November

2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
I. GENERALITATI
Atmosfer, cuvnt compus de origine greac (athmos = aer i spherein =
sfer, nveli sferic), desemnnd nveli ul de aer al Pmntului (a se vedea
planeta Pmant). Atmosfera planetei noastre este practic 100 ga!oas,
con innd ns i urme de su"stan e solide, pre!ente n stare fin divi!at.
Atmosfera de ast!i a Pmntului con ine a!ot (sau nitrogen) "imolecular ( #
$
)
n propor ie de aproape %&' ((),$ ), o*igen "imolecular (+
$
) ($0,' ), argon,
Ar, (0,,$ ), dio*id de car"on, -+
$
, (0,0. ), o!on, o*igen trimolecular (+
.
) i
alte ga!e, praf, fum, alte particule n suspensie, etc. -ompo!i ia atmosferei s/a
schim"at de/a lungul celor apro*imativ $,' / $,) miliarde de ani de cnd e*ist,
de la o atmosfer primitiv (a se vedea atmosfera primitiv a Pmntului) la cea
actual, trecnd prin mai multe fa!e intermediare, n decursul crora atmosfera
i/a schim"at nu numai compo!i ia chimic, dar i alte caracteristici precum ar
fi densitate, grosime, transparen , i altele. Atmosfera este numit n vor"irea
curent aer.
Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compo!i ia sa chimic,
care la rndul su a influen at procesele climatice. 0n urm cu %,'1 miliarde de
ani, cnd a avut loc formarea glo"ului pmntesc, hidrogenul (2
$
) i heliul (2e)
erau de3a pre!ente. 4lterior, datorit densit ii sc!ute a acestor dou ga!e, ele
nu vor mai putea fi atrase de planet, disipndu/se progresiv n spa iul cosmic.
5atorit procesului de rcire lent a 6errei, respectiv a activit ii vulcanice,
au fost aduse la suprafa diverse ga!e, care re!ultaser din reac iile chimice ale
straturilor interne ale glo"ului. Prin aceste procese a luat na tere o atmosfer cu
o compo!i ie de circa )0 vapori de ap (2
$
+), 10 de dio*id de car"on
(-+
$
) i ' pn la ( hidrogen sulfurat. Aceast com"ina ie de ga!e poate fi
i ast!i ntlnit n emana iile i erup iile vulcanice.
7ipsa precipita iilor din acea perioad de formare este e*plica"il c n
ciuda pre!en ei apei, inclusiv n stare de vaporii de ap, suprafa a fier"inte a
Pmntului nu permitea condensarea acestora.
Provenien a apei pe pmnt este, de fapt, o tem controversat. Prin
scderea temperaturii atmosferei su" punctul de fier"ere al apei, aerul saturat,
adesea supra/saturat cu vapori de ap, determin condensarea apei su" forma
unor ploi de scurt durat. 0n aceast perioad, s/au format, foarte pro"a"il,
mrile i oceanele.
8adia ia ultraviolet intens a determinat o descompunere fotochimic a
moleculelor de ap, metan i amoniac, prin acest proces acumulndu/se dio*id
de car"on i a!ot. 9a!ele mai u oare, precum hidrogenul i heliul au urcat n
straturile superioare ale atmosferei, ulterior disipndu/se n spa iul cosmic pe
cnd ga!ele mai grele, aidoma dio*idului de car"on, s/au di!olvat n mare parte
n apa oceanelor. A!otul inert din punct de vedere chimic, n condi iile e*istente
Page 1 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
atunci, a rmas neschim"at n atmosfer, fiind nc nainte cu circa .,% miliarde
de ani partea component cea mai important a atmosferei.
+*igenul +
$
care 3oac un rol esen ial n evolu ia i e*isten a vie ii pe
pmnt, a aprut su" form li"er, ga!oas, acum circa .,' miliarde de ani, fiind
eli"erat datorit activit ii de fotosinte! a "acteriilor care descompuseser
produsele ce con ineau grupe cianhidrice.
+*igenul format s/a di!olvat n mare parte n apa oceanelor o*idnd
metalele feroase. 0n urm cu circa .'0 milioane de ani, o parte din o*igen a
format prin ioni!are n straturile superioare a atmosferei o!onul, com"ina ie
alotropic a o*igenului, ce prote3ea! pmntul de ra!ele ultraviolete. :e
consider c, ncepnd cu acea perioad i pn ast!i, compo!i ia aerului
atmosferic rmne relativ sta"il.
Pr i componente:
Atmosfera terestr are o mas de ca. %,, ; 10
1)
<g i este alctuit in func ie de
temperatur din mai multe straturi, partea superioar a fiecrui strat terminndu/
se cu o !on de a a/numit =pau!> ?
6roposfera ntre 0 <m deasupra mun ilor nal i i ( <m n !ona polara i
1( <m la tropice (inclusiv tropopau!a). @a are o grosime medie de A11 <m
(1&100 din ra!a de 1.(1 <m a Pmntului). 5ac se nchipuie un Pmnt
cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,)1.
mm. 6roposfera constituie .&% din masa total a atmosferei.
:tratosfera ntre ( / 1( pn la '0 <m (inclusiv stratopau!a)
Be!osfera ntre '0 i )0 <m (inclusiv me!opau!a)
6ermosfera numit i =ionosfer> ntre )0 i 1%0 <mC denumirea de
=termo/> este legat de cre terea relativ "rusc a temperaturii cu
altitudinea, iar cea de =iono/> de fenomenul de ioni!are a atomilor de
o*igen i a!ot e*isten i, care astfel devin "uni conductori de electricitate
i au influen asupra transmisiilor radio.
@*osfera ntre '00 i 1000 <m pn la ca. 100.000 <m cu o trecere la
spa iul interplanetar
6roposfera stratul inferior al atmosferei aici au loc fenomenele metereologice.
Page 2 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Page 3 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
II. SURSE MAJORE DE POLUARE A ATMOSFEREI
:ursele de poluare a aerului pot fi clasificate in surse naturale si surse
artificiale.
Srse n!t!r!"e sunt?
:olul, care su" influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a
curentilor de aer, sufera fenomene de ero!iune si macinare cu eli"erarea de
particule foarte fine
plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemente ca polen,
par, pene, fulgi
ga!ele si vaporii naturali, eliminati din sol direct in aerul atmosferic si
care se gasesc in anumite !one caracteristice din punct de vedere geologic
eruptiile vulcanice, care arunca in aer, in anumite momente, mari cantitati
de ga!e, vapori de apa si particule solide
praful cosmic, re!ultat din distrugerea meteoritilor in straturile superioare
ale atmosferei
Srse"e !rtifici!"e sunt repre!enate de diversele activitati ale
omului din care re!ulta o serie de elemente solide, lichide sau ga!oase ce pot
a3unge in atmosfera. @le contituie principalele surse de poluare si sunt fi*e si
mo"ile.
surse fi*e D produc o poluare limitata, de cele mai multe ori in 3urul
locului de eliminare in atmosfera a poluantilor.
Aici se inacdrea!a doua grupe mari?
o procese"e in#stri!"e$ recunoscute ca fiind cele mai importante
surse de poluare a aerului? chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de
constructie
Page 4 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
o procese"e #e com%stie de la incal!irea locuintelor pana la
com"usti"ilul utili!at pentru producerea de energieC cantitatea poluantilor
produsi astfel depinde de calitatea com"usti"ilului folosit si de felul arderii.
surse mo"ile D produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte
mareC aici se incadrea!a mi3loacele de transport?
o transporturile rutiereC
o transporturile navale si aerieneC
o transporturile feroviare.
5intre toate acestea, autovehiculele sunt cele mai importante surse de
poluare a atmosferei. 5in esapamentele lor se evacuea!a mari cantitati de o*id
de car"on, o*i!i de a!ot, precum si cantitati mi reduse de plum", aldehide,
etilena, hidrocar"uri aromatice cancerigene, -+
$
. Botoarele pe "en!ina produc
mai mult -+
$
pe unitate de putere decat cele pe motorina, in schim"
concentratiile de particule evacuate din motoarele 5iesel sunt de !ece ori mai
mari decat cele de la motoarele pe "en!ina. Acumularea poluarii emise de
autovehicule in spatiul aerian al stra!ilor ur"ane depinde nu numai de numarul
lor si de modul de functionare, ci si de structura orasului si factorii
meteorologici, care pot favori!a fie mentinerea si concentratia poluantilor, fie
indepartarea si diluarea lor in spatii cat mai mari.
4n poluant atmosferic este cunoscut ca o su"stanta in aer, care poate dauna
oamenilor si mediului. Poluantii pot fi in forma de particule solide, picaturi
lichide sau ga!e. En plus, ele pot fi natural sau atificiale, provocate de catre om.
Poluantii pot fi clasificati fie ca poluanti primari sau secundari.
5e o"icei, poluantii primari sunt su"stante emise direct dintr/un proces,
cum ar fi cenusa de la o eruptive vulcanica, mono*idul de car"on dintr/un
vehicul cu motor de evacuare sau dio*idul de sulf eli"erat din fa"rici.
Poluantii secundari nu sunt emisi in mod direct. @i se formea!a in aer
atunci cand poluantii primari reactionea!a sau interactionea!a. 4n e*emplu
important al unui poluant secundar este nivelul de o!on troposferic D unul dintre
multii poluanti secundari care produc smog fotochimic. 6re"uie sa retinem ca
anumite su"stante poluante pot fi atat primare cat si secundare si ca, am"ele sunt
emise direct si formati din alti poluanti primari.
Page 5 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Poluantii primari ma3ori, produsi de activitatea umana includ?
F o*i!i de sulf (:+
*
) D in special dio*id de sulf, un compus chimic cu
formula :+
$
. @ste produs de catre vulcani si in diverse procese industriale.
5eoarece car"unele si petrolul contin adesea compusi de sulf, arderea lor
generea!a dio*id de sulf. +*idarea in continuare de :+
$
, de o"icei in pre!enta
unui catali!ator, cum ar fi #+
$
, formea!a 2
$
:+
%
, si prin urmare ploaia acida.
Aceasta este una din cau!ele ingri3orarii fata de impactul asupra mediului al
utili!arii acestor com"usti"ili ca sursa de energie.
F o*i!i de a!ot (#+
*
) D in special dio*id de a!ot sunt emisi de arderea la
temperaturi ridicate. 5io*idul de a!ot este compusul chimic cu formula #+
$
.
Acest ga! to*ic de culoare maro/roscat are un miros caracteristic ascutit. #+
$
este unul din poluantii atmosferici mai proeminenti.
F mono*idul de car"on D este un ga! incolor, inodor, neiritant, dar foarte
otravitor. @ste produs prin arderea incompleta a com"usti"ililor, cum ar fi ga!ele
naturale, car"unele sau lemnul. Gumul evacuat este o sursa ma3ora de mono*id
de car"on.
Page 6 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

F dio*idul de car"on (-+

$
) D un ga! cu efect de sera emis prin ardere dar,
care este de asemenea, un ga! vital pentru organismele vii. Acesta este un ga!
natural in atmosfera.
F compusi organici volatili (-+H) D in aerul li"er este un poluant
important. Acest domeniu este de o"icei divi!at in categorii separate de metan
(-2
%
) si non/metan (#BH+-s). Betanul este un ga! cu efect de sera e*trem de
eficient care contri"uie considera"il la incal!irea glo"ala. -ompusii organici
volatili ai hidrocar"urilor sunt, de asemenea, ga!e cu efect de sera importante
prin intermediul rolului lor in crearea de o!on si in prelungirea vietii de metan in
atmosfera, desi efectul varia!a in functie de calitatea aerului la nivel local. En
cadrul #BH-s, compusi aromatici ca "en!en, toluen si *ilen sunt suspectati ca
fiind agenti cancerigeni si pot duce la leucemie prin e*punere prelungita.
F pul"erile D particulele, in suvsidiar mentionate ca particule in suspensie
(PB) sau particule fine, sunt particule minuscule de solide sau lichide in
suspensie intr/un ga!. En contrast, aerosolii se refera la particule si ga!e in
acelasi timp. :ursele de pul"eri in suspensie pot fi provocate de om sau naturale.
4nele particule apar in mod natural, provenite de la vulcani, furtuni de preaf,
incendii forestiere si pasuni, vegetatie, si spraIuriC activitati umane, cum ar fi
arderea com"usti"ililor fosili in vehicule, centrale electrice si diverse procese
industriale ce generea!a, de asemenea, cantitati semnificative de aerosoli. En
Page 7 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
medie pe glo", aerosolii antropici D cei reali!ati de activitatile umane D
repre!inta, in pre!ent, apro*imativ 10 din suma totala de aerosoli din
atmosfera noastra. #ivelurile crescute de particule fine din aer repre!inta riscuri
pentru sanatate, cum ar fi "oli de inima, modificarea functiei pulmonare sau
cancer pulmonar.
F metale to*ice, cum ar fi plum", cadmiu sau cupru
F clorofloracar"urile (-G-) D emisiile lor sunt nocive pentru stratul de o!on
si in pre!ent utili!area lor este inter!isa.
F amoniacul (#2
.
) D este emis din procesele agricole. Amoniacul este un
compus cu formula #2
.
. @ste intalnit in mod normal cu un miros caracteristic
intepator. Amoniacul contri"uie in mod semnificativ la nevoile nutritionale ale
organismelor terestre, servind ca un precursor la produsele alimentare si
ingasaminte. Amoniacul, direct sau indirect este, de asemenea, un "loc de
constructie pentru sinte!a mai multor produse farmaceutice, desi in utili!area pe
scara larga, este atat caustic cat si periculos.
F su"stantele mirositoare D cum ar fi gunoiul, canali!area cat si cele
industriale.
F poluantii radioactivi D produsi de e*plo!iile nucleare, e*plo!i"ilii folositi
in ra!"oaie si in procese naturale cum ar fi de!integreare radioactiva a uraniului.
Poluantii secundari ai atmosferei includ?
F pul"erile D formate din poluantii ga!osi primari si compusii din smog
fotochimic. :mogul este un mod de poluare a atmosfereiC cuvantul =smog> este
un =geamantan> de fum si ceata. -lasic, smogul re!ulta din arderei mari a
car"unelui intr/o !ona, cau!ata de un amestec de fum si dio*id de sulf. Bai nou,
smogul care vine de o"icei din car"une, provine din emisiile vehiculare si
industriale care actionea!a in atmosfera la lumina soarelui pentru a forma
poluanti secundari care se com"ina la randul lor cu emisiile primare formand
smogul fotochimic.
F nivelul de o!on (+
.
) D format din #+
*
si -+H. +!onul (+
.
) este un
constituent esential al troposferei (acesta este de asemenea un component
important a anumitor !one din stratosfera cunoscut ca stratul de o!on), a
reactiilor fotochimice si chimice care implica o unitate in multe din procesele
chimice care au loc in atmosfera !i si noapte. Apare in concentratii mari ce
provin din activitatile umane (in mare parte din arderea com"usti"ililor fosili),
acasta este atat un poluant cat un component al smogului.
F a!otat de pero*iacetil (PA#) D in mod similar format din #+
*
si -+H.

Page 8 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Poluantii minori ai atmosferei includ?
un numr mare de poluanti minori atmosferici care sunt foarte periculosi
unele dintre acestea sunt reglementate n :tatele 4nite ale Americii su"
denumirea de Actul -urat al Aerului Ji n @uropa n temeiul directivei/cadru
Aer.
o varietate de poluanKi organici persistenKi , care se pot ataJa la pul"eri n
suspensie.
PoluanKi organici persistenKi (P+P) sunt compuJi organici care sunt
re!istenti la degradarea mediului prin reactii chimice, "iologice, Ji procese
fotolitice. 5in aceasta cau!a, ei au fost o"servati persistand n mediu, pe
distanKe lungi, "ioacumulandu/se n Kesuturi umane Ji animale, n lanKuri
alimentare, avand un impact potenKial semnificativ asupra sntKii umane Ji a
mediului.

&ri"e c ce"e m!i m!ri emisii #e 'O
(

&!r
Emisii"or #e #io)i# #e c!r%on pe
!n *+,
-
tone. *(,,-.
Procentul din totalul la nivel mondial
-hina 1,10. $1,'
:tatele 4nite ',('$ $0,$
8usia 1,'1% ','
Endia 1,'10 ',.
Laponia 1$,. %,1
9ermania )0' $,)
Page 9 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Barea Mritanie '1) $,0
-anada '%% 1,,
-oreea de :ud %(' 1,(
Etalia %(% 1,(
'e"e m!i po"!te Or!/e"e "mii prin PM
P!rtic"e
c0estine$
micro1r!me 2 m3 *(,,4.
'it5
11, -airo, @gipt
1'0 5elhi , Endia
1$) Nol<ata , Endia (-alcuta)
1$' 6ian3in , -hina
1$. -hongOing , -hina
10, Nanpur , Endia
10, 7uc<noP , Endia
10% La<arta, Endone!ia
101 :henIang , -hina
In#stri! este, la momentul actual, princip!"" po"!nt "! sc!r!
mon#i!"!.
Procesele de productie industriala.
@misiile sunt su"stante eli"erate in atmosfera de catre u!ine, sau alte
centre. Procedeele de productie industriala eli"erea!a emisiile, care se redepun
in ca!ul in care nu e*ista filtre pentru epurarea ga!elor re!iduale. :u"stantele
specifice sunt atunci eli"erate si pot provoca local catastrofe.
En momentul procesului de com"ustie, su"stantele ga!oase, lichide si solide
sunt eli"erate in atmosfera de furnale. En functie de inaltimea furnalelor si de
conditiile atmosferice, ga!ele de esapament provenind din focare se raspandesc
local sau la distante medii, / uneori chiar si mari / ca!and din nou su" forma de
particule mai fine decat poluarea atmosferica masura"ila in locurile de emisie.
5ega3arile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul
ca in 3urul u!inelor metalurgice in perimetrul a .0/%0 <m in sol e crescuta
concentratia de ingrediente ce intra in compo!itia dega3atilor aeriene a acestor
u!ine.
Tr!nsportri"e 6 srs! #e po"!re
Tr!nsportri"e sunt, dupa cum "ine stiti, o alta importanta sursa de
po"!re. Astfel, in :.4.A. 10 din totalul emisiilor poluante provin de la
autovehicule, iar in unele localitati a3ung chiar si pana la ,0. Autovehiculele
Page 10 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
care functionea!a cu motor cu com"ustie, sunt un factor poluant care este luat
din ce in ce mai mult in seama. +rasele mari sau aglomeratiile ur"ane dense sunt
afectate in mare masura de transporturile cu eli"erare de no*e.
Poluarea aerului reli!ata de autovehicule pre!inta doua mari particularitati? in
primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la
reali!area unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru ga!ele
cu densitate mica si mare capacitate de difu!iune in atmosfera. En al doilea rand
emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii
depin!and de intensitatea traficului si posi"ilitatile de ventilatie a stra!ii. -a
su"stante care reali!ea!a po"!re! !er"i, formate dintr/un numar foarte mare
(sute) de su"stante, pe primul rand se situea!a ga!ele de esapament. Holumul,
natura, si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de
natura com"usti"ilului si de conditiile tehnice de functionare. 5intre aceste
su"stante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dio*idul de
sulf, plum"ul, hidrocar"urile poliaromatice, compusii organici volatili
("en!enul), a!"estul, metanul si altele.
7os Angeles este o aglomerare ur"ana/su"ur"ana cladita pe o coasta
deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est +ceanul Pacific. Buntii se intind la
est si la nordC de asemenea la nord se gaseste :an Gernando HalleI, o parte a
orasului cu apro*imativ o treime din populatia orasului. 7os/Angeles/ul face
legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostra!i de otel si
"eton, construite pentru transportul rapid, la mari vite!e, dare care este de o"icei
congestionat de trafic. :mogul produs de ga!ele de esapament ale masinilor sau
de alte surse este o pro"lema continua a poluarii.
Erptii"e 7"c!nice 6 srs! #e po"!re
Erptii"e 7"c!nice generea!a produsi ga!osi, lichi!i si soli!i care,
schim"a local nu numai micro si me!orelieful !onei in care se manifesta, dar
e*ercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. -enusile vulcanice,
impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase ga!e, sunt suflate
in atmosfera, unde formea!a nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de
locul de emitere. 6impul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate
a3unge chiar la 1/$ ani. 4nii cercetatori aprecia!a ca, cea mai mare parte a
suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica / o
importanta sursa de po"!re ! !er"i. Aceste pul"eri se presupune ca au si
influente asupra "ilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei
radiate de Pamant catre univers si contri"uind in acest fel, la accentuarea
fenomenului de Qefect de seraQ, produs de cresterea concentratiei de -+ $ din
atmosfera.
Frtni"e #e pr!f 6 srs! #e po"!re
Page 11 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Frtni"e #e pr!f sunt si ele un important factor in poluarea aerului.
6erenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii,
pierd partea aeriana a vegetatiei si raman e*puse actiunii de ero!iune a vantului.
Hanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formea!a
Qscheletul mineralQ si le transforma in suspensii su"aeriene, care sunt retinute in
atmosfera perioade lungi de timp. 5epunerea acestor suspensii, ca urmare a
procesului de sedimentare sau a efectului de spalare e*ercitat de ploi, se poate
produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. -ercetari recente,
din satelit, au aratat ca ero!iunea eoliana numai de pe continentul African a3unge
la 100/%00 milioane tone&an. En acest conte*t, se pare ca desertul :ahara
inaintea!a in fiecare an cu 1.' pana la 10 <m. Gurtuni de praf se produc si in alte
!one ale glo"ului. Astfel, in mai 1,.%, numai intr/o singura !i, un vant de o
violenta neo"isnuita a produs un intens proces de ero!iune eoliana pe teritoriile
statelor 6e*as, Nansas, +<lahoma si -olorado. #orii negrii, care cuprindeau
circa .00 milioane de tone de praf, dupa ce au parcurs $&. din teritoriul :.4.A.,
au intunecat Rashington/ul si #eP Sor</ul si s/au deplasat mai departe catre
Atlantic. En 1,$), la $1 si $( aprilie, o furtuna a produs erodarea unui strat de sol
cu o grosime de 1$ / $' mm pe o suprafata de %00 000 <m $ , situata in !ona
precaspica. @valuarile facute cu acest prile3 au aratat ca, numai pe teritoriul tarii
noastre s/au depus circa 1%) milioane m . de praf, din cantitatea totala ridicata.
Incen#ii"e n!tr!"e 6 srs! #e po"!re
Incen#ii"e n!tr!"e$ o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci
cand umiditatea climatului scade natural su" pragul critic. Genomenul este
deose"it de raspandit, mai ales in !ona tropicala, desi, in general, gradul de
umiditate al padurilor din aceasta !ona nu este de natura sa favori!e!e i!"ucnirea
incendiului. 7a sfarsitul anului 1,)$ si inceputul anului 1,)., pe insula Morneo a
Endone!iei si BalaIesiei au avut loc ( incendii care au mistuit circa .,' milioane
hectare de paduri tropicale. En coasta de Gildes, in 1,)., focul a distrus circa %'0
000 ha, iar in 9hana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare
suprafata de paduri si circa 10 din plantatiile de cacao. En anii deose"it de
secetosi, chiar si in !onele temperate, se produc dese incendii ale padurilor.
Astfel, in 1,,$, dupa o succesiune de ani secetosi, au i!"ucnit incendii
devastatoare chiar si in padurile Grantei si ale Poloniei. :e pare ca situatia
climatica din deceniul )0 a e*tins mult suprafetele de paduri vulnera"ile la in/
cendii pe intregul glo".
Acti7it!ti"e c!snice 6 srs! #e po"!re
Acti7it!ti"e 8c!snice8 sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare.
Asta!i, in multe tari in curs de de!voltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de
foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de
Page 12 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
crestere mai mare decat alimentele. -au!a cresterii !i de !i a pretului este
restrangerea suprafetelor de padure. Bulte tari care fusesera candva e*portatoare
de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu s/au preocupat
de regenerarea fondului forestier. En :.4.A. si Endia se ard anul circa 1.0 mi/
lioane de tone de lemn de focC in :.4.A. aceasta cantitate asigura doar . din
consumul de energie, in timp ce in Endia, aceiasi cantitate asigura $' din
consum. 5eci, pentru tarile in curs de de!voltare, lemnul de foc constituie o
necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. 5ar nu numai pentru
aceste tari consumul de lemn este o necesitateC tari ca :uedia, 5anemarca,
Ginlanda au ca o"iectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de
petrol si, in compensatie, cresterea contri"utiei energetice a lemnului de foc.
-hiar in :.4.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considera"il,
s/a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. :e aprecia!a, de
e*emplu, ca in aceasta tara, dupa 1,(., folosirea energiei o"tinute din lemn, in
sectorul casnic, a sporit de doua ori. Han!arile anuale de so"e, intre 1,($ si
1,(,, au sporit de noua ori, iar in 1,)1 s/au vandut pe teritoriul :tatelor 4nite
circa $ milioane de so"e pentru incal!irea locuintelor cu lemne. Gumul emis de
so"ele cu lemne are o culoare al"astra fumurie si contine o cantitate insemnata
de materii organice, care se aprecia!a ca pot fi cancerigene. 5ar in scopuri
casnice nu se ard numai lemn, ci si cantitati enorme de car"uni, petrol, si ga!e
naturale, din care re!ulta de asemenea su"stante to*ice.
Page 13 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
III. EFE'TELE POLUARII ATMOSFEREI
Actine! po"!rii !er"i !spr! s!n!t!tii pop"!tiei
En cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate
de '00 cm$ de aer, volum care creste mult in ca!ul efectuarii unui efort fi!ic,
fiind direct proportional cu acest efort. En $% ore in mediu omul respira circa 1'/
$' m. de aer. 7uind comparativ cu consumul de alimente si apa, in timp de $%
ore, omul inhalea!a in medie 1' <g de aer in timp ce consumul de apa nu
depaseste de o"icei $,' <g, iar cel de alimente 1,' <g. 8e!ulta din aceste date
importanta pentru sanatate a compo!itiei aerului atmosferic, la care se adauga si
faptul ca "ariera pulmonara retine numai in mica masura su"stantele patrunse
pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.
5in punct de vedere al igienei, aerul influentea!a sanatatea atit prin
compo!itia sa chimica, cit si prin proprietatile sale fi!ice (temperatura,
umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).
En ceea ce priveste compo!itia chimica destingem influenta e*ercitata
asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cit si actiunea
pe care o e*ercita pre!enta in aer a unor compusi straini.
@fectele directe sunt repre!entate de modificarile care apar in starea de
sanatate a populatiei ca urmare a e*punerii la agenti poluanti. Aceste modificari
se pot traduce in ordinea gravitatii prin? cresterea mortalitatii, crestrea
mor"iditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fi!io/patologice, aparitia
unor modificari fi!iologice directe si&sau incarcarea organismului cu agentul sau
agentii poluanti.
@fectele de lunga durata sunt caracteri!ate prin aparitia unor fenomene
patologice in urma e*punerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte
pot fi re!ultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia poluantilor
cumulativi (P", G etc.), pina cind incarcarea atinge pragul to*ic. 5e asemenea
modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv
Page 14 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
asupra anumitor organe sau sisteme. @fectele de lunga durata apar dupa intervale
lungi de timp de e*punere care pot fi de ani sau chiar de !eci de ani.
Banifestarile patologice pot im"raca aspecte specifice poluantilor (into*icatii
cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene) sau pot
fi caracteri!ate prin aparitia unor im"olnaviri cu etiologie multipla, in care
poluantii sa repre!inte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti
("oli respiratorii acute si cronice, anemii etc.).
Po"!ntii irit!nti reali!ea!a efecte iritative asupra mucoasei oculare si
indeose"i asupra aparatului respirator. En aceasta grupa intra pul"erile neto*ice,
precum si o suma de ga!e si vapori ca "io*idul de sulf, "io*idul de a!ot, o!onul
si su"stantele o*idante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue cea mai
raspindita dintre tipurile de poluare, re!ultind in primul rind din procesele de
ardere a com"usti"ilului, dar si de celelalte surse de poluari.
Po"!ntii fi%ro9!nti produc modificari fi"roase la nivelul aparatului
respirator.
Printre cei mai raspinditi sunt "io*idul de siliciu, a!"estul, si o*i!ii de fier,
la care se adauga compusii de co"alt, "ariu etc. :unt mult mai agresivi in mediul
industrial unde determina im"olnaviri specifice care sunt e*ceptionale in
conditii de poluare a aerului. 6otusi poluarea intensa cu pul"eri poate duce la
modificari fi"roase pulmonare.
Po"!ntii to)ici asfi*ianti sunt cei care impiedica asigurarea cu o*igen a
tesuturilor organismului. 5intre poluantii atmosferici cu efect asfi*iant cel mai
important este o*idul de car"on, care formea!a cu hemoglo"ina un compus
relativ sta"il (car"o*ihemoglo"ina) si impiedica astfel o*igenarea singelui si
transportul de o*igen catre tesuturi. En functie de concentratia din aer si timpul
de e*punere se reali!ea!a o anumita proportie de car"o*ihemoglo"ina depaseste
10 din hemoglo"ina totala. Ento*icatia acuta este relativ rara, aparind practic
numai in spatii inchise in pre!enta unor surse importante de -+ (in Tncaperi in
care sistemele de incat!it functionea!a defectuos, gara3e, pasa3ele su"terane
pentru autovehicule etc.)
Po"!ntii !"er1enici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme.
Endeose"i este ca!ul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a
prafului din casa, responsa"ili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau
cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale D in
special industriale D care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau
incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica
(industria maselor plastice, industria farmaceutica, fa"ricile de insecticide etc.).
:unt semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, ca cel de
Page 15 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
la #eP +rleans din 1,') in care alergenul a fost identificat in praful provenit de
la deseuri industriale depuse in holde.
Po"!nti c!nceri1eni. @*ista foarte dificultati in estimarea rolului
poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. 6otusi cresterea
frecventei cancerului indeose"i in mediul ur"an, a impus luarea in considerare si
a poluantilor atmosferici ca agenti cau!ali posi"ili, cu atit mai mult cu cit in
!onele poluate au fost identificate in aer su"stante cert carcinogene.
Putem clasifica su"stantele carcinogene pre!ente in aer in su"stante
organice si su"stante anorganice.
5intre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt
hidrocar"urile policiclice aromatice ca "en!opiren, "en!ontracen,
"en!ofluoranten etc. -el mai raspindit este "en!oopirenul, provenind din
procese de com"ustie atit fi*e cit si mo"ile. Ea nastere in timpul arderii, se
volatili!ea!a la temperatura ridicata si condensea!a rapid pe elementele in
suspensie. :u"stanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar pre!enta in
aer indica un risc crescut de cancer pulmonar. @fecte cancerigene se atri"uie si
insecticidelor organoclorurate precum si unor monomeri folositi la fa"ricarea
maselor practice.
Bai sunt incriminati ca agenti cancerigeni di"en!acridina, epo*i!ii, precum
si nitrosaminele in aer putind fi pre!enti precusorii acestora (nitritii si aminele
secundare).
5intre poluantii cancerigeni anorganici mentionam a!"estul, arsenul,
cromul, co"altul, "eriliul, nichelul si seleniul. Bai frecvent intilnita in mediul
industrial, pre!enta lor in aer a fost semnalata si in !onele din apropierea
industriilor.
4n aspect deose"it il pre!inta a!"estul, mai periculos decit se presupunea
cu citiva ani in urma si a carui pre!enta a fost demonstrata atit in atmosfera
ur"ana cit si in plaminii (corpi a!"esti!ici pulmonari) unui procent aprecia"il din
populatia ur"ana nee*pusa profesional.
@fectele agentilor poluanti depind de mai multi factori?
natura elementelor poluanteC unii poluanti sunt mai activi, mai agresivi
sau mai nocivi decat altiiC
concentratia in care se gasesc poluantii pre!enti in aerC cu cat nivelul
concentratiei este mai mare, cu atat influenta lor este mai puternicaC
numarul poluantilor pre!enti concomitent in aerC in general, cu cat
numarul acestor poluanti este mai mare, cu atat influenta lor este mai nocivaC
Page 16 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
timpul cat actionea!aC cu cat este mai indelungat, cu atat efectele poluarii
sunt mai puternice.
Enfluenta asupra radiatiilor solare este una din cele mai importante actiuni.
En !onele poluate cu fum si pul"eri se produce o reducere importanta a cantitatii
de radiatii solare datorita retinerii lor de catre elementele poluante. En aceasta
!ona vi!i"ilitatea atmosferica este redusa, iar lumino!itatea sca!uta. :tudiile
efectuate in diferite tari arata o reducere a lumino!itatii intre 10 si '0. 5in
totalul radiatiilor solare cele mai reduse sunt radiatiile cu lungimea de unda cea
mai mica, adica radiatiile ultraviolete care sunt si cele mai activeC lipsa lor
produce rahitismul si favori!ea!a raspandirea infectiilor.
Enfluenta asupra factorilor climatic a fost o"servata in !onele poluate. Prin
retinerea radiatiilor solare scade si cantitatea de radiatii calorice, ceea ce duce la
o incal!ire mai redusa a atmosferei si a solului, adica temperatura aerului
incal!it direct de soare si indirect de sol scade. 6otodata, diversii poluanti
atmosferici constituie nivele de condensare pentru vaporii de apa din aer,
crescand ne"ulo!itatea atmosferica, dand nastere la ceata si la cresterea
frecventei ploilor in !onele poluate. -ercetari effectuate in diverse localitati au
aratat o crestere a !ilelor innorate cu pana la 1' / $0.
Enfluenta asupra plantelor si animalelor este uneori foarte puternica si
constituie un semnal de alarma fata de actiunea nociva a poluantilor atmosferici.
Plantele sunt foarte sensi"ile, in special coniferele, ar"orii fructiferi, vita de
vie si florile (mai ales trandafirii)C lichenii, datorita sensi"ilitatii lor deose"ite,
dau primele semene de degradare. 7e!area plantelor este dependenta de natura
poluantilor si de concentratia lor, dar ele sufera fenomene de distrugere uneori
pana la disparitie. Primele simptome ale into*icarii cu diferite no*e sunt? le!area
"o"ocilor, varful si marginea frun!elor. :tudiile efectuate in 3urul
intreprinderilor chimice arata distrugerea plantelor pana la 10 D 1' <m distanta.
Animalele din !onele poluate resimt efectele poluarii atmosferice? cele mai
afectate sunt aminalele domestice, cele mai sensi"ile sunt insectele (in special
al"inele si viermii de matase). @r"ivorele sunt animalele cele mai grav le!ate
datorita inhalarii de poluanti din aer, dar mai ales ingestiei poluantilor o data cu
hrana pe care o consuma. Poluantii cei mai agresivi pentru animale sunt?
fluorulU plum"ul, arsenal, cadmiu si o*i!ii de a!ot si sulf.
Page 17 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Enfluenta asupra constructiilor si o"iectelor a fost pusa in evident in multe
dintre localitatile poluate. -ladirile sufera in mod deose"it influenata poluantilor
su" forma fenomenelor chimice de coro!iune care duc la o degradare mult mai
rapida decat cea produsa de factorii meteorologici. +"ictele metalice se
o*idea!a, se corodea!a si se distrug in timp foarte scurt. Acest fenomen apare
mai evident la acoperisuri, automo"ile si la alte o"iecte care vin permanent in
contact cu poluantii atmosferici. Hopselele, lacurile, picturile (mai ales cele
e*terioare), tapetele sunt atacate si degradate vi!i"il.
Enfluenta asupra conditiilor de viata repre!inta un alt efect al poluarii
atmosferice care crea!a discomfort si impiedica desfasurarea unei activitati
normale. En !onele supuse poluarii se constata imposi"ilitatea deschiderii
ferestrelor si aerisirii incaperilor, uscarii rufelor in curte sau pe "alcon, servirii
mesei in afara locuintei, plim"arilor in aer li"er, 3ocului copiilor.
EFE'TUL DE SERA
@fectul de sera este procesul prin care atmosfera captea!a o parte din
energia solara, incal!ind Pamantul si moderand clima. @*pertii in domeniul
climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului =ga!elor cu efect de sera>,
crestere provocata de activitatile umane, accentuea!a in mod artificial efectul de
sera, ducand la cresterea temperaturilor glo"ale si deregland clima.
9a!ele de sera includ dio*idul de car"on, re!ultat din arderea
com"usti"ilului fosil si defrisari, metanul, eli"erat de pe plantatiile de ore! si
locurile de depo!itare a gunoaielor, precum si produse re!ultate din arderi si
diferiti compusi chimici industriale (acid a!otos, car"on fluorhidric, car"on
perftoric, sulf he*aflorid).
'ic"" c!r%on"i
5upa vaporii de apa, dio*idul de car"on (-+$) este principalul ga! de sera.
-ar"onul este stocat su" pamant, departe de "iosfera, in com"usti"ili fosili, insa
ciclul organic al car"onului descrie transferul car"onului intre mari, ecosistemul
terestru si atmosfera. Gara influenta umana, transferul intre aceste re!ervoare de
car"on este mentinut in mare in echili"ru D de e*emplu, plantele a"sor"
car"onul in timp ce se de!volta, dar il elimina atunci cand mor. Ensa cand
Page 18 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
oamenii taie ar"ori sau ard com"usti"ili fosili, ei elimina in atmosfera cantitati
suplimentare de car"on, accentuand astfel efectul de sera. Aceasta constituie
o pro"lema mai ales atunci cand se e*trag si se ard com"usti"ili fosili, deoarece
astfel se adauga car"on la ciclul =organic> al car"onului, care altfel ar ramane
depo!itat adanc su" pamant. + parte din acest car"on a3unge in atmosfera, alta
in ar"ori, plante si sol, pe pamant, si o alta parte in mari si oceane. + parte mai
mare a3unge in atmosfera deoarece se taie paduri si se construiesc orase, drumuri
si u!ine, reducandu/se astfel capacitatea "iosferei de a a"sor"i car"onul.
Sc0im%!ri"e c"im!tice
Vilnic, activitatile noastre afectea!a clima prin utili!area com"usti"ililor
fosili (petrol, car"uni si ga!e) pentru producerea energiei si transport. Aceste
schim"ari climatice au impact asupra vietii si pot distruge numeroase medii
naturale pe parcursul urmatorilor ani. 6re"uie sa reducem semnificativ poluarea
care are ca re!ultat efectul de sera. Acest lucru are sens atat din punct de vedere
al mediului, cat si economic. 5atorita ga!elor de sera pe care pe care le/am emis
de3a in atmosfera, suntem predispusi la o incal!ire cu 1,$ sau 1,.W-
a temperaturii in urmatoarele decenii, chiar daca am opri toate emisiile de ga!e
cu efect de sera imediat. :copul politicii climaterice ar fi acela de a impiedica
cresterea temperaturii medii glo"ale cu mai mult de $W- peste nivelul perioadei
pre/industriale. 7a peste $W-, impactul asupra ecosistemelor naturale si
a sistemului climatic creste in mod dramatic. Avem o perioada de timp foarte
scurta, nu mai mult de $ decenii, in care putem sa schim"am sistemul energetic
astfel incat sa se indeplineasca aceste scopuri.X1Y
'restere! temper!trii me#ii 1"o%!"e c (:';(<:
Z ameninta multe milioane de oameni cu riscul aparitiei foametei, malarieiC
milioane de oameni sunt amenintati de inundatii, furtuni puternice si lipsa apei
pota"ile.
Z ar duce la producerea unor valuri de caldura e*tremaC cele mai afectate
sunt tarile sarace si cele in curs de de!voltare, mai ales cele din America de :ud,
Africa sud/sahariana si Asia. Vonele afectate de seceta s/au du"lat in ultimii .'
de ani.
Z provoaca topirea ghetarilor si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la
cresterea pericolului inundatiilor in unele !one sau la lipsa apei atat de necesare
vietii in alte !one Apro*imativ .0 din ghetarii @uropei au disparut de3a. En
Page 19 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
+ceanul Pacific, +ceanul Endian si Barea -arai"elor multe insule ar putea
disparea, iar in @uropa se!onul de iarna ar deveni mai scurt si mai scump pentru
practicantii de sporturi de iarna.
Z ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase
populatii de pe intreaga planeta si mai ales din !onele 3oase ale tarilor in curs de
de!voltare, cum ar fi Mangladesh, sudul -hinei, ca sa nu mai vor"im de =tarile
de 3os> (Melgia, +landa, #H 9ermaniei) si :@ Angliei.
Z ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele
tropicale.
Z ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii
planete (1 milion de specii ar putea disparea din cau!a schim"arilor climatice),
costurile economice resimtindu/se mai acut in tarile sarace sau in curs de
de!voltare.
So"tii
@*ista solutii la pro"lema schim"arilor climatice? energiile regenera"ile,
eficienta energetica si reducerea utili!arii com"usti"ililor fosili (petrol si ga!).
#atura ne pune la dispo!itie o varietate de alternative pentru producerea
energiei. :ingura pro"lema este cum sa transformam lumina solara, vantul,
"iomasa, energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau caldura intr/un
mod ecologic si cu costuri cat mai mici, astfel reducand emisiile de -+$ si
efectul de sera si a3utand la prote3area climei si mediului incon3urator.
Anii [,0 au fost pro"a"il cea mai calda perioada din istorie, 1,,) fiind cel
mai fier"inte an. -oncentratiile de -+$ inregistrate in pre!ent in atmosfera sunt
cele mai mari din ultimii 1'0.000 ani. #iciodata pana acum umanitatea nu s/a
confruntat cu o asemenea imensa cri!a de mediu. 5aca nu luam urgent masuri
pentru a opri incal!irea glo"ala, schim"arile ar putea fi ireversi"ile si pagu"ele
inestima"ile
P"o!i! !ci#!
:u" termenul de Qploi acideQ sau Qprecipitatii acideQ se includ toate tipurile
de precipitatii / ploaie, !apada, lapovita, ceata, ale caror p2 e mai mic decat p2/
ul apei naturale, care este egal cu ',1. Ploaia acida se formea!a in re!ultatul
reactiilor din atmosfera cu su"stante, ce contin sulf si a!ot, sau altfel spus,
Page 20 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
eliminandu/se in urma activitatii umane :+$ si #+* se transforma in atmosfera
in particule acide. Aceste particule intra in reactie cu vaporii de apa,
transformandu/le in amestecuri acide, ce scad p2/ul apei de ploaie. Gormarea in
cantitati mari a o*i!ilor se formea!a in urma arderii petrolului si car"unelui. -ea
mai mare cantitate de o*i!i se intalneste in orase. Ploile acide duc la distrugerea
suprafetelor date cu lac si vopsea, pierderea lumii vii a "a!inelor acvatice, la
coro!iunea podurilor si monumentelor arhitecturale, determina to*icitatea apei
pota"ile in urma di!olvarii in apa a P" din conducte si scade transparenta apei,
duce la scaderea fertilitatii solului. Pentru prima data termenul a fost introdus de
Angus:mith.
p2/ul sla" acid al apei de ploaie se datoreste faptului ca su"stantele naturale din
atmosfera, asa cum e -+$, participa in reactie cu apa de ploaie? -+$\2$+
2$-+.. p2/ul ideal al apei de ploaie e ',1/',(, iar p2/ul real e varia"il de la o
regiune la alta. Aceasta depinde de compo!itia ga!ului.
Entrand in reactie cu vaporii de apa, :+$ si #+* se transforma in aci!ii 2$:+%,
2#+., 2#+$ si 2$:+.. Apoi, impreuna cu ploaia sau !apada, cad la pamant.
-ele mai dese ploi acide au loc in :4A, 9ermania, -ehia, :lovacia, tarile fostei
Eugoslavii, #iderlanda, @lvetia, Australia, alte tari ale lumii.
Ploaia acida are o actiune negativa asupra "a!inelor acvatice? duce la marirea
aciditatii pana la asa nivel, incat este nimicita flora si fauna. Plantele acvatice
cresc foarte "ine in apa cu p2 de (/,,$. 7a p2 de 1 mor creveteleC la p2 de ','
mor "acteriile "entonice. Boartea lor duce la acumularea re!iduurilor organice
la fundul "a!inelor acvatice. Apoi, dispare planctonul. 7a p2 de %,' mor pestii,
amfi"iile, insectele.
5in su"stantele organice depuse la fundul "a!inului acvatic are loc
eli"erarea metalelor to*ice. Aciditatea mare a apei duce la descompunereaAl,
-d, 2g, P". QPloile acideQ au fost depistate pentru prima data in 8.G.9ermana
catre sf. anilor (0 (mai mult de o treime din cele (,' milioane hectare de padure
ale tarii au fost distruse). Enfestarea mediului incon3urator datorita -+$ furni!at
de industrie si de parcul auto se afla la originea pierderilor irepara"ile cau!ate
padurii de Qploile acideQ. En 9ermania de Hest s/a trecut la utili!area "en!inei cu
continut redus de plum" si la limitarea emisiunilor nocive ale tuturor
vehiculelor.
:ivicultorii incearca sa reintroduca ulmul in @uropa +ccidentala, importandu/l
din -hina si Laponia. :e construiesc mari re!ervoare de apa pentru stingerea
incendiilor, se moderni!ea!a parcul tehnic aerian.
En Boldova a inceput sa reparti!e!e loturi pentru vile si nu oriunde, ci pe mica
mosie a codrilor, in inima padurii. Pe intreg cuprinsul 48:: impartirea
parcelelor nu se face pe terenurile ara"ile si iriga"ile, iar omul isi construieste o
coli"a, unde ar putea sa stea la dos pe timp de ploaie sau sa pastre!e o sapa. 7a
Page 21 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
noi in Boldova, ca la nelumea? in locurile distri"uite se inalta peste noapte
palate cu $/. eta3e si un "uncar. Aproape langa fiecare sat din Boldova creste
imediat, astfel ca, intr/o "una !i / daca nu chiar maine / ne vom pomeni ca
intreaga repu"lica va deveni un oras gigant. +data cu castelele de peste noapte
sunt construite drumuri pavate, este instalata lumina electrica, se trage ga!
natural. :i toate acestea au loc !iua in amia!a mare, in timp ce "ietul taran
um"la ani intregi pe drumuri dupa o scandura sau o caldare de mortar.
@ lucru stiut ca Boldova are cel mai mare 3os nivel de impadurire? la un locuitor
revine 0,0( fata de .,. ha media pe tara (in -anada sau Ginlanda / $0 ha).
En 48:: avem de3a ) re!ervatii "iosferice? Mere!eni (Mielorusia), 8epetec (Asia
-entrala), Mai<al , delta #iprului ] :i nici una in Boldova.
-and se ard com"usti"ili fosili, cum sunt car"unele, "en!ina sau petrolul,
se emit o*i!i de sulf, car"on si a!ot in atmosfera. Acesti o*i!i se com"ina cu
ume!eala din aer si formea!a acid sulfuric, acid car"onic si acid a!otic. -and
ploua sau ninge, acesti aci!i a3ung pe pamant su" forma a ceea ce numim ploaie
acida.
En secolul ^^, aciditatea aerului si ploaia acida au a3uns sa fie recunoscute
ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. -ea mai mare parte a
acestei aciditati este produsa in tarile industriali!ate din emisfera nordica? :4A,
-anada, Laponia si ma3oritatea tarilor din @uropa de @st si de Hest.
@fectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv
pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vi!i"ile in lacuri, rauri si pariuri si la
nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. 7a
inceputul anilor _,0, !eci de mii de lacuri erau de3a distruse de ploaia acida. -ele
mai grave pro"leme au e*istat in #orvegia, :uedia si -anada.
Amenintarea repre!entata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice,
caci vanturile transporta su"stantele poluante pe tot glo"ul. 5e e*emplu,
cercetarile confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care
functionea!a cu car"uni in centrul si vestul :4A erau cau!a principala a marilor
pro"leme legate de ploaia acida in estul -anadei si nord/estul :4A. @fectele
distructive ale ploii acide nu se limitea!a la mediul natural. :tructuri de piatra ,
metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse.
4nele dintre marile monumente ale lumii, catedralele @uropei sau -olisseum/ul
din 8oma, pre!inta semne de deteriorare datorata ploii acide.
+amenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul p2 pentru a masura
aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 1%, 0 repre!inta
cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 1% cel mai ridicat nivel de "a!icitate sau
Page 22 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
alcalinitate. + solutie de apa distilata care nu contine nici ai!i nici "a!e, are p2 (
sau neutru. 5aca nivelul p2/ului in apa de ploaie scade su" '.', ploaia este
considerata acida. Ploile din estul :4A si din @uropa au adesea un p2 intre %.'
si %.0 5esi costurile echipamentelor antipoluante ca ar!atoare, filtre sau instalatii
de spalare sunt mari, costurile stricaciunilor cau!ate mediului si vietii omenesti
se estimea!a a fi si mai mari, pentru ca ele pot fi ireversi"ile. -hiar daca in
pre!ent se iau masuri de prevenire, pina la '00.000 de lacuri din America de
#ord si peste 11) milioane metrii cu"i de copaci din @uropa se vor distruge
pro"a"il, inainte de sfarsitul secolului ^^ din cau!a ploii acide.
Distr1ere! str!t"i #e o9on si consecin=e"e "i
En troposfera (pana la atitudinea de 10 <m) su" acKiunea radiaKiilor
ultraviolete cu lungimea de und `a$%$ nm, emanate de :oare, o*igenul
molecular este scindat in atomi?
+
$
+ \ + (1)
Atomii de o*igen (foarte reactivi), in pre!enta unui martor (B) care preia
e*cesul de energie, reacKionea! cu molecule de o*igen si formea! o!on?
+
$
\ +\ B b+
.
\ B ($)
7a rndul sau si o!onul este descompus de ctre radiaKiile ultraviolete cu
lungimea de unda `a .$0 nm?
+
.
+
$
\ + (.)
+*igenul atomic re!ultat poate reacKiona cu o!onul spre a forma o*igen
molecular?
Page 23 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
+\ +
.
b +
$
\ +
$
(%)
Aceste radiaKii pre!int importanta doar in toposfera si conduc la mici
concentraKii de o!on (%0 D )0 cg&cm
.
aer).
En stratosfera, de la nlKimea de 10/1' <m si pana la .' <m, concentraKia
de o!on este destul de mare si anume cantitatea ma*ima de o!on in acest strat
este de %'0 unitKi 5o"son. + unitate 5o"son (54) repre!int cantitatea de
o!on care se afla intr/un strat de o!on pur de grosime 0,01 mm, in condiKii
normale. Acest strat de o!on este foarte important pentru viata de pe Pmnt,
deoarece prin reacKia (.) o!onul a"soar"e cea mai mare parte a radiaKiilor 4H
emise de :oare, care in ca! contrar ar afecta viata organismelor de pe Pmnt.
Gormarea si grosimea stratului de o!on se poate nKelege astfel? la nlKimi
mai mari de .' <m, o*igen molecular este puKin. En consecinKa, se formea!
puKin o*igen atomic prin reacKia (1) si deci si puKin o!on prin reacKia ($). 5e la
nlKimea de .' <m si pana la 10/1' <m, reacKiile (1) si ($) devin predominante,
ceea ce contri"uie la formarea unui strat cu concentraKia de o!on foarte mare.
7a nlKimi mai mici de 10/1' <m doar puKine radiaKii ultraviolete, cu `a$%0
nm au rmas nea"sor"ite, astfel ca prin reacKia (1) se formea! mai puKin
o*igen atomic, deci si o!on mai puKin.
0ncepnd cu anul 1,(%, mai mulKi oameni de JtiinKa, dintre care amintim
pe Bolina si 8oPland, au artat ca la Polul :ud si mai puKin la Polul #ord a
aprut o =gaura> in stratul de o!on, adic in aceste !one a sc!ut foarte mult
concentraKia de o!on in stratosfera. :/a artat ca la distrugerea stratului de o!on
contri"uie avioanele supersonica prin ga!ele emanate, precum si unii produJi
chimici cum sunt freonii (-G
$
-l
$
, -G-l
.
),sinteti!aKi si utili!aKi in instalaKiile
frigorifice sau la spraI/uri. Bsurtorile au artat ca cea mai redusa
concentraKie de o!on se o"serva primvara iar vara, aceasta se reface parKial.
5eoarece activitKile productive prin care se produc agenKii chimici care distrug
stratul de o!on sunt ine*istenKi la poli, iar avioanele supersonice nu au culoare
de !"or in 3urul polilor geografici
ai Pamatului, s/a pus pro"lema cau!elor care produc aceasta =gaura> in stratul
de o!on la poli si nu deasupra Americii de #ord sau deasupra @uropei.
Barea sta"ilitate a freonului pre!int si incoveniente. @l se acumulea! la
altitudini cuprinse intre $0/'0 <m. -nd moleculele de freon ptrund in stratul
de o!on, su" acKiunea ra!elor ultraviolete se rup legturile -/-l re!ultnd atomi
li"eri de -l. AceJtia catali!ea! reacKia de descompunere a +
.
in +
$
, reacKia ($).
Page 24 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
8e!ultatul consta in mrirea flu*ului de ra!e ultraviolete care a3ung pe Pamant,
determinat apariKia cancerului de piele, modificri climatice, etc. En anii d(0 5r.
-olin 7ea din Barea Mritanie a atras atenKia asupra pericolului distrugerii
stratului de o!on ca urmare a utili!rii clorofluorcar"urilor (-G-). En 1,)( prin
Protocolul de la Bontreal s/au sta"ilit principiile unui control mondial asupra
-G-. 7a acces protocol au aderat circa 1)0 tari. -a urmare, emisia de su"stanKe
care distrug stratul de o!on a fost redusa la 10 fata de valoarea ma*ima din
anii d(0. -u toate aceste, refacerea stratului de o!on nu este aJteptata nainte de
mi3locul secolului urmtor.
En ultimii .0 de ani au avut loc studii si cercetri sistematice cu privire la
distrugerea startului de o!on din stratosfera, ceea ce a condus la contri"uirea
Premiului #o"el pentru chimie in anul 1,,' meteorologului olande! Paul L.
-rut!en si chimiJtilor americani Bario L. Bolina, si :herPood 8oPland.
Astfel, inca in anul 1,(% Bolina si 8oPland au artat ca la distrugerea startului
de o!on contri"uie in cea mai mare msura freonii. En atmosfera, su" acKiunea
radiaKiilor 4H, freonii, e*emplificaKi mai 3os prin -G-l
.
, sufer urmtoarea
reacKie (radicalul hidro*il provine din disocierea apei)?
-G-l
.
\ +
$
\ e+2 -+
$
\ 2G\ .( -le sau -l+e) (')
8adicalii -l si -l+ reacKionea! cu o!onul si l transforma in o*igen molecular?
-le \ +
.
b -l+e \ +
$
(1)
+*idul de clor nu distruge direct stratul de o!on, deoarece el nu
reacKionea! cu o!onul, ci cu o*igenul atomic re!ultat din reacKiile (1) sau (.)?
-l+e \ + b -le \ +
$
(()
En acest fel este inhi"ata reacKia de formare a o!onului din o*igen atomic
si o*igen molecular. :/a mai artat ca reacKiile de mai sus prin mare se
fromea!a sau se distruge stratul de o!on sunt concurate de reacKiile de reacKiile
la care participa radicalul hidro*il si o*idul de a!ot au a3uns in stratosfera?
Page 25 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
2+e \ +
.
b 2+
$
\ +
$
())
2+
$
\ + b2+e \ +
$
(,)
fffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff
MilanK + \ +
.
b +
$
\ +
$
#+ \ +
.
b #+
$
\ +
$
(10)
#+
$
\ + b #+ \ +
$
(11)
ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff
MilanK + \ +
.
b +
$
\ +
$
+*i!ii de a!ot din toposfera care a3ung si in stratosfera (e*emplificaKi mai
sus prin o*idul de a!ot) provin in cea mai mare parte din arderea cr"unilor
fosili in centrale termice si din com"ustia car"uranKilor in motoarele
automo"ilelor (scopul catali!atorilor utili!aKi la eJapamentul automo"ilelor este
tocmai acela de a transforma o*i!ii de a!ot re!ultaKi prin com"ustie, in a!ot
molecular, evitnd astfel emanaKia o*i!ilor de a!ot in atmosfera).
5up cum a artat -rut!en, iarna la poli, din cau!a lipsei radiaKiilor solare
(noaptea polara), scade presiunea foarte mult, se formea! vrte3uri care
ncon3oar polii, iar temperatura scade foarte mult, a3ungnd la /)0
0
- la polul
sud. 5rept urmare, se formea! aJa numiKii nori polari stratosferici alctuiKi din
particule solide formate in principal din apa ngheKata si acid a!otic. Aceasta
din urma ia naJtere prin urmtoarele reacKii (prima reacKie are loc in toposfera,
urmtoarele doua in straosfera, iar acidul clorhidric re!ulta prin clorurarea
metanului in toposfera)?
%#+
$
\ +
$
g$ #
$
+
'
(1$)
#
$
+
'
\ 2
$
+ b $2#+
.
(1.)
#
$
+
'
\ 2-l b-l#+
$
\ 2#+
.
(1%)
Page 26 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
5up cum se vede, pentao*idul de a!ot a3uns in stratosfera se transforma
in acid a!otic ngheKat, care este astfel mai puKin disponil spre a forma dio*id
de a!ot si care conform reacKiei,
-l+e \ #+
$
\ B b-l+#+
$
\ B (1')
ar capata radicalul cloro*id, evitnd astfel com"inarea acestuia cu o*igenul
(reacKia ().
@ste de remarcat ca acidul clorhidric si cloronitratul (-l+#+
$
) sunt
adevrate re!ervoare de clor atomic, deoarece pe suprafata particulelor din
norii stratosferici are loc reactia?
-l+#+
$
\ 2-l b 2#+
.
\ -l
$
(11)
En noaptea polara, reactia de scindare homolitica a moleculelor de clor,
-l
$
-le \ -le (1()
nu poate avea loc din cau!a lipsei de lumina . Primavara, odata cu aparitia
:oarelui, devine posi"ila si chiar accelerata atat reactia (11), cat si fotoli!a
acidului a!otic?
2#+
.
2+e \ #+
$
(1))
8adicalii li"eri -le si 2+e, formati in cantitate foarte mare primavara,
contri"uie decisiv la distrugerea stratului de o!on prin reactiile (1) si ()). En
acest fel intelegem de ce concentratia de o!on in stratosfera scade cel mai mult
primavara si de ce acest proces este mai accentuat la polii geografici ai
Pamantului.
Page 27 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Basuratorile au anuntat ca distrugerea stratului de o!on este mult mai
pronuntata la Polul :ud decat la Polul #ord. +amenii de stiinta au oferit
urmatoarea e*plicatie? iarna, in stratosfera, temperatura este mult mai sca!uta
la Polul :ud si durea!a un timp mai indelungat, deoarece varte3urile de aici,
create in lunile de iarna, sunrt mai sta"ile si mai puternice decat cele de la Polul
#ord.
Hara, curentii de aer din stratosfera deplasea!a sper poli cea mai mare
parte din o!onul format in !onele ecuatoriale (nepoluate, in general) astfel ca
partial concentratia de o!on la poli se reface, dar ramane sca!uta in medie, la
nivel glo"al.
7a distrugerea stratului de o!on contri"uie si topirea toposferei (din cau!a
efectului de sera), care induce racirea stratosferei o mare perioada de timp.
Po"!re! !er"i St!tistici
Ast!i, poluarea aerului este predominant n aproape toate orasele. #ivelul
de poluare poate varia, dar va fi pre!ent. :tatisticile Poluarea aerului sunt
alarmante. + statistica puKini sunt pre!entate mai 3os.
-onform unui sonda3 reali!at de 8esurse #aKional de Aprare a
-onsiliului (#85-), apro*imativ 1%,000 de oameni din :tatele 4nite ar putea fi
prematur mor n fiecare an din cau!e cardiorespirator legate de poluarea aerului.
Aceste date au fost colectate de 8esurse #aKional de Aprare a -onsiliului prin
corelarea constatrile dintr/un studiu 1,,' de ctre :ocietatea American de
-ancer Ji 2arvard Bedical :chool.
Potrivit rapoartelor de ctre 4:/@PA, a polurii atmosferice provenite de
la centralele electrice, contri"uie la peste $)00 deceselor provocate de cancer
pulmonar Ji atacuri de cord .)$00 anual n :4A. @misiile provenite de la
cr"une centrale energetice pe "a! singur, pentru conturi de apro*imativ .0.000
de decese premature n :4A n fiecare an.
-onform 5epartamentului de 9lo"al @cologie, -arnegie Enstitution,
dio*id de car"on care este un ga! cu efect de ser, este n creJtere, ntr/un ritm
alarmant. 0n timpul anilor 1,,0, emisiile de dio*id de car"on a crescut de
apro*imativ 1,. la sut n fiecare an. 5ar, ncepnd din anul $000, rata a crescut
Page 28 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
la .,. la sut pe an, cu o valoare estimat de dio*id de car"on la nivel mondial a
emisiilor anuale de creJtere de .' la sut 1,,0 / $001.
-onform rapoartelor primite de la QAer curat 6as< Gorce, !ona Moston
rndurile numrul ' n Kara de decese premature din cau!a polurii motorin n
fiecare an. 0n !ona Bassachusetts singur, emisiile diesel sunt responsa"ili pentru
urmtoarele statistici anuale?
/ %'0 de decese premature
/ (00 non/atacurile de cord fatale
/ ,,00 atacuri de astm "ronJic
/ 1.000 simptome respirator la copii
/ 10000 !i de lucru pierdere
:e estimea! c n oraJele cele mai poluate, durata de viaK medie sunt
reduse cu unul sau doi ani.
I>. ME'ANISME DE RASPANDIRE A POLUARI
ATMOSFEREI
+ pro"lema suparatoare a omenirii o repre!inta, mai acut in acest secol
al tehnologiei, legile naturii, adica influenta naturii asupra fenomenului de
poluare.:e stie, ca natura este caracteri!ata printre altele si de factorii sai
Page 29 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
climatici, factori ce pot influenta fenomenul de poluare prin caracterul lor
dispersiv sau transportoriu asupra poluantilor.
Enainte de a pre!enta informatii despre influenta factorilor climatici asupra
dispersiei si transportului poluantilor, tre"uie sa se cunoasca fenomenul ce este
schim"at, marcat de actiunea acestora si anume poluarea. Genomenul repre!inta
impurificarea atmosferei cu particule de ga!e sau vapori produse artificial sau a
apelor naturale de suprafata sau su"terane cu ape u!ate mena3ere si industriale.
Poluarea este re!ultatul oricarei modificari a mediului am"iant, care determina
un de!echili"ru ecologic natural. +rice adaos de su"stanta sau forme de
energie (caldura, sunet) pe care mediul nu le mai poate dispersa, descompune
sau recicla, conduce la aparitia poluarii.
5esi societate umana se afla intr/o continua de!voltare se pare ca natura,
ca de o"icei imprevi!i"ila, ne poate surprinde, mai ales prin intermediul
factorilor sai climatici. Acestia sunt? variatiile de temperature din atmosfera,
vantul, tur"ulenta aerului, umiditatea, precipitatiile si norii, fenomenele
macrometeorologice. Gactorii climatici pot fi anali!ati atat la scara sinoptica (o
!ona ori!ontala de cca. 100 <m lungime, de mica grosime, su" forma unei
calote plate ), cat si la scara aerologica (o !ona de cateva !eci sau sute de metrii
deasupra solului, unde curentii ascendenti termici si de tur"ulenta, datorita
solului si a reliefului sau , au o mare influenta asupra dispersiei).
Inf"ent! 7!ri!tii"or #e temper!tr! asupra dispersiei si transportului
poluantilor
5eoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de
aer rece se a"soar"e su" un strat de aer cald ,are loc o inversiune termica,
poluantii se acumulea!a la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori
pentru sanatatea omului. +data cu acest fenomen are loc si o distrugere a
stratului de o!on aflat la apro!imativ $% <m de pamant. Acest strat are rolul de
a filtra radiatiile daunatoare ale :oarelui, radiatiile ultraviolete. -and aceste nu
sunt oprite are loc efectul de sera, ce determina cresterea temperaturii medii a
planetei, iar ca principal resposa"il in formare acestui efect este dio*idul de
car"on. 6ot legat de inversiunea termica, important este ca stratul de inversiune
termica actionea!a ca un capac impiedicand dispersia si transportul poluantilor.
Bai mult aceste straturi sunt propice formarii cetei, ca urmare a condensarii
vaporilor de apa si a e*istentei poluarii su" forma de pul"eri, deci uneori si a
smogului. 6emperature poate determina mai multe tipuri de atmosfera, in
functie de gradientul adia"atic uscat si anume? atmosfera indiferenta, atmosfera
insta"ila si atmosfera sta"ila. 9radientul adia"atic uscat repre!inta masura
cantitativa a racirii unei particule cand se ridica, adia"atic,in atmosfera uscata.
Atmosfera indiferenta esta atunci cand gradientul de descrestere a temperaturii
atmosferei este egal cu gradientul adia"atic uscat. Asadar intr/o astfel de
atmosfera concentratia de poluantii este aceeasi in toate directiile, oricare ar fi
po!itia particulei in masa atmosferei are temperature egala cu atmosfera, deci
Page 30 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
dispersia si transportul poluantilor nu sunt influentate, ci depind doar de
parametrii cinetici ai 3etului de poluant. Atmosfera insta"ila se formea!a atunci
cand conditiile de temperatura sunt supraadia"atice, adica descresterea
temperaturii este superioara gradientului adia"atic uscat.pentru un nivel dat,
orice particular aflata intr/o miscare de co"orare va ramane mai rece decat
atmosfera, va ave densitatea mai mare si va continua miscare in 3os. Envers,
daca particula va fi la orice nivel mai calda decat mediul am"ient, deci mai
usoara, va continua sa se ridice. Atmosfera insta"ila este favora"ila dispersiei si
transportului poluantilor, mai putin situatia in care masa de aer incarcata cu
poluanti este o"ligata sa co"oare. Atmosfera sta"ila se intalneste atunci cand
descresterea verticala de temperature este inferioara gradientului adia"atic
uscat. 5aca particular de aer este supusa la o miscare ascendenta ea este mai
rece decat mediul am"ient, are densitate mai mare si tendinta de a co"ora. 5aca
particula de aer a primit un impuls vertical diri3at in 3os, ea este maicalda decat
mediul si are tendinta sa urce. Am"ele deplasari u ca re!ultat revenirea la
nivelul initial. En conditiile unei astfel de atmosfere difu!ia si transportul
poluantilor nu sunt favori!ate.
>!nt"
Hantul repre!inta deplasarea ori!ontala a maselor de aer atmosferic
datorita, in principal, diferentelor de presiune dintre !onele de pe suprafata
solului,cre se resimte pana la cca. 1 <m altitudine. Acesta se caracteri!ea!a prin
directie si vite!a. :e considera, conventional, vant daca vite!a curentilor de aer
este mai mare de 0,' m&s. Pentu vite!e mai mici se considera calm atmosferic,
perioada in care vantul nu influentea!a dispersia si transportul poluantilor.
5irectia vantului repre!inta directia de miscare a poluantilor, de aceea un vant
moderat va favori!a dispersia si transportul poluantilor mult mai "ine decat
unul cu vite!a mare, care are tendinta de a retine poluantii la nivelul solului.
Tr%"ent! !er"i
6ur"ulenta repre!inta starea de miscare a aerului in care se formea!a
varte3uri, produse de curentii verticali de convectie, in opo!itie cu vantul, la
care miscarea este ori!ontala. @ste proportionala cu miscare vantului si
dependenta de constructiile de pe sol, forme de relief si de capacitatea de
inmaga!inare a caldurii. 5upa cau!ele care o provoaca, tur"ulenta se clasifica
in termica, datorata diferentelor de temperatura ale aerului din apropierea
solului si dinamica, datorata frecarii dintre masele de aer si elementele
orografice de la sol. Acest factor climatic favori!ea!a dispersia si transportul
poluantilor. En opo!itie cu miscarea tur"ulenta este miscarea laminara
Page 31 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
caracteristica momentelor de acalmie, cand dispersia si transportul poluantilor
are loc, dar prin difu!ie moleculara si procesul de sedimentare.
Umi#it!te! !tmosferic!$ precipit!tii"e si norii
4miditatea atmosferica este un factor climatic ce are un aspect nu foarte
favora"il asupra dispersiei si transportului poluantilor, ci din potriva a3uta
uneori la formarea unor efecte foarte daunatoare vietii, precum ceata si chiar
smogul.Precipitatiile in opo!itie cu ceata,contri"uie la dispersia si transportul
poluantilor la nivelul atmosferei, insa influentea!a negativ solul si apele,
deoarece toti poluantii a3ung la nivelul acestor componenti, unde se infiltrea!a
schim"and proprietatile lor, deci are loc un fenomen de poluare. :olul poate fi
poluat ?
/direct, prin deversari de deJeuri pe terenuri ur"ane sau rurale, sau din
ngrJminte Ji pesticide aruncate pe terenurile agricole C
/indirect, prin depunerea agenKilor poluanti e3ectaKi iniKial n atmosfer,
apa ploilor contaminate cu agenti poluanKi hsplaKi> din atmosfera contaminat,
transportul agenKilor poluanKi de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin
sol a apelor contaminate.
0n ceea ce priveJte poluarea prin intermediul agenKilor poluanKi din
atmosfer, se o"serv anumite particularitKi. :pre e*emplu, ca regul general,
solurile cele mai contaminate se vor afla in prea3ma surselor de poluare. Pe
msur, ns, ce nlKimea coJurilor de evacuare a ga!elor contaminate creJte,
contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea ca
nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va e*tinde n suprafaK.
#ivelul contaminrii solului depinde Ji de regimul ploilor.Acestea spal n
general atmosfera de agenKii poluanKi Ji i depun pe sol, dar n acelaJi timp spal
Ji solul, a3utnd la vehicularea agenKilor poluanKi spre emisari. 6re"uie totuJi
amintit c ploile favori!ea! Ji contaminarea n adncime a solului. 0ntr/o
oarecare msur poluarea solului depinde Ji de vegetaKia care l acoper, precum
Ji de natura nsaJi a solului. Poluarea apei se produce atunci cand, in urma
introducerii unor su"stante determinate D solide, lichide, ga!oase, radioactive D
apele sufera modificari fi!ice, chimice sau "iologice, suscepti"ile de a le face
improprii sau periculoase pentru sanatatea pu"lica, pentru viata acvatica, pentru
pescuitul industrial, pentru industrie si turism.
#orii, ca plafon compact, static si de 3oasa altitudine creea!a un spatiu
inchis, in care dispersia si transportul poluantilor nu sunt favori!ate, insa atunci
cand creea!a un plafon discontinuu si in continua miscare favori!ea!a
fenomenele de dispersie si transport al poluantilor.
Page 32 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
Fenomene"e m!crometeoro"o1ice
4n rol deose"it de nefavora"il asupra procesului de dispersie si de
transport al poluantilor il au masele anticiclonice (cu presiune atmosferica mare
in raport cu impre3urarile). @*ista !one pe glo" unde frecventa si durata maselor
anticiclonice este mare, e*istenta acestora favori!and inversiunea termica, ceata
si calmul atmosferic, fenomene ce le/am caracteri!at mai sus. Basele
anticiclonice au o durat mai mare toamna si iarna, fata de primavara si vara.
5atorita acestor motive, cresterea nivelului de poluare in aceste !one a produs
primele accidente de masa, !one a caror poluare este su" control legislativ
sever.
5upa cum se constata factorii climatici au o influenta mare asupra
dispersiei si transportului poluantilor. Emportanta lor este cu atat mai mare incat
au puterea de a transforma un mediu prielnic vietii in unul total neprielnic si
invers. 5eci natura ne poate fi atat prieten cat si dusman, de aceea e "ine sa o
putem intelege si sa traim in perfecta armonie cu regulile ei si aceasta pentru
"inele societatii umane, intrucat nedreptatea o producem noi si nu aceasta.
>. REMEDII PRI>IND POLUAREA ATMOSFEREI
Page 33 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
8@:P+#:AME7E6A6@ 4BA#A
F :olutii si intalniri internationale
F 4rmarirea variatiilor de 9@:, in special de -+$, se face printr/o retea
internationala de colectare de pro"e atmosferice, asta!i intarita de tehnici de
colectare aeriana deasupra continentelor. Astfel, aeroportul MritignI in
departamentul @ssonne, din Granta, este o "a!a aeriana foarte simpla ? o pista de
ateri!are si niste hangare adapostind cateva avioane. 5Aru nul dintre aceste
avioane, un Piper A!tec, apartinand institutiei Bitio Grance, efectuea!a in mod
regulat misiuni pentru 7A"oratorul de stiinte ale climatului si mediului (7:-@).
7A fiecare doua saptamani, acest avion de sase locuri, din care trei sunt ocupate
cu instrumente de masura, recoltea!a pro"e deasupra padurii +rlians, la o
inaltime de 100 pana la .000 m. 4n mic dispo!itiv situat in partea anterioara a
avionului pompea!a aer am"iant, care, dupa filtrare si uscare, est trimis intr/un
flacon. Altitudinea, umiditatea, ora recoltarii pro"ei, po!itia avionului, vite!a,
vantul, totul este luat in calcul pentru a determina variatiile se!oniere a
diferitelor ga!e, mai ales a celor car"onice, pentru a intelege mai "ine ciclul
car"onului.
F 7a nivel mondial, in doispre!ece situri diferite, nava stiintifica Barion
5ufresne a Enstitutului france! de cercetare si tehnologie polara recoltea!a pro"e
Page 34 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
de aer pentru a determina concentratiile diferitelor ga!e, mai ales ale car"onului.
5ar in total, la nivel mondial, e*ista aproape o suta de asemenea situri avand
aceleasi preocupari. :e poate astfel determina care din tarile lumii produce cel
mai mult dio*id de car"on.
F 5aca +mul este responsa"il de e*cesul de 9@: si de incal!irea climatica,
este de datoria noastra sa reducem emisiile de ga!e poluante. En acest sens, spun
specialistii, ar tre"ui ?
F /sa se limiet!e producerea energiei provenita din arderea car"onului fosil
si favori!area productiei de energie proprie precum cea eoliana, solara, nucleara
etc.
F /limitarea emisiilor de 9@: in principalele sectoare producatoare ?
industrie, transport, constructii, "irouri, agricultura, energie, si ga!ele
frigorigene
F /prote3area puturilor de car"on natural si intensificarea crearii de
comple*e de puturi de car"on. Puturile de car"on sunt ecosisteme capa"ile sa
a"soar"a dio*idul de car"on atmosferic ? padurile si oceanele.
F Basurile evocate nu sunt suficiente aplicate doar pe alocuri. @ste adevarat
ca anumite tari ale lumii au reactionat de3a in fata pericolului pe care il
constituie emisiile de 9@: pentru planeta. Printre ele, Granta, ale carei emisii au
sca!ut din 1,,0 cu $$ in industrie, cu 10 in agricultura, cu , in sectotul
energetic, cu ) in tratarea deseurilor, conform raportului din $001 al grupului
Gacteur %. Aceeasi tara a creat pe 1, fe"ruarie $001, la initiativa Parlamentului,
si cu o ma3oritate covarsitoare de voturi, +"servatorul national asupra efectelor
incal!irii climatice, pentru a informa asupra consecintelor acestei derive ale
climatului si pentru a a3uta alesii si colectivitatile locale in ela"orarea unei
adevarate politici de prevenire si adaptare.
F 5ar pentru a fi eficace, tre"uie ca masuri similare sa fie aplicate cu rigoare
la nivel mondial. 5e aceea, de/a lungul timpului, mai multe intalniri
internationale au avut loc cu scopul de a pune "a!ele unei politici ferme in
favoarea reducerii urgente a emisiilor de 9@: in atmosfera ?
F / iunie 1,,$ ? s/a semnat -onventia -adru a #atiunilor 4nite asupra
schim"arilor climatice, la 8io de Laneiro , care a avut drept o"iectiv sta"ili!area
concentratiilor de 9@: la un nivel ce sa impiedice orice pertur"are a climatului
Page 35 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
F /Protocolul de la NIoto (decem"rie 1,,(), ramane o intalnire de referinta.
1', de tari s/au pre!entat pentru a semna un protocol ce o"liga .) de tari
industriali!ate sa reduca emisiile de 9@: cu ' pana in $01$ fata de nivelul
inregistrat in 1,,0. (@uropa a pledat pentru o diminuare nota"ila a emisiilor de
-+$, cu masuri de constrangere, in special era vor"a de sanctiuni financiare
pentru tarile ce isi depasesc cotele). :/a hotarat atunci ca :4A tre"uie sa/si
reduca emisiile de 9@: cu (, 4niunea @uropeana cu ) si Laponia cu 1.
8omania a semnat acest protocol alaturi de 4niunea @uropeana. 8usia,
responsa"ila de 1(,% din emisiile de 9@: ale planetei, si -hina s/au alaturat
semnatarilor acestui protocol pe $. iulie $001 cu oca!ia Acordurilor de la Monn.
:tatele 4nite, responsa"ile pentru .1,1 din emisiile de -+$ ale planetei, si/au
comunicat refu!ul de a semna acest protocol in martie $001. 5ar, cu oca!ia
Protcolului de la NIoto, :4A, canada si Australia au cerut aplicarea unor reguli
mai suple, precum posi"ilitatea de a cumpara permise de emitere de 9@: de la
tarile mai putin poluante sau luarea in considerare a suprafetelor cu padure, ce
a"sor" o parte din -+$.
F /-onferinta de la 2aga din $0 noiem"rie $000 care si/a propus ca o"iectiv
aplicarea anga3amentelor facute pentru reducerea emisiilor de 9@: si punerea in
practica a unor metode de calculare a emisiilor pentru fiecare tara.
F :igur, aceste intalniri si dialoguri internationale in acest domeniu nu se
opresc aici. 5ar intre"area ma3ora ce se pune si care ar putea servi de conclu!ie
anali!ei noastre vi!ea!a o anumita responsa"ilitate individuala a fiecaruia dintre
noi ? -e am putea face noi, eu si dumneavoastra, pentru a prote3a viata pe
planeta Pamant j
F :a urmarim catava sfaturi simple, practice sugerate de cercetatorii
mediului ?
F /in ceea ce priveste #ep"!s!ri"e ?
F sa preferam mersul pe 3os sau pe "icicleta pentru distantele mici
F sa preferam transportul in comun
F sa cumparam masini mai putin poluante (vehicule alternative electrice)
F sa efectuam un control regulat al masinilor personale
F /in privinta ener1iei ?
Page 36 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
F intretinerea instalatiei de incal!ire
F i!olarea localurilor
F reducerea generala a consumului de energie
F /in privinta #eseri"or ? trierea deseurilor (reciclarea hartiei, a plasticului
si a sticlei)
F /in privinta !pei ?
F F evitarea consumului e*cesiv si fara rost de apa
F repararea si intretinerea instalatiilor sanitare din locuinte, pentru a evita
pierderile de apa
F Empreuna putem contri"ui la pastrarea echili"rului naturii si la salvarea
ecosistemului. @ste suficient sa vrem acest lucru si re!ultatele nu se vor lasa
asteptate. k Aceste perspective ne invita la prudenta, spune :Ilvie Loussaume, cu
atat mai mult cu cat ideea ca orice schim"are climatica are nevoie de timps ca sa
se produca este asta!i depasita ? schim"arile climatice ar putea sa se accelere!e
mult mai puternic dacat ne asteptam. l (-f. k 7es difis du -@A l, in Climats,
"imestriel dminfos scientifiOues et techniOues, nW )), aprilie $001)
F :a ne gandim la noi si mai ales la generatiile ce vor urma n
Page 37 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
-ercetatorii americani au inventat un aparat care curata aerul din atmosfera,
prevenind astfel efectul de sera. 5ispo!itivul a"soar"e dio*idul de car"on, fiind
o arma esentiala in lupta impotriva incal!irii glo"ale.
4n singur aparat de acest fel ar elimina !ilnic peste o tona de dio*id de car"on
din atmosfera, relatea!a 5ailI Bail. En pre!ent, cercetatorii americani
construiesc prototipul aparatului care va scapa lumea de poluare.
Ha mai dura insa pana cand aerul va fi curatat de miliardele de tone de -+$,
intrucat primul Qmega/copacQ artificial va fi gata peste apro*imativ doi ani.
5ispo!itivul va tre"ui sa fie construit in milioane de e*emplare pentru a
com"ate poluarea produsa de om in ultimele decenii. Enca o pro"lema ar fi
curatarea eficienta a filtrelor chimice, avand in vedere ca aparatul va avea
marimea unui container de vapor. -ercetatorii spun ca solutia a fost gasita in
noile proprietati ale foilor de plastic a"sor"ante, denumite Qmem"rane pentru
schim" ionicQ, folosite in mod curent pentru purificarea apei.
:e pare ca aerul umed poate determina aceste mem"rane sa eli"ere!e dio*idul de
car"on capturat, ceea ce le lasa curate pentru o noua folosire. Ear dio*idul de
car"on astfel eli"erat este redirectionat spre sere, pentru a stimula cresterea
plantelor.
Gi!icianul american Nlaus 7ac<ner / cel care isi revendica proiectul / spune
ca solutia pentru pro"lema incal!irii glo"ale este un astfel de aparat, si nu
reducerea emisiilor de dio*id de car"on si sulf.
>I. ?IL?LIOGRAFIE
+. Studiul caliatatii mediului, Are"i! ?c0m!n$ M!ri! ?#$
F"o!re! St!n$ Mi0!e"! M!rinesc@ e#itr! Economic!
Preni7ersit!ri!$ (,,4.
Page 38 of 39
November
2, 2010
POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI
(. Ecologia si protectia mediului, Ro#ic! 'e!rn!$ Are"i!
?c0m!n$ M!ri! ?#$ M!rce"! Gir1im!n$ Mi0!e"!
M!rinesc@ e#itr! Economic! Preni7ersit!ri!$ (,,,.
A. Ecologia si protectia mediului ,Nico"!e G!"#e!n$ G!%rie"!
St!ic$ Dore" Rsti@ e#itr! Economic! Preni7ersit!ri!$
(,,(.
4. Biotehnologia protectiei mediului, M!ri!n Petre$ A"e)!n#r
Teo#oresc@ e#itr! 'D Press$ (,,B.
5. www.clopotel.com
1. PPP.ereferate.ro
(. PPP.Pi<ipedia.com
Page 39 of 39