1.

CULTURA SI TIPUL ETNIC LA LUCIAN BLAGA

Definitia culturii etnice este data de factorul “stil”, cu o incarcatura in cea mai mare parte inconstienta,
abisala.

Iradierea inconstientului in constiinta manifestat prin atitudini, initiative, etc, este manifestat cel mai
mult prin procesul creatiei spirituale si artistica denumita personanta.

Lucian Blaga spune ca inconstientul este o structura ordonata, o “realitate cosmotica” mult mai stabila si
complexa decat constiinta. Lucian Blaga isi imagineaza inconstientul ca “o realitate psihica de mare
complexitate ce are functii suverane si o ordine si un echilibru launtric, devenind un factor suficient
pentru el insusi decat e constiinta.”

Factorii care formeaza matricea stilistica a unui popor sunt:

-orizontul spatial si temporal.

Pe langa dimensiunile constiente ale vietii, exista un orizont spatial inconstient si un orizont temporal
inconstient.

-accentul axiologic-reflexal al unei atitudini inconstiente.

-atitudinea anobazica si cotabazica atribuie un sens fundamendat miscarii in orizont

-nazuinta formativa

In cunoastere exista o pondere acordata spiritului mitic si pozitiv.

Aici exista 3 coordonate:

-mitul sare de la minim la maxim analogic

-spiritul stiintific anunta si desfiinteaza aparantele lucrurilor, spiritul mitic reia aparentele si le sporeste
intr-o viziune complexa

-spiritul mitic actioneaza pe baza experientelor vitalizante ale omului

Potrivit culturii populare Blaga sustine ca nu numai maturizarea comunitatii determina o “maturizare
culturala”, ci se refera la psihologia cognitiva a varstelor adoptive, adica o ordine spirituala anume.

Cultura satelor este o cultura copilareasca, creatorii fiind oameni maturi.

2. CONDITIA ONTOLOGICA A ANTROPOLOGIEI

A aparut in secolul al XIX –lea

Natura umana este esenta spirituala a fiintei umane. Aceasta este diferentiata de clima, relief si alti factori.
Este determinate fie de natura fie de spiritualitate.
Giambattista Vico vorbea de trei institutii universale ale naturii umane: religia, familia si cultul mortilor.
Se considera ca tot ceea ce tine de cultura vitala se imparte intre barbat si femeie
(grupul conjugal).
Cei care au vorbit despre evolutia umanitatii (evolutionismul cultural) sunt
- August Comte care vorbesc despre trei acte ale evolutiei gandirii: teologic, metafizic si pozitiv
- Lewis H. Morgan – vorbeste despre salbaticie, barbarie, civilizatie
- Edward B. Taylor – considera ca Europa si America (lumea educata) isi plaseaza natiunea la
capatul opus triburilor salbatice, iar celelalte societati sunt asezate in functie de polul caruia se
aseamana (vietii salbatice sau celei culturale)

3. OBIECTELE DE STUDIU IN ANTROPOLOGIA CULTURALA

Ca obiecte de studiu, antropologia culturala are
- Fenomenele primitive
- Comunitatile mici
Antropologia este o sociologie a societatilor primitive sau o stiinta a istoriei
Societatile primitite sunt reprezentate prin:
-dimensiuni mici
-tehnologie rudimentara
-nu erau scrieri
-erau izolati partial
-schimbarile sociale erau rare (stabilitate sociala)
Comunitatile mici sunt unitatile fundamentale ale vietii umane
In aceste comunitati mici avem:
-grupuri de intercunoastere – unde fiecare are om are acces la cunoasterea celorlati si a lumii
inconjuratoare
-sunt formatiuni umane fundamentele datorita autonomie, autohtonismului si autosuficientei
- sunt comunitati izolate, astfel cultura aici ramane pura, necontaminata de influentele externe
- favorizeaza cercetarea comparativa

4. CULTURA SI TIPUL ETNIC – C-TIN RADULESCU - MOTRU

Defineste cultura etnica ca pe un complex de manifestari tipice, manifestari ce le gaseste fiecare om la
nastere si la care se adapteaza fara sa se opuna.
Cultura etnica cuprinde trei constiinte:
- Constiinta comunitatii de origine – legatura de sange ce se manifesta prin uniformitatea grupului
- Constiinta comunitatii de limba – legatura culturala ce se manifesta in creatie
- Constiinta comunitatii de destin – legatura istorica a membrilor din comunitate
Cultura este compusa din bunuri sufletesti ce sunt comune si nu individuale,apartin comunitatii insa
ce le diferentiaza de alte culturi. Cultura are o origine nusubstantiala , rezistenta aflandu-se in forta

sufleteasca, nu in obiectele materiale. Cultura română înaltă nu se defineşte prin corespondenţa celor
2 parti, substantiala si sufleteasca, ci prin delimitarea acestora în forma zeflemelei, criticii de salon si

criticii negative Formele secundare sau degradate ale culturii sunt:

 - Pseudocultura (forma culturala falsa)
- Semicultura ( cultura`` la jumatatea drumui``)
- Barbaria.

5 .ORIGINEA OMULUI. IPOTEZE SI CONCLUZIILE ACESTORA. VARIANTA ROMANEASCA

Rene Descartes 1670 : Omul este cel care cugeta. Max Scheler, 1955: fiinta inzestrata cu spirit. Ludwig
Andreas Feuerbach, 1849: Omul este ceea ce mănâncă.- Cateva ex de ce ste omul d.p.d.v. al atropologiei.

Ipoteza evolutionista. Acum 7 milioane de ani, stramosii nostril, primatele, traiau in liniste, in copaci, la
tropice, in junglele dese africane, dar zona lor avea sa fie invadata de iarba. Pajistile au invadat padurea,
cu tot mai putini copaci, in cautarea de hrana primatele coboara din copaci si se adapteaza la noul
habitat, adoptand, treptat si lent, mersul biped care va ajuta la formarea si construirea civilizatiei.

Concluzii ale ipotezei evolutioniste:

-Conceperea omului ca varf al evolutiei naturale;

- Superioaritatea sa este incontestabila;

- libertatea sa este nelimitata;

- creator de cultura si administrator al naturii;

- omul este ceea ce el decide sa fie.

Ipoteza creationista: Exista 2 parti in Biblie referitoare la Origini. Facerea 1 ex:

`` Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti; si stapaniti
peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate animalele, peste toate vietatile ce se misca pe
pamant si peste tot pamantul``

Facerea 2 exemplu:

`` Si a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l facuse si l-a pus in gradina cea din Eden, ca s-o lucreze si
s-o pazeasca``

Concluzii ale ipotezei creationiste:

Oamenii sunt asemanatori essential si de origina divina.

La inceputul crearii sale, fiind aproape de desavarsire, omul a cazut.

Pentru ca poarta in sine germenii creatiei sale ( asemanarea si chipul lui Dumnezeu) si nostalgia
paradisului, caderea nu este si o decadere, omul putand pastra ori putand dobandi, integralitatea si
perfectiune originara.
Omul poate devein, cel mult, cee ace afost creat sa fie.

6. VARIANTA MITOLOGIEI ROMANESTI

Antropologia romaneasca cuprinde 4 cicluri dupa cum spune R. Vulcanescu in 1985 si anume:

- Capcaunii care sunt fapturi urate ce sunt incontrolabile, creati de 2 demiurgi Dumnezeu si
Diavolul;
- Uriașii, puternici, deștepți, buni la început, dar care, în final, se revoltă și vor să-l răstoarne pe
Dumnezeu din cer, pedepsiți prin potop;
- Oameni imperfectii
- blajinii, uricii sau rohmanii, creaturi mici, urâte, dar foarte cucernice.

Concluzii:

- Omul este pacatos si creat dupa dubla asemanare(a Fârtatului și a Nefârtatului)

- existența sa este efemeră, dar nu tragică, ci chiar optimistă;

- nu numai viata omului este trecatoare, ci si semintia umana, cand pacatele se vor inmulti, aceasta
se va sfarsii.

- se va sfarsii si lumea cu care omul traieste in solidaritate ex: `` Saraca lume cu vant``