Datini si obiceiuri de

iarna
Sf.Nicolae
Sfantul Nicolae este patronul spiritual in Olanda,
Rusia, Grecia, Apulia (Italia), Sicilia, Lorraine
(Franta) si in multe orase din Germania, Austria,
Elvetia, Italia si Belgia. Sfantul Nicolae este cunoscut
ca prietenul si protectorul judecatorilor, criminalilor,
hotilor, comerciantilor, saracilor, marinarilor,
bucatarilor, calatorilor, fetelor nemaritate, mireselor
si, in special, al copiilor mici si al scolarilor. Sfantul
Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile
nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de
Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu
certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost
cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si
a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu
secolul VI. Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint
atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru
credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in
special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie
instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca
copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat
sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe
cat mai multi oameni nev
De-a lungul secolelor Sfantul Nicolae a devenit
unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si
celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva
sute sint doar in Anglia), iar chipul lui a fost
pictat mai mult decit al oricarui alt sfant
In Romania, Sfantul Nicolae,
cunoscut ca Mos Nicolae, vine in
fiecare an, in noaptea de 5 spre 6
Decembrie cu daruri atat pentru
copii, cat si pentru adulti.


yes
Obiceiuri si datini legate de viata de
familie

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata
de familie sunt o componenta perena a culturii
noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai
fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele
Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului
Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si
traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele
propriu-zise - cantece de stea, vicleimul,
plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti
(turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri
(calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici,
superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si
mituri stravechi sau crestine.
SARBATORILE DE IARNA
Sarbatori de iarna. Traditii si obiceiuri Craciunul
de Craciun si Anul Nou.
La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate
sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si
suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si
clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci,
nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul
familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.
De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori.
Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii
Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si
obiceiuri adaptate culturii lor specifice.
Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se
reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute
impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a
sarbatorilor vor avea un an mai bogat.
La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a
anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un
ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul
Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele
gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor
in noul an.
Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra,
Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti si
costumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeaza
personajele negative ale lumii satului. Colindatorii sunt asteptati in casele
lucind de curatenie si frumos impodobite si sunt rasplatiti de gospodari cu
covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani. Cei adulti sunt invitati la o
tuica fiarta, vin si cozonac. Se aud deasemeni colinde precum: Steaua sus
rasare, Buna dimineata la Mos Ajun, O ce veste minunata.
Impodobirea bradului
cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu
asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In
zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a
devenit una dintre povestirile parintilor nostri,
de cele mai multe ori bradul era adus de Mos
Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul
lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul
trecand pe sub fereastra.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens,
bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii)
in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare
crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare
momentul magic al impodobirii bradului.

Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in
lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce
dau parca viata bradului, steaua vestitoare a
Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful
bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim
emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne
anunta Seara cea Mare.

Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca
decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai
ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi)
sau pentru ca nu se indura sa-l arunce prea
repede. Oricum, in cele mai multe din casele
romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie aruncat
(ars in foc spre distractia copiilor) inainte de
Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta
pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel
moment nostalgia pomului de Craciun este
alungata spre a se face loc Noului An in deplinul
sens al cuvantului
Bradul impodobit

Craciunul - Nasterea Domnului


Cel dintai praznic imparatesc cu data fixa, in
ordinea fireasca (cronologica) a vietii
Mantuitorului, este Nasterea, numita in popor si
Craciunul, la 25 decembrie, este sarbatoarea
anuala a nasterii cu trup a Domnului nostru
Iisus Hristos (vezi Luca II, .1-21). Pare a fi cea
dintai sarbatoare specific crestina, dintre cele ale
Mantuitorului, desi nu este tot atat de veche ca
Pastile sau Rusaliile, a caror origine sta in
legatura cu sarbatorile iudaice corespunzatoare.

Colindatul
Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat .Cu colindatul umbla copiii, flacaii,
iar in unele sate chiar si barbatii insurati astfel: copiii merg ziua cu colindul,
pana la apusul soarelui merg flacaii, iar noaptea barbatii.

Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si
pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se
aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea
Mantuitorului. Asa se obisnuieste de mii de ani,ca la Craciun sa se mearga cu
colindul dupa un anumit ritual.Astfel bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita
sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini.
Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in
care aduna nucile, covrigii si merele.
Gazdele care isi primesc colindatorii isi deschid atat portile sufletului cat si
portile caselor din care ne imbie un miros dulce de mere,colaci calzi si
bomboane... precum si mirosul bradului proaspat impodobit.
Colinda a reusit sa se pastreze pana in zilele noastre marcand din Ajun si pana
in a treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. In unele zone ale tarii
cum ar fi zona Bihorului colindatorii sunt insotiti de Turca, o infatisare
fantastica a Caprei, cu dublu rol, de a aduce prosperitate si de a alunga
spiritele rele. In Bihori flacaii sunt invitati in case unde canta superbe cantari:
colinde de batrani, colinde pentru gazde, colinde dedicate agricultorilor,
pescarilor, vanatorilor, glorificand aceasta eschidere catre intelegerea muncii
omului nu numai ca o activitate trudnica ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De
aceea colinda este cantarea catre Dumnezeu,este cantare pentru munca
omului, este concretizarea verbala a tot ceea ce tine de nivelul, de sperantele
oamenilor.
Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea
omului corect, aude sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar
acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin
pentru indeplinirea dorintelor.

.
Colindatori de Craciun



Colindatori



REVELIONUL
Trecerea dintr-un an n altul are numeroase
semnificatii, multe din ele reprezentate simbolic
n datinile si traditiile tuturor popoarelor. Si la
romni, aceasta trecere este reprezentata n
credinte diverse, pline de farmec si culoare.
Ceremonialul de nnoire simbolica a timpului, n
noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit
"ngropatul Anului", denumirea de Revelion
apartinnd timpurilor moderne. Timpul obiectiv,
care curge spre infinit, este "oprit" dupa 365 de
zile si ntors, precum ceasornicul, pentru a fi
reluat de la capat n ziua de Anul Nou.
Asemanator divinitatii, timpul se naste anual,
ntinereste, se maturizeaza, mbatrneste si
moare, pentru a renaste dupa alte 365 de zile.
Plugusorul


Urare traditionala la romani in preajma Anului
Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei
invocari magice cu substrat agrar. El e
intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici
si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de
boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug
miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul
care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a
pirdut astazi caracterul de incantatie
magica.Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine
tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se
apropie de sfarsit.
Plugusorul
Joc de artificii

Jocul caprei in Moldova
BOBOTEAZA
Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie,
Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului
Intrupat
Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape
ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul
sfinteste casele cu apa care a fost sfintita dimineata aceea
dupa liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul
si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de
copii imbracati in camasi albe, suna din clopotei si
deschizand calea preotului, striga Kira Leisa, adica
pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison
(Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii
canta colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc
la Iordan (Botezul lui Isus). In ziua aceasta, ? in afara de
preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.


Icoana care reprezinta botezul
domnului
Sfintirea apei de boboteaza