuvinte din viaCa lui7 +l i$a l=sat perplecAi pe toCi cei care se aflau atunci <n cas=, atBt prin
uAurinCa Ai claritatea cu care a vor"it, cBt Ai prin maturitatea ideilor sale7
Mn acea zi, la familia -rad veniser= <n vizit= niAte rude, care <l iu"eau mult pe copil7
%cesta, fiind mai retras, c=uta un loc unde s= r=mBn= singur cBtva timp7 <nchise ochii, dar
<n !urul lui erau prea multe vor"e, prea mult zgomot, prea multe <ntre"=ri7 oCi se agitau Ai,
deAi nu el era <n centrul atenCiei, preg=tirea mesei implica mult= miAcare, discuCii, rBsete,
g=l=gie7 1Bnd au venit s=$1 ia <n camera <n care era pus= masa, alintBndu$1 <n tot
felul, 1ezar a rostit foarte limpede6
Y &reau s= m= gBndesc!
&oi trece repede peste surpriza de proporCii, dar Ai peste "ucuria celor din cas=, pentru a
spune c= din acel moment 1ezar a <nceput s= vor"easc= fluent si f=r= nici odificultate,
dBnd dovad= de mult= maturitate <n tot ceea ce spunea7 /a vBrsta de patru ani el discuta
despre su"iecte care <i puneau <n <ncurc=tur= Ai pe cei maturi7 *na dintrepro"lemele
asupra c=reia <i pl=cea s= insiste era cea a minii. R(e unde vin gBndurile?>, R*nde se duc
ele?>, R(in ce sunt f=cute gBndurile?>, R(e ce nu toCi oamenii gBndesc la fel?>, erau doar
unele dintre <ntre"=rile cele mai frecvente cu care 1ezar reuAea s=$i pun= <n <ncurc=tur=
pe cei!lin !urul lui7 -ieCii p=rinCi nu mai Atiau ce s=$i r=spund=, <l trimiteau la !oac=,
schim"au vor"a, dar de cele mai multe ori 1ezar era fermD <n locul activit=Cilor o"iAnuite
ale unui copil de vBrsta lui, el prefera s= se adBnceasc= <n gBnduri7 Fapt straniu, deAi era
adeseori rugat s= povesteasc= ce simte Ai ce gBndeAte <n acele momente, el refuza cu
<nc=p=CBnare s= e5plice sau chiar s= r=spund= ceva7 otuAi, foarte rar, spunea c= dup=
ce <nchidea ochii simCea cum p=r=sea "rusc camera, dar despre locul unde a!ungea nu
Atia cum s= vor"easc= Ai nu putea s=$1 descrie prin cuvinte7
4Bn= la Aase ani, 1ezar a fost vizitat o dat= pe an de doi securiAti care erau <nsoCiCi de
misteriosul doctor chinez7 %cesta <l e5amina sumar, dBnd mereu din cap cu un aer
mulCumit Ai uneori <Ai aCintea privirea ca de foc <n ochii "=iatului7 1ezar mi$a povestit c=
Cinea minte foarte "ine privirea aceea aproape impersonal=, dur= Ai profund enigmatic= a
omuleCului din faCa lui, care avea atunci un zBm"et a"ia schiCat7 *rma s=$1 <ntBlneasc=
mai tBrziu, peste cBCiva ani, Ai s= <nveCe de la el ne"=nuit de multe taine ale vieCii, pentru
c= destinul le <m"inase vieCile <ntr$un mod foarte comple57 )u vom Ati pro"a"il niciodat=
ce gBndea doctorul Gien atunci cBnd <l privea pe 1ezar sau cum interpreta el capacit=Cile
neo"iAnuite ale acestuia7 (ar Atim cu siguranC= c= el a !ucat ulterior un rol e5trem de
important <n e5istenCa "=iatului Ai c= a intuit corect forCele Ai dot=rile e5cepCionale ale
acestuia7 +ste de altfel foarte posi"il ca el <nsuAi s= fi avut capacit=Ci Ai
puteri supranormale, deoarece rezultatele o"Cinute de 1ezar, ca elev al lui, sunt de natur=
s= confirme aproape f=r= du"iu acest lucru7
(octorul Gien avea s= intervin= decisiv, cBCiva ani mai tBrziu, <n preg=tirea special= a
"=iatului7 )u deCin informaCii suplimentare <n leg=tur= cu acest persona! enigmatic, dar din
puCinele date care mi$au fost furnizate de 1ezar am <nCeles c=, <n acea perioad=,
1eauAescu era foarte interesat de un anumit program de preg=tire parapsihologic= Ai de
utilizarea su"iecCilor respectivi <n cazurile foarte secrete de interes naCional7 .e pare c= el
a fost influenCat de anumite informaCii din domeniul spiona!ului, care <i atr=geau atenCia
asupra cercet=rilor intensive Ai a e5perimentelor parapsihologice efectuate de .*%
Ai *R.. <n acea perioad=, <n calitatea sa de Nef .uprem al .tatului, 1eauAescu a dat
ordin ca <n cadrul .erviciului de .ecuritate s= se <nfiinCeze un departament special
pentru descoperirea, educarea Ai dezvoltarea unor su"iecCi umani care prezentau
capacit=Ci neo"iAnuite7 %cest ordin implica de asemenea un secret la vBrf, care dep=Aea
cu mult pe scar= ierarhic= secretul simplu de serviciu7 (ac= <n privinCa menCinerii secrete
a departamentului nu au fost<ntBmpinate greut=Ci deose"ite, datorit= utiliz=rii
metodei "loca!ului ierarhic de informaCie, <n ceea ce privea personalul Ai dotarea tehnic=
r=mBneau <nc= multe lucruri de f=cut7 1a aproape orice iniCiativ= comunist=, cBnd era
vor"a de investiCii P mai ales <ntr$un domeniu <n care nimeni nu Atia Ai nu putea prea
muue P lucrurile avansau cu greutate7 )u se Atie clar <n ce scop dorea 1eauAescu
s= foloseasc= noua direcCie de acCiune parapsihologic=, dar putem "=nui c= el viza <n
mare parte procedurile de manipulare psihic= a maselor populare Ai de influenCare a lor
mai ales <n scopul menCinerii puterii dictatoriale, iar <ntr$o mai mic= m=sur= pentru
capacitatea de ap=rare naCional= sau pentru rezolvarea diferitelor conflictee5terne7
1eauAescu a dispus <nfiinCarea acelui departament <n anul 1;98, la puCin timp dup=
venirea lui la putere, dorind astfel s= e5ploateze la ma5im popularitatea sa <n 3ccident,
care <n acea perioad= <nregistra o cot= de apreciere <n ascensiune7 .uccesul lui
diplomatic, de mare anvergur=, a ap=rut ca urmare a dou= aspecte principale6 ostilitatea
aproape f=CiA= <n ceea ce privea cola"orarea cu 0oscova Ai refuzul acCiunii armate <n
cele"ra Rprim=var= de la 4raga>, din 1;987
(ispoziCia lui 1eauAescu de <nfiinCare a departamentului special de studii Ai e5perimente
pe su"iecCi cu dot=ri e5cepCionale prezenta <ns=, <n acei ani, unele aspecte curioase Ai
chiar contradictorii, ceea ce ne poate duce la concluzia c= el <nsuAi mai mult cocheta cu
ideea respectiv=, c= aceasta mustea promiC=tor undeva <n mintea sa, dar c= nu se afla
neap=rat pe lista lui de priorit=Ci7 otuAi, ca orice personalitate viclean= Ai cu <nclinaCii
paranoice, 1eauAescu dorea cu orice preC s= se <ncon!oare de cBt mai multe certitudini Ai
modalit=Ci care s=$i asigure o hegemonie de necontestat, lipsit= de pro"leme7 (esigur,
nu avea cum s= dezvolte <n aceeaAi m=sur= toate ideile pe care le avea dar de o"icei
revenea mai tBrziu asupra fiec=reia dintre ele, f=cBnd ca mugurele a"ia ivit cu mult timp
<n urm= s= <nfloreasc= ulterior plin de energie7
%stfel, <n 1;98, .ecuritatea RomBn= s$a confruntat cu un ordin ultrasecret, care nu
respecta o"iAnuitele canoane de emitereD el era datat <n 28 august, cu semn=tura perso$
nal= a lui 1eauAescu Ai P fapt e5trem de rar P cu o adnotare proprie a acestuia7 (ecretul
impunea <nfiinCarea unui departament special, numit (epartamentul 2ero, independent de
activitatea celorlalte departamente Ai (irecCii din .ecuritatea de atunci, cu informare
direct= doar la Neful .ecurit=Cii Ai la 4reAedintele C=rii ?aceast= precizare constituia chiar
nota scris= de 1eauAescu, ceea ce atr=gea atenCia atBt asupra secretului foarte <nalt al
ordinului, cBt Ai asupra modalit=Cilor <n care el tre"uia respectat@, <ns= <n afar= de o foarte
scurt= gril= de personal Ai de minime indicaCii cu privire la direcCiile principale de acCiune P
care implicau, la <nceput, metodele de descoperire Ai o"servare a viitorilor su"iecCi P ,
decretul nu oferea alte informaCii7 (e aceea, el a pus <n mare <ncurc=tur= conducerea
de atunci a .ecurit=Cii .tatului, deoarece pe de o parte se referea la un domeniu de
acCiune relativ nou Ai nee5perimentat, iar pe de alt= parte nu putea s= se <ncadraze <n sis$
temul de finanCare o"iAnuit=, deoarece se solicita secretul a"solut7
Mn acea perioad= de <nceput a (epartamentului 2ero, lui 1eauAescu i s$a cerut acordul
pentru cola"orarea cu un alt stat, care avea o anumit= tradiCie <n domeniu6 1hina7RelaCiile
diplomatice erau relativ "une Ai <n 1;V2 autorit=Cile celor dou= C=ri au convenit la un
Rschim"> oarecum straniu6 doctorul Gien avea s= conduc= Ai s= ordoneze din punct de
vedere tehnic structura (epartamentului din RomBnia pe o perioad= de 1E ani, pe cBnd
1eauAescu se o"liga s= suporte "ursele de Acolarizare a 100 de studenCi chinezi <n
RomBnia, pe aceeaAi perioad= de timp7 1hina se oferea, de asemenea, s= pun= la
dispoziCia lucr=torilor din (epartamentul 2ero ?cunoscut su" prescurtarea (2@ unele dintre
rezultatelee5perienCelor sale <n domeniul parapsihologic, precum Ai alte modalit=Ci utile de
desf=Aurare a activit=Cii7 %stfel au fost puse "azele uneia dintre cele mai secrete Ai
teri"ile acCiuni umane <n RomBnia6 metoda parapsihologic=7
1ezar -rad a fost unul dintre primii su"iecCi remarcaCi, care au fost luaCi <n evidenCa (27
otuAi, nici chiar doctorul Gien sau cei cu funcCii de r=spundere <n cadruldepartamentului,
care primeau rapoartele scrise de la p=rinCii s=i, nu cunoAteau detaliile sau e5perienCele
su"tile ale copilului, adic= cele care aveau un caracter l=untric, despre care 1ezar nu
vor"ea cu nimeni7 .istemul adoptat de echipa de acCiune a (2 implica mai <ntBi o
perioad= de Rtatonare> Ai Cinere su" o"servaCie a su"iectului Ai numai dup= ce acesta
f=cea <ntr$adev=r dovada unor capacit=Ci psihice de e5cepCie, el era integrat <n structura
departamentului7
*neori, aceast= Rtatonare> Ai verificare putea s= dureze ani <n Air, aAa cum a fost cazul lui
1ezar, alteori <ns= su"iectul era integrat imediat dup= ce se verificau informaCiile primite7
1ezar <Ai formase un cBmp propriu de e5perimentare mental=, <n care <i pl=cea s= se
cufunde tot mai adBnc Ai din care revenea <m"og=Cit cu senzaCii Ai percepCii e5traordinare7
)u era o lume a lui proprie, pentru c= atunci s$ar putea crede c= 1ezar c=uta un anumit
refugiu, datorit= unor ipotetice dificult=Ci de adaptare psihic= sau chiar a unui anumit gen
de alienare mental=7 %dev=rul, <ns=, era altul7 .implul fapt c= noi nu putem <nCelege ceea
ce ne dep=AeAte cu mult capacit=Cile noastre actuale nu <nseamn= c= acel lucru, fiinC=,
comportament sau e5perienC= constituie un aspect negativ Ai condamna"il sau c=, mai
grav, el nu e5ist=7 1azul lui 1ezar -rad era straniu Ai cel puCin la acea vreme el era puCin
<nCeles Ai acceptat chiar de c=tre cei din structura (27 .ituaCia se <ncadra, totuAi, <n
tiparul solicitat pentru racolarea su"iecCilor care s= fac= parte din (epartamentul 2ero7
re"uie s= m=rturisesc faptul c= nici eu <nsumi nu cunosc decBt unele dintre acele
uluitoare realiz=ri Ai e5perienCe pe care le$a avut 1ezar <n anii fragezi ai copil=riei sale7 <n
general vor"ind, m= consider un om st=pBn pe sine, pe cunoAtinCele Ai emoCiile lui, dar
cele relatate de 1ezar <ntreceau cu mult posi"ilit=Cile mele de imaginaCie7 (esigur, atunci
cBnd ascultam relat=rile sale nu aveam <n faCa ochilor un om dezechili"rat psihic, nici un
creator de literatur= .F Ai nici o persoan= paranoic=7 4entru cei care cunosc anumite
aspecte ezoterice Ai iniCiatice, care mai ocup= <nc= unele funcCii$cheie <n aparatul de stat
sau care deCin puterea de a avea acces la unele informaCii Ai arhive strict secrete, pro"a"il
nu ar fi prea greu s= identifice rapid elementele principale ale relat=rilor din aceast= carte7
(ar pentru ceilalCi, adic= pentru cei mai mulCi oameni care sunt practic lipsiCi de informaCia
corect= Ai care sunt supuAi aproape mereu unui adev=rat "om"ardament de date Ai
relat=ri contradictorii, este relativ dificil s= mai ai"= o opinie personal= coerent= Ai de "un
simC7
4rin puterea funcCiei de consilier guvernamental pe care o deCineam <n urm= cu cBCiva ani,
am f=cut unele cercet=ri discrete Ai m$am convins, "azat fiind Ai pe propriile mele
o"servaCii Ai intuiCii, c= 1ezar -rad era un persona! de e5cepCie7 0odestia cu care mi$a
relatat principalele e5perienCe Ai activit=Ci ale sale, precum Ai unele mici Rincidente>
edificatoare cu care m$am confruntat eu <nsumi <n prezenCa lui, m$au convins treptat de o
realitate care nu putea fi negat=, aceea c= e5ist= unele fiinCe umane care dep=Aesc cu
mult standardele noastre conceptuale, mentale, precum Ai pe cele de eficienC= <n acCiune7
4rin puterile Ai capacit=Cile lor superioare, aceAti oameni au forCa, dac= doresc aceasta,
de a transforma chiar destinul altor persoane7
*na dintre dovezile de necontestat asupra capacit=Cilor sale le$am avut chiar de la prima
<ntBlnire pe care el a solicitat$o <n urm= cu cBCiva ani7 <ntBlnirea a fost rezultatul unor
comple5e aran!amente <ntre anumite persoane de <ncredere, dar scopul ei principal
constituia <nc=, la acea vreme, un mister pentru mine7 +u auzisem vag
despre e5istenCa (epartamentului 2ero <n cadrul .erviciului RomBn de 'nformaCii
?.R'@ actual, dar nu cunoAteam alte aspecte suplimentare7 &enisem la punctul de <ntBlnire
direct de la serviciu, cu maAina instituCiei7 %far= era noapte Ai ploua cu g=leata, astfel c=
am r=mas <n=untru, discutBnd rela5at cu Aoferul7 (up= cBteva minute, uAa maAinii s$a
deschis "rusc Ai 1ezar s$a aAezat dezinvolt lBng= mine, pe "ancheta din spate, <ncepBnd
s= discute ama"il cu miilt calm Ai a"ordBnd direct motivul <ntBlnirii7 %m fost repede atras
de su"iectul discuCiei, astfel <ncBt a"ia dup= cBteva minute am realizat faptul c= Aoferul
pornise de!a maAina, conducBnd t=cut spre o Cint= necunoscut=, f=r= ca eu sau 1ezar s=$
i fi cerut aceasta7 (up= ce am a!uns <n faCa hotelului .ofitel, unde 1ezar avea o camer=,
mi$am e5primat nedumerirea <n leg=tur= cu acCiunea Aoferului, c=ruia nu i se spusese
nimic, <n timp ce ne <ndreptam spre camera sa, 1ezar mi$a e5plicat c=, <n unele cazuri, a
vor"i se dovedeAte inutil Ai funcCia mental=, atunci cBnd este "ine controlat= Ai purificat=
de pertur"aCiile e5terioare, poate acCiona cu aceeaAi eficienC= ca Ai cuvintele rostite prin
viu grai7 1u alte cuvinte, el <mi spunea atunci despre principiile telepatiei7 'niCial am crezut
c= glumeAte, dar imediat dup= aceea mi$a e5plicat modul <n care a procedat6 <n chiar
momentul <n care m= saluta Ai se aAeza lBng= mine <n maAin=, el a transmis mental
Aoferului, foarte precis, destinaCia c=l=toriei precum Ai comanda pornirii7 Noferul, convins
c= auzise replica ver"al=, se conformase <ntocmai7
Y 1Bnd antrenamentul <n aceast= direcCie este intensiv Ai perseverent, transmiterea
telepatic= a gBndurilor nu mai devine o pro"lem=, <mi spuse 1ezar zBm"ind uAor7
(up= ce am a!uns <n camera lui, a desenat pe o hBrtie urm=toarea schem=, dBndu$mi
simultan e5plicaCiile necesare6
Y .= presupunem c= un om, %, se afl= <ntr$o comunitate de alCi oameni7 ,Bndurile sale,
care nu sunt puternice, amestecBndu$se cu gBndurile celorlalCi, formeaz= un fel de
RceaC=> mental=, pentru c= acele gBnduri sunt de o"icei sla"e, nu au nimic precis Ai "ine
definitD sunt doar frBnturi de idei superficiale, care nu sunt aprofundate7 4utem spune c=
atunci fiecare dintre indivizi tr=ieAte relativ izolat, <ntr$o lume mental= care <i este proprie,
dar care totuAi este influenCat= <ntr$un grad mai mare sau mai mic $ <n funcCie de
receptivitatea pe care o manifest= persoana respectiv= P de gBndurile celor din !ur7
CCEAOA$ MENTA/N
1el mai adesea ei percep aceste influenCe e5terioare <n mod inconAtient, ca pe niAte
schim"=ri de dispoziCie psihic= sau de stare l=untric=7 (e aceea am folosit termenul de
RceaC=> mental=, pentru c= la acest nivel oamenii nu se Rv=d> unii pe alCii, <ntocmai ca o
cora"ie plutind pe o mare ceCoas=, f=r= s= ai"= nici un punct de reper7
1ezar a t=cut un timp, desenBnd <nc= o schem=7
R1eaCa> mental=
Y (ac= <ns= un om va emite un gBnd foarte concentrat, acesta va fi <ntocmai precum un
fascicul de lumin= concentrat=, ca un Rlaser>, mi$a e5plicat el mai apoi7 <n plus, dac= acel
om <Ai direcCioneaz= fasciculul mental foarte precis c=tre un alt individ, -, atunci acesta <l
va percepe Ai <l va Rvedea> mental ca o lumin= puternic= prin RceaCa> <ncon!ur=toare, ca
raza luminoas= a unui far pe C=rm, ca o lumin= puternic= ce ghideaz= vapoarele spre mal7
%Aadar, procesul e simplu, dar necesit= un antrenament asiduu7
Al8i i!dii#i

F0CA/I)AREA MENTA/N
Y (ar ce ai vrut s= spui prin Rpurificare> mental=? $1$am <ntre"at eu cu o inocenC=
!ustificat=, deoarece e5plicaCiile pe care mi le oferea erau atu/ici cu totul inedite pentru
mine7
Y 1eea ce noi numim mental sau minte este <n realitate un angrena! foarte comple5 Ai
su"til, care comport= multe diviziuni sau funcCii Ai este totodat= structurat pe diferite
frecvenCe energetice de vi"raCie, <mi r=spunse 1ezar cu "un=voinC=7 *nii numesc aceste
"enzi de frecvenC= Rcapacit=Ci> sau Rputeri>7 (e aceea, nu toCi oamenii pot s= realizeze
aceleaAi lucruri, pentru c= nu toCi oamenii au aceleaAi Rputeri>7 (e pild=, % are
capacitatea s= se concentreze repede atunci cBnd <nvaC=, - <Ai st=pBneAte "ine emoCiile,
1 are o memorie mult mai "un= faC= de memoria celorlalCi, dar toate nu reprezint=
totuAi decBt infime posi"ilit=Ci din cele pe care le avem la dispoziCie7 1hiar Ai aAa, ele se
evidenCiaz= <n mediocritatea mental= <ncon!ur=toare, dar <nc= nu sunt cizelate Ai nici
educate <n mod corespunz=tor7 4rin anumite metode de antrenament, capacit=Cile
mentale ale omului pot fi dezvoltate foarte mult, ceea ce va face ca, ulterior, el
s= acCioneze cu o mare eficienC=7 %ceasta numesc eu Rpurificare>, <ntrucBt atunci
gBndirea, metaforic vor"ind, las= <n urm= un R"alast> nefolositor, care este reprezentat de
gBndurile secundare, adeseori viciate de intenCii rele, care fie nu au un conCinut real, fie
sunt sla"e Ai lipsite de forC=7 1el care reuAeAte s= RcureCe> astfel mintea, do"BndeAte o
forC= mental= e5traordinar=7 0intea lui poate s= p=trund= a$tunci cu uAurinC= prin RceaCa>
mental= a maselor de oameni, la fel cum o s=geat= str="ate fumul7 (oar de la acel nivel
<ncolo omul afl= Ai e5perimenteaz= <n acelaAi timp faptul c= mintea, ca form= energetic=
su"til=, are <ntBietate asupra materiei Ai, ca urmare, o supune Ai o controleaz=7 %Aa apar
puterile paranormale, <ns= ele implic= deopotriv= Ai un <nalt grad de trezire a conAtiinCei
individuale, pentru c= atunci responsa"ilitatea este foarte mare7 4uterile supranaturale pe
care le are un individ <l pot face pe acesta s= acCioneze <n mod egoist Ai orgolios, com$
plicBnd mult destinul s=u7 +ste ca atunci cBnd arunci cu o minge <n perete6 ea se <ntoarce
'a tine Ai te loveAte cu aceeaAi forC=7 re"uie s= acCionezi deci cu maturitate
Ai discern=mBnt <n folosul celor din !ur, Ai nu doar pentru tine <nsuCi7 (in nefericire, unii
oameni <Ai dezvolt= astfel de puteri pentru a slu!i anumite interese egoiste, individuale sau
de grup restrBns7 'n unele cazuri pro"lema este chiar mult mai grav=, deoarece se
urm=reAte influenCarea maselor de oameni <n scopul do"Bndirii puterii Ai controlului
a"solut asupra lor7 ocmai de aceea te$am chemat aiciD vreau s= dezv=lui aceste
adev=ruri Ai tu poCi s= a!uCi mult la cunoaAterea lor pu"lic=7
+ram cu totul uluit de ceea ce auzeam, <ntr$o perioad= de doar c<teva zeci de minute m=
confruntasem de!a cu idei Ai noCiuni despre care nici m=car nu <mi <nchipuiam c= e5ist=7 3
parte din mine se revolta, spunBndu$mi c=, f=r= <ndoial=, eram Cinta unor minciuni sau a
"=t=ii de !oc7 <ntregul scenariu mi se p=rea oarecum fantasmagoric6 prea repede, prea
mult, prea neaAteptat7 1u toate acestea, impulsul dominant era acela de a avea <ncredere
deplin= <n 1ezar -rad Ai chiar dorinCa de a cola"ora necondiCionat cu acesta7 .uspiciunile
mele, fireAti <ntr$o asemenea situaCie, nu reuAeau s= <nfrBng= intuiCia profund= c= ceea ce
f=ceam era "un Ai no"il7 3mul din faCa mea <mi inspira o tainic= <ncredere Ai
siguranC= interioar=, care elimina aproape orice tendinC= de divagaCie Ai revolt= a raCiunii
mele Rnormale>, deschizBndu$mi calea spre un teren misterios Ai totodat= fascinant
prinatracCia pe care o e5ercita asupra mea7
1ezar nu dorea s= piard= nici o clip= cu discuCii inutile sau introduceri comple5e Ai
<ndelungate7 +l <mi d=dea astfel impresia cert= a hot=rBrii de nestr=mutat <n ceea ce Ai$a
propus, mergBnd direct la Cint=, f=r= ocoliAuri, f=r= amBn=ri7 1u toate acestea, nu am
simCit nici m=car o clip= sentimentul unei o"ligaCii sau a presiunii pentru a accepta
propunerea lui7 %cesta a fost un factor decisiv pentru mine7 1ezar -rad avea, printre
altele, uimitoarea capacitate de a$Ci induce entuziasmul de"ordant <ntr$o anumit= direcCie,
de a$Ci capta f=r= efort atenCia Ai interesul, <ns= aceasta era o influenC= <n mod evident
spontan= Ai perfect natural= din partea lui, era chiar radiaCia lui su"til= care te cuprindea
<n mod foarte pl=cut7
.unt ner="d=tor s= <nf=CiAez cBt mai repede aspectele uluitoare care au urmat, dar totuAi
Rmisiunea> mea tre"uie s= se desf=Aoare gradat, deoarece altfel risc s= dau naAterela
anumite suspiciuni <n mintea cititorului, care s$ar confrunta atunci cu o <ncBlceal= de fapte
Ai relat=ri e5puse haotic Ai aparent f=r= leg=tur= <ntre ele7 &oi reveni, deci, la e5punerea
cronologic= a principalelor evenimente din viaCa lui 1ezar -rad, pentru ca cititorul s=
<nCeleag= cBt mai "ine felul <n care el a reuAit s= p=trund= dedesu"turile, scopurile Ai
modalit=Cile de acCiune ale anumitor persona!e Ai organizaCii oculte care acCioneaz= la
nivel mondial Ai care <ntr$un mod insidios Ai$au <ntins tentaculele Ai <n RomBnia7 %Aa dup=
cum se va vedea, <ns=, aceasta avea s= duc= la o spectaculoas= schim"are de situaCie al
c=rei protagonist principal a fost 1ezar7
(up= cum am mai spus, punctul culminant 1$a constituit uluitoarea descoperire din 0unCii
-ucegi, care <n prezent implic= mai multe state Ai regiuni ale glo"ului terestru, dar mai
ales puterea statal= Ai diplomaCia american=7 1unoAtinCele mele despre acest su"iect m=
determin= s= afirm c=, imediat dup= marea descoperire din munCi, <n 200K, relaCiile
diplomatice <ntre RomBnia Ai .tatele *nite ale %mericii au devenit foarte comple5e
iar echili"rul lor era destul de delicat7 .ituaCia se datora unor tensiuni cauzate de anumite
intenCii divergente care au rezultat dup= e5traordinara descoperire f=cut= <n munCi7 4rintre
altele, aceste intenCii vizau chiar condiCia actual= a omenirii, <ns= <n lunile care au urmat
dup= acel eveniment epocal, tensiunile au fost aplanate datorit= unui plan comun de
acCiune care a fost sta"ilit la cel mai <nalt nivel al diplomaCiei celor dou= state7 &oi
prezenta <ns= <n modam=nunCit aceste aspecte la timpul cuvenit7
(eocamdat= voi preciza c= <nCelegerea dintre RomBnia Ai .*% nu a convenit anumitor
factori politici din Cara noastr=, care au vederi mult mai progresiste, creBnd astfel noi
tensiuni Ai provocBnd chiar o schim"are de opinie pe eAichierul politic din RomBnia7
'nformaCiile de ultim= or= pe care le deCin, care mi$au parvenit chiar <nainte ca aceast=
carte s= intre la tipar, <mi confirm= o viitoare <ntrevedere cu 1ezar -rad ?la aproape un an
de la ultima <ntBlnire@ <n care voi afla alte aspecte fulminante Ai foarte secrete <n leg=tur=
cu Rmarea e5pediCie> pe care acesta, <mpreun= cu o echip= mi5t= romBno$american=, a
f=cut$o pornind de la realitatea descoperirii din 0unCii -ucegi7 (eAi cunosc de!a datele
principale ale acestei c=l=torii, prefer s= nu anticipez, ci s= prezint totul <ntr$un mod
coerent Ai <n detaliu, dup= ce voi intra <n posesia altor informaCiipreCioase7 1onsider acest
demers necesar mai ales pentru c= oamenii au dreptul s= Atie adev=rul istoric Ai, de
asemenea, s= cunoasc= cine Ai de ce a urm=rit s= manipuleze acest adev=r de$a lungul
timpului7 %cesta este firul c=l=uzitor al relat=rii din aceast= carte7 Fie c= el va avea
r=sunet <n conAtiinCa oamenilor, fie c=, dimpotriv=, va fi <ntBmpinat cu ironie Ai
ne<ncredere, eu <mi e5prim totuAi convingerea c= demersul pentru scrierea si
pu"licarea acestei c=rCi este unul profund "enefic Ai pozitiv, pentru c= cel puCin va naAte
anumite <ntre"=ri <n conAtiinCa oamenilor Ai va emula interesul spre dimensiunile oculte,
su"tile, ale cunoaAterii de sine7
/a vBrsta de Aapte ani 1ezar a fost dat la Acoal=, dar acolo el nu a e5celat la nici o
materie7 +ra un elev normal, cu o activitate Acolar= medie7 )imic nu l=sa s= se <nCeleag=
ceva despre preocup=rile Ai gBndurile sale, iar notele pe care le avea reflectau mai mult
ceea ce el auzea Ai <nCelegea <n clas=, deoarece acas= nu <nv=Ca aproape niciodat=7
otuAi, prin clasa a treia, p=rinCii lui au fost chemaCi la Acoal= de <nv=C=toare, care era
profund tul"urat= Ai nedumerit=7 +a dorea s= Atie dac= aceAtia au o"servat ceva
neo"iAnuit <n comportamentul "=iatului, <ns= atBt )icolae cBt Ai .maranda -rad au negat
cu hot=rBre, aAa cum li se ceruse de c=tre reprezentnCii .ecurit=Cii, <nv=C=toarea le$a
relatat atunci ceea ce se petrecuseD <ntrucBt tre"uia s= corecteze niAte lucr=ri scrise, ea le
d=duse elevilor s= <nveCe pe de rost o poezie de cBteva strofe, pe care <n preala"il o citise
cu voce tare <n faCa clasei7 /a scurt timp dup= aceea, <ns=, a avut surpriza s= constate c=
1ezar se uita a"sent pe fereastr=, <n timp ce toCi ceilalCi <nv=Cau poezia7 %tunci i$a atras
atenCia, dar dup= cBteva minute 1$a surprins <n aceeaAi atitudine7
Y 1ezar! Ridic=$te <n picioare! se r=sti ea la copil7 (e ce nu <nveCi poezia ca toCi ceilalCi?
-=iatul nu p=rea deloc intimidat de tonul ameninC=tor al <nv=C=toarei, r=mBnBnd calm Ai
st=pBn pe sine7
Y (ar eu o Atiu de!a, r=spunse el <ncet7
Y 1um adic= o Atii de!a? (e ce minCi?
Y )u mint7 %m auzit$o cBnd aCi citit$o dumneavoastr=7
'ndignat= de cura!ul copilului, dar Ai curioas= s= afle adev=rul, <nv=C=toarea <i ceru s=
recite pe de rost poezia <n faCa clasei7 1ezar spuse f=r= nici o greAeal= <ntreaga poezie7
Y %m crezut c= o <nv=Case <nainte, acas=7 (ar aceea era o lecCie nou= Ai <n plus, aAa
dup= cum AtiCi, el nu prea face e5ces de zel cu <nv=Catul, a e5plicat <n continuarefemeia,
surescitat=7 /$am pus mai apoi s= recite alte dou= poezii, la fel de lungi, care nu erau <n
manual Ai pe care eu i le citeam <nainte o singur dat; dup= ce m= asculta atent, le
recita apoi f=r= nici o greAeal= sau pauz=7 (e aceea v$am chemat s= discut=m, pentru c=
eu nu am mai v=zut aAa ceva7
1urBnd, <ns=, incidentul a fost uitat7 1ezar mi$a spus c= a <nCeles foarte repede utilitatea
faptului de a nu ieAi cu nimic din comun, atunci cBnd se afla printre ceilalCi oameni,
deoarece <n felul acesta evita tracas=rile, curiozi$ tatea sau chiar r=ut=Cile sau invidiile
care proveneau mai ales din partea colegilor s=i7
Y .imCeam, chiar la acea vBrst= fraged=, c= era foarte important s= nu atrag atenCia
asupra mea7 +rau alte lucruri, mult mai importante, care <mi solicitau din plin atenCia Ai
interesul atunci cBnd m= <ntorceam acas=, <n camera mea, <mi povestea el zBm"ind
enigmatic7
.e referea, "ine<nCeles, la misterioasele e5perienCe de natur= su"til= pe care le avea
atunci cBnd se cufunda <n el <nsuAi, profund a"stras de la influenCele mediului
e5terior74=rinCii renunCaser= demult s=$1 mai deran!eze cu diverse <ntre"=ri despre
atitudinea lui7 %ceasta li se p=rea chiar normal Ai se o"iAnuiser=, de asemenea, cu
rapoartele pe care le f=ceau lunar Ai cu vizitele inopinate ale celor de la .ecuritate7 4Bn=
s= <mplineasc= zece ani, cei din !ur au mai avut doar o singur= dat= ocazia s=$1
priveasc= pe 1ezar ca pe o fiinC= uman= Rstranie>, atunci cBnd el a avertizat$o <n mod
special pe m=tuAa lui, care venise <n vizit= la familia -rad7
1ezar nu Atia de sosirea m=tuAii, <ns= cBnd a intrat <n cas= Ai a v=zut$o, a r=mas pironit,
privind parc= prin trupul femeii care se afla <n faCa lui7 1u toCii au o"servat c= cevanu este
<n regul= Ai 1$au <ntre"at dac= s$a <ntBmplat ceva r=u sau dac= nu se simte "ine, <ns=
"=iatul nu a r=spuns nimic Ai a plecat <n camera sa7 %"ia spre sear=, tul"urat Ai neliniAtit,
el a <ntre"at$o pe m=tuAa lui cBnd se va <ntoarce acas=, <n -ucureAti7 %flBnd c= ea <Ai
cump=rase "ilet la tren pentru a doua zi, p=ru s= se mai liniAteasc=7 otuAi, el a rugat$o
s= nu c=l=toreasc= cu maAina, ceea ce nu a prea fost luat <n seam= de nimeni din cei
prezenCi7
+milia, m=tuAa lui 1ezar, urma s= plece a doua zi la -ucureAti <mpreun= cu fratele ei,
)icolae -rad, pentru rezolvarea unor pro"leme de ordin familial, <n mod parado5al, <ns=,
ei nu s$au trezit la timp a doua zi dimineaC=, deoarece soneria ceasului 7nu a funcCionat Ai
au pierdut trenul7 4rezenCa +miliei era <ns= imperios necesar= la -ucureAti <n acea
dimineaC=, astfel <ncBt ea a luat o maAin= de ocazie, ocupBnd ultimul loc r=mas li"er <n
aceasta7 at=l lui 1ezar s$a <ntors acas=, urmBnd s= soseasc= Ai el <n capital= cu
urm=torul tren7
&estea n=praznic= a sosit cu puCin timp <nainte ca el s= plece la gar=7 0aAina <n care se
urcase +milia avusese un accident grav <n apropiere de -ucureAtiD dintre toCiocupanCii
maAinii, doar ea a murit, ceilalCi fiind r=niCi, dar totuAi <n afara oric=rui pericol7
.maranda -rad a fost singura care Ai$a amintit de comportamentul ciudat al lui 1ezar,
precum Ai de sfatul pe care el i 1$a dat m=tuAii +milia7 +a a menCionat acest fapt <n
raportul lunar, dar chiar Ai acel incident nota"il a p=lit ca importanC= <n faCa imensei
surprize pe care ea a tr=it$o la puCin timp dup= aceea, o dat= cu evenimentul care avea
s=$1 <ndep=rteze pe 1ezar pentru totdeauna de familia lui7
(espri!derea
1ezar avea zece ani, dar nivelul s=u de percepCie, !udecat= Ai comportament dep=Aea cu
mult aceast= vBrst=7 +ra foarte puCin cunoscut de ceilalCi copii care locuiau peaceeaAi
strad=, pentru c= se !uca foarte rar cu ei7 %ceAtia <l priveau ca pe un ciudat, inventBnd
diferite poveAti r=ut=cioase despre el7 1ezar nu le d=dea nici o atenCie7 4asiunea lui era
aceea de a r=mBne timp <ndelungat, chiar ore <n Air, cu ochii <nchiAi, a"sor"it profund
asupra unor realit=Ci despre care p=rinCii lui nu aveau nici cea mai mic= idee7
%scultBndu$1 cum <mi vor"ea despre aceste aspecte, am considerat c= este momentul
potrivit s=$1 <ntre" eu <nsumi despre e5perienCele pe care le tr=ia <n acele momente cu
totul speciale, dar complet ne<nCelese de ceilalCi7
1ezar s$a gBndit cBteva clipe, c=utBndu$Ai <n mod evident cele mai potrivite cuvinte7
Y +ste foarte dificil s= e5plici <n termeni o"iAnuiCi anumite realit=Ci care nu se <ncadreaz=
<n tipologia standard de logic= Ai raCiune, care domin= <n prezent mai alesviziunea
occidental= despre viaC=7 0ai curBnd, aceste lumi su"tile au afinit=Ci cu descrierile
misticilor hinduAi care prezint= e5perienCele lor spirituale, foarte asem=n=toare cu cele pe
care le$am tr=it eu <nsumi7
%ceea a fost singura dat= cBnd 1ezar mi$a relatat pe scurt unele dintre misterioasele lui
st=ri Ai tr=iri profunde, care erau atBt de stranii Ai neo"iAnuite pentru oamenii comuni7
Y 3dat= am revenit <n realitatea fizic= <ncon!ur=toare complet "uim=cit, f=r= s= recunosc
minute <n Air locul <n care m= aflam, a continuat el s=$mi povesteasc=7 (eAi aveam ochii
deschiAi, vedeam ca prin ceaC= sau, mai "ine zis, nu$mi d=deam seama de e5istenCa
contururilor o"iectelor din !ur7 reptat, foarte <ncet, am <nceput s= m= readaptez la
condiCia mea o"iAnuit=D atunci am <nCeles foarte clar c= <ntre minte Ai simCuri e5ist= o
anumit= leg=tur=7 Fusesem atBt de profund a"sor"it <n anumite dimensiuni su"tile, <ncBt
dep=Aisem cu mult aceast= cone5iune7 (e o"icei este relativ dificil s= te desprinzi de
lumea o"iectiv=, adic= s= te focalizezi l=untric cBt mai "ine, ignorBnd senzaCiile e5terioare
care provin de la simCuri, ceea ce pentru mine nu mai constituia <ns= o pro"lem=, <n mod
parado5al, atunci dificultatea mea consta <n a reface leg=tura dintre minte si simCuri,
pentru ca <n felul acesta s= m= integrez din nou <n ciclul informaCional e5tern7
F=r= <ndoial=, vederea <mi era foarte "un=, ochii <i aveam deschiAi dar, cu toate acestea,
<mi era greu s= m= adaptez la condiCiile o"iAnuite din e5teriorul meu7 1a s= <nCelegi mai
"ine, imagineaz=$Ci c= ai tr=it mai mulCi ani <ntr$o metropol= a lumii, avBnd acces la un
nivel de trai foarte <nalt7 4rintr$un anumit concurs de <mpre!ur=ri, a!ungi apoi pe o insul=
mic= Ai pustie, <n mi!locul oceanului, unde domin= peisa!ul stBncos iar condiCiile de viaC=
sunt primitive7 .altul involutiv este uriaA Ai <Ci va fi necesar un anumit timp pentru a te
acomoda corespunz=tor7
0i$am dat seama cu aceast= ocazie c= mintea uman= este strBns asociat= cu senzaCiile
corporale, dar cu toate acestea ea poate, de asemenea, s= fie Ai li"er= de ele atunci cBnd
este ferm controlat= Ai st=pBnit= printr$o practic= perseverent=7 *neori alunecam <n st=ri
de trans= atBt de profunde, <ncBt mama era nevoit= s=$mi dea cBteva palme pentru a m=
face s= revin la realitatea o"iectiv=7 1Bteodat=, cuprins de "ucuria euforic= pe care o
resimCeam la ieAirea din meditaCie, m= str=duiam <n mod sincer s= le e5plic p=rinCilor mei
ce tr=iam eu de fapt <n acele momente, care erau asociate unor st=ri foarte rafinate de
conAtiinC=7 (in nefericire, cuvintele sunt prea limitate pentru a surprinde "og=Cia st=rilor
nuanCate care sunt proprii unor manifest=ri su"tile, superioare planului fizic7 /umile su"tile
foarte <nalte Ai elevate sunt de multe ori inconcepti"ile pentru standardele de reper ale
uneiconAtiinCe gregare din planul fizic7 3dat= am f=cut totuAi o tentativ= s= e5plic prin
cuvinte percepCiile pe care le$am avut <ntr$o astfel de e5perienC=
meditativ=, deoarece p=rinCii mei au insistat foarte mult s= le descriu aceasta7 /e$am
spus c= singura asociaCie de forme Ai culori care <mi venea <n minte Ai care s$ar fi potrivit
cel mai "ine pentru descrierea acelei lumi su"tile foarte rafinate la care avusesem acces,
era ca un cadrila! de "enzi neregulate ca grosime, de culoare roAie Ai gal"en= pe un fond
indigo7 +ram foarte "ucuros c= fusesem inspirat Ai g=sisem aceast= imagine plastic= prin
care red=m cBt mai "ine caracteristicile acelei lumi, <ns= entuziasmul meu a
pierit aproape imediat atunci cBnt le$am o"servat privirea lung= Ai compasiv= la adresa
mea7 %m realizat atunci c= orice str=danie <n aceast= direcCie nu ar avea nici un rezultat
nota"il7 'gnoranCa este un factor teri"il de limitare aevoluCiei omului7 %m renunCat deci o
dat= pentru totdeauna s= mai <ncerc s= e5prim ceea ce era practic cu neputinC= de redat7
%tunci cBnd intram <n meditaCie profund= Ai evadam practic din aceast= lume, senzaCia
cea mai nota"il= pe care o percepeam <n acele momente era imensa li"ertate de acCiune
Ai sentimentul clar c= pot <nCelege misterul oric=rui loc sau oric=rei fapte de pe aceast=
planet=7 1u timpul, am <nv=Cat s= e5plorez spaCii cu mult mai <ndep=rtate, dar nu te gBndi
c= aceasta se petrecea ca <ntr$o c=l=torie cu un mi!loc de transport, ?<ntr$adev=r, <n acea
clip= urm=ream s=$mi imaginez o astfel de e5perienC= su"til= la nivel mental Ai <mi
<nchipuiam c= ea s$ar fi putut asocia cu z"orul unei nave cosmice <n spaCiul sideral7 1ezar
mi$a surprins <ns= imediat gBndul Ai m$a corectat plin de <nCelegere7@
Y /umile mental= Ai cauzal= sunt guvernate de alte legi Ai caracteristici, cu mult mai
vaste decBt cele pe care le cunoaAtem noi la nivelul planului fizic <n care e5ist=mD totuAi,
<ntBlnirea noastr= nu are ca su"iect o astfel de discuCie7 +ste suficient s=$Ci spun c= <n
Rc=l=toriile> mele prin dimensiunile su"tile nu m= simCeam niciodat= singur, ci totdeauna
eram ghidat <ntr$un mod ferm si precis de o forC= pe care eu o sesizam ca fiind gigantic=,
dar plin= de iu"ire, care deseori <mi e5plica Ai <mi revela multe dintre misterele cu care m=
confruntam7 (atorit= acestui gen de RprotecCie> su"til= am reuAit s= traversez cu "ine
primii ani ai copil=riei Ai e5perienCele psihice P unele dintre ele foarte stranii P pe care le$
am tr=it7
1ezar r=mase cBteva clipe t=cut7 0i$am dorit atunci Ai eu, din tot sufletul, s= a!ung s=
cunosc aceste taine ale lumilor superioare, care poate mi$ar fi oferit un r=spuns via"il <n
ceea ce priveAte rolul meu <n aceast= lume7 <ntr$un mod mai mult sau mai puCin evident,
fiecare dintre noi a simCit acest impuls l=untric m=car o dat= <n viaC=, <ns= de cele mai
multe ori destinul este cel care ne ofer= calea pentru a$1 urma sau nu7 <n ceea ce m=
priveAte, am considerat c= Rvocea> destinului meu era chiar 1ezar -rad Ai m= simCeam
foarte ner="d=tor ca, prin intermediul lui, s= <nv=C cBt mai multe despre diferitele aspecte
iniCiatice, care de o"icei sunt foarte ocultate7
'n anul 1;80 a intervenit prima schim"are ma!or= din viaCa lui 1ezar7 Familia -rad <Ai
crease renumele de Rciudat=> printre vecini, mai ales datorit= faptului c= mem"rii ei
aproape c= nu <ntreCineau leg=turi cu aceAtia, se retr=$seser= ca <ntr$o carapace Ai
r=spundeau <n mod evaziv atunci cBnd erau <ntre"aCi7 4e de alt= parte, 1ezar petrecea tot
mai mult timp retras <n camera lui, fiind adBncit <n meditaCiile sale profunde7 Faptele s$au
petrecut cu repeziciune, <ntr$un stil caracteristic .ecurit=Cii .tatului, ale c=rei opresiuni Ai
a"uzuri asupra oamenilor erau de!a de mare notorietate <n acea vreme7
4e la <nceputul lunii ianuarie a acelui an, <ntr$o zi de iarn= calm=, liniAtit=, cu fulgi de
z=pad= mari Ai generoAi acoperind cu al"eaCa lor sclipitoare oraAul mic de la poalele
munCilor, 1ezar a venit de la Acoal= <ntr$o stare de mare efervescenC= l=untric=, a c=rei
cauz= nici el nu Ai$o putea l=muri prea "ine7 )er="d=tor, ca aproape totdeauna cBnd se
<ntorcea acas=, el a intrat <n camer= Ai s$a aAezat pe pat <n poziCia lui favorit=, cu
picioarele <ncruciAate, pentru a intra astfel <ntr$o cBt mai profund= stare de meditaCie7
1unoscBndu$i de!a o"iceiul, mama lui nu 1$a deran!at, dar 1$a anunCat c= nu peste mult
timp va tre"ui s= vin= la mas=7 1eea ce s$a petrecut <n urm=toarele ore pune la grea
<ncercare "una$credinC= a unui om7 0= voi str=dui s= redau cBt mai fidel situaCia
respectiv=, folosind chiar cuvintele prin care 1ezar mi$a relatat$o, la mai "ine de dou=zeci
de ani dup= ce el <nsuAi a tr=it acea memora"il= e5perienC=7
Y %m p=truns destul de repede <n vastitatea spaCiului mental care pe atunci <mi era de!a
familiar= Ai m$am adBncit <n contemplarea unor aspecte a"stracte, care aveau leg=tur= cu
energiile arhetipale a ceea ce noi numim Raer>7 %tunci cBnd m= cufundam <n
meditaCie, lumea din !urul meu se schim"a <n <ntregimeD eram <nvi$gorat mereu de un
Auvoi nesecat de energie Ai m= simCeam totodat= foarte li"er, avid de a cunoaAte totul7
0= refer la o cunoaAtere mult superioar= cunoaAterii profane pe care de o"icei o putem
<ntBlni <n c=rCi Ai manuale7 1unoaAterea AtiinCific= modern= este ea <ns=Ai destul de
limitat=, <n special pentru faptul c= se "azeaz= pe efecte, dar nu <nCelege cauzele
fundamentale ale acestora7 +u m= refer la acel tip de cunoaAtere care nu este discursiv=,
ci care este profund intuitiv= Ai spiritual=7 %ceasta nu poate fi <nCeleas= <n mod teoretic,
dar poate fi asimilat= prin e5perimentare
direct=7 /imitele corpului fizic nu mai sunt percepute de conAtiinC=, care atunci
vi"reaz= nuanCat, <n funcCie de su"iectul ales pentru meditaCie7 0= cufundasem deci
<n lumea su"lim= a unui sunet care venea de pretutindeniD de fapt, aveam mai curBnd
senzaCia de sunet luminos, plin de o energie pur= Ai e5trem de rafinat=7 .enzaCia
general= pe care o resimCeam atunci era aceea de grandoare nesfBrAit=, f=r= limite7 )u
Atiu cBt timp trecuse de cBnd m= l=sasem cuprins de acea infuzie sonor$luminoas=, dar
nu cred s= fi dep=Ait o or=7 +ram foarte vag conAtient de trupul meu Ai de am"ianCa
<ncon!ur=toare Ai, la un moment dat, am simCit un tremur sla" <n picioare Ai leg=narea
uAoar= a corpului meu fizic pe care, <n mod straniu, aproape c= <l o"servam din e5terior7
+ra o senzaCie de relativ= insta"ilitate dar nu mi$am f=cut pro"leme, deoarece m= mai
confruntasem pBn= atunci cu e5perienCe asem=n=toare7 otuAi, ceva era ciudat, <ntrucBt
nu mai simCeam o "az=, ca Ai cum nu mai Aedeam pe pat7 <ntr$o stare de semitrezie am
deschis ochii Ai atunci am tres=rit involuntar, c=ci m= aflam <n aer, deasupra patului, cam
la !um=tate de metru distanC= de acesta7 4icioarele erau <ncruciAate aproape ca <n poziCia
iniCial=, dar puCin l=sate <n !os7 1orpul se leg=na foarte <ncet <n aer, r=mBnBnd apro5imativ
<n aceeaAi zon=7 )u eram speriat, ci mai curBnd surescitat de emoCia puternic= pe care o
resimCeam atunci <n <ntreaga mea fiinC=7 0= gBndeam c=, pe viitor, va tre"ui s= controlez
foarte "ine acest fenomen dac= voiam s= nu dau naAtere unor pro"leme Ai complicaCii
serioase <n viaCa mea7
1hiar <n momentele cBnd reflectam la aceasta, mama mea a deschis "rusc uAa pentru a
m= chema la mas=7 1red c= nu e prea greu s= <Ci <nchipui ce a urmat dup= aceeaD nua
leAinat, dar s$a speriat foarte tare, lipindu$se de perete Ai privindu$m= <ngrozit=7 +u
<nsumi, Aocat oarecum de zgomotul uAii care s$a deschis "rusc Ai de Cip=tul <n="uAit
al mamei, am revenit <ntr$un mod mai dur la condiCia normal=, c=zBnd pe pat, <ntr$o parte7
.imCeam o vag= senzaCie de greaC= Ai o durere la nivelul gBtului7
1ezar mi$a relatat acel eveniment <ntr$un mod cBt se poate de simplu Ai firesc, f=r= s=
urm=reasc= a"solut deloc s= m= conving= de adev=rul spuselor sale7 <n acelaAi timp a
urm=rit s= m= fac= s= <nCeleg c= revelaCia unui aspect deose"it sau credinCa <n ceva
anume nu constituie de o"icei rezultatul direct al satisfacerii unei curiozit=Ci
"anale7 .imCeam <n mod clar c=, dac= eu aA fi solicitat atunci o astfel de dovad=, m$aA fi
confruntat cu un refuz politicos7
1u alt= ocazie, 1ezar mi$a e5plicat c= cei care au anumite puteri paranormale Ai care au
<nCeles profund semnificaCia, cauza Ai menirea acestora, nu vor acCiona niciodat= <n mod
orgolios pentru a demonstra celorlalCi oameni capacit=Cile lor deose"ite Ai nu$Ai vor folosi
puterile supranaturale <n scopuri egoiste, personale7 (e aceea, niciodat= aceste
persoane nu vor dori s= le fie recunoscute meritele Ai nu vor um"la dup= faima care este
trec=toare7 'n plus, cei care cu adev=rat sunt autentici <n cunoaAterea, e5perienCa Ai
puterile pe care le deCin nu vor insista s=$i conving= pe cei suspicioAi, materialiAti Ai
ne<ncrez=tori, deoarece convingerea verita"il= tre"uie s= survin= <n primul rBnd din
interiorul acestora, pentru ca ea s= fie sta"il= Ai s= dea roade <n viitor7
0inCile celor mai mulCi oameni sunt sla"e Ai nepreg=tite s= se confrunte cu anumite
realit=Ci Aocante7 4entru a suplini acest nea!uns, ei adopt= <n cele mai multe dintre cazuri
o atitudine arogant= Ai ironic= <n ceea ce priveAte domeniile Rinterzise>, adic= cele care se
afl= la limita dintre materialitate Ai planurile su"tile ale 1reaCiei7 )ecredinCa lor mascheaz=
de fapt lipsa voinCei de a cunoaAte, care la "az= are un profund sentiment de fric fa de
necunoscut. (e multe ori ei caut= s= se am=geasc=, atBt pe ei <nAiAi cBt Ai pe cei din !ur,
afirmBnd c= dac= vor asista la demonstraCia unei puteri paranormale, care s= nu fie o
<nAel=torie, vor crede imediat c= lumea <nseamn= cu mult mai mult decBt universul fizic7
+5perienCa a ar=tat c= <n cazul unei astfel de demonstraCii Aocul pe care <l sufer= o minte
nepreg=tit= este adeseori prea "rusc Ai puternic pentru nivelul ei redus de <nCelegere, <n
general vor"ind, spectatorul unor astfel de demonstraCii urmeaz= dou= c=i posi"ile6 fie
neag= <n continuare, chiar vehement, ceea ce tocmai a solicitat Ai apoi a v=zut cu propriii
lui ochi, degenerBnd chiar, cBteodat=, <n verita"ile crize de isterieD fie recurge la o
acceptare formal= de moment, care <n realitate este lipsit= de convingere l=untric=7
%ceast= acceptare va fi de altfel <nlocuit= foarte repede cu vechea necredinC=, ca un zid
de protecCie psihic= <n faCa a ceea ce nu poate fi <nCeles sau care i$ar putea tul"ura rutina
zilnic= a unei vieCi anoste7
%m <nCeles astfel c= practica aduce, <n timp, credinCa, deoarece chiar efortul pe care <l
depunem atunci este, <ntr$un anumit fel, un gen de credinC=, <n fond, marea ma!oritate a
oamenilor are o credinC= Ai <nc= una ferm=, dar care este orientat= <n mod distructiv Ai
pervertit7 %stfel, mulCi cred cu t=rie c= ei nu cred Ai aceasta este de a!uns pentru a
alimenta noianul de temeri Ai <ndoieli, de angoase Ai pre!udec=Ci, privBndu$i de
capacitatea de a <nCelege lucrurile <n esenCa lor7 <n plus, poate cel mai mare nea!uns este
c= ei se <nchid sufleteAte, aproape f=r= s= realizeze aceasta7 (evin superficiali Ai egoiAti,
iar sentimentele lor sunt atunci fade, lipsite de forCa Ai pulsaCia unei tr=iri autentice7 1el
mai adesea, omul <Ai creeaz= singur limitele7
4ro"a"il c= .maranda -rad nu era <nc= preg=tit= pentru ceea ce v=zuse, <n acea zi,
capacitatea ei de <nCelegere a fost pus= la grea <ncercare dar se pare c= nu a avut pu$
terea necesar= pentru a traversa emoCia necunoscutului7 1Bnd )icolae -rad a venit
acas= de la serviciu, soCia lui i$a povestit incidentul7 %u c=zut de comun acord s=$
1 anunCe pe noul om de leg=tur= ?colonelul (atcu fusese avansat <n funcCie <ntr$un alt
oraA@7
)oaptea tBrziu, <n faCa casei a sosit un autoturism din care au co"orBt doi agenCi de
securitate7 (e aceast= dat=, doctorul Gien nu mai era prezent7 +venimentul care fusese
menCionat <n raport implica un alt gen de m=suri, iar protocolul acCiunii era diferit7 .u"
prete5tul unui control special la care tre"uia s= fie supus, 1ezar a fost luat <n primire de
agenCi, a fost urcat <n maAin= Ai aceasta a disp=rut <n trom"=, <n negura nopCii7 % fost
ultima dat= cBnd Ai$a mai v=zut p=rinCii7
capitol'l 2
(EPARTAMENTU/ )ER0
Mn anul 1;80, dup= treisprezece ani de la <nfiinCarea acestei secCii Roculte> a .ecurit=Cii
.tatului, <n cadrul FF7 ei au fost realizate mai multe o"iective care s= permit= o orientare
clar= a scopurilor pentru care a fost creat=7 (ac= <n primii ani n=uceala provocat= de
Rtoana> lui 1eauAescu pentru <nfiinCarea departamentului a provocat destule confuzii Ai
reale greut=Ci de acomodare cu specificul activit=Cii, deceniul al nou=lea a fost <ntBmpinat
cu o structur= organizatoric= destul de "ine definit= si cu o "az= material= accepta"il=7
(e altfel, pro"lema finanC=rii a constituit <nc= de la <nceput un punct Rfier"inte>, deoarece
1eauAescu P aparent <n mod ine5plica"il $Ruitase> s= precizeze modalitatea prin care
aceasta s= fie asigurat=7 4e de alt= parte, nimeni nu a avut cura!ul s= fac= lumin= <n
ne"uloasa <nceputului, pentru c= <n faCa dictatorului comunist o asemenea <ntre"are ar fi
fost sinonim= cu sfidarea sau cel puCin cu incompetenCa7 %m"ele variante ar fi <nsemnat
distrugerea carierei Ai mari pro"leme e5istenCiale pentru cel R<ntreprinz=tor>7 0etoda era
cea care se aplica de o"icei <n cazurile e5treme6 se invoca ordinul a"solut al Nefului
.tatului Ai se cumula fondul de finanCare din retragerea unor sume de "ani din fondul altor
domenii7 %ceasta a constituit soluCia de compromis pentru primii trei ani dup= <nfiinCarea
departamentului7
1u timpul, lucrurile au evoluat, c=p=tBnd conturul a dou= "aze secrete de lucru6 una era
situat= <n apropierea oraAului -, iar cealalt= <n 0unCii Retezat, la mic= distanC= de &alea
*rsului ?nume de cod@7 (atorit= faptului c= dup= o perioad= de la <nfiinCarea
departamentului e5ista de!a o oarecare "az= logistic=, din anul 1;V2 s$a trecut la o nou=
tactic= de atragere a fondurilor prin repetate intervenCii Rdiplomatice> la 1eauAescu <n
momente inspirat alese7 1onvins si chiar entuziasmat de posi"ilit=Cile pe care le$
ar fi oferit dezvoltarea acestei secCiuni a .ecurit=Cii, el a dat dispoziCii ca
(epartamentul 2ero s= fie susCinut financiar de dou= Rfirme fantom=> din *ruguaQ, care <n
actele oficiale figurau ca firme de intermediere <n afacerile cu petrol, dar care <n realitate
erau specializate <n acCiunile de sp=lare a "anilor din tranzacCiile ilicite ale 0afiei /atine7
RRevita *nio> Ai R)ann J 1o7> erau cele dou= firme care procurau sume fa"uloase de "ani
familiei 1eauAescu, fiind administrate <n acea vreme de un adev=rat maestru <n domeniu6
generalul 0ereA, pe care am avut ocazia s=$1 cunosc personal7 +ste pro"a"il unul dintre
puCinii oameni care au intuit corect, cu mult <nainte de etapa
final=, deznod=mBntul sistemului comunist <n +uropa, precum Ai c=derea lui 1eauAescu,
mai "ine zis con!unctura <n care se va petrece aceasta7
Y %scult=$m= ce$Ci spun, Radule7 +5ist= unele forCe ne"=nuite care macin= temelia
acestui popor Ai alimenteaz= Rpraful> de aruncat <n ochii mulCimii, pe 1eauAescu,
impulsurile lui megalomane, orientarea economiei Ai ele nu vin de aici7 4ersonal, mi$am
asigurat viitorul, al meu Ai al familiei7 )otorean de la .ecuritate Atie, dar sunt prea "ine
plasat ca s= m= dea !os7 )u cred c= aceast= situaCie poate s= continue mai mult de doi$
trei ani de acum <ncolo7
(iscuCia a avut loc prin Z88 Ai tre"uie s= recunosc c= ea a fost oarecum profetic=,
deoarece generalul, <ntr$un elan oratoric inspirat, a presupus atunci c= 1eauAescu
nu avea cum s= scape Rcurat> de furia poporului Ai c= ace$ leaAi forCe oculte ?pe care
atunci el nu a vrut s= le numeasc=@ vor preg=ti <n secret nu numai c=derea lui, ci
Ai acapararea gradat= a puterii statale7
+voluCia politic= Ai economic= a C=rii a confirmat cu prisosinC= spusele sale7 0ereA a
disp=rut "rusc <n 1;8;, cu puCin <nainte de RevoluCieD nici nu putea s=$Ai aleag= un
moment mai "un, c=ci RagitaCia> de care fusese cuprins comunismul <n +uropa acelor
vremuri nu mai oferea timpul necesar unei investigaCii riguroase pentru g=sirea
Rtr=d=torului>, aAa cum se proceda de o"icei7 (eAi se "izuia pe imensa lui influenC= Ai
putere ascuns=, acCionBnd mai mereu din um"r=, generalul 0ereA nu a sc=pat
totuAi niciodat=, nici un fel de aluzie la presupusul loc ar retragerii sale <mpreun= cu
familia7 4ersonalitatea comple5= a generalului 1$a determinat s= acCioneze mai
mereu precum un pion foarte puternic si eficient, dar practic nev=zut Ai necunoscut7
%m fost unul dintre puCinii oameni care au avut acces <n antura!ul lui apropiat, <ns= chiar Ai
<n aceast= situaCie nu cunoAteam aproape nimic despre el sau despre viaCa lui,care era
foarte discret=7 .imCul de conservare, egoul rafinat Ai intuiCia de e5cepCie <n domeniul
afacerilor l$au f=cut s= ai"= succese financiare remarca"ile <n managementul celor dou=
firme, care de altfel au fost lansate datorit= relaCiilor sale diplomatice foarte solide, la care
<nsuAi 1eauAescu apela uneori pentru realizarea diferitelor scopuri7 (eAi la <nceput au
e5istat doar zvonuri, acum se Atie <n mod sigur, <n cercurile <nalte ale puterii, c= 0ereA a
fost persona!ul principal care s$a ocupat de deschiderea Ai alimentarea controversatului
cont financiar al familiei 1eauAescu, a c=rui valoare a fost estimat= la apro5imativ un
miliard de dolari7 (oar generalul Ai, poate, alte dou=$trei persoane cunosc cu precizie atBt
suma e5act= din acel cont, cBt Ai soarta lui actual=, interesele <n aceast= direcCie fiind
enorme7
+ste <ns= lesne de presupus c= generalul 0ereA, avBnd li"ertate Ai <ncredere total= din
partea lui 1eauAescu pentru a administra cele dou= firme fantom= din *ruguaQ, nu s$a
limitat doar la umplerea contului personal al dictatorului, ci a virat de asemenea sume
foarte mari de valut= <n propriul lui "uzunar7 4ro"a"il c= 1eauAescu "=nuia aceasta, <ns=
acela a fost singurul caz <n care el nu a recurs la m=suri punitive, deoarece era <n !oc
propriul lui interes financiar, iar g=sirea unui <nlocuitor pe m=sur= ar fi fost o munc= dificil=
Ai totodat= foarte delicat=7 4utem "=nui, deci, c= <ntre 0ereA Ai 1eauAescu se sta"ilise un
fel de acord tacit Ai reciproc avanta!os, <n care fiecare se f=cea c= nu$1 intereseaz= ce
gBndeAte cel=lalt7 (e aceea, poziCia generalului 0ereA era cu totul special= <n
angrena!ul politico$economic al C=rii, el fiind privit de cei care <l cunoAteau ca un fel de
ReminenC= cenuAie> a puterii, <ntr$un anumit fel, 0ereA era ine5pugna"il Ai, din cBte
Atiu, aceasta a fost singura situaCie pe care 1eauAescu a accep$tat$o f=r= comentarii <n
toat= cariera sa de dictator comunist7
1el mai pro"a"il este c=, <n prezent, generalul <Ai tr=ieAte vBrsta de aur pe una din
insulele -aleare sau <n splendorile 1retei, urm=rind din um"r=, cu zBm"etul lui maliCios,
Rmersul> puterii la -ucureAti7 (intr$o alt= perspectiv=, RomBnia a pierdut un om cu
posi"ilit=Ci organizatorice Ai decizionale de e5cepCie7 4ro"a"il c= generalul 0ereA ar fi fost
unul dintre pilonii principali ai statului, dar <n acelaAi timp este aproape sigur c= el
cunoAtea anumite secrete, care <l determinaser= s= se Rpensioneze> <nainte de vreme7
'ntuiCia Ai e5perienCa lui diplomatic= 1$au a!utat astfel foarte mult s= se retrag= <n cel mai
potrivit moment <n care ar fi putut s= o fac=7
1eauAescu a dispus finanCarea generoas= a (epartamentului 2ero din sumele gestionate
de 0ereA la cele dou= firme din str=in=tate7 (in 1;98 Ai pBn= <n 1;80 s$au perindat la
conducerea (2 nu mai puCin de cinci Aefi, <ns= dintre toCi, colonelul 3"adea s$a remarcat
<n mod deose"it ?dup= <nvestirea lui, <n 1;V;@ printr$un deose"it spirit de iniCiativ= Ai prin
anumite idei novatoare care au optimizat mult activitatea departamentului7
(eoarece domeniul de acCiune al acestei secCiuni din .ecuritate era pe atunci <nc= relativ
o"scur Ai datorit= faptului c= nimeni nu prea avea idei Ai nici e5perienC= <n acest sens,
3"adea a avut marea Aans= de a primi o foarte mare li"ertate de decizie, autonomia
departamentului Ai <ncadrarea tipului de activitate al acestuia la categoria marilor secrete
de stat7 %ceasta <nsemna implicit c= funcCia colonelului 3"adea era oarecum echivalent=,
<n ierarhia puteriistatale, cu aceea de ministru7 (atorit= <ns= implic=rii cu totul speciale <n
aparatul de .ecuritate a .tatului, teoretic funcCia colonelului avea o pondere Ai o influenC=
chiar mai mare, fiind apropiat= de aceea a unui ministru de stat, <ns= ea nu putea fi
e5ercitat= <n mediul politic7
Mn structurarea departamentului pe care <l conducea, colonelul 3"adea s$a ghidat dup=
un principiu simplu6 informaCia s= fie direct= ?cu cel mult un intermediar@, iarpersonalul de
lucru s= fie redus la minimum, <n acelaAi timp, <ns=, era necesar ca cei care erau aleAi s=
lucreze <n aceast= structur= s= fie foarte competenCi Ai chiar profesioniAti <n domeniul lor7
4entru a pune <n aplicare aceste idei de "az=, colonelul a intuit faptul c= nu putea
face compromisuriD avea nevoie de tehnic= special= Ai, <n plus, de o grup= de elit=
paramilitar=, antrenat= special pentru intervenCii neo"iAnuite7
1olonelul 3"adea, prin protocolul funcCiei secrete pe care o deCinea, era unul dintre puCinii
oameni care aveau acces direct Ai imediat, indiferent de con!unctur=, la1eauAescu7
Rapoartele erau prezentate dictatorului chiar de 3"adea personal, dup= care <i erau
<nmBnate tot lui, <n aceeaAi zi, deoarece P ca o m=sur= de ma5im= securitate $acestea
erau dactilografiate <ntr$un singur e5emplar, semnate Ai sigilate doar de colonel7 FuncCia
acestuia era atBt de puternic=, <ncBt nu tre"uia s= ofere e5plicaCii pentru acCiunile sale
decBt 4reAedintelui C=rii si Nefului .ecurit=Cii .tatului7 4e de alt= parte, <ns=, el avea
puterea de a solicita a!utorul Ai spri!inul oric=rei instituCii din Car=7 % fost sta"ilit= o linie
telefonic= particular=, doar <ntre el Ai ca"inetul lui 1eauAescu, iar informaCiile Ai
rapoartele care erau primite la departament intrau <n categoria6 .+1R+ (+ .% P
gradul 5. /a acestea nu aveau acces decBt 1eauAescu, Neful .ecurit=Cii .tatului, Neful de
.tat 0a!or Ai, "ine<nCeles, 3"adea <nsuAi7
1olonelul <i prezentase iniCial dictatorului ?la puCin timp dup= ce preluase funcCia de Aef al
(2@ o list= cu Aaisprezece propuneri, care s= reprezinte infrastructura uneifuncCion=ri
ireproAa"ile a departamentului7 1eauAescu le$a apro"at pe toate7 *lterior, <ns=, cu
viclenia lui specific= Ai temBndu$se ca puterea lui 3"adea s= nu creeze un precedent
periculos, el a creat unele Rsupape>7 %stfel, colonelul nu mai putea acCiona Ai interveni <n
toate instituCiile din Car=, decBt <n cele care se <ncadrau <n domeniul activit=Cii care era
specific= departamentului pe care <l conducea, deAi limitele acestei preciz=ri erau foarte
vagi7 3 alt= restricCie impus= a fost aceea c= 3"adea nu mai avea acces la alte secrete
de stat sau la cele ale .ecurit=Cii .tatului, <n afara informaCiilor secrete care proveneau
din propriul s=u departament, <n sfBrAit, tre"uia s= accepte, atunci cBnd i se solicita,
controlul Nefului .ecurit=Cii .tatului, <ns= f=r= ca acesta s= ai"= drept decizional, ci doar
de alc=tuire a unui raport de constatare c=tre 1eauAescu7 otuAi, datorit= specificului
neo"iAnuit al activit=Cii (2, aceste mici Ramendamente> nu 1$au deran!at pe colonelul
3"adea7 %ctivitatea lui e5celent= din anii care au urmat a demonstrat profesionalismul Ai
a"ilitatea pe care o manifesta <n relaCiile, de multe ori complicate, cu su"alternii s=i7
%ceste m=suri de securitate e5traordinare s$au dovedit foarte eficiente chiar Ai la cBCiva
ani dup= RevoluCie, ceea ce a demonstrat "azele foarte solide Ai riguroase pe care fusese
structurat (epartamentul 2ero7 1red c= nici secretele armatei sau ale secCiei de spiona!
e5tern nu erau mai "ine p=strate ca dosarele (27 %cestea erau prezentate lui 1eauAescu
Ai aveau <nscrise pe ele mai multe date$reper, ca <n modelul urm=tor6
)'&+/*/ (+ ')F3R0%O'+6 E
%RH'&% .+1R+%
(+ .%
)r7 00KSEV8;/.ecCia '
4reAedintele statului
.R'1 .+1R+ Nl 13)F'(+)O'%/
R %4 3R$(+4%R%0+)*/ 2+R3
NR& = * 7!re,istrare '!ic6P
C' priire la ,aleria de le,at di! pe9tera
(up= ce Neful .tatului lua cunoAtinC= de conCinutul raportului Ai avea o discuCie
rezumativ= cu 3"adea, dosarul era luat de colonel Ai <nchis <ntr$un seif special din "iroul
acestuia, care se afla la "aza din &alea *rsului, dup= ce <n preala"il era sigilat cu o
"and= lat= de carton roAu Ai cu un sigiliu de plum"7 4e carton era scris6
%11+. /'0'%6 174reAedintele C=rii
27 Neful (epartamentului 2ero
K7 Neful .ecurit=Cii
.eria 6 %l$nr7; ?%RH'&% .+1R+\ (+ .%@/
Mn p=ien!eniAul de .ecCiuni Ai (irecCii ale .ecurit=Cii, %rmatei Ai 0inisterului de 'nterne,
(epartamentul 2ero se distingea ca o insul= aparte, aproape de tip occidental, separat
prin specificul lui de celelalte activit=Ci ale aparatului de stat7 %cesta era cadrul general
cBnd 1ezar a fost adus la "aza secret= de lBng= -, <n anul 1;807 4rin comparaCie cu
nivelul de trai din casa p=rinCilor s=i, acolo avea acces la tot confortul Ai la o dotare
tehnic= de e5cepCie7 4lanurile speciale Ai lucr=rile la construcCia "azei fuseser=
<ncredinCate unei firme specializate din .*%, <ns= tehnica Ai aparatura au fost comandate
Ai importate din 3landa7 1omple5ul fusese dat <n folosinC= cu aproape un an <n urm=, la
puCin timp dup= ce colonelul 3"adea preluase conducerea departamentului7 +5istau dou=
corpuri principale6 o cl=dire pentru personal Ai pentru desf=Aurarea activit=Cilor rutiniere Ai
o a doua cl=dire,mai mare Ai mai sofisticat=, care era destinat= persoanelor care erau
selectate Ai aduse acolo, incluzBnd mai multe apartamente, o "uc=t=rie, o sal= de mese
Ai o secCiune izolat= <n care se aflau la"oratoarele pentru diferite e5perimente7 2ona "azei
era <ncercuit= de un gard <nalt de "eton iar <n !urul lui accesul era interzis pe o raz= de o
sut= de metri, paza fiind militarizat=, <n mod aparent, totul sem=na cu o "anal= unitate
militar=, care nu trezea suspiciuni Ai nici interes deose"it7 %provizionarea se f=cea o dat=
pe s=pt=mBn=, pentru a se limita la minimum leg=turile cu e5teriorul7
%tunci cBnd 1ezar a sosit la "az=, acolo se mai aflau patru su"iecCi6 trei copii Ai un adult7
Fiecare dintre ei ocupa cBte unul dintre apartamentele cochete ale cl=diriiprincipale, de
unde nu li se permitea s= ias= decBt la anumite ore7 4rogramul era le!er, <ns= paza era
foarte strict=7 4ersonalul era alc=tuit din zece persoane, nou= "=r"aCi Ai o femeie de KE$
S0 de ani, care era consiliera misteriosului doctor Gien7 0= voi opri <ns= aici cu furnizarea
altor detalii, deAi 1ezar mi$a descris <n mod am=nunCit locul Ai activitatea de acolo7
*lterior, printr$un concurs favora"il de <mpre!ur=ri mi s$a permis s= vizitez acest loc Ai
tre"uie s= m=rturisesc c= el m$a impresionat profund7 1hiar dac= atunci "aza nu mai
avea aceeaAi destinaCie ca <n anii Z80, activitatea ei continua <ntr$un regim secret foarte
sever7
1ezar a r=mas <n acel comple5 tehnic militarizat o perioad= de cinci ani7 +l a <nCeles
foarte repede c= leg=turile cu p=rinCii s=i erau pro"a"il rupte pentru totdeauna, dar cel
puCin acolo i se ofereau posi"ilit=Ci ne"=nuite de $a$Ai dezvolta capacit=Cile sale deose"ite7
1u ceilalCi colegi din sta"iliment se <ntBlnea fie <n orele de recreere Ai sport, fie la cursurile
speciale pe care le preda doctorul Gien7 Fiecare dintre aceAtia deCinea anumite puteri, pe
care 1ezar mi le$a descris sumar Ai cu mult umor7
(e pild=, unul dintre copii, un "=iat de paisprezece ani, se distingea prin faptul c=
om"ilicul s=u acoperea o mare parte din a"domen, avBnd cam zece centimetri
<ndiametru7 'ndiferent de condiCia vremii, "=iatul nu purta decBt o pereche de pantaloni
su"Ciri din "um"ac7 )umele lui era +duard7 RadiaCia sa psihic= era atBt de
puternic=, <ncBt oricine se afla <n prea!ma lui se simCea <ntr$un fel timorat, nesigur, fiind
cuprins chiar de o senzaCie de fric= care nu avea nici o e5plicaCie concret=, dar care
devenea <n scurt timp ap=s=toare7 %ceste senzaCii erau percepute atunci cBnd +duard
era calm Ai rela5at, dar dac= din vreun motiv anume el se sup=ra, puteau fi chiar vizi"ile
mici flash$uri, ca niAte scBntei, care ap=reau <n !urul trupului s=u, mai ales <n prea!ma
capului7 'n astfel de momente, de o"icei o"iectele din imediata lui apropiere se
sp=rgeau sau se deformau7 (e aceea, spaCiul <n care locuia era dotat <n cea mai mare
parte cu o"iecte din lemn Ai din plastic, pentru c= acestea puteau fi <nlocuite mai uAor7 <n
perioada verii, apartamentul lui era conectat la un sistem special de r=cire a aerului,
deoarece "=iatul nu putea s= suporte temperaturi mai mari de dou=zeci de grade 1elsius7
&arianta cu aerul condiCionat nu era satisf=c=toare, deoarece +duard afirma c=, deAi
r=coros, aerul respectiv era lipsit de componenta lui energetic=, vital=, adic= altfel spus
era un aer Rmort>, care provoca mai mult r=u decBt "ine7 4rincipala capacitate
paranormal= a "=iatului era puterea teleTinetic=, adic= <nsuAirea de a putea miAca
Ai deplasa o"iecte materiale f=r= s= le ating=, doar printr$unefort de voinC=7 +duard putea
s= ridice <n aer, de la distanC=, diferite lucruri, menCinBndu$le sau miAcBndu$le astfel timp
de mai multe minute7 (eAi nu a fost prea impresionat de posi"ilit=Cile colegului s=u, 1ezar
mi$a povestit totuAi c= e5perienCa de vBrf a lui +duard a fost cea <n care a individualizat Ai
apoi a ridicat <n aer, prin concentrare, o sfer= de ap= pe care mai apoi a deplasat$o prin
spaCiul camerei7
*n alt "=iat, care avea apro5imativ aceeaAi vBrst= ca a lui 1ezar, nu ieAea aparent <n
evidenC= prin nimic deose"it, <nzestrarea lui era <ns= de e5cepCie, deoarece putea s=
prevad= <n linii mari evenimente care aveau s= se petreac= <ntr$o mar!a de 10$20 de ore,
de la momentul prezent <n viitor7 %m aflat c= 3ctavian a reuAit s=$Ai <m"un=t=Ceasc=
gradat performanCele pBn= la un interval de 28 de ore <n timpul viitor, predicCiile lui fiind
chiar din ce m ce mai e5acte7 otuAi, din cBte mi$a spus 1ezar, el nu a fost capa"il s=
dep=Aeasc= vreodat= aceast= limit=7 'nteresul oficialilor pentru acel "=iat era deose"it Ai
aceasta a f=cut ca el s= se "ucure de un tratament aparte7 1hiar Ai m orele de repaus,
cBnd copiii se !ucau, el era <nsoCit permanent de un individ solid Ai so"ru, a c=rui sarcin=
era sa vegheze ca "=iatul s= nu prezic= ceva celor din !ur7 4recauCie oarecum inutil=,
deoarece 3ctavian era mai mult retras, gBnditor, uneori chiar apatic7 .l="uC la trup
Ai avBnd ochii adBnciCi <n or"ite, el r=mBnea adeseori pe gBnduri, a"stras de la orice
influenCe e5terioare7 1ezar 1$adescris ca pe un "=iat deose"it chiar Ci printre ceilalCi care
aveau puteri paranormale7 %cea stranie capacitate a sa de a percepe viitorul <ntr$o
anumit= mar!= de timp nu era doar intuitiv=, aAa dup= cum este <n cazul celor mai
multe persoane care asociaz= aceast= aptitudine cu ghicitul <n c=rCi, <n cafea sau prin
intermediul altor modalit=Ci7
Y ot ceea ce se petrece, tot ceea ce se deruleaz= <n acest univers, orice fapt=, orice
acCiune, gBnd, emoCie sau sentiment r=mBne R<nregistrat> cu fidelitate pe un fel deRsuport>
su"til, mi$a e5plicat 1ezar, r=spunzBnd astfel la nedumeririle mele fireAti7 %nalogic
vor"ind, este o R<nregistrare> care poate fi comparat= <n anumite limite cu felul <n care
r=mBn imprimate unele instantanee din viaCa ta sau a altcuiva pe o pelicul= fotografic=
sensi"il=, atunci cBnd se utilizeaz= un aparat de fotografiat7 %ltfel nu ar fi posi"il=
investigarea timpului <n trecut sau <n viitor7
%m intervenit atunci timid, dar contrariat6
Y otuAi, cum este posi"il= viziunea viitorului, din moment ce acesta nici nu a a!uns s=
se petreac=? 1ezar a schiCat un zBm"et7
Y %parent, logica ta este s=n=toas=7 1eea ce pro"a"il <nc= nu Atii este faptul c= timpul,
<n el <nsuAi, este o noCiune iluzorie7 +5ist=, "ine<nCeles, energia su"til= a timpului, dar ea
este modulat= <n mod specific de conAtiinCa sau percepCia fiec=ruia dintre noi7 (e pild=,
aceeaAi perioad= de timp, s= zicem de o or=, este perceput= <n mod su"iectiv de mai
multe persoane, deoarece unora li se pare c= Rtimpul trece mai greu>, iar altora c= el
Rtrece mai uAor>7 *nii pot s= afirme chiar c= Ra trecut <ntr$o clip=>7 %precierile sunt diferite,
deAi perioada de timp este aceeaAi, <n conAtiinCa omului apare doar iluzia c= e5ist= trecut
sau viitor, pentru c= aceste noCiuni se datoreaz=, la rBndul lor, percepCiei fragmentate pe
care fiinCa uman= o"iAnuit= o are asupra timpului7 'magineaz=$Ci acum c= aceast= form=
energetic= e5trem de fin=, pe care o numeAti timp, arat= P metaforic vor"ind P precum o
"and= continu= sau un film foto desf=Aurat7
1ezar a desenat atunci o schem= simpl= pe hBrtie, pentru ca e5plicaCiile pe care mi le
oferea s= fie cBt mai clare7 +ram ner="d=tor s= aflu de la el noi taine despre anumite
realit=Ci care pBn= atunci fuseser= inaccesi"ile cunoaAterii mele7 .esizBnd <n repetate
rBnduri aceast= atitudine sincer= din partea mea, 1ezar a acceptat <n mod tacit s= m=
ghideze, ca un adev=rat maestru, prin um"rele <nAel=toare care ascund cunoaAterea
verita"il=, iniCiatic=7
Y %5a timpului este continu=, dar oamenii o percep <mp=rCit=, cuantificat= <n trecut Ai
viitor, <n accepCiunea o"iAnuit=, prezentul este relativ, deoarece clipa prezent= devine
trecut <n momentul urm=torD la rBndul lui, acesta devine noul prezent, deAi cu o clip=
<nainte fusese viitor7 Fiind continuu, timpul este ca o R"and= de timp> desf=Aurat=7
3amenii tr=iesc chiar <n aceast= "and= Ai de aceea ei se identific= cu aspectele ei
parCialeD nu mai au percepCia de ansam"lu a "enzii temporale, care este continu=, ci
sesizeaz= fenomenul temporal <n mod fragmentat, <n trecut Ai viitor, deoarece conAtiinCa
lor este Ai ea limitat= doar la un fragment sau altul de cunoaAtere7 .= presupunem acum
c= aceast= conAtiinC= se e5pansioneaz=, creste ca o sfer= uriaA= Ai cuprinde <n cBmpul ei
de percepCie Ai cunoaAtere aproape <ntregul univers7 %ceasta este de a!uns pentru a
dep=Ai "ariera timpului, pe care atunci <l vei percepe ca un tot unitar Ai veAnic prezent7
recutul Ai viitorul <Ai pierd sensul lor relativ7 %tunci, cel care e5perimenteaz= acest nivel
de conAtiinC= devine un fel deobservator detaAat, care are la dispoziCie un cBmp foarte
larg de Rvizionare>7 %nalogic vor"ind, eAti precum un turist <ntr$un oraA cu vechi tradiCiiD la
<nceput, te plim"i pe str=zi Aivizitezi locurile interesante, unul cBte unul, deoarece nu
ai posi"ilitatea s= o"servi totul deodat=7 1l=dirile, oamenii, maAinile, copacii <Ci
o"strucCioneaz= privirea7 'mediat <ns= ce te ridici la vertical= <n aer, la mare <n=lCime, de
pild= <n nacela unui "alon, ai posi"ilitatea s= o"servi <ntregul oraA dintr$o singur= privire7
3ricare ar fi zona sau cl=direa pe care o cauCi, tu o poCi accesa instantaneu, pentru c=
<ntreaga viaC= Ai forfot= a oraAului, deAi fragmentat= pentru diverAii lui locuitori din
diferitele zone ale sale, <Ci apare <n ansam"lu ca un <ntreg Ai <n mod simultan7 .per
c= aceast= analogie este sugestiv= pentru a <nCelege cBt mai "ine pro"lema timpului7
AHA C0NTINUN A TIMPU/UI
1=l=toria <n timp nu reprezint= altceva decBt e5pansiunea conAtiinCei care atunci are
acces la realitatea energiei timpului7 %cest lucru este dificil de f=cut Ai puCini oameni a!ung
s=$1 st=pBneasc= Ai s=$1 controleze perfect7 +5ist= <ns= Ai etape intermediareD <n una
dintre aceste etape se afla 3ctavian7 (in p=cate el a fost dus <ntr$o alt= locaCie, <n 1;8S,
Ai de atunci nu 1$am mai v=zut niciodat=7
(eAi <nCelesesem e5plicaCiile <n esenCa lor, totuAi mai e5istau unele nel=muriri7 (e
e5emplu, nu$mi era clar cum se poate expansiona conAtiinCa Ai nici cum se poate realiza,
la voinC=, percepCia unui anumit fragment de 'mediat ce <n mintea mea s$au ivit aceste
pro"leme Ai m= preg=team s= formulez <ntre"area, r=spunsul lui 1ezar a sosit <n mod
spontan6
Y 4entru a realiza o verita"il= deplasare <n timp la nivelul conAtiinCei este necesar= o
rafinare deose"it= a percepCiei Ai a nivelului de cunoaAtere7 3 dat= ce RCinta> temporal= a
fost ferm fi5at= la nivel mental, focalizarea energiei mentale spre acea zon= va determina
amorsarea unui proces de rezonanC=, prin care a!ungi s= Rtr=ieAti> efectiv <n respectiva
perioad= de timp Ai s= te identifici perfect cu st=rile, emoCiile Ai caracteristicile acelor vre$
muri, <ntocmai ca spectatorul unui film care, <ntr$un anume fel, Rintr=> Ai el <n realitatea
acestuia7 1u alte cuvinte vezi, auzi, miroAi, guAti Ai pip=i e5act aAa cum o faci <n mod
o"iAnuit <n propria ta felie de timp, numai c= senzaCiile sunt resimCite avBnd specificul
luiatunci Ai acolo, pentru c= ele s$au petrecut de!a7 %ceasta reprezint=, de altfel,
certitudinea c= e5perienCa deplas=rii <n timp a fost verita"il= Ai ea nu a <m"r=cat doar
haina iluzorie aunei imaginaCii mentale de"ordante7 +5ist=, desigur, Ai posi"ilitatea
deplas=rii <n timp cu corpul fizic, <ns= felul <n care poate fi ea realizat= individual implic=
e5plicaCii mai comple5eD <n plus, motivaCia unei astfel de deplas=ri tre"uie s= fie foarte
puternic= Ai important=, deoarece atunci interferenCele sunt ma!ore7
0$am declarat mulCumit deocamdat= cu aceste e5plicaCii Ai <n forul meu l=untric mi$am
propus sincer s= a!ung Ai eu s= e5perimentez aceste realit=Ci fascinante7
Mn perioada pe care a petrecut$o la "aza din -, 1ezar a f=cut progrese remarca"ile,
dezvoltBndu$Ai capacit=Cile de percepCie Ai pe acelea de acCiune su"til=7 *nele dintre
e5perienCele lui spirituale e5traordinare erau cunoscute de enigmaticul doctor Gien, care
<n tot aceste timp <l ghidase cu mult= competenC= Ai atenCie pe 1ezar, acolo unde acesta
<ntBmpina greut=Ci7
(octorul Gien a disp=rut <ntr$un mod misterios, <mpreun= cu asistenta lui, la puCin timp
dup= RevoluCia din 1;8;, <ns= nimeni nu p=rea s= Atie cum Ai de ce s$a petrecut aceasta7
4unctul de vedere general a fost acela c= se <ncheiase un lung contract de cola"orare,
<ns= eu sunt sigur c= 1ezar cunoAtea adev=rul <n leg=tur= cu acest su"iect, dar din
anumite motive el nu a dorit s=$mi ofere mai multe detalii7
1ontactele dintre 1ezar Ai ceilalCi ocupanCi ai sta"ilimentului au fost foarte puCine Ai doar
con!uncturale, <n acest sens e5istBnd reguli foarte stricte7 (e altfel, pBn= la<nceputul
anului 1;89 el a fost singurul care a fost menCinut <n acel loc, f=r= s= fie transferat7 )ici
unul dintre cei pe care i$a g=sit acolo, <n 1;80, nu a r=mas pBn= la plecarea lui7 <n timp,
colegii lui au fost trimiAi <n alte locaCii, dar raCiunile pentru care erau efectuate
aceste transferuri au r=mas necunoscute, <n locurile celor plecaCi veneau mereu alCii,
despre care 1ezar nu avea <ns= posi"ilitatea s= afle prea multe, c=ci Ai aceia erau
transferaCi relativ repede7
%nul 1;89 a constituit un Rpunct de infle5iune> <n viaCa lui 1ezar, culminBnd cu o
e5perienC= spiritual= e5traordinar=7 +venimentele din acea perioad= au fost <ns= strBns
corelate cu prezenCa Ai acCiunile Aefului departamentului, care era colonelul 3"adea7 +l <l
aprecia <n mod deose"it pe 1ezar Ai nu de puCine ori discutau despre diferitele aspecte
implicate <n activitatea departamentului7 (eAi era adolescent, 1ezar nu corespundea
totuAi, nici m=car pe departe, tiparelor o"iAnuite ale personalit=Cii Ai maturit=Cii care sunt
asociate acestei vBrste7 &iaCa Ai e5perienCa <n cadrul "azei de la - aveau alte
standarde, mult mai <nalte decBt cele din societatea e5terioar=D locul era parc= desprins
dintr$o lume paralel=, <n care legile fizice ale acesteia sau concepCiile Ai ideile locuitorilor
ei nu mai respectau nicidecum normele unanim cunoscute7 +ste adev=rat c=, <n funcCia
sa de comandant al (2, colonelul 3"adea se orienta cu prec=dere asupra aspectelor de
ordin militar, de securitate, administrative Ai chiar politice care priveau structura
organizatoric= pe care o conducea, <ns= el cunoAtea de asemenea cu precizie dosarul
secret al fiec=rui Rsu"iect> <n parte Ai urm=rea cu interes activitatea Ai realiz=rile celor care
erau duAi acolo7 3"adea erau unul dintre puCinii oameni ai .ecurit=Cii de atunci care
manifesta un spirit deschis Ai o conduit= moral= de e5cepCie7 otodat=, el era Ai foarte a"il
<n !ocurile politice care confruntau diferite forCe Ai interese, iar evenimentele ulterioare
aveau s= demonstreze c= planurile Ai ideile colonelului <ncepuser= s= fie aplicate <nc= din
acea perioad=7 (ar, s= nu anticip=m7
'n 1;89, 3"adea se afla <ntr$un conflict mocnit de interese cu Neful general al .ecurit=Cii
.tatului, care nu agrea RindependenCa> departamentului7 %cesta f=cuse de!a mai multe
controale la "azele (2, controale care nu aveau practic nici o !ustificare, dar care <i
permiteau s= Rmacine> <n mod gradat poziCia lui 3"adea <n faCa lui 1eauAescu, prin
rapoartele cu o not= concluziv= nefavora"il= pe care le <nainta dictatorului7 'deea era s=$1
dea !os din funcCie pe 3"adea Ai s= asimileze (2 la structura general= a .ecurit=Cii, ceea
ce i$ar fi permis actul decizional la nivelul departamentului7 4lanul Nefului .ecurit=Cii
era <ns= rudimentar Ai lipsit de fineCeD chiar Ai 1eauAescu, cunoscut pentru suspiciunea
lui, nu 1$a prea luat <n seam=, <ns= tensiunile totuAi e5istau7 (e aceea, 3"adea era
nevoit s= acCioneze cu precauCie Ai s= fac= un adev=rat slalom pentru a <nAela vigilenCa
superiorului s=u ierarhic, care era Neful general al .ecurit=Cii7
Mn acel an, colonelul a luat surprinz=toarea decizie ca 1ezar s=$Ai viziteze familia,
!ustificBnd aceasta printr$o aAa$zis= Rinsta"ilitate> emoCional= a su"iectului, care
era necesar s= fie atenuat=7
Y Mn realitate, mi$a precizat 1ezar zBm"ind uAor, intenCia lui 3"adea era cu totul alta7
&izita pe care urma s= o fac p=rinCilor nu constituia decBt o pav=z=, o diversiune pentru a
ascunde de 1eilalCi factori interesaCi o acCiune mult mai important=, <n ceea ce m=
privea, cunoAteam foarte "ine situaCia familiei mele, chiar dac= aparent eram izolat fizic
de ea7 Ntiam, de pild=, c= tat=l meu murise cu doi ani <nainte <ntr$un accident stupid Ai
c= mama mea suportase destul de greu acea pierdere7 e <ntre"i mirat cum am a!uns s=
cunosc aceasta f=r= s= p=r=sesc totuAi incinta "azei Ai f=r= s= m= anunCe nimeni despre
acel fapt7 <Ci voi spune doar c= numai corpul meu fizic se afla restricCionat <n activitatea sa,
dar li"ertatea gBndirii Ai a acCiunii <n celelalte corpuri su"tile ale mele era foarte mare7
FaC= de mirarea Ai ne<ncrederea afiAate de mine la auzul celor afirmate, 1ezar a continuat
s=$mi e5plice cu "un=voinC= Ai r="dare6
Y Mndoiala ta provine din necunoaAterea unor realit=Ci esenCiale7 +ste ca Ai cum ai avea o
hain= plin= cu "ani care sunt ascunAi <n c=ptuAeala ei, despre care nu Atii <ns=nimicD tu
continui s= porCi haina, dar cerAeAti <n fiecare zi la colC de strad= pentru a te <ntreCine7
1red c= ai <nCeles de!a c= nu suntem nici pe departe doar acest corp de materie fizic=,
ponderal=7 +5perienCa practic= <Ci va dovedi f=r= nici un du"iu acest adev=r7 %tunci vei
descoperi c= un alt corp, mult mai Rfle5i"il> Ai RuAor>, dac= m= pot e5prima astfel, <Ci st= la
dispoziCie pentru a cunoaAte multe alte secrete Ai mistere7 -ine<nCeles, acest corp de
natur= mult mai su"til= decBt cea a corpului fizic este Ai el guvernat de anumite legi Ai
restricCii, deoarece e5ist= structuri ale fiinCei noastre care sunt <nc= mult mai rafinate Ai
su"tile ca acesta, <ns= comparativ cu corpul fizic el se afl= <n dimensiunea superioar= pe
care ocultiAtii Ai iniCiaCii o numesc Rastral>7
(o"Bndirea capacit=Cii de a fi conAtient de propriul t=u corp astral, aAa cum eAti conAtient
de cel fizic, este un proces relativ uAor pentru unii oameni Ai implic= un anumit grad de
purificare Ai de elevare a conAtiinCei la acel nivel7 +5ist= foarte multe fiinCe umane care au
tr=it cel puCin o astfel de e5perienC=, numit= <n lucr=rile de specialitate Rdedu"lare astral=
conAtient=> sau Re5perienC= e5tracorporal=>7 3 astfel de e5perienC= poate surveni acci$
dental P de pild=, <n urma unei emoCii foarte puterniceD <n timpul somnului cu vise P atunci
cBnd, pentru perioade mai lungi sau mai scurte devii conAtient c= viseziD sau la voinC=, <n
orice moment doreAti, ceea ce este <ns= mai dificil de o"Cinut7 *nii oameni care au a!uns
de!a la un <nalt grad de dezvoltare a capacit=Cilor lor psihice Ai spirituale sunt perfect
conAtienCi de acCiunile corpului lor astral chiar <n timp[ce ei tr=iesc Ai acCioneaz= <n mod
o"iAnuit <n corpul fizic, <ns= aceasta implic= un nivel foarte elevat de dezvoltare a
conAtiinCei individuale, despre care nu vom vor"i acum7 <n general, cei care tr=iesc
e5perienCadedu"l=rii astrale conAtiente doresc s= o"Cin= informaCii sau s= ai"= acces <n
locuri sau con!uncturi deose"ite, datorit= unor interese meschine sau egoiste pe care le
urm=resc7 0etoda a fost Ai este folosit=, cu o anumit= mar!= de eroare, <n acCiunile de
spiona! militar, economic sau chiar politic, de c=tre marile puteri ale lumii7 otuAi, cei care
aplic= aceast= putere psihic= <n mod egoist se confrunt= cu repetate eAecuri, deziluzii Ai
stagn=ri la nivele inferioare ale gBndirii Ai comportamentului, pentru c= ei nu cunosc sau
pur Ai simplu ignor= anumite legi esenCiale care descriu armonia Ai relaCia dintre acCiune
Ai rezultatul ei7 +ste ca atunci cBnd, analogic vor"ind, o conduct= prin care apa circul=
li"er= Ai nestBn!enit= se <nfund= treptat cu cBlCi Ai alte murd=rii, pBn= cBnd ea
se "locheaz= completD de aceea, mulCi care s$au "ucurat la <nceput de diversele puteri
psihice pe care le do"Bndiser= sau pe care de!a le aveau, au putut s= remarce <n timp
o diminuare gradat= a acestora, chiar pBn= la dispariCia lor total= <n unele cazuri7
%ceasta tre"uie s= te fac= s= <nCelegi <n special importanCa pe care o are
responsa"ilitatea acCiunii <n astfel de cazuri7 .= Atii c= <n marea lor ma!oritate, mai ales
dinignoranC= Ai comoditate, oamenii prefer= s= nege lucrurile sau faptele la care nu au
acces direct prin simCuri sau prin e5perienC= direct=7 4uCini sunt cei care, datorit= unui
anumit grad de elevare la care au a!uns, intuiesc faptul c= li"ertatea de acCiune de care
se "ucur= atunci, de pild= prin dedu"lare astral= conAtient=, reprezint= o realitate pe care
ei tre"uie s= o foloseasc= <n mod constructiv Ai nu egoist7 .e pot o"serva Ai cunoaAte
atunci aspecte relativ o"iAnuite ale vieCii cotidiene, <ns= este de asemenea
posi"il= cunoaAterea Ai aflarea unor secrete pe care unii ar vrea s= le cunosc=, dar nu au
aceast= posi"ilitate7
(eAi <n planul astral e5ist=, ca Ai <n planul fizic, anumite R"ariere> care "locheaz= accesul
informaCional <n ceea ce priveAte unele locuri sau aspecte secrete, totuAi li"ertatea de
acCiune Ai de deplasare este incompara"il= cu aceea din planul fizic7 3"stacolele Ai
"arierele din planul astral au rolul de a$i selecta pe cei care doresc s= cunoasc= anumite
taine Ai mistere, atBt dup= frecvenCa lor caracteristic= de vi"raCie, cBt Ai dup= intenCia pe
care ei o urm=resc <n acea acCiune, <n planul astral, deplasarea se face dup= cu totul alte
principii decBt <n lumea fizic=, ea survenind la voinC= Ai producBndu$se fie cu o
anumit= vitez= P de o"icei foarte mare $, fie aproape instantaneu Ai aceasta <n orice colC
al planetei6 su" ap=, su" p=mBnt, la suprafaCa lui sau <n aer7 0ai speciale sunt deplas=rile
<n spaCiul cosmic, pe alte planete sau corpuri cereAti, cBnd <ntr$o prim= faz= e5perienCele
tre"uie s= se limiteze la sistemul nostru solar7 (oar mai apoi, <n mod gradat, pe m=sura
<nCelegerii corecte a unor aspecte Ai legi tainice ale universului, deplas=rile pot fi e5tinse
la nivel galactic,
e5plorBnd astfel diferitele zone ale gala5iei noastre7
Mn ceea ce priveAte proiecCiile conAtiinCei noastre individuale
la nivel intergalactic , acestea se efectueaz= cu alte corpuri, mult mai su"tile ca cel astral,
dar nu vom a"orda aici Ai acum acest su"iect7
1eea ce am vrut s= te fac <n principal s= <nCelegi, este faptul c= materia fizic= nu
influenCeaz= a"solut deloc deplasarea corpului astral, <n schim", aceast= deplasare este
o"strucCionat= de anumite forCe Ai entit=Ci su"tile care acCioneaz= <n anumite Rpuncte> sau
Rzone$cheie> atBt din planul astral cBt Ai din planul fizic, <n care accesul la informaCie este
"locat7 (e e5emplu, acest gen de restricCii pot fi <ntBlnite <n protecCia anumitor comori sau
depozite de o natur= special= Ai secret=, la anumite porCi, galerii sau c=i de acces rapid
spre alte puncte ale planetei sau chiar a altor lumi7 %lteori, R"loca!ele> astrale limiteaz=
accesul faC= de anumite iniCieri oculte sau mistere care sunt prote!ate de entit=Ci gardiene
special invocate7
)u vreau s= <nCelegi de aici c= aceste restricCii sunt imua"ile, dar ele <i privesc mai ales pe
cei insuficient evoluaCi care <nc= nu sunt preg=tiCi s= se confrunte cu anumite mistere f=r=
s= urm=reasc= s= le foloseasc= <n mod personal Ai egoist7 %r mai fi <nc= multe de spus <n
ceea ce priveAte modalit=Cile practice de do"Bndire a puterii de dedu"lare astral=
conAtient=, precum Ai alte detalii care se refer= efectiv la e5perienCa practic= a dedu"l=rii
astrale, dar va veni un timp cBnd vom avea ocazia s= discut=m <n am=nunCime despre
toate aceste aspecte7
%cum <Ci voi spune c= adev=rata intenCie a colonelului 3"adea nu era aceea de a m=
trimite la F s=$mi vizitez mama P "ine<nCeles, <nsoCit de o gard= special= P ci de a face o
deplasare foarte secret=, la 0=n=stirea 1ernica, lBng= -ucureAti7 1red c= <nCelegi faptul
c=, <n acele vremuri, deplasarea unor oficialit=Ci politice sau militare din conducerea C=rii
la un l=caA de cult era ceva foarte periculos7 Regimul comunist, ateu prin <ns=Ai doctrina
sa, elimina din start aceast= a"ordare su" ameninCarea unor pedepse corespunz=toare7
)u am Atiut nimic despre Cinta deplas=rii noastre pBn= nu am a!uns la poarta "isericii7
+ram <nsoCit de colonelul 3"adea Ai c=l=toria am efectuat$o pe timpul nopCii, de la"az=
pBn= la -ucureAti cu elicopterul, iar de acolo Ai pBn= la 1ernica cu un automo"il de teren7
4e drum, colonelul mi$a spus c= doreAte s= m= <ntBlnesc Ai s= vor"esc cu o faC=
"isericeasc=, un preot cu totul deose"it, despre care spunea c= era de!a un adev=rat
sfBnt <n viaC=, avBnd mari puteri Ai har divin7
/a intrarea <n curtea m=n=stirii am z=rit foarte multe maAini ale oamenilor care veniser=
din toate colCurile C=rii s= viziteze m=n=stirea sau s= se roage plini de credinC=7 (e fapt,
3"adea mi$a e5plicat c= aproape toCi cei care aAteptau pe Aosea se aflau acolo pentru a
vor"i cu acel monah, care se numea %rsenic -oca7 1olonelul aran!ase de!a <ntBlnirea cu
cBteva zile <nainte, <n timp ce mergeam prin curtea m=n=stirii Ai ne <ndreptam spre chilia
ascetului am putut o"serva dou= g=rzi <n civil care se postaser= de o parte Ai de alta a
uAii chiliei respective7 1ei doi tre"uiau s= asigure paza, astfel ca noi s= nu fim deran!aCi
pe tot parcursul discuCiei7 (eAi zorii <nc= nu ap=ruser= Ai afar= era destul de frig, prin
curte se deplasau cBCiva c=lug=ri, rapid Ai f=r= zgomot, pro"a"il pentru rug=ciunea de
dimineaC=7
B!ai!te de a i!tra 7! c3ilie, 04adea %i5a sp'sM
Y .ingurul lucru pe care <l doresc de la tine este s= discuCi foarte deschis cu p=rintele
%rsenic7 &om fi doar noi doi <n <nc=pere cu p=rintele, iar aceast= discuCie tre"uie s=
r=mBn= secret=7 %vem mulCi duAmani7
0i$am dat <n mod tacit acordul7 1olonelul era un om inteligent Ai capa"il, care Atia s= se
strecoare printre meandrele> sistemului comunist impus de 1eauAescu Ai care intuia
corect c= zilele dictaturii acestuia erau practic num=rate7 )e aflam <n anul 1;897 <n acea
perioad=, a"ilitatea colonelului consta mai ales <n a l=sa impresia unei activit=Ci
ireproAa"ile, <n paralel cu preg=tirea terenului pentru Rnoua trecere>7 Rezistase Aapte ani
la conducerea departamentului P caz foarte rar <n acea vreme P Ai nu voia s= fac= vreo
greAeal= tocmai atunci cBnd se iveau speranCele unui nou <nceput pentru <ntreaga Car=7
3rice acCiune <n acest sens tre"uia planificat= cu minuCiozitate Ai e5ecutat= cu mare
atenCie7 .chim"area la care aspira aproape toat= lumea P Ai populaCia, Ai unii Aefi politici
sau militari P era iminent=, <ns= ea tre"uia s= se produc= <n condiCii de ma5im= securitate,
pentru a se <mpiedica astfel eventualele eAecuri7 1omploturile sau grup=rile
se dovediser= periculoase, <ncrederea <n alCii era aproape imposi"il=, astfel c= lui 3"adea
<i mai r=m=sese practic un culoar destul de <ngust de acCiune, acela al
specificului activit=Cii (2, al c=rui Aef era7 (ac= era inteligent folosit=, aceast= direcCie de
acCiune se putea dovedi, totuAi, foarte eficient=7
1olonelul nu avea aspiraCii politice Ai nici nu dorea s= parvin= <n sfera afacerilor, ci <l
interesa cu prec=dere tranziCia, menCinerea Ai dezvoltarea <n cele mai "une condiCii a ceea
ce realizase <n cadrul departamentului7 +l avea o deose"it= viziune practic= asupra
evenimentelor <ncon!ur=toare Ai acorda un profund respect Ai o mare <ncredere
fenomenelor oculte Ai aspectelor iniCiatice, urm=rind s= <m"ine cBt mai "ine Ai mai cu folos
elementele Ai con!uncturile din viaCa fizic= cu metodele su"tile de acCiune7 4recaut,
colonelul 3"adea <Ai calcula mai <ntBi cu atenCie fiecare pas, <nainte ca acesta s=
se dovedeasc= a fi fatalD <n situaCia Ai poziCia sa, nu funcCia pe care o deCinea reprezenta
marea pierdere, ci <ns=Ai viaCa lui7 1hiar dac= relaCiile sale cu 1eauAescu erau destul
de "une, nu$Ai putea permite totuAi nici o greAeal=, deoarece Atia c= dictatorul n$ar fi
Aov=it nici m=car o clip= s=$1 e5ecute <n cazul <n care intenCiile sale ar fi fost
demascate7 R/upii sunt mereu la pBnd=>, o"iAnuia el s=$mi spun=7
4lanul lui 3"adea era relativ simplu6 dac=, eventual, ar fi intervenit unele voci mirate sau
<ntre"=ri incomode <n leg=tur= cu vizita de la 1ernica, totul ar fi fost !ustificat prin
Rspecificul activit=Cii>D ar fi invocat atunci unele Rverific=ri> Ai Re5perimente> foarte secrete7
(ac= totul s$ar fi integrat <n normal, misterul convor"irii noastre cu p=rintele %rsenic - oca
ar fi r=mas Atiut doar de trei persoane7 0onahul a murit dup= trei ani, <n 1;8;, cu puCin
timp <nainte de RevoluCieD mai r=mBneam eu <nsumi, care reprezentam o surs= relativ
R"locat=> pentru lumea e5terioar=7 (esigur, <n cazul unei anchete, lucrurile nu ar fi fost
deloc simple, dar varianta respectiv= i s$a p=rut colonelului ca fiind totuAi cea mai puCin
periculoas=7
%A vrea s= <nCelegi, de asemenea, c= 3"adea a l=sat s= treac= aproape Aase ani pBn= s=
se hot=rasc= s= ai"= mai mult= <ncredere <n mine7 .unt sigur c= a studiat foarteatent
fiAele doctorului Gien referitoare la persoana mea, m$a o"servat discret <n diferite situaCii
Ai m$a supus indirect la anumite teste7 %Aa se e5plic= Ai faptul c= nu am fost mutat
niciodat= de la "aza din -, cum de altfel s$a petrecut cu toCi ceilalCi colegi ai mei care s$
au perindat pe acolo7 /a 1ernica am realizat spontan, intuitiv, c= 3"adea urm=reAte s=
m= preg=teasc= <n secret, s= m= Rformeze> pentru anumite planuri de viitor7 %ceast=
iniCiativ= era uAurat= de faptul c=, la rBndul meu, <l simpatizam pe colonel Ai <i cunoAteam
natura sincer= Ai fondul "un pe care <l avea7
1eea ce <mi relata 1ezar trezea fiori ne"=nuiCi <n mine7 %uzisem Ai eu despre marele
sfBnt Ai duhovnic %rsenic -oca din %rdeal, de la 0=n=stirea .Bm"=ta Ai Atiam c= fusese
foarte prigonit de regimul comunist7 &eAtile despre harul Ai puterile lui divine f=cuser= de
mult <ncon!urul C=rii, dar ele erau <n="uAite de ideologia Ai acCiunea tipic comunist=7 4entru
a <mpiedica masele de oameni s= vin= puhoi la monah s= fie "inecuvBntate, autorit=Cile <l
str=mutau adeseori pe ascuns la diferite m=n=stiri, sau <l p=zeau, nel=sBndu$1 s=
vor"easc= oamenilor7 *neori, foarte rar, p=rintele %rsenic a!ungea Ai la 0=n=stirea
1ernica7 +5istau unele zvonuri c= prezenCa ocazional= a monahului <n acel l=caA sfBnt se
datora intervenCiei unor personalit=Ci politice din acea &reme, chiar din conducerea C=rii,
pentru ca ele s=$1 poat= vizita Ai s= poat= vor"i cu el <n particular, f=r= s= se e5pun= unor
mari riscuri7 1hiar dac= nu politicienii erau cei care <l aduceau pe %rsenie -oca la
1ernica, lBng= -ucureAti, este totuAi un fapt "inecunoscut c= aceAtia au avut de$a lungul
anilor repetate <ntBlniri Ai convor"iri particulare, <n secret, cu p=rintele7
Mn cazul deplas=rii colonelului Ai a lui 1ezar la 1ernica, pro"lema era puCin diferit=D nu
1ezar a fost cel care a solicitat <ntrevederea cu p=rintele %rsenie Ai nu el a fost cel care
dorea s= afle <n mod special ceva de la acesta7 +l tr=ise de!a unele e5perienCe spirituale
foarte profunde, pe care ascetul le$a intuit imediat atunci cBnd 1$a v=zut, <ntBlnirea a fost,
<n mod sigur, una dintre cele mai stranii Ai enigmatice care se pot <nchipui7
Ce#ar a rel'at -ir'l poestirii&
Y Mntr$adev=r, <n zorii acelei zile lucrurile ap=reau <ntr$o lumin= destul de stranie la
1ernica7 )imeni nu Atia ce se petrece, cine tre"uia s= vin=, ce tre"uia s= urmeze7%ceast=
relativ= agitaCie e5ista <ns= doar <n e5terior, printre credincioAii care aAteptau s= li se
permit= accesul <n m=n=stire, fiind alimentat= de incertitudini Ai diverse alte zvonuri Ai
supoziCii7 %m aflat ulterior c=, la un moment dat, oamenii de acolo au fost str="=tuCi de un
fior la zvonul c= p=rintele %rsenie ar putea fi arestat Ai luat de acolo7 4sihicul maselor de
oameni este foarte la"il Ai el are o caracteristic= lunar=, de mare receptivitate7
%numite persoane Ai unele organizaCii oculte cunosc metode Ai procedee precise prin
care pot influenCa <n mod decisiv, fie numai Ai la nivel ver"al, p=rerile Ai tendinCele
marilor grupuri de oameni7 (e altfel, tocmai pe aceast= caracteristic=, de relativ=
inconAtienC= a maselor umane, se "azeaz= teoriile diversiunii, zvonurilor Ai
manipul=rii7 (ac=, <n plus, ele sunt susCinute de un suport de influenCare Ai manipulare
tehnologic= P de pild=, prin intermediul emisiei unor unde energetice cu o
anumit= frecvenC= P atunci efectele sunt aproape garantate7 )u vreau s= <nCelegi de aici,
<ns=, c= spontaneitatea lipseAte cu des=vBrAire <n cazul maselor de oameni7 4ro"lema
este <ns= mult mai comple5=, deoarece metodele de manipulare care sunt folosite la
nivelul planului fizic pot fi contracarate Ai eliminate cu succes prin anumite acCiuni
de natur= pur spiritual=, mai ales atunci cBnd acestea sunt efectuate la unison de cBt mai
multe persoane7
(ac= <n cazul manipul=rii malefice oamenii devin oarecum ro"otizaCi Ai mecanici <n
acCiunile pe care le e5ecut=, minCile lor fiind atunci practic <nnegurate Ai aproape inerte, <n
cazul acCiunii pozitive Ai profund "enefice, luminoase Ai spirituale utilizBnd diverse metode
iniCiatice, ei se vor "ucura de o minunat= li"ertate Ai deschidere a orizontului individual7
%tunci, oamenii <ncep s= <nCeleag= cu adev=rat importanCa fundamental= a liberului
arbitru pe care <l au7 ocmai <n aceasta const= lupta unor grup=ri malefice oculte6
suprimarea prin orice mi!loace posi"ile a li"erului ar"itru al omului, a posi"ilit=Cii lui de a
alege singur Ai nemi!locit, a capacit=Cii de a se cunoaAte <n profunzime Ai de a afla
adev=rul e5istenCial7
(ac= vei avea curiozitatea s= analizezi m=car <n parte sistemul social actual de
informare, de conducere Ai de administraCie <n lume, vei putea s= constaCi c= totul
<n aceste direcCii e5ist= <n vederea suprimrii Ai nc!iderii, a limitrii individului Ai nu <n
scopul dezvolt=rii, deschiderii Ai cunoaAterii sale li"ere, aAa cum se afirm= <n mod pervers
prin intermediul diverselor sloganuri false7 )u mi$am propus acum s= dezvolt=m aceast=
tem= important= de care, la urma urmelor, depinde <nsuAi viitorul omenirii, <Ci voi oferi
<ns=, mai tBrziu, alte detalii care s= te fac= s= <nCelegi mult mai profund sistemul comple5
de dominare a lumii7 4e moment, este suficient s=$Ci spun c= Rmicro"ul> care face s= se
instaureze R"oala> fatal= <n viaCa omului este ignorana <ntreCinut= <n mod su"versiv de
anumite grup=ri oculte, precum Ai lipsa voinCei individuale de a dep=Ai aceast= R"oal=>7
&oi reveni <ns=, acum, la ceea ce <Ci relatam cu privire la <ntBlnirea cu p=rintele %rsenic
-oca7
Foarte focalizat asupra relat=rii sale, 1ezar Ai$a schim"at poziCia pe scaun Ai a continuat
imediat7
Y %m f=cut o parantez= la faptul c= oamenii <ncepuser= de!a s= r=spBndeasc= niAte
zvonuri a"erante7 %dev=rul a fost <ns= mult mai simplu7 )u$Ci voi reda convor"irea pe care
am avut$o atunci cu p=rinteleD de altfel, ea a durat mai mult de trei ore7 1olonelul, aflBnd
unele lucruri despre e5istenCa lui <n viitor, Ai$a a"andonat treptat masca rigidit=Cii Ai a
infle5i"ilit=Cii pe care o do"Bndise <n timp, ca urmare a deform=rii profesionale7 %m s=$
Ci spun <ns= c= %rsenic -oca f=cea parte din acea categorie de oameni <nCelepCi care, deAi
deCin un corp fizic pe 4=mBnt, au conAtiinCa de!a sta"ilit= <n 1eruri7 %cel om mi$a l=sat cu
adev=rat o impresie foarte profund= Ai puternic=7 oate puterile Ai forCele pe care le
aveam sau le v=zusem la alCii, nu valorau nici cBt o nuc= <n faCa acelei m=reCii sclipitoare,
pure Ai divine, care emana din fiinCa p=rintelui7 .finCenia Ai puterea lui de p=trundere <n
mintea Ai sufletul omului erau e5traordinare Ai aceaste nu numai c= se producea
instantaneu atunci cBnd te aflai <n prezenCa aceste direcCii e5ist= <n
vederea suprimrii Ai nc!iderii, a limitrii individului Ai nu <n scopul dezvolt=rii, deschiderii
Ai cunoaAterii sale li"ere, aAa cum se afirm= <n mod pervers prin intermediul diverselor
sloganuri false7 )u mi$am propus acum s= dezvolt=m aceast= tem= important= de care,
la urma urmelor, depinde <nsuAi viitorul omenirii, <Ci voi oferi <ns=, mai tBrziu, alte detalii
care s= te fac= s= <nCelegi mult mai profund sistemul comple5 de dominare a lumii7 4e
moment, este suficient s=$Ci spun c= Rmicro"ul> care face s= se instaureze R"oala> fatal=
<n viaCa omului este ignorana<ntreCinut= <n mod su"versiv de anumite grup=ri oculte,
precum Ai lipsa voinCei individuale de a dep=Ai aceast= R"oal=>7 &oi reveni <ns=, acum, la
ceea ce <Ci relatam cu privire la <ntBlnirea cu p=rintele %rsenic -oca7
Foarte focalizat asupra relat=rii sale, 1ezar Ai$a schim"at poziCia pe scaun Ai a continuat
imediat7
Y %m f=cut o parantez= la faptul c= oamenii <ncepuser= de!a s= r=spBndeasc= niAte
zvonuri a"erante7 %dev=rul a fost <ns= mult mai simplu7 )u$Ci voi reda convor"irea pe care
am avut$o atunci cu p=rinteleD de altfel, ea a durat mai mult de trei ore7 1olonelul, aflBnd
unele lucruri despre e5istenCa lui <n viitor, Ai$a a"andonat treptat masca rigidit=Cii Ai a
infle5i"ilit=Cii pe care o do"Bndise <n timp, ca urmare a deform=rii profesionale7 %m s=$
Ci spun <ns= c= %rsenic -oca f=cea parte din acea categorie de oameni <nCelepCi care, deAi
deCin un corp fizic pe 4=mBnt, au conAtiinCa de!a sta"ilit= <n 1eruri7 %cel om mi$a l=sat cu
adev=rat o impresie foarte profund= Ai puternic=7 oate puterile Ai forCele pe care le
aveam sau le v=zusem la alCii, nu valorau nici cBt o nuc= <n faCa acelei m=reCii sclipitoare,
pure Ai divine, care emana din fiinCa p=rintelui7 .finCenia Ai puterea lui de p=trundere <n
mintea Ai sufletul omului erau e5traordinare Ai aceaste nu numai c= se producea
instantaneu atunci cBnd te aflai <n prezenCa lui, dar declanAau <n propria ta fiinC= chiar un
gen de"ucurie Ai aspiraCie care <Ci determinau impulsul de a te oferi tu <nsuCi, <n totalitate Ai
deli"erat, cunoaAterii acelui om7 +ra un sentiment inefa"il, care avea leg=turi directe cu
cel mai profund resort spiritual al fiinCei noastre, care este etern, pur Ai indestructi"il7
0etaforic vor"ind, dac= asociezi calea pBn= la acea surs= tainic= din fiinCa noastr= cu
s=patul unei fBntBni, atunci poCi s= Atii c= apa rece, limpede Ai minunat= la care vei a!unge
este <ns=Ai apa vieCii pe care o vei "ea <n eternitate7 %rsenic -oca avea uimitoarea
influenC= su"til= de a te face s= intuieAti spontan prezenCa acelei ape din profunzimile
fiinCei tale, cu mult <nainte ca tu s= a!ungi la ea7 <n tine se n=Atea atunci, n=valnic Ai
<n=lC=tor, un sentiment copleAitor de iu"ire Ai devoCiune Ai aceasta era verificarea cea mai
sigur= a autenticit=Cii nivelului spiritual Ai a harului divin la care a!unsese monahul7
(atorit= faptului c= eu <nsumi aveam capacitatea de a simCi Ai a cunoaAte <n limite destul
de largi oamenii cu care m= confruntam, mi$a fost destul de simplu s= realizez nuanCele
foarte fine ale radiaCiei psihice e5traordinare pe care o manifesta %rsenic7 1unoaAterea lui
era instantanee Ai atBt de profund=, <ncBt ea provoca <n cel din faCa lui, de cele mai multe
ori, adev=rate tr=iri catarctice, <ns= chiar Ai aceste emoCii ap=reau <n conformitate cu
posi"ilit=Cile Ai aspiraCia fiec=ruia7
.enzaCia pe care am tr=it$o acolo, dup= ce am intrat <n chilia lui, a fost aceea a unui
sentiment de profunzime a"isal= a cunoaAterii, care nu era <ns= disociat= de iu"irea pur=7
)u vreau, totuAi, s= intru <n domeniul a"stract al unor o"servaCii de natur= metafizic=D nu
cred c= Ci$ar fi de prea mult folos <n aceast= faz= Ai nici nu Atiu dac= le$ai putea <nCelege <n
<ntregime7 (e o"icei, timpul lor vine dup= ce au fost f=cuCi de!a cBCiva paAi importanCi
<n aceast= direcCie7 0a!oritatea oamenilor este <ns= fi5at= <n rutin= zilnic= Ai <n
participarea la activit=Cile mondene, <ncBt astfel de idei P cum ar fi, de pild=, aceea a
relaCiilor dintre cunoaAtere Ai iu"ire P a!ung s= i se par= de$a dreptul a"erante Ai
ne"uneAti, <n cel mai "un caz, ai putea s= te alegi cu unele comentarii Ai o"servaCii ale
celor din !ur, care sunt f=cute de pe o poziCie aAa$zis Rsuperioar=>, pentru a te determina
s= <nCelegi c= greAeAti7 %ceAti oameni, practic, mor de sete, ca s= m= refer tot la
e5emplul dinainte, dar ei nu"i dau seama de aceasta7 4=rintele %rsenie era e5presia vie,
inefa"il=, a unuia care a a!uns s= tr=iasc= cu adev=rat <n fericirea cea mai pur=7 (up=
gradul de <nCelegere Ai receptivitate individual=, cei care se aflau <n prea!ma lui puteau s=
resimt= ei <nAiAi unele crBmpeie din aceast= fericire total=, aAa cum un diapazon
vi"reaz= singur atunci cBnd se afl= lBng= pianul care scoate
sunetul notei caracteristice diapazonului7 'nfluenCa su"til= "enefic=, r="darea Ai
compasiunea pot transforma chiar Ai sufletele cele mai <nnegurate7
'n ceea ce$1 privea pe colonelul 3"adea, el a rezonat aproape de la <nceput cu influenCa
tainic=, su"til=, a p=rintelui7 1u o "un=tate nesfBrAit=, %rsenie -oca 1$a sf=tuit cum s=
procedeze pentru a evita vremurile tul"uri care vor urma7 <n ceea ce m= priveAte, dup= ce
am intrat <n mica <nc=pere am o"servat c=, mult timp dup= aceea, p=rintele nu mi$a
aruncat nici m=car o privire, ca Ai cum n$aA fi e5istat acolo7 1am dup= o or= Ai !um=tate,
timp <n care colonelul a ascultat stupefiat cuvintele sfBntului, acesta s$a <ntors spre mine
Ai mi$a spus c=, <n cazul meu nu este necesar s=$mi spun= ceva anume, deoarece eu am
g=sit de!a drumul spre lumin= Ai voi fi a!utat <n continuare s=$1 urmez f=r= Aov=ire7 %
indicat apoi cu precizie modalit=Cile <n care 3"adea Ai cu mine tre"uie s= conlucr=m
pentru a avea succes <n acCiunile viitoare care aveau s= fie foarte importante, prin
revelarea anumitor dovezi care vor ului <ntreaga lume Ai care vor fi descoperite dup=
aproape dou=zeci de ani7 (eAi m= aflam <n acele momente <ntr$o stare de a"sor"Cie
interioar= profund=, atunci cBnd p=rintele a f=cut acea prezicere am fost scuturat de un
fior puternic <n <ntreg corpul, care a determinat <n mintea mea apariCia unor intuiCii Ai
corelaCii foarte comple5e7
%ici 1ezar se opri cBteva clipe, gBnditor7 +u devenisem puCin agitat Ai <ncordat7
Y Mnseamn= c= p=rintele %rsenie a vor"it Ai despre mine, adic= despre faptul c= te vei
<ntBlni cu mine, c= <mi vei povesti toate acestea Ai c= <mi vei propune s= pu"lic ocarte cu
aceste evenimente? 1$am <ntre"at eu pe 1ezar7
+l zBm"i uAor, dar a continuat s= p=streze o atitudine concentrat=7
Y )e$a indicat faptul c= vom g=si modalit=Ci potrivite de a s=di mai <ntBi seminCele Ai apoi
de a creAte Ai dezvolta florile transform=rii spirituale ale acestui popor7 (a, aprecizat c=
vor fi pu"licate informaCii care vor avea un rol important <n acest proces, <ns= aspectele
secundare care au Cinut de realizarea acestui fapt, incluzBnd aici alegerea ta Ai celelalte
elemente, Cin de planificarea pe care am f=cut$o eu <nsumi Ai modul <n care am gBndit
aceast= acCiune7
Y % spus ceva despre marea descoperire care va fi f=cut= Ai unde anume? am insistat
eu7
Y )u, nu a precizat nimic <n acest sensD a spus c= se va petrece <n mod sigur <n Cara
noastr= Ai c= va avea un impact atBt de mare, <ncBt nu mai este nevoie s= Atim altedetalii7
(ar a repetat de mai multe ori c= va fi o lupt= acer"=7 )u Atiu <ns= 'a ce s$a referit7
%nticipBnd puCin, voi spune c= prezicerea p=rintelui %rsenie -oca s$a adeverit cu mare
e5actitate7 %Aa dup= cum se va vedea mai departe, uluitoarea descoperire a fost realizat=
<n anul 200K, la Aaptesprezece ani de la memora"ila <ntBlnire din 0=n=stirea 1ernica7 +a
a zguduit efectiv eAafoda!ul politic, AtiinCific Ai religios al celei mai mari puteri actuale, care
sunt .tatele *nite ale %mericii7 % instituit imediat cel mai teri"il secret mondial Ai a impli$
cat o lupt= diplomatic= teri"il= Ai presiuni politice e5traordinare, deoarece RomBnia a dorit
s= prezinte aceast= descoperire lumii <ntregi7 4rin specificul ei,
descoperirea ameninC= <ns=Ai influenCa politico$ideologic= a &aticanului Ai spul"
er= iremedia"il atBt concepCia antropologic= a AtiinCei moderne, cBt Ai ideile despre isto$
ria planetei noastre Ai a omenirii7 %tunci cBnd mi$a relatat despre discuCia cu %rsenie
-oca, 1ezar nu cunoAtea nici el natura descoperirii care avea s= fie f=cut=, unde Ai
cBnd va avea ea loc, deoarece convor"irea noastr= s$a desf=Aurat pe la <nceputul anului
20027 Felul <n care s$au precipitat <ns= evenimentele, incredi"ilele cone5iuni Ai sursele
care au concurat la realizarea descoperirii <mi dau posi"ilitatea acum, cBnd cunosc toate
elementele implicate, s= am o viziune fascinant= Ai de ansam"lu a <ntregului angrena!,
uluitor de comple5, care a condus la momentul epocalei descoperiri7 +a apare astfel ca
un punct$focar,ca o prim= RstaCie> foarte important= pe calea transform=rii conAtiinCei
umanit=Cii Ai mi se pare cu atBt mai remarca"il Ai sugestiv faptul c= ea s$a produs <n
RomBnia7
%Aa dup= cum se va vedea, descoperirea reprezint= de fapt o Rantecamer=> la alte
realit=Ci chiar mai tul"ur=toare, pe care 1ezar, <mpreun= cu o echip= de specialiAti
format=din reprezentanCi ai .*% Ai ai RomBniei, le$a investigat <n cadrul unei Rmari
e5pediCii> pe parcursul unui an ?din luna octom"rie 200K, pBn= <n luna iulie 200S@7
(eoarece am fost la locul descoperirii, cunosc <n ansam"lu natura Ai locaCiile acestei
e5pediCii care a fost efectuat=7 Ntiu c= voi fi contactat de 1ezar peste puCin timp Ai voi afla
toate am=nuntele necesare, <ns= pro"lema pu"lic=rii acestor informaCii r=mBne totuAi
foarte controversat=7 'niCial, statul romBn a vrut s= anunCe aceast= descoperire lumii <n$
tregi Ai s= o pun= la dispoziCia cercet=torilor7 .e considera c= aceasta nu mai reprezenta
neap=rat o pro"lem= de interes naCional, ci una de interes mondial. /upta de
culise pentru a <mpiedica aceast= dezv=luire de o importanC= e5cepCional= pentru
omenire a fost determinat= de intervenCia ma!or= a .*%7 (eli"er=rile diplomatice, argu$
mentele pro Ai contra, precum Ai promisiunile sau ameninC=rile au durat apro5imativ
dou= luni ?august$sep$tem"rie, 200K@7 <n urma unui acord ultra$secret care a fost semnat
<ntre cele dou= state, RomBnia s$a anga!at s= nu prezinte lumii <ntregi descoperirea de pe
teritoriul ei7 4ro"a"il c=, printre altele, primirea <n )%3 care s$a efectuat <n gra"=, <n
prim=vara lui 200S, a f=cut Ai ea partedin pachetul secret de RcompensaCii>
pentru aceast= hot=rBre, <n acest conte5t, plasarea unor "aze militare americane pe
teritoriul RomBniei poate s= devin= o certitudine <n urm=torii ani, constituind o Rpav=z=>
puternic= pentru locaCia din 0unCii -ucegi7 %spectele sunt foarte complicate Ai secrete7 )u
cunosc deocamdat= care sunt avanta!ele C=rii noastre <n raporturile "ilaterale cu .*%, dar
anumite semne clare de ciudat= "un=voinC= la cel mai <nalt nivel diplomatic au <nceput
de!a s= apar=7
1u toate acestea, RmiAc=rile de culise> ale .*% tre"uie s= se desf=Aoare cu mare
precauCie, pentru a nu atrage prea repede nedumeriri Ai <ntre"=ri stBn!enitoare din partea
celorlalte state Ai puteri ale lumii, care ar putea o"serva dar nu ar <nCelege interesul
%mericii pentru RomBnia7
.ecretul descoperirii este practic a"solut7 )u am mai v=zut niciodat= aAa ceva, Rsarcina>
asigur=rii lui fiind preluat= <n mare parte de americani7 &oi descrie la timpulpotrivit aceste
aspecte, dar pot s= afirm anticipat c= nu e5ist= nici un document, scris, filmat sau
fotografiat, care s= fi p=r=sit zona descoperirii7 % fost construit un hangarsu"teran imens,
pentru depozitarea Ai manipularea echipamentului tehnic precum Ai a dovezilor7 +ste ca
o adev=rat= uzin=, complet utilat=, iar ideea construirii lui s$a dovedit foarte inspirat=7
otuAi, din informaCiile pe care le deCin, RomBnia nu Ai$a luat un anga!ament definitiv <n
ceea ce priveAte menCinerea secretului marii descoperiri, <ns= termenii contractuali nu <mi
sunt deocamdat= cunoscuCi, <n prezent, metodele care sunt folosite pentru anihilarea
oric=rei tentative de a cunoaAte ceva despre aceast= descoperire
sunt dezinformarea Ailipsa oricror dovezi materiale. .arcina nu este uAoar=, <ns= din
cBte Atiu, ea a fost realizat= cu succes pBn= <n prezent, <n opinia mea, <ns=, aceast= stare
de lucruri nu poate continua mult timp de acum <nainte7 &om analiza <ns= aceste
aspecte dup= ce voi prezenta toate elementele care au condus <n mod gradat la
efectuarea acestei descoperiri de e5cepCie pe teritoriul RomBniei7
Y 'deea era de a nu face paAi greAiCi tocmai <n acea perioad=, <n care dictatorul <ncepuse
s= se simt= R<ncolCit>, a continuat 1ezar relatarea sa7 4=rintele %rsenic ne$ae5plicat apoi
c= 1eauAescu <l vizitase de dou= ori, <n mare tain= Ai cu toate precauCiile necesare7
*ltima dat= venise acolo cu cBteva luni <n urm=7 &oia s= cunoasc= evoluCia puterii sale <n
stat, deoarece ap=ruser= de!a unele semnale <ngri!or=toare de insta"ilitate a sistemului
politic, economic Ai social, atBt <n Car= cBt Ai <n alte teritorii ale "locului comunist7 0onahul
i$a specificat atunci c=, dac= va continua s= conduc= Cara prin aceleaAi metode inumane
ca Ai pBn= atunci, <Ai va pierde "rusc viaCa, <ntr$un mod violent7 %flBnd aceasta,
1eauAescu s$a enervat cumplit Ai a f=cut o adev=rat= criz= de isterie, care <ns= nu 1$a
impresionat pe %rsenie -oca7 /$a ameninCat pe p=rinte Ai a plecat teri"il de sup=rat Ai
furios7 4=rintele ne$a dezv=luit c= Atie de faptul c= i se doreAte moartea Ai c=
acCiunile mBrAave <n acest sens au <nceput imediat dup= <ntrevederea pe care a avut$o cu
dictatorul7 )e$a m=rturisit, de asemenea, c= nu va mai dura mult timp Ai va pleca spre
<mp=r=Cia at=lui 1eresc, dar c= va p=r=si aceast= lume datorit= unui complot miAelesc,
al c=rui scop va fi acela de a$1 otr=vi7 otuAi, eZl nu va <mpiedica aceasta,
deoarece atunci misiunea lui spiritual= pe p=mBnt va fi de!a terminat=7
%poi a scos dintr$un cuf=r o carte groas= Ai foarte uzat=, scris= <n greaca veche, care
provenea de la sfinCii creAtini de la muntele %thos7 RMn ea, ne$a spus p=rintele %rsenie, se
g=seAte descrierea hidrei cu r=suflarea otr=vitoare, care va urm=ri prin toate mi!loacele s=
<mpiedice lumina Ai voinCa dumnezeiasc=7 &oi tre"uie s= <nfruntaCi cu <nCelepciune
aceast= ameninCare Ai <nCelepciunea v= va fi dat= vou=, precum Ai la mulCi alCii, pentru a
r=pune R=ul7 &eCi vedea Ai veCi <nCelege spurc=ciunea peste tot <n !urul vostru6 la serviciu,
<n magazine, <n instituCiile statului, <n conducerea lui Ai mai ales <n politic=7 (in nefericire,
ea va intra pe furiA chiar Ai <n sBnul "isericii, murd=rind unele suflete de aici7 %proape c=
oamenii <Ai vor pierde speranCa7 (oar cei care <Ai vor p=stra credinCa adev=rat= vor
fi salvaCi Ai mare va fi atunci .lava lui (umnezeu peste ei7>
%poi, p=rintele %rsenie a dezvoltat su"iectul Ai a spus c= aceast= Rlucrare diavoleasc=> nu
este ceva care a ap=rut <n vremurile noastre, ci ea dureaz= din antichitate, de suteAi chiar
de mii de ani <n urm=, preg=tind <ncetul cu <ncetul terenul pentru lupta final= care se
apropie7 4lanul Rlucr=rii diavoleAti> este minuCios Ai, prin puterea "anilor Ai a viciilor, <ntre
care minciuna, pref=c=toria, intriga Ai omorul sunt cele mai importante, cei care o
s=vBrAesc au a!uns destul de aproape de Celul lor principal, care este controlul Ai
dominarea <ntregii lumi7 %ici, <ns=, p=rintele a f=cut o afirmaCie neaAteptat=, care a avut
darul s= ne Aocheze <ntr$o oarecare m=sur=7 +l a spus c=, <n mod parado5al Ai <ntr$un
interval de timp scurt, atenCia lumii se va concentra asupra C=rii noastre, datorit=
schim"=rilor e5traordinare care vor avea loc Ai a semnelor specifice care vor dep=Ai cu
mult puterea limitat= de <nCelegere a cunoaAterii materialiste7 %rsenic -oca a mai precizat
c= toate acestea se vor face <ntru voia lui (umnezeu, pentru c= totul este ciclic Ai tre"uie
s= se <ntoarc= de acolo de unde a pornit7
Ml ascultam complet "uim=cit pe 1ezar, deoarece relatarea lui contravenea logicii Ai ar fi
f=cut pe orice om o"iAnuit s= o primeasc= cu circumspecCie, <n ceea ce m= privea, chiar
dac= aveam o mare <ncredere <n 1ezar Ai <n pro"itatea sa, totuAi afirmaCiile sale <Ai f=ceau
loc cu dificultate <n mintea mea7 <n primul rBnd nu aveam nici o "az= referenCial= pentru a
le <nCelege Ai a le accepta, iar <n al doilea rBnd credinCa mea nu era <nc= foarte
puternic=, aceea la <nceput am simCit impulsul de a considera prezicerile p=rintelui
%rsenic ca fiind eronate Ai fantasmagorice7
otuAi, undeva <n profunzimile inimii mele lic=rea o lumin= care <mi d=dea speranCa Ai
fiorul l=untric <n=lC=tor al vremurilor care vor veni7 <n mod aparent <ntBmpl=tor, dup= cele
aflate de la 1ezar am avut ocazia s= citesc cBteva "roAuri care tratau acelaAi su"iect, dar
care erau scrise de autori diferiCi7 %m fost nevoit s= remarc cu o anumit= tristeCe, <n unele
discuCii tangenCiale pe seama acestui su"iect cu diferite personalit=Ci sau oameni din high$
life$ul "ucureAtean ori din elita intelectual= romBneasc=, faptul ca atitudinea acestora era
mai ales ironic= sau, <n cel mai "un caz, nep=s=toare7 +vident, nu ne putem aAtepta
ca acele previziuni s= trezeasc= imediat din RamorCeala> lor sufleteasc= pe cei care sunt
ro"iCi condiCiilor e5terioare de lu5, confort, "og=Cie, influenC= Ai putere7 +5ist= totuAi Aansa
ca m=car o parte din aceAtia s=$Ai pun= anumite <ntre"=ri cu privire la viaCa pe care o duc
Ai la natura acCiunilor pe care ei le s=vBrAesc <n lume7 1u alte cuvinte, e5ista totuAi o
Aans= ca ei s= devin= mai maturi Ai mai responsa"ili, deoarece este Atiut faptul c=
transformarea condiCiilor de e5istenC= a unei naCiuni implic= <n primul rBnd transformarea
conAtiinCei individuale a mem"rilor care o formeaz=7 %ceasta se realizeaz= mai ales prin
viziunea Ai perceperea vieCii de pe poziCii superioare, care sunt determinate de cu totul
alte principii Ai idealuri decBt cele impure, !osnice Ai grosiere7
1ele mai importante modalit=Ci de a realiza o rapid= transformare de stare a conAtiinCei,
chiar la nivel naCional Ai mondial, sunt iubirea Ai altruismul <n forma lor pur= Ai
nedisimulat=7 4entru cei sensi"ili, care au inima curat= Ai intenCii generoase, aceast=
o"servaCie simpl= poate s= <nsemne un argument de "un simC, care implicit susCine Ai
confirm= credinCa pe care ei o poart= <n suflet7 (ar pentru cei orgolioAi, materialiAti Ai
egoiAti, o astfel de idee poate s= constituie cel mult o glum=, dac= nu un semn
de Rneadaptare la realit=Cile actuale> a celor care o susCin, <n primul rBnd, a iu"i <n mod
sincer Ai a$i a!uta pe ceilalCi semeni atunci cBnd tre"uie, f=r= a pretinde nimic <n schim",
contravine ideilor despre viaC= Ai despre felul <n care acei oameni s$au o"iAnuit s=
tr=iasc=D practic vor"ind, (umnezeu Ai lucrurile sfinte nu ocup= nici un loc <n viaCa lor7 <n
al doilea rBnd, pro"lemele de cult, religiile, "iserica Ai, <n general vor"ind, aspectele
spirituale, sunt privite de marea lor ma!oritate ca un fel de Rumplutur=>, un gen de factor
necesar pentru echili"rarea societ=Cii7
Mn timp ce eu <nc= mai reflectam la aceste aspecte, 1ezar a re<nceput s= vor"easc=6
Y 4=rintele %rsenie a punctat <n mod concis principalele pro"leme care vor interveni <n
viitorul apropiat al RomBniei, dar ne$a sf=tuit s= nu renunC=m la drumul pe care 1$am
<nceput, indiferent de greut=Cile pe care le vom <ntBmpina7 1eea ce m$a frapat atunci era
faptul c= el vor"ea mereu la plural despre ceea ce tre"uie s= f=ptuiesc eu <mpreun= cu
3"adea, considerBnd aceasta ca un lucru firesc7 &iitorul avea s= confirme cu prisosinC=
c= a avut perfect= dreptate7 /a sfBrAitul <ntBlnirii a <ncheiat "rusc, privindu$1 Cint= pe
colonel6 R0= "ucur c= ai avut credinC= <n inim= Ai mi$ai urmat chemarea din vis7 0ergeCi
acum cu (umnezeu Ai slava /ui s= fie cu voi!>7
(up= ce am plecat de acolo, colonelul 3"adea mi$a e5plicat c= <n urm= cu o s=pt=mBn=
avusese un vis foarte ciudat, <n care p=rintele %rsenic <i ap=ruse <ncon!urat de o lumin=
or"itoare Ai <l chemase <n mod ferm, <mpreun= cu mine, la 0=n=stirea 1ernica7 (in acel
moment am simCit un impuls Ai o credinC= aparte <n inim=, precum Ai o stare? de fericire
delicat= care nu a mai disp=rut7 1eea ce aff] urmat <n antrenamentele secrete de la "aza
din -777 nu a f=cut decBt s= m= preg=teasc= cBt mai "ine pentru evenimentele care aveau
s= intervin= <n viaCa mea <n urm=torii cincisprezece ani7 1ezar Ai$a <ntrerupt atunci
relatarea deoarece a primit un telefon important, fiind chemat de urgenC= <ntr$un anumit
loc7 0$am desp=rCit de el cu sentimentul c= am p=truns pe un t=rBm nee5plorat, plin de
mistere Ai foarte important <n conte5tul evenimentelor viitoare7 %similam oarecum Rdin
mers^ multitudinea de informaCii cu care m= confruntam Ai, <n m=sura <n care <mi permitea
propriul meu nivel de <nCelegere, formulam diferite concluzii7 (ac= ceva nu <mi era clar,
scriam pe hBrtie pro"lema respectiv= Ai o rediscutam la <ntBlnirea urm=toare7
recuser= mai multe luni de la ultima <ntrevedere, timp <n care mi$am eAalonat ideile
principale Ai am <nceput chiar s= alc=tuiesc un plan al lucr=rii despre acele evenimente7
1itisem mai multe c=rCi cu su"iect ezoteric Ai spiritual, urm=rind s= p=strez totuAi o poziCie
echili"rat= <n aprecierea diverselor idei care erau prezentate, <mi structuram astfel, <n
mod gradat Ai temeinic, "aza de date Ai aspecte iniCiatice care, prin misterul Ai ineditul lor,
constituiau o min= de "og=Cii inestima"ile pentru toCi cei care erau interesaCi s= le afle7
4Bn= <n luna iunie a anului 200K m$am mai <ntBlnit cu 1ezar de dou= ori7 1onCinutul
acelor relat=ri semnific= de departe cea mai cutremur=toare dovad= a necesit=Cii de
ascrie aceast= carte7 (e altfel, consider c= acelea au fost cele mai palpitante Rrunde^ de
convor"iri, <n care 1ezar mi$a revelat adev=ruri uluitoare despre modalit=Cile oculte de
dominare a lumii7 otodat= am putut s= <nCeleg <ntr$un mod mult mai profund nuanCele
su"tile ale "inelui Ai ale r=ului <n lume, pe care pBn= atunci le ignoram aproape cu
des=vBrAire7 oate implicaCiile faptice, morale Ai psihologice pe care le voi prezenta <n
continuare au fost relatate cu r="dare Ai perseverenC= de 1ezar, chiar Ai atunci
cBnd solicitam l=muriri suplimentare, deoarece el considera c= aceste aspecte reprezint=
<nsuAi sim"olul Ai chintesenCa mesa!ului pe care doreAte s=$1 fac= Atiut tuturor
oamenilor7 /a rBndul meu, am considerat c= <n con!unctura prezent=, atBt la nivel naCional
cBt Ai la nivel mondial, prezentarea <n detaliu a unora dintre planurile Ai acCiunile
temutei 3rganizaCii oculte constituie aproape o datorie moral= Ai un impuls firesc la
acCiune7
Mn opinia mea, oamenii tre"uie s= cunoas= Ai s= fie avertizaCi de pericolul imens pe care$1
reprezint= 3rganizaCia, pericol care se <ntinde pretutindeni <n lume, ca o plag=7 +i tre"uie
s= cunoasc= metodele specifice de acCiune ale 3rganizaCiei, cum se concretizeaz=
acestea <n viaCa de zi cu zi Ai felul <n care se pot contracara <n faA= aceste maAinaCii,
intrigi Ai tertipuri care sufoc= aproape orice tendinC= c=tre li"ertate7 (eoarece oamenii
sunt structuraCi <n mod diferit, ei simt, gBndesc Ai acCioneaz= <n mod diferit7 ocmai de
aceea, informaCiile pe care le voi prezenta <n continuare fie <i vor face circumspecCi, ne<n$
crez=tori, ironici sau nep=s=tori, fie <i vor zgudui <n adBncul fiinCei lor Ai <i vor determina s=
<nCeleag= dedesu"turile acCiunilor celui mai teri"il flagel care a ameninCat vreodat=
omenirea, adic= oculta 3rganizaCie care este, de fapt, francmasoneria. 1a o "oal= grea ,
ea macin= trupul umanit=Cii, ameninCBnd s=$1 "iruie <n totalitate7
0asoneria mondial= foloseAte ca un vBrf de lance metoda Rcurentului de opinie^ pe care <l
<ndreapt= <n orice direcCie doreAte, atunci cBnd interesele ei sunt ameninCate7%ceeaAi
Rarm=^, <ns=, poate Ai tre"uie s= fie <ntoars= Ai folosit= chiar <mpotriva atacatorului7 %tunci
cBnd are loc <nCelegerea corect= Ai profund= a unor realit=Ci care doar <n aparenC=
<m"rac= o hain= frumoas=, libertatea n g#ndire i aciune a oamenilor devine o
adev=rat= surs= de fericire pentru aceAtia7 (e fapt, li"ertatea <n gBndire Ai acCiune
reprezint= cel mai teri"il Ai ameninC=tor aspect pentru francmasonerie, pentru c= aceast=
li"ertate permite oamenilor s= devin= lucizi atBt <n ceea ce priveAte condiCia lor
e5istenCial= cBt Ai <n ceea ce priveAte modul sau sistemul <n care este structurat=
societatea contemporan=7 /i"ertatea <n gBndire Ai acCiune a oamenilor ar duce inevita"il
la demascarea Ai pr="uAirea imensului eAafoda! malefic de planuri, intrigi Ai idei care a
fost construit cu atBta trud= de masonerie timp de generaCii <ntregi7 %ceast= necesar=
Rtrezire^ a omenirii faC= de realitatea <n care seafl= se coreleaz= cu marea transformare Ai
trecere a <ntregii planete c=tre o nou= er=, aceea a adev=rului Ai cunoaAterii spirituale7
PRIMA C0NFRUNTAREM RNU/ (IN A(QNCURI
1%4'3/*/ K
%nii care au urmat pan= la revoluCia din 1;8; au fost ani de intense preg=tiri Ai teste
pentru 1ezar7 +le s$au desf=Aurat <ntr$un regim de lucru special, impus de colonelul
3"adea7 4e lBng= diferite e5perimente, programul includea Ai educarea, informarea
Ai verificarea "=iatului <n noCiunile de economie, politic= Ai sociologie modern=7 (e
asemenea, colonelul <ncepuse s=$i acorde o anumit= li"ertate Ai chiar o anumit= influenC=
<n cadrul "azei, repartizBndu$i unele sarcini care, la <nceput, au fost relativ simple7
Y Mn sufletul s=u, colonelul era sincer Ai integru, <mi relata 1ezar7 +l chiar dorea "inele
C=rii Ai al poporului romBn Ai de aceea urm=rea s= creeze anumite R"reAe^ <n sistemul
comunist care aproape a!unsese s= sugrume viaCa oamenilor7 1a Ai mine, 3"adea fusese
puternic impresionat de <ntBlnirea cu p=rintele %rsenic Ai luase hot=rBrea ferm= de a
acCiona <ntocmai dup= cum fusese sf=tuit de monah7 4rin 1;88 colonelul <mi e5pusese
de!a structura Ai o"iectivele <ntregului departament, precum Ai ideile de acCiune secret= pe
care le avea pentru a preg=ti c=derea lui 1eauAescu de la putere7 (eAi nu era singurul
care planifica schim"area de regim <n acele vremuri, colonelul 3"adea a preferat s=
contri"uie Ai s= acCioneze <n aceast= direcCie doar prin intermediul departamentului
s=u7 1urBnd am realizat care era !ustificarea acestui fapt6 practic, colonelul era <ncon!urat
numai de RameninC=ri umane^ potenCiale, deoarece fiecare persoan=, de la cel mai
mic su"ordonat Ai pBn= la Aefii de ca"inet sau chiar miniAtrii <nAiAi, era pasi"il= de tr=dare
sau de scurgere de informaCii7 +5istau, desigur, Ai oameni <n care se putea avea o relativ=
<ncredere, iar 3"adea avea o intuiCie aproape ireproAa"il= <n ceea ce priveAte persoanele
cu care cola"ora7+ra spri!init de acestea, avea consilieri, oameni de leg=tur=, influenC= Ai
autoritate, <ns= el menCinea relaCiile sale cu cei din antura! doar la un nivel pe care 1$aA
putea numi Rangrenare periferic=^, nepermiCBnd accesul lor la fondul pro"lemei, la inima
acCiunii pe care o planifica7
(orind s= fie cBt mai eficient, colonelul 3"adea a realizat faptul c= nu putea susCine
singur, din centru, planul s=u comple57 (e altfel, el nu avea nici timpul fizic pentru
aceasta, deoarece conducerea departamentului implica o munc= asidu=7 %vea deci
nevoie de cineva <n care s= ai"= deplin= <ncredere, care s= nu fie corupti"il, dar care <n
acelaAi timp s= fie devotat unei cauze no"ile Ai totodat= detaAat de !ocul culiselor7 'deea
form=rii unui astfel de cola"orator <i venise cu cBCiva ani <n urm=, atunci cBnd a o"servat
c= ma!oritatea celor care se perindau prin "az= erau copii7 3"adea a considerat, dup=
o"servaCii <ndelungate, c= eu corespundeam cerinCelor Ai intenCiilor sale, astfel c= <n acea
perioad= de dinaintea RevoluCiei el a intensificat foarte$mult preg=tirea mea7
%A putea chiar spune c= relaCia dintre noi dep=Aea graniCele o"iAnuite ale tandemului Aef$
su"ordonat, pentru c= implica nivele mai sensi"ile ale sufletului7 +a evoluase, de fapt,
<ntr$o relaCie de sincer= prietenie, de <ncredere Ai de respect reciproc, deoarece la modul
general <ntre noi nu e5istau disensiuni de concepte, idei sau Celuri de realizat7 otuAi, era
necesar= o mare precauCie din partea noastr=, deoarece <n acele vremuri de insta"ilitate,
teroare Ai corupCie, surprizele puteau veni de acolo de unde te aAteptai mai puCin7
/a nivelul .ecurit=Cii .tatului, tendinCa era aceea de asimilare a (epartamentului 2ero <n
cadrul celorlalte (irecCii Ai .ecCiuni c=ci, deAi era parte structural= din acel aparat, (2
avea totuAi autonomie proprie, iar acest fapt deran!a anumite persoane, orgolii Ai interese7
1olonelul 3"adea Atia <ns= prea "ine c=, dac= s$ar fi realizat Rdizolvarea^ (2 printre
celelalte structuri ale .ecurit=Cii, aceasta ar fi <nsemnat <n mod automat politizarea
departamentului pe care <l conducea7 +l intuia faptul c= aceea ar fi fost calea cea mai
sigur= c=tre diminuarea eficienCei departamenului <n acCiunile pe care le desf=Aura, <n
plus, conducerea lui ar fi fost influenCat= din e5terior de anumiCi factori politici, iar corupCia
1$ar fi m=cinat repede chiar de la "aza sa7
'mportanCa (epartamentului 2ero devenise enorm=, mai ales datorit= unor serii de
descoperiri uluitoare care avuseser= loc <n ultimii ani <n diferite zone ale C=rii, despre care
acum nu <Ci pot vor"i decBt <n termeni generali7 4e lBng= studiile parapsihologice pe
su"iecCii dotaCi Ai rolul de Rpepinier=^ pentru fiinCele umane cu <nzestr=ri paranormale de
pe teritoriul RomBniei, (2 preluase de asemenea investigaCiile Ai intervenCiile ultra$secrete
<n cazurile de mare importanC= strategic= Ai AtiinCific=7 4entru aceasta a fost creat= o
uriaA= "az= de date specifice, precum Ai un grup de intervenCie paramilitar= care avea <n
dotare echipament tehnic deose"it7 %tunci cBnd ap=rea un caz de Rcod roAu^ era dat=
alarma iar acCiunea de intervenCie se desf=Aura e5trem de repede Ai precis, dup= niAte
etape foarte "ine sta"ilite care aveau ca scop deplasarea la locul respectiv, securizarea
zonei, contactul cu specificul descoperirii, analiza AtiinCific= preliminar= Ai <nchiderea
zonei7 'ntervenCiile de Rcod roAu^, care dintr$un anumit punct de vedere sunt cele mai
spectaculoase $Ai aici m= refer <n special la modul <n care ele se desf=Aoar= $, au loc
numai dup= anumite verific=ri preala"ile, pentru a se evita deplasarea corpului
dal departamentului <n cazurile mai puCin importante7 %cCiunile de Rcod roAu^ constituie
mari secrete de stat Ai tocmai de aceea sunt sta"ilite anumite proceduri standard cu
privire la modul de implicare a celor care fac parte din grupa special= de intervenCie7
(e$a lungul timpului au e5istat diverse atacuri ale unor personalit=Ci politice Ai chiar
denunCuri false <n ceea ce priveAte activitatea departamentului, care au fost aduse la
cunoAtinCa lui 1eauAescu, <ns= astfel de cazuri nu au f=cut altceva decBt s= evidenCieze Ai
mai "ine rolul pe care 1$au avut m=surile iniCiale e5celente de secretizare a informaCiilor
de vBrf, care nu puteau fi cunoscute decBt de 3"adea Ai de dictator ?tangenCial, acestea
erau aduse Ai la cunoAtinCa Nefului .ecurit=Cii@7 (e aceea, tentativele de r=sturnare a lui
3"adea de la conducerea (2, care reclamau incompetenCa lui, au eAuat rBnd pe rBnd
deoarece ele ap=reau ca fiind false chiar de la <nceput7 R%matorii^ nu puteau construi un
scenariu tactic via"il, din simplul motiv c= scurgerile de informaCii aproape c= nu e5istau
Ai, prin urmare, ei erau nevoiCi s= inventeze Ai s= mint=7 otuAi, tracasat din mai multe
p=rCi ?cele mai veninoase intrigi proveneau chiar de la Neful .ecurit=Cii de atunci@ Ai aflat
<ntr$o poziCie tot mai delicat= datorit= informaCiilor alarmante de zguduire a "locului
comunist <n +uropa,1eauAescu ar fi putut s= ia o decizie neinspirat=7 (e aceea, colonelul
a avut gri!= s=$i prezinte descoperirile Ai elementele cele mai importante Ai secrete <ntr$o
lumin= foarte clar=, sincer= Ai direct=, care 1$a determinat pe Neful .tatului s=$i acorde <n
continuare mBn= li"er= de acCiune7
3dat= rezolvat= pro"lema <ncrederii din partea lui 1eauAescu, 3"adea se putea focaliza
asupra preg=tirii cu mare atenCie a perioadei de tranziCie care avea s= urmeze dup=
schim"area de regim <n conducerea C=rii, deoarece el Atia de!a c= nu era decBt o
chestiune de timp pBn= cBnd aceasta avea s= se petreac=, <ncepBnd cu vara anului
1;8;, activitatea colonelului 3"adea a devenit fe"ril= Ai foarte comple5=D eu <nsumi 1$am
putut vedea doar de puCine ori pBn= la sfBrAitul anului7 (eAi nu aveam acces la informaCi$
ile din e5terior, intuiCia <mi spunea totuAi c= se preg=teAte ceva foarte important la nivel
naCional7 (ar acestea sunt aspecte pe care tu le cunoAti de!a foarte "ine Ai nu mai are rost
s= intru acum <n detalii7 0= voi a5a, deci, mai ales pe descrierea modalit=Cilor principale
de acCiune ale departamentului7
%tunci cBnd este f=cut= o descoperire foarte important=, recepCia informaCiei are loc foarte
rapid, deoarece instituCiile care sunt primele contactate <n astfel de cazuri sun 4oliCia Ai
.erviciul RomBn de 'nformaCii ?.R'@7 (atorit= unui protocol foarte strict, care delimiteaz=
clar natura descoperirilor Ai importanCa acestora, (2 este imediat contactat iar echipele
noastre se deplaseaz= <n zona respectiv=7 +5ist= o etapizare foarte precis= a
acCiunilor care tre"uie realizate <n astfel de cazuri, <ncepBnd cu anul 1;88, am f=cut Ai eu
parte din echipa principal= de intervenCie, deplasBndu$m= cu aceasta <n locaCiile secrete
<n care eram chemaCi7 'ncluderea mea <n aceast= echip= a fost rezultatul unui ordin emis
direct de colonelul 3"adea, rolul meu fiind acela de evaluare a gradului de risc <n cazul
descoperirilor importante care erau f=cute Ai de propunere a modalit=Cii specifice de
procedur= pentruinvestigarea acestora <n condiCii de deplin= siguranC=7 (in echipa
principal= mai f=cea parte un c=pitan de securitate, care era conduc=torul ei Ai care
tre"uia s= ia pe loc deciziile necesare dup= ce eu <i prezentam concluziile mele7 (ac=
situaCia era foarte neo"iAnuit=, el era cel care raporta imediat situaCia colonelului 3"adea,
aAteptBnd hot=rBrea acestuia7 +chipa noastr= mai includea <nc= trei militari din trupele de
elit=, foarte "ine preg=tiCi, care constituiau Ravangarda^ atunci cBnd <ncepeau
investigaCiile7
3 a doua echip= era format= din patru mem"ri, care erau oameni de AtiinC= Ai cercet=tori,
<ns= num=rul lor putea s= varieze <n funcCie de domeniul descoperirii respective7 +i erau
cei care p=trundeau ulterior <n perimetrul zonei care delimita descoperirea Ai efectuau
o prim= analiz= AtiinCific=, de ansam"lu, a elementelor pe care le g=seau acolo7
% treia Ai ultima echip= era format= din dou=zeci de militari care aveau rolul de a asigura
securitatea zonei, <mpre!muirea ei, paza o"iectivului Ai logistica necesar=, <n funcCie de
importanCa descoperirii era anunCat Ai colonelul 3"adea, care sosea acolo <n cel mai scurt
timp7
*neori, <ns=, puteau s= apar= factori neprev=zuCi7 (e pild=, prin 1;81, cBnd sistemul de
intervenCie pe echipe nu e5ista <nc= Ai protocoalele de cola"orare erau nesigure, (2 a
fost solicitat s= intervin= <ntr$o zon= muntoas=, <n apropiere de <ntorsura -uz=ului, la
cur"ura lanCului de munCi carpatici7 2ona era foarte retras= Ai aproape nelocuit=7 (oi fraCi
alpiniAti se antrenau escaladBnd o stBnc= <nalt= Ai relativ izolat= de masivul muntos7
4ereCii ei erau foarte a"rupCi, formBnd <n partea de sus chiar o plom"=, ceea ce a
constituit o adev=rat= provocare pentru cei doi alpiniAti7 *nul dintre fraCi a urcat pan= pe la
trei sferturi din <n=lCimea stBncii, unde a o"servat niAte semne "izare s=pate <n piatr= Ai
aproape complet erodate de trecerea timpului7 1Bnd a a!uns sus, pe platforma <ngust=
a stBncii, s$a aplecat Ai a ridicat un o"iect ciudat de culoare gal"en=, care sem=na cu un
lanC, dar <n clipa urm=toare a disp=rut "rusc su" privirea <nm=rmurit= a fratelui s=u
care se afla pe sol, la "aza stBncii7 % fost alertat= 0iliCia local= Ai au fost anunCaCi p=rinCii,
la -r=ila7 'niCial, autorit=Cile $1$au "=nuit pe cel care i$a chemat c= le ascunde
adev=rul7 1hiar 1$au ameninCat, crezBnd c=$Ai "ate !oc de ei7 <ns= tat=l, fost alpinist, a
escaladat Ai el stBnca, a ridicato"iectul respectiv Ai a disp=rut instantaneu <n faCa a
mai mult de zece martori7
1azul a luat o turnur= periculoas=D au sosit imediat la faCa locului mai mulCi ofiCeri de
.ecuritate de la -ucureAti, care au anunCat (2 <n aceeaAi sear=7 2ona a fost izolat= de
c=tre o echip= militar= pe o raz= de o sut= de metri <n !urul stBncii7 ReprezentanCii unei
alte (irecCii din .ecuritate s$au ocupat <n urm=toarele zile cu dezinformarea s=tenilor Ai
liniAtirea martorilor oculari7 1unosc toate aceste detalii din dosarul ultrasecret
al evenimentului respectiv, pe care 1$am studiat ulterior, dup= RevoluCie7 %cum dou=zeci
de ani <nc= nu aveam acces la astfel de operaCiuni, fiind doar un copil care venise la "aza
din -777 de puCin timp7 .e pare totuAi c= unele aspecte au mai Rtranspirat^ prin pres= la
mulCi ani dup= aceea, pro"a"il datorit= faptului c= <n acel loc au venit atunci cBteva
personalit=Ci politice Ai din domenul AtiinCei7 .ituaCiile de acest gen, care nu pot fi
"locate informaCional <n mod complet de la <nceput, sunt <nregistrate cu un cod special Ai
sunt numite Revenimente de tip #^7 +le reprezint= de o"icei situaCii limit=, care nu pot
fi prev=zute <n totalitate sau care dau naAtere la diverse alte complicaCii7
Mn zilele urm=toare au survolat cu elicopterul stBnca respectiv=D Ro"iectul^ era, de fapt, un
gen de pBrghie ancorat= <n piatra stBncii, f=r= a se putea sta"ili <ns= cine, cum Ai de ce a
realizat aceasta7 .crierea de pe peretele stBncii a r=mas complet necunoscut=, chiar
dac= au fost trimise numeroase fotografii cu semnele respective, pentru a fi studiate la
cele mai prestigioase instituCii de profil din lume7 (eAi e5istau anumite similitudini de
form=, nimeni nu a putut totuAi s= g=seasc= o corespondenC= clar= cu vreuna dintre
scrierile din antichitate7 %m avut acces la toate fotografiile care au fost f=cute din diverse
unghiuri Ai am putut s= m= conving personal de caracterul foarte straniu al acelor semne7
4=reau foarte vechi, dar <nc= se mai o"servau, fiind <n mare parte acoperite de muAchi
de stBnc=7 Fiind pe atunci oarecum lipsiCi de e5perienC= Ai presaCi de panica creat=, cei
responsa"ili au decis s= dinamiteze stBnca, <ns= ulterior s$a aflat c= acela a fost un ordin
dat de puterea de la -ucureAti, <n prezent, la dou=zeci de ani de la dramaticul incident,
locul este completcur=Cat7 1ei doi "=r"aCi disp=ruCi nu au mai revenit niciodat=7 Foarte
interesant a fost faptul c=, dup= ce au aruncat stBnca <n aer, <n locul ei a continuat s=
r=mBn= un conturstr=veziu de culoare verde deschis, ca un a"ur uAor7 (up= cBteva zile,
<ns=, a disp=rut Ai el7
%cesta este doar un e5emplu din multitudinea de +venimente # din arhiva (2D importanCa
lor este ma!or= iar informaCiile pe care le conCin sunt foarte secrete7 +5ist= de asemenea
multe alte situaCii care se <ncadreaz= <n aceeaAi categorie R#^, ap=rute mai ales dup= anul
1;;27
1ezar mi$a relatat apoi <nc= dou= cazuri uluitoare dar m$a rugat s= nu le menCionez <n
carte, deoarece ele au leg=tur= cu resursele din solul C=rii, fiind considerate mari secrete
de stat7
C+alt'lR d'p6 Reol'8ie
Y Mn mod parado5al, z"uciumul RevoluCiei nu s$a f=cut simCit aproape deloc <n activitatea
(epartamentului 2ero, a continuat 1ezar s= relateze evenimentele principale din acea
perioad= a vieCii lui7 (ou= ar putea constitui cauzele acelei situaCii6 pe de o parte, izolarea
aproape perfect= Ai autonomia pe care colonelul 3"adea a asigurat$odepartamentului,
urmare direct= a m=surilor e5cepCionale de menCinere a secretului la vBrfD pe de alt=
parte, iminenCa pr="uAirii lui 1eauAescu de la puterea <n stat era de mult cunoscut= <n
cadrul departamentului, chiar dac= ea nu era e5primat= <n mod direct7 )u este <ns= cazul
s= discut=m acum Ai aici despre aspectele oculte al RevoluCiei din 1;8; <n RomBnia7 0=
voi referi doar la ceea ce a adus nou pentru mine deceniul <n care tocmai intrasem
dup= RevoluCie7
Mn prim=vara lui 1;;0, la cBteva luni dup= schim"area puterii, am fost mutat pentru prima
dat= de la "aza din -777 la "aza din &alea *rsului, care era situat= <n zona munCilor ,777
din apropierea masivului Retezat7 .pre deose"ire de "aza <n care tr=isem zece ani,
aceasta se e5tindea cu dou= nivele su" p=mBnt7 (otarea tehnic= era ireproAa"il= iar
personalul foarte "ine instruit7 .pre sfBrAitul anului colonelul mi$a adus la cunoAtinC=
faptul c=, datorit= unor motive independente de voinCa sa, doctorul Gien a p=r=sit
RomBnia7 %ceasta a fost o veste care, <ntr$un anume fel, m$a <ntristat7 (octorul Gien m=
ghidase <ntr$un mod foarte eficient printre meandrele complicate ale cunoaAterii unor
realit=Ci despre care ceilalCi oameni nici m=car nu "=nuiesc c= e5ist=7 0odalit=Cile sale de
acCiune erau ciudate Ai diferite, <ns= mai mereu ele se desf=Aurau <n t=cere7 0i$a fost un
ghid spiritual foarte competent Ai un a!utor nepreCuit <n multe situaCii dificileD de altfel, el
<nsuAi era o fiinC= foarte special= Ai ocultat=, despre care nici m=car autorit=Cile romBne,
care <lsupravegheau tot timpul <ndeaproape, nu cunoAteau prea multe7
4lecarea neaAteptat= Ai aparent ine5plica"il= a doctorului Gien a oferit Aansa unei
schim"=ri nota"ile <n e5istenCa mea7 %veam dou=zeci Ai unu de ani Ai o e5perienC= vast=
<n ceea ce privea activitatea departamentului, la care se ad=ugau anumite capacit=Ci
psihice personale, datorit= c=rora rezolvasem multe situaCii delicate sau chiar periculoase7
%vBnd <n vedere aceste aspecte Ai urmBnd totodat= sfaturile pe care i le d=duse p=rintele
%rsenie cu aproape cinci ani <n urm=, colonelul 3"adea mi$a oferit mie conducerea
tehnic= a (epartamentului 2ero7 Ntiam c= aceasta era o idee mai veche a colonelului,
astfel <ncBt am acceptat imediat7
)oua funcCie era foarte puternic= Ai autoritar=7 Neful meu unic Ai direct era colonelul
3"adea, iar deasupra lui era doar 1eauAescu Ai, <ntr$o anumit= m=sur=, Neful .ecurit=Cii
din RomBnia7 4ro"a"il c= au fost necesare multe miAc=ri de culise din partea colonelului
pentru ca eu s= fiu persoana care s= ocupe acel post7 +forturile sale au fost de
asemenea salutare Ai <n ceea ce priveAte finanCarea <n continuare a departamentului,
deoarece acesta era <n multe privinCe ca un fel de Rfantom=^ printre celelalte secCiuni din
.ecuritate7 )u e5istau arhive e5terne, dosare, informaCii, nu e5ista nimic <n e5terior care
s= ateste RviaCa^ departamentuluiD totul era centralizat la "aza din &alea *rsului, unde
nimeni nu avea acces, dac= nu f=cea parte din personalul "azei7 (e aceea, aproape
nimeni nu Atia despre e5istenCa ei, cu atBt mai puCin despre zona <n care era plasat=7
)umirea mea ca director tehnic al (2 a implicat necesitatea unor deplas=ri frecvente pe
care tre"uia s= le efectuez <n diferite zone ale C=rii, pe lBng= participarea laRevenimentele
de tip #^7 %veam mereu la dispoziCie o limuzin= pentru transport, dou= g=rzi de corp Ai
chiar, prin solicitare direct=, elicopterul care era proprietateadepartamentului7
Mn 1;;2 au fost clarificate raporturile dintre (epartamentul 2ero Ai 4reAedinCie7 (up=
moartea lui 1eauAescu aproape nimeni nu mai Atia de e5istenCa departamentului, astfel
<ncBt Neful .tatului a ordonat imediat su"ordonarea total= Ai politizarea (2, <ntr$o
dorinC= nem=rturisit= dar evident= de realizare a unui control centralizat a tuturor
structurilor din .erviciul RomBn de 'nformaCii7 /$am <nsoCit pe colonelul 3"adea la
<ntBlnirea secret= cu 4reAedintele, <ntBlnire care a durat mai mult de patru ore7 Neful
.tatului dorea chiar s= modifice structura departamentului Ai s= unifice mai multe secCiuni,
r=mase moAtenire din timpul dictaturii, cu cea a (27 (up= ce am prezentat <ns= cBteva
dintre realit=Cile Aocante care au fost descoperite, precum Ai implicaCiile lor enorme <n
sta"ilitatea politico$economic= a C=rii, "uim=ceala 4reAedintelui a f=cut loc unui acord
asem=n=tor cu cel vechi, anterior RevoluCiei7 .$a cerut <ns= Ai informarea Nefului .R'$
ului7 (iscuCia cu acesta a avut loc o lun= mai tBrziu Ai nu a creat nici un fel de pro"leme7
(impotriv=, a adus chiar unele<m"un=t=Ciri pe linie administrativ= Ai de procedur= spe$
cial=7
*na dintre propuneri a fost aceea de <nfiinCare a unei secCiuni care s= ai"= o funcCie de
Rtampon^ <ntre .ecuritate Ai (epartamentul 2ero7 <n fapt, aceast= secCiune are Ai <n
prezent funcCia de Rcolectare^ Ai Rtriere^ a informaCiilor specifice, care se <ncadreaz= <n
domeniul secret de evenimente Ai descoperiri stranii, <ntrucBt nu toate aceste informaCii Ai
evenimente constituiau o"iectul activit=Cii (2, ele erau repartizate celorlalte (irecCii din
.R/ .ecCia Rtampon^ a primit denumirea de 1omisia de %naliz= a +venimentelor .tranii,
avBnd anga!aCi din am"ele p=rCi, adic= atBt de la nivelul secCiilor .R', cBt Ai din (27 .$a
sta"ilit <ns= ca Neful acestei 1omisii s= fie un mem"ru al departamentului nostru, datorit=
e5perienCei <n domeniu7 %m primit tot eu Ai aceast= funcCie, ca o e5tindere a aceleia de la
nivelul (epartamentului 2ero7 Neful .R'$ului a o"iectat un timp, invocBnd vBrsta mea care
era mult su" standardele sta"ilite <n mod oficial7 4e "un= dreptate, el afirma c= era de
neconceput ca o persoan= atBt de tBn=r= s= conduc= <n mod eficient acCiuni de
asemeneaanvergur=, <ns= colonelul 3"adea a liniAtit pBn= la urm= spiritele, asumBndu$Ai
<ntreaga responsa"ilitate7
(atorit= statutului cu totul special pe care de!a <l deCineam, gradul de li"ertate <n acCiune
tre"uia s= fie ma5im7 %ceast= condiCie dep=Aea chiar Ai imunitatea parlamentar=,
deoarece se lega <n mod direct de marile secrete de stat7 (eoarece funcCiile mele nu erau
politizate, forma de acces li"er a"solut era reprezentat= de un tip de legitimaCie special=,
semnat= personal de 4reAedinte Ai purtBnd indicativul (2/% $ 3 ]777_, <n funcCie de
num=rul celor c=rora li se eli"ereaz=7 %ceAtia sunt e5trem de puCini si fac parte din
organismele cele mai secrete ale .R' Ai ale %rmatei7
Mn perioada 1;;2$1;;K am parcurs toate dosarele departamentului, pentru a m=
familiariza cu situaCia la zi7 %m studiat cazurile cele mai secrete Ai am fost <n locuri foarte
ascunse Ai uimitoare prin cele ce conCineau7 oate acestea fac <ns= o"iectul unui
domeniu secret care nu poate fi dezv=luit deocamdat=7 %m sta"ilit cartierul general la
"aza din &alea *rsului Ai am preg=tit, <n paralel, o a doua echip= special= de intervenCie
pentru cazurile mai puCin importante7 4Bn= <n anul 2001 am reuAit s= consolid=m relaCiile
de Rparteneriat> cu .R'$ul Ai am oferit informaCii esenCiale 1onsiliului .uprem de %p=rare
a O=rii ?1.%@7 1olonelul 3"adea avea deplin= <ncredere <n mine Ai chiar dac= se
apropia vertiginos de vBrsta pension=rii, era totuAi foarte mulCumit de modul <n care
se desf=Aura activitatea departamentului7 Fusese avansat la gradul de general$.R' Ai
putea spune c= multe dintre planurile sale deveniser= realitate7
1am acesta este ta"loul de ansam"lu al situaCiei departamentului <n prezent, schiCat <n
linii mari7 %nul 2002 a marcat un punct important <n ceea ce priveAte implicarea mea <ntr$
un cadru special care se refer= la anumite aspecte de mare importanC= cu profunde
implicaCii atBt la nivel naCional, cBt Ai la nivel mondial7 (ar despre ele <Ci voi vor"i <n
viitoarea <ntBlnire, pentru c= este foarte important s= ne focaliz=m atenCia cBt mai "ine
asupra acelui su"iect fundamental al discuCiei noastre pe care urm=resc <n mod special
s= Ci$1 prezint7 &ei <nCelege astfel c= realitatea care ne <ncon!oar= este proiectat= <ntr$o
cu totul alt= lumin= decBt sunt o"iAnuiCi oamenii s= o perceap=7
%m respirat adBnc, ca la ieAirea dintr$o
trans= <ndelungat=7 )u "=nuiam care avea s= fie natura dest=inuirii viitoare, dar
intuiam c= a!unsesem la Rnodul> pro"lemei, la punctul$focar al situaCiei actuale7 1ezar <mi
m=rturisise c= acela reprezenta, de fapt, motivul principal pentru care el dorea s= fac
pu"lice aceste relat=ri7 %veam s= m= mai <ntBlnesc cu el doar de dou= ori, timp <n
care mi$a e5pus <n mod am=nunCit evenimente care pot fi considerate cruciale pentru
destinul C=rii7 *ltima <ntrevedere a avut loc <n luna iunie, 200K Ai atunci am aflat
cu stupoare felul <n care s$a a!uns la cunoaAterea locaCiei secrete din munCii -ucegi unde
a fost f=cut=, dou= luni mai tBrziu, marea descoperire7 1hiar dac= evenimentele s$au
precipitat atunci, totuAi 1ezar mi$a oferit nesperata Aans= de a fi <n acel loc Ai de a vedea
eu <nsumi structura secret= din munte Ai elementele sale caracteristice7%ceasta a
necesitat o intervenCie cu totul special= din partea lui Ai mai ales din partea generalului
3"adea, <ntr$un moment <n care lucrurile p=reau s= scape de su" control7 (ecizia de a
m= chema acolo, aproape imediat dup= efectuarea descoperirii, a fost foarte inspirat=
deoarece la cBteva zile dup= aceea situaCia s$a complicat e5traordinar de mult datorit=
presiunilor diplomatice americana care au solicitat intens prezenCa lor imediat= <n acel loc
cu echipe ultradotate Ai cu o formida"il= tehnologie7 (in acel moment, nimeni care nu era
autorizat de la nivelul preAedenCiei nu a mai putut p=trunde dincolo de "ara!ele de
securitate care erau asigurate atBt de militarii romBni, cBt Ai de cei americani7 (e aceea,
m= consider foarte norocos Ai <ntr$un anumit fel chiar privilegiat, c= am avut ocazia s= v=d
ceea ce multora, poate, li se va p=rea aproape incredi"il, <n cele cBteva ore cBt a durat
prezenCa mea <n perimetrul central al descoperirii, 1ezar mi$a relatat succint aspectele
?unele dintre ele dramatice@ legate de modalitatea efectiv= <n care a fost
f=cut= descoperireaD mi$a punctat pe scurt implicaCiile pe care ea le$a declanAat imediat
dup= aceea, precum Ai evenimentele principale ale intervenCiei .*% <n aceast= pro"lem=,
<n luna septem"rie a aceluiaAi an ?200K@ am primit veAti noi de la el, prin intermediul unui
curier special care de altfel fusese Ai intermediarul pentru aran!area <ntBlnirilor noastre din
ultimii ani7 (e data aceea, <ns=, curierul mi$a facilitat o convor"ire telefonic= cu 1ezar,
utilizBnd un aparat special prote!at Ai o linie particular=7 1ezar mi$a vor"it atunci despre
unele aspecte particulare ale Rnegocierilor> romBno$americane pe care le aflase
de curBnd Ai de faptul c= urma s= plece peste cBteva zile <ntr$o Rmare e5pediCie>,
oferindu$mi de asemenea cBteva date generale cu privire la aceasta7 )u Atia cBt va dura
acea c=l=torie dar mi$a promis c=, la <ntoarcere, m= va contacta pentru a$mi oferi toate
detaliile ei7 (up= o scurt= ezitare mi$a sugerat c= aveam, totuAi, destule informaCii pentru
a scrie Ai a pu"lica o carte cu aceste elemente7 1a Ai mine, considera c= oamenii au
dreptul s= Atie care este situaCia real= Ai s= hot=rasc= singuri asupra viitorului lor7 %ceea
a fost ultima dat= cBnd am avut un contact ver"al cu 1ezar7
1u cBteva s=pt=mBni <n urm=, dup= aproape un an de la acea convor"ire telefonic=,
e5act <n perioada <n care redactam partea final= a acestei c=rCi am primit unele semnale
despre <ntoarcerea lui din Rmarea e5pediCie>, ceea ce mi$a provocat o emoCie intens= la
gBndul unei posi"ile revederi Ai a afl=rii unor noi elemente, despre care "=nuiam c= au o
natur= e5cepCional=7
.= revin, <ns=, la relatarea lui 1ezar din penultima noastr= <ntBlnire7 +lementele pe care
mi le$a e5pus atunci <n am=nunCime constituie f=r= <ndoial= o adev=rat= min= de
informaCii despre culisele organizaCiei masonice mondiale7 1oncepCia, viziunea general=,
intenCiile Ai modurile de acCiune ale francmasoneriei, pe care 1ezar mi le$a relatat <ntr$o
memora"il= sintez= a convor"irii avute cu unul dintre reprezentanCii de seam= la scar=
mondial= a acestei organizaCii, m$au determinat s= <nCeleg Ai mai "ine semnificaCia su"til=
a cunoscutei afirmaCii6 R0=rul pe dinafar= frumos Ai pe din=untru g=unos>, care se
poate aplica foarte "ine masoneriei mondiale7 4e de alt= parte Ai <n mod parado5al, f=r=
acea iniCiativ= a masoneriei nu Atiu cBnd Ai cum ar fi avut loc e5cepCionala descoperire
din munCii -ucegi7 *neori firul destinului P mai ales cel al unei naCiuni sau chiar al
umanit=Cii P este mult prea complicat Ai la"orios pentru a putea fi <nCeles <n toat= com$
ple5itatea sa de mintea uman=7 )e r=mBne, deci, doar posi"ilitatea de a constata Ai de a
analiza retroactiv, plinide uluire, incredi"ilul p=ien!eniA de fapte, relaCii, fiinCe Ai destine
individuale care s$au com"inat astfel <ncBt rezultatul final s= constituie un adev=rat pas
<nainte pentru omenire7 1hiar dac=, deocamdat=, nu putem <nCelege <n am=nunt aceste
com"inaCii Ai acCiuni foarte complicate ale forCelor su"tile, putem cel puCin s= ne orient=m
dup= efectele nota"ile pe care ele le declanAeaz= <n anumite momente precis delimitate
de o serie de factori con!uc$turali7 %ceAti factori con!uncturali reprezint= <ns=
e5act condiCiile spaCio$temporale care sunt necesare pentru declanAarea unor evenimente
P chiar la scar= mondial= $de o importanC= ma!or=7
%tunci cBnd m$am <ntBlnit din nou cu 1ezar, la cBteva luni de la ultima discuCie, el a reluat
firul relat=rilor sale e5act de acolo unde r=m=sese, ca Ai cum f=cuse doar o scurt= pauz=
pentru a "ea ap=7
Y Mn luna mai a anului 2002 m= aflam la "aza din &alea *rsului, al c=rui nume de cod
este %lpha7 +ra perioada <n care studiam intens dosarele secrete ale departamentului,
care acopereau o perioad= de mai "ine de dou=zeci de ani de cercet=ri Ai verific=ri pe
teren, efectuate de echipele de intervenCie special=, <ntr$o dup=$amiaz= calm= Ai liniAtit=
m= aflam <n "iroul meu, fiind adBncit <n studiu, cBnd am primit un telefon pe linia direct=,
de ma5im= securitate, de la generalul 3"adea7 +ram mirat, deoarece m= desp=rCisem de
el doar cu o zi <nainte Ai acel telefon era folosit doar <n cazul unor comunicate foarte
urgente Ai secrete7 0i$a transmis c= <n urm=toarele ore voi primi vizita unui persona!
important, care doreAte s= ai"= o discuCie cu mine <n particular7 0$a surprins vocea
generalului, uAor nesigur= Ai e5primarea lui puCin confuz=, aspecte care nu$i erau
caracteristice Ai pe care nule <ntBlnisem la el pBn= atunci7
0i$a spus c= nu are nici un fel de date suplimentare, c= nu Atie despre cine este vor"a Ai
c= solicitarea <ntrevederii a venit prin intermediul .R', ca urmare a unei intervenCii
guvernamentale7 4ersoana respectiv= era cet=Cean str=in, <ns= cunoAtea RomBnia Ai, de
asemenea, vor"ea foarte "ine lim"a romBn=7 .erviciul RomBn de 'nformaCii ?.R'@ Atia
doar c= face parte dintr$o lo!= masonic= foarte important= din 'talia, c= deCine un <nalt
rang no"iliar Ai c= are o mare putere de influenC= financiar= <n RomBnia7 4ro"a"il c=
relaCiile sale politice erau de asemenea foarte sus$puse, din moment ce a reuAit s=
penetreze Rzidul> .R'$ului Ai s= a!ung= pBn= la structura (27 +ra <ns= o enigm= de unde
m= cunoAtea pe mine Ai cum aflase de e5istenCa departamentului, al c=rui director tehnic
eram7 0i$am dat seama atunci c= puterea de influenC= a acestui om era formida"il=, din
moment ce el reuAise s=Rstr=pung=> pe cale ierarhic= sistemul guvernamental [Ai de
securitate al unei C=ri, chiar f=r= s= ascund= aceasta7 'n ceea ce m= privea, tre"uia s=
admit <ntrevederea, deAi nu$i Atiam <nc= scopul7 +rau destule necunoscute <n
ecuaCie, care se suprapuneau peste rapiditatea cu care urma s= ai"= loc <ntBlnirea7 1u
toate acestea, percepeam <n fiinCa mea un gen de Rgreutate> Ai Rpresiune> nel=murit=,
care <n mod evident se corela cu persoana respectiv=7 $tunci am realizat intuitiv, pentru
prima dat, natura ntrevederii. %vea s= fie o Rlupt=> dificil=, deoarece simCeam de!a radi$
aCia Rgrea> a acelei fiinCe, ca un nor nepl=cut care o <nv=luia Ai care <i ascundea
adev=ratele intenCii7 0ai erau cBteva ore pBn= la sosirea persona!ului, astfel <ncBt m$
am izolat <ntr$o camer= Ai am intrat <ntr$o stare de meditaCie profund= pentru a afla mai
multe elemente caracteristice despre persoana acestuia7
+ram complet uluit7 1unoAteam de!a faptul c= 1ezar avea puteri psihice deose"ite,
despre care nu menCionase <ns= decBt strictul necesar, cu mult= modestie Ai <ntr$un mod
cBt se poate de firesc Ai natural, <n plus, el nu <Ai manifestase puterile <n prezenCa mea
decBt de dou=$trei ori, <n anumite situaCii$cheie, doar pentru a$mi demonstra indirect c=
ceea ce <mi relata nu erau vor"e goale7 1hiar Ai atunci acCiunile sale au fost perfect
integrate <n con!uc$turile respective, astfel <ncBt ele s= nu provoace o "ulversare prea
mare7 otuAi, nu Atiam faptul c= el avea capacitatea de a afla diferite informaCii atunci
cBnd <Ai manifesta voinCa <n aceast= direcCie, <n timpul meditaCiei7 )u puteam s= <nCeleg
cum era posi"il aAa ceva7 (orind s= aflu mai multe despre acest mister, 1$am <ntre"at
cum Ai de unde reuAeAte s= ai"= acces la informaCii despre care nu Atia nimic <nainte7
Y .e poate spune c= domeniul su"til de cunoaAtere pe care <l evoc <n timpul meditaCiei,
atunci cBnd doresc s= aflu anumite informaCii, este un tip de eter foarte vast, <ns=acesta
nu reprezint= eterul la care face referire AtiinCa contemporan=, a <nceput 1ezar s=$mi
e5plice7 (in aceast= realitate su"til= provin toate lucrurile Ai fenomenele, toate gBndurile,
materia de orice tip, <n general vor"ind orice informaCie care se actualizeaz= ca nume Ai
form= <n planul fizic7 (in acest ocean practic infinit de Rcoduri> particulare <ncep s= se
concretizeze, din aproape <n aproape, toate intenCiile, gBndurile Ai ideile noastre care
prind astfel o form= clar= Ai se o"iectiveaz= la nivelul de percepCie al omului o"iAnuit, <n
lumea fizic=7
'magineaz=$Ci, de pild=, o mas= de a"uri care se afl= <n suspensieD ea este alc=tuit= din
vapori de ap= formaCi din particule foarte fine care plutesc <n aer7 (ac= acCion=masupra
temperaturii <ncon!ur=toare Ai o determin=m s= scad=, vaporii de ap= vor condensa Ai se
vor transforma <n pic=turi de lichid, adic= ei se vor afla atunci <ntr$o stare de agregare a
materiei care este mai grosier= decBt cea a vaporilor, care reprezentau starea gazoas= a
apei7 (ac= vom sc=dea Ai mai mult temperatura, apa lichid= se va transforma <n gheaC=,
deci <n materie solid=, care este starea de agregare cea mai grosier=7 + simplu de
<nCeles6 aceiaAi atomi de ap=, care iniCial se aflau su" form= de vapori, au devenit, prin
transform=ri succesive, gheaC=7
%nalogic vor"ind, acelaAi drum, de sus <n !os, <l urmeaz= Ai informaCia de orice tip care
a!unge s= se concretizeze <n planul fizic, <n stadiul ei primar, latent, informaCia nu
reprezint= altceva decBt o anumit= form= de energie vi"ratorie care este specific= fiec=rui
aspect <n parte7 0ediul <n care su"zist= infinitatea de idei, gBnduri, intenCii Ai posi"ilit=Ci
este eterul subtil universal despre care <Ci spuneam mai <nainte7 otul se reduce, deci,
la accesarea informaCiei pe nivelul ei propriu de vi"raCie, care face parte din oceanul
nesfBrAit al frecvenCelor de vi"raCie energetic= din eterul universal7 %cesta este aspectul
cel mai dificil de realizat, <ntrucBt mai <ntBi este necesar s= ai nivelul de conAtiinC= adecvat
pentru a fi conAtient de eterul su"til universal Ai, de asemenea, tre"uie s= ai capacitatea
de a selecta cu mare acurateCe, din multitudinea frecvenCelor de vi"raCie energetic=, pe
aceea care te intereseaz=7
Y .e poate spune c= domeniul su"til de cunoaAtere pe care <l evoc <n timpul
meditaCiei, atunci cBnd doresc s= aflu anumite informaCii, este un tip de eter foarte
vast, <ns=acesta nu reprezint= eterul la care face referire AtiinCa contemporan=, a
<nceput 1ezar s=$mi e5plice7 (in aceast= realitate su"til= provin toate lucrurile Ai
fenomenele, toategBndurile, materia de orice tip, <n general vor"ind orice informaCie
care se actualizeaz= ca nume Ai form= <n planul fizic7 (in acest ocean practic infinit
de Rcoduri> particulare <ncep s= se concretizeze, din aproape <n
aproape,4/%)*R'')+R0+('%R+
4/%)*/ F'2'1
/uBnd o foaie de hBrtie, 1ezar a desenat o schiC= pentru a putea s= <nCeleg mai "ine7
$ 3 minte focalizat=, care este "ine preg=tit= Ai purificat= de gBnduri vicioase Ai parazite,
are puterea de a str=punge succesiv planurile su"tile de manifestare pBn= la nivelul
eterului universal de care Ci$am vor"it, care este precum un fel de spaCiu gigantic, avBnd o
natur= foarte special=, <n acest spaCiu e5trem de vast poate fi identificat= Rurma> specific=
sau frecvenCa vi"ratorie particular= a oric=rui aspect, fiinC=, o"iect sau fenomen care
teintereseaz=7 %dev=rata art= const= <n selectarea corect= a frecvenCei de vi"raCie
particular= pe care o cauCi, la fel ca atunci cBnd vrei s= prinzi un post de radio Ai
miAti cursorul pe scala de frecvenCe a radioului7
ETERU/ +UBTI/ UNIVER+A/ 5 %i!tea p'ter!ic6 9i -ocali#at6
C0NCRETI)AREA I(EI/0R /A
NIVE/U/ P/ANU/UI FI)IC
0= vei <ntre"a, poate, cum selecteaz= mintea doar o frecvenC= specific= dintr$o infinitate
care e5ist=? 4rocesul este simplu, pentru c= el se "azeaz= pe legea universal= avi"raCiei7
ot ceea ce e5ist= <n univers Ai este definit <n mod particular, indiferent c= este fiinC= sau
lucru, fenomen sau emoCie, are o Ramprent=> vi"ratorie, o Rmarc=> specific=
inconfunda"il= dup= care poate fi identificat oriunde <n univers7 +ste aAa$numita lungime
de und personal, <ntocmai cum spirala %()$ului este unic= pentru fiecare fiinC=7
re"uie doar s= comutezi R"utonul> de 'a o lungime de und= la cea pe care doreAti s= o
cunoAti7 +ste un principiu fundamental <n fizic= Ai acesta se numeAte rezonan. (esigur,
toate acestea implic= un antrenament adecvat Ai perseverent, dar rezultatele sunt pe
m=sur=7 +u nu am f=cut altceva decBt s= aplic cu e5actitate acest principiu, focalizBndu$
m= asupra Rimaginii su"tile> sau Rlungimii de und=> a persona!ului care urma s=
soseasc=, chiar dac= nu$1 v=zusem niciodat= Ai nu <l cunoAteam deloc, dar despre care
aveam totuAiunele informaCii de la generalul 3"adea7 %cele informaCii sumare mi$au fost
de a!uns7 0anifestarea puternic= Ai focalizat= a voinCei mele a determinat <ntr$un timp
relativ scurt realizarea condiCiilor de rezonanC= cu Ramprenta su"til=> a persoanei
respective7 otuAi, tre"uie s=$Ci spun c= fenomenul nu este chiar aAa simplu precum Ci$1
descriu eu acum7 0ai "ine zis, este necesar= o lung= perioad= de practic= intens=, care
implic= de asemenea elevarea deose"it= a conAtiinCei7
%curateCea informaCiilor pe care doreAti s= le afli depinde, pe de o parte, de claritatea
propriei tale minCi $care atunci tre"uie s= fie precum suprafaCa nemiAcat= a unui lac de
munte P iar pe de alt= parte de a"ilitatea <n realizarea condiCiilor specifice de rezonanC=,
prin evocare vie Ai cu putere a ceea ce Ci$ai propus s= cunoAti7 4ractic vor"ind, <n acele
momente tu te Racordezi> cu o mai mare sau mai mic= fineCe la frecvenCa de vi"raCie
specific= a fiinCei pe care o evoci7 (ac= reuAeAti aceasta cu succes, vei cunoaAte atunci
<ntr$un mod direct, nemi!locit Ai intuitiv, rezultanta su"til= dominant= a persoanei
respective, <n toate aspectele ei, chiar dac= ea crede c= aceste aspecte sunt
necunoscute celorlalCi oameni7
+ste adev=rat c=, aAa dup= cum Ci$am spus, pro"lema se prezint= <ntr$o ipostaz= mai
comple5= deoarece e5ist= multe varia"ile care implic=, printre altele, preg=tirea per$
sonal= Ai eforturile depuse <n aceast= direcCie, <ns= important este faptul c= orice fiinC=
uman= s=n=toas=, care este <nzestrat= cu voinC= Ai perseverenC=, poate s=
do"Bndeasc=aceast= putere7
%m s= revin <ns= la <ntBlnirea care ascundea un mo"il secret, foarte important, dar totuAi
neclar <ntr$o prim= faz= pentru mine7
%poi 1ezar mi$a povestit <n am=nunt strania <ntBlnire de la "aza %lpha, care prin
semnificaCia ei m$a zguduit profund Ai m$a convins definitiv s= scriu aceast= carte7 otuAi,
pentru ca cele relatate s= ai"= o anumit= cursivitate Ai, de asemenea, pentru a uAura
e5primarea ideilor, voi reda aceast= <ntBlnire <n termenii dialogului care a avut loc <ntre
1ezar Ai misteriosul persona!, mem"ru <n elita mondial= a francmasoneriei, str=duindu$
m= s= respect cBt mai fidel ceea ce mi$a fost relatat Ai chiar s= redau anumite nuanCe mai
su"tile ale discuCiei7 1er iertare cititorului pentru eventualele inconsecvenCe <n
e5primare dar, aAa cum va realiza el <nsuAi foarte curBnd, important aici este conCinutul
informaCiei Ai mai puCin forma <n care acesta este prezentat7
+ol'8ie de co%pro%is
4e la orele trei dup=$amiaz=, la "aza din &alea *rsului Ai$a f=cut apariCia un elicopter al
.erviciului RomBn de 'nformaCii din care a co"orBt un domn so"ru, <nalt, <m"r=cat <ntr$un
costum negru Ai avBnd o Cinut= elegant=, dar trufaA=, <n mBna dreapt= Cinea un "aston
cu mBner de fildeA cu <ncrustaCii din aur, foarte complicate7 FaCa lui e5prima duritatea, iar
ochii verzi aveau un efect aproape straniu, radiind o r=ceal= neo"iAnuit=7
%ceast= impresie era amplificat= Ai de sprBncenele uimitor de arcuite Ai "ine conturate
pentru un om a!uns la o vBrst= relativ <naintat=7 +l s$a prezentat ofiCerilor care <l
aAteptau la "az= su" numele de senior 0assini Ai a aAteptat r="d=tor ca sosirea lui s= fie
anunCat= lui 1ezar7 'mpun=tor, o"iAnuit parc= s= tr=iasc= numai <n cercurile
no"iliare <nalte, senior 0assini avea P la cei Aaizeci Ai cinci de ani ai s=i P o alur=
semeaC=, era foarte sigur pe el Ai creaimpresia unei persoane care era o"iAnuit= s= dea
ordine7 (e altfel, el era unul dintre venera"ilii de frunte ai celei mai importante lo!e
masonice din +uropa Ai, de asemenea, f=cea parte din cea mai influent= organizaCie
masonic= la nivel mondial6 ,rupul -ilder"erg7
.enior 0assini a fost condus la nivelul unu al "azei, unde <l aAtepta 1ezar7 (up=
salut=rile de rigoare, 1ezar 1$a invitat <ntr$o sal= de protocol, dar venera"ilul a
refuzat7 F=r= s= fie afectat, stilul <n care el se e5prima era totuAi cam pompos, cu o
uAoar= tent= arhaic=7 (e altfel, senior 0assini descindea dintr$o foarte veche familie
no"iliar=, de stirpe regal=, din 'talia7
Y .unt impresionat Ai totodat= <ncBntat de propunerea dumneavoastr=, <ns= <mi rezerv
minimul privilegiu de a m= prote!a faC= de eventualele tentative de ascultare Ai <nregistrare
a discuCiei noastre7 &$aA fi deose"it de <ndatorat s= nu consideraCi acest lucru o !ignire
personal=, dar nu putem uita totuAi c= avem de$a face cu .erviciul RomBn de 'nformaCii,
Ai$a e5plicat venera"ilul intenCia7
1ezar zBm"ea a"ia percepti"il7 +ra <nc= dificil de evaluat dac= senior 0assini se e5prima
astfel <n mod o"iAnuit sau cuvintele sale ascundeau o fin= ironie7 % doua variant= era mai
plauzi"il=, dar acest lucru nu 1$a deran!at <n nici un fel pe 1ezar, care i$a r=spuns
cu "un=voinC=7
Y &= <nCeleg temerile, domnule, Ai le g=sesc <ndrept=Cite <ntr$o oarecare m=sur=7 (ar
aceast= "az= are chiar prin statutul ei un nivel foarte <nalt de securitate Ai se afl= doar <n
raport de cola"orare cu .R', adic= propriu$zis ea nu se afl= <n su"ordinea .erviciului
RomBn de 'nformaCii7 4utem discuta liniAtiCi Ai f=r= team= <n sala de protocol7
.enior 0assini a r=mas <ns= infle5i"il <n cererea sa7 4oliticos, el a insistat <n mod ferm
pentru ca discuCia s= ai"= loc <n aer li"er, la o distanC= convena"il= de "az=7 %precizat c=
acest lucru era <n interesul am"elor p=rCi7
)efiind chiar o cerere e5travagant=, 1ezar a consimCit7 .$a ales o mic= poian= care era
situat= la apro5imativ dou= sute cincizeci de metri de cl=direa de la suprafaC= a "azei7 .$
au transportat acolo o mas= Ai dou= scaune iar 1ezar a dispus <n cerc, la o anumit=
distanC= de acestea, o gard= format= din opt oameni care erau specializaCi <n serviciul de
paz= Ai protecCie la nivel superior7 (e altfel, aceAtia f=ceau parte chiar din echipa a treia
de intervenCie special= <n cazul Revenimentelor de tip #>7 % fost montat, de asemenea, Ai
un dispozitiv electronic de "ruia! de <nalt= tehnologie7 4reg=tirile au durat aproape o or=,
timp <n care venera"ilul 0assini nu a rostit decBt cBteva fraze, mulCu$mindu$se doar s=
a"ordeze un zBm"et uAor zeflemitor Ai ironic7 (in cBnd <n cBnd el arunca priviri
p=trunz=toare lui 1ezar, analizBndu$1 rapid dar cu mare atenCie7
4e la patru Ai ceva dup=$amiaza preg=tirile au fost <ncheiate Ai cei doi s$au aAezat la
masa din poian=7 1ezar mi$a m=rturisit c=, dintr$un anumit punct de vedere, situaCia era
relativ "izar=7 *n domn avBnd o cert= influenC= <n cercurile politice cele mai <nalte
solicitase o <ntrevedere foarte secret= cu directorul tehnic Ai e5ecutiv al celui mai ocultat
departament de acCiune al .erviciilor .ecrete din RomBnia7 oate RuAile> fuseser=
deschise aproape f=r= efort, toate solicit=rile apro"ate imediat7 1are putea fi natura acelei
influenCe misterioase ce a str=puns chiar Ai cele mai <nalte cercuri politice ale unui stat?
1are era de fapt scopul acelei vizite inopinate Ai secrete a seniorului 0assini Ai ce
urm=rea el <n realitate, mai ales c= evitase amestecul chiar Ai al .erviciului RomBn de
'nformaCii prin care a!unsese acolo? 3rdinul e5pres primit de la ,uvern interzicea orice
imi5tiune a .R' <n discuCie, invocBndu$se secretul de stat <n domeniul de acCiune al (27
1u toate acestea, situaCia era relativ stranie deoarece crea impresia intervenCiei unei
puteri e5terioare care era Rdictat=> statului romBn7 0ai mult decBt atBt, nu era permis= nici
o <nregistare ascuns= a convor"irii dintre cei doi, iar 1ezar dorea s= fie onest <n
promisiunea pe care o f=cuse seniorului 0assini7 4e de alt= parte, chiar dac= .R'$ul
deCinea mi!loacele tehnice necesare pentru interceptarea convor"irii, sosirea venera"ilului
0assini fusese anunCat= <n prip= Ai nu e5istase timpul suficient pentru organizarea unei
asemenea acCiuni delicate, <n plus, la influenCa pe care se pare c= o avea senior 0assini
<n cercurile politice cele mai <nalte ale statului romBn, o eventual= nemulCumire a acestuia
putea avea consecinCe dintre cele mai nepl=cute asupra celor care ar fi luat o asemenea
decizie <n .R/ %Aadar, oricBt de straniu ar putea s= par=, senior 0assini reuAise P printr$
o acCiune rapid=, intempestiv= Ai f=r= prea mari eforturi P s= o"Cin= <n timp record securi$
tatea ma5im= a discuCiei pe care dorea s= o ai"= cu 1ezar7 1onfruntarea dintre cei doi
avea s= ofere una dintre cele mai senzaCionale relat=ri a unor adev=ruri foarte
ocultate, care totuAi se manifest= zi de zi, tot mai mult, <n viaCa oamenilor de pe <ntreaga
planet=7
Testarea
Y 0= aflu aici pentru a purta aceast= discuCie cu dumneavoastr=, domnule -rad, <ntr$un
mod mai puCin o"iAnuit Ai <ntr$o con!unctur= aparte, a intrat direct <n su"iect venera"ilul
0assini7 <n opinia noastr=, oamenii se <mpart <n dou= mari categorii6 cei care pot fi
manipulaCi Ai conduAi, aceAtia reprezentBnd imensa ma!oritate a omeniriiD Ai cei care au
anumite virtuCi, care deCin anumite puteri Ai au o personalitate foarte puternic=7
Y &= <ntrerup pentru o scurt= precizare6 de fapt, a cui opinie o reprezentaCi
dumneavoastr= aici? a intervenit 1ezar cu aparent= naivitate7
.enior 0assini zBm"i larg, l=sBndu$se greu pe sp=tarul scaunului, <ntreaga lui atitudine
e5prima conAtiinCa orgolioas= a unei puteri care nu putea fi <nfrBnt=7
Y (omnule -rad, sunteCi un tBn=r <n floarea vBrstei, a!uns <ntr$un post ce reprezint=,
parado5al, o <nchisoare pentru li"ertatea civil=, dar care <n acelaAi timp v= ofer=satisfaCia
cunoaAterii Ai cercet=rii unor lucruri despre care aproape nimeni nu Atie nimic7 3 astfel de
poziCie nu se o"Cine oricum, deoarece ea tre"uie s= fie garanCia unor capacit=Ci interioare
remarca"ile7
Y 0ulCumesc, rosti 1ezar ama"il Ai totodat= precaut7
Y otuAi, chiar Ai unei persoane foarte dotate, aAa cum sunteCi dumneavoastr=, <i r=mBn
destule aspecte necunoscute, iar unele dintre ele pot fi e5trem de atr=g=toare7 ,rupul pe
care <l reprezint Ai <n numele c=ruia am venit aici face parte din cel mai <nalt ordin
masonic, fiind foarte interesat de rezultatul discuCiei pe care noi o p'rt6%&
Y 1unosc unele aspecte legate de francmasonerie, spuse 1ezar7 3rganizaCia este strict
ierarhizat= dup= modelul piramidal, are ritualuri de iniCiere foarte ocultate, iarintenCiile sale
adev=rate sunt o"scure pentru marea ma!oritate a oamenilor7
Y 4entru cele dou=$trei propoziCii pe care le$ai rostit, nici eu nu m$aA fi descurcat mai
"ine, dragul meu! rBse cu un aer superior Ai uAor ironic venera"ilul 0assini7 .unt0aestru
<n cea mai puternic= lo!= masonic= din lume Ai, dac= pentru cei mai mulCi acesta tre"uie
s= r=mBn= un secret "ine p=zit, <n cazul t=u ar fi ceva superfluu, deoarece su"iectul pe
care doresc s=$1 a"ordez <n discuCie dep=AeAte cu mult importanCa ocult=rii mele7
(impotriv=, este chiar imperios necesar s= Atii de la <nceput cu cine vor"eAti7
RelatBndu$mi discuCia, 1ezar mi$a m=rturisit c= acela a fost momentul e5act cBnd a intuit
scopul vizitei lui 0assini, precum Ai modul general <n care ea avea s= sedesf=Aoare7 ot
atunci el a Atiut cum urma s= procedeze Ai ce strategie avea s= adopte, pentru a afla cBt
mai multe elemente Ai a <nCelege cBt mai "ine mecanismele de acCiune ale masoneriei, <n
definitiv, aceea se anunCa a fi o Rlupt=> surd= <ntre atenCia, vigilenCa, inteligenCa Ai a"ili$
tatea celor doi <ntr$o confruntare ver"al= de idei, planuri, oferte Ai r=spunsuri care
tre"uiau s= fie magistral orchestrate, deoarece forCele puse <n !oc P Ai urm=rile care
puteau decurge de aici P erau colosale, <ntr$o prim= faz=, 1ezar Ai$a propus s= tatoneze
terenul <ntr$un domeniu la care o"servase de!a c= venera"ilul 0assini era sla"6
orgoliul, simCul ego$ului foarte dezvoltat, care i$ar fi putut micAora <n mod strategic
vigilenCa Ai forCa interioar=7
Y (eci funcCia pe care o aveCi <n lo!= este una dintre cele mai <nalte7 Ntiam c=
ierarhizarea se face dup= aAa numitele Rgrade de promovare>, care sunt treizeci Ai trei7 Y
,rupul -ilder"erg nu este propriu$zis o lo!=D el <nseamn= cu mult mai mult decBt atBt, dar
nu e necesar s= intru acum <n am=nunte, <ntr$adev=r, e5ist= aceast= ierarhizare <n
treizeci Ai trei de grade la nivelul lo!elor, care tre"uie s= respecte niAte criterii clare, <ns=
tre"uie s= Atii 1= ele reprezint= un fel de RfaCad=> pentru cei din e5terior7 %dev=rata putere
dep=AeAte cu mult cel de$al treizeci Ai treilea grad ierarhic Ai angreneaz= alte condiCii pe
care Ci le pot dezv=lui, <ns=, numai <ntr$o anumit= con!unctur=7 (epinde doar de tine s= fii
receptiv faC= de o astfel de situaCie7 'magineaz=$Ci o cas= mare care, pentru a ar=ta
cBt mai frumos, tre"uie zugr=vit= elegant, cu mult= atenCie la detalii7 %nalogic vor"ind,
acestea ar fi gradele de iniCiere7 0arile "og=Cii Ai secrete se afl=, totuAi, <n interiorul casei,
nev=zute Ai neAtiute decBt de st=pBnii acesteia, foarte puCini la num=r, care diri!eaz= din
um"r= "unul mers al <ntregii cl=diri6 <ngri!irea, administrarea Ai prosperitatea ei7 4entru
aceasta nu este <ns= nevoie ca ei s= fie cunoscuCi de ceilalCi oameni Ai, de asemenea, nu
tre"uie Atiute nicic=ile prin care ei acCioneaz=7 +Ati inteligent Ai poCi s= <nCelegi cu uAurinC=
ce am vrut s= spun7
1ezar o"servase c=, treptat, senior 0assini trecuse la o form= de adresare mai familiar=
Ai mai direct=7 %cesta putea fi un avanta!, deoarece o anumit= familiaritate <ndiscuCie
putea s= favorizeze dezv=luirea multor secrete7 (esigur c=, la acest gen de adresare a
contri"uit Ai marele decala! de vBrst= <ntre cei doi7 &enera"ilul 0assini manifesta, f=r=
<ndoial=, o mare putere vital= Ai o forC= psihic= neo"iAnuit=, <n contrast evident cu vBrsta
respecta"il= pe care o avea7 (in p=cate, radiaCia lui su"til= P prin care venera"ilul era
oricBnd capa"il s= domine fiinCele umane comune, <n marea lor ma!oritate sla"e sau cu
la"ilit=Ci fizice ori psihice P era centrat= <n !urul unui imens orgoliu, a aroganCei Ai a
sentimentului de superioritate asupra celorlalCi, !ustificat pro"a"il de no"leCea stirpei7 (e
aceea, oricBte merite ar fi avut 1ezar Ai oricBt de "une ar fi fost referinCele sale, despre
care putem presupune c= erau "inecunoscute elitei din grupul -ilder"erg, totuAi
acestea nu erau suficiente pentru ca venera"ilul 0assini s=$Ai <nfrBneze instinctul
orgoliului7
Y %m solicitat aceast= <ntrevedere prin puterea Ai relaCiile pe care le deCinem deoarece
cunoaAtem forCele Ai capacit=Cile tale de acCiune7 %cest lucru <l preCuim foarte mult mai
ales dac= ne serveAte interesele7
Rostind aceast= replic=, venera"ilul a f=cut prima mutare important= <n !ocul dintre cei
doi7 (up= cum se va vedea, <ns=, miAc=rile de culise Ai planurile ascunse aveau s= se
dovedeasc= mult mai complicate decBt o simpl= propunere, relativ indirect=, de
cola"orare la cel mai <nalt nivel masonic7
Y (omnule 0assini, dac= tre"uie s= <nCeleg ceva anume Ai dac= pro"lema se pune <ntr$
un mod special, atunci v= rog s= precizaCi acest lucru de la <nceput7 (e pild=, care este
scopul principal pentru care doriCi s= fac parte din ,rupul -ilder"erg?
%titudinea seniorului deveni "rusc rece, iar tonul lui c=p=t= infle5iuni foarte dure7
Y +ste <ntr$adev=r aceasta o pro"lem= pentru dumneata, domnule -rad? <Ci <nchipui c=
ai li"ertatea de a alege sau de a pune condiCii? Ni cine Ci$a spus c= vei deveni mem"ru al
,rupului -ilder"erg? %i cumva idee cine sunt <n realitate cei care$1 compun Ai care sunt
criteriile de acces la acest nivel? <Ci spun c= eAti foarte departe de aceast= poziCie
ierarhic= Ai chiar mai mult decBt atBt, nu vei putea niciodat= s= p=trunzi <n cercul intim al
acestui grup, din motive pe care, dac= Ci le$aA dezv=lui, te$ar "ulversa complet7 +le nu fac
parte din aceast= lume7 Revino deci la idei mai umane Ai <nCelege c= propunerea pe
care Ci$am f=cut$o <n mod indirect se referea de fapt la intrarea ta <n una dintre cele mai
<nalte lo!i masonice mondiale, imediat su"ordonat= ,rupului -ilder"erg7
3rganizaCia noastr= ar avea nevoie de aportul t=u special7 Faptul c= m$am deplasat eu
<nsumi aici, pentru a purta aceast= discuCie <n particular cu tine, te poate face s= <nCelegi
faptul c= noi te apreciem <n mod deose"it7 (in informaCiile pe care le deCinem tre"uie s=
recunosc faptul c= forCele Ai posi"ilit=Cile tale de acCiune sunt impresionante7 (up= cum
<Ci spuneam, suntem interesaCi de cola"orarea cu tine7 +5ist= un consiliu secret la nivelul
acestei lo!e, care propune direcCiile principale de acCiune <n lume, iar aceste propuneri
sunt mai apoi analizate de ,rupul -ilder"erg7 + ca un fel de "ucl= feed$"acT7 %i putea fi
un pion foarteimportant <n acest consiliu Ai ai putea s= do"BndeAti tot ce Ci$ai <nchipuit tu
vreodat= <n lumea asta, st=pBnind la discreCie orice doreAti6 averi, oameni, lu5, legi Ai
chiar guverne7 )imic nu te va putea opri7 )oi nu o"iAnuim s= negociem, pentru c= ceea
ce oferim este imens7 1e rost ar mai avea alte discuCii inutile cBnd lucrurile sunt atBt
de "ine precizate? (e altfel, sincer s= fiu, nu prea ai alt= posi"ilitate decBt pe aceea de
accepta cola"orarea7
.punBnd aceasta cu o siguranC= de neclintit, venera"ilul 0assini f=cu un gest specific cu
mBna <ntins=, retezBnd aerul7 4ro"a"il c= o alt= persoan= <n locul lui 1ezar ar fi fost
intimidat= Ai chiar n=ucit= atBt de rapiditatea cu care avansase discuCia, cBt Ai de
perspectivele fa"uloase pe care ea le oferea7 1ezar mi$a dezv=luit c= acela a fost un
moment critic al <ntBlnirii7 (eAi comple5= <n aparenC=, pro"lema nu prezenta decBt dou=
alternative evidente6 s= accepte propunerea de cola"orare, ceea ce implica intrarea <n
societatea masonic= Ai propulsarea rapid= <n treptele cel mai <nalte ale ierarhiei saleD sau
s= resping= aceast= propunere, ceea ce ar fi atras ulterior un lanC imprevizi"il de urm=ri
nepl=cute atBt <n ceea ce priveAte propria lui persoan= cBt Ai <n ceea ce
priveAte activitatea departamentului, <n acel moment, 1ezar nu cunoAtea <nc= datele
principale despre interesele Rla vBrf> ale francmasoneriei, <ns= era deose"it de interesat
s= le afle, pentru a <nCelege motivaCiile oculte ale acestei organizaCii mondiale Ai c=ile prin
care ea urm=rea s=$Ai ating= scopurile7 1on!unctura i se p=rea favora"il= Ai punctul <n
care a!unsese discuCia <i oferea posi"ilitatea s= o conduc= treptat spre ceea ce <l interesa,
stimulBnd orgoliul Ai sentimentul puterii pe care senior 0assini le manifesta cu prec=dere7
otuAi, sarcina nu era deloc uAoar=, deoarece venera"ilul reprezenta un interlocutor
foarte a"il Ai viclean, care <n plus avea o mare inteligenC= Ai forC= mental=7 (in nefericire,
acestea erau de!a orientate <n sens profund negativ7
1ezar a simCit intuitiv c=, dac= ar fi declinat imediat propunerea, R!ocul> ar fi fost <nchis Ai
seniorul ar fi plecat f=r= s= <ncerce s=$1 conving=7 1ezar nu ar mai fi reuAit s= afle nimic
iar urm=rile refuzului s=u ar fi fost imprevizi"ile7 %Aadar, a luat hot=rBrea de a <nAela
vigilenCa seniorului Ai, su" masca accept=rii propunerii acestuia, s= afle cBt mai multe
lucruri despre aspectele de culise ale masoneriei mondiale7 (intr$o anumit= perspectiv=,
el Ai$a asumat atunci o misiune de RTamiTaze su" acoperire>, dar se simCea st=pBn Ai
<ncrez=tor <n puterile sale pentru a face faC= eventualelor situaCii dificile cu care avea s=
se confrunte7
Ade6r'l oc'lt al 0r,a!i#a8iei Maso!ice
Y +ste palpitant ceea ce <mi spuneCi, domnule 0assini7 %A vrea totuAi s= <nCeleg cum a
fost Ai este posi"il s= deCineCi o aAa mare influenC=7 &= m=rturisesc c= aceasta mi se pare
foarte interesant7
0ulCumit de turnura pe care o luase discuCia, senior 0assini r=spunse cu solicitudine,
c=zBnd aparent <n Rplasa> relativ simpl= pe care i$a <ntins$o 1ezar7
Y 3, dragul meu, sunt foarte multe feluri de a o"Cine influenC= Ai aici tre"uie s=$Ci spun c=
suntem adev=raCi maeAtri7 4rincipalul lucru de care ai nevoie la acest capitol
esterbdarea. )u poCi s= construieAti palate grandioase Ai elegante, pentru a te "ucura de
toate pl=cerile pe care acestea Ci le pun la dispoziCie, f=r= a fi tenace, vigilent Ai mai ales
r="d=tor, chiar Ai <n faCa unor aparente eAecuri7 otul prinde contur <n timp Ai uneori
aceast= perioad= poate fi foarte <ndelungat=7 &enera"ilii noAtri maeAtri din trecut au avut
o viziune m=reaC=, de ansam"lu, asupra situaCiei finale, care acum este foarte aproape7 +i
nu s$au l=comit la interese meschine, egoiste, ci au dorit din r=sputeri s= <nt=reasc= Ai s=
consolideze "azele masoneriei, adaptBnd pe parcursul epocilor principiile ei directoare
<n conformitate cu specificul evoluCiei umane, <n fond, de ce s$ar fi <ngri!it doar de ei Ai de
familiile lor? )u aveau oricum cei mai mulCi "ani, cele mai mari "og=Cii Ai cele mai "une
condiCii de trai? )u legaser= <ntre ei !ur=mBntul ferm de a se a!uta Ai spri!ini reciproc la
nevoie? <Ci spun c= ei au fost adev=raCii arhitecCi care au iniCiat Ai apoi au sta"ilit principiile
dup= care funcCioneaz= sistemul social actual7 /egat de aceAti RarhitecCi> care au
conceput <ntregul plan <nc= de acum cBteva mii de ani, nu <Ci pot dezv=lui mai multe la
momentul actual, deoarece este un secret teri"il pe care nici chiar cei din ,rupul
-ilder"erg nu <l cunosc cu toCii, <n epoca modern= P Ai prin aceasta m= refer la ultimele
dou=$trei sute de ani $, venera"ilii maeAtri nu au f=cut altceva decBt s= aplice <n mod
inteligent principiile de "az= care erau de!a sta"ilite Ai s= le adapteze la structura
vremurilor pe care le tr=iau7 %cCiunile lor au fost dezvoltate de la o generaCie la alta,
p=strBnd acelaAi impuls Ai aceleaAi idei iniCiale, deoarece tre"uie s=$Ci spun c= la vBrful
ierarhiei noastre se afl= numai descendenCi pe linie regal= din ar"ori genealogici de sute
Ai chiar mii de ani7 .untem foarte atenCi la acest aspect pentru a nu ne amesteca cu
celelalte rase7 1hiar Ai aAa, <ns=, au e5istat unele e5cepCii, <ns= <n timp am reuAit s=
elimin=m genele recesive7
Y &or"iCi, pro"a"il, de familiile regale din +uropa Ai de marii "ancheri de la sfBrAitul
+vului 0ediu? a <ntre"at 1ezar pentru a oferi un cBmp de dezvoltare a su"iectului7
Y (esigur7 +i nu erau revoluCionariD ei nu susCineau o ideologie rigid= Ai nici o filozofie
particular= Ai alam"icat=7 ForCa lor nu a constat niciodat= <n puterea "raCelor sau <n spiritul
avBntatD din rBndurile lor nu s$au ridicat nicicBnd eroi sau vBrfuri ale societ=Cii, <n schim",
au <nCeles foarte repede c=, pentru a reuAi, au nevoie de un alt algoritm, care s=$Ai
e5trag= forCa Ai energia din <nseAi forCele, deciziile Ai acCiunile oamenilor7 +rau fini
psihologi Ai au f=cut chiar de la <nceput unele o"servaCii esenCiale7 %u sesizat, de
e5emplu, c= sistemul vieCii comunitare, indiferent c= acesta are la "az= monarhia,
repu"lica sau orice alt tip de guvern=mBnt, se "azeaz= pe conducere. %ceast= realitate
implica dou= aAa$zise Rgrupe>6 pe de o parte, marea mas= a oamenilor din popor sau
gloata, adic= populaCia ma!oritar=D iar pe de alt= parte, elita conduc=toare care, <ntr$un fel
sau altul, se str=duia s= menCin= "unul mers al Rturmei de oi>7 %ceast= constatare simpl=
a Reprezentat "aza pe care Ai$au cl=dit <ntregul plan7
Y (ar de ce era aAa important pentru ei faptul c= e5istau aceste dou= categorii de
populaCie? a <ntre"at repede 1ezar7
1a un verita"il maestru mason iniCiat <n secretele 3"scure ale 3rganizaCiei din care f=cea
parte, senior 0assini <ncepu s= dezv=luie <nsuAi nucleul ideologic alfrancmasoneriei la
nivel mondial7
Y %ceast= situaCie era Ai este foarte important= datorit= faptului c= mereu au e5istat
interese antagonice <ntre cele dou= grup=ri de populaCie7 /ucrurile tre"uiau aran!ate <n
aAa fel, <ncBt aceste interese contrare s= nu dispar= niciodat= complet, adic= altfel spus
s= nu e5iste niciodat= pace verita"il= <ntre oameni7 4entru aceasta era necesar s= se
serveasc= prin diferite metode am"ele Rta"ere> sau Rgrup=ri>, <ns= f=r= ca ele s=
cunoasc= acest lucru7 'luminaCii noAtri au <mpins iscusinCa Ai a"ilitatea unor astfel de
uneltiri pBn= la perfecCiunea de a merge cu cBte un picior <n fiecare dintre cele dou= "=rci
Ai, totuAi, s= nu cad= niciodat= <n ap=!
1ezar nu a sc=pat ocazia de a ridica din nou "alonul la fileu6
Y (ar cum reuAeau aceasta? 1e metode foloseau?
Y %veau nevoie de niAte RpBrghii> puternice Ai, la originea acCiunilor, acestea au fost doar
dou=6 banii Ai natura inferioar a omului, care ceda <n faCa tentaCiilor ce <i erau oferite7
%ceast= com"inaCie le$a asigurat mereu succesul, pentru c= ce nu se potrivea <ntr$o
parte, era "inevenit <n cealalt= Ai astfel s$a a!uns ca aceast= RreCet=> care folosea intriga,
minciuna, tentaCiile Ai pref=c=toria s= permit= e5tinderea rapid= a influenCei noastre <n
<ntreaga lume7 .igur, <n perioada actual= tre"uie s= Cinem seama de o serie <ntreag= de
alCi factori, printre care cei mai importanCi <i consider=m a fi num=rul de locuitori ai planetei
Ai avansul tehnologic remarca"il7 (ar <n esenC=, "azele principiale ale organizaCiei noastre
masonice au fost puse cu mult timp <n urm= Ai ele sunt atBt de solide Ai s$au infiltrat atBt
de profund <n conAtiinCa oamenilor, <ncBt succesul deplin al programului nostru nu mai
constituie acum decBt o chestiune de timp pentru a fi realizat <n totalitate7
.punBnd acestea, senior 0assini a zBm"it satisf=cut Ai a aprins o Cigar= lung= de foi7
+vident, aAtepta efectul spuselor sale asupra lui 1ezar7 4entru a$Ai !uca rolul cBt mai "ine,
acesta <l <ntre"=6
Y )u <nCeleg <ns= care este motivul principal pentru care a fost Ai este depus acest uriaA
efort de mii Ai mii de ani?
.uflBnd uAor fumul de Cigar=, senior 0assini <l privea pe 1ezar printre pleoapele
<ntredeschise, <n imensul lui orgoliu, el considera de!a c= repurtase un succes deplin <n
ceea ce <Ai propusese7 4e de alt= parte, 1ezar a apreciat c= aceast= opinie eronat= a
sl="it vigilenCa venera"ilului, f=cBndu$1 s= se lanseze "ine dispus <n noi Ai "ogate e5pli$
caCii7
Y (ragul meu, aici lucrurile sunt chiar simple7 0otivul principal a fost Ai va fi
mereu acapararea puterii !1e altceva <Ci <nchipui c= am putea urm=ri s= o"Cinem pe
operioad= imens= de timp? Hai, spune$mi, nu te sfii! -ani? %proape toate finanCele lumii
ne aparCin, graCie p=ien!eniAului "ancar pe care 1$am Cesut <n ultimele secole7 (eoarece
civilizaCia se dezvolt= din ce <n ce mai mult, am urm=rit s= cre=m un sistem social <n care
oamenii s= depind= <n totalitate de veniturile lor financiare7 -ani, "ani, tot mai mulCi "ani!
3 idee fi5= care tre"uia s= fie r=spBndit= pretutindeni7 (ar, pentru a avea "ani tre"uie
s= produci, iar pentru a produce tre"uie s= munceAti Ai ca s= munceAti <Ci tre"uie timp7 %m
format deci o ecuaCie care reprezint= de fapt un cerc vicios, aproape f=r=
rezolvare, deoarece nu poCi a!unge niciodat= la cap=t7 Rezultatul a fost acela c= oamenii
au a!uns s= munceasc= pentru noi pBn= la epuizare, atraAi mereu de mira!ul o"Cinerii
unor sume tot mai mari de "ani, care de fapt sunt cheltuite foarte repede <n ritmul alert al
lumii Ai al tentaCiilor de tot felul care o caracterizeaz=7
otuAi, oricBt de mulCi "ani ar o"Cine prin munc=, adev=ratele "og=Cii Ai sumele imense de
"ani sunt tot <n posesia noastr=, p=strate <n "=ncile noastre sau investite <ndiverse titluri
de propriet=Ci7 1hiar dac= apar zece sau o sut= de oameni foarte "ogaCi <n lume, care nu
fac parte din lo!ile noastre, ei nu reprezint= totuAi nici o ameninCare, deoarece sunt
individualit=Ci separate care nu urm=resc un scop precis, de mare anvergur=7 (esigur, pe
cei mai mulCi dintre ei avem gri!= s=$i atragem <nc= de la <nceputul carierei lor str=lucite <n
3rganizaCie Ai astfel puterea noastr= creAte7 1ei care refuz= nu rezist= <ns= mult timp
singuri7 (ac= <ntr$un fel sau altul devin o ameninCare pentru noi, atunci ne unim forCele
pentru a le provoca falimentul, cu riscul anumitor pierderi <n propria noastr= ta"=r=,
dar imensul angrena! financiar pe care noi 1$am construit ne permite s= realiz=m foarte
repede o reechili"rare a "alanCei financiare printr$o creAtere <n alt= parte7 3"iectivul este
acela ca respectiva persoan= s= fie <nvins=7 (e o"icei urm=rim ca, atunci cBnd aceasta
se afl= <n pragul colapsului total Ai cBnd se simte iremedia"il pierdut=, s=$i oferim <nc= o
dat= Aansa pe care iniCial a refuzat$o7 (e cele mai multe ori acel om de afaceri accept=7
*rmeaz=, desigur, o revenire spectaculoas= <n afacerile personale, dar de!a persoana
tre"uie s= respecte anumite condiCii ferme din partea noastr=, pe care nu le mai poate
evita7
Mntotdeauna noi avem ceva de cBAtigat7 Fie un om politic influent care s= ne susCin=
intereseleD acesta este cazul cel mai <ntBlnit Ai aproape cel mai uAor de fa"ricat7 Fie un
mare om de afaceri, ai c=rui "ani <i administr=m noi <n cea mai mare parte, prin propriile
noastre filiere7
)e intereseaz=, aAadar, s= cre=m cBt mai multe astfel de Rcercuri vicioase>, <n "aza lor
am construit societatea modern=, am format aAa$zisa Rcelul= a societ=Cii>, adic=familia, pe
care am legat$o strBns <n lanCul unor intermina"ile dependenCe6 serviciu, cas=, confort,
maAin=, <mprumuturi la "anc=, o"ligaCii contractuale pe perioade foarte lungi de timp, care
uneori se <ntind la una sau dou= generaCii din familia respectiv=7
Rolul Rcercurilor vicioase> este acela de a crea dependena, pentru c= atunci cBnd e5ist=
dependenC=, lipseAte li"ertatea7 (ependenCa atrage automat un gen de <nro"ire, de
limitare Ai noi avem nevoie ca oamenii s= fie cBt mai limitaCi Ai mecanici <n acCiunile lor,
care tre"uie s= devin= aproape stereotipe7 %ceasta a fost ideea principal= pentru care am
impus <n mod gradat munca divizat= <n cBt mai multe domenii Ai su"domenii7 (ac=
cerinCa postului respectiv de munc= este simpl=, aproape minim= dar repetitiv=, omul
devine <n scurt timp un fel de Rro"ot> care ascult= ce i se spune Ai face ce i se ordon=7
)u este necesar ca oamenii s= gBndeasc= prea multD aceasta poate s= devine ceva
periculos, poate naAte idei care s= fie contrare scopurilor noastre7 (e aceea, am urm=rit
s= e5tindem controlul asupra populaCiei tot mai numeroase chiar Ai <n afara serviciului,
adic= <n timpul li"er7 $m permis astfel tehnologiei Ai inventicii s= capteze masele de
oameni prin anumite mi!loace a c=ror lips= ni s$ar p=rea acum sinonim= cu o catastrof=6
televiziunea, telefonul, computerul7 'deea noastr= a avut un succes enorm, deoarece pe
lBng= crearea dependenCei populaCiei faC= de aceste mi!loace tehnologice, ne$a oferit
totodat= Ai controlul difuzrii informaiei.
Mn prezent, datorit= caracteristicilor vremurilor pe care le tr=im, informaia deCine primul loc
<n ceea ce priveAte Rarmele> cu care acCion=m <n lume7 4asul urm=tor a fost simplu de
intuit6 controlBnd mi!loacele Ai instituCiile mass$media, control=m implicit conCinutul Ai cali$
tatea informaCiei7 (e aceea, unul dintre o"iectivele de "az= a fost acela de a o"Cine
controlul asupra celor mai mari trusturi de pres=, radio Ai televiziune din lume7
Y &reCi s= spuneCi c= toate acestea au fost suficiente pentru a avea controlul asupra
omenirii? a <ntre"at 1ezar7
Y +vident c= nuD mass$media nu avea r=spBndire decBt <ntr$o zon= limitat= a lumii7 (e
aceea, mai erau necesare niAte Rmetode> de su"!ugare, care Ai ele tre"uiau s= tenteze pe
cei mulCi7 %m <nceput s= spri!inim din um"r=, ca o ReminenC= cenuAie>, proliferarea
distri"uCiei drogurilor, mai ales a celor de sintez=7 Ntiind prea "ine c= acestea, al=turi de
tutun, alcool Ai cafea, distrug corpul omului, am <ntreCinut <n mod deli"erat o aAa$zis=
Rlupt= de com"atere> a lor, care nu a f=cut decBt s= intensifice Ai mai mult nevoia de a
consuma aceste su"stanCe7 %m creat con$cernuri imense de fa"ricare a Cig=rilor,
"=uturilor fine Ai a cafeleiD aproape toCi preAedinCii Ai patronii acestor giganCi <n lumea
afacerilor sunt mem"ri venera"ili <n lo!ele cele mai <nalte ale 3rganizaCiei noastre, ad=ug=
senior 0assini plin de mulCumire7
Y oate acestea <mi apar ca un atac concertat <mpotriva omului! se pref=cu 1ezar c=
a"ia atunci a realizat ideea7 F=r= s= fie deloc afectat, venera"ilul r=spunse cunonAalanC=6
Y (ragul meu, este de!a dificil s= control=m Ai s= coordon=m mai "ine de Aase miliarde
de oameni7 re"uie s= <nCelegi c= o mulCime este cu atBt mai uAor de manevrat cu cBt ea
este mai dispersat= Ai mai confuz=7 (ac=, <n plus, ea nu dep=AeAte un anumit num=r de
persoane, atunci lucrurile sunt chiar simple, avBnd <n vedere tehnologia de manipulare
mental= de care dispunem <n momentul actual7 %Aadar, ce importanC= crezi c= mai
prezint= cele cBteva milioane de oameni care mor zilnic, mare parte dintre ei din cauza
"olilor, provocate de droguri?
&enera"ilul f=cu o scurt= pauz= <n prezentarea lui cinic=, p=rBnd s= reflecteze la ceea ce
urma s=$i spun= lui 1ezar7
Y *nul dintre scopurile noastre principale a fost acela de a stopa proliferarea oamenilor
pe planet=7 0ai mult chiar, tre"uia s= micAor=m drastic populaCia glo"ului7 4entru aceasta
aveam nevoie de metode care s= ucid= <n timp scurt un num=r foarte mare de oameni7
%m finanCat proiecte de cercetare ultrasecrete pentru producerea unor viruAi e5trem de
virulenCi7 *nele e5perimente au dat greA, altele <ns= ne$au mulCumit prin rezultatele
o"Cinute7
Y %dic= prin r=ul provocat, prin crimele Rnaturale>?
Y re"uie s= vedem pro"lema din punct de vedere practic7 (oar aAa ne putem construi
temeinic scopurile pe care ni le$am propus7 (ac= ceva sau cineva se opune, nupoate
rezista mult timp <mpotriva noastr=7 (up= cum <Ci spuneam, Rarmele> noastre nu sunt
niciodat= prezentate pe faC=7 (impotriv=, ele <m"rac= mai mereu o hain= profund
umanitar=, dar apas= pe acele puncte sla"e pe care tot noi le$am creat <n sistem Ai care
<n marea lor ma!oritate nu sunt cunoscute de populaCie7 -aza care ne ofer=
sursele ascunse de manipulare a populaCiei este constituia unui stat. %lc=tuirea ei este o
adev=rat= AtiinC= a psihologiei Ai manipul=rii omului Ai de aceea am avut gri!= ca la con$
ceperea constituCiilor principalelor state$puteri ale lumii s= ia parte Ai reprezentanCii noAtri7
1onstituCiile tre"uie s= ai"= o form= umanitar=, chiar pompoas= Ai relativ complicat=, dar
totodat= s= ascund= <n profunzimea lor modalit=Cile eficiente de su"minare Ai control a
populaCiei7
4oate cea mai r=spBndit= metod= pe care noi am creat$o Ai am <ntreCinut$o <n mod
indirect de$a lungul timpului este cea a conflictelor, revoluCiilor Ai r=z"oaielor <n diferite
zone de pe glo"7 1onfrunt=rile armate au constituit dintotdeauna, pentru noi, o real= Ai
uriaA= surs= de venituri precum Ai o su"til= modalitate de menCinere Ai diri!are a influenCei
Ai puterii la nivel mondial7 .pecul=m orice dificultate economic= sau social=, <n special la
C=rile mai puCin dezvoltate7 (atorit= influenCei "ancare pe care o deCinem, acCion=m din
um"r= la nivelul conducerii statului respectiv Ai <n acelaAi mod acCion=m Ai <n cazul statu$
lui advers7 )u ne implic=m niciodat= <ntr$o singur= parte sau direcCie, deoarece rezultatul
poate fi incert7 'mpulsionBnd <ns= <n secret am"ele ta"ere, noi vom fi cei cBAtigaCi,
indiferent de rezultatul final al conflictului7 4erioada actual= se preteaz= mai ales la
crearea unor conflicte de ordin etnic Ai economic7 .unt simplu de produs, dureaz= mult Ai
atrag numeroase alte interese din partea altor state mai puternice, dar rivale, astfel <ncBt
pBn= la urm= r=z"oiul respectiv devine un r=z"oi <ntre marile puteri ale lumii Ai mai puCin o
cauz= naCional= limitat=7 %proape toate marile organisme internaCionale, fie ele politice
sau militare, au sorginte masonic=7 &enera"ilii noAtri se afl= plasaCi <n punctele cheie Ai
urmeaz= cu e5actitate planurile noastre7 Oi$am spus c= noi avem r="dare7 1aria roade
<ncet, dar sigur, pBn= Ai cel mai gros trunchi de copac7 3)* Ai )%3, ca s= numesc doar
dou= dintre cele mai influente Rarme> ale noastre, s$au dovedit a fi decizii salutare atunci
cBnd am hot=rBt formarea lor7
Y (omnule 0assini, este totuAi ceva care nu <nCeleg, zise 1ezar, a"ordBnd o min= voit
contrariat=7 1um ar putea cineva s= cread= c= tot ce este mai important <n lume este o
consecinC= direct= a acCiunilor Ai planurilor 3rganizaCiei 0asonice mondiale? %ceasta este
chiar a"surd Ai inconcepti"il!
.enior 0assini rBse cu poft= Ai <Ai mai aprinse o Cigar= de foi7 <l m=sura pe 1ezar <n
t=cere, printre norii de fum al"=strui care se dispersau lent <n aerul r=coros de
munte74entru o clip=, 1ezar a crezut c= e5agerase <n intenCiile lui ascunse Ai c=
venera"ilul i$a <nCeles planul7 (ar temerile $i$au fost curBnd spul"erate7
Y (ragul meu, acesta este unul dintre punctele esenCiale ale doctrinei noastre7 %Aa cum
Ci le prezint eu Cie, lucrurile par <ntr$adev=r atBt de a"surde Ai <m"rac= o hain= atBt de
grotesc=, <ncBt acuzaCiile care ni s$ar putea aduce ar ap=rea <ntr$o lumin= de$a dreptul
hilar=! <ntr$un anumit fel, acesta este nucleul ideologiei noastre6 s= acCionezi <n direcCia
planului sta"ilit, dar <n acelaAi timp s= faci s= par= c= acCiunile tale sunt opuse unui astfel
de plan7 <n felul acesta poCi s= <nCelegi mai uAor de ce nu dorim s= fim mediatizaCi, de ce
nu dorim onoruri, faim= sau recunoaAtere pu"lic=, deoarece acestea sunt trec=toare Ai, <n
plus, ele sunt diri!ate chiar de noi <nAine prin intermediul pBrghiilor de control pe care le
deCinem <nmass$media7 .uccesul organizaCiei noastre const= mai ales <n faptul c=
form=m un grup Ai nu acCion=m doar <n conformitate cu interesul individual7 %cCiunile
noastre sunt mereu corelate Ai urm=resc un scop precis, iar a!utorul pe care ni$1 oferim
reciproc Ai discreCia total= sunt esenCiale pentru asigurarea succesului7 (e altfel, regulile
Ai !ur=mintele ordinului nostru sunt foarte stricte, iar pedepsele foarte aspre
e <ntre"i, pro"a"il, ce m= face s=$Ci vor"esc cu asemenea deschidere, f=r= nici un fel de
team= Ai foarte sigur pe mine7 e asigur c=, f=cBnd aceasta, am evaluat corect situaCia7
.au <Ci <nchipui c=, auzind aceste lucruri, le vei putea face cunoscute lumii <ntregi?
%ici, senior 0assini a rBs cu poft=, dar imediat dup= aceea ochii lui devenir= reci Ai t=ioAi7
Y )u ai nici o putere Ai nici o influenC= <n e5terior, domnule -rad! 1hiar din momentul <n
care ai intrat <n atenCia nostr= nu te mai poCi sustrage ei7 4osi"ilit=Cile pe care le ai la
dispoziCie sunt precise6 ori ne urmezi f=r= condiCii, ori devii persana non grata. %nalizeaz=
puCin situaCia6 eAti singur, nu ai leg=turi cu e5teriorul Ai te afli supus unui regim de cea mai
<nalt= securitate7 1rezi tu, oare, c= ne este greu s= determin=m <nl=turarea ta dac=
am dori cu adev=rat acest lucru? (ar de ce s= facem aceasta, cBnd tu <nsuCi ne poCi
spri!ini planurile? <n plus, vei cunoaAte lucruri pe care nici m=car nu Ci le$ai <nchipuit Ai te
vei "u1ura de imunitate Ai protecCie a"solut=7 (intr$o anumit= perspectiv= eAti preCios,
<ns= ceea ce este preCios tre"uie s=$Ai arate utilitatea7 (e aceea, dragul meu, nu v=d nici
un motiv s=$Ci ascund ceva din principiile Ai modalit=Cile de acCiune masonice7 %r <nsemna
s= te consider un adept o"iAnuit, cu o minte sla"=, dar nu acesta este adev=rul7 0ai mult
decBt atBt, pentru ca tu s= nu consideri totuAi prea "rutal= aceast= a"ordare, care este <n
cazul t=u mai special=, doresc s= manifest=m un respect reciproc Ai s= purt=m <n mod
civilizat aceast= discuCie7 1hiar vreau s=$Ci creez cadrul aparent al unei alegeri sau decizii
Ai s=$Ci ofer o perioad= de timp de gBndire7 (ar <n realitate, <Ci repet, nu ai nimic din toate
acestea, deoarece noi suntem cei care deCinem puterea. )u <Ci r=mBne, practic, decBt
s= ne urmezi7
Fudec= la rece <ntreaga situaCie7 1e crezi c= ai putea face? 1ine <Ci <nchipui c= te$ar putea
asculta f=r= s= te considere ne"un? 0asoneria a fost dintotdeauna ocultat=D ar fi fost
<mpotriva scopurilor noastre adev=rate s= ne atri"uim marile idei sau curente sociale Ai
culturale, ideologiile sau principiile de avangard= ale lumii deAi, <n marea lor ma!oritate,
noi suntem cei care le$am creat, <n loc de aceasta, s$a optat pentru discreCie, mister,
retragere Ai acCiune din um"r=7 .unt relativ puCini cei care au auzit despre denumirea de
Rmason> sau Rfrancmason> Ai chiar dac= aceasta li se pare vag cunoscut=, ei nu au totuAi
vreo idee despre ce <nseamn= ea <n realitate7 %cest mister, aceast= ocultare pe care o
<ntreCinem cu atenCie ne$a fost de mare a!utor <n decursul timpului, <n aceste
condiCii, imagineaz=$Ci c= cineva iese <n lume Ai r=spBndeAte informaCiile pe care Ci le$am
datD cine 1$ar crede, cine 1$arasculta?
Y .e poate s= aveCi dreptate, dar nu ignoraCi forCa unui curent general de opinie, care
poate s= distrug= tot ce aCi cl=dit pBn= acum, a remarcat 1ezar cu luciditate7
Y )oi Atim c= de!a sunt mulCi, <ndeose"i intelectuali, care cunosc cel puCin o parte a
adev=rului despre noi Ai pe care nu$i mai putem minCi, dar prin comparaCie cu
restulpopulaCiei, care este <ndo"itocit= de sistemul social pe care 1$am creat tot noi Ai mai
ales de cel informaCional pe care <l diri!=m aproape <n totalitate, aceAtia sunt cu adev=rat o
minoritate, <n plus, ei sunt dispersaCi Ai ameninCaCi de avertismentele indirecte pe care noi
le trimitem, <n aceast= situaCie, chiar dac= unii oameni cunosc adev=ratele noastre
intenCii, vor adopta o atitudine pasiv=, considerBnd c= sunt lipsiCi de putere, de avBnt, de
posi"ilitatea de a acCiona <n mod eficient7 +i adopt= atunci varianta victimei care se
lamenteaz=6 RNtiu, dar ce pot s= fac? 1e putem noi s= facem? .untem legaCi de m<ini Ai
de picioare7 .untem controlaCi Ai supravegheaCi <n tot ceea ce facem7 )u cred c= mai
avem vreo Aans=>, <n acest fel, un segment important al populaCiei care ar putea s=
ne provoace mari greut=Ci Ai pro"leme a depus de!a armele <nainte de a <ncepe lupta7
%tunci cBnd mai apare totuAi cineva care urm=reAte s= ne atace Ai s= prezinte realitatea
acCiunilor noastre celor care nu o cunosc, avem multiple mi!loace de RliniAtire> a lui7
Replicile noastre sunt atunci "ine gBndite Ai au la "az= o fin= cunoaAtere a psihologiei
umane7 +le <ncep aproape totdeauna prin lansarea unei Atiri false, negative, despre acea
persoan=, pentru c= dup= cum <Ci spuneam, control=m foarte "ine sectorul de difuzare a
informaCiei prin mass$media7 .= presupunem c= Atirea apare <n cBteva ziare, care sunt
distri"uite <n toat= Cara7 1ititorii afl= <n acest fel despre acea Atire fals=, care este
negativ=7 1hiar dac= a doua zi sau <n zilele urm=toare aceasta este vehement contrazis=
sau chiar dac= apare o dezminCire, faptul a fost de!a consumat, <n primul rBnd, nu este
deloc o"ligatoriu ca cel care a citit Atirea fals= s= mai citeasc= a doua zi Ai dezminCirea,
r=mBnBnd <n acest fel cu o idee negativ= despre persoana respectiv=, chiar dac= acea
idee este fals=7 'n al doilea rBnd, noi tre"uie s= specul=m cBt mai mult tendinCa vicioas= a
omului contemporan de a se orienta mai mereu spre Atiri senzaCionale care au un
pronunCat caracter negativ7
1unoaAtem prea "ine influenCa unor astfel de sugestii negative sau impactul lor teri"il
asupra naturii emoCionale a omului7 Ntim c= ele distrug structurile energetice armonioase
din aura sa, Atim c= aduc o form= su"til= de stres la nivel psihic Ai cunoaAtem de
asemenea faptul c= ele co"oar= vi"raCia percepCiilor pozitive Ai a intenCiilor "enefice ale
omului7 oate acestea ne servesc <ns= foarte "ine interesele noastre, deoarece <i
o"osesc Ai <i de"u$soleaz= pe oameni, <i determin= s= fie lipsiCi de vigilenC= Ai superficiali7
Realiz=m astfel un scop pe care 1$am urm=rit mereu cu perseverenC=6 creterea entropiei
sociale, <ndr=znesc chiar s= spun c= noi suntem cei care au adus aceast= verita"il=
AtiinC= aproape de perfecCiune7 4entru a realiza aceast= entropie social=, care determin=
o stare de confuzie aproape total=, ne slu!im mereu de Atiri contradictorii, adeseori avBnd
un conCinut sinistru, profund negativD susCinem Ai impulsion=m c=rCi care prezint=
su"iecte puerile sau fantastice, dar care totuAi au o not= atractiv= pentru a capta interesul
minCilor sla"e, aflate n cutare de senzaional. )oi <nAine am lansat aceast= sintagm= Ai
am avut gri!= ca astfel de apariCii editoriale s= prolifereze Ai chiar s= fie acceptate de
populaCie, care acum le consider= foarte valoroase7
.istemul economic Ai social pe care 1$am impus <ncura!eaz= foarte mult competiCia <n
aspectul ei nearmonios, stimuleaz= concurenCa neloial= Ai <ndeamn= la un consum cBt
mai mare de m=rfuri7 oate acestea sunt !ustificate de un interes umanitar, acela de
formare a omului Ai de motivare a sa pentru a str="ate R!ungla> vieCii, care ameninC= s=$1
sufoce, <n realitate, <ns=, aceast= preocupare Ai agitaCie ne"un= a omului, care <l Cine mai
mereu ocupat Ai tensionat, nu duce decBt la o diminuare semnificativ= a valorilor care
sunt cu adev=rat morale Ai etice <n viaC=, adic= la pervertirea caracterului fiinCei umane7
+5ploat=m aceste idei Ai posi"ilit=Ci la aproape orice nivel de difuzare a lor prin mass$
media7 %ceasta ne$a determinat s= <ncura!=m Ai s= spri!inim proliferarea se5ualit=Cii <n
formele ei a"erante Ai a pornografiei pBn= la limite aproape inimagina"ile, deoarece am
constatat c= forCa Ai virilitatea "=r"atului, precum Ai sensi"ilitatea Ai intuiCia femeii
diminueaz= foarte repede atunci cBnd sunt confruntate cu astfel de practici rele7 <n aceste
condiCii omul devine la"il, cedeaz= mult mai repede tentaCiilor Ai, ceea ce este foarte
important, poate fi controlat cu uAurinC=7 4entru a ne realiza planurile este necesar
ca <mpotrivirea s= fie minim=D de aceea, <ntr$o prim= etap= noi oferim idei Ai posi"ilit=Ci
avanta!oase oamenilor, pentru ca mai apoi s= profit=m din plin de sl="iciunile lor sau de
anumite prevederi ale contractelor <n care ei s$au implicat or"eAte7
.ocietatea actual= se preteaz= foarte "ine la modelul acestei acCiuni7 )oi oferim
oamenilor tot mai multe tentaCii, deoarece am permis dezvoltarea e5ploziv= a tehnologiei,
iar ei cad <n plasa stimulentelor Ai pl=cerilor de tot felul, aproape f=r= discriminare7 Ntim
c= aceasta le macin= voinCa Ai un om f=r= voinC= proprie este precum un animal neAtiutor
care este dus la t=iere7
3 atenCie deose"it= acord=m aici tineretului, deoarece dac= vrei ca un copac s= nu ai"=
roade, tre"uie s=$1 usuci <nc= de cBnd este puiet7 ot ceea ce poate amplifica pornirile
vicioase <n copii Ai adolescenCi este prezentat <n mod foarte atractiv, tentantD ne orient=m
astfel mai ales spre difuzarea filmelor <n care este e5acer"at= violenCa, a filmelor de
groaz= Ai a celor <n care se accentueaz= pornirile sadice sau tr=s=turile profund negative
ale caracterului7 4entru a <ncura!a vizionarea lor ne folosim foarte mult de publicitate;aA
putea spune c= pu"licitatea a a!uns, <ntr$un fel, chiar inima comerCului7 %m stimulat deci <n
cel mai <nalt grad tendinCa populaCiei de a consuma. %ceasta a devenit ca un fel de R"oal=
contemporan=> a omuluiD chiar dac= nu are nevoie de ceva anume, el totuAi tre"uie
s= cumpere, s= consume Ai iar s= cumpere, de cele mai multe ori lucruri lipsite de
importanC= sau chiar pentru a$Ai face provizii <n e5ces7
4e de alt= parte, e5ist= o leg=tur= strBns= <ntre tentaCia e5ercitat= de "ani Ai modalit=Cile
prin care aceAtia pot fi o"CinuCi, <n sistemul economic Ai legic pe care noi 1$am impus nu e
uAor s= devii "ogat Ai, practic, este aproape imposi"il s= o faci pe c=i cinstite7 (e aceea,
clasa "og=taAilor este <n cea mai mare parte o clas= social= viciat= Ai pervertit=7
)ecinstea Ai pervertirea celor "ogaCi i$a determinat s= ai"= propriile lor secrete Ai atunci
cBnd un om are secrete, apar Ai o"ligaCiile lui faC= de alCii, mai ales prin intermediul
Aanta!ului7 )oi Atim foarte "ine cum s= e5ploat=m astfel de situaCii, deoarece noi <nAine
suntem artizanii ei7
Y 1red totuAi c= nu toCi oamenii acCioneaz= <n acest fel7 (ac= acesta este adev=rul, cum
procedaCi <n astfel de cazuri, domnule 0assini? s$a interesat 1ezar7
&enera"ilul ridic= nep=s=tor din umeri7
Y .unt prea puCini cei r=maAi, practic nu merit= s= ne interes=m de ei7 .= lu=m ca
e5emplu Cara ta7 %ici ne$am instalat oamenii cu o mare uAurinC=, deoarece am Atiut s=
specul=m trecerea de la un regim totalitar, ale c=rui "aze tot noi le$am pus, la o aparent=
li"ertate de acCiune7 %m intuit corect, de pild=, l=comia Ai lipsa de scrupule care apar la
omul supus mult timp diferitelor temeri Ai privaCiuni7 *n astfel de om este precum un
c=l=tor foarte <nsetat <n pustiul .aharei care, atunci cBnd a!unge la oaza deAertului, se
repede imediat la izvorul cu ap= Ai nu$i pas= c= el este <n trupul gol Ai c= toat= lumea <l
priveAte7 (up= RevoluCia din Cara voastr= nu am avut altceva de f=cut decBt s= aAtept=m
Ai s= <ncura!=m dezastrul economic, dar mai ales corupCia Ai tentaCia romBnului <n faCa
str=lucirii "anului7 (up= o lung= perioad= de privaCiuni Ai lipsuri de tot felul care i$au
provocat o mare suferinC=, era de aAteptat ca el s= cedeze foarte repede <n faCa
tentaCiilor care ap=reau7 Ni <ntr$adev=r, aproape toCi au c=zut <n aceast= plas=7 %tunci am
<nceput s= acCion=m Ai din punct de vedere politic7 )u$Ci face gri!i, e o metod= pe care
o aplic=m <n aproape toate statele7 re"uia s= fim siguri c= principalele posturi din
4arlament Ai ,uvern sunt ocupatede oameni <n vBrst=, mulCi dintre ei cu un caracter
sla", uAor de manipulat7 1elor care erau maturi Ai dinamici le$am cultivat cu gri!= latura
orgolioas= a fiinCei Ai mai ales sentimentul <nAel=tor al puterii, care <n cazul lor
nu reprezenta totuAi o caracteristic= dominant= de adev=raCi conduc=tori, <n acest fel am
e5acer"at <n ei egoismul, meschin=ria Ai ipocrizia7 +ra necesar s= avem <n posturi$cheie
oameni care pot fi tentaCi destul de uAor cu afaceri oneroase, care <n acelaAi timp ar face
orice pentru a$Ai p=stra postul Ai funcCia, <n mare parte am reuAit7 +forturile noastre <n
aceast= direcCie au fost minime, deoarece aviditatea Ai l=comia dup= "ani, du"late de o
mare laAitate Ai duplicitate au f=cut din cei mai mulCi dintre politicienii voAtri o adun=tur=
demn= de dispreC7 %ceast= situaCie ne convine, <ns= nu cred c= este cazul s= vor"im
acum mai multe despre acest su"iect7
1ezar se gr="i s= profite de scurta pauz=7
Y Ni pentru ce toate acestea, senior 0assini? 1e urm=reAte de fapt francmasoneria? (in
cele ce mi$aCi spus pBn= acum, nu v=d ce ar putea s=$i lipseasc= Ai, totuAi, <miface
impresia c= urm=riCi cu tenacitate o anumit= finalitate7
Y (ragul meu, este foarte simplu7 1Bnd este un rege st=pBn a"solut peste regatul Ai
poporul s=u? -ine<nCeles, atunci cBnd deCine puterea absolut. %ceasta este, pentrunoi,
piatra din vBrful unghiului6 puterea de dominaCie a <ntregii lumi tre"uie s= a!ung= repede
<n mBinile noastre7 /a urma urmelor, aceast= sete de putere reprezint= motivaCia multor
politicieni, guvernanCi Ai oameni de afaceri care au acceptat s= p=trund= <n rBndurile
noastre7 (easupra tuturor, <ns=, se afl= elita venera"ililor noAtri, 'luminaCii, al c=ror plan
este cucerirea puterii mondiale Ai realizarea unui control perfect, chiar asupra fiec=rui
individ de pe planet=7 0odalit=Cile de <mplinire a acestui plan sunt atBt de diverse, <ncBt
mi$ar necesita prea mult timp acum s=$Ci vor"esc despre ele7 <Ci voi oferi doar cBteva
e5plicaCiiD restul <l vei <nCelege Ai <nv=Ca repede dup= ce te vei integra regulilor Ai
concepCiilor organizaCiei noastre7
'nfluenCa Ai controlul total asupra omenirii nu pot deveni cu adev=rat active decBt atunci
cBnd vom reuAi s= superviz=m totul7 ForCele Ai puterile <nsumate de la mem"rii tuturor
organizaCiilor noastre conduc treptat spre aceast= variant= de totalitarism, cBnd li"ertatea
Ai autonomia unui individ vor fi sufocate Ai monitorizate de noi <nc= de la naAterea fiinCei7
4entru a fi siguri de acest rezultat Ai pentru a e5perimenta vala"ilitatea lui, am inventat P
cu titlu de e5periment $ comunismul. otuAi, am constatat faptul c= lipsurile <ndelungate,
angoasele oamenilor, precum Ai cultul personalit=Cii care ap=rea, f=r= e5cepCie, la toCi Aefii
de state comuniste, crea anumite tensiuni Ai favoriza chiar manifestarea unei viziuni
lucide asupra situaCiei la unii mem"ri ai populaCiei care, <n timp, puteau crea surprize
nepl=cute7 .istemul comunist s$a dovedit corespunz=tor doar pentru o anumit= perioad=
de timp, de cBteva zeci de ani7 (up= aceea, <ns=, el a devenit ineficient Ai chiar periculos
pentru interesele noastre7
1Bnd am <nCeles aceasta, ne$am decis s= <ncheiem e5perimentul Ai am dat Rund= verde>
schim"=rilor de natur= politic=7 +ra necesar= crearea iluziei unui Raltceva>, dar noi Atiam
de!a, cu mult <nainte, c= nimic nu se poate modifica Rpeste noapte>7 )e$am aAteptat deci
la multe convulsii sociale, de mentalitate, de gBndire Ai de scop7 )oi suntem cei care am
propagat <n mod insidios ideile de "az= ale noului statut social, prin diferite mi!loace
mass$media, prin intermediul politicienilor Ai prin crearea con$ stanC= a unor noi Ai noi
"reAe <n sistemul financiar, mai ales <n scopul tension=rii relaCiilor dintre popor Ai guvern7
-un=starea nu tre"uie s= se fac= simCit= la nivel general, dar ea este "inevenit= la o
anumit= p=tur= de oameni corupCi, care ne pot slu!i astfel interesele, f=r= ca ei s= ai"= nici
cea mai mic= ideeD dimpotriv=, aparenCele <i fac mereu s=$Ai <nchipuie c=, de fapt, ei sunt
cei care acCioneaz=, cei care decid, cei care au puterea Ai toate acestea noi tre"uie s= le
susCinem, pentru ca mira!ul s= nu piar=7
1eea ce <Ci spun eu acum face parte din aspectele la vBrf, mai puCin cunoscute, ale
francmasoneriei7 )u tre"uie s=$Ci imaginezi c= fiecare mem"ru cunoaAte tainele Ai pla$
nurile noastre7 %ccesul la ideile Ai scopurile noastre se face totdeauna <n etape, iar
revelarea informaCiilor este structurat= Ai ea, de asemenea, <n trepte succesive ca impor$
tanC=, <n general vor"ind, noi acCion=m totdeauna de pe trei nivele distincte, care
su"liniaz= foarte clar atri"uCiile Ai valoarea mem"rului mason7 (eAi la o privire de
ansam"lu aceste nivele apar ca niAte straturi suprapuse Ai independente, ele conCin totuAi
verigile de leg=tur= care sunt esenCiale pentru <nCelegerea planului nostru la nivel mon$
dial7 %ceste verigi de leg=tur= nu sunt cunoscute, <ns=, decBt de elita noastr=, de marii
noAtri 'luminaCi7
4rimul eAalon sau nivel <i include pe cei care a"ia au aderat la lo!ile noastre masonice sau
care nu prezint= un interes deose"it pentru a li se putea <ncredinCa sarcini dificile7 +i sunt
Rzilierii>, adic= cei care fac multe aAa$zise munci m=runte dar folositoare <n m=sura <n
care, luate <n ansam"lu, ele preg=tesc terenul pentru marile lovituri urm=rite de noi, cum
ar fi naAterea diferitelor confrunt=ri militare, revoluCiile, incapacit=Cile de plat= la nivel
naCional, adic= o Rartilerie grea> care este strategic folosit= de personalit=Ci importante din
organizaCia noastr=7 %ceste acCiuni de anvergur= intr= <n scen=, <ns=, a"ia dup=
ce Rmaterialul> a fost preparat, adic= dup= ce Rzilierii> noAtri acCioneaz= o anumit=
perioad= de timp ghidaCi din um"r= de noi <nAine, f=r= ca ei s=$Ai dea prea "ine seama de
scopul care este urm=rit7 (in aceast= categorie fac parte mai ales cei care au parvenit
<ntr$un timp scurt, cei care s$au <m"og=Cit rapid dar care, totuAi, au o minte sla"=, cei
care se afl= <n c=utare de titluri, ranguri Ai recunoaAtere social=D <n general vor"ind, sno"ii
Ai cei marcaCi de anumite comple5e de inferioritate, pe care doresc s= le
suplineasc= imaginBndu$Ai c= fac parte Ai chiar alc=tuiesc p=tura <nalt= Ai "ogat= a
societ=Cii7 re"uie s= fie orgolioAi, ipocriCi AiegoiAti, cu o anumit= putere financiar=, dar
totuAi insuficient de "ogaCi, pentru ca astfel s= le r=mBn= nostalgia dup= o viat= cu
adev=rat regeasc=, pe care s= o !induiasc= <n ascuns7 'n plus, este esenCial ca ei s= ai"=
funcCii relativ importante <n aparatul statal, deoarece avem nevoie de pBrghii Ai trafic de
influenC= atBt la vBrful conducerii, cBt Ai la nivelul mic al administraCiilor locale, adic= acolo
de unde <ncepe intriga care <Ai croieAte drum spre centru7 (e aceea, la aceast= categorie
de mem"ri ne orient=m <n general pentru atragerea profesorilor universitari, avocaCilor,
doctorilor, inspectorilor, primarilor Ai anumitor oameni de afaceri locali7
4entru toCi aceAtia am creat niAte Rsupape>, niAte motivaCii pentru a$i tenta Ai folosi ulterior
<n scopurile noastre7 +5ist= clu"uri selecte, precum %otar& sau 'ion(s care lenasc
sentimentul c= fac parte din marea aristocraCie a C=rii Ai c= se afl=, deci, <n fruntea
societ=Cii, <n realitate, aceste clu"uri sunt un fel de praf <n ochi Ai chiar o pav=z= <mpotriva
eventualelor atacuri din e5terior, deoarece persoanele care fac parte din ele se vor lupta
cu <ndBr!ire pentru a$Ai p=stra privilegiile pe care le$au do"Bndit ca mem"ri <n aAa$zisul
high$life al societ=Cii7 Mi atragem Ai <i stimul=m prin afiAarea unei faCade serioase Ai selecte
a acelei societ=Ci elitiste, <n care ei afl= c= p=trund oameni de "ine, oameni care
reprezint= doar crema societ=Cii, care au putere Ai influenC= <n diferitele organisme ale
statului7 %ceast= prezentare foarte atr=g=toare o <ntreCinem prin lu5, prin posi"ilitatea de a
avea relaCii sus$puse Ai prin a!utor financiar, <Ci repet, toate acestea creeaz= o"ligaCii7
'nteresul nostru este acela de a crea diferenCe foarte mari <ntre p=turile sociale, adic=
oameni foarte "ogaCi Ai oameni foarte s=raci, pe cBt posi"il f=r= elementul de intermediere
Ai susCinere, care este p=tura mi!locie, <ntreCinem astfel o stare social= general= prin care
omul s=$Ai <nchipuie c= tre"uie s= fac= faC= unui asalt continuu, c= tre"uie s= se lupte
mereu fie pentru a$Ai asigura traiul de zi cu zi, fie pentru a$Ai spori Ai mai mult averea7
%ceast= stare de spirit <ncordat= Ai foarte agitat= alimenteaz= sentimentul de fric Ai atBta
timp cBt e5ist= frica, nu <Ai poate face loc liniAtea, <mp=carea, rela5area Ai nici
spiritualitatea7 (e aceea suntem interesaCi s= o"strucCion=m tot ceea ce ar putea conduce
spre "ine, armonie Ai credinC= religioas= verita"il=, deoarece altfel controlul Ai puterea
noastr= nu mai sunt eficiente7
Y 1e vrea s= <nsemne asta? 1= voi nu aveCi religie Ai c=, dimpotriv=, urm=riCi su"minarea
ei? se ar=t= 1ezar contrariat7
Y Religie? %nalizeaz= cu atenCie ceea ce se petrece <n lume7 )oteaz= ura rasial=,
deviaCiile sectelor fanatice <n numele unui (umnezeu unic dar particular, nesfBrAitele
conflicte interetnice care, ma!oritatea, au la "az= disensiuni religioase, corupCia Ai
laAitatea "isericii creAtine, orgoliul ortodo5 Ai manipularea catolic=! + drept c=
toate acestea tot noi le$am orchestrat din um"r=, <n special prin implementarea intrigilor Ai
ideilor perverse <n anumite puncte cheie deCinute de oameni la"ili Ai la momente potrivite
<n timp7
Mn schim", noi oferim oamenilor <mp=r=Cia %rhitectului *niversal, cel care poate s= ai"= cu
adev=rat gri!= de ei7 &oi <l numiCi 4rinCul <ntunericului7 1e importanC= are? 0ai <nainte de
toate tre"uie s= urm=reAti consecvent interesul personal <n tot ceea ce faci7 %ceasta cere
mari eforturi Ai anga!amente, uneori chiar foarte dure7 (e pild=, ele pot s= <nsemne s=$Ci
negi religia Ai chiar s=$Ci d=ruieAti sufletul, <ns= vei cunoaAte astfel puterea, "og=Cia Ai
influenCa e5traordinar= <n cercurile <nalte ale societ=Cii7
Y 'nteresant7 +u aveam o alt= filozofie, dar totuAi este foarte atractiv ceea ce$mi spuneCi,
coment= 1ezar cu o fin= ironie, urmBnd astfel planul iniCial pe care <l concepuse7
Y )u tre"uie s=$Ci imaginezi, <ns=, c= aceste aspecte sunt cunoscute de toCi, a continuat
venera"ilul 0assini s= vor"easc= cu avBnt7 (eparte de aAa ceva7 <Ci spuneamdespre trei
niveluri generale Ai importanCa lor eAalonat= <n organizaCia noastr= masonic=7 %cum <Ci
este limpede faptul c= primul nivel, al Rzilierilor>, nu are acces la informaCii de acest gen Ai
nici la altele care vizeaz= aspecte mai oculte ale masoneriei, mai ales cele care implic=
activitatea noastr= la nivel mondial7
0em"rii din cel de$al doilea nivel au <ns= posi"ilitatea s= cunoasc= o parte din
maAinaCiunile noastre internaCionale, astfel <ncBt ei se pot implica mai activ <n demersurile
politice interguvernamentale Ai sunt spri!iniCi cu mult mai mult de lo!ile noastre influente7 +i
sunt, mai ales, cei pentru care am sta"ilit o anumit= form= de ierarhizare <n trepte sau
grade, pBn= la gradul treizeci Ai trei7 +ste instructiv de o"servat cBt de ataAaCi sunt
oamenii dup= titluri, funcCii, recunoaAtere iar noi specul=m intens acest avanta!7 *n
mason de gradul treizeci Ai trei poate s= reprezinte un pion de "az= <n structura noastr=
general=7 (e$a lungul timpului am urm=rit s= r=spBndim opinia c= acesta este, <ntr$un fel,
apogeul <n ierarhia piramidal= dup= care se ghideaz= masoneria7 otuAi, <n particular <Ci
m=rturisesc faptul c= a doua treapt= reprezint= doar <nceputul pentru elita masonic=
mondial=7 %ceste lucruri le menCinem <ns= foarte secrete, dar chiar Ai aAa au mai ap=rut
unele zvonuri7 re"uie s= <nCelegi <ns=, c= noi cei din vBrful piramidei, nu putem fi atacaCi
!uridic Ai nici un alt organism de ordine statal= nu ne este superior din simplul motiv c= noi
le$am creat aproape pe toate7
$ %sta <nseamn= putere de decizie la cel mai <nalt nivel, a spus 1ezar gBnditor7 1um se
face, totuAi, c= a treia treapt= <n masonerie, aceea despre care <mi spuneaCi c=reprezint=
de fapt elita masonic= <n lume, are o influenC= decisiv= f=r= s= fie cunoscut=?
$ )u este nevoie s= fim cunoscuCi la modul la care te gBndeAti tu7 )oi ap=rem eventual <n
lume mai ales datorit= titlurilor no"iliare moAtenite sau ca mari "ancheri care seocup= de
afacerile lor, la care avem gri!= s= ataA=m mai mereu aAa$numitele acte de caritate Ai
"inefacere prin intermediul unor fundaCii care au fost create tot de noi (e fapt, acestea ne
permit s= acCion=m Ai s= vehicul=m sume uriaAe de "ani su" aparenCa legalit=Cii Ai a
intenCiilor carita"ile7 )oi suntem cei care deCinem, <n fapt,
monopolul financiar mondial, controlBnd orice piaC= "ursier= 4roiectul de st=pBnire a
lumii este un plan foarte "ine pus la punct7
$ (ar cum aCi reuAit s= st=pBniCi finanCele lumii? a <ntre"at 1ezar7 )imeni nu poate avea
acces la toate sumele de "ani vehiculate!
$ Mn cea mai mare parte control=m aceAti "ani dar adev=rata influenC= o e5ercit=m prin
intermediul creditelor uriaAe cu care o"lig=m practic diferitele guverne ale lumii s=
acCioneze <n domeniul economic P Ai prin aceasta <n cel social P dup= cum dorim noi7
%cesta este, de fapt, scopul principal pentru care am <nfiinCat cele dou= mari
organismefinanciare ale lumii6 -anca 0ondial= Ai Fondul 0onetar 'nternaCional ?F0'@7 (ar
cea mai important= lovitur= Ai victorie o"Cinut= a fost <ndatorarea .tatelor *nite
ale %merica, care <n prezent depind aproape <n totalitate de politica financiar= pe care noi
o sta"ilim7 (up= cum <Ci spuneam, esenCa acestei politici o constituie creditele
cu do"Bnd= Ai, de aici, creanCele care apar Ai toate celelalte forme de o"ligaCii sau
concesii pe care Ai le creeaz= statele datornice faC= de noi7 <n felul acesta, st=pBnim
lumea economic=, ghidBnd$o <n direcCia pe care o vrem7 4utem crea adev=rate
dezechili"re sau chiar incapacit=Ci de plat= acolo unde avem interesul de a o"Cine ceva
anume7 O=rile falimentare sunt Rspecialitatea> noastr=, deoarece ne ofer= practic accesul
indirect la conducerea unui popor <ntreg7 (esigur, noi preg=tim Ai corel=m <n preala"il
aceste strategii cu acelea ale dezinform=rii prin mi!loacele mass$media internaCionale,
care ne aparCin7 + un sistem care Ai$a dovedit cu prisosinC= eficienCa <n decursul timpului
Ai pe care noi <l st=pBnim foarte "ine7 (ac= cineva se opune, eliminarea lui de pe
eAichierul politic sau ca personalitate social= nu prezint=, <n general vor"ind, nici o
pro"lem=, datorit= multiplelor relaCii pe care le avem, a corupCiei Ai a sistemului financiar
pe care <l st=pBnim, <n cazurile mai deose"ite, cum ar fi de e5emplu cel al .tatelor *nite,
nu putem permite greAeli sau acCiuni e5terioare <n afara celor prev=zutede noi7 (e aceea,
fiecare preAedinte american nu reprezint= <n realitate decBt o alegere Ai o emanaCie a
scopurilor noastre masonice, el tre"uind o"ligatoriu s= fie mem"ru marcant <n lo!ile
noastre, de o"icei cele ale eAalonului doi7
4entru a ascunde cBt mai "ine manevrele politice Ai financiare pe care le declanA=m <n
aceste scopuri ne servim de cea mai spectaculoas=, dar <n acelaAi timp cea mai
hilar=idee pe care am reuAit s= o infiltr=m maselor de oameni <n ultimii dou= sute de ani7
%ceasta este pro"a"il una dintre cele mai de preC achiziCii ale noastre, care ne$a adus
multeservicii Ai care se dovedeAte foarte eficient= chiar Ai <n prezent7 e vei mira, dar ea
poart= un nume foarte cunoscut6 democraial )oCiunea <n sine nu face nici cBt o
ceap= degerat=D cu toate acestea, ea este cea mai potrivit= pies= <n angrena!ul planului
nostru, care are mare succes la masele populare7 0otivul principal este acela c= le
trezeAte acestora orgoliul Ai sentimentul de a avea putere, dar <n realitate nu face altceva
decBt s= produc= un anumit gen de <nvr=!"ire, lupt= Ai tentaCie, oferind astfel
posi"ilitatea manipul=rii7 %parent, !ocurile politice ascunse Ai marile interese financiare Ai
de putere sunt la mBna aleg=torilor, a celor care voteaz=7 re"uie s= faci mici
compromisuri, pentru a te putea "ucura ulterior de toate avanta!ele7 1e o"Cinem noi, de
fapt, prin aAa$zisa democraCie? <n cele mai multe dintre cazuri aceasta duce <n primul
rBnd la dez"inare <ntre diferite categorii sociale care alc=tuiesc un popor Ai la o <nfruntare
de multe ori f=CiA= <ntre populaCiile de pe glo"7 'deea pe care o oferim lumii, dar prin care
acoperim de fapt cu acordul tuturor adev=ratele noastre intenCii Ai acCiuni, este aceea de a
crea iluzia alegerii libere <n cazul fiec=rui individ7 1Bnd este <ns= vor"a de zeci Ai sute
de milioane de oameni diferiCi, stresaCi Ai pervertiCi, alegerea lor aAa$zis Rli"er=> poate fi
lesne diri!at= prin diferite metode7 Furtuna tre"uie l=sat= s= se dezl=nCuie, <ns= direcCia ei
general= poate fi influenCat= astfel <ncBt s= prote!eze anumite zone Ai s= distrug= altele7
)oi am g=sit modalitatea cea mai simpl= Ai sigur= de a o"Cine haosul Ai dez"inareaD c=ci,
<n ciuda aparenCelor <nalt umanitare Ai a valorilor morale cu care am poleit ideea de
democraCie, acestea nu fac altceva decBt s= ascund= miezul de la care am pornit Ai pe
care 1$am dezvoltat <n timp6 <nvr=!"irea semenilor <ntre ei, lupta oar"= pentru o putere
facil= Ai vremelnic=, lipsa unitii. 4entru noi, unirea oamenilor <n idei Ai concepte
"enefice, pozitive, este foarte periculoas=, deoarece numai atunci masele de oameni
devin cu adev=rat puternice <n acCiunea lor7 %cesta este Ai motivul pentru care urm=rim
adeseori s= provoc=m fragmentarea teritoriilor statale <n cBt mai multe etnii, fiecare cu
interesele,cultura Ai credinCele ei religioase7 1eea ce urm=rim <n final este estomparea
tradiCiilor culturale Ai religioase ale diverselor C=ri Ai populaCii pBn= la pragul de la care
acestea nu mai au forCa necesar= individuliz=riiD atunci ele devin uAor de controlat Ai de
asimilat <ntr$o form= unic= de guvern=mBnt, care "ine<nCeles c= va fi diri!at= de
elita noastr= masonic= la nivel mondial7
*nul dintre marile o"stacole pe care le avem <n faC= Ai pe care tre"uie s= le dep=Aim este
reprezentat de tradiCiile diferite ale popoarelor Ai de dorinCa acestora de a se raporta la
ele7 )oi urm=rim s= o"Cinem o Rturm= colectiv= de animale> care acCioneaz= <n mod
automat, c=reia <i dai fBn Ai ap= la momente "ine sta"ilite Ai care te slu!eAte astfel <nmod
necondiCionat7 4entru aceasta, dup= cum <Ci spuneam, tre"uie sl="it filonul tradiCiilor
str=moAeAti, tre"uie aplatizate Ai chiar ignorate adev=ratele valori Ai sim"oluri populare,
tre"uie pervertit sufletul Ai otr=vit= simCirea generaCiilor tinere cu idei false, minciuni Ai cu
tentaCiile diferitelor viciiD <n mare parte am reuAit7 % fost destul de uAor <n cazul %mericii,
deoarece ea practic nu are tradiCie, <n prezent, este locul din lume unde planul nostru a
fost cel mai "ine dus la <ndeplinire6 dependenC= total= faC= de sistemul eco$nomico$social,
control total Ai su"!ugare financiar=, toate acestea fiind <m"r=cate <n mira!ul tehnologiilor
e5traordinare Ai a ideii peni"ile Ai orgolioase de prim= putere a lumii7 4opulaCia are nevoie
de certitudinea chiar Ai a unei false puteri, are o nevoie inconAtient= de a se ag=Ca de
ceva care <i poate crea o vie impresie sau siguranC= interioar=7 )oi <ntreCinem aceast=
idee a puterii <n mintea americanilor, deoarece ea <i determin= <ntr$o mare m=sur= s=
nu se r=zvr=teasc= <mpotriva sistemului care, de fapt, le$a furnizat chiar aceast= idee
conforta"il= de supremaCie, <n plus, orgoliul Ai superficialitatea care deriv= de aici ne
sunt de mare folos7 0ai puCin vigilenCi Ai uAor de manipulat, ei servesc practic ca RvBrf de
<naintare> <n planul nostru de cucerire a puterii a"solute la nivel mondial7
%ici, 1ezar a dorit s= afle mai multe am=nunte7
Y (ac= ea se dovedeAte a fi un "luf, de ce totuAi se pune un aAa mare accent pe
democraCie?
Y (ragul meu, democraCia are doar aparenCa unui aspect "enefic, dar de fapt permite
manifestarea celor mai mari a"uzuri sau conflicte, a r=spuns senior 0assini7 )u sunt oare
oameni care au murit sau mor <n numele democraCiei? )u sunt oare toate legile Ai
principiile civilizaCiei actuale structurate dup= legile democraCiei? +i "ine, apariCia acestui
pol, care este democraCia, a determinat de asemenea Ai apariCia posi"ilit=Cii unei idei
contrare Ai a posi"ilit=Cii de lupt= contra democraCiei, <n acest fel, noi
am o"Cinut conflictul. 1onflictul reprezint= o "az= solid= de pe urma c=ruia poCi st=pBni
<ntreaga lume7 <Ci aduc din nou aminte despre o regul= fundamental= a metodei
noastre masonice6 serveAte <n secret am"ele ta"ere, fii al=turi P prin manevre politice Ai
economice a"ile P de partea fiec=ruia dintre com"atanCi Ai <n acest fel Ci$ai asigurat
succesul pe care <l doreAti7 1uvBntul Ai conceptul fals de RdemocraCie> a devenit astfel o
pav=z= pentru multe guverne pentru a acCiona nestBn!enite <n sensul pe care <l urm=resc,
slu!indu$Ai astfel, de fapt, interesele proprii7
%proape toate statele s$au <nglodat <n datorii pentru a$Ai putea susCine cheltuielile militare,
chiar dac= nu se afl= <n r=z"oi7 )oi acord=m aceste <mprumuturi, dar ceremguvernelor s=
ne garanteze pentru ele cu multe "og=Cii6 mine, p=duri, c=i ferate sau anumite sectoare
industriale de mare importanC=7 %ceasta este modalitatea principal= prin care noi
acapar=m <n mod gradat avuCiile unui stat Ai control=m poporul C=rii respective7
Y 0i se pare, totuAi, c= ideea democraCiei este "un=, numai felul <n care este aplicat= se
dovedeAte a fi pervertit=, a o"servat 1ezar dorind s= vad= reacCia venera"ilului0assini7
Y +ste foarte adev=rat, <n ea <ns=Ai, democraCia are valoare numai atunci cBnd civilizaCia
a a!uns de!a la un <nalt grad de <nCelegere Ai aplicare a misterelor universului Ai alevieCii7
1hiar Ai atunci, <ns=, ea tre"uie folosit= doar <n cadrul unui grup restrBns de oameni, care
iau deciziile ma!ore <ntr$o comunitate sau la nivelul unei naCiuni7 (emocraCia, <n
adev=ratul ei sens, nu poate funcCiona eficient <n cazul mulCimilor mari de oameni, care
sunt eterogene7 )oi Atim c= ea reprezint= un concept via"il doar <n cazul unei societ=Ci
care este orientat= <n mod "enefic, <n care oamenii gBndesc Ai acCioneaz= <n general la
unison Ai au o conAtiinC= elevat=, ceea ce nu e cazul cu civilizaCia modern=7
Y (ar "iserica nu are nimic de spus <n aceast= privinC=? Ntiam c= masele populare se
<ncred mult <n "iseric= Ai <i urmeaz= sfaturile, se ar=t= interesat 1ezar7
.enior 0assini a l=sat s=$i scape un gest de nervozitate7
Y -iserica creAtin= este unul dintre duAmanii noAtri cei mai periculoAi7 'nfluenCa ei este
<nc= destul de mare, dar noi acCion=m cu perseverenC= pentru a o diminua cBt mai
mult7 4entru aceasta ne <ndrept=m atenCia cu prec=dere asupra generaCiei tinere, pe care
urm=rim s= o deza5=m prin intermediul ideilor noastre7 )e$am orientat cu prec=dere
spreinocularea <n minCile oamenilor a ideilor de li"ertate Ai democraCie, pe care Atiam c=
omul civilizaCiei moderne nu le poate <nCelege Ai gestiona <n mod corect7 oat=
lumea vor"eAte despre Ai susCine li"ertatea Ai democraCia, dar aproape nimeni nu se
<ntrea"= cum se face c=, <n ciuda "unelor intenCii, a umanitarismului Ai a dorinCei de
pace care sunt e5primate pretutindeni <n lume, e5ist= mai mult ca oricBnd r=z"oaie,
conflicte, tensiuni Ai ne<nCelegeri <n toate zonele de pe glo"7 <n felul acesta noi am
ridicat ipocrizia clasei conduc=toare la rang suprem Ai folosim din plin avanta!ele acestei
situaCii7 %m mizat de asemenea pe lipsa de "un simC, pe orgoliul Ai infatuarea unei
ma!orit=Ci zdro"itoare a oamenilor, care <n felul acesta <Ai <nchipuie c= <nCelege foarte "ine
aspectele Ai mecanismele democraCiei Ai a li"ert=Cii de e5presie7 3ferindu$li$se
posi"ilitatea s= acCioneze <n acest fel, oamenii de rBnd cap=t= sentimentul importanCei de
sine, pe care uneori <l e5acer"eaz= la cote cu adev=rat ridicole Ai peni"ile, <n micimea Ai
chinul preocup=rilor lor zilnice Ai <nguste, ei a!ung s=$Ai <nchipuie c= personalit=Cile cu
r=spundere politic=, cei care <i conduc, se spri!in= pe ei Ai pe p=rerea lor7 4oliticienii ofer=
astfel oamenilor de rBnd senzaCia c= p=rerea pe care aceAtia o e5prim= este foarte
competent=, dar <n fapt nu se urm=reAte altceva decBt influenCarea cBt mai mare a opiniei
aleg=torilor nu <n direcCia a ceea ce este cu adev=rat necesar Aifolositor pentru ei, ci <n
direcCia intereselor care sunt mascate cel mai adesea de promisiuni Ai platforme
politice <nAel=toare Ai f=r= acoperire, <n felul acesta suntem ap=raCi chiar de cei pe care
urm=rim s=$i su"!ug=m7
(ac= din conglomeratul general r=sare o poziCie contrar= intenCiilor noastre, atunci
reprezentantul ei tre"uie <nl=turat cBt mai repede, <n general, adopt=m tehnica dis$
credit=rii prin mi!loacele mass$media7 %poi continu=m prin satir= Ai ridiculizare, stBrnind
suspiciuni Ai ne<ncredere <n oameni faC= de comportamentul Ai afirmaCiile
persoaneirespective, astfel <ncBt <n mod treptat nimeni nu <i va mai acorda credit pentru
cele spuse7 (eoarece atacul nostru este concertat Ai perseverent, fiind uneori <nsoCit Ai de
metodaAanta!ului <n diferite direcCii, omul se va simCi curBnd p=r=sit de toCi Ai chiar acuzat
pentru ceea ce a avut cura!ul s= spun= sau s= scrie7 +l va fi ameninCat, Aanta!at pe
linieprofesional=, marginalizat <n societate astfel <ncBt pBn= la urm= va ceda, renunCBnd la
actul s=u de cura! iniCial, dorind s=$Ai recapete avanta!ele pe care le avea7 <n unele cazuri
eldevine chiar aliatul nostru7
%ceasta este drama principal= a societ=Cii create de noi6 cei mai mulCi oameni sunt slabi
i lai. Foarte puCini sunt cei care rezist= atacurilor Ai metodelor noastre7 otuAi, aceAtia
ne stBn!enesc acCiunile Ai, ceea ce este mai nepl=cut pentru noi, se "ucur= chiar de
simpatia Ai de a!utorul altora7 %ceasta <nseamn= unitate Ai forC= de opinie colectiv=, adic=
e5act ceea ce noi dorim s= <mpiedic=m7 0ai grav este <ns= faptul c= unele dintre aceste
persoane sau grupuri de persoane cunosc foarte "ine anumite metode Ai tehnici ezoterice
pe care le aplic= pentru a contracara acCiunile noastre7 )u e mai puCin adev=rat c= Ai elita
noastr=, marii 'luminaCi, aplic= procedee secrete de influenCare Ai determinare a unor
efecte precise <n planul fizic7 (ar totuAi suntem stBn!eniCi Ai de multe ori chiar <mpedicaCi
<n unele dintre planurile noastre de c=tre forCele opuse nou=7 (e aceea este important s=
atragem <n rBndurile noastre o persoan= care de!a deCine anumite puteri remarca"ile, aAa
cum eAti tu7 .untem dispuAi s=$Ci oferim foarte multD a"ia atunci vei cunoaAte cu adev=rat
viaCa7
Y (ar atacurile <mpotriva organizaCiei masonice nu scot <n evidenC= tocmai planurile si
intenCiile ei <n lume? ocoli 1ezar un r=spuns direct7
Y *nele persoane, care se opun cu mult= forC= planurilor noastre, cunosc adev=rul <n
ceea ce ne priveAte7 4entru c= metodele o"iAnuite de anihilare acCioneaz= mai greu <n
astfel de cazuri am ad=ugat un artificiu6 anumiCi venera"ili pe care noi <i alegem mai ales
din eAalonul doi prezint= lumii unele aspecte despre organizaCia noastr=, utilizBnd pentru
aceasta mi!loacele mass$media pe care noi le st=pBnim7 +i dau interviuri Ai scriu cBteva
c=rCi sau articole <n care sunt e5puse unele aspecte adev=rate, dar inofensive, despre
structura Ai activitatea nostr=7 .$a mers pe principiul de a strecura o parte de adev=r Ai
patru p=rCi de minciun=, <n amalgamul de date care este prezentat e5ist= deci Ai
ceva adev=r, pe care oricum noi nu$1 puteam contesta, dar care apare astfel <n faCa lumii
ca fiind e5pus de <nAiAi mem"rii organizaCiei7 1um ar mai putea atunci cineva s=
ne "=nuiasc= de ascunziAuri, cBnd noi <nAine ieAim <n <ntBmpinare cu unele informaCii?
FireAte, acele adev=ruri sunt <m"r=cate Ai <mp=nate ele <nsele cu minciuni, astfel
<ncBt nimeni s= nu mai <nCeleag= mare lucru Ai, ca urmare, s= a"andoneze interesul
pentru cercetarea su"iectului7 (in toat= aceast= miAcare, noi suntem <ns= cei
cBAtigaCi, deoarece adversarii noAtri nu mai pot prezenta adev=rurile pe care noi de!a le$
am e5pus <ntr$o form= pervertit=, iar dac= ei vor a"orda alte laturi ale activit=Cii noastre,
noi vom fi atunci <n postura de victime oprimate Ai nevinovate, avBnd de partea noastr=
susCinerea unor oameni maturi Ai influenCi7 'n prezent am <nceput s= adopt=m tot mai
des aceast= metod=, deoarece este timpul s= ieAim <ntr$o oarecare m=sur= din
anonimatul pe care ni 1$am impus secole de$a rBndulD datorit= ascuCirii luptei, ocultarea
prea mare ne$ar crea acum mai multe pro"leme decBt avanta!e7 (eaceea, <n ultimii
cincisprezece$dou=zeci de ani am <nceput s= ieAim discret <n evidenC= afirmBnd cBte o
frBntur= de adev=r amestecat cu multe alte minciuni7 )oi Atiam prea "ine c=, repetBnd
mult o minciun=, aceasta va sfBrAi prin a deveni adev=r, ceea ce a determinat <n cele mai
multe dintre cazuri adormirea vigilenCei oamenilor7 1u toate acestea, lupta acum este mult
mai strBns=, pentru c= Ai modul de reacCie a populaCiei a devenit intempestiv7 re"uie s=
cre=m impresia c= <i a!ut=m pe oameni, c= suntem lBng= ei la >necaz Ai suferinC=7
(irecCiile noastre de acCiune, <n special prin intermediul oamenilor politici, sunt acelea de
a simula un interes ma!or pentru pro"lemele sociale curente, pentru necazurile omului P
provocate mai ales de recesiunea economic= mondial= diri!at= de organizaCia noastr= P
Ai, prin intermediul Rzilierilor> de care Ci$am vor"it Ai a a!utoarelor acestora, s= inocul=m
ideea c= ne
intereseaz= foarte mult aceste aspecte Ai c= lupt=m pentru <m"un=t=Cirea lor7 (e
fapt, tot acest Rspectacol> este numai pentru a cBAtiga <ncrederea maselor populare
pentru ca, la momentul cel mai potrivit Ai <n con!unctura cea mai "un= s= lu=m <n
st=pBnire conducerea politic= Ai economic= a <ntregii planete prin instituirea unui guvern
unic mondial, aflat su" controlul nostru direct Ai total7 re"uie deci s= cBAtig=m cBt mai
mult <ncrederea maselor de oameni, pentru a crea iluzia unei eAalon=ri fireAti a
evenimentelor carevor urma, a crizei mondiale teri"ile Ai pentru a ieAi astfel la suprafaC= <n
chip de salvatori ai omenirii, deoarece avem resursele financiare care sunt necesare
pentru a realiza aceasta, <n principiu, sarcina nu este chiar aAa dificil=, deoarece vigilenCa
maselor populare este de!a mult sl="it= de alte modalit=Ci pe care le aplic=m de mult timp
cu succes6 rutina zilnic= a serviciului, programele de televiziune structurate <n aAa fel
<ncBt s= inoculeze <n su"conAtientul oamenilor atitudinea pasiv= Ai lipsa opoziCiei Ai a
discern=mBntului, hrana chimizat=, stupefiantele, "olile de tot felul7
Rostind acestea, senior 0assini privi "rusc la ceasuF elegant, <ncrustat cu diamante, de
la <ncheietura mBinii7 .e f=cuse de!a sear= Ai aerul rece provoca frisoane7
Y 1red c= este timpul s= ne oprim, zise venera"ilul7 )e "izuim pe capacitatea ta
e5traordinar= de adaptare Ai, personal, cred c= am reuAit s= te fac s= <nCelegi destul
de "ine aspectele de "az= ale activit=Cii organizaCiei noastre, <n seara aceasta voi pleca la
%msterdam, unde tre"uie s= rezolv anumite pro"leme7 4rinte altele, voi <nAtiinCa pe ceilalCi
venera"ili despre impresia pe care mi$ai f=cut$o7
.enior 0assini <l privi cBteva clipe pe Cezar, cu un aer "inevoitor7
Y %preciez rezultatul <ntBlnirii noastre ca fiind pozitiv Ai m= aAtept la un a!utor pe m=sur=
din partea ta7 +ra necesar ca tu s= cunoAti <n mare parte adev=rul despre organizaCia
masonic=, pentru a evita ulterior un "loca! de concepCie7 4este puCin timp voi veni s= te
vizitez din nou Ai acela va fi un moment important7 %A putea chiar spune c= va fi un
test dificil pentru tine7 4Bn= atunci vom preg=ti tot ceea ce este necesar pentru a te
integra <n organizaCia noastr=7
&enera"ilul se ridicase de!a <n picioare, spri!inindu$se de "astonul lui splendid <ncrustat7
1ezar 1$a <nsoCit pBn= la elicopter7 .trategia lui p=rea s= dea roade, deoarece reuAise s=
conving= f=r= s= fac= prea mari eforturi Ai f=r= s= se o"lige <nc= la nimic7 +ste drept, <ns=,
c= senior 0assini fusese atBt de sigur pe el Ai atBt de dinamic <n e5plicaCiile Ai
<n a"ordarea lui, <ncBt practic acceptul lui 1ezar era considerat aproape ca un lucru
firesc7 ForCa su"til= a venera"ilului era formida"il= Ai doar echili"rul psihic deose"it al lui
1ezar Ai st=pBnirea ferm= a energiilor sale mentale au f=cut ca el s= reziste f=r=
pro"leme uimitoarei influenCe active pe care o avea marele mason atunci cBnd dorea s=
o"Cin= un anumit lucru7 1ezar mi$a m=rturisit c= <n acele momente radiaCia psihic= a
venera"ilului era atBt de puternic= Ai dominatoare, <ncBt ea ar fi prov`cat f=r= <ndoial= un
efect hipnotic profund asupra unei persoane o"iAnuite, care nu <Ai poate controla
nivelurile mentale superioare7 +l resimCise din punct de vedere aurie impactul dur al acelei
energii <nv=luitoare, a c=rei vi"raCie era profund negativ=, dar procedase simultan la
su"limarea ei la nivelurile superioare ale fiinCei Ai mentalului s=u7 %ctul lui de voinC= ferm=
1$a determinat s= p=streze un control perfect asupra situaCiei si s= manifeste o deplin=
luciditate <n confruntarea cu senior 0assini7
4oate c= cititorul va avea tendinCa s= considere <n mod superficial semnificaCia <ntBlnirii
dintre cei doi7 %cum, cBnd eu cunosc de!a toate ascunziAurile situaCiei, <i pot m=rturisi,
<ns=, c= a fost o real= surpriz= chiar Ai pentru 1ezar s= afle motivul real al discuCiei Ai
viclenia care a stat mereu <n spatele acesteia7 otuAi, evenimentele ulterioare aveau
s= dea7cBAtig de cauz= lui 1ezar, datorit= a"ilit=Cii sale e5traordinare de a se strecura Rpe
muchie de cuCit> <ntr$o situaCie dramatic= Ai foarte tensionat=, care a implicat chiar decizii
foarte importante la nivelul conducerii statului7
capitol'l L
A (0UA C0NFRUNTAREM INF0RMAOIA E+ENOIA/N
/a cBteva luni dup= ultima <ntBlnire <n care 1ezar mi$a relatat uluitoarele dezv=luiri ale
venera"ilului 0assini, am fost din nou contactat pentru a avea o <ntrevedere cu el7 +ra la
<nceputul lunii iunie, 200K Ai acela avea s= constituie un moment e5trem de
important pentru aprofundarea elementelor pe care le aflasem despre masoneria
mondial=7 +5plicaCiile lui 1ezar m$au edificat atunci asupra unor aspecte care <nc= <mi
erau neclare din relatarea primei discuCii pe care el a avut$o cu senior 0assini7 %ceast=
clarificare a fost necesar= pentru ca eu s= am o viziune cBt mai !ust= asupra situaCiei
actuale la nivelul <ntregii omeniri, asupra anumitor mecanisme Ai legi su"tile care scap=
<nCelegerii profane Ai asupra unorraporturi directe <ntre metodele de manipulare ale franc$
masoneriei Ai iluzia <n care tr=iesc cele mai multe dintre fiinCele umane7 *n alt aspect
fundamental al acelei <ntBlniri a fost aflarea unei informaCii ultrasecrete pe care senior
0assini i$a dezv=luit$o lui 1ezar7 (e altfel, aceea a constituit chiar "aza de plecare pentru
uluitoarea descoperire care avea s= fie f=cut= <n munCii -ucegi, la puCin timp dup=
revelarea informaCiei7 +venimentele s$au desf=Aurat cu rapiditate, iar eu am !ucat rolul
spectatorului care urm=reAte e5taziat filmul e5traordinar al unor taine ancestrale7
(up= o perioad= de mai multe luni de la prima lor discuCie, senior 0assini Ai$a Cinut
promisiunea Ai 1$a vizitat din nou pe 1ezar, <ns= de data aceea <ntBlnirea a avut loc <ntr$o
vil= lu5oas= din -ucureAti, care reprezenta centrul de protocol <nalt, la nivel diplomatic, al
uneia dintre cele mai puternice C=ri ale lumii7 'nvitaCia Ai preg=tirile de rigoare au fost
f=cute de senior 0assini prin intermediul canalelor diplomatice la vBrf de stat, aproape la
fel ca Ai <n cazul primei <ntBlniri7 (iferenCa a constat <n faptul c= nu generalul 3"adea a
fost cel care 1$a <nAtiinCat direct pe 1ezar de acea invitaCie, ci chiar unul dintre secretarii
de stat din guvern, la ordinul unuia dintre miniAtri7
Mntrevederea dintre cei doi a fost mult mai scurt= decBt prima <ntBlnire Ai a constat <ntr$o
propunere relativ stranie pe care venera"ilul i$a adresat$o lui 1ezarD el i$a oferit atunci o
informaCie e5trem de confidenCial= <n schim"ul promisiunii de a asigura accesul unor
reprezentanCi ai masoneriei la descoperirea ce urma s= fie f=cut= pe "aza acelei
informaCii secrete, <ncetul cu <ncetul, v=lul de pe intenCiile ascunse ale venera"ilului
<ncepea s= fie dat la o parte7 1ezar a intuit atunci c= mo"ilul primei <ntBlniri cu senior
0assini <l reprezentase, de fapt, preg=tirea terenului pentru o"Cinerea acceptului s=u la
cea de$a doua <ntrevedere, <n acele condiCii, era foarte pro"a"il c= tentantele propuneri
ale venera"ilului nu fuseser=, <n realitate, decBt praf de aruncat <n ochi pentru a cBAtiga
<ncrederea lui 1ezar Ai a$1 determina pe acesta s= faciliteze controlul masoneriei asupra
a ceea ce s$ar fi putut dovedi un mare secret de stat <n RomBnia7 +venimentele ulterioare
aveau s= confirme aceste "=nuieli ale lui Cezar.
1ea de$a doua <ntrevedere cu senior 0assini a avut loc <n luna mai a anului 200K, cBnd
1ezar a intrat <n posesia datelor secrete pe care i le$a furnizat marele mason7(atorit=
funcCiei pe care o avea <n (2 Ai pentru c= acest departament constituia singurul organism
de acCiune care era a"ilitat s= intervin= <n acel gen de situaCii speciale, 1ezar a <nCeles
repede motivul principal pentru care el a fost solicitat cu insistenC= de senior 0assini7 %Aa
dup= cum acesta <i precizase, reprezentaCii de frunte ai masoneriei la
nivel mondial aveau o putere teri"il= aproape <n orice guvern de pe planet=, dar totuAi
influenCa lor nu putea s= dep=Aeasc= un anumit cadru de acCiune7 +i puteau, de pild=, s=
Rfa"rice> Ai s= declanAeze r=z"oaie <ntre C=ri Ai populaCii, dar nu puteau forCa <n anumite
direcCii care Cineau mai ales de structura intern= Ai de modul de operare al organismelor
de securitate Ai de ap=rare ale unei C=ri7 1u alte cuvinte, ei puteau asigura relativ uAor un
cadru general de conflict pe o anumit= zon= continental=, dar nu puteau totuAi s= o"lige
o acCiune armat= <n interiorul unei C=ri, dac= nu e5ista un motiv ma!or care, de o"icei,
implica luptele interetnice sau cuceririle de noi teritorii7
1azul informaCiei de o importanC= e5cepCional= pe care senior 0assini i$a oferit$o lui
1ezar se <ncadra <ntr$o cu totul alt= categorie7 'nformaCia respectiv= se referea la o
anumit= localizare <n munCii -ucegi, dar ea era incomplet=7 %Aa dup= cum 1ezar a aflat
de la venera"il, acolo exista ceva care nu putea fi identificat nici chiar prin mi!loacele
tehnologice de ultim= or= Ai acela constituia, de fapt, marele semn de <ntre"are al
pro"lemei7 1ezar Ai$a dat seama c= venera"ilul avea totuAi unele informaCii suplimentare,
pe care acesta nu i le$a dezv=luit7 (eAi nu cunoAtea motivul, el a <nCeles c= informaCiile
respective erau pro"a"il foarte importante pentru capii masoneriei mondiale, din moment
ce aceAtia au f=cut uz de toat= influenCa lor pentru a$Ai asigura accesul la ele7 +ra
evident c= nu se putea pune pro"lema unei descinderi <n forC= a trupelor armate str=ine <n
RomBnia, indiferent de motivul invocat7 1hiar dac=, de e5emplu, s$ar fi escaladat conflic$
tul teritorial <n ransilvania, acest lucru ar fi necesitat pro"a"il un timp <ndelungat, mult=
agitaCie, r=z"oi, distrugeri Ai mai ales un mare scandal diplomatic european, <n mod clar,
de aceast= dat= masonii nu doreau aAa ceva7 1oncluzia care se impunea era c= ceea ce
<i interesa pe ei <n cel mai <nalt grad e5cludea o intervenCie <n forC= Ai, mai ales, excludea
cunoaterea acelui aspect de ctre anumite persoane. 4rintre altele, aceasta e5plica
secretul la vBrf care a fost solicitat de senior 0assini <n cazul celor dou= <ntBlniri, precum
Ai hot=rBrea reprezentanCilor de frunte ai grupului -ilder"erg de a$1 contacta doar pe
1ezar <n aceast= pro"lem=7 RaCiunea era simpl=6 tre"uia g=sit= persoana potrivit= care
s= ai"= o funcCie foarte mare de decizie Ai intervenCie <n acel cazD apoi ea tre"uia tentat=
cu multe promisiuni, cBAtigBndu$i$se astfel <ncredereaD <n sfBrAit, ea tre"uia determinat=
s= accepte cola"orarea cu marii masoni Ai s= le permit= acestora s=$Ai e5ercite controlul
Ai influenCa la acel nivel7 1ezar a fost considerat persoana ideal= pentru acest plan, <ns=
acCiunea de cooptare tre"uia s= se petreac= repede, pentru a nu$i l=sa prea mult timp de
gBndire Ai, de asemenea, pentru a evita o reacCie imprevizi"il= din partea lui7 4ro"a"il c=
misiunea era considerat= ca fiind de o importanC= vital= pentru masoneria mondial= Ai ea
tre"uia neap=rat s= reuAeasc=7 ocmai de aceea a fost trimis un reprezentant de seam=
al grupului -ilder"erg, e5pert <n psihologia racol=rii, care, <n plus, era dotat Ai cu anumite
puteri psihice de influenC= la distanC=7
(in datele pe care le avea atunci la dispoziCie, 1ezar Ai$a dat seama c= masoneria
mondial= urm=rea s= do"Bndeasc= <ntr$un timp cBt mai scurt controlul asupra unei locaCii
secrete din munCii -ucegi, e5cluzBnd orice form= de popularizare Ai dorind chiar t=inuirea
gradat= a e5istenCei acelui loc faC= de puterea de la -ucureAti, dup= ce reprezentanCii
elitei ar fi avut acces acolo7
%stfel de situaCii erau pe muchie de cuCit7 1a <ntotdeauna <n cazul marilor secrete de stat,
scurgerile de informaCii puteau periclita <ntreaga acCiune, deoarece e5istau formaCiuni
politice rivale care nu erau controlate <n <ntregime de masoni7 %Aadar, operaCiunea se
anunCa a fi una deose"it de delicat=7 re"uiau <m"inate cu m=iestrie influenCa, discreCia,
e5ercitarea controlului Ai puterea acCiunii7 1hiar Ai pentru maeAtrii masoni, cazul era
unul deose"it de dificil, <n special datorit= accesului limitat pe care ei <l aveau la
coordonarea acCiunilor de cercetare a zonei respective din 0unCii -ucegi7
%ceasta era situaCia de ansam"lu pe care mi$a descris$o 1ezar <nc= de la <nceputul
<ntBlnirii noastre, <n lunile anterioare reflectasem asupra multitudinii de aspecte Ai
implicaCii care decurgeau din relatarea primei discuCii dintre 1ezar Ai senior 0assini7
3ripilarea de care fusesem cuprins e5plica <ntr$un anumit fel incapacitatea de a <nCelege
toate nuanCele elementelor pe care le$am aflat atunci7 )eavBnd de la cine s= o"Cin
informaCii suplimentare, m$am mulCumit s= fac doar unele cercet=ri discrete Ai s=$mi
ordonez <n minte cBteva repere generale care ridicau chiar anumite pro"leme e5istenCiale
Ai am aAteptat cu r="dare semnalul unei noi <ntBlniri cu 1ezar, pentru a g=si r=spunsurile
la ele7 %vea s= fie o <ntBlnire plin= de semnificaCii Ai de e5plicaCii valoroase, care a cul$
minat cu aflarea secretului pe care senior 0assini 1$a dezv=luit lui 1ezar7
1ontrar o"iceiului, directorul tehnic al (2 <mi solicitase <ntrevederea la doar dou=
s=pt=mBni dup= cea de$a doua <ntBlnire pe care a avut$o cu venera"ilul 0assini7 0i$a
m=rturisit c= a procedat astfel deoarece lucrurile se dovedeau a fi de ma5im= importanC=
Ai c=, dac= nu se focaliza asupra canaliz=rii corecte a acCiunilor viitoare, acestea puteau
sc=pa de su" control, iar efectele ar fi putut deveni nefaste7 1ezar nu Atia dac= <n viitorul
apropiat ar mai fi avut timpul necesar Ai oportunitatea de a m= <ntBlni pentru a$mi dezv=lui
totulD de aceea el a preferat s= urgenteze <ntBlnirea cu mine, pentru a fi sigur c= Ai eu voi
afla toate informaCiile necesare pentru a le pu"lica <ntr$un mod credi"il7 *rm=toarele luni
aveau s= fie e5trem de tensionate Ai uluitoare prin ineditul descoperirii care a fost f=cut=
<n 0unCii -ucegi7 <n ceea ce priveAte <ntBlnirea mea cu 1ezar, care a premers marele
eveniment din luna august, 200K, aceasta s$a integrat foarte "ine <n oaza de dinaintea
Rfurtunii> care ap=ruse de!a la orizont7
E:plica8iile i!i8iatice
-ucuros c= aveam ocazia s=$mi l=muresc nedumeririle cu privire la unele aspecte ale
primei discuCii dintre 1ezar Ai senior 0assini, am <ntre"at care era cauza pentru care
masonii Ai cei care sunt racolaCi <n rBndurile lor aleg $ de multe ori cu "un= AtiinC= $ rul Ai
acCiunile care <i sunt specifice7 Ntiam c=, <n epoca actual=, tendinCa general= a umanit=Cii
este aceea de a aluneca pe panta dec=derii morale, etice Ai spirituale, dar totuAi eram
convins c= "inele poate s= "iruie aceast= stare de marasm <n oameni7
1u o min= foarte serioas=, 1ezar mi$a e5plicat atunci c= elementul fundamental <n
destinul omului este liberul arbitru.
) %Aa cum este structurat=, fiina uman nglobeaz at#t binele c#t i rul. (e aceea
putem spune c= <n cazul omului coe5ist= atBt natura lui superioar= cBt Ai natura
luiinferioar=7 'mportant este care dintre aceste dou= aspecte este trezit Ai apoi amplificat
<n interiorul nostru7 0= vei <ntre"a acum, poate, ce reprezint= "inele Ai ce reprezint= r=ul7
)u vreau s= divag=m <n o"servaCii Ai comentarii filosofice, dar <Ci voi spune totuAi c=, la
modul cel mai simplu, binele poate fi neles ca absena rului. (esigur, respectBnd
aceeaAi logic=, r=ul este a"senCa "inelui7
1red c= nu e un secret pentru tine faptul c= tradiCia creAtin= asociaz= acestor dou=
aspecte raiul Ai, respectiv, iadul7 (incolo <ns= de sferele sau planurile su"tile
demanifestare care le corespund, raiul si iadul P sau la modul general, "inele Ai r=ul P se
reg=sesc comple5 nuanCate <n viaCa de zi cu zi a fiec=rui om7 (e aceea, nu
<ntBmpl=tor unii oameni a!ung s= spun=, <n nenorocirea lor, c= RviaCa mea a devenit un
adev=rat iad> sau, dimpotriv=, atunci cBnd sunt foarte fericiCi, ei afirm= c= tr=iesc o viaC=
ca <n paradis7
+ste clar c= <n funcCie de opCiunea sau alegerea pe care o face, omul se poate <ndrepta,
metaforic vor"ind, c=tre iad sau infern, ori c=tre rai sau paradis7 (aca alegerea lui este s=
fac= r=u, f=r= <ndoial= c= el se va <ndrepta spre iad Ai atunci, <ntr$un anumit sens, infernul
se va manifesta prin elD radiaCia Ai influenCa unei astfel de persoane va fi atunci malefic= Ai
aceasta o va <ndep=rta de t=rBmul "inelui Ai al fericirii7
1ei care aleg r=ul nu <nCeleg menirea de a se des=vBrAi <n e5istenCa pe care o au Ai de
aceea lupt= furi"und <mpotriva "inelui, a armoniei, a iu"irii Ai a frumuseCii7 otuAi, este
necesar s= Atii c= fiinCa uman= este complet li"er= s= aleag= <ntre cele dou= e5treme,
adic= <ntre "ine Ai r=u7 )imeni nu o forCeaz=, nimeni nu o o"lig=D este pura ei alegere7
%ici, desigur, o mare influenC= o are destinul personal Ai unele tendinCe foarte profunde
din mintea su"$conAtient=, <ns= chiar Ai atunci cBnd forCa Ai determinarea acestor
impulsuri par s= fie de ne<nvins, r=mBne totuAi un anumit procent Ai pentru li"ertatea de a
alege7 'iberul arbitru nu dispare niciodat complet. (ac= ar fi aAa, omul nu ar mai
reprezenta atunci decBt o simpl= marionet=, pe deplin supus= unor forCe e5terioare
o"scure7 (e aceea, chiar Ai <n cele mai dramatice situaCii, fiinCa uman= este li"er= s=
aleag=D ea are deci posi"ilitatea s= aleag= <n mod inspirat "inele, care o poate <ndrepta
c=tre o Aans= nesperat= Ai de aici, din aproape <n aproape, ea <Ai poate reface viaCa <n
mod uimitor de pe cu totul alte "aze7
+ste la fel de adev=rat, <ns=, c orice alegere spre bine implic sacrificiul. %i auzit tu
vreodat= pe cineva c= se sacrific= pentru a face un r=u? R=ul este <ntotdeauna
facil,alunecos Ai se bazeaz pe forCa inerCiei, a lentorii Ai a ignoranCei, pentru c= nu implic=
efort7 (e aceea se spune c= este foarte uAor s= faci un r=u, dar este foarte dificil s= f=p$
tuieAti un "ine7 'deea principal= pe care vreau s= o <nCelegi aici este aceea c=, atunci
cBnd omul <Ai Rsacrific=> inerCia Ai acCioneaz= <ntr$un mod armonios, el se <ndreapt=
de!a c=tre o alt= stare Ai condiCie de viaC=7 +l evolueaz= pentru c= se sacrific=, adic=
renunC= la ceea ce este inferior pentru a accede la ceea ce este superior7 0ulCi oameni nu
au <ns= forCa interioar= care este necesar= pentru a renunCa la o"iceiurile lor rele sau la
tendinCele negative pe care le manifest= Ai de aceea e5ist=, la nivelul glo"al al omenirii, o
pronunCat= tendinC= de regres Ai de amplificare a r=ului Ai a perversit=Cii7
Y Mnseamn= c= elita masonic= se foloseAte tocmai de aceast= inerCie, lene Ai <ntunecime
mental= a ma!orit=Cii oamenilor pentru a controla populaCia glo"ului! am intervenit eu7
Y +ste perfect adev=rat7 0asonii manevreaz= cu mare uAurinC= aceast= energie a lipsei
de reacCie, a <ncetinelii, a inerCiei, a o"scurantismului care la cei mai mulCi dintre oameni
este structurat= pe nivele de vi"raCie foarte !oas=7 'n asemenea situaCii masoneria
genereaz=, practic, o verita"il= stare de RsomnolenC=> colectiv=, care <i serveAte foarte
"ine interesele7 %cest aspect este foarte important pentru a <nCelege <n mod corect
modalit=Cile de acCiune ale francmasoneriei7
(e multe ori, aceste acCiuni P care <n anumite cercuri masonice <nalte implic= realizarea
unor ritualuri comple5e de magie neagr= P sunt efectuate chiar de la distanC=, iar cei care
sunt receptivi faC= de aceste energii <nl=nCuitoare, ap=s=toare, le cad cu uAurinC=
victime, lunecBnd <ntr$un fel de somn "izar, ca de plum"7 %ici nu m= refer, <ns=, doar la
somnul fizic, ci Ai la un gen de stare a"ulic= de care sunt cuprinAi oamenii, care <i face s=
devin= foarte o"edienCi Ai s= se comporte precum niAte marionete7 %ceasta este condiCia
ideal= <n care ei pot fi controlaCi Ai conduAi f=r= s= opun= rezistenC=7 'at=, deci, unul dintre
scopurile principale ale masonilor, pe care ei se str=duiesc s=$1 generalizeze la nivelul
<ntregii planete7 (intr$o alt= perspectiv=, tre"uie s= Atii c= acest Rsomn> straniu al
oamenilor este chiar o modalitate de protecCie cu care forCele demoniace se ap=r= de
revelarea anumitor adev=ruri spirituale7 (ac= vei fi atent Ai vei o"serva reacCia oamenilor
<n momentele <n care li se comunic= aspecte foarte elevate, spirituale Ai valoroase despre
e5istenCa Ai evoluCia lor, vei constata cu mare uimire c=, mai ales atunci, cei mai mulCi
dintre ei se confrunt= cu o stare de somnolenC= stranie, <n mod evident, o astfel de
stare inerCial= e5clude orice <nCelegere superioar=, orice reacCie Ai orice atitudine
constructiv=7
Y (up= cum mi$ai e5pus tu lucrurile, <nCeleg c= organizaCiile masonice deCin aproape
toate pBrghiile de acCiune <n societate, pe care le folosesc <n scopul dez"in=riipopoarelor
Ai a controlului lor eficient7 %A zice c= ele atac= cu vehemenC= tot ceea ce este spiritual,
autentic, su"lim, urm=rind s= transforme umanitatea <ntr$un gen de mecanism viu, pe
care <l pot acCiona Ai conduce la voinC= e5act aAa dup= cum vor7
+ram a"=tut7 3 furie neputincioas= <mi r=scolea fiinCa Ai nu puteam s=$i g=sesc antidotul7
'ntuindu$mi starea l=untric=, 1ezar mi$a vor"it cu mult= "un=tate7
Y %i dreptate <n cele ce ai spus7 (in nefericire, oamenii au devenit precum niAte Rro"oCi>,
ascultBnd ordinele care le sunt date Ai e5ecutBndu$le <ntocmai7 otuAi, tre"uie s= Atii c=
forCa "inelui este colosal= Ai c= orice acCiune <n acest sens poate s= se dovedeasc= e5tra$
ordinar de eficient=7 .peranCe e5ist= mereu, tre"uie doar s= Atii s= le hr=neAti cu mult=
credinC= Ai puritate7 %ceasta <Ci va ascuCi vigilenCa Ai te va inspira s= acCionezi <n
mod oportun7 .= Atii c= masonii au Ai ei sl="iciunile lor7
Y 1hiar voiam s= te <ntre", <n lunile anterioare am urm=rit s= m= documentez <n leg=tur=
cu acest su"iect Ai am aflat cu mirare c= sunt foarte multe opinii divergente,contradicCii Ai
ne<nCelegeri <ntre diferitele lo!i masonice <n lume7 (ac= este aAa, atunci <nseamn= c= ei
<nAiAi sunt dez"inaCi Ai f=r= de putere7
1ezar zBm"i cu <nCelegere Ai <mi l=muri dilema7
Y *na dintre marile p=c=leli pe care le realizeaz elita masonic= este aceea de a genera
impresia c= dou= sau mai multe lo!i masonice se lupt= <ntre ele7 <n realitate, la vBrful
structurii lor piramidale marii maeAtri masoni care alc=tuiesc elita conduc=toare a
francmasoneriei mondiale se <nCeleg foarte "ine, <ns= la "aza ei apar ca fiind duAmani7
'deea este aceea de a crea derut= Ai confuzie, deoarece se Atie c= acestea adorm
vigilenCa omului de rBnd7 (e fapt, este vor"a despre o p=c=leal= dia"olic=D cel care cade
<n plasa ei f=r= s= fie avizat nu va alege una dintre lo!i P crezBnd c= aceea este rea $, ci o
va alege pe cealalt=, despre care va crede c= este "un=7 /ucrurile se prezint= astfel doar
<n aparenC=, pentru c= <n realitate francmasoneria este Ai r=mBne aceeaAi, indiferent de
Rartificiile> la care recurge pentru <nAelarea omului de rBnd7 re"uie s= ai <ncredere Ai s=
fii perseverent <n acCiunile"enefice pe care le s=vBrAeAti, <n ultim= instanC=, chiar forCele
r=ului sunt su"ordonate forCelor "inelui7 Ni pentru c= veni vor"a despre aceasta, s= Atii c=
o mare tain= a universului este rolul ocult pe care <l !oac= forCele malefice <n conte5tul
evoluCiei, adic= felul <n care se <ncadreaz= r=ul <n economia creaCiei7
%m r=mas mut de uimire7 1a marea ma!oritate a oamenilor, Atiam c= al"ul este al" Ai
negrul este negru7 %cum aflam c=, de fapt, e5ist= un sens Ai o corelaCie chiar <ntre aceste
e5treme7
Y 1e vrei s= spui? 1= pBn= Ai r=ul are o menire <n viaCa noastr=?
Y Ni <nc= una foarte important=7 otuAi, pentru a <nCelege corect acest aspect tre"uie s=
ai o minte deschis= Ai lipsit= de pre!udec=Ci7 Fanatismul, mai ales cel religios sau
ideologic, nu face cas= "un= cu evoluCia spiritual=7
%m <ncuviinCat <n t=cere7 +ram numai ochi Ai urechi, preg=tit s= ascult e5plicaCiile
valoroase pe care mi le oferea 1ezar7
Y Faptul c= <n univers, aAa cum poCi singur s= constaCi, e5ist= atBt "inele cBt Ai r=ul, este
o dovad= gr=itoare care atest= e5istenCa li"ert=Cii de alegere a fiinei umane, adic= a
voinCei sale individuale de a$Ai e5ercita li"erul ar"itru <n viaC=7 (e multe ori, acest aspect
delicat face ca omul s= aleag= r=ul, care prin natura lui este autodistruc$tiv7 1u alte
cuvinte, <n ignoranCa sa omul alege s= se autodistrug=, preferBnd <n acest fel s= se nege
pe el <nsuAi7 (e aceea, la o analiz= mai profund=, alegerea r=ului <nseamn= <n primul
rBnd alegerea de a lupta <mpotriva propriei fiinCe, care pBn= la urm= se va
autodistruge7 %ceasta adBnceAte misterul raportului <ntre "ine Ai r=u, deoarece implic=
e5istenCa unui scop ascuns al prezenCei forCelor rele <n univers Ai, prin urmare, <n viaCa
fiec=reia dintre fiinCele umane7 )u Atiu <n ce m=sur= eAti familiarizat cu ideile despre
sensul e5istenCei Ai cu cele ale progresului spiritual, dar <Ci voi spune c= evoluCia
omului <nseamn=, mai presus de orice, re<ntoarcerea lui la sursa primordial=, pur
spiritual=, din care a provenit7 'magineaz=$Ci deocamdat= c= aceast= origine este
<ns=Ai realitatea etern= a fericirii su"lime pe care Ai$o doreAte orice om7 %ceast=
re<ntoarcere a fiinCei umane la originile ei spirituale tre"uie s= fie <ns= pe deplin conAtient=
Ai li"er= de orice tentaCie inferioar=, de tot ceea ce ar putea <nsemna iluzie, constrBngere,
pre!udecat=7 (ac= <nCelegi corect acest aspect, poCi spune c= ai <nCeles
necesitatea e5istenCei forCelor r=ului <n creaCie7
+ram puCin derutat, deoarece <nc= nu prindeam esenCa pro"lemei7 1ezar a continuat s=$
mi e5plice cu mult= r="dare7
Y (ac= r=ul nu ar e5ista, tu nu ai putea s=$Ci dai seama de necesitatea re<ntoarcerii la
surs= Ai ai z="ovi indefinit prin cine Atie care colCuri ale universului7 %Aa, <ns=, ru* are n
cadrul creaiei rolul principal de a testa fiinele umane. 'n felul acesta se testeaz= practic
nivelul de cunoaAtere, de realizare spiritual= Ai de capacitate de a iu"i a fiec=rui individ pe
drumul evoluCiei lui spirituale, <n funcCie de reacCiile Ai alegerile pe care el le face, se poate
spune dac= a trecut sau nu testul respectiv de viaC=7
Y 1a la e5amenele de la facultate, am f=cut eu o paralel=7
Y +5act7 1a la e5amenele de la facultate sau ca cele din domeniul profesional, cu
deose"irea c= <n timp ce acestea au o natur= iluzorie Ai efemer= P fiind <ncadrate <ntr$un
domeniu spaCio$temporal limitat $, testele sau e5amenele vieCii, care au un sens spiritual,
reprezint= trepte foarte importante <n cadrul evoluCiei personale7 recerea cu succes a
unui astfel de test constituie o victorie important= <n lupta de dominare a naturii
inferioare din om Ai aceast= victorie se poate concretiza <ntr$o capacitate m=rit= de a
<nCelege unele aspecte su"tile ale vieCii, <n do"Bndirea gradat= a maturit=Cii Ai a
discern=mBntului spiritual sau <ntr$o multitudine de alte aspecte "enefice Ai pozitive7
1ezar a f=cut o scurt= pauz=, ca pentru a$mi l=sa timp de gBndire Ai reflecCie interioar=7
Y &reau s= fiu sigur c= am <nCeles7 1e anume se testeaz= Ai cum putem s= recunoaAtem
aceste teste? am <ntre"at eu foarte atent la noul curs al discuCiei7
Y 0a!oritatea e5amenelor vieCii <Ci testeaz= credina Ai discernm#ntul. %deseori, <ns=,
datorit= ignoranCei, oamenii interpreteaz= aceste teste ca pe niAte mari nenorociri, ca o
n=past= sau un r=u care <i loveAte cu putere, f=cBndu$i s= se clatine, <n astfel de cazuri,
r=ul se manifest= <n primul rBnd pentru testarea Ai purificarea fiinCei umane7 )imeni nu
scap=, de$a lungul evoluCiei sale, de testele, lecCiile Ai e5amenele de tot felul ale
vieCii7 4ractic vor"ind, aceste teste reprezint= <ns=Ai confruntarea noastr= cu forCele r=ului,
care aparCin planurilor su"tile demoniace Ai satanice ale creaCiei7 .ituaCia este
vala"il= atBt <n caz individual, cBt Ai <n cazul unui cuplu ori chiar a unei comunit=Ci de
oameni sau al unei naCiuni7
Y -ine, dar noi suntem de multe ori a!utaCi de alCii atunci cBnd ne confrunt=m cu necazuri
sau atunci cBnd le cerem sfatul <ntr$o pro"lem= foarte dificil= de viaC=7 1ine trece atunci
testul6 noi sau persoanele care ne a!ut=?
Y re"uie s= fii conAtient de faptul c= a a+uta nu nseamn a fora. 3 persoan= poate fi
sf=tuit= Ai impulsionat= pe calea cea dreapt=, dar nu uita c= ea are propriul ei li"er ar"itru7
% avea <ns= li"er ar"itru, cu alte cuvinte a avea posi"ilitatea de alegere, implic= faptul c=
omul este responsa"il de li"ertatea pe care o are Ai pe care o manifest=7 +l poate fi a!utat,
spri!init, impulsionat dar dincolo de aceasta este li"ertatea lui de a alege <ntre
diferitele posi"ilit=Ci pe care le are la dispoziCie7 (ac= el ar fi forCat de alCii s= urmeze o
numit= cale, chiar dac= aceast= cale este profund "enefic=, ar <nsemna atunci c=
li"ertatea lui este practic anulat=7 (e aceea, este foarte important ca fiinCei umane s= i se
lase li"ertatea de a alege, <ns= alegerea "un= este dat= de gradul de conAtientizare Ai
discern=mBnt pe care <l are acea fiinC=7
1unoAti acum destule elemente despre implicaCiile francmasoneriei la nivel mondial Ai eAti
conAtient c= pe aceast= planet= se d= de!a o "=t=lie teri"il= <ntre forCele "inelui Ai forCele
r=ului7 1u toate acestea, eAti li"er <n fiecare clip= s= alegi de partea cui vrei s= fii7 (ac=
prin structura ta l=untric=, aAa cum este evident, ai ales "inele, atunci vei acCiona <n
consecinC= Ai vei urm=ri cu perseverenC= s= lupCi pentru anihilarea planurilor masonice7
%celaAi lucru este vala"il Ai <n cazul celorlalCi oameni, numai c= mulCi dintre aceAtia nici
m=car nu cunosc realitatea <n ceea ce priveAte modul de acCiune Ai influenC= a masonerie
<n lume7 0ai mult, !ocul forCelor rele este atBt de pervers <ncBt ele se infiltreaz= <n mod
insidios oriunde g=sesc un Rteren fertil>, adic= oriunde apare o conAtiinC= sla"= sau destul
de pervertit=, pentru a o determina s= afirme cu mare violenC= ver"al= faptul c= suntem
<ncon!uraCi numai de paranoici care v=d pretutindeni <n !urul lor doar atacuri, conspiraCii,
manipul=ri sau !ocuri de culiseD c=, de fapt, nimic din toate acestea nu e5ist= Ai c=
totul este "ine Ai se desf=Aoar= <n mod firesc Ai natural, <n realitate, un astfel de
comportament este tipic pentru o fiinC= chinuit= de multiple influenCe demoniace, c=rora
ea le face !ocul7 (ac= persoana respectiv= face parte din elita intelectual=, dac= ea este
om de AtiinC=, ziarist sau scriitor, atunci cu atBt mai "ine pentru planurile masonice7
4=rerea nefast= a unei astfel de persoane, despre care se poate presupune c= are o
anumit= autoritate intelectual=, contri"uie din nefericire <n mod semnificativ la influenCarea
concepCiei celorlalCi oameni7 (e altfel, pro"a"il Atii c= una dintre cele mai mari pcleli ale
,atanei este aceea de a"- face pe om s fie convins c .iavolul / adic ,atana nsui /
nu exist.
1am aAa funcCioneaz= Ai organizaCiile masonice, dBnd senzaCia c= ele fac Ai doresc
"inele7 otul este <ns= o aparenC=, pentru c= <n realitate ele lupt= mai mult sau mai puCin
f=CiA <mpotriva "inelui, a religiei, a credinCei Ai a spiritualit=Cii7
Y )u <nCeleg cum este posi"il ca oamenii s= tr=iasc= <n aceast= uriaA= conspiraCie Ai,
totuAi, s= nu$Ai dea seama de e5istenCa ei! am e5clamat eu plin de revolt=7
Y (e ce te miri? u <nsuCi, pBn= de curBnd, o"iAnuiai s=$Ci duci e5istenCa f=r= s= ai nici
cea mai mic= idee despre masonerie Ai despre planurile ei <ngrozitoare7 &edeai,pro"a"il,
la fel ca toCi ceilalCi, c= multe lucruri nu merg "ine, dar totuAi nu a"ordai pro"lema <ntr$un
mod mai matur7 %cum cunoAti adev=rul Ai fondul t=u interior, care este foarte "un, te$a
f=cut s= iei imediat atitudine Ai s= doreAti s= <mp=rt=AeAti Ai celorlalCi aceste cunoAtinCe7
%i de!a posi"ilitatea e5traordinar= de a o face, pu"licBnd cele ce Ci$am relatat pBn= acum7
4rimul pas este acela de a atrage atenCia opiniei pu"lice asupra realit=Cii care
o <ncon!oar=7 +ste, analogic vor"ind, ca atunci cBnd tragi clopotele duminica, <ntr$un oraA
adormitD oamenii <ncep s= se trezeasc= <ncetul cu <ncetul Ai vor cere apoi mai multe
am=nunte7 (ar chiar mai important decBt atBt este faptul c= ei vor deveni mult mai atenCi
la tot ceea ce se petrece <n !ur Ai chiar <n lumea <ntreag=, deoarece atunci ei au de!a o
"az= solid= de informare7 &igilenCa lor este o prim= lovitur=, foarte grea, care este dat=
francmasoneriei, deoarece un om vigilent este mult mai dificil s= fie <nAelat, manipulat sau
controlat7 0ai apoi se va naAte un curent general de opinie care va prinde din ce <n ce
mai mult= forC= Ai astfel multe dintre planurile Ai iniCiativele masonice vor fi "locate chiar
din faA=7
1ezar se opri Ai m= privi p=trunz=tor, pentru a vedea dac= am <nCeles7
Y otuAi, reacCiile oamenilor <mi par foarte sla"e Ai chiar m= <ntre" cum vom reuAi s=
realiz=m ceea ce ne$am propus, am spus eu7
Y 0a!oritatea profeCiilor prev=d c=, pBn= la urm=, forCele "inelui vor <nvinge7 4e de alt=
parte, lupta este foarte dificil=7 Francmasoneria mondial=, ca o hidr= ori"il=, este cea care
concerteaz= toat= aceast= orientare satanic= pe care o suport= oamenii de pe <ntreaga
planet=7 <n RomBnia, de pild=, mai ales <n ultimul timp, francmasoneria acCioneaz=
aproape dup= "unul plac7 .=rmanul popor care este Cinut <n ignoranC= Ai manipulat, nici
m=car nu "=nuieAte care este cauza tragediei pe care o are tot timpul su" ochi Ai o
tr=ieAte o"idit7 (ac= aceast= hidr= ar fi <nvins=, atunci am putea vor"i despre o
regenerare rapid=, su" toate aspectele, la nivelul <ntregii planete7 (in nefericire, imensa
ma!oritate a oamenilor din 3ccident nu este atent= s= sesizeze modalit=Cile de
manipulare P unele dintre ele chiar foarte evidente P ale masoneriei7 %patici Ai egoiAti, cei
mai mulCi prefer= s= se izoleze <ntr$o form= stranie de Rhi"ernare> citadin=, avBnd
impresia eronat= c= <Ai ghideaz= singuri viaCa7 1hiar dac= afl= despre acCiunile dia"olice
s=vBrAite de masoni, prefer= s= le nege dincomoditate sau s= se "izuie pe faptul c= alCii
vor lua atitudine <n locul lor7 0ai mult decBt atBt, ei ader= cu o cras= ignoranC= la anumite
orient=ri satanice care sunt infuzate Ai <ncura!ate de masonerie prin intermediul muzicii
rocT dezl=nCuite, a drogurilor, a alcoolului, a tutunului Ai a concepCiei materialiste, <n
aceste condiCii de a"rutizare gradat=, dar sigur=, a fiinCei umane care devine astfel
lipsit= de voinC= Ai determinare proprie, este destul de uAor pentru francmasonerie s=$Ai
<mplineasc= planul7
1ezar a t=cut "rusc7 % fost o pauz= destul de lung=, <n care amBndoi am r=mas adBnciCi
<n gBnduri, <n cele din urm= el a continuat s= vor"easc=, dar <n glasul lui puteamsesiza o
uAoar= und= de tristeCe
Y (in p=cate Ai la noi <n Car= situaCia este identic=7 3amenii parc= Rdorm>D nu sunt tre!i,
nu sunt lucizi7 1hiar dac= au mai fost pu"licate unele date fundamentale despre
francmasonerie Ai planurile ei la nivel mondial, inerCia Ai dramatica stare de RsomnolenC=>
a oamenilor $care este corelat= Ai cu somnul raCiunii P s$a amplificat atBt de mult <ncBt
sunt foarte puCini cei care catadi5esc chiar s= cread= c= tot ceea ce se spune despre
masonerie este cu putinC= Ai c= reprezint= o realitate crunt=7 /i se pare totul atBt de
monstruos Ai incredi"il, <ncBt <ntr$un impuls su"conAtient de team= Ai de autoconservare,
ei prefer= s= cread= c= poate situaCia nu este chiar aAa de rea cum e descris=, c= poate
informaCiile de acest gen reprezint= de fapt acCiunile de denigrare ale unor forCe
desta"ilizatoare pentru cine Atie ce motive o"scure, astfel <ncBt prefer= s= se <nchid= din
nou <n cochilia lor Ai s= r=mBn= mai departe <n inerCia de care erau cuprinAi <nainte7
%ceast= situaCie este chiar mai grav= decBt aceea <n care ei nu Atiau nimic despre
planurile satanice ale francmasoneriei, deoarece a Ati Ai totuAi a nu acCiona <n
conformitate cu ceea ce cunoAti este o mare laAitate Ai o grav= a"atere de la codul
moral elementar, <ntr$o asemenea situaCie nu este prost cel care nu Atie, ci e prost cel
care Atiind, acCioneaz= ca Ai cum nu ar Ati7 (e aceea, prima etap= Ai cea mai important=
este trezirea contiinei oamenilor din aceast= cumplit= RsomnolenC=>7 (ac= ei nu devin
lucizi, nu vor <nCelege de ce condiCiile de viaC= sunt atBt de grele Ai nici de ce se
petrec atBt de multe lucruri a"erante7 %ceasta are loc Ai datorit= faptului c=, de multe ori,
esenCa acCiunilor masonice este ascuns= <n sim"oluri care sunt foarte "ine ocultate7
+ra unul dintre Rpunctele nevralgice> pe care doream s=$1 l=muresc, deoarece f=cusem Ai
eu unele corelaCii dar totuAi aveam nevoie de mai multe e5plicaCii7 %m profitat deci de
ocazie Ai 1$am <ntre"at pe 1ezar6
Y +i folosesc anumite sim"oluri <n acCiunile rituale pentru a influenCa rezultatele planurilor
lor satanice?
Y +5ist=, <ntr$adev=r, unele sim"oluri masonice care sunt de!a foarte cunoscute, cum ar
fi compasul Ai mistria7 %ltele, <ns=, sunt mult mai ocultateD de pild=, piramida cuRochiul
atoatev=z=tor> din vBrful ei, reprezentat= deloc <ntBmpl=tor pe "ancnota american= de un
dolar7 4e lBng= sim"oluri, devizele francmasonice sunt de asemenea foarte importante
pentru adepCii lo!ilor masonice, dar ele sunt destul de puCin cunoscute celorlalCi oameni7
(e e5emplu, tot pe "ancnota de un dolar e5ist= deviza <n lim"a latin=01Pluribus
2num3, care <ntr$o traducere sintetic= <nseamn= R4rin haos, la ordine>, ceea ce acum <Ci
poate sugera foarte multe corelaCii7 (ac= vei analiza cu luciditate situaCia actual= <n lume
Ai de asemenea <n RomBnia din perspectiva social=, economic= Ai politic=, vei putea s=
constaCi cu uAurinC= cum acest haos este structurat <n aAa fel, <ncBt s= asigure gradat
instituirea )oii 3rdini 0ondiale, c=reia nu i se spune )oua 3rdine Francmasonic= P
pentru ca cei ignoranCi s= nu Atie cine sunt de fapt creatorii ei $, ci doar )oua 3rdine7
*n alt principiu pe care francmasonii <l aplic= cu stricteCe, mai ales <n lo!ile masonice Ai <n
RFr=Cia> lor, este acel imperativ care spune6 04oi pentru unul i unul pentru toi3. 4oate s=
par= straniu, dar s= Atii c= respectarea acestui imperativ le confer= o stare de unitate,
precum Ai o manifestare de forC= Ai de tenacitate care sunt considera"ile7 (in acest punct
de vedere tre"uie s=$Ci m=rturisesc c=, dac= oamenii din RomBnia sau din oricare alt=
parte a glo"ului ar manifesta aceeaAi stare de tenacitate, aceeaAi forC= de acCiune Ai
aceeaAi angrenare sistematic= precum <n cazul masonilor P dar, fireAte, orientate <n sens
profund "enefic Ai pozitiv P atunci situaCia actual= a omenirii sau cel puCin a unei p=rCi din
ea ar fi cu totul alta7
(ar P Ai acest aspect este foarte important de remarcat $, <n timp ce omul o"iAnuit are
totdeauna la dispoziCie li"ertatea de a alege, <n spatele francmasonilor se afl= orient=ri
profund malefice, chiar satanice, care imprim= mem"rilor din aceast= organizaCie o
anumit= stare de teroare, o atitudine aproape de su"ordonare ca <n armat=7 %ceasta face
ca cei care acCioneaz= <n aceste grup=ri sau lo!i masonice s= fie aproape implaca"ili <n
deciziile lor7 *n ordin <n francmasonerie nu se discut=, deoarece <n momentul iniCierii <n
organizaCie, cei care sunt primiCi depun un !ur=mBnt ori"il Ai realizeaz= un ritual
pervers, prin care se o"lig= efectiv la o total= supunere Ai ascultare, <n caz contrar
acceptBnd s= fie uciAi7
Y Mnseamn= c=, dincolo de acCiunile lor <n planul fizic, masonii aplic= Ai unele procedee
oculte Ai ritualis$tice care sunt malefice, am constatat eu7
Y %cestea fac parte integrant= din sistemul lor practic Ai ideologic, dar numai de la un
anumit nivel <n sus7 1a s= <nCelegi mai "ine, ritualurile Ai invocaCiile malefice suntrealizate
doar de acei mem"ri care au a!uns la un anumit grad sau poziCie ierarhic= foarte <nalt= <n
cadrul lo!ei din care fac parte7 (e o"icei, informaCiile care sunt revelate despre
francmasonerie nu insist= asupra impactului de natur= su"til= sau paranormal= pe care <l
are gigantica sfer= de influenC= al acestei grup=ri malefice asupra celor care se afiliaz= la
ea7 ocmai de aceea, pentru omul de rBnd care afl= anumite adev=ruri despre ea,
francmasoneria reprezint= mai mult o grupare de a!utor reciproc, ceva <n genul unei
"ande de hoCi sau Aarlatani7 1u toate acestea, afilierea sau integrarea unei fiinCe umane
<n francmasonerie are puternice efecte negative de natur= ocult=, care o va pune <n
rezonanC= cu tr=s=turile distinctive ale grup=rii7 (e fapt, aceast= fuziune prin aderare la
grup=rile masonice va crea modific=ri negative atBt de profunde <n aura fiinCei respective,
<ncBt prin comparaCie cu starea pe care o avea <naintea ader=rii ea va fi nevoit= s=
recunoasc= natura profund malefic= a orient=rii pe care o are francmasoneria7
Y %tunci cum <Ci e5plici puterea lor formida"il= <n domenii de "az= ale vieCii
contemporane, de e5emplu <n economie sau politic=?
Y Mntr$adev=r, francmasoneria este una dintre cele mai puternice grup=ri la ora actual=D
aA putea spune c= ea este unica grupare ocult care are scopuri politice. oatecelelalte
grup=ri sau organizaCii oculte care e5ist=, au, de regul=, scopuri spirituale7 +le nu se
angreneaz= ca s= realizeze acCiuni !politice, deoarece <n viziunea lor acestea sunt
efemere, <n cazul francmasoneriei, <ns=, situaCia este complet diferit=7 Francmasonii pun
un mare accent pe aceast= implicare politic= pentru a$i face s= stagneze pe cei care
ader= la organizaCia lor doar la acest nivel, legat de influenCa Ai puterea pe care ei pot s=
o ai"= asupra maselor de oameni7 %ceast= acCiune dia"olic= a francmasoneriei duce la
aAa$numita Rrupere a sufletului> pentru cel care intr= <n rBndurile ei7 (e altfel, este firesc
ca masonii s= acCioneze <n acest fel, deoarece iniCierea ocult= la care ei recurg nu
urm=reAte <n nici un caz s= dezvolte Ai s= sensi"ilizeze sufletul celui care ader= la
organizaCie7 (ac= sufletul s$ar trezi <n fiinCa uman= respectiv=, atunci ea nu ar mai putea fi
manipulat= Ai determinat= s= fac= numeroase acCiuni care sunt <n mod evident malefice
Ai satanice7 (in acest punct de vedere, sentimentele de afecCiune, "un=tate Ai
compasiune sunt complet str=ine pentru un francmason, deoarece atunci lui nu i s$ar
mai putea ordona orice7 4rin intermediul ritualului de iniCiere ocult=, celui care ader= la
francmasonerie i se Re5tirp=>, practic, aceste sentimente, deoarece din punct de
vedere su"til el face atunci un fe de pact cu forCele demoniace, cu forCele tene"relor7 (in
nefericire, de cele mai multe ori fiinCa <n cauz= nici m=car nu$Ai d= seama de acest
regres teri"il care se petrece <n e5istenCa ei7
Mn momentul <n care elita masonic= promoveaz= un mem"ru al unei lo!i <ntr$o poziCie
<nalt= Ai foarte important= <n organizaCie, ea are anumite criterii su"tile prin care <Ai d=
seama dac= persoana respectiv= este <ndea!uns de Rmodelat=> <n direcCia acCiunilor
demoniace7
+u <nsumi am aflat ulterior, dup= prima mea discuCie cu senior 0assini, multe dintre
aceste dezv=luiri despre francmasonerie7 +ste aproape incredi"il cBt= mizerie uman=
poate s= e5iste sus, <n vBrful piramidei lor ierarhice, <ns= totul este poleit Ai f=cut s= apar=
str=lucitor Ai no"il, prin intermediul "og=Ciilor fa"uloase pe care le deCin, al relaCiilor,
influenCei Ai controlului e5traordinar pe care <l au <n lume7 <n condiCiile <n care ei sunt
e5perCi <n testarea celor pe care <i primesc sau pe care <i avanseaz= <n poziCii foarte <nalte
<n organizaCia lor, am fost naiv s=$mi <nchipui c= 1$am <nAelat pe venera"ilul
0assini, f=cBndu$1 s= cread= c= accept f=r= discuCii propunerea lui de aderare Ai
cola"orare7 -=trBnul a fost foarte vicleanD <nseAi informaCiile uluitoare pe care mi le$a
furnizat cu privire la metodele lor de acCiune au f=cut parte, <ntr$un fel, din testul sau, mai
"ine zis, Rcursa> la care m$a supus7 1el mai pro"a"il, <ns=, c= el Atia cu mult <nainte c= nu
se punea pro"lema ca eu s= accept aAa ceva7 <ntr$adev=r, nu corespundeam
standardelor lor de putreziciunesufleteasc= Ai aveam de!a o mare forC= spiritual= Ai un pu$
ternic discern=mBnt pentru a realiza adev=rul odios <n ceea ce <i priveAte, f=r= s= fiu
ademenit de propunerile lor7 otuAi, aAa cum vei vedea, Rcartea> de !oc era mult prea
important= Ai ei au tre"uit s= riAte, dar au f=cut$o <ntr$un mod foarte comple57
0asonii nu sunt proAtiD dimpotriv=, au chiar o mare inteligenC=, dar aceasta are o natur=
pervers=, chiar dia"olic=, pentru a le putea slu!i la <nf=ptuirea planurilor malefice, <n plus,
la nivelele superioare ale ierarhiei lor, ei folosesc <n mod curent anumite energii oculte ale
)aturii, dar le folosesc pe cele rele sau pe cele foarte !oase, inferioare7 )u <ntBmpl=tor,
francmasoneria este, aAa dup= cum Ci$am spus, singura grupare ocult= care are
scopuri politice7
(eci nu sunt deloc proAti, dar <n anumite cazuri e5treme ei pot sa se prefac=, urm=rind un
anumit scop, c= sunt proAti7 %cesta a fost cazul celor dou= <ntBlniri pe care le$am avut cu
senior 0assini7 +ste foarte pro"a"il ca venera"ilul s= fi proiectat mental, <nc= dinainte,
toat= discuCia P m= refer la prima <ntBlnire P pe care a avut$o cu mine7 (e fapt, a fost mai
mult un monolog al lui, ceea ce pledeaz= pentru ipoteza mea7 % Atiut cu precizie ce s=$
mi spun=, cum s= se comporte, cum s=$mi fac= propunerea de cola"orare Ai cum s= m=
tenteze pentru a o accepta7 0ai presus de toate, <ns=, a Atiut cum s= m= lase s= cred c=
eu <nsumi 1$am <nAelat, dBndu$i de <nCeles c= i$am acceptat propunerea7 +l Atia, deci, c=
eu mint, dar eu nu credeam c= el Atie aceasta! %"ia dup= mai multe s=pt=mBni am
avut surpriza s= aflu adev=rul, prin intermediul unor canale secrete de informaCie Ai
spiona! ale .R'$ului7 .e pare c= 0assini a relatat, plin de orgoliu, cBte ceva despre dis$
cuCia avut= cu mine, unor personalit=Ci politice sus$puse <n ierarhia european= Ai astfel am
aflat, de fapt, Rscorul> real al primei <ntBlniri7
.ituaCia r=mBnea, <ns=, foarte complicat=7 (ac= el Atia c= eu <l mint Ai m= prefac, atunci
de ce a mai !ucat toat= acea mascarad=, spunBndu$mi chiar c= <mi va face o a doua
vizit=, cBnd urma s= <mi comunice ceva deose"it de important? Rolul pe care <l !ucase la
prima <ntrevedere a fost magistral interpretat7 .punBndu$mi toate acele adev=ruri
zguduitoare despre masonerie, el practic m$a forCat s=$mi Rprogramez> strategia minciunii,
pe care o aAtepta7 %poi a fost necesar ca eu s= fiu convins c= el a crezut minciuna
accept=rii mele7 0ai mult decBt atBt, a programat o a doua <ntBlnire, care avea s= fie chiar
mai important= decBt prima7 1are era, <ns=, planul lui comple5 Ai foarte ocultat? 1e
anume urm=reau masonii cu <nverAunare, dac= erau dispuAi chiar s= riAte pe o atitudine
<nAel=toare din partea mea? <nsemna c= o"iectivul era cu adev=rat foarte important
pentru ei Ai c= nu se d=deau <n l=turi de la nimic pentru a$1 o"Cine7 3 prim= concluzie a
fost aceea c=, <ntr$un anume fel, constituiam pionul principal <n toat= acea pro"lem=
enigmatic=, despre care <nc= nu Atiam nimic7 +ra evident c=, dac= m= solicitau <n
continuare, nu se puteau "aza decBt pe mine <n leg=tur= cu o"iectivul urm=rit7 (ar care
era acela? 4rin natura activit=Cii pe care o depun de mult timp <n (epartamentul 2ero,
puteam "=nui c= interesul lor era legat de ceva cu totul e5cepCional, care era cone5 doar
cu intervenCia echipelor operaCionale din departament, echipe pe care le conduc
eu <nsumi7 /ogic vor"ind, aceasta implica faptul c= ei doreau s= ai"= acces la un secret
de stat pe care nici eu nu$1 cunoAteam, dar la care ei Atiau c= nu pot a!unge decBt
prin intermediul meu, datorit= funcCiei speciale pe care o aveam <n departament7
%cestea mi s$au p=rut singurele concluzii de "un simC care puteau fi corelate cu
atitudinea venera"ilului 0assini7 +ra clar c=, pentru a$Ai atinge scopul <n acest caz, el era
dispus s= riAte totul7 1e i$ar fi putut determina, <ns=, pe cei mai mari masoni ai lumii s= se
orienteze cu atBt de mare interes spre RomBnia? Ntiam de!a despre e5istenCa unor
profeCii foarte ocultate, f=cute de doi mari sfinCi creAtini de la <nceputul secolului trecutD ele
se refer= la viitorul RomBniei <n conte5tul viitorului <ntregii omeniri7 %m aflat, de
asemenea, despre e5istenCa strict secret= a unui pergament foarte valoros, <n marea
"i"liotec= de la &atican, care e5pune aceeaAi pro"lem= <n leg=tur= cu teritoriul RomBniei,
situaCie aproape de neconceput pentru mentalitatea Ai orgoliul marilor state Ai puteri ale
lumii7 +5ist=, de asemenea, <n arhiva secret= a 0uzeului de 'storie din &iena, un
document foarte vechi care e5pune trecutul istoric e5trem de <ndep=rtat Ai totodat=
fa"ulos al civilizaCiei care a e5istat <n acele timpuri pe teritoriul RomBniei7 4rin urmare,
toate acestea sunt surse diferite, dou= dintre ele foarte vechi, care <n mare se refer= la
aceleaAi lucruri, <n aceste condiCii este greu de crezut c= avem de a face cu o <nAel=torie,
<n plus, e5ist= multe alte aspecte care se coreleaz=7 (e pild=, profeCiile afirm= c= este
o pro"lem= de doar cBCiva ani pBn= la declanAareaRsemnelor> care vor atrage atenCia
asupra acestui teritoriu7 4e de alt= parte, tre"uie s= afli c= francmasonii sunt foarte atenCi
la aceast= Car=, deoarece ei Atiu de mult timp c= cea mai mare pro"lem= pentru ei, la
nivel planetar, o reprezint= acest loc7 +i <nAiAi cunosc foarte "ine profeCiile <n leg=tur= cu
viitorul apropiat al RomBniei Ai Atiu c= cele mai multe pro"leme le vor avea chiar din
aceast= zon= a glo"ului7 (e aceea, sunt foarte atenCi Ai interesaCi de ceea ce se petrece
<n Cara noastr=7 %Aa se e5plic= intrigile Ai maAinaCiile lor de culise <n economia Ai politica
C=rii, tocmai pentru a$Ai asigura acest control Ai pentru a genera fel Ai fel de grup=ri
ciudate pe care le susCin Ai adeseori le finanCeaz= cu sume fa"uloase de "ani7 <n aceste
grup=ri ei au atras Ai <nc= atrag oameni naivi, cu un caracter sla", dar avizi de cBAtiguri
facile, care sunt dispuAi chiar s=$Ai vBnd= sufletul numai pentru a parveni <n aAa$zisa so$
cietate <nalt= Ai "ogat=7 .copul principal al acestor mini$organizaCii este acela de a "loca
orice tentativ= de dezvoltare spiritual= sau de normalitate social= Ai economic= a
populaCiei, creBnd totodat= impresia c= activitatea lor este asidu= tocmai <n aceste
domenii7
(e aceea, atunci cBnd am aflat viclenia planului pe care <l concepuser= cei din elita
grupului -ilder"erg, am corelat toate aceste aspecte, deoarece situaCia mi s$a
p=rutevident=, <n plus, aveam cunoAtinC= Ai despre unele elemente secrete care se
refereau la viitorul acestui popor, pe care le aflasem de la p=rintele %rsenic -oca, cu mai
"ine de cincisprezece ani <n urm=7 1el care este <nzestrat cu un minim "un simC, cu o
!udecat= lucid= Ai cu o anumit= intuiCie, este practic imposi"il s= nu o"serve modul P de
multe ori uimitor Ai foarte comple5 P <n care se adeveresc ma!oritatea profeCiilor7
-azat pe cele ce Atiam de!a Ai v=zBnd insistenCa cu care acCiona senior 0assini <n acest
caz, am intuit c= pro"lema era de o ma5im= importanC= atBt pentru francmasonerie, cBt Ai
pentru <ntreaga Car=7 )u$mi r=mBnea, <ns=, decBt s= aAtept urm=toarea <ntBlnire
cu venera"ilul pentru a <nCelege ce vor, de fapt, masonii de la mine7 4ractic, nu conta
a"solut deloc dac= eu <i minCeam sau nu, deoarece oricum nu Ai$ar fi respectat
niciodat= promisiunile e5travagante pe care mi le f=cuser=7 4entru ei important era ca s=
le facilitez accesul la ceva pe care, <n prezent, nici eu nu$1 cunosc7 .e pare <ns= c=
pro"lema era foarte delicat=, din moment ce nu$Ai permiteau s= intervin= la persoane cu
o putere de decizie mai <nalt=,adic= la personalit=Cile din sfera politicului Ai a
conducerii statului7 (ac= doreau discreCie Ai ocultare tocmai faC= de cei cu care
<ntreCineau ma!oritatea intrigilor Ai planurilor oneroase, <nsemna c= situaCia era e5trem= Ai
se <ncadra <n parametrii ma5imi de securitate7 0=rturisesc c= eu <nsumi eram foarte
incitat de acest aspect, dar pe atunci nu aveam alte date suplimentare7 (eAi m= "azam
doar pe deducCii logice, pe intuiCie Ai pe informaCia de securitate pe care o primisem, a
doua <ntBlnire avea s=$mi confirme toate "=nuielile7 4uterea politic= fusese ocolit=7
Y 1hiar m$am <ntre"at de ce venera"ilul nu a decis s= intervin= <n aceast= pro"lem= prin
canale diplomatice foarte <nalte, am spus eu7 %m <nCeles c= elita masonic= nudorea deloc
pu"licitate <n cazul planului pe care <l avea, dar pe de alt= parte un ordin direct, foarte de
sus, ar fi scutit tot alam"icul <ntrevederilor cu senior 0assini7 <n cazul t=u nici m=car nu
puteau fi siguri de rezultatul final, pe cBnd <n ipoteza intervenCiei guvernamentale directe
ar fi putut avea foarte uAor Ai imediat accesul la ceea ce doreau7
Y 3"servaCiile tale sunt corecte7 otuAi, nu uita c= au Ai ei anumit limite ale influenCei
politice, care difer= de la Car= la Car=7 4ro"a"il c= au considerat aceast= cale ca
fiindnesigur= <n RomBnia, deAi <n mod evident ea ar fi fost mai uAoar=7 1hiar dac= ar fi
mers pe aceast= variant=, ei ar fi avut numai accesul dar nu i controlul asupra a ceea ce
<iinteresa7 3r, senior 0assini mi$a specificat foarte clar termenii cola"or=rii, la cea de a
doua <ntBlnireD mi$a spus c= vor avea acolo oamenii lor, cu care tre"uia s=
conlucrez<ndeaproape, urmBnd astfel directivele elitei masonice7 'n cazul implic=rii unor
personalit=Ci politice <n aceast= pro"lem=, lucrurile nu ar mai fi putut s= fie la fel,
din cauza orgoliilor sau a unor imprevizi"ile reacCii de manifestare a puterii, <mi era, deci,
destul de clar c= <n aceast= privinC= nu voiau s= riAte nimic7 (e aici am tras concluzia c=
ceea ce <i interesa <n principal, aA putea spune chiar <n cel mai <nalt grad, era p=strarea
unui secret ferm <n pro"lema respectiv=7
(e aceea au preferat calea mai ocolit= Ai mai dificil= de a m= contacta pe mine, de a m=
Rconvinge> Ai de a m= Rracola> <n rBndurile lor7 .$au folosit de canalele diplomatice doar
pentru a a!unge la mine foarte repede Ai pentru a evita orice nedumerire din partea altor
persoane de rang <nalt7
Y 3ricum, influenCa Ai imi5tiunea lor <n politica C=rii sunt foarte mari, astfel <ncBt pot diri!a
sau chiar "loca, la nevoie, orice zvon sau Atire care nu le convine, am o"servat eu7
Y Mn plus, au tot interesul s= menCin= acest popor la un grad de s=r=cie Ai prostie care a
atins cote aproape incredi"ile7 Ntii "ine c= <nsuAi venera"ilul 0assini a precizat aceasta7
otuAi, politica lor a devenit, mai ales <n ultimul timp, destul de evident=7 )ici chiar ei
aproape c= nu se mai o"osesc s= ascund= acest lucru, aparenCele fiind menCinute doar
prin ipocrizie Ai minciun=, care atest= sfidarea f=r= limite Ai totala lips= de respect pentru
naCiune7 4olitica lor foarte stranie Ai viclean= urm=reAte, <n primul rBnd, s= sec=tuiasc= din
punct de vedere material acest popor Ai s=$1 aduc= la acea stare a"ulic= de total= depen$
denC=, impunBnd printre altele fel de fel de <mprumuturi e5terne de a!utorare, care
creeaz= o"ligaCii7 .copul principal este acela de a menCine oamenii <n aceast= stare ciu$
dat= Ai, din p=cate, aAa cum vezi Ai tu, <n multe cazuri au reuAit7 (ac= lucrurile vor
continua <n acest fel Ai nu va e5ista o trezire a elementelor de r=spundere, este posi"il ca
aceast= stare critic= de lucruri, care nu mai poate fi negat= de nimeni, s= continue Ai chiar
s= se amplifice <nperioada urm=toare7 ocmai de aceea <Ci spuneam c= este foarte
important ca oamenii s= afle cauzele care stau la "aza acestei situaCii care e5ist= la nivel
naCional Ai chiar mondial7 %tunci poCi s= fii sigur c= cei care au <n mod necesar o anumit=
deschidere sufleteasc= vor fi capa"ili, la rBndul lor, s=$i Rtrezeasc=> Ai pe ceilalCi7 +ste ca
un efect de avalanA= <n care, dup= atingerea unui punct critic $ care este de apro5imativ
EU din populaCia C=rii P dezvoltarea lui s= fie aproape e5ponenCial=, <ntocmai cum
"ulg=rele de z=pad= care la <nceput este mic, se rostogoleAte P acumulBnd tot mai mult=
z=pad= P Ai devine repede foarte mare7
Mn neAtiinCa lor, mulCi oameni acCioneaz= involuntar <n consensul directivelor
francmasonice, f=r= s= "=nuiasc= m=car c= <n felul acesta ei fac, practic, !ocul murdar
algrup=rilor masonice7 %cestea, folosindu$se de intermediari, sunt foarte virulente Ai
perfide7 0etoda folosirii intermediarilor P care atunci sunt precum o Rcarne de tun> P
<n acCiunile pe care le angreneaz= francmasoneria este foarte veche Ai des aplicat=7 4rin
aceasta, ei se preleveaz= de r=spundere iar dac= lucrurile nu ies aAa cum au urm=rit, vor
da vina <ntotdeauna pe sursa intermediar=, ar=tBnd$o cu degetul Ai incriminBnd$o pentru
faptele comise7
%m inspirat adBnc Ai m$am <ndreptat <n fotoliu7 %ceste informaCii imi p=reau aproape
hilare, dar totuAi nu le puteam nega evidenCa7 0$am gBndit c= tre"uia s= e5iste, <ns=, o
cale spre victorie, chiar Ai atunci cBnd suferinCa este foarte ap=s=toare7 (e aceea 1$am
<ntre"at cu mult interes pe 1ezar6
Y %cum lucrurile <mi sunt destul de clare, dar m= <ntre" care ar fi cele mai potrivite
modalit=Ci pentru a neutraliza forCa malefic= Ai planurile dia"olice ale francmasoneriei?
.imCeam c= 1ezar era mulCumit de atitudinea pe care o a"ordasem7
Y + un <nceput "un, <mi r=spunse el zBm"ind7 0odalitatea cea mai practic=, <n conte5tul
actual, este <n primul rBnd divulgarea acestor acCiuni malefice ale francmasoneriei
celorlalCi oameni, fie <n mod direct prin discuCii, fie prin pu"licarea lor, aAa cum <Ci sugerez
s= faci cu relat=rile mele7 .e creeaz= astfel un front comun al celor care nu sunt angrenaCi
<n organizaCiile masonice, ceea ce va face ca multe dintre planurile Ai acCiunile masonilor
s= fie demascate prin crearea unui curent clar de opinie <mpotriva lor7 .igur c= acCiunile
lor au fost Ai sunt de multe ori foarte insidioase, orientate cu prec=dere c=tre "locarea, de
pild=, a oric=rei idei geniale, a oric=rei invenCii e5traordinare, a oric=rui salt calitativ care
ar putea s= amelioreze traiul oamenilor din popor7 +i sunt cei care dau indicaCiile atBt
pentru contracararea invenCiei sau ideii respective, cBt Ai pentru e5asperarea
inventatorului Ai aducerea lui <ntr$o total= stare de marasm, stres Ai neputinC=7 (e aceea,
mulCi prefer= s= p=r=seasc= Cara Ai saAi ofere capacit=Cile lor intelectuale de e5cepCie <n
altezone ale lumii, <ntr$un fel, aceasta este o situaCie a"solut parado5al=, pe care nu cred
c= ai mai avut ocazia s= o <ntBlneAti <n cazul altor C=ri7 (eAi masonii urm=resc, la modul
genera_, promovarea nonvalorilor Ai anihilarea sau chiar eliminarea fiinCelor umane
deose"ite, care au o mare iniCiativ= Ai putere de acCiune "enefic=, totuAi aA putea spune
c= la noi <n Car= acest plan este pus cu prec=dere <n aplicare7 (e altfel, situaCia politic= Ai
economic= a C=rii demonstreaz= c= masonii acCioneaz= e5act aAa dup= cum?i$am descrisD
ei urm=resc s= promoveze mai mereu oameni de paie, oameni corupCi Ai chiar s= instituie
o atmosfer= general= de corupCie, tocmai pentru a putea dup= aceea s=$Ai asigure
aceast= infiltrare care s= le asigure succesul !ocurilor murdare pe care ei le
fac7 ,BndeAte$te c=, dac= <n posturile cheie ar fi plasaCi oameni intransigenCi Ai de "un=
credinC=, aceAtia nu s$ar mai putea preta la intrigile, !ocurile Ai mizeriile de culise care,
dup= cum "ine Atii, infesteaz= <n prezent politica Ai economia C=rii7 +i nu ar mai urma,
deci, directivele francmasonice Ai <n scurt timp s$ar produce un reviriment e5traordinar
<n viaCa oamenilor, <n toate domeniile7 Faptul c=, dimpotriv=, lucrurile nu urmeaz= acest
curs P deAi de ani de zile sunt R<ncerc=ri>, schim"=ri, remanieri, sau se iau anga!amente Ai
se fac tot felul de promisiuni P <Ci poate ar=ta adev=rata faC= a influenCei masonice, care
<ntreCine <n mod deli"erat o stare foarte tensionat= <n Car=, prin ascunderea adev=rului,
prin minciun= Ai prin ipocrizie7
1u cBt oamenii devin mai lucizi Ai avizaCi de planurile francmasoneriei, cu atBt mai repede
ei se vor opune !ocurilor murdare ale acesteia7 0ai apoi tre"uie realizat=demascarea
public a intenCiilor malefice ale masoneriei7 (emascarea este un element foarte util <n
lupta contra francmasoneriei7 (e!a multe dintre acCiunile lor sunt evidente pentru toat=
lumea, dar nu sunt corelate cu organizaCia masonic=7 1hiar dac= m$aA referi la un singur
e5emplu, cel al e5odului de inteligenC= din RomBnia, ar fi suficient pentru a atrage <n mod
serios atenCia asupra felului <n care masoneria manipuleaz= populaCia7 .unt mulCi
alCii care au o"servat aceasta, care au scris manifestBndu$Ai <ngri!orarea pentru acest
fenomen, dar totuAi ei nu cunosc adev=rata surs=, cauza acestei Rfugi> a
intelectualului romBn peste hotare7 )eAtiind nimic sau aproape nimic despre masonerie,
ei pun acest fapt pe seama s=r=ciei din Car= Ai a dorinCei de <m"og=Cire a celor cu mari
aptitudini intelectuale care se anga!eaz= <n str=in=tate7 otuAi, cBnd o astfel de stare
treneaz= de foarte mulCi ani, este necesar s= analizezi pro"lema dintr$un alt unghi, <n
realitate, adeseori masonii momesc fiinCele cu <nzestr=ri intelectuale e5cepCionale c=tre o
viaC= tentant=, lipsit= de gri!a zilei demBine, <n institutele sau firmele de cercetare
din 3ccident, <n felul acesta, prin plecarea a sute Ai mii de Rcreiere> dotate din RomBnia,
ei reuAesc s=$Ai pun= <n aplicare, pBn= la urm=, planul lor dia"olic de ani!ilare
a impactului de trezire spiritual care trebuie s se produc n aceast ar, la care cei
foarte dotaCi intelectual, care au plecat <n alte state, Ai$ar fi adus un aport considera"il7
%ceast= trezire spiritual= este foarte util= pentru c= permite oamenilor s= devin=
conAtienCi de menirea lor <n aceste condiCii grele7 +a chiar le d= t=ria necesar= s= suporte
anumite vicisitudini inerente perioadei prin care trece RomBnia, r=mBnBnd acolo unde
sunt tocmai pentru a contri"ui la Rtrezirea> accelerat= Ai a celorlalCi oameni din popor, <ns=
prin e5odul masiv al acestor fiinCe umane deose"ite, trezirea spiritual= ar putea fi
<ntBrziat=D un alia! de aur este cu atBt mai valoros cu cBt cantitatea de metal no"il P adic=
de aur P este mai mare7 (ac= aceast= cantitate scade, atunci se micAoreaz= Ai valoarea
Ai chiar rezistenCa alia!ului7
Y &rei s= spui c= pBn= la urm= este posi"il ca forCele rele masonice s= <nving=? am
<ntre"at eu, puCin <ngri!orat7
Y +u am spus doar c= trezirea spiritual= a acestui popor poate s= mai <ntBrzie un timp,
dar este indu"ita"il c= ea se va produce pBn= la urm=, chiar dac= aceast= z"atere
furi"und= a francmasonilor urm=reAte s= o anuleze7 ransformarea spiritual= este
inerent=, chiar dac= unele fiinCe umane sceptice, rezonBnd cu ideile negative ale
masonilor, <Ai e5prim= <ndoiala Ai chiar credinCa c= nu vom reuAi s= <nvingem7 %ceast=
politic= su"versiv=, care este <ntreCinut= <n mod dia"olic de francmasoni, are ca scop
principal s= genereze o rezonanC= negativ= de a"senC= a speranCei <n oameni, de lips= de
<ncredere <n forCele e5traordinare, "enefice ale acestui popor, pBn= cBnd <ntreaga naCiune
poate chiar s= a!ung= s= nu mai ai"= deloc speranC=, <ns= atunci cBnd o mare mas= de
oameni are o speranC= pe care o cultiv=, o hr=neAte Ai o <ntreCine cu entuziasm, gBndind
despre ea <n mod creator Ai pozitiv, ea creeaz= un curent gigantic de forC= spiritual=
care accelereaz= foarte mult realizarea acelei aspiraCii colective a oamenilor7 (e aceea <Ci
spun c=, dac o idee profundbenefic i spiritual cuprinde masele de oameni,
ea genereaz atunci o und colosal de energie pozitiv care poate fi nsi c!eia
transformrii acestui popor. %cest aspect este vala"il pentru oricare alt= populaCie de
pe glo"7 1ea mai important= dintre ideile "enefice ar fi aceea ca oamenii s= se trezeasc=
din Rsomnul adBnc> impus de francmasoni Ai, devenind lucizi, s= acCioneze ferm de pe cu
totul alte poziCii, avBnd atunci o <nCelegere superioar= asupra situaCiei de ansam"lu7
/a polul cel=lalt, <ns=, este cumplit cBnd o idee negativ= cuprinde masele de oameni7
4rincipiul de rezonanC= este acelaAi, dar natura energiei care este atunci amplificat= <n
e5ces este profund negativ=, distructiv=, rea7 +a determin= <n oameni o stare de marasm,
de a"senC= a speranCei, de ne<ncredere <n forCele proprii Ai, ceea ce este mult mai grav,
ea este puternic contaminant=, generBnd o stare de indolenC=, de lene, de lips= de
angrenare pozitiv=, <ntr$o astfel de situaCie, este clar c= !ocurile malefice ale masonilor pot
fi realizate cu destul= uAurinC=7 %Aa se Ai e5plic= de ce ei acCioneaz= e5trem de virulent Ai
cu o ma5im= <ndBr!ire prin mi!loacele mass$media atunci cBnd unii oameni sau grup=ri
sprituale fac cunoscute lumii <ntregi adev=rul oripilant despre acCiunile Ai intenCiile
lor7 0asonii de la vBrf caut= atunci s= distrug= prin orice mi!loace persoanele sau
organizaCiile respective,profitBnd de credulitatea tBmp= a omului de rBnd, care poate fi
manipulat cu uAurinC=7
Y (a, am r=mas Ai eu profund uimit de viclenia Ai perfidia lor <n manipularea oamenilor,
mai ales dup= ce mi$ai relatat planul comple5 al venera"ilului 0assini, am comentat eu7 +
stupefiant ce poate concepe inteligenCa lor dia"olic=7
1ezar m$a apro"at Ai, pentru c= timpul pe care <l avea la dispoziCie era foarte limitat, a
<nceput s=$mi relateze discuCia pe care a avut$o cu marele mason7
Pa!ic6 la Pe!ta,o!
Y % doua <ntBlnire cu senior 0assini a echili"rat cumva situaCia7 (eAi <ntrevederea a
continuat <n spiritul unui !oc de$a Aoarecele Ai pisica, la fel ca Ai prima dat=, totuAi acum <i
cunoAteam de!a intenCiile adev=rateD venera"ilul, <ns=, nu Atia aceasta7 + adev=rat c=
micul meu avanta! asupra lui nu modifica prea mult datele pro"lemei, dar cel puCin <mi
permitea s= fiu mult mai vigilent7 %cCiunile mele tre"uiau s= fie foarte a"ile, pentru a
nu deran!a echili"rul relativ al situaCiei7 (ac=, de pild=, m$aA fi ar=tat revoltat Ai aA fi
ameninCat c= dezv=lui totul la vBrf de stat, cel mai pro"a"il c= aA fi fost trecut imediat pe
o linie moart=, cu un rezultat imprevizi"il <n direcCia scopului urm=rit de masoni Ai chiar <n
ceea ce priveAte viaCa mea7 <n definitiv, se poate spune c=, practic, eu nu e5ist <n aceast=
Car=6 singurul dosar de <nregistrare este cel din "iroul generalului 3"adea7 )u am leg=turi
politice, relaCii diplomatice, afaceri <n economie sau o"ligaCii sociale7 +ste o situaCie cu
totul special=, care are multe avanta!e, dar comport= Ai anumite riscuri7 %vanta!ul este
acela c= pot avea acces la cele mai importante date Ai secrete de stat care Cin de anumite
descoperiri sau evenimente cu totul speciale de pe teritoriul C=rii7 4rin Revenimente spe$
ciale> m= refer la acele situaCii care aparCin domeniului ine5plica"il, cel puCin din punctul
de vedere al AtiinCei moderne sau al concepCiei o"iAnuite7 (ezavanta!ul este acela c= nu
am ca susCinere decBt pe generalul 3"adea, care se apropie de pensionare7 )u am nici
duAmani, deoarece departamentul este foarte ocultatD dar el r=mBne un Rteritoriu> care
poate fi revendicat de .R/ %"ia atunci pot ap=rea pro"lemele7
.candalul nu era, deci, o soluCie7 .unt interesat s= a!ut aceast= Car=, nu s= ratez ocaziile
favora"ile care se ivesc7 4ro"a"il c= pentru venera"ilul 0assini nu ar fi fost foartedificil s=
o"Cin= <nlocuirea mea P cu toat= opoziCia generalului 3"adea P <ns= aceasta ar fi
<nsemnat mai mult= agitaCie, incertitudine Ai, cel mai nepl=cut pentru marii masoni, ar fi
determinat o amBnare nedefinit= a acCiunii7 .e pare c= aceasta <i deran!a cel mai mult7
Y (e ce aAa mare gra"= Ai mai ales pentru ce? am <ntre"at eu cu un v=dit interes7
Y MCi voi spune imediat, dar te rog s= ai <n vedere faptul c= nici eu Ai nici chiar cei din elita
masonic= mondial= $ cel puCin din cBte mi$am putut da seama P nu cunosc prea multe <n
aceast= direcCie7
Y (in cBte <nCeleg, se pare c= ei au acceptat o soluCie de Rcompromis>6 nu agreeaz=
cola"orarea cu tine, deAi Cie <Ci m=rturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuAi s= complice
lucrurile care pot degenera <ntr$un verita"il scandal, prin <ndep=rtarea ta din funcCie7
Y (a, este clar acum c= ar fi f=cut$o de!a, pentru a$Ai plasa omul lor <n locul meu, ceea
ce le$ar fi rezolvat complet Ai imediat pro"lema7 (ar, deAi ei pot cauza <ndep=rtarea mea
din funcCie, se pare c= le lipseAte totuAi pBrghia principal= pentru a m= <nlocui cu cine vor
ei Ai atunci s$au decis pentru soluCia de compromis pe care tre"uie s= o a!usteze Rdin
mers>7
Y 1ine sta"ileAte <n prezent schim"=rile <n funcCii la nivelul (2? am <ntre"at eu cu
inocenC=7 (ac= Atim filiera diplomatic=, nu cred c= e prea greu s= ne d=m seama
caresunt, de fapt, adev=ratele !ocuri de culise Ai cine le face7 (in p=cate, funcCia pe care
am avut$o <n guvern nu mi$a permis s= am acces la astfel de informaCii7
Mn camer= s$a l=sat o t=cere grea7 <ntr$un tBrziu, 1ezar mi$a r=spuns cu voce !oas=6
Y .= l=s=m lucrurile <n aceast= privinC= aAa cum sunt7 Faptul c= influenCa pe care o are
venera"ilul 0assini nu a garantat rezolvarea pro"lemei aAa dup= cum ar fi vrut el, ne
poate da de <nCeles c= nu toCi sunt corupCi7 %cesta este un lucru <m"ucur=tor7 4ro"a"il c=
dup= prima confruntare cu mine, dup= ce a raportat rezultatele ei <n cadrul grupului
-ilder"erg, venera"ilul 0assini a propus continuarea planului iniCial care, deAi era relativ
riscant pentru masoni, avea totuAi avanta!ul rapidit=Cii de acCiune Ai al inducerii mele <n
eroare, <ntre timp, <ns=, eu am aflat de pref=c=toria venera"ilului Ai mi$am ref=cut planul
iniCial7 (ac= la prima <ntBlnire gBndeam s= le fac !ocul, acceptBnd <n aparenC= s=
cola"orez cu ei, la cea de$a doua <ntBlnire, Atiind de!a intenCiile lor perfide, luasem
hot=rBrea s= m= prefac doar pBn= cBnd voi a!unge la ceea ce <i intereseaz= cu adev=rat,
dup= care urma s= le "lochez accesul prin dezv=luirea acelei pro"leme la vBrf de stat7
%cesta era, de fapt, riscul la care se e5puneau ei, dar pe care P aAa dup= cum Ci$am spus
P credeau c= 1$au anihilat <n mare parte7
Y 1um s$ar spune, c=rCile erau de!a f=cute <n fiecare Rta"=r=>, am spus eu foarte
interesat de relatarea lui 1ezar7
Y %Aa este, r=spunse el zBm"ind7 1Bnd am fost <nAtiinCat, acum o lun=, c= venera"ilul
0assini urma s= m= viziteze din nou, am Atiut c= sosise momentul culminant7 %ceAti
oameni nu fac niciodat= ceva gratuit sau f=r= un interes personalD de aceea, m= aAteptam
ca senior 0assini s=$mi e5pun= Rpunctul fier"inte> al pro"lemei7 Faptul c= Ai$a anunCat din
nou vizita m$a f=cut s= <nCeleg c=, la vBrful forului lor decizional au hot=rBt s= mearg= mai
departe pe varianta care m= implica direct, dup= ce <n prima <ntBlnire tatonaser= Ai
preg=tiser= oarecum Rterenul>, <nsuAi faptul c= marele mason a fost de aceast= dat=
gazda <ntBlnirii <n vila lu5oas= a unei diplomaCii str=ine, unde sistemele de securitate erau
perfecte, mi$a <nt=rit convingerea c= ceea ce aveam s= aflu era foarte important7
Frem=tam de ner="dare7 /$am implorat pe 1ezar s=$mi dezv=luie mai repede secretul7
*Aor amuzat, acesta a continuat s= vor"easc=6
Y MntBlnirea nu a durat mult, poate ceva mai puCin de o or=7 re"uie s=$Ci m=rturisesc,
<ns=, c= informaCia pe care mi$a oferit$o senior 0assini m$a l=sat perple5 chiar Ai pe mine7
%m putut s= m= conving astfel <nc= o dat= de imensa putere pe care o au francmasonii
chiar Ai la cele mai <nalte organisme de stat <n lume, infiltrBndu$se tot mai mult <n acestea
Ai avBnd acces la informaCii de o importanC= covBrAitoare pentru omenire Ai pentru sigu$
ranCa ei7 0ai mult decBt atBt, masonii vor s= controleze Ai s= manipuleze aceste
informaCii ultrasecrete <n folosul lor propriu, pentru a$Ai duce la <ndeplinire cBt mai
repede planul de control Ai dominare la nivelul <ntregii planete7
0$am <ntBlnit cu venera"ilul <n vila respectiv= Ai, dup= cBteva minute <n care ne$am
<ntreCinut amia"il Ai am glumit P timp <n care eu am avut gri!= s=$mi reafirm <n mod voalat
disponi"ilitatea de a adera la organizaCia lor elitist= P senior 0assini a intrat direct <n
su"iect, conform stilului s=u caracteristic7 +l mi$a spus atunci c= dispune de o informaCie
ultrasecret= care provine direct de la .tatul 0a!or al 4entagonului Ai c= acea informaCie se
refer= la un anumit loc din RomBnia7 0i$a m=rturisit c= grupul -ilder"erg are reprezentanCi
<n cele mai importante dintre organismele politice, economice Ai de ap=rare a
.*%, cone5iunile mergBnd pBn= la fotoliul prezidenCial7 (incolo de poziCia de influenC= a
preAedintelui american, e5ist= totuAi cBteva grupuri oculte a c=ror putere este foarte
mare, <n special datorit= leg=turilor, intereselor Ai relaCiilor politice comple5e Ai reciproce
pe care acestea le au cu anumite personalit=Ci de frunte, Aefi de stat Ai "ancheri la nivelul
organismelor internaCionale, <n sfBrAit, dincolo chiar Ai de aceste grup=ri masonice foarte
puternice e5ist= trei formaCiuni de elit= care supervizeaz=, respectiv, desf=Aurarea vieCii
AtiinCifice Ai a tehnologiei pe <ntreaga planet=D orientarea direcCiei de mers a
economiei mondialeD Ai sta"ilirea curentelor Ai tendinCelor politice, pe zone ale lumii7
(easupra tuturor se afl= grupul -ilder"erg, iar <n cadrul acestuia e5ist= trei persoane
care au putere de decizie suprem= asupra acCiunilor cele mai importante Ai ideilor care
urmeaz= s= fie puse <n aplicare la nivelul <ntregii planete7 %ici <ns= am remarcat la
senior 0assini o anumit= nesiguranC=, ca Ai cum ar fi cump=nit dac= s=$mi fac= sau nu o
m=rturisire7 %m simCit atunci c= este un aspect e5trem de important, care mi$ar fi
dezv=luit <nsuAi secretul fundamental al masoneriei de pe <ntreaga planet=7 otuAi, dup=
o scurt= ezitare, venera"ilul 0assini a renunCat la revelarea acelui aspect, continuBnd s=$
mi vor"easc= despre datele ultrasecrete de la 4entagon7 0i$aspns c= tot ceea ce este
mai important Ai se descoper= pe planet= este adus imediat la cunoAtinCa celor din
elita mondial=7 %cesta a fost Ai cazul o"servaCiilor secrete <n ceea ce priveAte teritoriul
RomBniei7
4entagonul deruleaz= <n paralel mai multe programe militare secrete Ai de spiona!
geodezic, iar pentru aceasta el a investit sume fa"uloase <ntr$o tehnologie
care dep=AeAte cu mult cunoAtinCele actuale ale AtiinCei7 *nele surse ale acestei tehnologii
fa"uloase sunt menCinute <ns= <ntr$un secret des=vBrAit7 'mportant de Atiut este faptul c=,
datorit= capacit=Cilor tehnologice e5traordinare pe care le are la dispoziCie P Ai tre"uie s=
Atii c= ele dep=Aesc cu apro5imativ dou=zeci de ani posi"ilit=Cile din prezent, la ritmul de
dezvoltare actual $, 4entagonul deCine mai mulCi sateliCi geostaCionari care au sarcini
precise de o"servare7
*nul dintre aceAtia, care se "azeaz= pe tehnologia "ionic= Ai pe cea a undelor de form=,
a reperat <n anul 2002 o structur= aparte <n interiorul unui grup muntos de pe teritoriul C=rii
noastre, mai precis <ntr$o anumit= zon= a munCilor -ucegi7 'niCial s$a crezut c= este vor"a
despre o formaCiune carstic= mai ciudat=, la fel cum au fost identificate multe altele pe
<ntreaga planet=7 otuAi, aAa dup= cum mi$a dezv=luit senior 0assini, specialiAtii din com$
partimentul de analiz= a datelor secrete de la 4entagon Ai$au informat ulterior superiorii
c= e5ist= trei elemente distincte care ridic= mari semne de <ntre"are <n leg=tur= cu datele
care au fost <nregistrate, caracteristice acelei zone din munCii -ucegi7
Mn primul rBnd, spaCiul gol identificat <n interiorul munCilor nu avea corespondenC= cu
e5teriorul, ci <ncepea direct din interiorul formaCiunii muntoase, la o anumit= distanC= de
panta acesteia, <n al doilea rBnd, el avea forma unui tunel pe care <nregistr=rile de date <l
prezentau ca fiind foarte regulat Ai cotind "rusc, su" un unghi de 29 de grade, spre
centrul muntelui, <n plus, traiectoria tunelului era perfect plan=D prin raport la nivelul de
"az= al muntelui, considerat ca referinC=, tunelul pornea de la apro5imativ o treime de la
"az= dar se desf=Aura <ntr$un plan perfect orizontal, <ns= cel de$al treilea element a
pus cel mai mult pe gBnduri staff$ul 4entagonului7 .canarea din satelit a muntelui a pus <n
evidenC= dou= "loca!e ma!ore ale structurii din interiorul solid de piatr=, care m=rgineau
<nceputul tunelului Ai sfBrAitul lui7 &enera"ilul mi$a ar=tat atunci o copie 5ero5 dup= schiCa
computerizat= a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilat= Ai plin= de
numeroase cifre Ai date7 2onele "locate erau <nsemnate cu roAu, iar venera"ilul mi$a
e5plicat c= ele respingeau pur Ai simplu orice tip de sondare sau analiz=, ca Ai cum ar fi
prote!at ceva <n acel loc7
Y .e prea poate s= fi fost vor"a de niAte "ara!e energetice artificiale, am spus eu dintr$o
r=suflare, uluit de ceea ce aflam7
Y +5act aAa au concluzionat Ai ei dup= ce au eliminat, rBnd pe rBnd, toate celelalte
posi"ilit=Ci, care includeau eventuale interferenCe, metale sau alte compozite, <ns=
aceasta i$a f=cut s= ia <n consideraCie o pro"lem= mult mai delicat=
Y 4ro"a"il cine a realizat structura <n ansam"lul ei, nu$i aAa? m$am repezit eu,
surescitat7
+C2EMA5 +TRUCTURI ENIGMATICE (IN INTERI0RU/ MUNOI/0R BUCEGI
>R0MQNIA?
Y (a7 %u fost destul de "ulversaCi de acele date Ai au ridicat imediat la ma5im nivelul lor
de securitate7 4rimul "ara! energetic, cel de la cap=tul de <nceput al tunelului din interiorul
muntelui era plan, drept ca un zid, ca un perete care "loca accesul la intrarea <n tunel7 %l
doilea "ara! energetic era <ns= imens, ca o cupol= sau semisfer= care se afla la cap=tul
opus al tunelului, aproape de centrul muntelui7 &enera"ilul 0assini mi$a e5plicat c=,
<n mod evident, acolo se afla ceva e5trem de important la care conducea tunelul, dar care
totodat= era foarte "ine prote!at, <Ci voi desena Ai eu schema pe care am v=zut$o, <ns=
mult mai simplu, pentru a putea s= ai o reprezentare cBt mai clar= a ceea ce a fost
identificat acolo7
%proape mut de uimire, priveam cum 1ezar desena cu miAc=ri precise schema
apro5imativ= a structurii ciudate din interiorul munCilor -ucegi7
Y 1ei de la 4entagon nu au putut s= <nCeleag= motivul pentru care tunelul cotea <ntr$un
fel de zig$zag spre zona central= a muntelui Ai nici semnificaCia unghiului de 29 de grade
care intervenea <n construcCia lui7 %nsam"lul se afla <ntr$un plan paralel cu solul, iar
"ara!ul energetic semisferic se afla pe verticala ce corespundea stBncilor de pe creast=
care sunt numite -a"ele7 (e fapt, aAa cum au determinat mai apoi m=sur=torile noastre
pe "aza datelor de la 4entagon, verticala ieAea la apro5imativ patruzeci de metri de
acestea, <ntre -a"ele Ai .fin5ul din -ucegi7
1ezar a desenat atunci pe o alt= foaie schema plan= a ansam"lului7
Y .enior 0assini m$a l=sat s= <nCeleg c= elementele structurii interne, artificiale, din
0unCii -ucegi nu ar fi suscitat totuAi prea mult interesul elitei masonice mondiale, dac=
reprezentanCii lor din 4entagon nu ar fi f=cut o"servaCia c= "ara!ul energetic semisferic
are e5act aceeaAi frecvenC= de vi"raCie Ai aceeaAi form= ca cel dintr$o alt= structur=
su"p=mBntean= foarte secret=, pe care ei o descoperiser= cu cBteva luni <nainte, <n
apropiere de -agdad7 (in motive pe care deocamdat= nu le cunosc Ai pe care venera"ilul
0assini nu mi le$a dezv=luit, elita lor masonic= a fost e5trem de interesat= la acea vreme
de datele secrete furnizate de satelitul de spiona! militar <n leg=tur= cu structura
energetic= ciudat= din su"solul 'raTului7 /a scurt timp dup= aceea s$a declanAat
r=z"oiul Ai dup= cBteva luni americanii au avut acces, <n cel mai mare secret la zona
respectiv= despre care iraTienii nu Atiau a"solut nimic7 &enera"ilul mi$a m=rturisit c=
oricBt de mult s$au str=duit, nu au reuAit s= penetreze zidul energetic, dar nu mi$a mai dat
Ai alte am=nunte, <ntreaga operaCiune era Cinut= <n cel mai strict secret7 +l mi$a
precizat doar c= ceea ce se afla acolo avea leg=tur= cu trecutul misterios al planetei dar
Ai, <ntr$un anumit fel, cu istoria organizaCiei lor7 %m intuit atunci c= senior 0assini deCine
Ai alte informaCii, poate chiar Ai anumite documente sau dovezi <n leg=tur= cu aceste
aspecte despre care, <ns=, nu era dispus s=$mi vor"easc=7
Faptul c= 4entagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare <ntre structura
su"p=mBntean= de lBng= -agdad Ai structura interioar= din 0unCii -ucegi i$a agitat foarte
mult pe cei din elita masonilor7 (up= cum am putut s= remarc, o mare pondere <n aceast=
agitaCie care iniCial aproape c= s$a transformat <ntr$o verita"il= panic=, a fost cauzat= de
faptul c= respectiva structur= P mult mai mare Ai mai comple5= decBt cea din 'raT P se
afla pe teritoriul RomBniei7 Faptul <n sine pare relativ straniu, <ns= corelBndu$1 cu unele
aspecte despre care de!a Ci$am vor"it, referitoare la viitorul RomBniei, vei putea s=$Ci faci o
idee destul de e5act= <n ceea ce priveAte motivele de <ngri!orare pe care le au <n prezent
marii masoni7 3ricBt de mult ar dori ei s= disimulze aceasta, acCiunile Ai intenCiile lor
ne arat= cu prisosinC= contrariul7 ,ra"a foarte mare <n rezolvarea pro"lemei, factorul de
risc pe care Ai 1$au asumat, dorinCa e5pres= de a avea accesul Ai controlul la respectiva
structur= sunt doar cBteva elemente care <mi <nt=resc convingerea interioar= <n aceast=
direcCie7
.enior 0assini mi$a <ncredinCat toate datele de reper, foarte secrete, ale locaCiei din 0unCii
-ucegi, de acolo de unde se putea a!unge cel mai "ine Ai mai repede la guratunelului7 3
enigm= foarte mare era felul <n care reuAiser= cei care 1$au construit s= realizeze
structura Ai golurile direct <n interiorul muntelui, f=r= nici o corespondenC= <n afara lui7
%mBndoi am presupus c= aceasta s$a realizat ca o m=sur= de ma5im= protecCie <mpotriva
eventualei deconspir=ri a ansam"lului respectiv7 .ingura e5plicaCie a tehnologiei folosite
ar consta <n faptul c= au acoperit cumva intrarea principal= <n tunel, dup= ce au
activat "ara!ul energetic de protecCieD aceasta ar fi implicat <ns= un volum imens de roc=,
pentru a nu mai vor"i de utila!ele care erau necesare pentru o astfel de lucrare7
.enior 0assini mi$a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a a!unge la tunel, aAa
cum a fost el calculat de specialiAtii din cadrul 4entagonului7 1ea mai
apropiat=str=pungere se putea realiza frontal <n munte, dup= o direcCie optim= al c=rei
punct de pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanC= de apro5imativ Aaizeci$
Aaptezeci de metri de primul "ara! energetic aflat <n profunzimea masivului de piatr=7 (eAi
aceasta era soluCia cea mai rapid=, totuAi e5ista inconvenientul "ara!ului energetic de la
gura tunelului despre care nu se Atia dac= poate fi str=pus7 1hiar dac= el nu avea aceeaAi
frecvenC= de vi"raCie ca marele "ara! energetic semisferic, nu puteam Ati dac= vom avea
sau nu posi"ilitatea de a$1 dep=Ai7 3colirea lui era posi"il=, dar implica pro"leme
tehnologice mai dificile7 % doua variant= consta, de asemenea, <n str=pungerea rocii
muntelui, dar de data aceasta o"lic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a a!unge <n
spatele "ara!ului7 (istanCa de forare era mai mare, deoarece tre"uia s= se respecte un
anumit unghi de <naintare, dar m=car e5ista Aansa de a ocoli "ara!ul energetic7
Mn ceea ce m= priveAte, am fost relativ sceptic faC= de aceast= soluCie deoarece puteam
s=$mi <nchipui foarte "ine c= cei din vechime care au f=cut construcCia respectiv= au putut
s= intuiasc= aceast= posi"ilitate Ai s= ia anumite m=suri de prevedere7 otuAi, venera"ilul
mi$a garantat spri!inul tehnologic ultrasofisticat al armatei .tatelor *nite, punBnd la
dispoziCie un dispozitiv uluitor de performant <n forarea cu mare vitez= a rocii, care utiliza
un !et de plasm= foarte puternic Ai un cBmp magnetic rotitor, <n felul acesta se putea
a!unge la peretele tunelului <n mai puCin de dou= zile, luBnd <n consideraCie Ai preg=tirile
de rigoare7 )e$am <nCeles, deci, s= mergem mai <ntBi pe aceast= variant= Ai <n cazul unui
eAec s= a"ord=m varianta mai scurt=, a str=pungerii directe pBn= la "ara!ul energetic al
tunelului7
Mntreaga operaCiune tre"uia <ns= realizat= <n cel mai mare secret7 (ac= venera"ilul ne
furniza mi!locul tehnologic principal, noi tre"uia s= organiz=m restul de aAa manier=, <ncBt
totul s= nu par= decBt o acCiune o"iAnuit= a (27 <n plus, una dintre condiCiile esenCiale ale
marelui mason a fost aceea ca, <n mod e5cepCional, aceast= acCiune s= fie raportat=
eronat .R'$ului Ai preAedinCiei, ca o simpl= descoperire a unei intruziuni carstice <n munCi,
<n plus, senior 0assini a dorit s= aduc= o echip= special= din .tatele *nite ale %mericii
pentru a <nsoCi, al=turi de cBCiva reprezentanCi ai elitei masonice, propriile noastre echipe
pe parcursul operaCiunii7 )$am fost de acord cu aceast= cerere, invocBnd imposi"ilitatea
de a asigura scurgerea informaCiilor <n afar=, dar am propus prezenCa acestor echipe
imediat dup= realizarea str=pungerii tunelului, <n realitate, nu ar fi fost nici o pro"lem=
pentruasigurarea securit=Cii stricte chiar Ai <n cazul prezenCei echipei americane, dar am
e5agerat <n mod intenCionat posi"ilitatea deconspir=rii secretului, tocmai pentru c= Atiam
c= acela era punctul vulnera"il al masonilor <n pro"lema respectiv=7 )u doresc,
"ine<nCeles, ca ei s= p=trund= o dat= cu mine acolo, <n interiorul muntelui ci vreau ca mai
<ntBi s= m= conving eu <nsumi despre ce este vor"a Ai, <n funcCie de ceea ce voi
descoperi, s= iau o hot=rBre la faCa locului7 .ituaCia se anunC= a fi foarte tensionat=, avBnd
prea multe varia"ileD de aceea, ea poate oricBnd s= devin= imprevizi"il= Ai chiar
periculoas= pentru noi7 otuAi, important este s= a!ungem <n tunel Ai mai apoi la "ariera
semisferic= de energie7 4entru aceasta este necesar s=$i dau impresia venera"ilului c=
voi cola"ora <n mod deschis deoarece el ne poate furniza mi!loace tehnice foarte
importante7 4resiunile lui sunt destul de mari, dar pe de alt= parte el este limitat <n acCiune
datorit= dorinCei de p=strare a unui secret a"solut7 %parent, nici unul dintrenoi nu Atie ce
se afl= acolo, <ns= dup= cum Ci$am mai spus eu intuiesc c= venera"ilul cunoaAte un
element esenCial, pe care nu mi 1$a dezv=luit Ai pe care doreAte s=$1 controleze <n
e5clusivitate7 %Aa <mi e5plic, de pild=, insistenCele lui de a fi prezent acolo <n momentul
str=pungerii7 0i se p=rea c= visez7 *rma s= se produc= ceva de o importanC=
e5cepCional= Ai totuAi eu simCeam totul ca fiind aproape ireal7
Y )$ai mai discutat cu nimeni despre aceasta? 1$am <ntre"at pe 1ezar7
Y %m vor"it <n particular cu generalul 3"adea7 +ste singurul care cunoaAte toate
ramificaCiile pro"lemei7 %m convenit <mpreun= s= amBn=m anunCarea acestei
acCiunistructurii politice superioare, pentru c= altfel reacCia elitei masonice ar fi putut fi
teri"il=7 )u doream s= risc=m, mai ales c= aveam nevoie Ai de tehnologia foarte avansat=
pe care ei sunt dispuAi s= o pun= la dispoziCia noastr=7 %ceasta este o acCiune care
implic= siguranCa naCional= Ai, <n funcCie de ceea ce va fi descoperit acolo, ea va constitui
poate cel mai mare secret de stat7 )u ne putem permite, aAadar, s= acCion=m or"eAte7
Ml priveam contemplativ pe 1ezar7 (estinul foarte straniu al acestui om m= f=cea s=
analizez cu o mare seriozitate complicatul angrena! al relaCiilor umane Ai al intereselor <n
aceast= lume7 <n definitiv, cu toCii suntem precum niAte Rrelee>, mai mult sau mai puCin
sofisticate care transmitem <n mod corect sau incorect RinformaCia> vieCii7 1omple5itatea
situaCiei de atunci, grefat= pe iminenCa momentului crucial al descoperirii, m= f=cea
s= simt <n tot trupul fiorii ne"=nuiCi ai unei emoCii foarte intense7
Y Ni acum? <n ce stadiu se afl= acCiunea?
Mn forul meu interior, nutream speranCa ascuns= c= poate voi reuAi Ai eu s= v=d
misterioasa structur= din interiorul muntelui, dup= ce va fi descoperit=7 .esizBndu$
mi gBndul, 1ezar <mi spuse6
Y (eocamdat= ne afl=m <n toiul preg=tirilor, pe care tre"uie s= le direcCionez cu mare
atenCie7 0ai <ntBi am asigurat securitatea zonei care, spre norocul nostru, este greu
accesi"il= si relativ neum"lat=7 %m apelat Ai la serviciile armatei, organizBnd chiar o mini$
"az= <n e5teriorul perimetrului$focar, pe care 1$am identificat Ai izolat <mpreun= cu echipa
noastr= de specialiAti7 %m asigurat de!a paza circular= a zonei, aducBnd acolo aproape
dou= sute de militari7 .$a construit un mic drum de acces Ai s$a <mpre!muit perimetrul
circular cu sBrm= ghimpat=7 %m montat, de asemenea, peste treizeci de pichete de paz=7
<n interior am sta"ilit un al doilea cerc de securitate format din echipa a treia a
departamentului7 +5ist= dou= "ariere de acces pe drumul improvizat, care sunt prev=zute
cu puncte de control7 (e data aceasta, logistica este masiv= Ai comple5=, mai ales c=
durata acCiunii se poate <ntinde pe mai multe s=pt=mBni7 ,eneralul 3"adea s$a ocupat de
relaCia cu 0inisterul %rmatei pentru spri!inul materialD au fost aduse corturi de campanie
pentru militari Ai se monteaz= releele de comunicaCie7 %m vrut s= imprim <ntregii acCiuni
aspectul aparent al unei aplicaCii militare7 4ro"a"il c= totul va fi gata <n urm=toarele dou=$
trei s=pt=mBni7 /a sfBrAitul lunii iulie soseAte dispozitivul de forare cu plasm=, iar dup=
aceea nu ne mai r=mBne decBt s= p=trundem <n interiorul muntelui7
(eAi nimeni nu intr= <n perimetru decBt cu acordul meu sau al generalului 3"adea, voi
face <n aAa fel <ncBt s= poCi vedea Ai tu ceea ce vom descoperi7 %ceasta, "ine<nCeles,
dac= lucrurile vor decurge <n mod normal, aAa dup= cum au fost sta"ilite7 0ai sunt multe
alte detalii, care nu prezint= <ns= o importanC= prea mare7 1unoAti acum esenCialul, <n
principiu, prima forare e5terioar= va <ncepe <n ultimele zile ale lunii iulie7 4Bn= atunci nu
ne vom mai vedea, deoarece evenimentele intr= <n linie dreapt= iar specificul lor <mi
solicit= <n mod deose"it prezenCa <n acel loc7 (ar, aAa cum Ci$am promis, te voi chema
atunci cBnd totul va fi <n siguranC= Ai "ine preg=tit7
.punBnd acestea, 1ezar s$a ridicat si Ai$a luat r=mas "un de la mine7 )e$am desp=rCit cu
speranCa de a ne revedea curBnd <n condiCii cu totul e5traordinare7
%m preferat s= merg pe !os spre cas=7 ,Bndurile Ai presupunerile <mi invadau mintea, iar
multitudinea posi"ilit=Cilor Ai comple5itatea intrigilor aproape c= <mi d=deau dureri de cap7
<n noaptea aceea am adormit cu gBndul la enigmatica civilizaCie care a construit
ansam"lul din interiorul muntelui, f=cBnd astfel dovada unei tehnologii incredi"ile7 1ine au
fost acele fiinCe? (in ce genuni ale timpului ne transmiteau mesa!ul lor? )u "=nuiam <ns=
nici pe departe imensa surpriz= care aAtepta de zeci de mii de ani s= fie revelat= <n inima
munCilor
CAPIT0/U/S
MAREA (E+C0PERIRE
(up= acea <ntBlnire cu 1ezar mintea mea era mai mereu preocupat= de misterul structurii
identificate <n interiorul 0unCilor -ucegi7 (oream foarte mult s= iau Ai eu parte la toate
operaCiunile preliminare Ai la momentul p=trunderii <n marele tunel, dar realizam
c= aceasta nu era posi"il7 re"uia s= m= mulCumesc doar cu Aansa de a avea acces
pentru un timp scurt la locul marii descoperiri, <n eventualitatea c= lucrurile nu se
complicau pan= atunci7 imp de o lun= Ai !um=tate de la convor"irea pe care am avut$o
cu 1ezar am aAteptat fe"ril un semn de la el7 <mi f=ceam <n minte tot felul de scenarii, <mi
imaginam diferite posi"ilit=Ci Ai, practic, fiecare clip= devenise pentru mine o dorinC=
intens= de a a!unge Ai eu <n acel loc din munCi7 %veam o <ncredere des=vBrAit= <n 1ezar Ai
Atiam c= va face tot posi"ilul pentru a$mi facilita intrarea <n Rperimetrul principal> al zonei7
)u ignoram nici faptul c= tensiunea acelei perioade tre"uie s= fi fost enorm= pe umerii lui
Ai ai generalului 3"adea, datorit= !ocului de culise foarte complicat care tre"uia
menCinut <ntr$un fin echili"ru7 1eea ce se petrecea atunci <n munCi constituia cu adev=rat
o situaCie e5cepCional=, a c=rei importanC= viza nu numai siguranCa naCional= ci
chiar situaCia <ntregii omeniri, dac= lu=m <n consideraCie interesul enorm pe care <l
manifesta <n acea direcCie elita mondial= a masonilor7
3peraCiunile de la faCa locului Ai planul pe care <l concepuse 1ezar erau <ngreunate Ai de
faptul c=, <n paralel, era necesar= <nAelarea vigilenCei lui senior 0assini Ai a celorlalCi
venera"ili din elit=7 /a toate acestea se ad=uga presiunea e5ercitat= de pericolul ca
informaCia s= a!ung= la structurile de vBrf ale statului, <ntr$un astfel de caz, era puCin
pro"a"il ca situaCia s= mai poat= fi controlat= cu eficienC=7 4lanul lui 1ezar includea
informarea conducerii politice a statului la un moment de timp "ine definit7
Ba#a secret6 di! %'!8i
1lipa mult aAteptat= a sosit puCin dup= mi!locul lunii august, <ntr$o dimineaC= <nsorit= am
fost contactat prin filiera o"iAnuit=, dar curBnd aveam s= realizez c= m=surile de precauCie
erau de acea dat= mult mai severe7 )u voi intra <n am=nunte, care oricum nu intereseaz=
prea mult7 4uCin dup= prBnz am a!uns la una din "azele militare secrete de la poalele
munCilor, de unde am fost preluat cu elicopterul (epartamentului 2ero, fiind <nsoCit de doi
militari cu uniform= special=, care erau <narmaCi, <nc= de la -ucureAti, dup= consemnele
Atiute, nici unul dintre cei care m= escortau nu a rostit o vor"=7 .chim"=rile de vehicul Ai
de paz= erau <nsoCite doar de ordine scurte, la o"iect, <ntreaga acCiune se dovedea a fi
rapid= Ai precis=7 (eAi cunoAteam prea "ine aspectele implicate Ai motivele pentru care
era necesar= asigurarea unei ma5ime securit=Ci, m=rturisesc totuAi c= eram puCin
contrariat de stricteCea m=surilor de siguranC= care erau luate, consi$derBndu$le
e5agerate7 0i$am dat <ns= repede seama c= nu eram aproape deloc <n m=sur= s=
apreciez la adev=rata ei valoare <ntreaga operaCiune Ai c= tre"uia s= m= consider un tip
foarte norocos pentru c= mi se oferea nesperata Aans= de a avea acces la ceea ce
consideram a fi, pro"a"il, cea mai important= descoperire din timpurile moderne7 Faptul
c= am fost chemat de 1ezar Ai c= m=surile de securitate erau e5traordinare <mi oferea
certitudinea c=, <ntr$adev=r, acolo fusese descoperit ceva de o
importan colosal. Reflectam la faptul c=, <n timp ce imensa ma!oritate a oamenilor <Ai
duceau traiul zilnic, de multe ori <ntr$un mod cBt se poate de "anal, aceast=
descoperire ar fi putut s= transforme radical concepCiile tuturor <ntr$o perioad= foarte
scurt= de timp7 2Bm"eam amar la gBndul c=, <n con!unctura mondial= prezent=, p=rerea
mea era pro"a"il mult prea idealist=7 4entru a determina o transformare de proporCii care
s= implice o !ust= analiz= Ai <nCelegere atBt a trecutului umanit=Cii cBt Ai a
semnificaCiei profunde a vieCii, este nevoie de o a"il= diplomaCie, de inteligenC= Ai de virtuCi
no"ile pentru a te Rstrecura> printre numeroasele piedici de natur= mental=, psihic=
sauchiar material= care <nc= domin= masele de oameni7
1ufundat <n aceste gBnduri aproape c= nu am o"servat co"orBrea elicopterului, care se
apropia de noua "az= ce fusese construit= <n munCi7 ReflecCiile mele s$au evaporat ca prin
farmec la vederea ansam"lului care se afla la cBCiva zeci de metri su" mine7 (eAi eram
oarecum familiarizat cu operaCiunile de tactic= militar= Ai cu tehnica folosit= <n astfel de
ocazii, totuAi ceea ce puteam s= v=d atunci <ntrecea cu mult orice <nchipuire7 'n primul
rBnd am realizat prezenCa masiv= a forCelor americane datorit= num=rului mare de
vehicule de teren care le sunt caracteristice Ai a unor ansam"luri masive , ascunse su"
niAte prelate uriaAe pe care se vedea desenat steagul .*%7 4uteam, de asemenea, s=
o"serv singurul drum amena!at, destul de larg, care venea din vale prin p=dure, precum
Ai cele dou= centuri de securitate militar= a accesului <n "az=D ele ap=reau ca un fel de
hotare late, formBnd fiecare aproape un cerc complet <n!urul unei intr=ri mari <n peretele
stBncos al muntelui, <ntre cele dou= centuri concentrice de securitate e5ista un parc de
camioane militare, cBteva autovehicule de teren, precum Ai dou= trei vehicule a c=ror
form= Ai scop nu le$am putut identifica pe loc7 %m estimat c= de$a lungul celor dou=
centuri erau plasaCi apro5imativ dou= sute de militari7 1ei de pe centura inte$rior= purtau o
uniform= special=, de culoare neagr=, iar militarii de pe centura e5terioar= purtau
uniform= o"iAnuit=7 Fiecare dintre aceAtia avea arm= automat=, iar distanCa dintre ei era
de doar cBCiva metri7 %m v=zut c= "ar=cile soldaCilor erau plasate <ntre cele dou= hotare,
iar cele ale echipei speciale se aflau imediat <n spatele celei de$a doua centuri7 (rumul
era "locat de "ariere du"le Ai masive <n dreptul fiec=rei centuri, cu du"lu pichet de control
de fiecare parte a lui7 %m apreciat distanCa <ntre cele dou= centuri de securitate la
apro5imativ cincizeci de metri7 .e pare c= activitatea era frenetic=, deoarece o"servam
un du$te$vino continuu <ntre cele dou= comandamente, dar mai ales <n interiorul
perimetrului$focar, pBn= la peretele care fusese t=iat <n munte7
3"servaCiile mele generale au fost <ntrerupte de aterizarea elicopterului pe un loc
amena!at <n interiorul perimetrului principal, dup= a doua centur= de securitate7 %m
co"orBt Ai imediat am fost <ncadrat de doi militari , care de aceast= dat= erau americani7
)e$am deplasat doar vreo dou=zeci de metri de la elicopter, cei doi din echipa special=
fiind <n faC=, iar americanii <n spatele meu7 0i s$a spus s= m= opresc Ai am r=mas acolo <n
picioare, toCi cinci, cam o or=D <n mod evident, aAteptau ordinul de preluare a mea7
%"ia atunci am <nceput s= realizez cu adev=rat proporCiile operaCiunii care se desf=Aura <n
zon= Ai s= intuiesc importanCa ei e5cepCional=7 'niCial am fost mirat de Rtratamentul> la care
eram supusD nu pentru c= m$aA fi simCit !ignit, ci mai ales pentru stricteCea aproape
incredi"il= cu care se desf=Aurau acCiunile <n cadrul "azei, <i priveam pe cei patru care m=
<ncadrau politicos, dar foarte fermD nu s$au clintit din poziCia <n care se aflau, nu s$au
rela5at, nu au vor"it Ai aproape c= nici nu au clipit timp de o or=, cBt am aAteptat acolo7
1omplet impasi"ili, <mi d=deau mai mult impresia unor ro"oCi, decBt a unor f=pturi
umane7 )eavBnd <ncotro, am r=mas Ai eu aproape nemiAcat <ntre ei, <ndoindu$m= doar
din cBnd <n cBnd pentru a nu amorCi7 %m <ncercat s= aflu motivul aAtept=rii noastre,
precum Ai alte am=nunte, dar era ca Ai cum aA fi vor"it la patru stBlpi de "eton7 %m <nCeles
atunci c= ordinele erau e5trem de severe Ai stricte Ai nu am mai pus alte <ntre"=ri,
aAteptBnd resemnat venirea lui 1ezar7
1u toate c= era relativ o"ositor s= r=mBn <n picioare un timp destul de <ndelungat <n
acelaAi loc, am folosit acel prile! pentru a o"serva cu atenCie ceea ce se afla <n !urulmeu7
+moCia de care fusesem cuprins <nc= de la plecarea din -ucureAti se amplificase Ai mai
mult7 0= aflam, practic, la mai puCin de o sul= de metri de Cinta viselor Ai presupunerilor
mele, de o fenomenal= descoperire care aAtepta poate de zeci de mii de ani s= fie
revelat=7 Fiorul necunoscutului care plutea <n aer cuprindea parc= <ntreaga "az=,
insuflBnd <n mod tainic fiec=rei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatic=
focalizare interioar=7
Mn faCa mea, puCin lateral dreapta de la locul <n care m= aflam, se deschidea <n munte
gura larg= a unui tunel7 4uteam s= v=d sistemul modern de iluminare care fusese montat
la intrare Ai care continua <n interiorul tunelului7 (in nefericire, unghiul <n care m= aflam Ai
prezenCa unui mare cort de campanie Ai a dou= construcCii modulare ultramoderne, <n
form= de emisfer=, <mi "loca perspectiva, <n aceeaAi zon= principal= <n care m= aflam
e5istau mai multe !eep$uri Ai vehicule americane, iar <n marginea din stBnga mea erau
dou= ansam"luri uriaAe, acoperite fiecare cu cBte o prelat=, care dup= form= sugerau c=
ad=posteau l=zi uriaAe, al c=rui conCinut nu <l cunoAteam7 ,ura tunelului era "locat= de o
"arier= lat= din metal, fiind p=zit= de o parte Ai de alta de doi militari americaniD uniforma
lor sugera c= f=ceau parte din trupele de elit= ale puAcaAilor marini7
'ns= ceea ce mi$a atras <ndeose"i privirea era uriaAul hangar s=pat <n piatra muntelui,
care se afla <n dreapta tunelului p=zit7 +ra imens, m=surBnd cam zece metri <n=lCime Ai,
din cBte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adBncime7 +ra perfect realizat, cu
pereCii finisaCi Ai "olta cur"at= <n mod impeca"il7 0$am <ntre"at ce tehnologie au folosit
dac= au reuAit s= construiasc= tot ceea ce vedeam <n apro5imativ o lun=7 *lterior aveam
s= aflu cu stupoare c= realizarea fora!ului <n cazul hangarului nu durase decBt o singur=
zi7
Mn interiorul halei erau stivuite multe l=zi pe o parte, iar pe cealalt= parte se aflau trei
construcCii speciale, ca niAte camere lungi al c=ror scop, cred, nu putea fi decBt cel de
analiz= Ai cercetare7 (e altfel, <n interiorul hangarului era o relativ= agitaCie, deoarece
puteam s= o"serv multe persoane cu halate al"e, care intrau sau ieAeau gr="ite din acele
mini$la"oratoare, purtBnd <n mBini diferite o"iecte sau hBrtii7 %tBt pe culoarul din mi!loc
al hangarului, cBt Ai afar=, aproape de gura tunelului, am v=zut mai multe vehicule mici cu
motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa <n interior7
)ici tunelul Ai nici hangarul nu erau prev=zute cu uAi culisante, pro"a"il datorit=
complicaCiilor constructive, care nu erau momentan necesare7 Hangarul avea totuAi, <n
partea de sus, un sistem mecanic de Rperdea>, confecCionat dintr$un material
semitransparent, care nu era l=sat decBt pe un sfert din <n=lCimea intr=rii7 .istemul de
iluminat era impeca"il Ai am o"servat dou= mari generatoare care funcCionau undeva mai
!os, pe coasta muntelui, <ntre cele dou= centuri de securitate Ai control7 /a o oarecare
dep=rtare de marele cort de campanie, <n stBnga mea, se afla un Air de "ar=ci moderne
iar <n spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranC=
reprezentau ad=posturile de noapte pentru personalul de cercetare Ai pentru militari7 )u
am o"servat <ns= nimic care s= semene a loc <n care se preg=teAte hranaD concluzia mea
a fost c= aceasta este adus= zilnic cu un camion, pro"a"il cu o paz= foarte sever=7
*lterior aveam s= aflu c= "uc=t=ria fusese amena!at= cBCiva Tilometri mai la vale Ai c=,
<ntr$adev=r, un grup de militari din echipa special= a (2 f=cea zilnic drumul cu un camion,
aducBnd hrana pentru cei din "az=7 %ceast=soluCie a fost preferat= pentru a reduce Ai mai
mult activitatea periferic= a personalului Ai pentru a micAora, de asemenea, riscurile de
securitate7 0asa era servit= separat de fiecare grup= de militari, la "ar=cile lor7 <n
perimetrul$focar ea era servit= <n cortul mare de campanie, atBt pentru militarii romBni Ai
americani, cBt Ai pentru echipele de cercet=tori7 %m aflat c= americanii veniser= cu
alimente proprii Ai cu "uc=tarii lor, <ns= aceAtia fuseser= trimiAi la un loc cu cei romBni, <n
"uc=t=ria de la poalele muntelui7
1ele dou= construcCii semisferice erau reAedinCele staff$ului romBn Ai, respectiv, al celui
american7 1ezar mi$a dezv=luit ulterior c= <n una dintre acestea, care era mai mic=, locuia
el Ai generalul 3"adea, iar <n cealalt= se aflau doi generali de la 4entagon Ai un consilier
pe pro"leme de securitate naCional= de la Washington7 %ceste cl=diri e5traordinar de
ergonomice sem=nau mai mult cu cl=dirile unor staCii de cercetare de pe alte planete Ai
l=sau o impresie foarte pl=cut=, de comfort Ai mare siguranC=7 0aterialul din care erau
f=cute avea culoarea al"= Ai era delimitat <n suprafeCe he5agonale, iar <n apropierea vBr$
fului e5ista o "and= lat= dintr$un material de culoare al"astru <nchis7 4e aceast= "and=
erau dispuse un fel de leduri luminoase uriaAe, despre care mi s$a spus c=, atunci cBnd
luminau noaptea, creau o atmosfer= calm= Ai deose"it de frumoas=7
%m urm=rit un anumit timp activitatea din perimetruD fiecare persoan= se miAca rapid Ai
d=dea senzaCia c= Atie cu precizie ce are de f=cut7 (in cBnd <n cBnd venea sau pleca un
!eep, ori militarii desc=rcau ceva din l=zile de su" prelat=7 (in p=cate, distanCa Ai
o"stacolele nu mi$au permis s= o"serv cu claritate o"iectele care erau deplasate7 +ram
totuAi mirat de prezenCa relativ masiv= a americanilor, deoarece 1ezar m= l=sase s=
<nCeleg c= va fi doar o echip= care s= mBnuiasc= dispozitivul de forare cu plasm=7
1hiar <n momentele <n care f=ceam diferite supoziCii cu privire la acest aspect, am
remarcat faptul c= unul dintre militarii romBni, care se afla <n faCa mea a dus o mBn= la
urechea dreapt=, a ascultat cu atenCie Ai apoi a rostit repede cBteva cuvinte7 'mediat dup=
aceea ne$am <ndreptat spre gura <ntunecat= a tunelului, care pe m=sur= ce m= apropiam
<mi p=rea tot mai mare Ai mai ameninC=toare7
)e$am oprit <n aceeaAi formaCie lBng= una dintre cele dou= construcCii semisferice, la doar
cBCiva metri <n laterala tunelului7 'nima a <nceput s=$mi "at= cu putereD dincolo de "ariera
lat=, p=zit= de cei doi militari americani infle5i"ili, se afla poate cel mai teri"il mister de pe
planet=7 1e se petrecuse <n intervalul de o lun= Ai !um=tate de la ultima discuCie pe care
am avut$o cu 1ezar? 1e s$a descoperit <n acea zon= a muntelui? %m o"servat atunci c=
prin faCa tunelului Ai <n interiorul lui, pe o fBAie lat= de apro5imativ doi metri e5ista o "and=
de cauciuc canelat, pe care erau <nAiruite cBteva vehicule electrice de producCie
american=7 &edeam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalaCiile cu neon
plasate pe tavan Ai pe pereCii laterali, <ns= tunelul se cur"a spre stBnga dup= doar zece
metri, astfel c= nu puteam s= o"serv mai mult7
%tunci a ap=rut 1ezar7 &enea din interiorul coridorului, conducBnd un vehicul electric7
/Bng= el se afla un "=r"at <n vBrst=, c=runt, dar cu un chip avBnd tr=s=turi
ferme, pline de hot=rBre7 %mBndoi erau serioAi Ai t=cuCi7 1ezar a co"orBt lBng= mine Ai
a"ia atunci cei patru militari s$au retras discret, dup= ce au salutat7 %m f=cutcunoAtinC= cu
generalul 3"adea, care m$a privit p=trunz=tor cBteva clipeD mi$a strBns mBna cu putere Ai
dup= ce am schim"at cBteva ama"ilit=Ci s$a retras <n construcCia semisferic=7 +ra evident
pentru mine c= generalul Atia totul de la 1ezar <n ceea ce m= privea Ai c= <Ai d=duse con$
simC=mBntul s= fiu adus <n acel loc7 4ro"a"il c= aceast= miAcare f=cea parte din planul lor
de demascare a acCiunilor masonice Ai au considerat c= este necesar s= fiu Ai eu <n acel
loc7 1hiar dac= m= simCeam doar o rotiC= <n acest imens angrena! de elemente
misteriose, aspecte Ai intrigi, eram foarte "ucuros c= aveam acea Aans= e5traordinar= Ai
eram hot=rBt s= m= achit cu cea mai mare responsa"ilitate de sarcina pe care mi$o
asumasem7
Marea Galerie
Y .ituaCia este destul de critic=, a spus 1ezar preocupat7 RelaCia cu senior 0assini a
devenit <ncordat=, <ns= ceea ce este mai grav e c= totul s$a aflat la vBrfurile puterii de
stat7 )e aAteptam la asta, dar <n nici un caz atBt de repede7 'ntenCia noastr= era s=
prezent=m datele pro"lemei la un moment din viitor, care tre"uia s= fie mult mai prielnic7
%cum lucrurile sunt foarte tensionate, atBt pe plan intern, cBt Ai pe cel e5tern7 )u cunoAti
multe din cBte s$au petrecut <n ultima lun=7 &ino, am s=$Ci rezum principalele elemente <n
timp ce vom merge prin tunel, zise el <ndreptBndu$se spre intrare7
Mn felul acesta cBAtigam timpD nu am luat un vehicul electric, tocmai pentru ca 1ezar s=
poat= s=$mi relateze pe scurt felul <n care au decurs evenimentele, <n plus,
aveamposi"ilitatea s= privesc totul <ndeaproape Ai cu mai mult= atenCie7
unelul era Rpavat> cu o folie groas= de cauciuc7 (e o parte Ai de alta a acesteia, pBn= la
perefii de piatr= ai muntelui era doar stBnc=7 /a intrare Ai <nc= pe o lungime de cBCiva
metri dup= aceea erau infiltraCii de ap=, <ns= dup= ce tunelul cotea lin spre stBnga, la
apro5imativ zece metri de la intrare, totul devenea perfect uscat7 +ram uluit de e5actitatea
for=rii Ai mai ales de finisarea pereCilor din piatr=, care aproape c= p=reau AlefuiCi7 /umina
al"= scotea <n evidenC= <ntr$un mod splendid culorile variate ale diferitelor formaCiuni
geologice, luminBnd discret interiorul tunelului <ntr$un ireal !oc de sclipiri Ai
um"re7 2gomotul paAilor noAtri era <n="uAit de covorul de cauciuc, iar <n galerie domnea o
atmosfer= enigmatic= dar foarte incitant= pentru mine7 +ra cam rece pentru felul <n care
m= <m"r=casem, <ns= 1ezar mi$a spus c= aceast= situaCie nu va dura prea mult7
Y 0aAina a forat la <nceput dup= o ciudat= deviaCie a cBmpului magnetic7 /a scurt timp,
<ns=, am realizat eroarea, astfel c= s$a procedat la corecCia traiectoriei7 *ite, chiar aici,
spuse 1ezar, oprindu$se <n cur"a spre stBnga a tunelului7
0$am oprit Ai eu, admirBnd modul elegant de racordare a galeriei7 (up= cur"=, aceasta
se <ntindea perfect dreapt= cale de vreo cincizeci de metri <ntr$un fel foarteasem=n=tor cu
un tunel de metrou, deAi era poate ceva mai lat=7 /a cap=tul acestei distanCe, <n inima
muntelui am v=zut ceva ce sem=na cu o poart= imens=, care parc= se deplasase prin
culisare spre stBnga, ocupBnd acum mai puCin de un sfert din l=Cimea galeriei7 %colo se
aflau, de asemenea, doi militari <narmaCi, iar locul era foarte "ine luminat pe toat=
circumferinCa tunelului7 +5ista Ai o gheret= modern=, <ngust= dar destul de lung= pe
partea dreapt=, imediat <nainte de marea intrare <ntr$o alt= galerie pe care de!a o puteam
vedeaD aceast= intrare era str=!uit= de uAa enorm= care culisase7 %m Atiut atunci c= acela
era <nceputul aventurii, al marii descoperiri care fusese f=cut=7 0i$am adus aminte de
schiCa pe care o desenase 1ezar la ultima noastr= <ntBlnire Ai am realizat c= ea co$
respundea realit=Cii pe care o vedeam atunci, cel puCin <n ceea ce privea plasarea
misterioasei galerii <n munte7
Y %m fost uluit de tehnologia pe care o aveau la dispoziCie americanii, <mi spuse 1ezar7
0aAina de forat cu plasm= nu are dimensiuni mari, dar necesit= un echipament special
pentru cei care se afl= <n prea!ma ei Ai a locului forat7 +ste ceva asem=n=tor cu
echipamentul de anti$radiaCie atomic=7 +u <nsumi am <m"r=cat un astfel de costum
special Ai am urm=rit forarea de foarte de aproape7 .pectacolul care Ci se <nf=CiAeaz=
atunci <n spatele lentilelor care conCin o su"stanC= sofisticat= de protecCie este aproape
incredi"il7 %i senzaCia c= piatra realmente se RtopeAte> su" acCiunea !etului de plasm=, dar
de fapt roca este f=cut= foarte malea"il=, pBn= <n apropiere de punctul de curgere Ai este
imediat modelat= circular de presiunea e5ercitat= de cBmpul magnetic rotitor care
direcCioneaz= totodat= Ai !etul plasmatic7 )u e5ist= deloc praf iar resturile sunt chiar
negli!a"ile7 &iteza de p=trundere este colosal= pentru o astfel de lucrareD distanCa de la
intrare Ai pBn= la cei doi militari pe care <i vezi acolo a fost parcurs= <n doar cinci ore7 <n
urm= totul r=mBne ca Ai cum a fost Alefuit Ai foarte curat, astfel <ncBt covorul de cauciuc
Ai instalaCiile erau de!a preg=tite la gura tunelului <nainte ca maAina de forat s= fie scoas=
afar=7
Mn timp ce ne <ndreptam spre galeria cea mare, 1ezar mi$a relatat faptul c=, iniCial au forat
<ntr$o alt= zon= a muntelui, pentru a urm=ri s= ocoleasc= "ariera energetic= de la intrarea
<n tunelul principal din interiorul muntelui7 %u ales o locaCie mai sus, pe coast=, la
apro5imativ trei sute de metri de zona <n care fusese sta"ilit= "aza Ai au forat cBteva zile,
deoarece distanCa pBn= la tunel era mult mai mare, iar p=trunderea nu era <n plan
orizontal, ceea ce <ngreuna mult procedurile tehnice7 4Bn= la urm= au a!uns la peretele
tunelului, <ns= orice efort de a$1 str=punge a fost zadarnic7 )u ceda nici la !etul de
plasm=, nici la cBmpul magnetic Ai nici la dinCii frezelor7 %u fost nevoiCi s= a"andoneze
acea variant= Ai s= astupe intrarea <n galeria pe care tocmai o foraser=7 .$a revenit deci
la punctul iniCial Ai s$a <nceput str=pungerea plan= a peretului de roc=, pBn= cBnd au
a!uns la "ariera de energie7
Y Fora!ul era urm=rit <n fiecare clip= pe monitoarele de control Ai era corelat cu distanCa
pBn= la zona energetic=7 1u cBCiva metri <nainte de aceasta am dat de <nceputul galeriei
pe care o vezi acum, astfel <ncBt tot ceea ce aveam de f=cut era s= racord=m cele dou=
tunele, mi$a e5plicat 1ezar7
Mntre timp am a!uns <n faCa intr=rii care era p=zit= de cei doi militari din forCele speciale7
(up= uniform= Ai <nsemnele de pe ea, unul era romBn, iar cel=lalt american7 0ilitarii 1$au
salutat pe 1ezar, care s$a <ndreptat cBCiva metri <n dreapta, spre gheret=7 %mericanul a
intrat <n=untru, unde pro"a"il avea un pupitru de comand=, c=ci dintr$o niA= a construcCiei
a ap=rut imediat un "raC lung din metal cu un dispozitiv complicat la cap=t7 -raCul era arti$
culatD 1ezar 1$a ridicat la nivelul ochiului Ai dup= cBteva secunde s$a auzit un sunet scurt
de acces7
Y %u fost luate toate m=surile de prevedere, <mi zise el, revenind lBng= mine7 %mprenta
irisului meu a fost analizat= Ai stocat= ca o informaCie$cod7 .istemul de securitate nu
reacCioneaz= decBt la citirea cu o raz= laser a irisului meu sau al generalului 3"adea7
%cum, de pild=, a fost dezactivat sistemul de senzori cu laser, foarte complicat, care a
fost montat e5act aici, la intrare7 +ste invizi"il, iar dac= am fi trecut direct ar fi declanAat <n
mod automat alarma <n "az=7 )oi am refuzat amprentarea iridologic= a generalilor
americani Ai am insistat ca accesul <n 0area ,alerie s= ne aparCin= <n e5clusivitate7 (e
aici au <nceput, de fapt, primele pro"leme, zise el gBnditor7
%m o"servat c= ghereta avea o prelungire dincolo de poart=, <n 0area ,alerie, din care
ieAea de asemenea un dispozitiv laser de citire a irisului7 1ezar mi$a e5plicat c= acela era
pentru revenirea din 0area ,alerie7 %m aflat de asemenea c= el putea anula sistemul de
securitate prin aplicarea, simultan cu citirea irisului, a palmei Ai a degetelor de la mBna lui
dreapt= <ntr$un locaA special7 0etoda era folosit= atunci cBnd tre"uiau s= se
efectueze transporturi masive prin 0area ,alerie7
1ezar a mers cBCiva metri mai <n spate Ai a <nceput s=$mi e5plice6
Y -ara!ul energetic acCiona apro5imativ <n aceast= zon=7 +ste, practic, o proiecCie
energetic=, dar nu ne$am putut da seama cum a fost realizat=7 )u putem <nCelege,
deasemenea, cum a fost posi"il ca acel "ara! energetic s= su"ziste continuu, timp de
milenii <n Air7 )u cunoaAtem sursa care <l alimenteaz= Ai nici modalitatea tehnologic= prin
care este realizat acest lucru7 4ractic, cu e5cepCia faptului c= am reuAit s= p=trundem
dincolo de el, nu ne$am l=murit <n nici o alt= privinC=, <ns= dep=Airea lui a implicat un fapt
tragic7
0= aflam <n spatele lui 1ezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu
marele tunel7 (e fapt, mai <ntBi erau cBCiva metri de galerie <n roca muntelui, la un
diametru mai mare decBt galeria s=pat= de dispozitivul american cu plasm=D pe aceast=
porCiune pereCii nu erau finisaCi, ci neregulaCi, cu multe colCuri, <n plus, aceast= zon= a
galeriei, care avea apro5imativ Aase metri <n lungime, nu era circular= ci avea secCiunea
p=trat=7 Racordul celor dou= galerii s$a f=cut doar la nivelul solului, care a fost nivelat <ntr$
o uAoar= pant= descendent=, dinspre galeria noastr= c=tre galeria antic=, de dimensiuni
mai mari7 (iferenCa de nivel era cam de un metru Ai puteam s= o o"serv foarte "ine <n
zona tavanului, la <m"inarea dintre cele dou= tuneluri7 Forarea a fost aproape concentric=
cu galeria antic=, <ns= nimeni nu putea s= e5plice cum a fost posi"il ca acest tunel s=
<nceap= "rusc, din interiorul muntelui7 +a era <n mod evident o lucrare artificial=7
4osi"ilitatea ca intrarea s= fi fost acoperit= pe o distanC= de apro5imativ Aaizeci de metri
nu era credi"il=, deoarece structura masiv= din piatr= era identic= cu cea a rocilor din !ur7
/$am <ntre"at pe 1ezar ce s$a petrecut cBnd au a!uns la "ariera energetic=7
Y 'n acel moment discutam <mpreun= cu generalul 3"adea Ai cu generalii de la
4entagon anumite aspecte legate de securitatea "azei7 %m fost anunCaCi c= s$a realizat
str=pungerea Ai unificarea celor dou= galerii7 4Bn= s= sosim Ai noi, militarii <ncepuser=
de!a s= retrag= dispozitivul de plasm= din galerie7 1ei trei din prima echip= de intervenCie
special= a (epartamentului s$au strecurat <n=untru pentru a vedea condiCiile din noua
galerie7 %ceasta a fost o mare greAeal=, deoarece au ignorat protocolul de acCiune7 %u
s=rit treapta de nivel de un metru <ntre cele dou= galerii Ai au <nceput s= cerceteze zona
de apro5imativ patru metri pe care Atiau c= o au la dispoziCie pBn= la "ariera de energie,
care era invizi"il=7 (in p=cate nimeni nu a putut s= e5plice cum s$au petrecut lucrurile7
4ro"a"il c= cei trei s$au apropiat foarte mult de "ara!ul energetic, deoarece cBteva clipe
mai tBrziu s$aauzit un zgomot ciudat, dar puternic, ca un scurt$circuit7 '$am g=sit pr="uAiCi
la "aza inferioar= a "arierei invizi"ile, cu trupurile ciudat contorsionate, ca Ai cum ar fi
fost delimitate de marginea precis= a unui perete7 oCi trei erau morCi7 0edicii au declarat
moartea lor instantanee prin stop cardiac7 %cest lucru a creat o oarecare panic=, deAi noi
ne$am str=duit s= aplan=m incidentul7 (up= cum aveam s=$mi dau seama imediat, panica
era determinat= mai mult <n rBndul staff$ului american Ai se datora faptului c= temerile
iniCiale ale mem"rilor s=i <ncepeau s= se adevereasc=, <ntr$adev=r, <n acel moment nu
aveam practic nici o cale de acces <n galeria antic=7 Forarea lateral= eAuase datorit=
materialului necunoscut care rezista la orice tentativ= de str=pungere, iar
"ara!ul energetic se dovedea a fi ine5pugna"il7
&enera"ilul 0assini era Ai el prezent acolo Ai mi$a cerut p=rerea, <n acea perioad=,
detaAamentul de comando american <nc= nu venise7 +rau doar specialiAtii cu dispozitivul
de forare, o echip= de cercet=tori Ai reprezentanCii lui senior 0assini, care sunt Ai acum6
doi generali de la 4entagon Ai consilierul prezidenCial7 otuAi, nu sunt atBt de sigur c=
preAedintele .*% fusese anunCat de aceast= operaCiune7 +ra evident o pro"lem= intern=,
de culise, din care ei doreau s= trag= cBt mai multe avanta!e7 &enera"ilul Atia mai multe
despre originea acestei descoperiri Ai, dup= cum mi$am dat seama, el avea cunoAtinCe
despre cel puCin un element care se g=sea <n sala cea mare, <n care vom a!unge peste
puCin timp7 )er="darea masonului era reCinut=, dar ferm=, <n acel moment aA fi putut s=
dispun <ndep=rtarea lor din zona aceasta, dar nu aA fi rezolvat nimic, decBt c= aA fi
complicat foarte mult lucrurile7 'nfluenCa lui senior 0assini ar fi condus <n cele din urm=
chiar la <nlocuirea mea Ai a generalului 3"adea de la conducerea unei operaCiuni care
<nc= nu fusese adus= la cunoAtinCa puterii politice7 %veam, desigur, toate !ustific=rile Ai cir$
cumstanCele atenuante, dar era "ine ca informarea s= vin= de la noi Ai nu de la cei str=ini7
*n element cu totul neprev=zut a modificat <ns= radical situaCia, <ndreptBnd$o pe o pant=
foarte tensionat= Ai periculoas=, care e5ist= Ai <n prezent7 .per, totuAi, c= aceste tensiuni
s= nu escaladezedincolo de un anumit punct, pentru c= atunci va fi dificil de spus ce se
poate <ntBmpla7
1ezar veni mai aproape de imensa poart= din piatr=,care str=!uia intrarea <n 0area
,alerie7 .e apropie de peretele din stBnga al tunelului, <n partea <n care culisase poarta,
Ai <mi spuse 6
Y %cum te afli chiar <n zona "arierei energetice, atunci cBnd este activat=7 &ezi ceva pe
peretele de lBng= mine?
0$am uitat cu atenCie Ai am o"servat <n roca denivelat= o porCiune destul de mare, de
form= p=trat= cu latura de circa dou=zeci de centimetri, perfect finisat=, care p=rea
<ncrustat= <n peretele muntelui7 4e ea era trasat= cu precizie forma unui triunghi
echilateral cu vBrful <n sus7
Y %ceasta este Rcheia> pe care ne$au l=sat$o cei care au construit acest ansam"lu7 F=r=
ea am fi fost complet neputincioAi7 (up= moartea celor trei militari am venit e5act unde te
afli tu acum Ai am cercetat atent locul cu privirea, o"servBnd acest p=trat de piatr= foarte
"ine Alefuit pe care este reprezentat sim"olul triunghiular7 %tunci, <ns=, galeria era "locat=
de poarta uriaA= pe care o vezi aici7 4ro"lema era c= eu m= aflam foarte aproape
de "ara!ul energetic, care se g=sea cam la doi metri <n faCa porCii, adic= acolo unde eAti tu
acum7 (up= cum vezi, p=tratul Alefuit care este <ncastrat <n roca muntelui se afl= <ntre
imensa poart= de piatr= Ai "ariera energetic=7 1um era Ai firesc, presupuneam c= funcCia
lui era aceea de a comanda deschiderea porCii7 (ar cum s= a!ung la el dac= drumul era
"arat de zidul invizi"il de energie?
M' priveam descump=nit pe 1ezar7 1ei doi militari intraser= de mult <n gheret=, l=sBndu$ne
singuri la intrarea <n misteriosul coridor antic7 +ram profund marcat de emoCia afl=rii unor
secrete vechi de mii Ai mii de ani care mi se revelau acum <n mod gradat7 (atorit=
surescit=rii, corpul <mi p=rea mai uAor iar cuvintele lui 1ezar <mi a!ungeau oarecum
estompat la urechi7 1u toate acestea, do"Bndisem o luciditate e5traordinar= Ai <nCelegeam
totul foarte repede, <n mod intuitiv7
Y +ra o pro"lem= de frecvenC= de vi"raCie, am spus eu, mirBndu$m= de calmul cu care
am rostit acele cuvinte7 1ezar m= privi cu surprindere7
Y +5act, mi$a confirmat el7 1=utBnd o rezolvare, am <nchis atunci ochii Ai m$am focalizat
asupra "ara!ului energetic7 (up= puCin timp am simCit c= de fapt acesta era Rviu>, dar <ntr$
un mod foarte special, pe care nu$1 puteam e5plica celor de faC=7 (oar venera"ilul cred
c= ar fi putut <nCelege, dar el era chiar cel c=ruia nu doream s=$i dezv=lui nimic din tainele
pe care le aflam7
%m simCit c= <ntre mine Ai energia "ara!ului e5ista o anumit= Rcompati"ilitate>, ceva <n
genul unei simpatii reciproce Ai c= testul Rvi"raCiei personale> <l trecusem cu succes7 )u
m$am putut opri, totuAi, s= m= <ntre" ce grad e5cepCional de dezvoltare tehnologic= Ai
spiritual= au avut cei care sta"iliser= acest verita"il Rprag> de verificare energetic= pe care
AtiinCa actual= nici m=car nu <l poate concepe, nicicum s=$1 realizeze practic7 %poi am luat
de !os cBteva resturi de roc= Ai le$am aruncat spre peretele invizi"il de energie7 'mediat ce
piatra atingea "ara!ul energetic, se transforma <ntr$o pul"ere fin= care c=dea la sol,
formBnd o linie dreapt=7 %m cerut s= mi se aduc= Ai alte o"iecte din metal, plastic, lemn
sau piele7 1oncluzia era clar=6 tot ceea ce era alc=tuit din su"stanC= amorf= era pref=cut
instantaneau <n pul"ere Ai tot ceea ce reprezenta materie organic= era respins, dac= nu
avea o anumit=frecvenC= <nalt= de vi"raCie individual=7 %m trimis pul"erile la la"orator
pentru analiz Ai apoi am atins uAor cu mBna suprafaCa invizi"il= a "arierei de energie7
%m simCit doar niAte fine furnic=turi pe piele, care erau foarte pl=cute, astfel <ncBt am
<naintat cu tot trupul, trecBnd <n partea cealalt= a peretelui energetic7 ,rosimea
acestuia am apreciat$o la cel mult un centimetru7
4riveam acum feCele uluite ale oficialilor americani Ai ai celor cBCiva mem"ri din echipa
mea, care se aflau <n partea cealalt= a "ara!ului de energie7 0$am apropiat de perete Ai
am ap=sat pe triunghiul de pe p=tratul de roc= perfect Alefuit= pe care <l vezi aici7 (e fapt
nu a fost nevoie decBt s=$1 ating, deoarece el nu are !oc, nu se deplaseaz=D doar
suprafaCa lui este delimitat= <n perete7 4oarta de piatr=, din care tu vezi acum doar o mic=
parte, a <nceput imediat s= culiseze lin Ai aproape f=r= zgomot spre stBnga Ai s$a oprit <n
poziCia pe care o are <n prezent7 %cela a fost momentul cBnd am v=zut cu toCii,
pentru prima dat=, 0area ,alerie7 % fost un moment de <nc=rc=tur= emoCional=
deose"it=, <n primul rBnd am fost AocaCi de faptul c= ea era luminat=, aAa cum o vezi tu
acum, f=r= s= conCin= totuAi nici o surs= de lumin=, cel puCin dintre cele convenCionale pe
care noi le cunoaAtem7
1ezar f=cu o scurt= pauz=7 +u priveam stupefiat <n interiorul 0arii ,alerii Ai a"ia atunci
mi$am dat seama c= <n ea nu e5ista nici o surs= de iluminat7 4rea a"sor"it de cele ce <mi
relata 1ezar Ai de propriile mele o"servaCii ale zonei de fuziune dintre cele dou= tuneluri,
mi$am <nchipuit c= lumina din 0area ,alerie provenea, de asemenea, de la instalaCiile de
iluminare care pro"a"il fuseser= montate de$a lungul ei, aAa cum era cazul tunelului forat
de curBnd7 %"ia acum realizam <ns=, uluit, c= acea lumin= parc= c= nu avea nici o surs=,
deAi eram tentat s= spun c= ea provenea din materialul e5traordinar care <nvelea pereCii
galeriei7 %ceast= lumin= era mai puCin intens= decBt cea din galeria noastr=, dar era
foarte pl=cut=,inducBnd o evident= stare de rela5are Ai detensionare fizic= Ai psihic=7
Y %poi a fost acest sentiment comple5 Ai foarte profund pe care ?i$1 provoac= m=rimea
coridorului, culoarea Ai modelul materialului din care el este alc=tuit, a continuat 1ezar s=
vor"easc=7 1u greu <i vezi cap=tul de aici, <ns= <Ci spun c= tunelul coteAte "rusc c=tre
dreapta, cam dup= trei sute de metri7 e vei convinge imediat Ai singur7
.= revin <ns= la "ara!ul energetic7
%m atins din nou triunghiul Alefuit, iar poarta a alunecat la loc, <nchizBnd accesul spre
0area ,alerie7 %"ia dup= ce am deschis din nou poarta , trecBnd prin zona "ara!ului de
energie, mi$am dat seama c= el era anulat7 (eci comanda unic= <ndep=rta o"stacolul
energetic Ai totodat= deschidea Ai poarta din piatr= care "loca accesul spre 0area
,alerie7 *lterior, am f=cut mai multe e5perimente, mai ales dup= ce am delimitat cu
precizie zona de acCiune energetic= a "ara!ului7 ,eneralul 3"adea a venit Ai a atins cu
"uricul unui singur deget suprafaCa invizi"il= a "arierei energetice dar, deAi nu a p=Cit
nimic grav, totuAi el a fost cuprins de ameCeal= Ai de o vag= senzaCie de greaC=7
1onsilierul prezidenCial american a fost <ns= iz"it cu violenC= la p=mBnt, deAi contactul
<ntre piele Ai zidul energetic nu a fost decBt unul foarte fin7 Ni$a revenit din leAin mai tBrziu,
su" <ngri!irile medicului7 (up= aceeanimeni nu a mai dorit s= <ncerce s= str="at= zidul
energetic7 4ro"a"il c= cei trei militari care au murit au avut un contact simultan pe o
suprafaC= mult mai mare, care le$a fost fatal7
4ro"lema este c= nici <n spatele acestei "ariere invizi"ile, adic= <ntre poarta <nchis= Ai
zidul energetic, cei care nu <l pot traversa nu pot r=mBne prea mult timp7 %m f=cut pro"e
cu cBCiva militari Ai, dup= ce am <nchis poarta Ai sistemul energetic, aceAtia mi$au spus c=
simt o senzaCie de sufocare care <n timp devine din ce <n ce mai acut=7 %m fost deci
nevoiCi s= l=s=m deschis atBt "ara!ul energetic cBt Ai poarta de acces, dar dup= cum ai
v=zut am plasat doi oameni de paz= Ai am recurs la sistemul de alarm= care previne
astfel orice intrare neautorizat= <n 0area ,alerie7 .istemul cu identificarea irisului se
reseteaz= dup= cinci secunde de la anularea lui, care sunt suficiente pentru a traversa
linia de intrare <n galerie, dincolo de sistemul culisant al porCii7 &ino lBng= mine, vreau s=$
Ci ar=t cum funcCioneaz= poarta7
1ezar a atins uAor p=tratul din piatr= Alefuit=7 'mensa poart=, care avea o grosime cam de
treizeci de centimetri Ai <n=lCimea cBt cea a 0arii ,alerii, adic= peste Aase metri, se
deplasa foarte silenCios, graCie unui sistem de angrenare pe care nu puteam s=$1 identific7
1Bnd poarta a <nchis complet intrarea am putut s= remarc c= era perfect Alefuit=, <ns=
f=r= nici o inscripCie pe suprafaCa eiD era doar un perete imens de roc= aproape lucioas=,
cBnt=rind pro"a"il mai mult de dou=zeci de tone7 1e anume <l f=cea, totuAi, s= se miAte
atBt de uAor Ai delicat? ocmai cBnd c=utam r=spunsul la aceast= <ntre"are cercetBnd cu
atenCie marginea inferioar=, am simCit c= <ncep s= respir cu greutate Ai c= m= cuprinde o
vag= ameCeal=7 1ezar, care m= urm=rea cu atenCie, deschise din nou poarta Ai efectul
disp=ru la fel de "rusc precum ap=ruse7 +l <mi citi din ochi <ntre"area7
Y )u Atiu ce anume declanAeaz= acest efect specific7 4ro"a"il este un gen de acCiune
interactiv= <ntre suprafaCa porCii, atunci cBnd aceasta este <nchis= Ai "ariera de energie,
care afecteaz= corespunz=tor orice organism viu din acest spaCiu intermediar7 )u am
reuAit s= descifr=m nici taina deplas=rii porCii, care este gigantic=7 (ac= priveAti cu
atenCie, constaCi c= atunci cBnd se deplaseaz= spre dreapta, ea <mpinge aceast= dal= de
piatr= care acoper= spaCiul pe grosimea porCii7 1Bnd culiseaz= la stBnga, dala de piatr=
Alefuit= revine Ai ea, strBns lipit= de marginea porCii, ca <mpins= de un resort7 otuAi, nu
cred c= este vor"a de o astfel de metod= tehnologic= oarecum primitiv=, deoarece totul
se desf=Aoar= <ntr$un mod mult prea lin Ai silenCios7 re"uie s= fie o cu totul alt=
tehnologie7 ,eneralii americani au venit cu propunerea de a sf=rBma pragul de piatr=
pentru a vedea ce este dedesu"t, <ns= noi nu am acceptat aAa ceva7 0i s$a p=rut o
soluCie infantil=7 %m privit cu atenCie calea de rulare a porCiiD <m"in=rile erau incredi"il de
e5acte Ai foarte "ine Alefuite7 )u putea p=trunde nimic printre ele Ai nici nu se
putea o"serva ce era dedesu"t7 4oarta modelat= cu e5actitate RieAea> pur Ai simplu din
peretele din stBnga al galeriei Ai culisa pBn= la peretele din dreapta, unde se <m"ina
perfect cu acesta7
Y Mn timp ce f=ceam aceste e5perimente Ai o"servaCii dup= dezactivarea "arierei
energetice, unul dintre militarii care asigurau paza a venit la grupul nostru Ai ne$a
anunCat c= tehnicienii americani solicitau prezenCa noastr= <n "az= pentru a ne anunCa
ceva deose"it, a continuat 1ezar s= relateze evenimentele care s$au petrecut7 *nul dintre
cei doi generali americani Ai generalul 3"adea s$au deplasat repede afar=, unde se afla
centrul tehnic de interpretare a datelor7 4este puCin timp ei mi$au transmis c=, <n
mod straniu, imediat dup= dezactivarea primului "ara! energetic de la intrarea <n 0area
,alerie, scutul semisferic uriaA de la cel=lalt cap=t al ei s$a activat "rusc trecBnd la un
nivel de vi"raCie superior Ai emiCBnd o mare radiaCie luminoas=7 Rostind acestea, 1ezar se
<ndrept= c=tre ghereta militarilor7
Y .= mergem acum, <mi spuse el7 + timpul s= intr=m <n 0area ,alerie7 &ei putea s= te
convingi singur de cele ce Ci$am spus7
Relu= procedura cu recunoaAterea irisului Ai astfel am putut trece pragul porCii, p=Aind
pentru prima dat= pe materialul acela atBt de straniu Ai foarte special al tunelului antic, <n
spatele nostru cei doi militari <Ai reluar= t=cuCi posturile de paz=7
1hiar la intrarea <n 0area ,alerie erau dou= vehicule electrice, dar noi am preferat s=
mergem pe !os, pentru ca 1ezar s= ai"= timpul necesar s=$mi relateze ceea ce s$
apetrecut, <n timp ce el vor"ea, eu studiam cu interes galeria7
/a o privire superficial= se putea spune c= pereCii ei Ai solul pe care c=lcam erau chiar
din piatra muntelui, atent Alefuit=7 0$am apropiat de peretele din stBnga Ai 1$am pip=it6
era acoperit cu un material ce p=rea sintetic, dar <n acelaAi timp crea strania senzaCie c=
are Ai o parte organic= <n el7 %vea culoarea petrolului, dar adeseori refle5iile sale erau
verzi Ai chiar al"astru <nchis7 'mpresia tul"ur=toare de ape provenea de la dungile
neregulate care <l "r=zdau <n toate direcCiile7 *imitor era faptul c=, atunci cBnd
ne deplasam , dungile <Ai modificau Ai ele poziCia, l=Cimea Ai culoarea, dar acest lucru se
petrecea foarte lin, creBnd impresia c= era doar un efect relativ al miAc=rii noastre faC= de
perete7 )uanCele culorilor aveau un efect profund rela5ant asupra psihicului Ai modificau
sensi"il aprecierea corect= a distanCei7 1Bnd am remarcat acest lucru, 1ezar mi$a spus6
Y Ni noi am sesizat acelaAi aspect7 %m fost nevoiCi s= m=sur=m distanCa total= Ai pe
segmente a galeriei Ai chiar s= plas=m unele indicatoare pe margine7
'ntr$adev=r, pe partea dreapt= a galeriei se puteau o"serva "orne care indicau distanCa <n
metri Ai <n Qarzi de la intrarea <n tunel7 %m o"servat, de asemenea, c= materialul era
oarecum aspru la pip=it, dar nu putea fi nici zgBriat Ai nici <ndoit7 1ezar mi$a spus c=
rezista la orice tentativ= de rupere, str=pungere, zgBriere sau t=iere, indiferent cBt de
ascuCit era dispozitivul folosit, <n plus, <n mod straniu, fl=c=rile focului erau a"sor"ite
<n=untrul s=uD practic vor"ind, focul nu putea su"zista pe acel material7
Y 1ercet=torii americani nu se pot pronunCa asupra naturii acestui material, deoarece nu
au la dispoziCie nici un eAantion din su"stanCa lui7 .ingurul lucru pe care 1$au putut afirma
este c= materialul reprezint= o stranie com"inaCie <ntre materia organic= Ai cea
anorganic=, <ns= modul <n care acestea sunt organizate <n structura lui intern= constituie
cel mai deplin mister pentru ei7
/a "orna care indica distanCa de dou= sute optzeci de metri, galeria cotea "rusc spre
dreapta, <ntr$un unghi ascuCit7 )ici raCiunea acestei traiectorii nu a putut fi descifrat=7 /a o
distanC= mult mai mare, <n dep=rtare, puteam s= <ntrev=d o lumin= al"astr= feeric=, ce
scBnteia precum o stea7 &BzBndu$mi emoCia de pe chip, 1ezar zBm"i Ai <mi spuse6
Y %colo se afl= cap=tul c=l=toriei noastre7 (ar, <ntr$un fel, el este totodat= Ai un <nceput
pentru ceva <nc= Ai mai grandios, conform datelor pe care le cunosc acum70odalitatea
tehnologic= prin care ne$au fost revelate aceste date este colosal=, <ns= din p=cate tu nu
poCi s= ai acces la informaCiile respective7 &ei <nCelege mai "ine cBnd vom a!unge la .ala
4roiecCiilor, dup= cum am convenit s= o numim7
Y Mnseamn= c= au p=truns Ai americanii acolo, am spus eu7
Y 'mediat ce am reuAit s= rezolv pro"lema primului scut energetic, senior 0assini a vrut
s= intre <n coridor Ai s= a!ung= la sala cea mare7 %m invocat pro"lemele de risccrescut,
care de altfel au determinat Ai moartea celor trei militari, precum Ai necesitatea unui
sistem sever de siguranC= Ai alarm= care tre"uia dispus la intrarea <n
coridorul principal7 )u i$a convenit, dar nu a avut ce face7 *rm=ream s= trag de timp cBt
mai mult, dar mai ales s= a!ung <n sala cea mare f=r= s= fiu <nsoCit de nici un mason7 )u
Atiam ce voiau ei acolo, dar speram s=$mi dau seama imediat ce aA fi intrat <n sal= Ai aA fi
inventariat conCinutul ei7 <nregistr=rile din satelit ar=tau e5istenCa unui spaCiu imens la
cap=tul galeriei mari, dar acesta era Ai el prote!at de un ecran energetic7
Mntr$o pauz= de organizare, profitBnd de a"senCa americanilor Ai a lui senior 0assini <n
tunel, am luat un vehicul electric Ai am str="=tut singur acest coridor P dup= mai "ine de
cincizeci de mii de ani <n care a fost pustiu P , pBn= la lumina pe care o o"servi <n
dep=rtare, <n faCa ta7 otuAi, ceea ce vezi tu scplipind este doar refle5ia unei porCiuni din
scutul energetic protector al s=lii uriaAe <n form= de aul=, la care vom a!unge <n curBnd7
(up= cum vei remarca, <n partea final= galeria mai face un cot <n unghi scurt7 )utream
speranCa c= puteam s= trec Ai de aceast= "arier= <n mod asem=n=tor ca <n cazul
primului "ara! energetic7 1Bnd am a!uns acolo, am fost copleAit7 ,aleria prin care
mergem noi acum se deschide "rusc <ntr$o sal= gigantic=, chiar <n inima muntelui,
care cuprinde un imens scut energetic semisfericD la rBndul lui acest scut delimiteaz= .ala
4roiecCiilor cu tot ceea conCine ea7 ,randoarea ansam"lului era neasemuit=, <ns=
tocmai cBnd m= preg=team s= studiez modalitatea cea mai potrivit= de a p=trunde
<n=untru, am fost chemat urgent prin radio la "az=7 &estea pe care urma s= o primesc
avea s= complice e5traordinar de mult lucrurile7 %cela a fost un moment crucial, pe care
totuAi nu puteam s=$1 prev=d7
Mari Te!si'!i (iplo%atice
%m a!uns repede <napoi <n "az= Ai am intrat <n camera americanilor, unde eram aAteptat
Ai de generalul 3"adea, a continuat 1ezar s= povesteasc=7 'ntervenise un
elementneprev=zut, care d=dea peste cap toate planurile, atBt ale noastre cBt Ai ale lui
senior 0assini7 (e altfel, venera"ilul era aAezat pe un scaun, mai <n spate, adBncit <n
gBnduri7 4ro"a"il c= de!a <Ai f=cea noile calcule, reconsiderBndu$Ai poziCia7
Y %flase ceva presa din RomBnia? am <ncercat eu7
Y 0ai r=u7 Oii minte c= venera"ilul <mi spusese despre descoperirea pe care americanii
au f=cut$o <n vecin=tatea -agdadului? Ni c= acolo e5ista de asemenea o "arier=
energetic= ce nu a putut fi str=puns=, dar a c=rei natur= era identic= cu aceea a scutului
energetic semisferic care <ncon!ura marea sal= de aici, din 0unCii -ucegi?
%m <ncuviinCat, <nclinBnd din cap7 (escoperirea americanilor nu fusese f=cut= deloc
<ntBmpl=tor, ci a urmat anumite indicaCii oferite de acelaAi satelit de spiona! militar care
revelase Ai datele pentru harta apro5imativ= a structurii din interiorul munCilor -ucegi7
Y +i "ine, a continuat Cezar, consilierul american pe pro"leme de securitate naCional=
primise un fa5 ultrasecret <n care era <nAtiinCat de faptul c= scutul energeticsemisferic din
su"solul -agdadului se activase "rusc, pulsBnd cu o mare frecvenC=7 'nformaCia uluitoare
era aceea c= <n faCa lui ap=ruse o hologram= a planetei care prezenta secvenCial Ai
progresiv continentul +uropa, apoi zona de sud$est a acestuia, apoi teritoriul RomBniei,
apoi 0unCii -ucegi Ai <n sfBrAit localizarea structurii din interiorul lor, ar=tBnd coridorul
0arii ,alerii Ai scutul energetic semisferic care pulsa cu putere7 +ra evident c= cele dou=
scuturi energetice semisferice se aflau <ntr$o direct= dar misterioas= leg=tur=, astfel <ncBt
activarea unuia a dus 'a activarea Ai a celuilalt7 1ine Atie, poate e5ist= chiar o reCea de
astfel de structuri su"p=mBntene <n <ntreaga lume7 &estea proast= era <ns= c= preAedinCia
.*% a fost <nAtiinCat= despre toate aceste lucruri Ai a contactat diplomaCia romBn= prin
intermediul serviciilor secrete de informaCii7 'n doar cBteva zeci de minute, <ntreaga
operaCiune fusese deconspirat=7 Fusese de!a anunCat= sosirea iminent= a unei comisii de
stat de la -ucureAti, <nfiinCat= ad$hoc, care s= evalueze situaCia la faCa locului7
+ram atBt de captivat de ceea ce$mi spunea 1ezar, <ncBt nici nu$mi d=dusem seama c=
m$am oprit, ascultBn$du$1 cu toat= atenCia7 0ai aveam aproape o sut= de metri pBn= la
ultimul cot al coridorului Ai lumina scutului energetic care se reflecta de pereCii marii
,alerii era acum mult mai puternic=7
Y %u vrut s= preia controlul la nivelul organismului politic? am <ntre"at plin de ner="dare7
Y 'niCial cred c= acesta a fost ordinul, dar pro"lema s$a complicat Ai mai mult atunci cBnd
au v=zut cu adev=rat despre ce este vor"a7 emerile mele s$au adeverit, pentru c=
politicienii noAtrii P cei care aveau dreptul s= fie avizaCi asupra acestor aspecte P au intrat
<n panic=7 +ra evident c= nu puteau face faC= evenimentelor Ai c= deciziile aveau mari
Aanse s= fie luate <ntr$o stare avansat= de stres7
,eneralul 3"adea a fost chemat la -ucureAtiD era un moment foarte critic, care punea <n
!oc <ns=Ai e5istenCa departamentului sau cel puCin a structurii lui independente7 ,eneralul
tre"uia s= !ustifice ocultarea acCiunii faC= de puterea politic= la vBrf de stat7 %cela a fost,
poate, momentul cel mai tensionat al <ntregii operaCiuni, <nainte de a pleca spre capital=
<mpreun= cu cei din comisie, 3"adea s$a sf=tuit cu mine Ai am decis de comun acord
s= dezv=luim toate aspectele, intrigile Ai planurile din ultimul an, care implicau leg=turile
mele cu senior 0assini7 4ro"lema cea mai dificil= era aceea de a g=si e5act persoanele
potrivite pentru a face acel raport de importanC= crucial= pentru Car=, pentru c= altfel toate
intenCiile Ai planurile noastre construite cu atBta gri!= pBn= atunci ar fi fost deconspirate iar
urm=rile puteau fi dintre cele mai nefaste atBt <n ceea ce priveAte persoana mea Ai a
generalului, cBt Ai <n ceea ce priveAte siguranCa naCional=, <ntre timp, eu fusesem
consemnat la "az=, toate lucr=rile fiind oprite7
+chipa american= a fost izolat= <ntr$un cort Ai paza tunelului, precum Ai a noastr= a fost
preluat= de un "atalion de intervenCie special= a armatei7 ensiunea diplomatic= creAtea
din ce <n ce mai mult, pentru c= presiunile Washingtonului cereau <n mod imperios
comunicarea cu generalii de la 4entagon Ai mai ales cu consilierul pe pro"leme de
securitate7
Mn acele momente, nimeni nu Atia <nc= ce se afl= <n marea sal= care era prote!at= de
scutul energetic7 .e sistase orice iniCiativ= Ai orice operaCiune de cercetare7 )imeni nu
avea voie s= um"le prin "az= cu e5cepCia patrulelor de paz=7 )oua stare de lucruri era
coordonat= de doi generali de frunte ai armatei romBne, care menCineau permanent
leg=tura cu cele mai <nalte structuri politice din RomBnia7 +i "ine, <n toat= aceast= con$
!unctur= e5trem de tensionat=, singurul persona! care a reuAit s= se Rstrecoare> <n afara
"azei, ca urmare a unui ordin foarte special sosit de la -ucureAti, a fost senior 0assini7
(in acel moment nu 1$am mai v=zut, dar crede$m= c= i$am simCit din plin influenCa <n
modul cum s$audesf=Aurat ulterior lucrurile7 0= refer la lupta surd=, dar foarte aprig=, din
culisele diplomaCiilor romBn= Ai american=, precum Ai la natura deciziilor politice care au
fost luate dup= aceea, <n leg=tur= cu operaCiunea de aici, din munCi7 otul s$a petrecut
foarte repedeD sunt doar opt zile de la acele evenimente7
%scultBnd relatarea lui 1ezar eram foarte mirat de <ntors=tura pe care o luaser= lucrurile
dar mai ales pentru c= eu m= aflam totuAi acolo, ca Ai cum nimic din ceea ce aflam nu s$
ar fi petrecut <n realitate7
Y (ac= eu sunt aici Ai dac= voi, aAa dup= cum <nCeleg, aCi reuAit s= p=trundeCi <n .ala
4roiecCiilor, atunci <nseamn= c= generalul 3"adea a avut succes la -ucureAti7
1ezar zBm"i enigmatic7
Y Mn mare m=sur= r=spunsul este afirmativ7 .uccesul a constat mai ales <n aducerea
faptelor la cunoAtinCa unor persoane cu o mare pro"itate moral=, care <n plus
suntanimate de un profund sentiment de patriotism7 % fost convocat= o AedinC= de
urgenC= a 1onsiliului .uprem de %p=rare a O=rii P 1.%7 1ei mai mulCi au fost
cutremuraCi de cele ce au aflat7 .$a creat atunci, <n mod spontan, un intens val de
simpatie pentru general Ai pentru acCiunile lui Ai s$a hot=rBt pe loc continuarea cercet=rilor
su" comanda total= a generalului Ai a mea7 1u toate acestea, criza diplomatic= nu fusese
<nc= de"locat=7 .taff$ului american i s$a permis s= p=r=seasc= Cara a doua zi, <ns= echipa
de cercet=tori Ai specialiAti, precum Ai toat= logistica Ai aparatura au fost reCinute <n
continuare7 4e moment am crezut c= lucrurile erau rezolvate Ai aproape c= m= "ucuram
c= se petrecuser= aAa, deoarece nu mai era nevoie s= m= prefac ori s= cedez mai mult
sau mai puCin <n faCa cererilor venera"ilului Ai a elitei masonice7 (in p=cate, forCa de
influenC= a acestora Ai presiunile pe care le e5ercitau pe cale diplomatic= erau enorme7
%!unsesem <mpreun= cu 1ezar la cap=tul coridorului, care cotea din nou "rusc, de
aceast= dat= spre stBnga Ai doar pentru circa patru metri7 .pectacolul care ni se <nf=CiAa
ochilor era cu adev=rat grandios7 1upola gigantic= pe care o forma scutul energetic avea
o culoare splendid= de al"astru irizant, fiind str="=tut= continuu de flash$uri intense al"$
str=lucitoare7 (eAi 1ezar <mi spusese c= .ala 4roiecCiilor nu era izolat= de e5terior printr$
o poart=, ca Ai <n cazul marii galerii, totuAi nu se putea vedea nimic <n interiorul ei prin
scutul energetic7 1oridorul se termina "rusc <ntr$o sal= imens=, sco"it= <n roca muntelui
ca o semisfer=7 (e la pragul coridorului pBn= la scutul energetic nu erau mai mult de
Aapte$opt metri, <n acel interval, de o parte Ai de alta a coridorului erau aliniate
patru vehicule electrice7 1upola pe care o realiza scutul energetic era inclus= <n cavitatea
semisferic= din munte, dar am o"servat c= zona din spate f=cea front comun cu peretele
din roc=7 %m apreciat c= diferenCa de nivel <ntre cupola scutului Ai tavanul s=lii era de
apro5imativ zecemetri7 /umina feeric= pe care o emana scutul energetic se reflecta <n
minunate sclipiri Ai um"re pe pereCii stBncoAi ai muntelui7 FrumuseCea Ai grandoarea
acelui ta"lou era parc= nep=mBntean= Ai <mi <nfiora inima de emoCie Ai <ncBntare7
Y 1um ai reuAit s= p=trunzi <n=untru? 1$am <ntre"at pe 1ezar, profund tul"urat de
intensitatea tr=irii pe care mi$o provoca acea priveliAte7
Y .= Atii c= este mult mai simplu decBt te$ai putea aAtepta7 4ro"a"il c= cei care au
proiectat <ntregul ansam"lu au considerat primul "ara! o adev=rat= Rpiatr= de <ncercare>
pentru eventualii pretendenCi, apreciind c= el era suficient pentru securitatea <ntregii
structuri7 re"uie s= recunosc c= au avut dreptate6 nimic nu poate trece de primul "ara!
energetic dac= nu este o conAtiinC= superioar=, profund "enefic=7 1hiar Ai <n cazul unei
deflagraCii atomice ansam"lul este foarte "ine prote!at de munteD poate tocmai de aceea
0area ,alerie <ncepe "rusc, mult <n interiorul acestuia7 )u$mi dau seama, <ns=, cum
au reuAit s= realizeze tehnologic <ntreaga lucrare7
1Bnd am primit noile ordine de la -ucureAti am fost foarte "ucuros7 'ntuiam c= lupta a"ia
<ncepea, dar cel puCin aveam un spri!in politic important, precum Ai conducerea
operaCiunii, <n aceeaAi zi am intrat <n .ala 4roiecCiilor pe care o ai <n faC=7 %tunci am fost
singur Ai am aflat misterul teri"il care este ocultat de cincizeci de mii de ani7 1u greu <Ci
poCi <nchipui sentimentele pe care le$am <ncercat <n acele momente7 otuAi, unele
aspecte nu Ci le pot dest=inui7
Y %i mai menCionat acest num=r de ani Ai <nainte, 1$am interpelat eu pe 1ezar7 (e unde
Atii c= aceasta este perioada de timp de cBnd dateaz= tot ceea ce este aici?
Y % fost rodul e5amin=rii AtiinCifice ulterioare a unor date pe care Rei> ni le$au oferit Ai pe
care le vei putea vedea Ai tu imediat, dup= ce vom intra <n sal=7 <n ultima s=pt=mBn= s$au
petrecut toate evenimentele pe care Ci le relatez7 0ulte dintre ele s$au desf=Aurat foarte
repede iar schim"=rile de situaCie au <m"r=cat uneori forme dramatice, <Ci voi povesti totul
aici, <nainte s= intr=m <n sal=, pentru c= acolo vei fi foarte captivat de ceea ce vei
vedea7 )e$am oprit la linia de demarcaCie dintre 0area ,alerie Ai aula gigantic= din
interiorul muntelui, care ad=postea scutul energetic semisferic, <l ascultam pe 1ezar
<n timp ce priveam fascinat la sclipirile nep=mBntene de pe suprafaCa al"astr= a
semisferei7
Y (up= decizia 1.% de a se continua cercet=rile su" conducerea (epartamentului
2ero, am p=truns de mai multe ori <n .ala 4roiecCiilor Ai am inventariat totul, <mpreun= cu
echipa noastr= de specialiAti, a spus 1ezar7 % doua zi, <ns=, au <nceput s= soseasc=
primele semnale contradictorii de la puterea politic=7 3rdinele se succedau unele peste
altele, se anulau reciproc, erau cBnd vehemente, cBnd evazive Ai tr=dau o mare tensiune7
4uteam "=nui c= acolo este teatrul unei adev=rate "=t=lii7 ransmisesem de!a pe o linie
de telefon securizat= rezultatul descoperirilor noastre din .ala 4roiecCiilor7 .e pare c=
acesta a fost fitilul care a aprins R"om"a>7 ,eneralul 3"adea mi$a povestit acum dou=
zile, dup= ce s$a <ntors de la -ucureAti, c= mem"rii 1.% erau <ntr$o AedinC= continu=,
menCinBnd leg=tura cu noi7 +i au hot=rBt s= fac= pu"lic= aceast= descoperire formida"il=
din munCiiRomBniei dup= ce <n preala"il au dez"=tut pro"lema pe toate feCele7 ,eneralul
3"adea fusese inclus <n structura 1.% Ai a avut un cuvBnt greu <n favoarea declaraCiei
pe care statul romBn urma s= o fac= lumii <ntregi7 +l mi$a spus c= au fost cBCiva mem"ri ai
1.% care s$au opus cu vehemenC=, <ns= aceAtia erau <n minoritate7 .piritele s$au <ncins
atBt de mult, <ncBt la un moment dat acele persoane s$au ridicat Ai au p=r=sit sala7
1onsilierii preAedintelui erau <ntr$un continuu du$te$vino, transmiCBnd informaCiile de la
"iroul de relaCii diplomatice e5terne la AedinCa 1.%7
%tunci cBnd diplomaCia american= a fost informat= c= RomBnia va transmite un comunicat
mondial de pres= de o importanC= crucial= pentru omenire, totul a devenit unhaos7
,eneralul mi$a relatat c= nu mai v=zuse niciodat= o asemenea agitaCie Ai atBta panic=
printre diplomaCi7 )imeni nu Atia cauza, dar toCi "=nuiau c= se <ntBmpl= ceva foarte grav Ai
important7 /a un moment dat preAedintele a fost chemat pentru a avea o convor"ire
telefonic= direct= cu 1asa %l"=D aceea a fost o discuCie foarte special= Ai ultrasecret=7 +l
nu a revenit mult timp dup= aceea, dar a transmis c= spre -ucureAti se <ndrepta de!a o
delegaCie american= la cel mai <nalt nivel diplomatic
'nformaCiile z"urau cu iuCeala vBntului, <n cBteva ore fuseser= "locate toate tranzacCiile Ai
<nCelegerile statului romBn cu organismele financiare internaCionale7 .e aAtepta din clip=
<n clip= ordinul care s= declare starea de urgenC= <n zona montan= Ai, de asemenea, <n
capital=7 0inistrul %p=r=rii d=duse ordinul de alarm= general= pentru ofiCeri7 %u fost
momente de mare panic= Ai chiar de teroare printre cei angrenaCi <n operaCiune,
deoarece nimeni nu cunoAtea cauza real= care declanAase acea stare de lucruri7
(iscuCiile dintre oficialii americani Ai partea romBn= s$au efectuat f=r= translator7 +le au
fost atBt de violente , <ncBt nu puCine au fost momentele de criz= <n care diplomaCii strigau
unii la alCii cBt puteau de tare, proferBnd multiple ameninC=ri cu represalii7 4artea "un= era
c= celelalte state ale lumii nu cunoAteau <nc= nimic din aceast= pro"lem=D ori, americanii
Atiau prea "ine c= e5istau oricBnd cBteva C=ri foarte puternice care s$ar fi coalizat imediat
cu RomBnia pentru a susCine declaraCia acesteia7
Y 1e voiau s= spun= <n declaraCie? am <ntre"at eu curios7
Y Mn esenC=, aceasta ar fi cuprins principalele date despre descoperirea din 0unCii
-ucegi, punBnd totodat= la dispoziCia <ntregii lumi dovezi, fotografii Ai alte elemente
esenCiale pentru clarificarea diferitelor aspecte legate de aceast= structur= din interiorul
muntelui7 %r fi fost invitaCi cei mai mari oameni de AtiinC= pentru a efectua studii Ai
cercet=ri Ai s$ar fi mo"ilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme cu
care ne confrunt=m acum7 <ns= cel mai important aspect 1$ar fi constituit dezv=luirile cu
privire la trecutul e5trem de <ndep=rtat al omenirii Ai la istoria real= care a fost
aproape complet contraf=cut=, <n plus, mai e5istau unele elemente foarte delicate, pe
care nu Ci le voi putea dezv=lui decBt parCial7
Y (ar de unde se Atiau toate acestea?
Y &ei vedea imediat7 0ai ai puCin= r="dare7 %mericanii au reacCionat cu vehemenC=,
deoarece acea declaraCie ar fi spul"erat <ntr$o clip= influenCa lor planetar= Ai mai mult
decBt atBt, ar fi putut arunca <ntr$un adev=rat haos economia Ai societatea C=rii lor, poate
chiar a <ntregii lumi7 (e fapt, acesta a fost motivul principal pe care ei 1$au invocat, acela
de a nu produce panic= Ai a nu "ulversa populaCiile de pe 4=mBnt7 .e pierdea <ns=
din vedere c= aceast= posi"il= stare de angoas= Ai pertur"are social= ar fi ap=rut ca un
rezultat direct al minciunii Ai manipul=rii care a fost <ntreCinut= <n mod deli"erat de$a lungul
secolelor de c=tre clasele conduc=toare Ai mai ales de c=tre organizaCia masonic=7
4rintr$un canal diplomatic foarte special s$a primit chiar Ai o intervenCie personal= a 4apei,
care <ndemna la o mare cump=tare <nainte de a face acest pas fundamental pentru
omenire7 &aticanul fusese de!a <nAtiinCat de americani, fiind considerat de aceAtia un
posi"il aliat pentru a "loca dezv=luirile, <n mod straniu, deAi prezentarea acestor aspecte
c=tre lumea <ntreag= ar fi redus considera"il puterea &aticanului Ai influenCa lui asupra
credincioAilor creAtini, 4apa nu a luat totuAi o poziCie ferm= <mpotriv=, ci a <ndemnat la
"una cump=nire a aspectelor pro Ai contra <naintea prezent=rii declaraCiei7 +l a transmis
chiar c= va pune la dispoziCia statului romBn anumite documente str=vechi din %rhiva
.ecret= a conducerii papale, care sunt de o mare importanC= pentru RomBnia Ai
spri!in= dovezile descoperirii din munCi7
Mn sfBrAit, dup= aproape dou=zeci Ai patru de ore de discuCii Ai deli"er=ri, s$a a!uns la un
acord final de cola"orare romBno$american=, <n niAte termeni preciAi care echili"rau
interesele am"elor C=ri7 )u <Ci pot dezv=lui aceAti termeni, dar Atiu c= poziCia statului
romBn a fost aceea de am#nare a dezv=luirilor sau de prezentare a lor <n mod gradat
omenirii, <n viitor7 % doua zi, dup= ce apele se mai liniAtiser=, <n "aza <nCelegerii de
cola"orare dintre cele dou= C=ri a sosit cu ma5im= promptitudine o echip= de comando
american cu toat= logistica necesar=, pe care ai v=zut$o de!a <n interiorul "azei7 3dat= cu
ei au revenit Ai cei doi generali Ai consilierul pe pro"leme de securitate naCional=, pro"a"il
avBnd sarcini foarte "ine trasate7 %poi a fost forat hangarul imens <n munte, pe care 1$au
amena!at corespunz=tor7 4rin protocolul <nCelegerii s$au instituit cele mai stricte m=suri de
securitate, protecCie Ai supraveghere, care urmeaz= s= fie dezvoltate Ai <n
zilele urm=toare7 (e aceea, <n unele zone din .ala 4roiecCiilor nu vei putea avea acces,
dar <Ci voi spune eu pe scurt ce seg=seAte acolo7
+ala Proiec8iilor
1ezar <mi f=cu semn s= <naintez7 0area ,alerie se termina "rusc <n aula gigantic= din
interiorul muntelui, care m=sura <n <n=lCime cam treizeci de metri Ai avea o lungime pe
care am apreciat$o la apro5imativ o sut= de metri7 .ala 4roiecCiilor, care practic era
delimitat= de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici decBt cele ale aulei din
munte, <n=lCimea .=lii 4roiecCiilor era de circa dou=zeci de metri, poate chiar mai mult7+a
<mi ap=rea ca fiind imens=7 (e la cap=tul coridorului pBn= la scutul energetic, <n linie
dreapt= erau cam Aapte$opt metriD aceast= distanC= era delimitat= de dou= "orduri
din acelaAi material care <nvelea Ai coridorul7 -ordurile <naintau pBn= <n dreptul scutului,
e5act la l=Cimea coridorului7 (e o parte Ai de alta a acestor "orduri erau plasate cele patru
vehicule electrice7
%m p=Ait cu emoCie din coridor pe porCiunea ca o scurt= pist=, delimitat= de "orduri7
%ceea mi s$a p=rut clipa adev=rului7 *rma s= p=trund <n inima unui mister t=inuit de zeci
de mii de ani Ai s= m= num=r printre cei e5trem de puCini care au avut acces la revelarea
enigmei lui7
Y .cutul energetic are rolul de a delimita sala, ca un perete, de restul cavit=Cii din munte
Ai, de asemenea, de a prote!a de diverse influenCe e5terioare nefaste, a spus 1ezar,
f=cBndu$m= astfel s= revin din gBndurile mele7 +l are doar o singur= cale de acces
necondiCionat, ca o uA=, e5act <n faCa ta7
Mntr$adev=r, <ndat= ce am a!uns mai aproape de zidul energetic, porCiunea din scut care
era delimitat= de cele dou= "orduri a devenit mai <ntBi str=vezie Ai apoi a disp=rut
complet, marcBnd astfel cu precizie conturul unei intr=ri <nalte de apro5imativ cinci metri7
%m p=Ait <n interiorul marii s=li, urmat <ndeaproape de 1ezar, <n spatele nostru scutul a
redevenit compact7 1ezar mi$a e5plicat c= aceea era singura porCiune de acces <n sal=D
<n oricare alt= parte a scutului s$ar fi acCionat, el respingea ca un zid de nep=truns orice
tentativ= de penetrare7 otuAi, materia organic= sau anorganic= ce intra <n contact cu
el nu avea de suferit, ca <n cazul primului "ara! energetic, dar nici nu$1 putea str=punge7
.cutul era precum o proiecCie holografic= perfect=, <ns= consistenCa lui era
pur energetic=, oferind aceeaAi impresie de viu ca Ai <n cazul materialului care <nvelea
coridorul, <n interior, suprafaCa scutului nu mai avea aceeaAi culoare al"astr=, ci al"$
aurie, reflectBnd o lumin= clar= Ai intens=, dar care nu o"osea a"solut deloc ochii7 %m
o"servat c=, spre deose"ire demarea aul= din munte, care o cuprindea, .ala
4roiecCiilor era aproape circular=7
%m privit cu nesaC acel spaCiu vast, care printr$un ciudat efect optic mi se p=rea gigantic
precum spaCiul cosmic7 .olul era acoperit cu acelaAi material ca cel din 0area ,alerie,
dar aici lumina special= determina reflectarea <n compoziCia lui a unor nuanCe mirifice
de culoare turcoaz7 %veam certa impresie c= m= aflam <ntr$o alt= lumeD aproape nimic din
ceea ce vedeam nu corespundea cu valorile Ai dimensiunile uzuale ale civilizaCiei <n care
tr=iam Ai cu care m= o"iAnuisem7
4rivirea mi$a fost atras= chiar de la <nceput de partea din spate a s=lii, diametral opus=
locului <n care ne aflam noi7 4e !um=tate din circumferinC=, sala f=cea corp comun cu
peretele din roc= al muntelui7 .cutul energetic nu mai co"ora pBn= la nivelul solului, ca <n
zona din faC= prin care am intrat, ci se cur"a su" forma unei cupole pBn= la apro5imativ
zece metri <n=lCime de la sol, oprindu$se <n peretele munteluiD astfel, .ala 4roiecCiilor avea
!um=tatea din spate a circumferinCei acoperit= de zidul de roc= a muntelui 7
Mn acel masiv perete din piatr=, <nalt de circa zece doisprezece metri, am v=zut dispuse
trei guri enorme de tunel6 una drept <n faC=, iar celelalte dou= simetric, de o parte Ai de
alta a acesteia7
VE(ERE (E +U+ A AU/EI (IN INTERI0RU/ MUNTE/UI
+rau luminate difuz, <ntr$o nuanC= verzuie7 (e la acea distanC= nu puteam s= remarc cu
claritate celelalte aspecte, deAi vedeam c= <n !urul fiec=reia dintre cele trei galerii e5istau
Ai alte dispozitive7 %m putut s= remarc, <ns=, c= acele guri de tunel erau p=zite Ai ele, ca
Ai intrarea <n 0area ,alerie, de cBte doi militari pentru fiecare tunel7
0$am <ntors nedumerit c=tre 1ezar7
Y %Ci montat sisteme de securitate chiar Ai aici? (ece? *nde duc aceste tunele?
Y %ceea este zona <n care tu nu ai acces7 +ste strict interzis= prin protocolul secret care
a fost semnat <ntre statul romBn Ai .*%7 <Ci pot furniza unele informaCii generale <n
aceast= direcCie, dar anumite lucruri tre"uie s= r=mBn= ascunse, cel puCin un anumit timp
de acum <nainte7 .= <ncepem de aici, zise 1ezar ar=tBndu$mi undeva, <n dreapta mea7
0$am <ntors Ai am v=zut un Air de mese imense din piatr=, <n form= de R>, care erau
dispuse de$a lungul peretelui, urmBnd cur"ura acestuia7 )ici una dintre mese nu avea o
<n=lCime mai mic= de doi metri7 4e grosimea pl=cii de deasupra erau t=iate <n relief, cu o
uimitoare precizie, semne diferite dintr$o scriere nemaiv=zut=, care sem=na oarecum cu
caracterele scrierii cuneiforme din antichitate7 )u e5ista decBt o singur= linie de astfel
de semne pe grosimea fiec=rei mese7 .crierea era complicat=, dar conCinea Ai sim"oluri
mai generale, cum ar fi triunghiul Ai cercul7 (eAi semnele nu erau vopsite, totuAi
ele ieAeau <n evidenC= printr$o uAoar= radiaCie fosforescent=, <n culori diferite de la o mas=
la alta7
+rau cBte cinci mese pe fiecare parte a s=lii7 4e unele dintre ele am putut vedea diferite
o"iecte a c=ror utilitate nu o cunoAteam, <n orice caz, p=reau a fi instrumente tehnice,
servind anumitor aplicaCii AtiinCifice7 (e la multe dintre acestea co"orau spre sol o mulCime
de fire al"e translucide, care se adunau <n niAte cutii dreptunghiulare aflate <n afara
mesei, direct pe sol7 1utiile erau dintr$un metal lucios, argintiu, care nu putea fi zgBriat7
%m <ncercat s= miAc una dintre ele, <ns= era foarte "ine ancorat= <n sol7 1a"lurile fine
erau e5trem de fle5i"ile Ai uAoare, iar <n interior puteam o"serva mici impulsuri luminoase,
care Ralunecau> pe toat= lungimea lor7 (ou= dintre mese erau goale, fiind acoperite doar
cu un strat de praf foarte fin de culoare portocalie7 1ezar mi$a spus c= s$au
prelevat eAantioane din acel praf, care au fost trimise pentru o analiz= preliminar= la
la"orator, <n "az=, dar <nc= nu seprimise nici un rezultat7
%dev=rata surpriz= a constituit$o, <ns=, elementul distinctiv care i$a determinat pe cei din
echipa de cercetare s= dea numele de .ala 4roiecCiilor acelei uriaAe aule dinmi!locul
muntelui7 %tunci cBnd treceam prin dreptul unei mese se activa simultan pe suprafaCa ei o
proiecCie holografic= care prezenta aspecte dintr$un anumit domeniu AtiinCific7 'maginile
tridimensionale colorate erau perfecte Ai foarte mari, avBnd o <n=lCime de aproape doi
metri Ai !um=tate7 (atorit= faptului c= mesele erau <nalte, nu$mi puteam da seama care
era sursa ae proiecCie a hologramelor7 %m aflat de la 1ezar c= suprafaCa dreptunghiular=
a meselor din piatr= Alefuit= avea <n centru o fant= <ngust=, m=surBnd cBteva zeci de
centimetri <n lungime, paralel= cu latura mare a meseiD din fanta respectiv= ap=reau
proiecCiile holografice7
Y ehnologia utilizat= a fost formida"il=, mi$a spus 1ezar7 4roiecCiile ruleaz= singure,
<ns= <n acelaAi timp ele sunt interactive Ai depind de cel care le urm=reAte Ai
atingesuprafaCa mesei7
%m mers la o mas= lBng= care se afla o scar=$trepied adus= de echipele din "az= Ai am
urcat cBteva trepte pBn= am a!uns cu trunchiul deasupra mesei7 %ceasta avea olungime
de aproape cinci metri Ai o l=Cime de un metru Ai !um=tate7 +ra acoperit= cu o pelicul=
dintr$un material ca sticla care nu era <ns= transparent, ci <ntunecat7 4uteam s=$mi
urm=resc capul Ai trunchiul care se reflectau ca <ntr$o oglind= pe suprafaCa acelei pelicule
lucioase, de culoare al"astru <nchis cu tent= fumurie7 4elicula era <mp=rCit= <n mai multe
p=trate mari, delimitate prin linii drepte, verticale Ai orizontale, care formau un fel de
cadrila!7 (in fanta central= ieAeau razele care formau holograma, <ntr$un fascicul perfect
coerent7 .e pare c= domeniul respectiv era "iologia, deoarece <n faCa ochilor mei se
derulau imagini cu plante Ai animale, unele dintre ele fiindu$mi complet necunoscute7 %m
atins uAor unul dintre p=trate, care era Ai cel mai mare, Ai holograma a <nceput s=
<nf=CiAeze structura anatomic= a corpului umanD de fapt, mi$am dat curBnd seama c= era
vor"a despre propriul meu organism, dup= un semn specific pe care <l aveam pe "raC7
(eAi nu m= miAc=m, am v=zut atunci imaginile holografice ale diferitelor zone ale trupului
meu care se rotea mereu, fiind prezentat din diferite unghiuri7 (ac= ridicam degetul de pe
acel p=trat, reveneau imaginile cu plante Ai animaleD dac= miAc=m degetul <n interiorul
p=tratului, imagineap=trundea <n interiorul corpului, oferind astfel proiecCia organelor
interne, <n funcCie de poziCia degetului pe suprafaCa p=tratului7 %m constatat c=, deplasBnd
degetul <ntr$un anumit fel, o"Cineam o m=rire din ce <n cea mai mare a zonei pe care o
o"servam7 *luirea mea nu cunoAtea margini, deoarece am <naintat astfel pBn=
la dimensiuni incredi"il de mici, trecBnd de celulele individuale, de nucleul lor Ai a!ungBnd
pBn= la domeniul molecular7 1redeam c= visez, <ns= vedeam efectiv o molecul=
component= a propriului mei ficat, care era prezentat= la o dimensiune enorma, <n cBteva
clipe dep=Aisem cu mult pBn= Ai cele mai <ndr=zneCe visuri ale oamenilor de
AtiinC= contemporani7 'maginea <nf=CiAa mai mult un fel de nor energetic care <Ai modifica
mereu culoarea, pro"a"il datorit= schim"urilor energetice care se efectuau <n timp real,
<ns= <n diferitele lui puncte o"servam un fel de condens=ri, legate <ntre ele printr$un fel de
punCi care vi"rau continuu7 0$am gBndit c= acelea puteau fi cafenele moleculare7 1Bnd
am mers <ns= mai departe cu rezoluCia Ai amintrat <n domeniul atomic, imaginea s$a fi5at
pe unul dintre atomi, dar a devenit nesigur= Ai s$a "locat7 &edeam atunci ceea ce
interpretam a fi un atom, precum o ceaC= difuz= de energie cu un centru foarte mic Ai
luminos7
*luit, am atins alte p=trate din cadrila!7 (e fiecare dat= p=tratul respectiv se lumina <n
portocaliu Ai <n interiorul lui ap=reau semne ale scrierii necunoscute7 %m parcurs fascinat
mai multe p=trate, urm=rind proiecCii incredi"ile ale vieCii de pe alte corpuri cereAti7 %m
constatat c=, dac= atingeam simultan suprafeCele a dou= p=trate diferite, imaginea
holografic= c=p=ta automat specificu!7
unei analize AtiinCifice foarte comple5e, prezentBnd moleculele de %() ale fiinCelor
respective Ai posi"ilit=Cile de compati"ilitate <ntre ele7 'maginile erau <nsoCite pe lateral de
linii verticale din scrierea ciudat=, care pro"a"il erau o"servaCii, comentarii sau indicaCii
la analiza care era efectuat=7 %cestea erau dinamice Aiprezentau <n succesiune fazele
posi"ile ale mi5=rii celor dou= forme de viaC=, <n final ap=rea forma mutant= cea mai
pro"a"il=, ca o com"inaCie <ntre cele dou= informaCii genetice7
%m co"orBt scara tremurBnd7 0intea mea refuza s= mai !udece coerent, <ncepuser= s=$
mi apar= gBnduri stranii, de genul c= mi s$a <ntins o fars= sau c= totul este doar un !oc <n
vis7 (Bndu$Ai seama ce se petrece cu mine, 1ezar <mi liniAti treptat tendinCele paranoice
care fuseser= declanAate cel mai pro"a"il de Aocul mult prea mare provocat de avansul
tehnologic la care avusesem acces <ntr$un timp foarte scurt7 0i$am revenit <n cBteva
minute Ai am zis6
Y %ici poCi s= petreci ani <n Air f=r= s= te plictiseAti! %proape c= nu$mi vine s= cred c= au
atins un nivel tehnologic atBt de avansat7 1ine erau? )u se poate s= nu Atii7
1Bnd <mi r=spunse, 1ezar era foarte serios7
Y 3ricBt Ci$ar p=rea de ciudat, pBn= <n acest moment nu avem nici un indiciu7 +ste ca Ai
cum au dorit s= ne lase toat= aceast= zestre de valoare incomensura"il=, dar nu auvrut
s= Atim cine au fost7 .ingurul aspect pe care$1 putem "=nui este acela c=, pro"a"il, erau
foarte <nalCi7 %ltfel nu putem e5plica dimensiunile gigantice ale tuturor o"iectelor de
aici7 otuAi, poCi s= fii mBndru, c=ci <n ultimii cincizeci de mii de ani ai fost primul care ai
investigat masa R"iologiei> Ai <nc= destul de am=nunCit7 0$a impresionat <n special metoda
<ncruciA=rilor7 'nteresant, cercet=torii noAtri nu descoperiser= <nc= varianta atingerii
simultane a p=tratelor7 + drept, <ns=, c= a tre"uit s= facem foarte multe <ntr$un timp foarte
scurt7 /a urma urmelor, sunt doar cinci$Aase zile de cBnd am p=truns <n aceast= sal= Ai
doar trei zile de studiu efectiv7
%m mers mai departe7 4e fiecare latur= a s=lii, pBn= la !um=tate, erau dispuse cBte cinci
mese uriaAe, cam la Aapte metri distanC= de scutul protector7 %m trecut rapid prin dreptul
fiec=reia, deoarece 1ezar m$a anunCat c= prezenCa mea acolo era limitat= <n timp7 (e
altfel, aducerea mea la "az= a constituit rodul unei intervenCii cu totul speciale a
generalului 3"adea, deoarece nici chiar 1ezar nu ar fi putut dispune acea m=sur=7
Mn .ala 4roiecCiilor se aflau cinci romBni Ai trei americani7 1ele trei tunele uriaAe din
spatele s=lii erau p=zite de cBte o pereche de militari, iar doi ofiCeri
asigurausupravegherea general= a s=lii7
Y 1onsemnul este s= nu ating= nimic Ai s= nu proiecteze nimic atunci cBnd sunt singuri,
mi$a e5plicat 1ezar7
Y -ine, dar ce p=zesc ei aici? 0ai "ine zis, de cine anume? am <ntre"at contrariat7
Y %cesta este protocolul, <n plus, aAa cum Ci$am spus, e5ist= unele elemente pe care nu
pot s= Ci le dest=inui, dar ele sunt <n leg=tur= tocmai cu aceste m=suri de siguranC=7
0i$am continuat Rpelerina!ul> rapid prin dreptul fiec=rei mese7 +rau proiecCii din domeniul
fizicii, cosmologiei, astronomiei, arhitecturii, tehnologiei, un domeniu care prezenta
caracteristicile mai multor rase de fiinCe inteligente P care nu toate aveau aparenC= uman=
P Ai un domeniu al religiei7 'nformaCiile, doar din cBte am putut s=$mi dau eu seama <ntr$
un timp foarte scurt, erau atBt de vaste, <ncBt ar fi necesitat studiul continuu al
unor numeroase echipe de oameni de AtiinC= timp de mai mulCi ani, f=r= teama c= s$ar
putea epuiza7 otul <mi crea mai curBnd impresia unei formida"ile "i"lioteci a universului,
care fusese sintetizat= <n mod genial de o civilizaCie enigmatic=, e5trem de avansat= atBt
din punct de vedere spiritual, cBt Ai tehnologic7
0$am <ndreptat spre mi!locul s=lii, unde se afla un fel de podium <nalt de circa doi metri Ai
!um=tate, avBnd cinci trepte care uAurau accesul pe suprafaCa lui7 <ntreaga construcCie era
realizat= din acelaAi material ca cel din 0area ,alerie7 %m urcat treptele <mpreun= cu
1ezar Ai am a!uns <n faCa unui dispozitiv care sem=na cu o ca"in= circular=,ecranat=,
dintr$un material transparent7 %ceasta era <nalt= de apro5imativ trei metri Ai !um=tate Ai
lat= de un metru Ai !um=tate7 (e fapt, reprezenta o !um=tate de cilindru, avBnd <n interior
mai multe instalaCii complicate7 1am la o treime de la "aza cilindrului, din peretele lui
ieAea un fel de platform=, iar mai sus e5istau niAte vergele metalice cu un fel de senzori la
capete7
Y )oi am tras concluzia c= aceasta reprezint= o instalaCie de emisie mental=, a spus
1ezar, un posi"il amplificator al energiei gBndului, o verita"il= RmaAin= a gBndului>7 +ste
structurat= <n mod clar dup= proporCiile constructorilor ei7 .enzorii metalici pe care <i vezi
mai sus se potrivesc perfect pe capul unui om <nalt de apro5imativ trei metri Ai !um=tate,
care st= aAezat pe aceast= platform=7 (in p=cate, nu am avut <nc= posi"ilitatea s=
ne d=m seama cum lucreaz=7 re"uie f=cute anumite adapt=ri, dar <n perioada urm=toare
vor sosi mai multe transporturi americane cu aparatur= de ultim= tehnologie Ai echipe de
specialiAti pentru a <ncepe o cercetare sistematic= a <ntregului loc7
Y Ntii cumva care era scopul <n care utilizau acest dispozitiv? am <ntre"at eu cu mult
interes7 1red c= <i acordau foarte mare importanC=, din moment ce ocup= poziCia central=
<n sal=7
Y +ste adev=rat, dar <nc= nu putem Ati adev=rata ei menire7 4ro"a"il c= fiinCa care se
conecta la senzori <n interiorul cilindrului era capa"il= s= controleze energii psihice foarte
mari Ai s= le direcCioneze corespunz=tor, dar deocamdat= <mi este imposi"il s=$mi dau
seama cu precizie care era Cinta acelor energii7
%m co"orBt Ai am mers mai departe, trecBnd dincolo de acel podium7 /a o distanC= de
vreo cincisprezece metri pe aceeaAi linie central= am v=zut ceea ce, <n termenii actuali
este considerat un ta"lou de comand=7 )u era prea mareD avea forma p=trat= cu latura
cam de un metru Ai se spri!inea pe un picior central care ieAea din sol7 )u puteam s= v=d
prea "ine ce se afla pe suprafaCa lui, deoarece Ai el, ca Ai celelalte o"iecte din sal=, avea
o <n=lCime respecta"il=, puCin deasupra capului meu7
%m adus o alt= scar=$trepied Ai am urcat cBteva trepte7 %m r=mas uluit de modul <n care
fusese conceput7 +ra foarte complicat, dBnd impresia unei reCele de proiectare a pl=cilor
de computer, iar ceea ce noi numim "utoane, acolo erau reprezentate de sim"oluri
geometrice precise, avBnd culori diferite7 %m o"servat triunghiuri, p=trate Ai spirale, care
erau cele mai multe7 /a mi!locul ta"loului de comand= e5istau dou= fante paralele din
care ieAeau <n afar=, pe o <n=lCime de vreo dou=zeci de centimetri, dou= pBrghii metalice
pe care noi le$am putea asocia cu dou= manete7 %m"ele erau aduse <n poziCia inferioar=,
la "aza fantelor Ai <n mod clar ele puteau culisa spre <n sus7 1eea ce mi$a atras <n mod
deose"it atenCia a fost un p=trat mare, care era plasat <n partea dreapt= a ta"loului de
comand=, spre colCul de !os7 <n mi!locul acestuia se afla un R"uton> roAu, reprezentat de
un cerc, cu mult mai mare decBt restul semnelor de pe ta"lou7 %m estimat diametrul
cercului cam la zece centimetri7 +l era <ncadrat de o serie de semne complicate, care
p=reau c= fac parte din aceeaAi scriere necunoscut=7 +ra singura zon= de pe ta"lou
care era <nsemnat= <n acest fel7
1ezar, care m= privea de !os, m$a rugat s= nu ating a"solut nimic de pe ta"loul de
comand= Ai cu atBt mai puCin R"utonul> roAu, dar mi$a sugerat s=$mi trec palma
pedeasupra p=tratului <n care se afla acesta7 %m f=cut ce m$a rugat Ai imediat <n faCa
mea, la apro5imativ doi metri de ta"lou, a ap=rut o hologram= imens= care prezenta o
imagine a 4=mBntului luat= din atmosfer=, de la vreo dou=zeci Ai cinci de Tilometri
<n=lCime7 %m recunoscut cu emoCie lanCul munCilor carpatici Ai cur"ura lor specific=, <ns=
am o"servat cu surprindere scurgerea unor imense cantit=Ci de ap= c=tre Aes Ai cBmpie,
pBn= cBnd solul a r=mas li"er7 %poi peste imaginea din hologram= s$a suprapus, <ntr$o
parte, proiecCia p=tratului argintiu cu marele "uton roAu din interiorul s=u, care se afla
pe ta"loul de comand=7 -utonul clipea intermitent, <n timp ce semnele din lateralele lui se
modificau cu mare vitez=, schim"Bndu$Ai mereu culoarea7 %m v=zut cum, treptat, din
solul teritoriului care azi cuprinde <ntreaga RomBnie Ai o mare parte din *ngaria Ai
*craina, apar Auvoaie tot mai mari de ap=, ca niAte rBuri gigantice, din toate direcCiile,
<ndreptBndu$se c=tre munCi Ai c=tre podiAul ransilvaniei7 %poi, imaginea s$a focalizat mai
aproape Ai am v=zut cum, <ntr$un timp foarte scurt, <ntreaga RomBnie devenise, practic, o
nou= mare, din care ap=reau doar <n unele zone vBrfurile munCilor sau mici petece de
p=mBnt, ca niAte insule7
Mn acel moment, proiecCia p=tratului cu "utonul roAu s$a sta"ilizat pe imaginea hologramei,
f=r= s= mai clipeasc=7 'mediat, <ns=, <n partea stBng= a hologramei a ap=rut proiecCia
celor dou= fante centrale Ai a manetelor de pe ta"loul de comand= care au <nceput s=
culiseze <ncet spre <n !os7 3"servam concomitent cum apele <ncep s= se retrag= de pe
teritoriul C=rii noastre, <ns= <n mod ciudat ele se <ndreptau spre sud doar spre un singur
punct, pe care 1$am localizat undeva <n masivul Retezat, cel mai pro"a"il <n zona
munCilor ,odeanu7 <ntreaga mare de ap= s$a scurs <n p=mBnt prin acel loc Ai din
nou teritoriul RomBniei ap=rea uscat, cu formaCiunile geologice pe care le cunoaAtem
ast=zi7 otuAi, <n zona de cur"ur= a munCilor carpatici, la o anumit= distanC= de aceAtia
spre est, adic= pe teritoriul &rancei de ast=zi, am o"servat o fant= de culoare <nchis=, a
c=rei lungime am apreciat$o la apro5imativ treizeci de Tilometri, <ns= nu mi$am putut da
seama ce reprezenta ea7 <n plus, zona (eltei nu e5ista Ai, de asemenea, <n locul 0=rii
)egre era un podiA imens care se <ntindea spre 3rientul %propiat7
Mn acel moment imaginea hologramei a disp=rut, la fel de "rusc cum ap=ruse7 /$am privit
uluit pe 1ezar7
Y )e$au l=sat chiar Ai un Rmanual de utilizare>, nu$i aAa? <mi zise el rBzBnd7 4rocedeul
este asem=n=tor Ai pentru toate celelalte "utoane Ai comenzi ale ta"loului, dar am vrut <n
mod special s= vezi la ce poate duce atingerea "utonului roAu7 .e pare c= e5ist=, totuAi,
un sistem de siguranC=D cei din echipa de cercetare au identificat pBn= <n prezent o
succesiune de trei etape complicate care tre"uie realizate pe comenzile ta"loului, pentru
ca ap=sarea "utonului roAu s= declanAeze diluviul Ai cataclismul pe care 1$ai urm=rit <n
sintez=7 0odalitatea prin care Rei> ne <nvaC= este foarte practic=, uAoar= Ai intuitiv=7 )oi
"=nuim c= aceste instalaCii menCin P <ntr$un fel care deocamdat= ne este complet
necunoscut P un echili"ru energetic esenCial pentru zona tectonic= <n care se afl=
RomBnia7 %i v=zut cataclismul care se poate petrece dac= acest echili"ru este afectat7
*luit din cale afar=, am <ncuviinCat din cap7 %poi am mers cu 1ezar mai departe, spre
cap=tul s=lii7 (up= mesele uriaAe de proiecCie <n form= de R>, pe laturile s=lii am v=zut c=
erau aAezate niAte dispozitive foarte <nalte, metalice, din care ieAeau <n lateral ramificaCii
din metal, de forme diferite Ai foarte complicate7 1ezar mi$a spus c= nimeni nu a putut s=$
Ai dea seama, pBn= <n acel moment, care era funcCia acelor dispozitive uriaAe, care creau
mai curBnd impresia unor antene gigantice7
/a o distanC= de vreo zece metri dup= ta"loul de comand= am a!uns la un p=trat foarte
mare, delimitat <n materialul de pe sol7 /atura p=tratului m=sura cam trei metri, iar
suprafaCa lui, perfect neted=, era de culoare gal$"en$aurie7 <n mi!loc era un mic dom, cu
<n=lCimea de apro5imativ cincisprezece centimetri, care prezenta o fant= <n partea
superioar=, <naintea domului, aAezat direct pe suprafaCa p=tratului se afla un recipient de
forma unei amfore antice, cam de !um=tate de metru <n=lCime7
Y 1onCinutul amforei reprezint= unul dintre punctele forte ale descoperirii, mi$a e5plicat
1ezar7 4ersonal, <nclin s= cred c= aceasta este ceea ce <Ai dorea cu atBta
ardoarevenera"ilul 0assini pentru el Ai pentru elita masonilor7
%mfora nu avea modele Ai nici inscripCii7 .e vedea c= era fa"ricat= dintr$un metal special,
de culoare roAiatic= Ai nu avea toarte7 1apacul elegant nu l=sa s= fie v=zut conCinutul7
1ezar 1$a ridicat Ai atunci, aplecBndu$m= <nainte am putut discerne <n interior un praf
str=lucitor, foarte fin, de culoare al"=7 <n mod curios, pereCii interiori ai amforei radiau
discret o uAoar= lumin= al"astr=, care scotea Ai mai mult <n evidenC= sclipirile aproape
magice ale pul"erii al"e7
Y .$a analizat o mostr= din aceast= pul"ere, mi$a e5plicat 1ezar7 1ercet=torii americani
au r=mas consternaCi s= constate c= ea reprezint= o structur= cristalin= necunoscut= a
aurului monoatomic7 %cesta reprezint= un derivat al aurului, care are culoarea al"$
str=lucitoare Ai atomii plasaCi <ntr$o reCea "idimensional=, spre deose"ire de aurul
o"iAnuit, care are culoarea gal"en= Ai
atomii plasaCi <n reCea tridimensional=7 4ul"erea de aur monoatomic este foarte
dificil de o"Cinut, mai ales <n formula de puritate foarte mare, aAa cum o prezint= unele
te5te antice Ai puCinele referiri alchimice autentice din perioada +vului 0ediu7 4ractic
vor"ind, AtiinCa actual= nu a putut o"Cine pBn= <n prezent aceast= puritate e5traordinar= a
pul"erei de aur monoatomic, dar chiar Ai <n acest caz au fost o"servate efecte terapeutice
incredi"ile asupra Cesuturilor vii, <n special <n ceea ce priveAte capacitatealor de
regenerare7 (e aceea e5ist= <nc= foarte puCine surse de informare cu privire la tehnologia
de o"Cinere a aurului monoatomic Ai din cBte am <nCeles de la unul dintre savanCii
americani, e5ist= un mare interes din partea )%.% pentru cercetarea <n aceast= direcCie,
<ntrucBt au fost investite fonduri uriaAe7
)u auzisem niciodat=, pBn= <n acel moment, despre aurul monoatomic Ai nici nu <mi era
prea clar la ce poate fi <ntre"uinCat7
Y (ar de ce manifest= unele persoane aAa mare interes pentru aceast= pul"ere? 1$am
<ntre"at pe Cezar. '"ai anunCat pe senior 0assini de e5istenCa aurului?
Y &enera"ilul era informat <nc= <nainte de a se p=trunde aici despre pul"erea din amfor=7
)u Atiu cum, nu Atiu de unde avea elita masonilor asemenea surse de informare, dar <n
mod sigur ea cunoAtea de mult e5istenCa pul"erei monoatomice <n acest loc7 0$am
<ntre"at Ai eu de ce senior 0assini era atBt de interesat s= intre <n posesia ei7 %m discutat
cu savanCii noAtri Ai cu cei americani, care se pare c= sunt mai <n tem= cu acest su"iect7
0i$au spus c=, <n forma ei pur=, pul"erea stimuleaz= foarte mult anumite flu5uri Ai
schim"uri energetice la nivel celular Ai mai ales la nivel neuronal7 1u alte cuvinte ea
provoac= un proces foarte accelerat de <ntinerire7 +i mi$au dest=inuit c=, teoretic, un om
poate s= tr=iasc= <n acelaAi corp fizic timp de mai multe mii de ani, cu condiCia s=
consume, la anumite intervale de timp Ai <ntr$o cantitate "ine determinat=, aceast=
pul"ere7 +ste uluitor Ai aproape de neconceput pentru condiCia Ai mentalitatea omului
contemporan, dar aceasta e5plic= multe aspecte enigmatice din istoria omenirii, legate de
longevitatea incredi"il= a unor persona!e importante Ai, de asemenea, lumineaz=
intenCiile ascunse ale elitei mondiale a masonilor7
Mmi pierise graiul de surpriz=7 %m r=mas Cintuit <n loc, aAteptBnd Ai alte e5plicaCii de la
1ezar7
Y ehnologia modern= nu ne permite <nc= s= o"Cinem puritatea pul"erii monoatomice,
care este necesar= pentru declanAarea procesului energetic general de revitalizare Ai
<ntinerire a trupului7 0ai mult decBt atBt, analiza eAantionului din aceast= pul"ere a ar=tat
c= atomii de aur sunt dispuAi <ntr$o reCea plan=, dar ei sunt com"inaCi cu atomii unui alt
element care nu este cunoscut <nc= pe 4=mBnt7 %ceasta complic= Ai mai mult
lucrurile, deoarece nu se Atie ce alte caracteristici prezint= pul"erea, <n afara celor
menCionate <n te5tele din antichitate, pe care de altfel savanCii conservatori le ignor= <n
totalitate7
1ezar m$a <ndemnat s= p=Aesc pe suprafaCa p=tratului, <n faCa micului dom din centru7
Y %ceasta va fi una din marile surprize pe care le vei avea <n aceast= sal=, dac= crezi c=
te mai poate impresiona ceva <n acest moment, a glumit el7
%m v=zut atunci, proiectat= din fanta domului, o imens= hologram= cu elemente <n
miAcare7 %m <nCeles aproape imediat c= erau redate sintetic aspectele principale ale
trecutului e5trem de <ndep=rtat al omenirii, chiar de la originea sa7 %m putut s= m=
conving astfel, <n mod foarte clar, de falsitatea teoriei evoluCioniste a lui (ar8in <n ceea ce
priveAte specia uman=7 +roarea ei fundamental= nu consta atBt <n concepCia pe care a
promulgat$o, ci mai ales <n necunoaAterea unor elemente concrete care s$au petrecut pe
4=mBnt <ntr$un trecut uluitor de <ndep=rtat, elemente pe care eu le$am vizionat atunci <ntr$
o sintez= care a fost realizat= <ntr$un mod e5cepCional de inteligent Ai totodat= profund
intuitiv7 (e emoCie, am simCit c= mi se <nmoaie picioarele Ai m$am aAezat <n genunchi,
privind <n continuare imaginile reale ale celor mai importante evenimente din istoria
omului, incluzBnd adev=rata sa origine care naAte atBtea controverse <n zilele noastre7
(in p=cate nu mi s$a permis s= relatez <n aceast= carte anumite aspecte esenCiale ale
trecutului planetei noastre, pe care le$am vizionat <ntr$o form= condensat=, e5act aAa cum
au avut ele loc, cu zeci Ai sute de mii de ani <nainte7 %ceasta a fost condiCia pe care 1ezar
m$a rugat s= o respect, pentru a ne <ncadra <n termenii acordului "ilateral
ultrasecret dintre RomBnia Ai .*%7 0=rturisesc cu sinceritate <ns=, c= dup= aprecierile
mele, ;0U din ceea ce se cunoaAte <n mod oficial la ora actual= despre istoria omenirii
este fals Ai contraf=cut, <n mod incredi"il, ceea ce este considerat c= s$a petrecut cu
adev=rat este <n mare parte minciun=, <n timp ce miturile Ai legendele care umplu c=rCile
de poveAti Ai sunt considerate de ma!oritatea oamenilor un produs al fanteziei
de"ordante, sunt aproape <n totalitate adev=rate7 %ceast= stranie Rinversiune> a cauzat
de$a lungul $timpului multe pro"leme Ai conflicte <ntre oameni7
0a!oritatea ideilor Ai presupunerilor arheologilor Ai oamenilor de AtiinC= sunt false, chiar
dac= dovezile care au r=mas sunt uneori foarte evidente pentru a le modifica p=rerile
eronate7 *nele Rfantezii> ale savanCilor Ai cercet=torilor, cum ar fi hilara teorie a dispariCiei
dinozaurilor acum Aaizeci Ai cinci de milioane de ani sau considerarea vechilor continente
ale %tlantidei Ai /emuriei ca fiind un mit, sunt acum complet spul"erate, pentru c= eu am
vzut atunci i acolo, c#t se poate de clar,cum s"au petrecut lucrurile n realitatel4ro"a"il,
<ns=, c= pentru mulCi oameni de AtiinC= este mult mai conforta"il s= Rdoarm=> liniAtiCi, <n loc
s= accepte provocarea necunoscutului Ai saAi recunoasc= limitele7
(in cBnd <n cBnd, atunci cBnd a!ungea la un moment nota"il <n timp, proiecCia holografic=
p=stra imaginea evenimentului dar pe fundal ap=rea harta cerului, cu poziCiile marcate ale
principalelor stele Ai constelaCii la momentul respectiv7 1ezar mi$a e5plicat c= aceasta s$
a dovedit o metod= foarte simpl= de datare istoric=, pentru c= savanCii nu au avut altceva
de f=cut decBt s= suprapun= acele poziCii ale astrelor cereAti peste poziCia lor
actual=, o"CinBnd astfel perioadele relative de timp cBnd s$au petrecut acele evenimente7
4ro"lema era c= perioada de timp acoperit= de proiecCiile holografice era enorm=, de mai
multe sute de mii de ani, ori ciclul precesional al 4=mBntului de 2E7;20 de ani aduce
constelaCiile P <n poziCia lor relativ= faC= de planeta noastr= P pe aceeaAi poziCie la
perioade care sunt multipli de 297000 de ani7 .oluCia era s= se urm=reasc= proiecCia
holografic= de la <nceput pBn= la sfBrAit Ai s= se o"serve cBCi Rani platoni$cieni> ?de
apro5imativ 297000 de ani fiecare@ sunt astfel evidenCiaCi7 %Aa, de pild=, s$a putut a!unge
la concluzia c=ansam"lul din 0unCii -ucegi a fost construit acum E0$EE7000 de ani <n
urm=, deoarece a fost proiectat= chiar imaginea 0arii ,alerii Ai a s=lii principale, cu
toate o"iectele e5act aAa cum le$am g=sit noi, avBnd pe fundal poziCia constelaCiilor faC=
de 4=mBnt7 (up= aceea imaginea a mai ap=rut o dat=, ca punct de reper, pentru a sem$
nifica trecerea a dou= perioade cosmice de precesie a echinocCiilor7
R/ecCiile> erau uAoare Ai totuAi e5trem de "ulversante prin conCinutul lor7 %m v=zut
adev=rul despre vechea civilizaCie egiptean= Ai despre felul <n care au fost construiCe
marile edificii de pe teritoriul +giptului, adev=r care este <n totalitate altul decBt inepCiile
susCinute <n prezent de egiptologi7 %m v=zut ce s$a petrecut <n realitate la 4otop Ai unde
au fost germenii civilizaCiei umane care a urmat marelui diluviu Ai care a populat mai apoi
teritoriul +uropei, %siei Ai %fricii, <ns= nici aceste aspecte nu mi s$a <ng=duit s= le revelez
deocamdat=, <ntrucBt implic= unele realit=Ci mult prea Aocante pentru mentalitatea, ideile
Ai cunoAtinCele omului contemporan7
'niCial am crezut c= proiecCia holografic= <mi va ar=ta trecutul omenirii, <ncepBnd de la
originile sale Ai pBn= <n momentul construirii ansam"lului din 0unCii -ucegi7 0ai apoi am
v=zut c= proiecCiile prezentau derularea principalelor aspecte istorice ale evoluCiei
diverselor rase pe planeta noastr= pBn= <n secolul al &$lea d7H7 %ceasta <nsemna fie c=
uriaAii care au construit <ntregul dipozitiv din interiorul muntelui st=pBneau foarte "ine
accesul la cliAeele temporale, fie P ceea ce pare mai pro"a"il, datorit= imensei perioade
de timp care a fost acoperit= de proiecCia holografic= P c= ei Ractualizau> <ntr$un mod mis$
terios "aga!ul informaCiei holografice7 .e pare c= ultima astfel de actualizare a avut loc <n
apropiere de anul E00 d7H7 )imeni nu putea spune, <ns=, care era motivul pentru care
informaCiile istorice se opreau la acea perioad=7
%m v=zut, <ntr$o tul"ur=toare desf=Aurare de imagini, e5istenCa lui lisus Ai r=stignirea lui
pe cruce, care Ai ast=zi este negat= de unii7 re"uie s= spun c= <n acea perioad= detimp
s$au petrecut fapte cu mult mai uluitoare decBt cele prezentate <n +vanghelii7 4roiecCiile
mi$au revelat, de asemenea, multe persoane dintre cele care au asistat pe colin= la
r=stignirea lui lisus, care nu erau din acel timp, ci veniser= acolo din alte perioade istorice7
%cele fiinCe umane, care nu se deose"eau la <m"r=c=minte de evreii prezenCi la momentul
r=stignirii, aveau totuAi tr=s=turi ale chipului complet diferite de ale acestora Ai tocmai
de aceea urm=reau s=$Ai ascund= faCa cBt mai mult su" faldurile hainelor7
Holograma a mai prezentat secvenCial vieCile Ai misiunile spirituale ale altor persona!e
e5cepCionale, care cu adev=rat f=ceau dovada unor uluitoare <nzestr=ri divine, din trecutul
foarte <ndep=rtat al omenirii7 %m v=zut astfel acCiunile unor mari reformatori spirituali <nc=
de acum apro5imativ 18$207000 de ani, despre care nu se Atie a"solut nimic7 4e atunci,
<ns=, sistemul social si distri"uCia populaCiilor pe <ntreaga planet= erau complet diferite
de ceea ce se cunoaAte <n prezent, iar arheologii, antropologii Ai istoricii ar tre"ui s=$Ai
revizuiasc= din temelii concepCiile pe care le au despre acele timpuri7
%u fost atBt de multe elemente pe care le$am vizionat atunci Ai ele au fost prezentate <ntr$
un mod atBt de compactat, <ncBt mi$ar fi necesare, f=r= <ndoial=, cBteva sute de pagini
pentru a le descrie m=car apro5imativ7 otuAi, proiecCia holografic= a durat numai o or= Ai
!um=tate7 1hiar Ai cei doi ofiCeri care asigurau securitatea s=lii Ai cele Aase santinele
plasate la intr=rile tunelurilor urm=reau cu toCii uluiCi Ai <n t=cere derularea imaginilor, deAi
<n mod evident nu era prima dat= cBnd vedeau aAa ceva7
(up= dispariCia hologramei am r=mas mai mult timp nemiAcat, privind <n gol7 'ntr$un
tBrziu, 1ezar mi$a spus c= era timpul s= ne <ntoarcem la "az=, deoarece aceea era limita
la care eu puteam s= am acces <n interiorul .=lii 4roiecCiilor7 %m privit <n faC=7 (incolo de
p=tratul pe suprafaCa c=ruia <nc= m= mai aflam nu mai erau decBt deschiderile gigantice,
aproape <nfricoA=toare, ale celor trei tunele enigmatice din peretele muntelui, aflate cam
la dou=zeci de metri dep=rtare7 'n faCa fiec=reia dintre ele, la o distanC= de Aapte$opt metri
se afla cBte un ta"lou de comand= asem=n=tor cu panoul mare de comand=, amplasat
central, <ns= ele aveau dimensiuni mai mici decBt acesta7
/$am <ntre"at pe 1ezar care era misterul e5traordinar al celor trei tunele7 0i$a e5plicat c=
elementele legate de aceast= pro"lem= nu mi le poate dezv=lui, dar <mi poate spune c=
ceea ce s$a aflat <n leg=tur= cu giganticele culoare din munte s$a datorat, de asemenea,
unor proiecCii holografice care erau comandate de la pupitrul de comand= al fiec=rui tunel
<n parte7 .ingurul aspect pe care mi$1 putea dezv=lui era c= cele trei tunele se <ndreapt=
pe mii de Tilometri <n trei zone diferite ale planetei7 unelul din stBnga are cel=lalt punct
de leg=tur= <n +gipt, <ntr$un ansam"lu secret Ai <nc= nedescoperit care se afl= su" nisip,
<ntre .fin5 Ai 0area 4iramid= de pe platoul ,izeh, lBng= 1airo7 unelul din dreapta are
corespondenC= cu o structur= care de asemenea se afl= <n interiorul unui munte din
4odiAul i"et7 %ceasta este <ns= mai mic= decBt cea din munCii noAtrii Ai nu atBt de
comple5=7 (in acest al doilea tunel e5ist= ramificaCii secundare care conduc <ntr$o zon=
din su"solul -uz=ului, aproape de cur"ura 1arpaCilor, iar o alta se <ndreapt= spre Ai face
cone5iunea cu structura din su"solul 'raTului, lBng= -agdad7 (e la aceasta, <n continuare,
mai e5ist= o ramificaCie pBn= <n su"solul podiAului ,o"i din 0ongolia7
%l treilea tunel, care era plasat central <n .ala 4roiecCiilor, face o"iectul P aAa dup= cum
mi$a spus 1ezar $ unui secret la nivel mondial, asupra c=ruia .*% dorea garanCii foarte
ferme7 /a acel moment, nici 1ezar Ai nici generalul 3"adea nu cunoAteau elementele noi
ale discuCiilor romBno$americane, <ns= cert era faptul c= se perfecta un fel de Rschim">
reciproc avanta!os7 1unoscBnd teri"ila influenC= politic= a masonilor Ai relaCiile venera$
"ilului 0assini <n structurile politice ale celor dou= C=ri, puteam "=nui c= se <ncearc= o
Rpreluare> treptat= a con$ trolului asupra "azei de c=tre factori e5terni intereselor statului
nostru7 (in fericire, 1ezar mi$a m=rturisit c= e5ist= totuAi Ai persoane foarte importante <n
aparatul nostru politic Ai administrativ care <n prezent cunosc maAinaCiile odioase ale
masoneriei mondiale Ai care se opun cu vehemenC= influenCei acesteia, mai ales <n ceea
cepriveAte controlul asupra marii descoperiri din 0unCii -ucegi7 +l mi$a mai spus c=
tunelul central co"oar= <n interiorul scoarCei planetei Ai chiar c= o dep=AeAte pe aceasta,
dar nu a vrut s=$mi ofere mai multe elemente7 % remarcat c= imaginile hologramei care
corespundeau acelui gigantic coridor <n munte erau aproape incredi"ile dar c=, <n acelaAi
timp, ele puteau oferi un posi"il r=spuns cu privire la originea structurii din interiorul
muntelui <n care ne aflam noi Ai a celor care au construit$o7
Mnainte de a p=r=si sala, 1ezar mi$a spus c= se efectuau de!a, <n cel mai mare secret,
preg=tiri intense pentru o e5pediCie mai <ntBi prin tunelul spre +gipt, apoi c=tre cel din
i"et Ai a"ia <n final urma s= se organizeze marea e5pediCie c=tre interiorul 4=mBntului
prin tunelul central7 (iscuCiile "ilaterale romBno$americane au decis s= se formeze o
echip= de Aaisprezece oameni de elit=, care de fapt provenea din fuziunea unei echipe
de Aase americani Ai a unei echipe de zece romBni7 1onducerea operaCiunii $i$a fost
<ncredinCat= lui 1ezar, c=ruia cu acea ocazie i$a fost atri"uit imediat gradul de colonel$
.R'7 0i$a e5plicat c= investirea <n grad era important= mai ales <n conte5tul psihologic al
echipei7
4lecarea urma s= ai"= loc la sfBrAitul lunii septem"rie, 200K, deoarece preg=tirile erau
comple5e7 1ezar nu mi$a dezv=luit nimic din ceea ce se afla <n aceste tuneluri, deAi
structura lor era diferit= de cea a 0arii ,alerii din 0unCii -ucegi7 +l nu mi$a spus nici cum
se va efectua deplasarea prin tuneluri, avBnd <n vedere c= tre"uiau parcurAi mii de
Tilometri, <n sfBrAit nu mi$a oferit nici un detaliu cu privire la imaginile holografice
care corespundeau fiec=rei Cinte de deplasare <n parte7
1hiar Ai aAa, <ns=, consider c= elementele prezentate aici pot face o"iectul cel puCin a
unor reflecCii profunde, care s= ne preg=teasc= pentru evenimentele viitoare7 (in raCiuni
evidente am omis <n mod deli"erat precizarea unor date care s= conduc= la identificarea
zonei muntoase <n care s$a f=cut marea descoperire7
/a un an de la vizita mea <n acel loc continui s= am la fel de vii <n minte Ai <n inim=
impresiile copleAitoare pe care le$am tr=it pe parcursul celor cBteva ore ale
prezenCei mele <n atmosfera aproape ireal=, creat= de tainica structur= din interiorul
muntelui7 (easupra tuturor acestor revelaCii pluteAte <ns= enigma ancestral= a impului Ai
a <nCelepciunii celor care au reuAit s=$1 controleze, aAteptBnd cu r="dare zeci de milenii
momentul <n care noi vom a!unge s= cunoaAtem adev=rul77