Discutii privind prescriptia raspunderii penale intr-un caz special.

Solutii
jurisprudentiale
20 decembrie 2010 | Mihail UDR!U" Marius !#$%" Dana &!&!#'
1. $auza penala pe care o adnotam" solutionata prin hotarare judecatoreasca
de(initiva de condamnare" urmata de judecarea cererii de revizuire si pronuntarea
unei noi hotarari de(initive" care a statuat ca persoana condamnata nu este autorul
(aptelor pentru care a (ost condamnata" ne o(era prilejul unor consideratii si analize
privind solutiile ce ar putea (i dispuse in situatia in care probatoriul administrat de
procuror ca urmare a reluarii urmaririi penale ar duce la identi(icarea autorului.
'u in ultimul rand" in prezentul demers analizam le)atura dintre (actorul timp"
eroarea judiciara si raspunderea penala" si supunem atentiei problematica
prescriptiei raspunderii penale intr-o cauza in care" dupa solutia instantei dispusa in
revizuire" persoana condamnata *care a si e+ecutat 12 ani de inchisoare, a (ost
declarata nevinovata.
-reocuparea pentru subiect este dictata de cel putin doua ratiuni. actualitatea
permanenta si )reu de contestat" care )enereaza nevoia de a cauta mijloace concrete
pentru a (ace din conceptul prescriptiei raspunderii penale o evidenta" iar pe de alta
parte intentia de a aborda probleme dintr-o noua perspectiva. Reusitele stiinti(ice
ale doctrinei in acest domeniu nu epuizeaza subiectul" iar realitatea judiciara ii
con(irma importanta.
2. -roblematica analizata se plaseaza in conte+tul lipsei unei re)lementari e+prese
pentru situatia in care dupa pronuntarea unei hotarari de(initive de condamnare la
pedeapsa inchisorii si e+ecutarea de catre cel condamnat a unei parti din pedeapsa"
ca urmare a admiterii revizuirii se constata" cu autoritate de lucru judecat" ca acesta
nu este autorul in(ractiunii" dar timpul scurs de la savarsirea (aptei poate ridica
discutii in le)atura cu interventia prescriptiei raspunderii penale.
Subiectul ales pune in discutie o problema deosebit de pro(unda" deoarece in acest
caz misiunea prescriptiei raspunderii penale si interesul public nu coincid" iar
(undamentul lo)ic pe care se intemeiaza ratiunea celei dintai" acela de uitare a
delictului" si ratiunea celui din urma" respectiv e+onerarea unui nevinovat" aduc in
(ata or)anelor judiciare o problema ce necesita analiza prin prisma apararii
idealului de dreptate.
/. #st(el" prin sentinta penala nr. 10 din 11 mai 122/" pronuntata de &ribunalul
3orj in dosarul nr. 202/41222" &.!.M. a (ost condamnat la 20 ani de inchisoare
pentru savarsirea in(ractiunii prevazute de art. 105 raportat la art. 106 lit. h $. pen.
si 0 ani inchisoare pentru savarsirea in(ractiunii prevazute de art. 120 alin. 1 $. pen.
!n baza dispozitiilor art. //-/5 $. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa inchisorii
1
de 26 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 75
lit. a" b" d" e $. pen. pe o durata de 10 ani" sentinta ramasa de(initiva prin
respin)erea apelului si recursului inculpatului. $ondamnatul &.!.M. a inceput
e+ecutarea pedepsei la data de 1/.00.1222 cand a (ost arestat preventiv.
S-a retinut" in (apt" ca la data de 17.07.1222" inculpatul a urmarit partea vatamata 8
minora in varsta de 15 ani" 3.M. 8" a imobilizat-o si a intretinut cu aceasta raport
se+ual" iar pentru a nu tipa si a nu-l denunta a introdus victimei / pietre in )ura"
determinand obturarea cailor respiratorii si la scurt timp decesul. 9ictima decedata
a (ost )asita la data de 11.07.1222 in albia unui rau.
5. Dupa condamnarea de(initiva" in cursul e+ecutarii pedepsei" condamnatul a(lat in
stare de detentie a (ormulat mai multe cereri de revizuire. De alt(el" pe toata durata
urmaririi penale" dar si in cursul cercetarii judecatoresti" a sustinut ca nu este
autorul in(ractiunilor" insa in raport cu probele administrate s-a statuat in mod
de(initiv vinovatia sa. Dupa ce mai multe cereri de revizuire au (ost respinse" prin
re(eratul din /0 martie 2005 -archetul de pe lan)a &ribunalul 3orj a inaintat
instantei" in temeiul dispozitiilor art. /25 alin. 1 lit. a si art. /25 alin. 1 lit. b $. pr.
pen." concluziile de admitere a cererii de revizuire" intemeiate pe (aptul ca s-au
descoperit (apte si imprejurari noi ce nu au (ost cunoscute de instanta de judecata la
solutionarea cauzei.
#st(el" prealabil sesizarii instantei de judecata cu cererea de revizuire" in cauza a
(ost e(ectuata o e+pertiza medico-le)ala a #D'-ului de catre !nstitutul de Medicina
:e)ala Mina Minovici 8 Departamentul de )enetica pentru stabilirea pro(ilului
)enetic al amestecului de secretii recoltat din va)inul victimei pentru eventuala
identi(icare a amprentei )enetice a celui condamnat in acest amestec. S-a procedat si
la e+humarea cadavrului victimei" iar potrivit raportului de e+pertiza )enetica"
e(ectuat in anul 200/" s-a stabilit ca analiza #D' a materialului celular de pe
tampoanele cu secretie va)inala recoltata de la victima 3.M a evidentiat prezenta a
doua pro(ile #D'" unul apartinand victimei iar celalalt a)resorului. #ceasta
e+pertiza a stabilit ca nici unul dintre cele doua pro(ile #D' stabilite prin analiza
materialului biolo)ic prelevat nu corespunde pro(ilului #D' al condamnatului
&.!.M." iar probabilitatea ca acesta sa (i contribuit cu )enotipurile sale la realizarea
mi+turii de pro(iluri #D' prezente in secretia va)inala a victimei este 0;.
6. -rin incheierea din 05.06.2005 s-a admis in principiu cererea de revizuire" s-a
suspendat e+ecutarea sentintei de condamnare si s-a dispus punerea de indata in
libertate a condamnatului. S-a retinut ca aceasta e+pertiza constituie un mijloc de
proba ce poate lamuri imprejurarile invocate de revizuent" care permanent a
sustinut nevinovatia sa. <+pertiza #D' se coroboreaza cu concluziile raportului de
constatare medico-le)ala e(ectuat in anul 1222 al :aboratorului de Medicina :e)ala
3orj" care au relevat prezenta spermatozoizilor in urmele biolo)ice recoltate de la
victima.
2
Dupa admiterea de catre !nalta $urte de $asatie si =ustitie a cererii de stramutare a
dosarului de la &ribunalul 3orj la &ribunalul %rasov" prin sentinta penala nr.
6004S410.02.2005" aceasta din urma instanta a admis cererea de revizuire si a dispus
achitarea revizuientului &.M.! in baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c $.
pr. pen." pentru ambele in(ractiuni" retinandu-se ca nu este autorul in(ractiunilor
pentru care a (ost condamnat si pentru care a e+ecutat 12 ani de inchisoare. Solutia
instantei s-a intemeiat pe reaprecierea materialului probator" care l-a e+clus pe
&.M.!. ca autor al in(ractiunilor. -roba #D' este un mijloc stiinti(ic ce reprezinta
cel mai e(icient instrument de identi(icare a persoanelor in medicina le)ala si
investi)atii criminalistice" cel mai (iabil si in(ormativ instrument disponibil in
prezent" iar puterea sa de e+cludere este absoluta" ceea ce (ace posibila e+onerarea
de(initiva si rapida a suspectilor inocenti" precizia cu care se determina e+cluderea
suspectului (iind de 22"22;. -rin decizia nr. /125 din 11.11.2002 a !naltei $urti de
$asatie si =ustitie" hotararea a ramas de(initiva" procesul de revizuire (iind
continuat din o(iciu" deoarece &.M.! a decedat la data de 11.01.2000 datorita
insu(icientei cardio-respiratorii acute" pneumoniei (ranco-lombara dreapta"
cardiomiopatiei dilatative" iar mama si (iica sa in mod e+pres au declarat ca nu
doresc continuarea procesului" intrucat sunt prea a(ectate din punct de vedere
emotional de intre)ul caz" de (aptul ca &.M.!. a e(ectuat 12 ani de inchisoare" desi
permanent a sustinut ca este nevinovat si a solicitat completarea probelor.
7. Dupa ramanerea de(initiva a hotararii in cauza de revizuire" respectiv noiembrie
2002" aceasta cauza s-a inre)istrat cu autor necunoscut" iar investi)atiile e(ectuate"
bazate pe proba #D'" au dus la identi(icarea unui suspect care corespunde
pro(ilului #D' al a)resorului victimei minore" ast(el ca (ata de acesta se e(ectueaza
cercetari de catre procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica" insa in
acest moment in cauza se ridica probleme le)ate de prescriptie raspunderii penale"
deoarece (aptele au (ost comise in anul 1222" ast(el incat" (ata de punctul de plecare
al prescriptiei" (i+at in momentul comiterii in(ractiunii" rezulta ca a intervenit cauza
de stin)ere a incriminarii atat a actiunii penale cat si a raspunderii penale.
0. 'eindoielnic" institutia juridica a prescriptiei raspunderii penale inlatura (unctia
represiva a dreptului penal" deoarece represiunea isi pastreaza e(icacitatea doar
datorita rapiditatii cu care intervine. !n cazul in care intervine prea tarziu nu mai
are nici o valoare" intrucat ratiunea prescriptiei raspunderii penale se intemeiaza pe
notiunea de >uitare> a in(ractiunii" pe (aptul incetarii tulburarii societatii" chiar
daca trecerea timpului determinat se datoreaza unor ne)lijente condamnabile"
disparitiei" alterarii mijloacelor de probatiune sau imposibilitatii administrarii unor
probe. Scur)erea timpului (ace sa inceteze alarma sociala provocata de comiterea
in(ractiunii.
-entru a intele)e mai bine sensul analizei vom dezvolta atat elementele sale
componente cat si semni(icatiile in raport de sensul justitiei" acela de a (ace dreptate"
de a da (iecaruia ce i cuvine >suum ?ui?ue tribuere>.
3
1. -rescriptia raspunderii penale este" asadar" in stransa le)atura cu (actorul timp si
se intemeiaza pe lipsa de justi(icare pentru tra)erea la raspundere penala a
(aptuitorului datorita trecerii unui interval indelun)at. Un sir de probleme insa" ce
tin de prescriptie" nu si-au )asit o tratare detaliata" mai ales in practica judiciara.
Una dintre aceste probleme este le)ata de determinarea momentului de inceput al
prescriptiei penale in dependenta directa cu tipul in(ractiunii" iar o alta problema
(oarte importanta este cea le)ata de stabilirea implicatiilor penale ale (actorului
timp a carui cur)ere este marcata de survenirea unor evenimente cu totul
e+ceptionale" care duc la suspendarea cursului prescriptiei.
-rin urmare" normele re(eritoare la prescriptia penala au pus in (ata or)anelor
judiciare si in (ata stiintei dreptului penal problemele ce tin de perceperea"
interpretarea si aplicarea concreta" deoarece principiul consacrat este cel con(orm
caruia raspunderea se poate an)aja numai in cadrul termenului de prescriptie a
raspunderii penale" calculat in raport cu data savarsirii (aptei sanctionabile. #cest
principiu se completeaza cu re)ula potrivit careia prescriptia penala poate (i
intrerupta4suspendata ca urmare a interventiei or)anelor de urmarire penala
*politie" parchet,. <lucidand notiunea de >suspendare> constatam ca potrivit
dictionarului enciclopedic >inseamna suprimare temporara" suprimare pe un timp"
in prezenta anumitor conditii" (ara incalcari si deci" reprezinta *@, o activitate care
prezuma reluarea procesului suspendat peste o anumita perioada>.
$oncluzionand" ceea ce prezinta importanta din punct de vedere le)al" teoretic"
pentru a stabili daca autorul mai raspunde penal este momentul cand s-a savarsit
(apta cu relevanta penala si de asemenea deosebit de important este ca acele situatii
de suspendare a prescriptiei sa se cunoasca e+act cand au incetat. Din punct de
vedere natural" jurisprudential" este important ca (inalitatea prescriptiei sa nu (ie
neraspunderea penala a persoanei vinovate.
2. <(ectuam o analiza a prescriptiei si evolutiei sale in raport cu (actorul >timp> si
constatam ca le)iuitorul roman a inclus in cuprinsul te+tului din $odul penal
elemente matematice" cu privire la calculul (iecarei etape" ce determina realizarea
conditiei pentru >lipsa de raspundere penala>. Se observa" la o analiza de te+t
(ormalista" ca rolul prescriptiei ar (i acela de a consolida lipsa de raspundere penala
si imposibilitatea tra)erii la raspundere penala" in ciuda evidentei probelor care
conduc la adevaratul autor" atunci cand timpul prevazut de le)iuitor s-a scurs.
Revenind la tema care ne preocupa in prezentul demers analitic" pornim de la
prevederile le)ale aplicabile cauzei si constatam ca pentru in(ractiunea de omor in
(orma re)lementata in $odul penal in vi)oare in anul 1222 si in raport cu termenul
de prescriptie a raspunderii penale" calculat inclusiv prin aplicarea dispozitiilor
le)ale re(eritoare la intreruperea prescriptiei" in cauza a intervenit prescriptia
raspunderii penale dupa 16 ani de la data (aptei.
-e baza unei interpretari de conte+t" in raport cu dispozitiile le)islatiei nationale"
rezulta ca vointa le)iuitorului roman" mentinuta constant in di(eritele modi(icari ale
4
$odului penal a (ost de a stabili un interval ma+im de timp pentru raspunderea
penala a autorului unui omor. Deci" per a contrario" atunci cand intervine"
prescriptia duce la inlaturarea raspunderii penale pentru o in(ractiune datorita
trecerii" in anumite conditii" a unui interval de timp.
:a acest moment al analizei" precizam ca" raportat la institutia prescriptiei
raspunderii penale" multe state au admis aceasta institutie" dar le)islatiile altor state
prevad cate)orii de in(ractiuni e+ceptate de la prescriptia raspunderii penale si
acordand atentie vietii" precizeaza ca >nu opereaza prescriptia in cazul
in(ractiunilor de viata> - le)islatia italianaA >prescriptia nu inlatura raspunderea
penala in cazul in(ractiunii de omor> 8 le)islatia )ermanaA iar prin doua re(orme
succesive" le)islatia bel)iana a consacrat imprescriptibilitatea pentru in(ractiunile
contra persoanei.
!n cate)oria e+ceptiilor se situeaza si #n)lia care" in virtutea principiului ca ">re)ele
nu poate (ace rau>" nu a admis" atat in materie civila cat si in materie penala"
prescriptia actiunilor datorita trecerii unui timp determinat" prin ne)lijente
condamnabile B1C.
10. Se impune o analiza minutioasa a implicatiilor penale ale (actorului timp" cu rol
de judecata de valoare a actiunilor omenesti" iar demersul ar)umentatiei in prezenta
cauza priveste elementele intrinseci ale trecerii timpului" ca principiu juridic al
inlaturarii raspunderii penale.
Sub acest aspect" asa cum precizam" ne a+am analiza pornind de la aceasta cauza
relevata de practica judiciara si a carei modalitate de solutionare echitabila are
stransa le)atura cu prescriptia penala si rolul sau" cu suspendarea acesteia in acele
situatii cand" potrivit probelor administrate" a rezultat ca timpul s-a scurs" de la
data (aptei 8 1222 8 si pana in anul 2002 8 datorita investi)atiilor e(ectuate in raport
cu o persoana (ata de care s-a dovedit prin probe stiinti(ice indubitabile ca nu putea
(i autorul omorului si violului.
#sadar" in acest caz trecerea timpului a imbracat din punct de vedere juridic (orma
prescriptiei raspunderii penale" in sensul ca actualmente" in po(ida probelor
administrate dupa anul 2005" cand s-a admis in principiu revizuirea" continuate
pana in 2002" cu procent de probabilitate de 22"22;" suspectul nu mai poate (i
trimis in (ata instantei pentru a (i judecat si tras la raspundere penala" deoarece a
trecut un interval de timp prea indelun)at pana a (ost identi(icat.
11. &rebuie insa relevat ca pe toata durata cuprinsa intre 1222 si 2005 trecerea
timpului a (ost marcata de e(ectuarea de cercetari si de condamnarea numitului
&.M.!. in temeiul probelor administrate" care au concluzionat" dincolo de orice
indoiala rezonabila" in raport cu posibilitatile stiinti(ice din acel moment" ca este
autorul (aptelor.
5
<ste real ca prin admiterea in principiu a cererii de revizuire" in anul 2005 s-a
statuat" practic" ca toata investi)atia e(ectuata pana in acel moment a vizat o
cercetare eronata. <ste real" de asemenea" ca le)iuitorul national nu a prevazut o
modalitate in care trebuie realizata cur)erea timpului" ci a mentionat doar durata
matematica si actele procesuale care" intocmite de autoritatile judiciare" pot
determina suspendarea cursului prescriptiei penale si" de asemenea" si (aptul ca nu
e+ista o durata matematica a suspendarii" ci numai sa (ie indeplinita cerinta privind
>dispozitia le)ala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat>" care
produce" in sens juridic" rezultatul potrivit caruia acel interval de timp nu se ia in
calculul prescriptiei. Un asemenea mod de abordare a semni(icatiei institutiei
prescriptiei raspunderii penale" a suspendarii sale" trebuie sa includa analiza
elementelor intrinseci ale (actorului timp.
Desprindem in cadrul acestei analize cristalizarea acelui tip de solutie judiciara
(undamentata pe principiul >cand te voi )asi atunci te voi judeca> propriu doctrinei
penale preocupata de justitia universala" in sensul de dreptate unica B2C.
12. !n doctrina europeana este analizata eroarea" dar numai in raport cu victima si
adevaratul autor" si se arata ca nu are relevanta eroarea in cazul in care a)entul
*autorul, a urmarit uciderea unei persoane" dar a ucis o alta" rezultatul in sens
naturalist si rezultatul in sens juridic ne(iind di(erite.
#ceasta teorie se bazeaza pe ar)umentul ca actiunea este rezultatul impulsurilor
volitive ale adevaratului autor" iar valoare practica prezinta descoperirea acestuia"
pentru ca numai in acest caz se pune problema le)aturii de cauzalitate. Deci"
le)iuitorul pretinde tra)erea la raspundere intr-un anumit timp de la producerea
rezultatului a adevaratului autor.
Doctrina italiana arata ca autorul trebuie sa raspunda pentru ceea ce a realizat
e(ectiv" indi(erent de ceea ce a )andit" pentru a nu se crea o (orma arti(iciala de
raspundere.
!n doctrina penala )ermana eroarea este analizata numai in raport cu victima a(lata
in reprezentarea a)entului" concluzia (iind aceea ca nu prezinta importanta pe cine
a urmarit sa ucida a)entul" deoarece viata persoanei este aparata" (ara aceasta
ne(iind de conceput e+istenta insasi a colectivitatii.
#utori americani mai noi incearca sa se elibereze de teoria cauzei apropiate" in
sensul de posibilitate a tra)erii la raspundere penala intr-un anume interval de timp
si adopta o pozitie mai realista a condamnarii necesare.
1/. #sadar" omorul este incriminat in toate le)islatiile pentru ca dintotdeauna
asemenea (apte au adus atin)ere celui mai important atribut al persoanei 8 viata 8"
ast(el de (apte (iind periculoase atat pentru interesele victimei" cat si pentru
colectivitate.
6
!n practica judiciara nationala nu e+ista un precedent in care incalcarea dreptului
la viata prin comiterea in(ractiunii de omor sa (i (ost solutionata prin identi(icarea
altei persoane decat cea responsabila de (apta" iar dupa un numar mare de ani sa (i
(ost identi(icat autorul crimei si acesta sa nu poata (i trimis in (ata judecatorului
pentru a (i tras la raspundere penala datorita intervenirii prescriptiei.
!n cauza prezenta" evident au e+istat elemente ale anchetei care au a(ectat
capacitatea de identi(icare a adevaratului autor responsabil de uciderea (etitei" dar
acest aspect a (ost relevat abia dupa 12 ani" ca urmare a hotararii judecatoresti
pronuntata in revizuire.
#sadar" timp de 12 ani ancheta penala" probele administrate in cauza" con(irmate
prin hotarari judecatoresti de(initive" au demonstrat ca &.!.M. este autorul
in(ractiunii. !n tot acest interval de timp ancheta penala din (aza de urmarire penala
s-a des(asurat cu promptitudine" cu dili)enta rezonabila" s-a intemeiat pe
prezervarea dovezilor la locul (aptei" pe e(ectuarea tuturor analizelor necesare si"
mai ales" a tuturor probelor stiinti(ice posibile" in raport cu stadiul de dezvoltare a
stiintei din acel momentA a avut o intindere" de asemenea" rezonabila ca obiective.
!n raport cu dovezile accesibile privind (aptele" s-a statuat cu autoritate de lucru
judecat ca &.!.M. este autorul.
15. Remediul a (ost posibil in anul 2005" cand" in concret" proba #D' a asi)urat
e(ectivitatea stabilirii cu o probabilitate de 22"22; a suspectului. #cest mod de
probatiune" intemeiat pe proba stiinti(ica a #D'-ului" nu era cunoscut in perioada
de timp cat s-a e(ectuat ancheta penala. #st(el" in tot cursul celor 12 ani nu a e+istat
nici un element care sa releve ca rezultatul probelor administrate" in temeiul carora
a (ost identi(icat &.!.M." este unul eronat.
Momentul 2005 este cel care a relevat eroarea" iar autoritatile judiciare" incepand cu
anul 2005" si-au indeplinit obli)atiile pozitive re(eritoare la ancheta pentru a stabili
autorul si au des(asurat cu promptitudine ancheta al carei rezultat a (ost stabilirea"
in temeiul probelor #D'" cu o probabilitate de 22"2;" a suspectului. !n acest
conte+t" suntem practic in prezenta con(irmarii unei erori judiciare prin
intermediul hotararii judecatoreasti pronuntate in revizuire. <ventuala
recompensare a persoanei care in mod nele)al a (ost acuzata de omor" cercetata"
condamnata si care a e+ecutat 12 ani de inchisoare" identi(icarea suspectului si
probabilitatea ca acesta sa (ie autorul" in temeiul probelor administrate dupa anul
2005" nu satis(ac )arantiile de e(ectivitate a anchetei" decat atunci cand pot conduce"
in con(ormitate cu dispozitiile art. 2 din $<D" nu numai la identi(icarea" ci si la
pedepsirea vinovatilor B/C.
16. !n ceea ce priveste procesul penal de anchetare a suspectului" pornit dupa 2005"
deci ulterior constatarii erorii" acesta nu ar putea produce rezultatul urmarit" si
anume raspunderea e(ectiva a autorului" datorita intervenirii prescriptiei" in sensul
dispozitiilor de drept substantial cuprinse in $odul penal" decat daca intervalul de
timp de la condamnarea de(initiva a inculpatului" respectiv 20.11.1220" si pana la
7
concluziile e+pertizei #D'" adica 27.0/.2005" este considerat ca indeplinind cerintele
art. 121 alin. 1 teza ! $. pen." respectiv ca interval de timp in care cursul precriptiei
este suspendat" deoarece in acest timp e+istenta hotararii judecatoresti de
condamnare a inculpatul &.!.M. avea autoritate de lucru judecat. !n mod rezonabil
nu era previzibila o eroare judiciara" intrucat hotararea judecatoreasca de
condamnare de(initiva a statuat cu autoritate de lucru judecat ca &.!.M. este
autorul" iar aceasta imprejurare era de neinlaturat. 'umai con(irmarea erorii
judiciare" constatata prin concluziile e+pertizei #D' a dobandit caracter de
previzibilitate si a incetat sa mai aiba un caracter de neinlaturat in raport cu
hotararea judecatoreasca de condamnare a inculpatului &.!.M." pentru ca deschidea
in mod substantial posibilitatea admiterii revizuirii si deci a inlaturarii e(ectelor
hotararii de(initive de condamnare a lui &.!.M.
17. Un alt rationament intemeiat pe analiza stricta a dispozitiilor le)ale nationale ar
reprezenta o contrazicere intre principiul anchetei e(ective care trebuie sa duca la
tra)erea la raspundere a celor vinovati" consacrat de $<D" si principiul
prescriptiei penale" con(orm caruia daca a trecut intervalul de timp mentionat de
le)islatia nationala" nu mai este posibila tra)erea la raspundere penala a
adevaratului autor.
#sadar" rationamentul prescriptiei raspunderii penale e+prima ideea ca indi(erent
de conditiile in care s-a scurs acest interval de timp" prevazut de le)iuitor" deci chiar
daca a (ost viciat de imprejurari" de cauze mai presus de limitele unei investi)atii
obiective si rezonabile" acesta poate imbraca (orma inlaturarii raspunderii penale.
-rin urmare" aceasta ar (i interpretarea lo)ica a te+tului de le)e care re)lementeaza
prescriptia raspunderii penale si care nu acopera o situatie practica de natura celei
adnotate. !n acest conte+t" se pune intrebarea daca judecatorul sesizat cu
rechizitoriul procurorului" prin care inculpatul anchetat dupa constatarea ca cel
care a e+ecutat 12 ani de inchisoare nu este autorul in(ractiunilor" poate sa pronunte
o sentinta" in conditiile in care datorita acestei lacune le)islative" o situatie practica
de natura celei prezentate nu are prevazute consecinte juridice. &rebuie precizat ca
le)iuitorul nu a impus judecatorului sa creeze o norma pentru acoperirea lacunei"
iar daca judecatorul va constata tacerea le)ii are obli)atia oricum sa judece" nu
pentru acoperirea lacunei" ci pentru ca in caz contrar ar putea (i acuzat de dene)are
de dreptate. <ste real ca in sistemul de drept penal consideratiile sunt mult mai
stricte" iar jurisprudenta nu poate abro)a norma (undamentala care re)lementeaza
cercetarea penala si care prevede ca ">individul nu poate (i urmarit decat in (orma
prescrisa de le)e si in limitele prevazute de le)e>.
10. !n doctrina s-a aratat ca este imposibil pentru le)iuitor sa prevada totul" iar in
aceste situatii judecatorul va (ace o interpretare" prin supliment analo)ic" ca tehnica
de completare a dreptului si procedeu pentru solutionarea unei situatii B5C.
#ceasta interpretare" in masura in care nu produce e(ecte semni(icative si
substantiale in malam parte" este compatibila cu pastrarea increderii publicului in
respectarea principiului le)alitatii si cu evitarea oricarei aparente de complicitate
8
sau de toleranta cu privire la actele ile)ale B6C. <+ista coduri ce dau dispozitii de
metoda" ce dau directive" respectiv ce are de urmat judecatorul in cazul in care
constata o lacuna le)islativa.
De e+emplu" codul penal portu)hez precizeaza ca problemele relative la drepturi si
obli)atii" ce nu pot (i rezolvate nici de te+tul de le)e" nici de spiritul acestuia si nici
cu ar)umente deduse din dispozitiile altor le)i re(eritoare la cazuri similare" vor (i
decise con(orm principiului dreptului natural in stransa le)atura cu imprejurarile
de (apt" stabilindu-se ast(el o ierarhie a metodelor aplicabile B7C.
!n acelasi sens" codul elvetian" inca din anul 1200 prevedea ca in lipsa unei dispozitii
le)ale aplicabile" judecatorul va judeca potrivit dreptului cutumiar" iar in lipsa unei
cutume va judeca dupa re)ulile pe care le-ar stabili daca ar realiza un act de
le)i(erare si se va inspira din solutiile doctrinei si jurisprudentei.
!n plus" acest rationament va evita consolidarea lipsei de raspundere penala si
imposibilitatea tra)erii la raspundere intr-o situatie de (apt in raport cu care
le)iuitorul nu a prevazut o re)lementare. !n cauza" rezultatele probelor stiinti(ice au
(ost cele care au condus la condamnarea numitului &.!.M. <le au determinat
cunoasterea )resita a unor imprejurari esentiale pentru stabilirea concordantei
dintre reprezentarea situatiei si realitate" raportata la autor. De asemenea" a admite
aceasta interpretare" ca trecerea timpului" respectiv scur)erea celor 11 ani" a redus
alarma sociala provocata de comiterea in(ractiunii" in conditiile acestei cauze"
inseamna a consolida dispretul pentru interesul public si inseamna a mentine riscul
ca erori similare sa (ie repetate" iar apararea valorii supreme 8 viata 8 sa (ie
conditionata de descoperirea erorii intr-un interval de timp" alt(el vinovatii sunt
inocenti.
11. Desi)ur ca" principial" ratiunea pentru care le)iuitorul a re)lementat institutia
prescriptiei raspunderii penale este corecta 8 intr-adevar represiunea" in sensul de
(unctie represiva a dreptului penal isi pastreaza e(icacitatea doar datorita rapiditatii
cu care ea intervine" pentru ca atunci cand intervine prea tarziu nu mai are nici o
valoare 8 dar" rolul prescriptiei nu poate (i acela de a consolida lipsa de raspundere
penala" de a con(irma imposibilitatea tra)erii la raspundere penala in acele situatii
in care in mod natural a e+istat o imposibilitate obiectiva de a cunoaste ca nu cel
condamnat de(initiv era adevaratul autor al omorului.
<vident ca prin aceasta analiza nu urmarim sa dam solutii ori)inale pentru stiinta si
practica judiciara a dreptului penal" nu scoatem in evidenta ca institutia prescriptiei
raspunderii penale este in mod nereusit re)lementata" dar analiza cauzei de (ata
denota necesitatea considerabila a solutiilor jurisprudentiale pentru ast(el de situatii
de e+ceptie.
-rescriptia raspunderii penale re)lementata de le)islatia penala nationala" desi nu
contine prevederi evazive sau con(uze" totusi nu are re(eriri cu privire la
modalitatea in care trebuie sa se realizeze trecerea" scur)erea timpului" ca element
9
material al continutului acestei institutii de drept penal. 'ivelul de elaborare a
prevederilor le)ale privind prescriptia nu este pe deplin satis(acator pentru ca nu se
re(era la acele posibilitati reale in care analiza prescriptiei trebuie e(ectuata datorita
schimbarii situatiei. Survenirea unei situatii cum este cea descrisa in cauza
analizata" respectiv e(ectuarea anchetei (ata de o alta persoana" (ace ca raspunderea
penala sa poata (i an)ajata limitat" restrictionat la un interval de timp anume
prevazut de le)iuitor.
12. :e)iuitorul nu stabileste care este calea de urmat in situatia in care toata
ancheta penala des(asurata cu dili)enta rezonabila se dovedeste eronata si deci
timpul scurs in (avoarea consolidarii lipsei de raspundere penala a adevaratului
autor" a (ost >viciat> si nici cum se impaca caracterul echitabil al unei solutii
intemeiata pe prescriptie cu e(ectivitatea anchetei" care trebuie sa conduca nu numai
la identi(icarea" ci si la pedepsirea vinovatilor.
Rar intalnita in practica aceasta situatie trebuie sa-si )aseasca rezolvare prin solutii
jurisprudentiale" pentru a nu se con(irma din punct de vedere le)al o situatie de (apt
intemeiata pe o solutie dovedita cu autoritate de lucru judecat" prin admiterea
revizuirii" ca (iind injusta si pentru ca trecerea timpului" care imbraca (orma
juridica a prescriptiei" sa nu devina temei al lipsei de raspundere penala" in orice
conditii. $u certitudine studiul acestei cauze indeamna la o abordare de pe pozitii
noi a chestiunilor ce tin de prescriptia raspunderii penale" de suspendarea sa" si
(aciliteaza cautarea solutiilor jurisprudentiale" te+tul prevazand ca suspendarea
opereaza >pe timpul cat o dispozitie le)ala sau o imprejurare de neprevazut ori de
neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale>. :ipsa re)lementarii in
acele situatii in care ancheta a (ost eronata" si care impune analiza cur)erii timpului"
are valoare aplicativa" deoarece speta releva e+istenta unei hotarari de(initive de
condamnare care are semni(icatia unei situatii de neprevazut si de neinlaturat pana
la momentul e+pertizei #D' care a schimbat datele cauzei si apoi" prin hotararea
de(initiva din revizuire" a con(irmat" practic" eroarea.
20. !n nenumarate randuri instanta europeana a drepturilor omului a sanctionat
statele >daca dupa e(ectuarea unei anchete care a dus la identi(icarea celui vinovat"
procurorul nu a declansat actiunea penala impotriva acestuia> B0C.
$onsideram principiul consacrat prin jurisprudenta instantei europene concordant
celui intemeiat pe libertatea de )andire si de actiune a omului si care statueaza ca
cine a ales liber calea crimei trebuie sa raspunda penal. !n cauza" imediat dupa
descoperirea erorii cu privire la autor" in 2005" s-a declansat ancheta si s-au
administrat probele care au identi(icat prin probele #D' suspectul" cu o
probabilitate de 22"22;.
Desi)ur" tra)erea la raspundere penala a (aptuitorului imediat dupa savarsirea
in(ractiunii creeaza conditiile necesare justei sanctionari a acestuia" pentru ca
urmele si toate probele in(ractiunii sunt mai usor de adus in (ata instantei" iar
judecarea se poate des(asura in conditii mai bune. Dar acest caz necesita o analiza
10
minutioasa a implicatiilor penale ale (actorului timp" cu rol de judecata de valoare a
actiunilor omenesti.
!n acest caz analizat trebuie sa adoptam o pozitie realista" distincta de considerarea
timpului drept cauza care impiedica raspunderea adevaratului autor si sa
consacram" pe cale jurisprudentiala" principiul condamnarii necesare" care ar
raspunde unei solutionari echitabile" con(orme jurisprudentei instantei de
contencios european.
21. !n ordinea ideilor mentionate putem stabili ca speta de (ata o(era posibilitatea
instantei de judecata ca" in atat in temeiul probelor administrate in (aza de urmarire
penala" dupa anul 2005" cat si in temeiul probelor pe care le va administra in cursul
cercetarii judecatoresti" sa se poata pronunta cu privire la vinovatia adevaratului
autor" considerand anul 2005 drept reper de calcul al termenului de prescriptie in
raport cu evolutia acestei cauze" iar intervalul 1220 si pana in 2005" ca timp in care a
operat suspendarea.
ast(el de abordare se a+eaza pe analiza realista a (actorului timp in aprecierea
juridica. !nstanta de judecata trebuie sa pronunte solutii in baza le)ii" dar aceasta
a(irmatie ramane doar un truism daca nu o analizam prin prisma obli)atiilor
judecatorului de >a (ace dreptul> *jus, pentru raportul juridic con(lictual.
=udecatorul nu trebuie sa (i+eze doar tiparul normei le)ale asupra (aptului juridic"
ci trebuie sa interpreteze" sa e+plice le)ea atunci cand ajun)e la o solutie juridica
adaptata spetei concrete deduse judecatii.
ricat de detaliata ar (i o le)e raman lacune de re)lementare care se completeaza cu
uzantele sau cu precedentul judiciar. :e)ea nu este altceva decat ceea ce spune
judecatorul ca este. Daca le)iuitorul are puterea de a emite le)ea" judecatorul are
jurisdictio" adica puterea de a spune dreptul.
Sub acest aspect" sistemul an)lo sa+on al precedentului judiciar" blamat multa
vreme de dreptul continental (ranco-)erman pentru aparenta sa lipsa de constanta
si uni(ormitate nu este un sistem revolut si s-a dovedit a (i adaptat nevoilor
circuitului juridic si schimbarilor perpetue ale mediului juridic. solutie de speta
poate sa dureze in dreptul an)lo-sa+on atata vreme cat premisele (aptice ale acelui
precedent se mentin. Sistemul an)lo-sa+on al precedentului judiciar a s(arsit prin a
(i adoptat atat de $urtea de =ustitie a Uniunii <uropene cat si de $urtea <uropeana
a Drepturilor mului.
22. Dar" dincolo de aceste aprecieri relative la (orta interpretativa a solutiilor de
speta" in ultima vreme si in Romania jurisprudenta poate avea caracter normativ"
datorita (aptului ca deciziile jurisprudentiale emise de instantele competente
europene" $urtea de =ustitie a Uniunii <uropene" sunt obli)atorii chiar si in cazul in
care contrazic o le)e interna a statului sub jurisdictia caruia s-a nascut sau
des(asurat con(lictul juridic. :a (el" si deciziile $urtii <uropene a Drepturilor
mului" care (ac parte din asa numitul bloc de constitutionalitate" sunt obli)atorii"
11
la randul lor" in aceeasi masura cu te+tele $onventiei europene a drepturilor
omului.
'otiunea de precedent judiciar circumscrie o s(era (oarte precisa" speci(ica modului
de (unctionare a sistemului de common laD si tine de maniera in care a evoluat
dreptul en)lez" de modul de abordare deductiv al acestuia" care porneste de la (apte"
spre deosebire de abordarea inductiva din <uropa continentala.
2/. &rebuie sa avem in vedere (aptul ca >dreptul pe care il spun judecatorii> nu se
limiteaza la (i+area tiparului normei le)ale asupra (aptului juridic" ci se e+tinde la
e+plicarea si interpretarea le)ii" completarea sa prin apelul la principiile dreptului"
ajun)and la solutionarea juridica adaptata spetei concrete deduse judecatii.
Rezultatul unei analize simpliste cu nesocotirea realitatilor ar duce la aplicarea
prescriptiei si ar (ace abstractie de implicatiile unui comple+ de (actori asupra
juridicului. Realitatea este mult prea comple+a si trebuie sa avem capacitatea de a
)asi mijloacele prin care sa compensam minusurile" pentru ca o interpretare care
poate duce la o nedreptate nu este o interpretare buna" dupa cum o le)e care duce la
nedreptate nu este o le)e buna. De aceea" in acele cazuri in care judecatorul nu mai
intalneste o e+presie clara a le)ii trebuie sa constate (aptele" imprejurarile sociale"
aprecierile juridice" respectiv sa le constate cu toata ri)oarea si nu in mod arbitrar
B1C.
12