Istoria Bisericii Bizantine n timpul disputelor teologice

Dup moartea lui Teodosiu cel Mare conducerea inuturilor estice a

imperiului sunt preluate de fiul su Arcadius (395 408) care la acel
momnent aea !rsta de "# ani$ Domnia acestuia a fost practic condus
de ctre persoane care au influenat asupra politicii duse de ctre %mprat
cum ar fi &ufin' (utropiu sau )aina$
Din punct de edere reli*ios politica lui Arcadius nu se eidenia+
cu nimic' %n afar de faptul c %n aceast perioad a actiat ,oan -ur de
Aur$
.iind de ori*ine din Antio/ia acesta a fost ucenicul lui 0iu1aniu 2i
se pre*tea de cariera administrati$ Dar %n cele din urm acesta trece %n
slu31a reli*iei fiind cre2tinat 2i ocup!nd postul de pres1iter %n Antio/ia$
Dup moartera 4atriar/ului 5ectarie' ale*erea eunucului (utropiu cade
asupra lui ,oan care deenise foarte popular %n re*iunea Antio/iei$ 6u
toat opo+iia episcopului Teofilat al Ale7andriei %n anul 398 ,oan este
ales %n scaunul episcopal al capitalei$
4ropoitor al unei morale sntoase' 2i du2man al ieii fastuoase
noul episcop a %nt!lnit %ntre locuitorii 6onstantinopolului muli du2mani
printre care 2i %nsu2i %mprteasa$
8 politic reli*ioas dur patriar/ul a dus 2i %mpotria *ermanilor
arieni' care prin intermediul conductorului lor )aina fceau presiuni
asupra desc/iderii unor 1iserici unde ace2tea 2i9ar fi oficiat cultul$
Duritatea politicii sale reli*ioase %mpotria *oilor precum 2i
cu!ntrile pu1lice %n care era acu+at (udoc/ia pentru iaa sa fastuoas
au dus la disensiuni cu %mpratul$ Din aceast cau+ patriar/ul este neoit
s se retra* %n Asia Mic$ Din cau+a reoltei populaiei' %ns' patriar/ul
este readus la 6onstantinopol$
4acea %ntre puterea politic 2i cea reli*ioas nu a fost de lun*
durat$ 0a inau*urarea statuii %mprtesei ,oan -ur de Aur din nou a
criticat aspru modul de ia a soiei lui Anastasie$ 6a urmare patriar/ul a
fost lipsit de titlu' iar adepii acestuia ioanii au fost supu2i persecuiei$ :n
sf!r2it %n anul 404 ,oan este e7ilat %n ora2ul antio/ian 6ucu+$ De aici peste
trei ani acesta este transferat pe malul estic al Mrii 5e*re 2i %n drum spre
noul loc de destinaie ,oan -ura de Aur moare$
:n anul 408 decedea+ 2i %mpratul Anastasie$ 0a conducere ine
fiul acestuia Teodosie cel Mic (4089450)' iar din cau+a minoratului
acestuia ca re*ent este numit re*ele persan ,e+di*/erd$ Acest pas a fost
fcut pro1a1il datorit intri*ilor care aeau loc la palatul
constantinopolitan 2i de care soia lui Anastasie$
Anume acest lucru 2i relaiile armonioase dintre imperii au
foaori+at statutul cre2tinilor din 4ersia %n timul lui ,e+di*/erd$ :n anul
409 %mpratul persan oficial a *arantat cre2tinilor oficierea cultului 2i
restaurarea 1isericilor$ ;nii istorici numesc edictul din 409 edictul de la
Milano pentru 1iserica cre2tin din <iria$
:n anul 4"0 %n <eleucia a fost or*ani+at un so1or care a or*anoi+at
1iserica cre2tin din 4ersia' =tesifon fiind ales episcop al acesteia$ (l a
primit titlul de >catolicos ? sta1ilind re2edina %n capitala 4ersiei$ :n
sc/im1ul faorurilor acordate so1orul a declarat c toi cre2tinii se or
ru*a pentru 1unstarea %mpratului$ 6u toate accestea spre sf!r2itul
domniei lui ,e+di*/erd situaia cre2tinilor din 4ersia s9a %nrutit$
5ea!nd talentul de conducere a statului 2i manifest!nd puin
interes pentru pro1lemele statului' Teodosiu pe tot parcursul lun*ii sale
domnii a dus un mod de ia mai mult sin*uratic petrec!nd timpul mai
mult cu transcrierea ec/ilor manuscrise$ Dar %mpratul a fost %ncon3urat
de muli oameni de stat talentai printre care locul principal %l ocupa sora
%mpratului 4ul/eria$
Anume aceast persoan a 3uca un rol important %n ceia ce %n
istorio*rafie s9a numit 9 dispute /ristolo*ice$
4rimele dou concilii economice definiti au /otr!t pro1lema
priind locul ocupat de ctre ,sus )ristos %n <f!nta Treime$ 4rincipalul
for 1isericesc %ns nu a adus lmuriri priind unirea celor dou firi'
omeneasc 2i diin %n aceea2i persoan$
Din Antio/ia %nc la sf!r2itul secolul ,@ a fost emis %ntura
conform creia contopirea definiti a celor dou naturi nu a aut loc$ 6!t
timp pro1lema dat a fost o1iectul de discuie a unor teolo*i ea nu a
tul1urat cu nimic iaa 1isericeasc$ <ituaia s9a sc/im1at %ns radical
odat cu ale*erea ca patriar a pres1iterului 5estorie un %nfocat susintor
al celor dou naturi a lui ,sus )ristos$
8dat inestit 5istorie s9a adresat %mpratului cu ru*mintea de a
cura pm!ntul de eretici 2i %n sc/im1 el %l a a3uta s9i 1iruie pe persan$
<u1 denumirea de eretici patriar/ul %i %nele*ea pe toi cei ce nu erau de
acord cu doctrina antio/ian$ :n acela2i timp %n propoduirile sale
5estorie o numea pe .ecioara Maria nu 5sctoare de Dumne+eu ci
5sctoare de ,sus )ristos prin aceasta %ncerc!nd s su1linie+e natura
uman a .iului$
8dat cu aceasta patriar/ul a %nceput o pri*oan permanent
%mpotria oponenilor si' ceea ce a dus la mari tul1urri %n s!nul
1isericii$ :mpotria %nturii lui 5istorie s9au opus episcopul
Ale7andriei 6/iril 2i papa <elestin$ 0a &oma a fost adunat uin conciliu
prin carea 1iserica la e7omunicat pe patriar/ul de la 6onstantinopol din
s!nul Aisericii$
4entru a pune capt ne%nele*erilor Teodosie cel Mic conoac %n
anul 43" la (fes al ,,,9lea 6onciliu (cumenic$ 0a acest conciliu a fost
3udecat %ntura lui 5estorie el %nsu2i fiind e7comunicat din 1iseric
fiind lipsit de toate titlurile 2i e7ilat unde de fapta a 2i murit$
5ect!nd la faptul c nestorianismul a fost 3udecat o 1un parte a
prta2ilor acestei %nturi au mai rmas %n <iria 2i 4alestina$ 6entrul
principal a nestorioanismului a fost ora2ul (dessa unde a e7istat o
cunoscut 2coal filosofico9teolo*ic care a rsp!ndit ideile du1lei naturia
lui ,sus )ristos$ A1ia %n anul 489 %mpratul Benon a distris aceast
2coal$ 4rofeosrii 2i eleii alun*ai au %ntemeiat o nou 2coal %n ora2ul
5isi1in din 4ersia$ :mpratul persan i9a primit fr ec/ioc pe ace2tea
fiind cunoscute relaiile pe care le aea acesta cu Ai+anul 2i pe care %i
putea folosi %n lupta sa %mpotri astatului ecin$
Aiserica nestorian sau siro9/aldeean care sa format aea %n
fruntea sa pe un catolicos 2i s9a rsp!ndit %n rile ecine cum ar fi de
e7emplu ,ndia$
:n %ns2i' 1iserica 1i+antin %ndeose1i %n Ale7andria' dup
6onciliul de la (fes' apare un nou curent filosofico9reli*ios diametral
opus nestorianismului$ Adepii <f!ntului 6/iril al Ale7andriei d!nd o
importan mai mare a naturii diine a lui ,sus )ristos asupra celei
omene2ti au a3uns la conclu+ia c ultima a fost captat definiti de cea
dint!i$ A3un*!nt prin deduciile sale la faptul c %n ,sus )ristos e7ist
numai o sin*ur natur cea diin acest curent a primit %n istorio*rafie
denumirea de monofisism iar prta2ii acestora au fost numii monofisii$
Monofisimul a primit o de+oltare deose1it %n timpul episcopului
Dioscor al Ale7andriei 2i ar/imadridului (uti/ie din 6onstontanopol$ Din
partea puterii laice ace2tea %l aeau de partea sa pe eunucul )risafie' care
prin intermediul disputelor reli*ioase urmrea minimali+area influienei
4ul/eriei' surorii %mpratului asupra pro1lemelor de stat 2i ridicarea sa la
principalul rol %n stat$ De partea acestei partide a fost atras 2i %mpratul
Teodosie care a fost conins c ace2tea repre+int direcia <f!ntului 6/iril
principalul oponent al nestorianismului$ :mpotria acestui nou curent
reli*ios s9au ridicat cu e/emen patriar/ul de la 6onstantinopol 2i 4apa
0eon ,$ Din cau+a noilor diir*ene din s!nul 1isericii 2i su1 presiunea
adepilor monofi+ismului %mpratul conoac un nou conciliu %n 449 la
(fes$ 6onciliul cum 2i era de a2teptat a fost condus de ctre Dioscor al
Ale7andriei$ 8r*ani+atorii conciliului au or*ani+at astfel so1orul %nc!t
toate /otr!rile partidei susinute de ctre %mprat urmau s fie primite
fr ec/ioc$ Astfel 2edinele adunrii erau p+ite de ctre *r+ile
imperiale care primise ordinul imperial de a suprima orice re+isten$ De
asemenea au fost adu2i clu*ri din re*iunea Ale7andriei susintori a lui
Dioscor care prin msuri direct fi+ice impuneau mem1rii adunrii s
semne+e diferite acte a conciliului$ :n cele din urm prin intermediul lui
Dioscor %ntura lui (uti/e (care de fapt a 2i fondat acest curent) a fost
recunoscut ca fiind aderat$ 4atriar/ul constantinopolului din cau+a
opo+iiei sale a fost omor!' iar susintorii si au fost e7ilai$ :mpratul a
%ntrit /otr!rile conciliului' d!ndu9i %n acela2i timp statutul de ecumenic$
Datorit modului nele*itim de def2urare 2i a metodelor folsite la
acesat adunare respectiul eeniment a primit denumirea istorio*rafic
de conciliu t!l/resc$ Acest con*res a adus o 2i mai mare ne%nele*ere din
s!nul 1isericii' cu at!t mai mult cu c!t 4apa 0eon a %nceput o lupt
desc/is asupra /otr!rilor luate la (fes 2i %mpotria %mpratului$ Dar %n
toiul disputelor %mpratul Teodosiu cel Mic moare$
Teodosiu nu a lsat urma2i$ 0a conducerea statului a fost ales
Marcianus(450 45#)' su1 presiunea conductorului de o2ti Aspar alan
de ori*ine' pe care l9au cstorit cu sora %mpratului' care de3a era %n
!rst' 4ul/eria$
:n primul r!nd noul %mprat urma s re+ole pro1lema reli*iaos
din imperiu care aea un caracter deose1id de dificil lsat de
predecesorul su$ :n acest sens su1 influiena soiei 2i a papei acesta
/otr2te conocarea unui nou conciliu la 5iceea ca semnificati fiind
luat faptul c anume aici s9a desf2urat primul con*res 1iserices de o
importan ma3or$ Din cau+a opo+iiei monofi+iilor' %ns' so1orul este
am!nat 2i este 2i sc/im1at 2i locul desf2urrii$
Astfel' %n 45" este conocat la 6alcedon al ,@ 9 lea 6onciliu
(cumenic' care a aut o importan ma3or %n eoluia ulterioar asupra
eoluei relaiilor reli*ioase %n special 2i a istorie *enerale %n *eneral a
,mperiului Ai+antin $
6omponena so1orului a fost foarte numeros la el particip!nd 2i
le*aii papali$ :n primul r!nd conciliul a anulat toate /otr!rile adunrii
t!l/re2ti' 2i a resta1ilit toate feele 1iserice2ti care au ptimit' iar
Dioscorus a fost depus din sanul episcopal$ Marea adunare a ela1orat
formula reli*ioas inspirat din >Mrturia de credin a papei 0eon ,?
care a com1tut totalmente monofisismul$ <o1orul l9a recunoscut pe
,isus' fiul Tatlui de o natur' %n dou fiine neunite' nesc/im1at'
nedesprit' de nesc/im1at cunoscut$
<im1olul de 6redin de la 6alcedon' care a recunoscut 2i
/otr!rile primelor dou concilii a deenit unul din principalele canoane
pe care se 1a+ea+ credina ortodo7$
Are o importan deose1it de asemenea 2i canonul C8 al
conciliului' care p!n la urm nu a fost recunoscut de ctre papalitate$
Acest punc reenea la pro1lema locului ocupat de ctre scaunul
constantinopolitan %n erar/ia 1isericeasc' pro1lem discutat %nc la
6onciliul ,, ecumenic$ 6onform canonului scaunul noii &ome urma s fie
cinstit la acela2i niel cu cel din ec/ia &om fiind socotit al doilea dup
acesta deoarece la 6onstantinopol se concentrase toat puterea laic 2i
acesta urma s primeasc 2i onorurile reli*ioase cuenite$
)otr!rile 6onciliului de la 6alcedon au aut consecine nu numai
reli*ioas dar 2i politic pentru eoluia ulterioar a Ai+anului$
4e l!n* %nrutirea relaiilor cu papalitatea' conducerea 2i 1iserica
1i+antin accept!nd /otr!rile 6onciliilor de la 6alcedon s9au pronunat
/otr!t %mpotria monnofisismului' prin acesta respin*!nd proinciile
(*iptului 2i <iriei unde ma3oritatea populaiei era de orientare eretic'
care 2i dup 45" 2i9a pstrat orientarea reli*ioas' fiind de ne%nduplicai$
Aiserica e*iptean' c/iar' s9a de+is de folosirea lim1ii *rece2ti la slu31e
%nlocuindu9l cu cel copt$
5e%nele*erile reli*ioase s9au rersat %n scurt timp %n ,erusalim'
Ale7andria 2i Antio/ia' din cau+a impunerii forate a /otr!rilor de la
6alcedon' %n aderate rscoale$ Acestea din urm erau %n1u2ite pe cale
militar 2i administrati' fapt ce %ndeprta 2i mai mult aceste re*iuni de
imperiu$
Din aceste considerente urma2ul lui Marcian 0eon , (45# 4#4)
a fost o1li*at din punc de edere a politicii sale reli*ioase s lupte
%mpotria monofi+iilor 2i a sci+iunii statului rm!n%nd constant %n
prerile sale de orientare calcedonian$
4olitica reli*ioas %ns s9a sc/im1at %n perioada urma2ilor lui 0eon
,$ Dup moartea acestuia %n scaunul imperial este ocupat de ctre tatl
acestuia Benon (4#4949")' de ori*ine isaurian$ 6a 2i la predecfesorii si
pro1lema de 1a+ %n domeniul politicii interne a fost cea reli*ioas$
4olitica strict reli*ioas a predecesorilor si s9a reflectat ne*ati %n
relaiile centrului cu proinciile din 8rient$ Dorind s %ntre %n 1unoina
%mpratului 2i s apropie re*iunile orientale 4atriar/ul Acac/ie adeptul de
altdat a /otr!rilor calcedonene i9a propus lui Benon s accepte drumul
compromisurilor reciproce$ De comun acord cu patriar/ul %mpratul
emite %n 48C (dictul de unire numit 2i (nodicon$ 4rincipala sarcfin
urmrit de acest document era concilierea celor dou ta1ere aderse din
punct de edere reli*ios$ (nodiconul recuno2tea /otr!rile primelor dou
concilii ecumenice i %ntrite la cel de al treilea' %i ddea anatemei pe
5estorie 2i pe (uti/ie %mpreun cu simpati+anii si numindu9l pe ,sus
)ristos > de o fiin cu Tatl dup dumne+eire 2i de o natur nou dup
omenire?$ :n acela2i timp' edictul omitea e7presiile de >o natur > sau
>dou naturi? 2i nu amintea nimic despre definiiile date de 6onciliul de
la 6alcedon despre unirea celor dou naturi$
:n prima fa+ edictul a aut succes %n Ale7andria' dar %n cele din
urm nu a satisfcut nici cre2tinii 2i nici monofi+iii$ 6a urmare
(nodiconul a dus la noi complicaii %n s!nul 1isericii prin cre2terea
numrului de partide reli*ioase$
Astfel' o parte a feelor 1iserice2ti a susinut documentul imperial
fiind de acord cu apropierea %ntre cele dou curente$ Dar pe de alt parte o
serie de cre2tini au rmas strict de partea do*melor cre2tine primind
denumirea de ac/imii cei care nu dorm' deoarece %n mnstirile
acestora slu31ele 1iserice2ti se petreceau continuu pe parcursul a C4 de
ore$ Monofi+iii conseratori au primit denumirea de ac/efalii fr de
cap 9 deoarece nu se supuneau episcopului Ale7andriei care a recunoscut
(nodiconul$
:mpotria edictului imperial s9a pronunat 2i papa de la &oma' care
fc!nd cuno2tin cu pl!n*erile feelor 1iseice2ti din orientul imperiului 2i
cu %nsu2i (nodiconul la anatemi+at pe patriar/ul Accac/ie la conciliul de
la &oma adunat %n le*tur cu aceast pro1lem$ 0a r!ndul su capul
1iseicii orientale a scos numele papei din dipti/urile 1iserice2ti' numele
acestuia nefiind pronunat la slu31ele 1iserice2ti$ :n felul acesta are loc
prima sc/ism din s!nul 1isericii cre2tine care a durat p!n la enirea la
putere a dinastiei iustiniene$
:n cele din urm efctele (nodiconului au fost nule' iar %ncercrile
lui Benon de a apropia monofi+iii de cre2tini au fost uitate la scurt timp
dup maorte sa$ ;rma2ul acestuia Anastasie , ( 49"95"8) a %ncercat s
miar* pe o alt cale$
Dup moartea %mpratului dua acestuia s9a cstorit cu
Anastasie un 1r1at de3a %n !rst care ocupa postul de silentarius$ Acesta
a fost %ncoronat numai dup ce a dat asi*urri %n scris patriar/ului
constantinopolitan ' un adept conins al 6onciliului de la 6alcedon' c nu
a intereni %n afacerile reli*ioase ale imperiului$
6u toate acestea Anastasie fiind de orientare monofi+it' la scurt
timp 2i9a %nclcat asi*urrile trec!nd fi2 de partea du2manilor
cre2tintii$ (*iptul 2i <iria a primit cu patos un astfel de mers al
eeimentelor a!nd acum %n capul satului un repre+entant al su$ Altfel a
primit acest lucru populaia capitalii' spiritul de reolt fiind omnipre+ent$
,nterenia direct a %mpratului 2i sc/im1area unor e7presii din mersul
slu31ei 1iserice2ti a dus la o reolt' care' mai nu la costat pe Anastasie
domnia$
De politica reli*ioas a %mpratului este le*at 2i o alt reolt
popular condus de ctre @alerian$ &eolta a %nceput %n Tracia$ A!nd
ca scop un el politic acapararea scaunului imperial @italian a declarat
c s9a ridicat pentru aprarea intereselor cre2tintii$ :n componena
armatei rsculailor pe l!n* 1i+antini se numrau 2i /uni' 1ul*ari 2i
slaii$ :n fruntea acestei armate care era susinut 2i de o puternic flot
@italian a pornit %mpotria 6onstantinopolului$ 6u toate c a folosit
atacul com1inat' acesta nu a o1inut succesul cuenit armata primind
recompensa retra*!ndu9se$ Armata rsculailor a asediat de trei ori
capitala ,mperiului Ai+antin necucerind9o$ 0upta a condinuat cu suce
sc/im1tor %n cele din urm ictoria fiind de partea forelor imperiale$