ANIMALE SI SIMBOLURI IN MUZEUL BRUKENTHAL SIBIU

Educatia stiintifica a elevilor prin abordari interdisciplinare

biologie-arta
Profesor indrumator: prof.Ioan Coroiu

Candidat: prof. Simona Petrescu
ARGUMENT
Numerosi experti in
educatie si dezvoltare
comunitara sunt cu
totii de acord ca
scoala nu ii poate
pregati pe elevi
pentru a deveni
adulti de succes doar
prin experientele de
invatare pe care le
ofera intre zidurile ei.
Acesti experti descriu
3 categorii de valori:
VALORI ETERN UMANE:
Binele,adevarul,frumosul
VALORI SPECIFICE UNEI EPOCI:
spiritul de noutate, vocatia de identitate a
fiecarei generatii
VALORI SPECIFICE COMUNITATII:
de tip cultural,religios, de particularitate
geografica

ARGUMENT
Educaia de nalt calitate i formeaz pe
oameni s nvee, s caute, s exploreze, s
pun ntrebri, s fie sensibili la frmntrile
celorlali, s fac fa tuturor cerinelor
societii, s contribuie la propria formare i s
se dezvolte pe toate planurile. Educaia i
ajut pe elevi s ofere din experiena lor
social i cultural, s se mplineasc n via
i n profesie, s aib disponibilitatea de a se
mbogi subiectiv de pe urma contactelor
sociale i a responsabilitilor angajamentului
civic. (Grayling, 2000, apud Albu, 2002, 191)
DE CE ARTA-BIOLOGIE?
BENEFICII:
Alegerea unei teme interdisciplinare intre domenii atat de diferite:arta-
biologie a fost o provocare extrem de fascinanta si a avut multiple beneficii:
-stimularea curiozitatii si creativitatii elevilor,dar si a autoarei
-crearea unei legaturi afective si coeziune de grup atat intre elevi cat si intre
acestia si profesor
-dezvoltarea culturala si spirituala atat a elevilor cat si a mea
-crearea unui sentiment de satisfactie speciala in timpul lucrului, atat pentru
elevi cat si pentru profesor
ORGANIZAREA LUCRARII
Am conceput lucrarea in 4 capitole mari cu subcapitole:
CUPRINS
Introducerepag.3
CAP.I..............................................................................................pag.9
ELEMENTE DE TAXONOMIE...........................................................9
ELEMENTE DE SIMBOLISTICA.......................................................17
PREZENTAREA MUZEULUI BRUKENTHAL-SIBIU.....................30.
CAP. II.............................................................................................pag.34
EDUCATIA SI POSTMODERNISMUL................................................34
CAP. III............................................................................................pag.37
ELEMENTE DE STUDIU SI CERCETARE A OPERELOR DE ARTA DIN MUZEU SI ORGANIZAREA SISTEMICA A INFORMATIILOR.......37
CAP. IV..............................................................................................pag.53
ELEMENTE DE METODICA.................................................................53
CERCETAREA PEDAGOGIC PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA BIOLOGIE77
Anexe..................................................................................................pag.83
Bibliografie.........................................................................................pag.96
ELEMENTE DE TAXONOMIE

Sistematica
este ramura biologiei care are ca obiect descrierea i denumirea vieuitoarelor -diversitatea
lumii vii - stabilind relaiile filogenetice dintre acestea.
Taxonomia
(sau taxinomia) reprezint teoria i practica clasificrii vieuitoarelor. Termenul a fost
introdus de botanistul elveian De Candolle i deriv de la cuvintele greceti
taxis- aranjament i
nomos-lege .

In acest subcapitol am descris pe langa notiunile stiintifice si dificultatile cu care se
confrunta aceasta importanta ramura a biologiei:
-lipsa de specialisti
-fonduri insuficiente
Ca o curiozitate: In anii 80 erau inventariate 1,5 milioane de specii.In prezent,specialistii
apreciaza numarul total de specii intre 10-100 milioane in conditiile in care se descriu ANUAL
circa 10.000 de specii noi pentru stiinta.
ELEMENTE DE SIMBOLISTICA
Subcapitolul acesta a fost o provocare extraordinara si un mare castig personal .M-a plimbat
prin psihologie, literatura,mitologie,religie,culturi stravechi. Multumita indrumatorului
meu,domnul profesor Ioan Coroiu, am avut acces la o literatura bogata si interesanta in
domeniutimp sa fi fost!

Simbolismul animal e foarte raspandit. El trimite atat la valorificari negative cu reptilele,
sobolanii, pasarile de noapte, cat si pozitive cu porumbelul, mielul si, in general, cu
animalele domestice.
Simbolurile animalelor - calauze spirituale din perspectiva indienilor americani:

SIMBOLURI
-Aligator - Agresivitate, supravietuire, adaptabilitate.

-Bivol / bizon - Sacralitat , arhitect al vietii .Bivolul aduce toate
lucrurile bune din viata si are puteri vindecatoare.

-Broasca - Simbol al conexiunii cu elementul apei.

-Broasca testoasa - Realizare a sinelui, autoimplinire, sursa
creativa. Broasca testoasa reprezinta Mama Pamant. Ea este
un simbol al hotararii , spiritului de anticipare, planificarii si
adaptabilitatii.

-Bufnita - Intelepciune, adevar,rabdare. In traditia Mescalero,
bufnita, mesager al mortii , poarta catre cealalta lume
sufletele celor morti. Bufnita este un totem al clarviziunii si al
simtului mistic.

-Cal - Forta, mobilitate, putere.Simbol samanic al infruntarii
dificultatilor. Calul reprezinta iubire, devotiune si loialitate.

-Cal de mare - Incredere, gratie, frumusete.

- Castor - Constructor, forta de atractie a multimii.

-Cerb - Dragoste, afectiune ,bunatate, gratie ,delicatete.
Cerbul este un purtator al mesajului de puritate si inaintare
catre ideal sau lumina.

- Cocor - Simbol al solitudinii si independentei.

-Coiot - Spirit ludic, ghidusie, joaca, umor, uneori sarcasm.
Coiotul simbolizeaza dualitatea si abilitatea de a intrezari
ambele aspecte ale lucrurilor.

- Corb - Persuasiune, invatator, adunator al multimii. In
triburile de pe coasta de nord-est a Pacificului , corbul
reprezinta puterile samanice si legatura intre spiritul uman si
cel animal. Corbul este un simbol al transformarii spirituale si
al schimbarii formei.

-Delfin - Bunatate, spirit jucau , legatura intre om si ocean.
Control al respiratiei si constientizare a sinelui.

-Elan - Putere, agilitate, libertate si noblete. Simbol pentru
vointa, incapatanare, longevitate. Valoare si integritate.

-Fluture - Metamorfoza, transformare, viata lipsita de griji .

SIMBOLURI
-Furnica - Constiinta de grup, munca in echipa, perseverenta,
asiduitate, autodisciplina.

-Iepure - Agilitate, viteza, agerime spirituala. Simbol al
istetimii.

-Lebada - Simbol al gratiei , frumusetii , echilibrului si
inocentei.

-Libelula - Libertate, lipsa de griji, agerime, activitate. In
legendele Zuni, libelula este o creatura samanica ,
simbolizand puterea supranaturala.

-Liliac - Gardianul noptii, agent purificator.

-Lup - Loialitate, succes ,perseverenta, stabilitate, gandire
.Lupii sunt un simbol al gasirii caii adevarate si al invatatorilor.
In traditia Zuni, lupul reprezinta directia est.

-Paianjen - Creativitat , model al vietii. Paianjenul creaza o
conexiune intre trecut si viitor, descoperind noi sanse sau
posibilitati. Femela paianjen este zeita tribului Pueblo.

- Pasarea colibri - Mesager , stapanitor/ opritor al timpului.
Optimism si frumusete.

- Puma - Capacitate de lider, curaj, putere, armonie si
echilibru.

- Rechin - Simbol al vanatorului, supravietuirii si
adaptabilitatii.

-Sarpe cu clopotei - Istetime, transformare. Viata , moartea si
renasterea sunt simbolizate de schimbarea pielii acestui
sarpe. In credinta tribului Pueblo, serpii si fulgere sunt
reprezentari ale ploii si fertilitatii.

-Soim - Mesager al cerului, simbol al observatorului divin.

-Somon - Instinct, perseverenta, hotarare, inaintare impotriva
curentului.

-Soparla - Agilitate, conservatorism. Promotoare a visului.

-Urs - Putere, vindecare, tarie afectiva, visare, maternitate.

-Urs grizzly - Maternitate, vindecator al naturii.

-Vidra - Ras, umor, curiozitate, rautate. Vidra este un simbol
al fortei feminine, al gratiei si empatiei.

-Vulpe - Perspicacitate, inteligenta, mesager. Simbol al
amurgului si magiei feminine.

-Vultur - Spirit divin, rege al creaturilor din aer, cel dintai
servitor al soarelui. Puternic in batalii, protejeaza oamenii
impotriva raului. Atribute magice ale clarviziunii si inaltarii
spiritului .In traditia Zuni, vulturul simbolizeaza sensul
ascendent. El este asociat cu succesul si bogatia.

MUZEUL BRUKENTHAL SIBIU
Muzeul naional Brukenthal este cel mai mare muzeu
din SE Europei, datorit n primul rnd vastelor colecii
aflate n patrimoniul instituiei. Situat n centrul
istoric al oraului Sibiu, complexul naional Brukenthal
este alctuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie
Natural, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria
Farmaciei, i Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare.
Muzeul Brukenthal este primul muzeu deschis oficial n
Romania n anul 1817, la acea vreme avnd 1090 de
picturi din colecia baronului Samuel Brukenthal.
Cldirea Palatului Brukenthal, sitat n centrul istoric al
oraului, mai exact n Piaa Mare, este unul dintre cele
mai nsemnate monumente n stil baroc din Romnia.
Afost construit n mai multe etape, ntre anii 1778-
1788, i a avut ca destinaie niial reedina baronului
Brukenthal, i ca spaiu dedicat coleciilor acestuia.
Palatul Brukenthal este cel mai vizitat muzeu din ora,
poate i pentru c este cel mai mare de acest gen, i
datorit locaiei centrale. Faada cldirii palatului mai
pstreaz blazonul familiei Brukenthal ( blazon des
ntlnit n imaginile de pe vederi sau crti potale cu
Sibiul ).

CAPITOLUL II
EDUCATIA SI POSTMODERNISMUL
Deschiderea coninuturilor nvmntului spre culturalitate , interculturalitate i spre valorile specifice
tineretului pe plan internaional reprezint o soluie pentru postmodernismul n educaie.
Constantin Cuco (2002) exemplific principiul descentralizrii i flexibilizrii curriculumului prin alegerea
unor activiti care s valorifice capacitile i interesele elevilor.
Crenguta Oprea (2003) identifica urmatoarele obiective:
- centrarea nvrii pe elev n funcie de capacitile i interesele acestora;
- flexibilizarea ofertei de nvare;
- adaptarea coninuturilor la realitatea cotidian;
- orientarea nvrii pe aplicabilitatea celor studiate;
- realizarea unor parcursuri colare individualizate motivante pentru elevi, orientate spre inovaie i spre
mplinirea personal.

CAPITOLUL III
ELEMENTE DE STUDIU SI CERCETARE A OPERELOR DE ARTA DIN MUZEU SI
ORGANIZAREA SISTEMICA A INFORMATIILOR
Acest capitol a solicitat enorm de multa munca,vizite sistematice la muzeu, notarea
sistematica pe fise care trebuiau sa contina:
-numele pictorului + numeroase date despre el si scoala de arta careia ii apartine
-titlul picturii si anul realizarii
-animale intalnite in pictura

Am organizat datele in functie de scoli:
-PICTURA FLAMANDA SI OLANDEZA
-PICTURA ITALIANA
-PICTURA GERMANA SI AUSTRIACA
-PICTURA FRANCEZA

In lucrare sunt numeroase date,dar va prezint pe scurt doar 2 exemple:
Pictorul flamand Roelandt Savery (1576 - 1639) a fost continuatorul lui Gillis van Coninxloo. Artistul a pictat scene de
gen i naturi statice, dar dominanta creaiei sale sunt peisajele. A fost n serviciul lui Rudolf al II-lea la Praga i, cu acest
prilej, a studiat animalele din parcul zoologic imperial. n lucrrile cu aceast tem, Savery creeaz imagini ale unei lumi
pitoreti, fantastice, n care animalele slbatice, adesea exotice,rsar din vegetaia luxuriant. Vntoare de cerbi este
motiv pentru reprezentarea unui peisaj cu forme ample, ecleraj fantastic, ntr-o compunere baroc.

Francesco Trevisani (1656-1746), Moartea Cleopatrei The Death of Cleopatra (ulei/pnz oil/canvas,
92 x 68 cm)
n istoria egiptean, arpele ocup un rol principal (cobra Nilului mpodobea coroana faraonului), fiind
venerat ca unul dintre zei i, de asemenea, folosit pentru scopuri care cereau o demnitate special de
atitudine precum sinuciderea ritual. Cleopatra VII (68 30 Chr) i-a gsit moartea n muctura
veninoas a unei vipere cnd a pierdut tronul Egiptului.

CAP IV
ELEMENTE DE METODICA
Predarea. Relaia predare nvare evaluare
Didactica modern abordeaz procesul de nvmnt din perspectiva unitii celor trei activiti
fundamentale: predarea, nvarea i evaluarea. n sens tradiional, predarea este neleas ca activitatea
specific a profesorului de transmitere de cunotine, gata elaborate, pe care elevii le recepteaz n mod
pasiv. Viziunea asupra predrii s-a schimbat ns radical din perspectiva didacticii moderne. Astfel,
predarea, a depit limitele unei simple activiti de comunicare, de transmitere de informaii, extinzndu-
i sfera prin integrarea acelor aciuni i operaii sistematice ntreprinse n vederea organizrii desfurrii i
ndrumrii optime a activitii de nvare desfurate de elevi.

ETAPELE DIDACTICII CA TEORIE A INSTRUIRII
Etapa didacticii tradiionale
de tip magistro-centrist (sec
XVII-XIX)
Etapa didacticii moderne:
de tip psiho-centrist sau
socio- centrist (sf. sec. XIX-
prima jumtate a sec. XX )
Etapa didacticii postmoderne:
de tip curricular ( de la a doua
jumtate a secolului XX)
Trsturi:
accent pe activitatea de
predare;
sursa principal a cunoaterii
o reprezint percepia
- educaia se realizeaz prin
dirijarea autoritar a
nvrii.
Trsturi:
accent pe activitatea predare-
nvare;
sursa principal a cunoaterii
este aciunea determinat
psiho-logic (curentul psiho-
centrist);
educaia se realizeaz prin
dirijarea psihologic sau
social a nvrii.

Trsturi:
- accent pe activitatea de
predare nvare
evaluare.
- Sursa principal a
cunoaterii o reprezint
aciunea determinat psiho-
social, interiorizat deplin
prin strategii adecvate
(curentul tehnocnetrist);
educaia se realizeaz prin
autodirijarea nvrii.
ELEMENTE DE METODICA
Procesul de predare se desfoar ntr-un spaiu complex n care intervin mai
multe variabile de care profesorul trebuie s in seama: obiectivele,
psihostructura clasei de elevi, coninutul materia de studiat, metodologia
didactic, mijloacele de nvmnt, locul de desfurare, timp durata
desfurrii procesului de predare



CERCETAREA PEDAGOGIC PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA
BIOLOGIE

Din perspectiva programului Lectura i Scrierea pentru Dezvoltarea Gndirii Critice
(LSDGC), metodele de dezvoltare a gndirii critice se integreaz ntr-un cadru specific de
predare-nvare structurat pe trei etape: EVOCAREA, REALIZAREA SENSULUI i
REFLECIA. Astfel, n etapa de evocare elevii sunt solicitai s-i aminteasc ceea ce tiu
sau cred c tiu n legtur cu tema ce urmeaz a fi abordat. n etapa de realizare a
sensului elevii iau contact cu noile coninuturi, iar etapa refleciei marchiaz momentul n
care elevii i nsuesc cu adevrat noile cunotine exprimndu-le cu propriile cuvinte.
Aceast ultim etap a refleciei am ncercat s o pun n valoare prin metoda jurnalului
stiintifico-artistic, la clasele a VI-a ,tinand cont si de faptul ca multiplele vizite la muzeu
necesitau organizarea materialului si pastrarea unei ordini in fisele de lucru.

CERCETAREA PEDAGOGIC PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA
BIOLOGIE

Am ncercat s m folosesc de metoda jurnalului, dndu-i o form accesibil pentru scopul
propus. La final am formulat un chestionar la ntrebrile cruia elevii au trebuit s rspund
pentru a vedea ct este de eficient metoda.
Obiective propuse:
Stimularea elevilor n vederea dezvoltarii curiozitatii
Dezvoltarea la elevi a dorintei de studiu individual consecvent
Determinarea elevilor spre a reflecta la semnificatiile ce par la prima vedere ascunse
Punerea elevilor n situaia de a i expune concluziile;
Implicarea elevilor n utilizarea celor mai bune metode;

CERCETAREA PEDAGOGIC PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA
BIOLOGIE
La clasele a VI-a la care predau am folosit metoda jurnalului stiintifico-artistic la leciile de descriere a
diversitatii lumii.. La fiecare lecie am descoperit mpreun partea stiintifica i apoi am solicitat elevilor s
deschid o foaie de jurnal pentru lectia respectiv. In urma vizitelor la Muzeu,elevii au fost solicitati sa isi
completeze fisele de jurnal cu notiuni artistice-UNDE au intalnit asemenea animale in muzeu si ce simbolistica
prezinta animalele descoperite
La sfritul semestrului, elevii au primit un chestionar (vezi anexa ) pe marginea jurnalelor completate..
Rezultatele chestionarului sunt urmtoarele:

1-Ai completat jurnalul/ele cu tema dat la Biologie? Din 48 de elevi 38(79,16%) au rspuns afirmativ n
timp ce doar 5 (10,41%) au dat un rspuns negativ.,restul de 5 fiind absenti la momentul chestionarului.


2. La ntrebarea dac a fost inteleasa partea stiintifica desprins din lecie, 36 (75%)de elevi au rspuns de
obicei da, 6 (12,5%) au rspuns c numai uneori n timp ce unul a omis raspunsul.

Urmtoarea ntrebare a fost legat de scopul pentru care s-au intocmit fisele stiintifico-artistice in jurnal.
18 (37,5%)de elevi au rspuns c au completat de curiozitate, 14 (29,16%) pentru nota iar 11 (22,91) nu au
dat un raspuns concludent

4. Chestionarul fiind anonim am ntrebat dac jurnalele au fost completate i fictiv. Elevii au rspuns c au
fost sinceri 42 (97,67%) chiar dac unul (2,08%) dintre ei i-a mrturisit faptul c a minit.

5. La ntrebarea dac au inut jurnalul pentru not i dac l socotesc util elevii au rspuns: 16
(33,33%) pentru not, 26 (54,16%) pentru c l consider util, n vreme ce 1 (2,08%) pentru a-
l ine ca amintire.

6. Am ntrebat apoi dac ei consider c a completa o fisa la fiecare lectie ar fi util iar elevii au dat
urmtoarele rspunsuri: 33 (76,74%) cred c da iar 10 (23,25%) cred c nu.

7. Pentru a vedea dac elevii sunt familiarizai cu folosirea jurnalului am ntrebat dac elevii completeaz
un jurnal al gndurilor i activitilor zilnice i am primit rspunsul: 22 (51,16%) in jurnale i 21 (48,9%) nu
in astfel de jurnale.

8. Dup ce au completat rspunsurile la ntrebrile 1-7, cnd a trebuit s se gndeasc la cele notate in
jurnalul lor elevii au trebuit s spun dac e mai greu sau mai usor sa descrie un animal,un tablou
(completnd un jurnal) i au dat urmtoarele rspunsuri: 24 (55,81%) au rspuns c a fost mai usor n timp
ce 19 (44,18%) au considerat c nu.

9. Cerndu-le s propun ei metode pentru o mai bun aplicare a cunostintelor dobndite la ore elevii au
dat urmtoarele rspunsuri: 22(51,16%) dintre cei ce au rspuns acestei ntrebri cred c jurnalul este o
metod bun, 17 (39,53%) consider c printr-o participare activ la or ar fi mai ctigai iar 1 (2,08%) nu
a raspuns

CONCLUZII
Aadar:
Pentru c elevii nu i-au semnat chestionarul, se constat c au rspuns cu sinceritate
6,32% declarnd c au minit la completarea jurnalului);
Cei mai muli elevi au respectat cerintele (41,76%) i au completat fisele jurnalului
considerndu-l util (61,73%);
Elevii contientizeaz faptul c a completa jurnalul nseamn a fi mai profunzi(70,79%), unii
dintre ei mplinind cerintele desprinse din lecie numai pentru a avea ce scrie n jurnal
(25,27%);
Jumtate (51,16%) sunt familiarizai cu jurnalul (innd unul al gndurilor i activitilor
zilnice-chiar daca nu permanent)
Mai mult de jumtate (55,81%)dintre cei chestionai au constatat c e mai usor s prezinte
fapte stiintifice sau artistice dupa ce au notat in fise concluziile proprii;
Jurnalul este o metod eficient pentru ca elevii s-i formeze deprinderi pozitive,
acesta familiarizndu-i cu munca de cercetare,analiza si sinteza .

Clasa: a VI-a Anexa 1
Lecia: Reptile
Fisa:. Scurta descriere -Unde am intalnit in Muzeu reptile

descriere stiintifica Picturi unde am intalnit reptile Sim
bol
Data data

,

Anexa 2

Chestionar Jurnal stiintifico-artistic

Cls a VI-a

1. Ai completat jurnalul/ele cu tema dat la ora de biologie?
Da
Nu

2. Ai inteles partea stiintifica desprinsa din lectie?
De obicei da
Uneori
Nu

3. Cu ce scop ati completat fisele?
De curiozitate
Pentru nota
Alte motive-care?

4. Ai completat corect,prin studiu individual jurnalul vostru sau v-ati inspirat de la altii?
Da-corect
Nu

5. Ai inut jurnalul pentru c l socotii util sau pentru not?
..........................................................................................................................................................................................................................................

6. Credei c dac am folosi un jurnal(fise) la fiecare lectie ai fi mai castigati?
Da
Nu

ANEXA-CHESTIONARUL
7. inei un jurnal al gndurilor i activitilor zilnice?
Da
Nu

8. Prezentai trei notiuni stiintifica care v-au ramas in
memorie...................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................................................



9. Prezentai trei elemente artistice (nume pictori,nume tablouri,scene tablouri,) care v-au ramas in memorie
..................................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................

10. Precizai 3 .elemente de simbolistica pe care le-ati retinut
..................................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................

11. V-ati adus aminte mai usor notiuni regasite in jurnal??
Da
Nu

12.Propunei o modalitate prin care ai putea imbunatati performantele voastre scolare-la biologie.


REFERAT ELEV
BOZDOGHINA ALEXANDRU clasa a VI-a A
Philip Ferdinand Hamilton-VANATOARE DE URSI
Deoarece fotografiatul in muzeu este interzis,singura imagine, gasita pe Internet,este aceasta:
PARTE ARTISTICA

Acest tablou are 2 planuri:
-planul principal al luptei dintre trei caini si un urs
-planul secundar este un fundal special intunecat pentru a fi atrasa atentia spre planul luptei
Simbolul cainelui este de loialitate fata de om,curaj,putere
Dublul domestic al lupului - cainele - e, deopotriva simbol al mortii. Panteonul egiptean este bogat in figuri cinomorfe:
Anubis, marele zeu e denumit Impou, cel care are forma unui caine salbatic', Kenthamenthiou are si el aspectul
unui caine salbatic. Anubis trimite la Cerberul greco-indian. Cainii o simbolizeaza si pe Hecate, luna neagra, luna
devorata', reprezentata uneori, ca si Cerberul, sub forma unui caine tricefal.
Ursul primul simbol al ursului este acela al curajului si al puterii si, de aceea, este un popular simbol heraldic in
Europa.
Ursul este emblema Rusiei si a orasului elvetian Berne precum si la capitaliei Germaniei, Berlin.
Culturile siberiene considera ca ursul, este o calauza a samanilor.
Unele triburi bastinase din America, din nordul Asiei, practica un cult al ursului ca sa pacifice sufletele ursilor vanati.
Din cauza ca ursii hiberneaza, el poate insemna inviere. Ursul are legatura cu luna, iar el era sacru pentru Artemis,
zeita lunii la greci iar zeita Hera o transforma nimfa Callisto si fiul ei in constelatia ursului, Ursa Mare si Ursa Mica.
In traditia crestina, ursul este un animal negativ,cu un temperament rau, maleficul, cruzimea, lipsa de mila, lacomia si
uneori pe Satana.
Totusi, deoarece se credea ca ursul se nastea fara forma si ca era intrupat de mama sa, ursul poate simboliza si
schimbarea paganului si nasterea Fecioarei. Candva se credea ca ursul gras are puteri mistice de vindecare iar in
psihanaliza ursul reprezinta pericolele inconstientului.
Ursul grizzly de pe sigiliul statului California inseamna hotarare, determinare..
Observam aici o lupta intre animalic si evoluat, intre viata (Natura-ursul) si moarte (simbolul cainelui).
Dintre cei trei caini ,unul este doborat,semn ca forta bruta ,animalica este foarte puternica.


PARTE STIINTIFICA
Mamiferele reprezinta clasa superioara a verteratelor.In tablou apare cainele-mamifer domestic. Corpul
este acoperit cu blana de diferite culori si dimensiuni.Membrele se termina cu degete prevazute cu
gheare.Exista deoseiri mari in ceea ce priveste forma capului si a urechilor-in functie de rasa.Dentitia de
lapte este inlocuita de cea definitiva formata din incisivi necesari pentru prinderea prazii, caninii si molarii
necesari pentru taierea si rosul hranei.
Ursul Brun, a carui denumire stiintifica este Ursus arctos, este raspandit in mare parte din Eurasia si in
America de Nord. Desi numarul ursilor bruni a scazut foarte mult, in unele zone chiar disparand definitiv,
acest animal inca se gaseste in efective importante in Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada si peninsula
Scandinava. Ursul brun este omnivor, avand ca principale surse de hrana pestii si radacinile diferitelor
plante. De asemenea, se mai hraneste cu mici mamifere si ocazional vaneaza si animale mai mari, cum ar fi
caprioare. In lupta pentru mancare, un urs brun matur poate face fata unei confruntari cu haite de lupi sau
feline mari. Au fost identificate peste 15 variatii de urs brun, insumand aproape 200.000 de exemplare. Cea
mai intalnita subspecie este ursul brun "comun" (Ursus arctos arctos), prezent mai ales in estul Europei.
Rusia adaposteste 120.000 de ursi bruni, in timp ce muntii Carpati sunt al doilea habitat, ca numar, din
Europa cu aproximativ 5.000 de exemplare. In Franta si Spania, ursii bruni sunt in pericol de disparitie iar in
insulele Britanice acest animal a disparut
Pentru mine, aceasta experienta ,vizitele la muzeu a fost ceva unic.E ceva fantastic sa analizezi un
tablou. Am invatat sa gandesc altfel, mai adanc.
Multumesc pentru aceasta experienta doamnei profesoare de biologie.