Drama razvan si Vidra - comentariu

Personalitate complexa, de o frapanta originalitate, situata prin

enciclopedismul sau in descendenta lui D. Cantemir si I. Heliade Radulescu,
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1!"# a fost caracteri$at de catre %.
Calinescu drept "un geniu universal". in Hasdeu spiritul auto&ton s-a
intrupat intru uni'ersalitate printr-o neisto'ita aspiratie spre totalitate si
monumental( c&iar neterminate, marile sale proiecte coplesesc prin
enciclopedismul urias, aproape infricosator si prin drumurile pe care le
desc&id in istorie, filologie, folcloristica, literatura.
Pe langa monumentalele lucrari( "Etimologicum Magnum Romaniae", "Ioan
Voda cel Cumplit" sau "Istoria critica a romanilor", geniul creator al lui
Hasdeu s-a manifestat si in literatura. astfel, in lirica, autorul s-a caracteri$at
ca u& repre$entant al )turm und Drang-ului romanesc, "un poet al durerii
crude si al deznadejdii" (*. +ianu#, in epica, im-ina comicul cu sarcasmul
(nu'ela "Duduca Mamuca") sau pune in discutie ideea de destin (romanul
"Ursita") in dramaturgie, talentul sau se manifesta inegal, dar si-a dat
masura in drama istorica "Razvan si Vidra".
aparuta in 18." si inspirata dintr-o scriere a lui /alcescu, "Razvan si Vidra"
este o drama istorica in 'ersuri, ale carei calitati tre-uie cautate in( (1#
conflictul condus cu arta (in care persona0ele sunt atrase pe rand#, (1#
imaginea persona0ului principal (sim-ol al omului care sufera din pricina
unor pre0udecati# si (3# forta persona0ului feminin.
Drama este o specie a genului dramatic, scrisa in pro$a sau in 'ersuri si
caracteri$ata prin oglindirea. intr-un conflict puternic, a datelor
contradictorii ale realitatii si printr-un de$ nodamant gra' .
2pera pe care o discutam este o lucrare dramatica in versuri, in care
realitatea istorica se oglindeste intr-un conflict grav: lupta omului dispretuit
de lume impotri'a acesteia si impotri'a propriului destin (conflict moral#.
Deznodamantul este, de asemenea, grav, prin moartea persona0ului
principal.
Structura, continut:
Drama este alcatuita din cinci canturi ale caror titluri sunt sugesti'e pentru
actiunea din fiecare cant, patru dintre ele (I, II, III si +# au cate un motto (de
asemenea sugesti'#.
In Cantul I intitulat "Un ro! pentru un gal!en", actiunea se petrece intr-o
piata din Iasi (pe atunci, capitala a 3oldo'ei#, in timpul domniei lui Petru
+oda.
*anase (un taran a0uns cersetor, din pricina ca 'ecinii, "din rea pizma" i-au
luat pamantul#, ii cere -oierului )-ierea, "un !anut", dar este refu$at, tot
atunci insa $garcitul isi pierde punga pe care o gaseste un tigan de$ro-it -
Ra$'an. 3ilos, acesta i-o ofera lui *anase, dar cersetorul isi pastrea$a un
singur gal-en, nu fara a-si exprima rusinea de a primi pomana de la un tigan.
)e conturea$a astfel conflictul interior (nascut in sufletul unui om care are
constiinta calitatilor sale#, suferinta pe care persona0ul o traieste din pricina
originii sale. aceasta suferinta se 'a con'erti intr-un conflict exterior ai carui
termeni sunt inegali( Ra$'an si lumea(
""umea#si !ate joc de mine$ Rade lumea de Razvan$ ... % & sa raz si eu de
lume$... Da, vom rade 'iecare( %Ea de mine cu tru'ie, eu de dansa cu
tur!are$ ...4
Deocamdata, 4lumea4 fiind repre$entata de Petru +oda, Ra$'an lipeste pe un
stalp, un pamflet scris de el insusi la adresa 'oie'odului. Prins de 'ataful
/asota, Ra$'an este condamnat la span$urare, dar 4sal'at4 de )-ierea care il
ia ro- (pentru gal-enul dat lui *anase#. 2sandit de pre0udecata pu-lica (asa
cum afirma Calinescu#, Ra$'an este osandit si de la-ilitatea legilor tarii,
pier$andu-si li-ertatea.
Cantul al II-lea - intitulat "Raz!unarea" 'a de$'olta inca un moment al
conflictului dintre persona0 si lume( de data aceasta, actiunea se petrece in
Codrii 2r&eiului, unde Ra$'an (e'adat din ro-ie# de'enise capetenie de
&aiduci.
Intr-una din $ile, -oierul %anea le cere &aiducilor s-o rapeasca, pentru el, pe
frumoasa +idra, nepoata lui 3otoc.
3omentul aducerii acesteia coincide cu o noua aparitie a lui )-ierea (prins
de &aiduci si adus in fata capeteniei lor#. acum, Ra$'an isi sc&im-a
atitudinea in 4ra$-oiul4 lui cu lumea, daruindu-i, generos, 'iata fostului sau
stapan(
"Razvan te#avusese#n palma, si numai c#un semn de mana ar 'i putut sa te
'aca pra', pul!ere si tarana... )otusi, uite$ *u#ti lipseste nici un 'ir din perii
tai ... +a traiasca codrul verde$ ... ,leaca slo!od unde vrei ..."
Impresionata, +idra 'a decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta,
contri-uind, ulterior, ea insasi la marirea si caderea lui Ra$'an.
In Cantul al III-lea - "*epoata lui Motoc" actiunea este plasata intr-o ta-ara
militara polone$a, in apropiere de Rusia. a0uns ofiter in oastea polona, alaturi
de 'ec&ii sai to'arasi de &aiducie 5 Ra$asul si +ulpoi, Ra$'an are nostalgia
plaiurilor natale. alaturi de el se afla insa am-itioasa +idra care-i sadeste in
suflet dorul de marire(
"+etea de#a merge#nainte ... Iata ceea ce#ti lipseste,
acea sete care 'rige si#ng-eata inima mea$
Dar tre!ui s#o ai!i, Razvane$ Eu voiesc, s#o vei avea ...4
)taruinta ei da roade, astfel incat, in Cantul I+ - "inca un pas" - Ra$'an
simte gustul puterii.
In'itat in 3oldo'a, de catre noul domnitor - aron +oda -Ra$'an accepta, cu
-ucurie, functia de &atman, care i-ar fi adus la picioare 4lumea4 (aflata in
4ra$-oi4 cu el, din pricina originii tiganesti#, nemultumita este tot +idra
care-1 indeamna sa faca "inca un pas" si sa ia tronul.
Cantul V - "Marirea" e'oca tocmai acest 4pas4( organi$and rascoala contra
lui aron +oda, Ra$'an se inscaunea$a ca domnitor si primeste ofrandele
multimii. inca o data, destinul sau se intersectea$a cu acela al lui )-ierea,
care tradea$a, des-c&i$andu-le polone$ilor portile cetatii de scaun.
In lupta, Ra$'an este ranit de moarte, iar ultimele lui cu'inte (rostite alaturi
de lesul lui )-ierea# constituie o conclu$ie filo$ofica pe tema 46ortuna
la-ilis4(
4... ,e#amandoi aci ne vezi
,ra', pul!ere si cenusa$... *e!uni ce din lacomie,
El pentru#o !iata lescaie, eu pentru#un ceas de mandrie,
*ecrutand nemica#n lume, nestiind nemica s'ant,
Uitam ca viata#i o punte dintre leagan si mormant$"
Imaginea persona0ului principal este romantica si domina intreaga opera,
prin rele'area profundelor lui stari sufletesti, "Razvan si Vidra" incetea$a de
a mai fi o drama istorica, de'enind si o drama psi&ologica.
Inca din Cantul I, Ra$'an apare ca un om deose-it( stiutor de carte,
talentat, generos, iubitor de libertate, stan0enit in reali$area dorintelor sale
de pre0udecatile rasiale ale lumii, 4ra$-oiul4 pe care i-1 'a declara acesteia
este un act de mandrie, dar constiinta originii sale nu-1 'a parasi pana in
clipa mortii( ")igan... )igan$... apa$... apa$..." 'or fi ultimele lui cu'inte.
Intalnirea cu +idra ii 'a oferi prile0ul de a se scutura de acest -lestem si de
a-si crea o noua 4identitate4 (cel putin in ilu$ie#(
"De nu iu!eam o 'emeie cu o inima semeata
*#as 'i gasit in raz!oaie un nume s#o noua viata$..."
In slu0-a acestei noi 4identitati4, Ra$'an pune si celelalte calitati ale sale
(vitejia, curajul, barbatia, loialitatea)
*otusi, sentimentul de a fi apasat de pre0udecata pu-lica nu se stinsese, in
acesti termeni, &otararea de a de'eni domn isi are suportul nu numai in
dominatia pe care +idra o exercita asupra lui, ci si in dorinta de a-si su-0uga
lumea( 42, nepoata lui Motoc$
+u'letul meu 'ara tine n#ar 'i cunoscut deloc asta simtire ciudata, ce#l
indeamna sa doreasca .os la picioarele sale toata lumea sa#l priveasca$..."
In termenii mitului, Ra$'an este )trainul c&iar si in propria tara, iar tradarea
lui aron +oda (477 Voda cum se cade") ii accentuea$a acesta conditie. )i, tot
in termenii aceluiasi mit, sfarsitul nu se putea re$ol'a decat in moarte.
2pera literara "Razvan si Vidra" de /ogdan Petriceicu Hasdeu este o drama
romantica
Ca specie literara, este o drama, intrucat a fost scrisa pentru a fi repre$entata
pe scena, actiunea se tese in 0urul unor conflicte puternice, iar
de$nodamantul este gra', modul de expunere este dialogul, autorul aflandu-
se in afara actiunii (pre$ent fiind doar prin indicatiile de regie#.
Incadrarea acestei drame in curentul romantic se poate moti'a prin mai
multe caracteristici(
8 sursa de inspiratie o constituie istoria, cu e'enimentele ei neo-isnuite
(inlocuirea unor domnitori, lupte, tradari# si cu modificarile pe care le
comporta destinul unor persona0e,
8 persona0ele de exceptie( Ra$'an este apasat de pre0udecata originii sale,
are un temperament infocat, generos, puternic, dar si la-il (in fata +idrei#, la
randul ei, nepoata lui 3otoc este frumoasa, energica, am-itioasa, 'isatoare
de marire,
8 destinul persona0elor principale (alcatuit din marire si decadere#,
8 antite$ele, (Ra$'an9)-ierea#,
8 culoarea de epoca,
8 specia literara (drama fiind proprie romantismului#,
8 conflictele puternice.
Prin toate aceste calitati, drama istorica "Razvan si Vidra" de /ogdan
Petriceicu Hasdeu, ramane o lucrare de referinta in literatura romana.