E.Erikson - Stadiile Dezvoltarii Psihice

Stadiile dezvoltarii psihice
Stadiile dezvoltarii psihice

Cel care este considerat ca psihologul cel mai centrat pe psihologia vrstelor (mai ales cele adulte) este Carl
Gustav Jung. Sugereaza idee unei dezvoltari continue n care viata sociala si institutiile, religia si miturile ocupa
un loc de seama. El a sesizat faptul ca n urul vrstei de !" ani are loc un evident proces de individuatie.
# interesanta descriere a ciclurilor umane a efectuat$o E. Eri%son. El considera ca dupa stadiile freudiene de
dezvoltare (oral, anal, falic si genital) e&ista stadiile psihosociale ale dezvoltarii eului. ' emis ideea e&istentei
unor componente duale (pozitive si negative) aflate n opozitie n fiecare din cele ( stadii sau cicluri ale vietii.
)rimul an de viata (stadiul oral) * ncredere versus nencredere (dependenta copilului de calitatea ngriirii
paterne).
Stadiul + * , ani * autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al ndoielii.
Stadiul ! * - ani * constituirea initiativei versus vinovatia. .n cazul n care initiativa nu este ngradita, ea devine
caracteristica psihica.
Stadiul / * ++ ani * srguinta versus inferiorizarea.
Stadiul +0 * +( ani * constientizarea identitatii eului versus confuzia rolurilor.
1rsta milocie * intimitate versus izolare.
1rsta adulta milocie * altruism versus egocentrism.
'nii 2trnetii * realizare versus disperare.
Ciclurile si stadiile dezvoltarii psihice
)regnanta a , mari cicluri ale vietii3
Ciclul de crestere si dezvoltare * primii 0" de ani de viata. Su2stadii3 copilaria (apro&imativ +" ani) si perioada
adolescentei (pu2ertatea, adolescenta de la +" la 0" ani). E&ista adolescenta prelungita (0" *0! ani).
Etapa sau ciclul adult ce prelungeste dezvoltarea psihologica a omului, se e&tinde pna la /- ani. Cuprinde3
tineretea (0- * ,- ani), vrsta adulta precoce (,- * !! ani), vrsta adulta milocie (!- * -- ani), vrsta adulta
tardiva (-- * /- ani).
Ciclul al treilea sau etapele vrstelor de regresie ce se e&tind de la /- ani pna la moarte. )erioade3 de trecere
(/- * 4" ani), prima 2atrnete (4" * (" ani), a doua 2atrnete ((" * 5" ani), marea 2atrnete * peste 5" ani.
6e2utul vietii
.nca nainte de nastere, fiinta umana parcurge un lung proces de crestere, formare, aceasta influentnd
dezvoltarea ulterioara a sa. )erioada intrauterina $ cea mai intensa crestere si dezvoltare a fiintei umane.
7lagelul spermatozoidului, patrunznd n peretii ovulului, se eli2ereaza aproape instantaneu 0, de cromozomi
constituind zestrea ereditara masculina. .n acelasi timp, nucleul ovulului emite tot 0, de particule cromozomi *
zestrea ereditara feminina. Cei 0, de cromozomi de la tata cu cei 0, cromozomi de la mama formeaza
materialul genetic care are !/ cromozomi si este unic pentru fiecare individ. E&ista o infinitate de com2inatii
posi2ile ntre 0 posi2ili parinti. )rocesul de fertilizare poarta numele de misotis. Cromozomii sunt formati din
gene. Genele sunt particule comple&e continnd codul genetic. Genele au aranamente specifice lineare n
cromozomi si contin '68 si '98.
#ul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc fecundatia. Creste n
volum si avanseaza spre uter, se hraneste 0$, zile din rezervele proprii pe care le epuizeaza cnd aunge in
cavitatea uterina.
Se fi&eaza n uter prin intermediul unor radacini em2rionare ce se implanteaza n celulele uterului, lund
contact cu vasele sangvine din uter.
Em2rionul se dezvolta foarte repede * volumul lui creste de (""" ori, iar diametrul de 0" de ori.
7aza germinala ("$, luni) * crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuri de celule3 germinale
si celule e&terioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la , saptamni se formeaza maduva spinarii.
)erioada fetala timpurie (,$/ luni) * se realizeaza diferentierea celor trei straturi3 ectoderm : celulele pielii,
sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm : sistemul circulator si
e&cretor, muschi, straturi interne profunde ale pielii; endoderm : mare parte dintre organele interne. 're loc
dezvoltarea sistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza se&ul si coardele vocale. 're loc o
ncetinire a cresterii e&plozive dupa - luni.
7aza fetala tardiva (/$5 luni) * fatul creste n marime, i se dezvolta motilitatea ,organele de simt.
$ / luni * se diferentiaza amprentele digitale, se formeaza pleoapele, glandele se2acee, sudoripare. 're loc o
<ulti copii nascuti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( S=>, etc),
chimism intern al circulatiei sangvine, finctii de adaptare.
<iscari ce se pot surprinde n viata intrauterina3 agitatie motorie difuza * 5 saptamni, 2ataile cordului * +"
saptamni, miscari respiratorii * +0 saptamni, miscari pozitionale sla2e, nchide minile $ +0$+! saptamni,
miscari ale tractului digestiv * +/ saptamni, misca picioarele, pleoapele * +/$0" saptamni, tipete sla2e la 0!
saptamni.
8asterea
?a specia umana nasterea are loc, la @ 0/4$0(" de zile de la data fecundarii
E&ista ! etape ale nasterii3
dilatarea canalului cu angaarea capului fetusului n canalul dilatat;
e&pulzarea fatului;
e&pulzarea placentei si a mem2ranelor;
contractari si e&pulzari ulterioare nasterii.
?a primipare etapa dilatarii canalului cu angaarea capului fetusului n canalul dilatat poate dura +0$0" ore, a
doua etapa cca. +$0 ore si ultima + ora. ?a multipare este de regula mai dureroasa etapa e&pulzarii fatului si
urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta.
8asterea este traita n mod su2iectiv si relativ o2iectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil.
)entru copil, nasterea este n mod cert o schim2are radicala a conditiilor de e&istenta. <ama traieste socul su2
forma depresiei postnatale.
)rima reactie la copil dupa nastere este tipatul (7reud l considera o e&presie a traumatismului primar uman,
eveniment ce marcheaza e&istenta umana).
)rimul an de viata
.nfatisarea generala a nou$nascutului normal este specifica. .ntregul corp este plia2il si are tendinta naturala de
a sta pliat (pozitie em2rionara).
Capul este mare si dispune de / fontanele. <em2rele sunt relativ scurte, pielea este rosiatica si usor tumefiata.
Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse.
)rimele ,$- zile * scadere fiziologica din greutatea initiala cu +-"$,"" grame.
6upa !$- zile * scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute.
#rganismul dispune la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ 2ine dezvoltata, dar de o capacitate de
reactii intentionale si coordonate aproape nule.
Somnul nou $ nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se e&tinde pe !A- din 0! ore, deoarece apare
fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. 9aportul dintre orele de somn si cele de veghe se va
modifica treptat.
+ an $ copilul va avea nevoie pentru recuperare de +-$+/ ore de somn zilnic, desi activitatea sa din orele de
veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense.
'ceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deose2ire de caracterul lor agitat din primele zile.
)entru a se controla greutatea pe care copilul tre2uie sa o ai2a ntre +$/ luni, se nmulteste numarul lunilor cu
/"" si la cifra o2tinuta se adauga greutatea de la nastere.
Cresterea n greutate ntre 4$+0 luni se calculeaza nmultind numarul de luni ale copilului cu -"", plus greutatea
de la nastere.
Controlul cresterii n naltime se face nmultind numarul de luni cu cu 0,- si se adauga naltimea de la nastere
(pna la / luni). .ntre 4 si +0 luni, calculul se efectueaza nmultind numarul lunilor copilului cu 0 , la care se
adauga valoarea naltimii de la nastere.
Cresterea este foarte intensa dupa nastere.
)erimetrul cranian este de apro&imativ ,!,- cm la nastere; la un an de circa !-cm; la , ani, de !4 cm.
Cresterea creierului se e&prima prin marirea perimetrului cranian cu +0 cm n primul an, cu 0 cm n al doilea
an. ?a + an, volumul creierului este de ,A- fata de creierul adult, iar la 0 ani, de !A- fata de acesta.
)erimetrul toracic este de ,0 cm la nastere, deci mai redus dect cel cranian, apoi creste la !- cm la + an si l
egaleaza pe cel cranian. )erimetrul toracic l ntrece pe cel cranian cu +$0 cm. Se considera ca n copilarie
aceasta distantare ntre cele doua masuri creste cu cte un cm. pe an.
=re2uintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. =re2uintele de aparare, orientare, investigare sunt
permanente.
.ntre +" si +0 luni apar aspecte legate de dentitie. .nti se contureaza incisivii laterali, iar ntre un an si +( luni
ncep sa creasca primii ! molari. .ntre +/$0( luni apar caninii.
=re2uintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se e&prime prin miscare si tipat n cazuri de
disconfort si prin somn n caz de o2oseala. =re2uinta de miscare se intentionalizeaza primar, fiind legata de
e&plorari ale mediului. Se constituie si tre2uinte psihologice, cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si
relationarea cu acestia.
=re2uinta de hrana si apa, aer, temperatura echili2rata, somn, vocalizare, comunicare si relationare sunt cele
mai importante si implicate n crestere si dezvoltare. Ele se vor socializa treptat.
Somnul $ 'pro&imativ ("B din timp, copilul doarme pna la un an, cu o descrestere n ultimul trimestru spre
-"B. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului.
=re2uinta de eliminare $ este refle&a la copilul mic. ?a ( saptamni, copilul are cca 0 scaune pe zi si unul dupa
ce ncepe sa mearga; dificil este controlul mictiunii.
7oamea si setea $ n ontogeneza timpurie, foamea provoaca o stare generala de agitatie si tensiune. 'ceste
tre2uinte sunt implicate n nvatarea si comunicarea timpurie. .n primele +"$+0 zile, sunt necesare cam /$(
alimentari n 0! ore. 6upa ! saptamni, acestea se pot reduce la -$/.
=re2uinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilor incluse n structura familiei
:CfoameaD de prezenta adultului. )rimul an de viata este si perioada de cstig a 2azelor independentei prin ,
serii de conduite achizitionate n e&perienta ontogenetica timpurie. 'cestea sunt3 apucarea si mnuirea
elementara a o2iectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte.
)erioada primelor ," zile se divide n3
o perioada scurta (4$+" zile) : este critica si dificila ca adaptare;
o perioada mai lunga : marcheaza organizarea ritmurilor circadiene si a unui echili2ru primar functional
2iologic.
+ luna la , luni : se formeaza refle&e conditionate simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva,
se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.
de la , la / luni : formarea perceptiei la , luni, apoi curiozitatea, crearea unui spatiu pro&imal (,"$-" cm)
acoperit de cmpul atentiei auditive vizuala, tactila.
Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de dependenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimici corespunzatoare
E forme de comunicare nonver2ala.
.ntre / si 5 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n ! la2e sau cu scaunelul tras. 'par manifestari
de inteligenta adaptativa practica. Fmitatia este activa, afectiunea se complica, copilul manifesta nsusiri de
sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si 2unavointa, rosteste cuvinte scurte
2isila2ice cu rol de propozitie (holofraze), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). =raieste
empatic dispozitiile mamei.
6e la 5 la +0 luni, copilul se ridica si merge pe lnga o2iecte sau de mna, se oaca mimnd ucariile.
.ntelegnd interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune cteva cuvinte.
.n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante functiile primare 2iologice att ale senzorialitatii de contact (miros,
gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz).
)erceptia se structureaza su2 forma a doua modele nrudite3 un model perceptiv contemplativ * prezent la doua
luni * si un model perceptiv ce are o consecinta actionala si se constituie la , luni. 6upa ! luni, perceptia devine
forma de 2aza a informatiei senzoriale, iar apucarea o2iectelor suportul ei principal.
'spectele fundamentale ale perceptiei vizuale (forma, adncimea si perspectiva) se formeaza treptat n primii
ani. )na la +" saptamni copilul priveste nepreferential un cerc (doua dimensiuni) si o sfera. 6upa , luni
vocalizeaza, apoi gngureste spre persoana concreta, niciodata spre fotografia ei.
Fnteligenta. Se manifesta Cconduita suportuluiD la 5 luni. 'ceasta apare n situatiile n care, daca se flutura o
2atista deasupra fetei copilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care
misca 2atista. CConduita sforiiD, descrisa ca activa la ++ luni si 4 zile, consta in ridicarea ucariei tragnd de
sfoara pe mnerul unui fotoliu, dupa ncercari de a aunge la ucarie prin aplecare. CConduita 2astonD pune n
evidenta faptul ca spre sfrsitul primului an de viata copilul rezolva situatii$pro2lema, manifestnd o inteligenta
practica, inventie si fle&i2ilitate. Copilul de +0 luni e&prima conduite prin care dovedeste intentionalitati
comple&e, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plim2are etc.
.n ce priveste emotiile, copiii su2 , luni le au su2 forme de disconfort fizic convertit n psihic (de foame, n
special).
6intre e&presiile cele mai comple& dezvoltate sunt cele de echili2ru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a
primilor pasi.
E&ista o componenta psihologica importanta a mersului si a miscarilor n genere. .n conte&tul acestei
componente actioneaza perechea 2ipolara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce
poate aunge an&ietate).
Comunicarea adaptativ$afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vor2ire si prin reactii nonver2ale (C81) n
care se includ gestica, mimica, postura si paralim2aul. ?a ,$! saptamni se manifesta zm2etul ca e&presie a
C81. ?a 0 luni se contureaza destule momente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zm2i, ca raspuns la
discursul afectiv al mamei. ?a 0,- luni, vocea mamei va produce mai putine zm2ete din partea copilului, dar
sunt mai frecvente reactii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema de comunicare. ?a ,$! luni, zm2etul
devine mai mult reactie la contactul vizual, la sursul mamei.
6upa !$- luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. )e locul al doilea n conte&tul C81
se afla gestica minilor. ?a copilul mic, gestica minilor este mai densa dupa /$4 luni n intentii afective, refuz,
situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).
Comunicarea ver2ala
Gnguritul E materia prima a vor2irii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare.
! luni : se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor.
- luni : ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului.
?alatiunea E e&presie articulata. Consta dintr$o intensa emisie repetata de sila2e.
Sfrsitul lunii a +"$a : atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte.
?a ++$+0 luni : copilul face rapid progrese de ntelegere a vor2irii adresate si foloseste mai circumcis
holofrazele.
7ata de adulti si de copiii mai mari gradul de socia2ilitate este evident. 7ata de copiii mai mici socia2ilitatea
este redusa.
.n primul an de viata e&ista o organizare comple&a atitudinala de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea
si reactiile copilului la viata reala.
7reud e de parere ca ele se constituie ca structuri relativ comple&e situationale (efecte psihice nediriate de
constiinta si reglate inconstient printr$o entitate numita imago).
.n galeria primelor comple&e ontogenetice se manifesta comple&ul sevraului $ fi&eaza relatia si situatia de
dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern.
Sevraul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si sta2ile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele
luni, persistnd mai intens sau mai sla2 n toate conduitele de dependenta ca un fel de cerinta continua de
ClactatieD.
=ot n ontogeneza timpurie se constituie comple&ul de intruziune care se manifesta n variantele de gelozie.
6e la 0 luni la 0 ani, copilul se confrunta cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentul dintre el si mama.
Comple&ul e&prima implicatia introducerii unui al
treilea persona ntr$o relatie afectiva duala intensa. 'cest comple& are un rol important n identificarea si
intuirea fortei lui alter si a lui ego. )entru acesta din urma, are loc la 4 luni Cgasirea n oglindaD, moment de
trecere spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui.
Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 4 luni, duce la o adevarata depresie.
)lnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. 'stfel, n primele luni, maoritatea copiilor plng fara lacrimi,
cu tipete concomitente. .ntre ,$/ luni, plnsul este nsotit de miscari si agitatie. 6upa / luni copiii plng fara sa
se agite.
)rima copilarie
'ceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii e&perientei de viata curenta. Copilul ncepe sa fie
integrat n interrelatiile grupului familial si a celor ce frecventeaza familia. .ncepe sa sesizeze regulile,
interdictiile, orarul si stilul de viata al familiei, traind conflicte si stari de confort psihic sau de euforie
conditionate de cele din urul sau.
E&perienta de viata devine impregnata de nvatarea comunicarii ver2ale. ?a nceputul acestei perioade, vor2irea
copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari dificultati de pronuntie. ?a , ani copilul vor2este
relativ fluent.
Copilul este angaat n perioada anteprescolara n cautarea de miloace de a si consolida autonomia prin
perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuire de o2iecte.
.nca de la nastere a e&istat o amprenta evidenta a individualitatii 2iologice. .n timpul primului an, copilul a
traversat un important impact 2iologic si un evident soc social. =reptat nsa a nceput sa acumuleze o e&perienta
vasta si complicata prin repetari auditive, prin facila raportare la o2iecte si situatii noi.
)rocesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la + la , ani este cel mai important, prin
umanizarea ampla a tre2uintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduitelor de 2aza. Gnii autori sunt de parere ca
pna la , ani, omul achizitioneaza /"B din e&perienta fundamentala de viata.
+0$+( luni * caracteristica este consolidarea mersului si o mai 2una percepere a mediului nconurator. ?a +-
luni devine deose2it de nestatornic si insta2il.
+($0( luni * perioada se caracterizeaza printr$o accentuata dezvoltare a comunicarii ver2ale si folosirea de
solutii noi n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilul redevine nervos.
6upa 0 ani umatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echili2ru usor meditativ. Copilul este
preocupat de aspectele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devine sensi2il fata de cei din ur, se
antreneaza n ocuri, uneori cu un partener.
.ntre + si , ani, ritmul cresterii este nca foarte intens si multilateral, cu o usoara ncetinire spre limita
superioara a etapei.
)na la , ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu apro&imativ 0 cm. Capul, cam de +A, din statura
copilului la + an, aunge la H (parte din corp) la , ani. ?a 0 ani proportia devine de +A- (a2ia la ( ani raportul va
deveni de +A/). )na la , ani se completeaza treptat dentitia provizorie (la + an copilul poseda ( incisivi).
Cresterea ponderala nsumeaza !,- %g pe ntreaga perioada. .ntre + si , ani continua dezvoltarea corpului
celular al neuronilor, pigmentatia lor, ramificatiile dendritice si sinapsele se nmultesc, continua procesul de
nuclearizare. ?a , ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priveste reliefurile sale e&primate n
circumvolutiuni si scizuri.
?a +( luni poate duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). .ncepe sa mestece alimentele,
la 0"$00 luni masticatia este curenta. ?a ," de luni tine cana cu am2ele mini si 2ea. ?a , ani poate mnca cu
furculita 2ucatele de alimente. ?a 0$, ani controlul sfincterian este evident. ?a +4 luni copilul imita si astfel si
nsuseste o vasta e&perienta.
Cerinta su2iectiva a comunicarii este constituita la +/ luni. .ntre +( si 0! luni are loc formarea vor2irii n
propozitii, iar ntre !( si /" luni are loc organizarea sinta&ei. 6upa + an, copilul construieste propozitii simple
de 0, apoi de , cuvinte. El ncepe sa foloseasca propriul nume in referintele despre sine, dupa modelul luat de$a
gata de la ceilalti (vor2este despre sine la persoana a treia o perioada de 0$, luni).
?a 0 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntre2area Cce este asta ID. Se considera acest moment ca un fel
de Cmare identificareD a lumii o2iectuale. 6orinta de comunicare devine intensa.
?a 0 ani persista nca planul mental, caracterul autist si animist al gndirii copilului si o dificultate structurala
de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate, determinismul fenomenelor etc. la , ani atentia se
deplaseaza usor spre relatiile dintre fenomene si o2iecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca miloacele
de investigatie cu strategii noi (interogatia Cde ceID), schemele mentale sunt nca relativ rigide. # forma a
curiozitatii la , ani este legata de atractia interdictiei.
6esi dupa vrsta de + an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai 2una, planul afectiv este insta2il si
arzator, copilul se supune legii celei mai mari tentatii.
?a +( luni, rezonanta afectiva creste, copilul este mai impresiona2il si intuieste dispozitia mamei, reactioneaza
la o melodie trista.
?a + an si umatate, atasamentul fata de mama sau de persoana care o nlocuieste devine acaparant. Se
manifesta gelozia.
=imiditatea fata de persoanele straine, simpatia antipatia ncep sa fie nuantate.
Spre 0 ani, tatal este admirat si devine favoritul copilului.
6upa 0 ani, copilul devine impulsiv si nentelegator, insta2il din nou.
?a 0 ani umatate, cucerirea propriei identitati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti.
.n copilaria timpurie e&ista doua feluri de an&ietate3 cea fata de persoane si situatii straine si cea de separatie.
=reptat se constituie si an&ietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie.
' doua copilarie
)erioada prescolara
)resiunea structurilor sociale culturale, a2sor2tia copilului n institutiile prescolare solicita toate posi2ilitatile
lui de adaptare, deci contradictiile dintre solicitarile e&terne si posi2ilitatile interne devin mai active.
)erioada prescolara mica (,$! ani) se caracterizeaza printr$o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a
aptitudinilor marunte implicate n satisfacerea de placerii de e&plorare a mediului. Spre ! ani, copilul devine
mai puternic, dar si mai nendemnatic. <iscarile sale devin mai 2rutale.
)erioada prescolara milocie (!$- ani) este caracterizata printr$un usor puseu de crestere. Se intensifica
dezvoltarea lim2aului (ntre , si - ani se cstiga cam -" de cuvinte pe luna), se dezvolta autonomia, constiinta
de sine, curiozitatea devine mai ampla si a2ordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. Creste fragilitatea
afectiva (crize de prestigiu).
)rescolarul mare (-$/ ani) manifesta n ansam2lu o mai mare forta, agilitate, inteligenta, reticente n situatii
peni2ile. Cmpul atentiei este dominat de o ntelegere mai profunda a situatiilor. E&ista o oarecare opozitie fata
de adult manifestata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere.
E&ista / tipuri de adaptare la mediul nou al gradinitei3
adaptarea foarte 2una * despartiri fara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinita, conduite saturate de
curiozitate si de investigatie activa, sta2ilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grupa;
adaptarea 2una * despartirea fara ezitari, sta2ilirea facila de relatii ver2ale cu educatoarea si cu ctiva copii din
grupa, dar cu atitudine de e&pectativa;
adaptarea dificila, intermitent tensionala * nervozitate, retinere tacita, dispozitie alternanta, nesiguranta, dar si
curiozitate;
adaptarea tensionala continuu * nervozitate de fond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, sta2ilire de
relatii foarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduite de a2andon;
adaptarea dificila * refuzul de a se desparti de persoana care l$a adus, de a sta2ili relatii (mutism), 2loca al
curiozitatii;
neadaptarea * refuz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent,
conduite refractare, uneori agresive.
Gn rol de seama n dezvoltarea planului perceptiv si al activarii reprezentarilor poate fi atri2uit ocului. 'cesta
solicita si antreneaza vigoarea, forta fizica, rapiditatea, supletea si coordonarea, echili2rul, evaluarea
spatialitatii, a2ilitatea n folosirea diferitelor parti ale corpului, minii si mem2relor.
6eose2it de activ se manifesta dupa ! ani capacitatea de memorare. 6atorita vor2irii, memoria capata
caracteristici psihice si sociale importante. =otusi, el uita repede, fiindca fi&area este fluctuanta si adeseori
superficiala.
)na la / ani, gndirea do2ndeste o operativitate generala (nespecifica) relativ comple&a cu o oarecare viteza
ce pune n evidenta constituirea unor operatori de 2aza pe acest plan, figurile logice.
<area frecventa a ntre2arii Cde ceID la ! ani constituie un indiciu pentru marea foame de realitate si de sesizare
de relatii a gndirii copilului prescolar.
Comunicarea si formele ei. E&ista diferente sesiza2ile ntre comunicarea dintre copii, dintre copii si adulti, copii
si mama. Spre / ani se manifesta diferente de comunicare ntre acestia si copiii mici (reducere a lungimii
propozitiei, evitarea cuvintelor dificil de pronuntat, lim2a mic folosit pe alocuri). .n comunicarea cu copiii mai
mari, se manifesta reticente, ceva mai reduse dect n cazul comunicarii cu adultul mai putin cunoscut. .n
comunicarea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de
propozitii complete si usor stereotipe. .n comunicarea cu mama se manifesta cea mai li2era forma de e&primare
ca topica.
Caracteristicile afectivitatii ntre , si / ani. 6ezvoltarea emotionala n ansam2lul sau tre2uie raportata la
procesul identificarii. 'cest proces trece prin cteva faze. .n urul vrstei de , ani, identificarea se manifesta
prin cresterea starilor afective difuze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohote, n e&ploziile lui de
afectiune, de a2andon sau de mnie (furie al2a), dupa care se simte vinovat. .n toate aceste mpreurari,
e&primarea spontana este treptat influentata de conduitele admise si respinse din viata de toate zilele.
)ro2lemele cele mai comple&e se manifesta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si
constituirea minciunii intentionate.
8egativismul poate sa se manifeste ca forma de dezadaptare sau ca forma de inadaptare. 8egativismul ca forma
de dezadaptare se manifesta mai ales ca reactie la neconcordanta dintre inflatia de dorinte ce apare la copii si
cresterea situatiilor de frustrare si interdictie de manifestare si satisfacere a maoritatii lor. Fnflatia de dorinte
este o e&presie a personalitatii n formare si este animata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de
descoperirea de situatii, activitati de oc ce a2sor2 copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. )e acest fond,
parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi 2ruste si nendemnatice dorind sa impuna un regim de viata mai
ordonat. #stilitatile se nsumeaza si copilul manifesta crize de refuz, negativism, ncapatnare, adesea agresive,
dar uneori cu tente depresive.
8egativismul de inadaptare este mai putin zgomotos, se manifesta ca dificultate de a participa la activitati
distincte din alt mediu dect cel din casa. 8u numai ca nu se ncadreaza n activitatile cu alti copii, dar uneori
realizeaza mici escapade, fug de la gradinita sau refuza total orice, plasndu$se ntr$o atitudine indiferenta usor
ostentativa.
=ot n aceasta perioada se dezvolta minciuna intentionata. )na la ! ani, relatarile copilului amesteca realitatea
cu intentiile si cu dorintele. ?a ! ani, relatarile copilului ncep sa contina circumstante atenuante si ncearca sa
iasa din situatii de culpa2ilitate prin minciuna pentru a o2tine ceva, pentru a scapa de situatii neplacute. 6in
pacate, copilul ntlneste n viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are efectele sale de generare de
confuzii.
Se dezvolta si emotiile si sentimentele estetice si intelectuale.
7enomenul cel mai semnificativ l constituie nsa ierarhizarea afectiv$morala care creeaza o noua ordine n viata
si e&presia su2iectivitatii si o functie normativ$sanctionatoare a regulilor morale instalate n constiinta ca reguli
acceptate.
Fnteresul pentru oc, specific vrstei, este generator de numeroase activitati ce se ncorporeaza n ocuri. Jocul
efectuat cu pasiune este izvor de 2ucurie. Jocul de2ordeaza personalitatea copilului, instalnd$o n realitate cu
generozitate si stralucire. =otusi, nu toti copiii stiu sa se oace, desi ocul nu cere neaparat ucarii costisitoare.
Jocul este terenul pe care personalitatea si interesul sunt fortele de dinamizare ale acestuia; ocul se nvata si se
transmite cultural. Fnteresul fata de activitati este nglo2at n cel de oc si ntretinut de el. Fnteresul social fata de
oameni se satisface prin ocurile cu rol si su2iect.
' treia copilarie
)erioada scolara
)erioada dintre intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa fie ca un fel de
sfrsit al copilariei, fie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele prescolare, fie ca etapa de de2ut primar
al adolescentei, fie ca etapa distincta a copilariei.
.n copilaria timpurie si n perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de e&perienta adaptativa.
.nvatarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorita modificarilor radicale de conditionare a
dezvoltarii psihice n ansam2lul sau pe care le provoaca si ca urmare a dificultatilor pe care copilul le poate
ntmpina si depasi n mod independent. .nvatarea si alfa2etizarea constituie conditiile maore implicate n viata
de zi cu zi a copilului dupa / ani. 'ceasta conditie noua de e&istenta actioneaza profund asupra personalitatii
lui.
)rin alfa2etizarea copilului, acesta cstiga potential instrumente valide de apropiere de toate domeniile culturii
si stiintei contemporane si a celei ce s$a dezvoltat n decursul timpului.
6e cele mai multe ori, scoala raspunde si dorintei copilului de a fi ca cei mari (adultrism), ca si dorintei de
realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitatii cognitive a acestuia.
Scoala impune modelele ei de viata, dar si modelele sociale de a gndi si actiona. Ea creeaza sentimente sociale
si largeste viata interioara, ct si conditia de e&primare a cesteia (mai ales e&primarea ver2ala si
comportamentala). )rin preperatia pentru activitati comple&e si variate, scoala formeaza capacitati de activitate,
respectul fata de munca, disciplina si responsa2ilitate ca trasaturi psihice active.
)rimii ! ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si
planul de evenimente ce domina n viata copilului. 'daptarea copilului se precipita si se centreaza pe atentia
fata de un alt adult dect cei din familie.
)entru copil, caracteristica cea mai sensi2il diferita, odata cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea
(egalitatea) afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga independent un statut n
colectivitatea clasei. 8u mai sunt valide manifestarile de afectiune si farmec pe care copilul le poseda.
)rocesul cresterii se tempereaza usor ntre /$4 ani, pentru a se intensifica ulterior. ?a / ani, dentitia provizorie
ncepe sa fie nlocuita cu dentitia permanenta. 6upa 4 ani este intensa osificarea la nivelul 2azinului la fetite,
precum si procesele de calcifiere la nivelul osaturii minii. 'rticulatiile se ntaresc si ele. Creste si volumul
muschilor, se dezvolta musculatura fina a minii.
?a 4 ani, creierul cntareste apro&imativ +0"" g, lo2ii frontali aungnd la 04 la suta din totalul su2stantei
nervoase a creierului. 6upa / ani se organizeaza legaturi functionale implicate n lectura si scriere.
=otusi, copilul nu este ro2ust, nici solid ca la - ani. 6impotriva, la / ani este sensi2il, dificil, insta2il, o2oseste
usor.
.n ceea ce priveste ndemnarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul de am2ide&tru, dar si
e&tremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend pro2leme n procesul scrierii.
.n aceasta perioada transformarile psihice se fac lent, nespectacular. )rima schim2are care se pune n evidenta
este latura de orientare generala. )e acest plan se face o parasire a intereselor evidente n perioada prescolara,
ca desenul, modelaul. E&ista o mai mare atentie acordata ocului cu reguli n colectiv.
Copiii trec si printr$o faza e&cesiva sensi2ilizare fata de noi reguli. Gneori, conduita lor este centrata pe
suspicionarea de ncalcare a regulilor impuse, de catre cei din ur (colegii sai).
?a / ani, copilul este total a2sor2it de pro2lemele adaptarii n viata sociala. 6upa 4 ani, se manifesta treptat o
mai mare detasare psihologica, o crestere a e&pansiunii, o mai mare e&troversiune si trairi numeroase euforice
si de e&altare, semn ca adaptarea scolara a depasit o faza tensionala. .n vor2irea copilului ncepe sa fie frecvent
folosit superlativul n descrierea de situatii, ntmplari si o2iecte. ?a 4 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea
fata de mediul e&trascolar si fata de mediul stradal.
=ot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapiditatii reactiilor; copilul pare mereu gra2it.
<omentul de ( ani este foarte sensi2il pentru educatia sociala, dat fiind faptul ca adaptarea a depasit nca o
etapa tensionala si copilul a nceput sa treaca ntr$o faza de mai mult echili2ru si mai mare stapnire a
conditiilor de activitate scolara pe care le traverseaza. .ncepe sa devina ceva mai refle&iv si preocupat de
numeroase pro2leme dintre care si aceea a provenientei copiilor (de la - ani), dar si de pro2leme privind
apartenenta sociala, identitatea de neam.
6upa 5 ani, copiii de se& diferit ncep sa se separe n mod spontan n ocuri. Copilul devine ceva mai meditativ,
se atenueaza caracterul pregnant al e&pansivitatii n conduite.
Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schim2ari * copilul devine mai sensi2il la informatii sociale, la
opinia de clasa.
.ntre 5 si +" ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dezvolta la fel.
)rimul aspect al modificarilor mai semnificative pe acest plan se e&prima n schim2ari ale caracterului
investigativ si comprehensiv al perceptiei si o2servatiei ca instrumente ale cognitiei.
'ntrenate si e&ercitate, capacitatile senzoriale, perceptive si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei
devin mai acute si eficiente. Sensi2ilitatea discriminativa si pragurile perceptive a2solute se dezvolta si ele.
.n procesul scrierii e&ista un permanent control prin lim2aul interior. chiar si la nivelul clasei a F1$a, e&ista o
permanenta dialogare a copilului n timp ce scrie. Evaluarea marimii este nca deficitara (copiii de /$4 ani
supraestimeaza marimile, iar copiii de ($5 ani su2estimeaza marimile si distantele).
Spatiul personal se structureaza spre +" ani si este impregnat de e&pansiunea personalitatii. Se semnaleaza
cresterea volumului sim2olurilor si apoi a conceptelor n perioada scolara mica (dispune de peste ,"" concepte
relativ valide). Cerinta de relationare a nsusirilor conceptelor la conte&tul si o2iectivele date se austeaza a2ia
spre +" ani, devenind activa.
Jaietii au mai mari dificultati dect fetitele n nvatarea citit$scrisului. .n urma unei largi anchete a reiesit faptul
ca la nvatatorii care considerau ca nu e&ista diferente * acestea nu e&istau, pe cnd la cei ce spuneau invers,
e&istau diferentele respective.
?im2aul oral si scris.
E&ista diferente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dezvoltare al lim2aului copiilor la intrarea n
scoala. 'cestea privesc nivelul e&primarii, latura fonetica a vor2irii orale, structura le&icului, nivelul e&primarii
gramaticale si literare.
?a acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizarea sensului figurat al
cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiintifici, confundarea paronimelor, confuzii privind sinonimele
si omonimele, tendinta de a crea cuvinte noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au fost
retinute.
Gn alt fenomen legat de particularitatile lim2aului oral la copiii n primele clase consta n dificultatea de a
realiza e&primari e&plicite. Gtilizarea delimitativa si restrictiva a lim2aului la situatii mai mult de comunicare
ori dialog simplu * n viata de familie * creeaza o saracie a e&primarii specifice, un fel de tendinta spre
e&primari eliptice, economicoase, dar negliente adesea, fara nuantari si fara caracteristici ale vor2irii.
Competenta lingvistica este n genere mai dezvoltata dect performanta ver2ala. )rima este ntretinuta de
lim2aul pasiv al copilului. 1oca2ularul total cuprinde +-""$0-"" cuvinte la intrarea copilului n scoala (/""
cuvinte n voca2ularul activ), !"""$!-"" cuvinte spre sfrsitul perioadei scolare mici (+-""$+/"" n
voca2ularul activ).
)erioada pu2ertatii si adolescenta
9eprezinta a doua decada a vietii omului. =recerea spre maturizare si integrare n societatea adulta. =utela
familiala si scolara se modifica treptat.
8ota dominanta a ntregii etape este intensa dezvoltare a personalitatii, contemporanizarea ei.
=ipul fundamental de activitate ramne nvatarea si instruirea, teoretica si practica, inclusiv preparatia pentru
e&ercitarea corecta a unei activitati profesionale productive.
Se complica progresiv, tnarul integrndu$se tot mai mult n generatia sa. #pozitia dintre comportamentele
impregnate de atitudini copilaresti si atitudinile si conduitele noi formate su2 impulsul cerintelor interne sau
impuse de societatea vrstei.
<aturizarea este centrata pe identificarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei.
Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc manifestari de creativitate si implicit structuri
motivationale puternic energizate si se contureaza idealurile.
=rei stadii3
stadiul pu2ertatii (+"$+! ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea dimorfismului se&ual
stadiul adolescentei (+!$+(A0") procesul de cstigare a identitatii.
stadiul adolescentei prelungite (+(A0"$0!A0-) integrarea psihologica primara la cerintele vietii adulte.
)u2ertatea * su2stadii3
Etapa prepu2erala (+"$+0) accelerare si intensificare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor se&uale secundare.
7etele * cresc n naltime @00cm. Jaietii * cresterea ncepe mai trziu (+0$+/).
$ Conduita generala alternanta, stari conflictuale.
$Schim2are generala a cadrului de desfasurare a nvatarii scolare.
$Fntelectualizare afectiva.
Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare.
?a ++ ani copilul ncepe sa ai2a initiative, largindu$si regimul de independenta.
Se creeaza o distantare discreta ntre fete si 2aieti si o competitie.
$<omente mai numeroase de neatentie.
2. )u2ertatea propriu * zisa (+0$+!) e dominata de puseul de crestere.
?a fete mai evidenta ntre ++$+, ani
?a 2aieti +,$+! ani.
Cresterea este mai evidenta n naltime. .nti se lungesc mem2rele inferioare si superioare, cresc si se maresc
articulatiile, apoi trunchiul.
?a 2aieti este intensa si cresterea masei musculare. 6upa puseul de crestere forta este asimetric marcant mai
mare la 2aieti.
<aturizarea se&uala * aparitia pilozitatii, cresterea organelor se&uale, modificarea vocii si nceputul
functionarii glandelor se&uale.
<omentul culminant al pu2ertatii este n general tensional si ncarcat de confuzie.
$Stari de disconfort fizic si psihic.
$Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii.
c. <omentul postpu2eral. Jaietii * schim2are n conduite.
7etele * 0 faze (9ousellet)3 femeia * copil; femeia * adolescent.
0) 'dolescenta * iesirea din societatea de tip tutelar, familial si scolar si intrarea n viata cultural$sociala mai
larga.
a. )readolescenta * etapa de sta2ilizare a maturizarii 2iologice. Se contureaza caracteristicile constiintei de sine.
$intensa dezvoltare psihica.
Fndividualizarea se intensifica pe planurile individuale si de relationare.
2. 'dolescenta propriu$zisa. 6ezvoltare a gndirii a2stracte, e&primarea independentei este mai naturala.
Socializarea aspiratiilor este intensa. 'spectele vocationale se contureaza treptat.
c. 'dolescenta prelungita. Fndependenta este do2ndita sau pe cale de a fi do2ndita E plus de energizare si
dilatare a personalitatii.
$nevoia unei participari sociale intense.
Este etapa nvatarii rolului se&ual. 'u loc angaari matrimoniale.
=rei categorii de reactii3
)reocupari ale constiintei si constiintei de sine.
Cautarea identitatii, nesiguranta. 'partenenta la grup este competitiva.
Gasirea unei identitati vocationale.
Sistemul nervos sufera schim2ari importante3 creste masa creierului, relieful scoartei cere2rale se definitiveaza.
# oarecare sla2iciune a inhi2itiei ce se manifesta prin iz2ucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul
tiroidei.
)ro2lema principala a pu2ertatii si adolescentei este identificarea de sine.
6ezvoltarea constiintei de sine se complica.
Fntensificarea perceptiei de sine * aspecte3
a) Fmaginea corporala * fara ea nu se poate realiza identificarea. Fdentificarea nu este un proces simplu si direct.
)erceptia de sine se poate manifesta ca negativa n cazul progresului scolar sla2 sau a inadaptarii scolare.
)erceptia de sine alimenteaza ideea de sine.
K. James a fost primul care a acordat atentie dialecticii dezvoltarii constiintei de sine si distantei dintre LeuD si
LsineD. Sinele * , elemente3 sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual.
Fdentitatea priveste constientizarea distantei dintre eu (sine) si alter.
1. )avelcu * dinamica personalitatii reflectata n constiinta de sine apare ca supusa unui ritm necontenit.
Se contureaza separatia dintre planul real * o2iectiv al lumii si vietii si planul su2iectiv ca spatiu al constiintei si
al reprezentarii lumii. E&ista si dificultati de adaptare.
Fdentitatea se&uala se dezvolta discret, influentata intens de modelele parentale si maternale.
7etele * situatie mai complicata : modele feminine traditionale, de tranzitie si moderne.
7etele cu identificare feminina traditionala * conflicte.
E&ista tinere care se identifica antifeminin. E&ista un grup de adolescente pregnant feminine, dar care se simt
atrase de roluri traditional masculine.
)rocesul formarii constiintei si autoconstiintei se austeaza prin raportare la cei din aceeasi generatie.
.n adolescenta se organizeaza constructele personale. 'titudinile * nsusiri de3 directie de optiune, grad de
intensitate, eficacitate si coerenta cu alte atitudini.
EMsenc% $2ipolaritate factoriala n cazul atitudinilor.
Fdentitatea si identificarea se nuclearizeaza ntre ++ si +, ani, n cautarea de sine (conflict pu2eral), ntre +! si
+/ ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre +4 si 0" de ani prin conflicte de rol si statut,
organizndu$se su2identitatea profesionala si n perioada dintre 0" si 0! ani prin conflicte de integrare socio *
profesionala.
2. Fesirea din conformismul infantil e echivalenta cu cstigarea independentei.
)rima care se do2ndeste este independenta de mentalitate (valori) * opozitie fata de rutina, deprinderi,
mediocritate.
Fndependenta emotionala este dificil de do2ndit mai ales n cazul tinerelor fete.
9elativ nalta este si sugesti2ilitatea.
6ependenta material * economica devine greu de suportat. Fndependenta material * economica se contureaza si
se integreaza ca aspiratie la identificarea vocationala spre o profesie si alimenteaza proiectele de viitor ale
tinerilor.
c. Fdentificarea vocationala se manifesta la pu2eri mai mult ca o descoperire de aptitudini, capacitati si a2ilitati.
8ecoincidenta ntre oferta sociala * profesionala si aspiratii profesionale particulare.
Fnteresele profesionale sunt relativ neclare pna la +! ani si se concentreaza mai mult pe aspectele romantice ale
profesiunilor. 6e la +! ani, orientarea profesionala devine mai presanta.
Fnteresele si alegerea profesionala trec prin , stadii3
stadiul fantezist * pna la ++ ani;
++ $ +/ ani planuri de alegere 2azate pe interese;
etapa realista.
<aturizarea 2iologica, intelectuala si morala nu se realizeaza concomitent : tendinta de co2orre a vrstei de
maturizare se&uala, o mai timpurie maturizare sociala.
=inerii cu pu2ertate timpurie se simt singuri, izolati. 6ezvoltarea maturizarii se&uale este nsotita de
e&pansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a fanteziei. =narul este ncarcat de an&ietate si n acelasi
timp de culpa2ilitate.
'fectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). 'dolescenta prelungita * erotismul este dezvoltat si educat,
afectiunea puternica si matura, se&ualitatea dezvoltata, conduita se&uala mai larga si comple&a, virilitatea
deplina.
)u2ertatea * relatii fete$2aieti distante. 'dolescenta * relatii fete$2aieti mai putin distantate. 'dolescenta
prelungita * relatii fete$2aieti mai rela&ate, contactele mai largi si diverse.
6ezvoltarea senzorial * perceptiva
$ schim2ari importante. Capacitatile senzoriale si restructureaza mecanismele ncarcate de noile nsusiri
do2ndite. evidenta erotizare a senzorialitatii * sensi2ilitatea vizuala, auditiva si tactila. 6ezvoltarea cmpului
vizual, a pragurilor a2solute si diferentiale si cresterea capacitatii de a ver2aliza si sim2oliza impresiile vizuale.
Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu dominanta de stnga. 1ederea n profunzime si finetea
discriminativa vizual * o2servativa creste n adolescenta. Evidenta dezvoltare a prelucrarii informatiei vizuale.
6ezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la distanta, a evaluarii de suprafete si a altor repere de marime.
)otentialul de orientare la intonatiile vocale din diferite tipuri de comunicare creste foarte mult, la fel si
capacitatea de a ntelege muzica.
6escopera arta interpretativa, teatrul.
.n perioada pu2ertatii are loc o erotizare si dezvoltare a sensi2ilitatii odorifice. Sensi2ilitatea cutanata se
dezvolta si ea evident. 6ezvoltare a ndemnarii manuale.
#2servarea generala este n mare crestere n pu2ertate, la fel si capacitatea de a comunica o2servatiile colectate
n planul perceptiv. 'sociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a e&perientei perceptive : 0
directii3 prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natura, a doua de ncarcare a
e&perientei senzorial * perceptive de e&perinta sociala actionala.
9elatiile dintre dezvoltarea perceptiva si e&perienta de cunoastere conceptuala3
e&perienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;
formarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare;
conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza;
conceptul este prefigurat n actul perceptiv.
'ctivitatea intelectuala comple&a
)u2erii dupa +" * ++ ani $ modificarea ei structurala prin constructia aparaturii logico * formale : reactivarea
curiozitatii.
+- ani * a2ordarea filosofica devine predilecta.
+/*+( ani * dezvoltarea argumentatiei.
'dolescenta $ se atinge aproape maturitatea intelectuala (instrumente ale gndirii discursive).
+"$+0 ani $ deschiderea spre lume se sta2ilizeaza.
+!$+4 ani * constituirea conceptiei despre lume si viata.
.n perioada adolescentei, inteligenta devine mult mai activa si intuitiva, n adolescenta prelungita mai ncarcata
de competente.
.ntlnirea cu inconstientul si ncercarea de a$l cenzura.
E&ista numeroase referiri la filmul interior legat de evenimente si competitii.
<emorarea si nvatarea sufera cele mai importante transformari * constructii de scheme rezumative ct mai
originale. <emoria logica devine centrala.
Constituirea unui stil de memorare, intensificare e&ploziva de achizitii de cunostinte. )u2erul poate memora
foarte usor si ceea ce nu ntelege. Cresterea memorarii laturilor a2stracte ale cunostintelor si manipularea relativ
facila a acestora.
'dolescenta * activa nazuinta de a fi cult.
Se dezvolta inteligenta sociala.
Cele mai curente si tipice antrenarii de strategii sunt implicate n urmatoarele situatii3
dupa ce se parcurg anumite informatii, urmeaza sta2ilizarea cauzei sau legitatii careia acestea se su2ordoneaza;
se prezinta o teorie oarecare, dupa care urmeaza demonstratia printr$un lung sir de propozitii;
sta2ilirea unei reguli sau definitii dupa care se aplica pe un material eterogen clasificari prin sistemul de reguli
si definitii n cauza;
se com2ina strategiile de mai sus.
)u2er * se formeaza concepte relativ de mare comple&itate, se fac pasi n operarea cu pro2a2ilitatea,
posi2ilitatea. E&primarea ncepe sa cuprinda rationamente asertorice, apodictice, ipotetice.
J. )iaget3
dupa +" ani gndirea are tendinta de a genera si e&plora sistematic toate solutiile si ipotezele posi2ile.
trecerea spre operatia a2stracta.
utilizarea formelor de reversi2ilitate.
organizarea unor mecanisme sistematizator, folosirea figurilor logice ca instrumente comple&e ale operativitatii
comple&e generale a gndirii.
)atru tipuri de reversi2ilitati3
reversi2ilitatea simpla pozitionala (tip +) se refera la relatiile identice;
reversi2ilitatea prin inversiune (tip 8) * se modifica disunctiile si conunctiile, devenind fiecare inversa
celeilalte.
9eversi2ilitatea prin permutarea partiala sau de reciprocitatea (9).
9eversi2ilitatea corelativa (C)
Structura celor ! grupari alcatuieste o formatiune a2stracta ce poate lua forme com2inatorii foarte diverse.
E&primarea ver2ala devine fluenta. 6u2lare a de2itului ver2al pe distanta +" * ++ ani si o triplare pna la +! ani
n pro2e usoare, o du2lare ntre +" * +! ani n pro2e dificile.
Salt semnificativ fluenta de2itului scris * ++$+0 ani.
+/ * +( ani * mod propriu de a se iscali. E&igente tot mai mari n e&primare. 1or2irea $ adaptata la
circumstante.
)u2er * aspecte necontrolate ale e&primarii, organizarea nca imperfecta a gndirii.
Schim2area vocii * disconfort n comunicare.
Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii.
Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihica.
)u2erul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de e&ceptie.
Creatia tnara este o e&presie a crizei de originalitate, n sensul de cerinta de originalitate, ca cerinta de
identitate. =ermenul Lcriza de originalitateD * <. 6e2esse $ privea n mod univoc latura critica a crizei, nu si
latura creatoare * valida.
Creativitatea manifesta si tendinte de socializare, de integrare n curentele creative moderne.
Consumurile culturale
Cele ale adolescentului se diversifica3 ntrunirile pentru imprimare si ascultare de muzica, cercurile scolare de
literatura, arta, sportul, lectura, vizionarea de filme, teatre, etc. =inerii se ndreapta spre capodoperele literaturii,
filosofie.
'dolescenta prelungita * ncep sa se sesizeze limitele cunostintelor, faptul ca e&ista un progres al stiintei si
culturii imposi2il de repetat e&act.
?ectura ziarelor este discontinua. 7ilmul si cinematograful intereseaza deose2it de mult. )u2er * filme cu
su2iect istoric * eroic, politiste, de aventuri.
)ersonaele din filme, carti, au functii modelatoare importante.
7oamea de spatiu, curiozitatea se e&tinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari, oraseN
)u2erul * consumator de cultura, contri2uant la cultura : conturarea atitudinilor fata de situatii din viata.
E&perienta afectiva se nuanteaza, creste mo2ilitatea mimica, e&presivitatea si functiile de comunicare ale
privirii, ocul muschilor fetei, creste emotivitatea interna si e&cita2ilitatea : treceri rapide la stari afective
e&cesive (se vede si n lim2a).
Gama afectiva protestatara si de disconfort se m2ogateste.
0 viziuni3 optimista si pesimista.
#ptimista3 tinerii de azi sunt mai stralucitori, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tul2urati de atitudini
se&uale ciudate.
)esimista3 tineret tul2urat emotional, re2el, iritat se&ual, potential delincvent3 droguri, agresivitate.
Educatia se distileaza si rafineaza., mare cantitate de solicitare emotionala, disponi2ilitate afectiva mare.
+" * +0 ani * viata afectiva mo2ila si comple&a, insta2ilitatea, irita2ilitatea sunt evidente.
+! ani * se complica trairile emotionale din spatiul lecturilor.
=rairea esecului si succesului se nuanteaza. <ediul scolar * factori stimulatori si traumatizanti.
Gn loc aparte prin functiile erodante ce le produce este cel al plictiselii, si un loc am2iguu prin efecte este cel al
dragostei.
.n relatiile cu parintii, starile afective actioneaza mai acut, la o tensiune mai mare n pu2ertate apoi cu o
temperare treptata n adolescenta.
.n relatiile cu se&ul opus * sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentimentele de dragoste. Simpatia
reciproca este e&presia unei ntelegeri intuitiv * empatice. )u2ertate * dragostea E traire tainica nelinistitoare,
idilica, inaccesi2ila. 'dolescenta E traire comple&a de atasament.
=eama si an&ietatea * teama E emotia cea mai specifica : conflicte (endogene, e&ogene) si situatii de frustratie
a dorintelor, a aspiratilor, intereselor. Conflicte normale, patologice, intermediare.
Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca. Gama emotiilor devine foarte
larga si vi2ratia emotionala e&trem de vie. Evidente * capacitatea de a mima, eritemul de pudoare.
Fntegrarea n colectiv e deose2it de facila la pu2eri. 6upa +" ani * atractie spre grup. +, * +! ani *
e&pansivitatea e&tragrup devine activa. +! * +/ ani * e&pansiunea sociala se atenueaza usor. +/ * +( ani *
grupuri mai mici dar mai sta2ile.
9olurile si statutele sunt conditionate de prerogativele adultilor care actioneaza multipolar.
.n structura personalitatii pu2erului si adolescentului se formeaza o anumita acceptanta si respingere n
planurile investigatiei si cunoasterii. 6in acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limitelor
temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei.
)ro2lemele delincventei minore se modifica n timp ca o2iectiv, e&tinctie si gravitate.
9olul orientarii scolare si profesionale este de a facilita procesul identificarii.
)erioadele tineretii
6. ?evinson numeste perioada de la +4 la 00 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza prin coe&istenta
statutului de adolescent cu cel de tnar adult E perioada de tranzitie.
J. 9ousselet semnaleaza pentru tinerele fete o astfel de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei.
6aniel ?evinson considera ca vrsta adultului tnar se refera la o distanta de dezvoltare psihica ntre +4 * +( ani
la !- ani, cu o oarecare diferenta ntre cele doua se&e.
Eri% Eri%son a caracterizat vrsta tineretii (vrsta milocie n ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplificarea
identitatii sociale si de angaare, trairea intensa a e&perientei dragostei si nceputul vietii de familie ce duce la
dezvoltarea intimitatii. )endularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesitatea de a se lega de
noi persoane :calitatea de partener.
#<S considera tineretea ca desfasurndu$se ntre +(A0" ani si ,- ani. ?imita superioara * toate organele si
sistemele organismului functioneaza n conditii si la parametrii superiori.
Grsula Schiopu * tineretea 0! * ,- ani. )erioada tinereti se poate mparti n , su2etape.
de adaptare 0! * 0( ani * profesionala si familiala.
de implantatie 0( * ,0 ani $ se intensifica e&perienta personala, se dezvolta statutul de parinte.
de sta2ilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, aspiratiilor ,0 * ,- ani.
0! * ,- ani E potential de opoza2ilitate O capacitati fle&i2ile de adaptare.
#2servatia vizuala devine n multe profesii e&trem de activa. Se do2ndesc nsusiri particulare senzoriale
discriminative dupa ( * +" ani de e&ercitare a profesiunii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric.
'uzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportiveN).
=actul * finete discriminativa comple&a n unele meserii.
)rocesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale si capacitatile discriminative sunt componentii importanti ai
acestei modificari.
)lanul comple& mental cunoaste unele modificari. Se organizeaza procesul nvatarii permanente pentru a evita
perimarea profesionala.
Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza, are loc procesul de adaptare si selectare din cunostinte a celor
ce sunt necesare.
)erioada de foarte mari perfectionari senzorial * perceptive si de intensa socializare a acestor disponi2ilitati
psihice.
'tentia e activata comple& pe cerintele profesionale.
)articularitati ale nvatarii3 se modifica proportia dintre nvatarea programata social si autodidacticism n
favoarea celui din urma. .nvatarea inserata, interpolata si incidentala se dezvolta continuu cu aceiasi intensitate.
.nvatare din necesitate, n special ocupationala.
'mintirea atinge un punct relativ nalt dar ramne n platou.
<onotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si o2oseala.
! indicatori ai o2oselii3
scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ;
au loc modificari fiziologice;
scaderi ale activitatii intelectuale suple;
e&altare a functiilor inferioare, automatisme, ticuri.
9ecuperarea o2oselii * odihna activa.
)romovarile, recompensarile, evaluarea onorifica * forme de constituire a motivatiei pozitive n munca.
)rocesul de identificare este comple& si multilateral. Su2identitatea de sot si de parinte se divid, su2identitatea
profesionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsa2ile.
Fntegrarea este comple&a deoarece3
tineretul poseda capacitati deose2ite ce tre2uie canalizate n directii diverse,
este importanta satisfacerea intereselor,
tinerii se adapteaza integrndu$se profesional si social.
Fntegrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta fiind integrarea profesionala. Climatul
psihologic pozitiv de la locul de munca conduce la satisfactii si implicit integrarea$adaptarea omului la munca.
6intre cauzele insta2ilitatii angaatilor mai importante sunt ()h. <ulleri)3
nu se au n vedere aptitudinile acestora;
nu se satisfac promisiunile de la angaare;
atmosfera dezorganizata, conducere inconsecventa, discordie;
favoritism.
Caracteristicile integrarii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impregnate de o oarecare tensiune.
Gnele profesii antreneaza un grad de stres mai mare : e&ista grade individuale de rezistenta la stres (<.
<agureanu) * hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii.
>all, Schneider, 8Mgren E fenomenul denumit Lsocul realitatiiD n contactul cu lumea profesiunilor la tineri.
#. Crites * a definit maturitatea n termenii a ! factori3
consecventa alegerii profesiei;
realism al alegerii carierii;
competenta n cariera aleasa;
maturitate a atitudinilor alegerii.
Fntegrarea trece prin cteva stadii3 acomodarea, adoptarea, participarea si integrarea propriu * zisa. 're loc o
modificare a motivatiei de rol.
6. C. <iller si K. >. 7orn * patru tipuri de profesionisti mai frecvente3
cu paternuri sta2ile;
cu paternuri de cariera conventionala;
cu paternuri insta2ile;
cu paternuri de alegere multipla.
?a tinerele fete, alegerea profesiei e mai complicata. 9olul de sotie apoi cel de mama ncarca tensional timpul
femeilor ce se integreaza profesional (traiesc aceasta cu an&ietate).
)na la ,- de ani este cea mai mare fluctuatie a fortei de munca cu punctul de vrf ntre 0+ * 0- ani, vrsta la
care ncepe sta2ilizarea, mai evidenta la femeile cu deficienta de auz dect la auzitoare.
=rei feluri de randament3 randament * productivitate; randament financiar; randament * munca.
6efecte implicate n nerealizarea pe plan profesional3 egoismul, lenea minciuna, laudarosenia, aroganta
duritatea, alcoolismul.
#pinia cu privire la familie3 pe primul loc se afla 2una ntelegere, stima si spriinul reciproc. Copiii * factori de
coeziune familiala.
)ro2lemele casatoriei3 situatii de an&ietate latenta si de solicitare a integrarii. Se manifesta o usoara tendinta de
mutare a casatoriilor tinerelor fete spre 0" * 0- ani cu tineri de aceiasi vrsta si pe urmatorii - ani. 'cest
fenomen se datoreaza prelungirii scolaritatii feminine.
Fnstitutia casatoriei3 pro2leme de adaptare a mentalitatii, a caracteristicilor do2ndite, gusturi, deprinderi, stil de
viata, preocupari, atitudini.
)redictia casatoriilor reusite implica lipsa de conflicte cu parintii, educatorii, interrelationarii n copilarie si
adolescenta.
?ogodna * acomodare ntre cei 0 parteneri.
Conteaza factorii economici, spatiul locativ. Casatoria poate dezechili2ra tnarul sau tnara sau sa le creeze o
conditie de energizare a activitatii, o stare de echili2ru. 'ceasta se poate accentua o data cu nasterea primului
copil n familie. e&ista mai ales la tinere o mai puternica dorinta de a avea un copil ca un fel de suplimentare a
legaturilor afective din casnicie. .n perioada de gestatie * disconfort fizic, an&ietate de fond. Sarcina, nasterea
primului copil, lactatia si procesele fiziologice ce nsotesc maternitatea sunt conditionate social.
Copilul mic gaseste de cele mai multe ori un stil si o organizare familiala. )rezenta lui * conditie noua de fond
a reorganizarii familiei. 7oarte de timpuriu copilul sesizeaza aspectele de structura si climat ale familiei si se
adapteaza acestora. <ama E ecran de referinte si securitate. )lanul adaptarii parintilor la prezenta copiilor e
animat chiar de copil.
=ipologii ale tineretului
Structura profesiilor creeaza o amprenta diferentiala discreta. 6iferentieri prin densitatea de roluri paternale si
matrimoniale, statutul social.
=ipologiile lui Jung * e&travertit; introvertit O tipologia lui E. Preischmer E autist; picnic; ciclotim; displastic.
'titudini de contact cu lumea3 pragmaticii; primitivii; receptivii spiritual.
Kalter Jaide $ alegerea profesiei * dezinteresati; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipare *
conservatorism3 naivii; conservatorii; dezinteresatii detasati; investigatorii decisi.
)ro2leme speciale
=inerii marcheaza o incidenta a infractionalismului care atinge o culme a2soluta ntre 0- * ," ani, urmnd o
descrestere3 furtul scade dupa 0- ani, escrocheria atinge vrful la 0+ ani, a2uzul de ncredere creste peste ,0 ani
si scade dupa ,-, spargerile si furturile calificate ,0 * ,, ani. 1iolenta mpotriva persoanelor creste mult la
tinerii adulti.
=inerele sunt mai sensi2ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgomote, au tactul 2ine dezvoltat, a2ilitati
manuale mai mo2ile, rapide si coordonate, aptitudini ver2ale mai pregnante, suporta mai usor stresul.
Jaietii * sensi2ilitati spatio * vizuale mai dezvoltate, aptitudini matematice, capacitati de a2stractizare evidente,
o mai mare agresivitate si mo2ilitate.
=endintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei si la tinerele fete.
=inerele * memorie vizuala 2una.
Jar2atii * afectivitate mai controlata, realista, mai multa o2iectivitate, rezultate mai 2une la testele de perceptie
n profunzime si de vedere la2irintica.
=inerele * o mai activa intuitie, mai sensi2ile, superioritate a creativitatii fata de 2ar2ati.
7emeile au cstigat n initiativa, ndrazneala, stapnire de sine, iar tinerii n diferentieri de finete, atitudini mai
fle&i2ileN
?a ," ani femeile trec printr$o criza de identitate, 2ar2atii pe la !" ani.
1rstele adulte
Ch. Juhler a ncercat sa identifice cur2a ascendenta si degeneratoare a vietii umane. Glterior a disociat declinul
2iologic de cel intelectual.
K. Stern $ piramida dinamica a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeaza prin diminuare.
Khite considera ca e&ista perioade ale vrstelor adulte ce continua concentricitatea perioadelor din vrstele de
crestere.
'llport $ / trasaturi specifice adultului3 constiinta de sine larga, relatii si raporturi intime, securitate emotionala
fundamentala, preocupare o2iectiva, o2iectivare de sine, armonie relativa cu propriile achizitii din e&perienta
personala.
<oers * / perioade, dintre care , adulte n care au importanta modificarile de impulsuri sufletesti3
copilaria si tineretea "$0"ani * nvatarea inclusiv scolara;
prima perioada adulta dominata de tinerete 0+$," ani * autoinstruirea;
a doua perioada adulta ,+$!! ani * dispare interesul pentru nvatare;
a treia perioada adulta A criza de autocunoastere !-$-- ani * cea mai puternica perioada de crize;
prima perioada a 2atrnetii -- ani;
a doua perioada a 2atrnetii, decesul
Cl. F. ?eu2a * lucrare centrata pe vrstele adulte3 adultul tnar, de vrsta milocie, tardiv.
# serie de autori se opun opticii periodizarii adulte si emit ipoteza ca starea adulta este de consolidare.
6. E. Super si cola2oratorii utilizeaza un model de - stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinire
sociala si profesionala.
.mpartirea stadiilor adulte n functie de evolutia familiei * 6. >all3
casatorie * primul copil;
primul copil * al doilea;
copii prescolari;
intrarea primului copil n viata scolara;
plecarea primului copil din casa parinteasca.
Schein E. >. * model tridimensional conic de ncadrare a perioadelor adulte si are , directi
i3
verticala * pune n evidenta schim2ari n ierahia profesionala : relatii ierarhice;
radiala * miscarea n sistemul profesional : relatii de incluziune;
circumferentiala : relatii functionale.
<. Qlate * mpartire a vrstelor adulte3 tineretea, maturitatea, involutia.
Su2etapele vrstei adulte
=ipul fundamental de activitate E e&pansiunea cumulativa n caracteristicile muncii profesionale si n ierarhia
posturilor de munca.
=ipul de relatii caracteristice E structura relatiilor de munca sociale si de familie.
Su2etape3
prima perioada adulta ,- * !- ani * implantatie profesionala intensa, statutele si rolurile sociale ncep sa fie mai
ncarcate de responsa2ilitati, crestere a continutului su2identitatii de parinte.
)erioada adulta ntre !- * -- ani * trecerea pe planuri de mai mare responsa2ilitate profesionala si social *
culturala. Su2identitatea de sot si parinte * diminuare usoara.
)erioada adulta prelungita -- * /- ani * diminuare a fortelor fizice, perioada critica, diminuarea celor ! feluri
de su2identitati (de sot, profesionala, social * cetateneasca, de parinte) E inegala.
Su2identitatile profesionale reprezinta persoana n vrstele adulte.
)erioada de la ,- la !- ani se mparte si ea n doua su2perioade3 de la ,- la !" ani si de la !" la !- ani.
)ersoanele de la ,- la !" ani aung la functii medii, sesizeaza diferenta fata de generatia tnara ce intra n
activitate : plus de e&perienta practica, cerinta de perfectionare. 1iata profesionala si o2steasca devine mai
densa n pro2leme. Si n viata de familie apar pro2leme noi : perioada celor mai multe desfaceri de casatorie.
'ngaarea mai profunda n munca * un echili2ru al personalitatii.
!" * !- ani * e&perienta profesionala devine 2ogata. )erioada de e&pansiune sociala si profesionala. 7amilie *
echili2ru.
)erioada adulta de sta2ilizare FF (!- * -- ani) ncarcarea cu intimitate a su2identitatii parentale si maritale O
cresterea responsa2ilitatilor. Criza de identitate a copiilor * tensiuni.
0 su2etape3
!- * -" ani * pozitie profesionala nalta.
-" * -- ani * criza de interiorizare provocata la femei de menopauza. Climateriumul viril poate fi mult mai
tardiv. .n familie ncepe procesul de denuclearizare.
1rsta adulta prelungita -- * /- ani * su2identitatea profesionala ncepe sa se distanteze ca si su2identitatea
socio * culturala. Su2identitatea parentala si maritala se rencarca de intimitate.
)erioadele de crestere sunt dominate de procesele ana2olice, cele de m2atrnire * de cata2olism.
)artea cea mai perisa2ila la nivelul creierului este la nivelul corte&ului (pons) si a creierului mic. 8umarul
neuronilor ce se distrug dupa 0- ani creste.
E&ista 0 aspecte diferite3 m2atrnirea si patologizarea. Este o crestere a numarului de zile de m2olnaviri. ?a
0- ani * 0- zile anual; la /- * ,- zile.
Capacitatea de munca si forta au un declin semnificativ (cele mai 2une performante 0" * 05 ani). 6upa !" ani,
forta fizica scade usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modifica aspectul pielii,
modificarea siluetei.
9eaustare a o2iectivelor de lunga si scurta durata (pe plan profesional).
Schim2ari relativ importante n structura generala a caracteristicilor psihice.
6upa -" ani scade capacitatea de o2servare vizuala. Caracterul mo2ilitatii vederii * cur2a descendenta spre
sfrsitul maturitatii.
<odificarea n functie de vrsta a vitezei senzorial motorii studiata printr$un coeficient de diferentiere nu
prezinta o evolutie sensi2ila. 6iferente sensi2ile * viteze mari, viteza stresanta.
J. Jirren $ ntre 0" si /" ani scadere de +",0"B a reactivitatii senzoriale generale.
0" * /" ani * reducerea vitezei de e&citatie vizuala : scade treptat capacitatea de citire. Se pun n evidenta
diferente culturale si degradari mai mari dupa !- ani la persoanele necultivate.
'cuitatea auditiva este de ma&ima intensitate ntre+" * +! ani, dupa care urmeaza o scadere foarte lenta a
acesteia, ca a2ia dupa !" ani sa ai2a loc o scadere mai evidenta.
Sensi2ilitatea tactila are o cur2a lenta de descrestere dupa !- ani. =actul este simtul de ma&ima erotizare.
<irosul se perfectioneaza n anumit profesii. Consumul de 2auturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza
mirosul n urul vrstei de !" ani.
'tentia deserveste traseul de colectare selectiva a e&perientei profesionale, creeaza si orienteaza comple&
cerintele profesionale, pe indicatorii semnificativi ai materialelor supuse activitatii profesionale si pe ritualurile
specifice muncii.
Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea su2 influentele profesiei.
.ntre 0/ * 05 ani * crestere evidenta a nivelului de utilizare a atentiei pe fondul muncii, platou de dezvoltare a
gndirii si memoriei, ntre ,"$,, ani se dezvolta din nou toate cele , ca platou, ntre ," si ,- ani si cu o usoara
redresare ntre ,/ * !" ani.
9educerea <S6 ca fle&i2ilitate n utilizare devine evidenta dupa !" * !- ani si mai marcanta dupa -- ani.
9ecunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dupa -- ani. <emorarea logica e cea mai rezistenta.
.nvatarea psihomotorie * platou pna la -- ani.
.n dezvoltarea inteligentei este implicata o influenta mai mare culturala si sociala.
.n ultimele decenii se realizeaza o mutare divergenta a creativitatii n ntreaga structura a vrstelor.
Educatia permanenta a adultilor optimizeaza conditia de participare a tuturor oamenilor la progresul stiintei si
tehnicii.
.nvatarea permanenta atenueaza inegalitatile e&istente n pregatire, prelungeste durata participarii la viata
activa.
.nvatarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio * motorii si psihomotorii,
nivelurilor intelectuale, celor sociale, afective si estetice.
Cel mai comple& aspect al individualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristicile perimarii
profesionale. )erimarea este determinata de evolutia n diferite domenii a unor cercetari fundamentale
comple&e si modificarea pe aceasta 2aza a unor paradigme ale domeniului.
, aspecte n legatura cu nvatarea la adulti3
reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii;
structurile implicate se modifica la adulti;
miloc de nvingere a alienarii.
'dultul tnar * personalitatea e antrenata n trairi afective intense, aspiratii puternice. 'u loc conflicte de rol si
statut.
, situatii3
inadaptarea profesionala;
adaptarea se realizeaza, dar nu este e&tinsa;
adaptare e&tinsa.
=ipice pentru tnarul adult * a. si c.
)erioada de adult FF * se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii.
)erioada de adult FFF * su2 imperiul dezangaarii profesionale are loc n mai mare masura constientizarea.
Su2identitatea parentala si maritala faze3
tnar adult * casnicia n consolidare, procesul de adaptare activ, rolurile n familie se diferentiaza si se
consolideaza;
etapa de adult F * rolul parental devine mai ncarcat, erodare a caracterului arzator al intimitatii, pot interveni
crize n casnicie;
etapa de adult FF * viata de familie se ncarca de o oarecare tensiune din directia rolului paternal, li2idoul se
tempereaza discret la am2ii parteneri
etapa de adult FFF * rolul parental devine mai comple& si situativ nou, legatura matrimoniala devine de
securizare si acros.
1rstele de regresie
Etapele de dupa /- ani pun mult mai multe pro2leme dect celelalte vrste.
1rstele terminale ale vietii se afla su2 semnul iesirii din munca activa (pensionarea).
E&ista o serie de aspecte sociale ale 2atrnetii * cresterea longevitatii reale si potentiale si protearea sociala a
acesteia; folosirea sociala a e&perientei profesionale si sociale a vrstelor 2atrnetii, data fiind valoarea sa;
profila&ia 2atrnetii si lupta mpotriva 2olilor de degenerescenta.
Se poate vor2i de , stadii3
stadiul de trecere spre 2atrnete /- * 4- ani;
stadiul 2atrnetii medii 4- * (- ani;
stadiul marii 2atrneti * peste (- ani.
Su2identitatile intra ntr$o serie de noi pozitii.
=ipul fundamental de activitate E adaptarea la un nou orar de activitati.
=ipul de relatii E se modifica restrngndu$se din aria profesionala, dar si din aria altor activitati.
)erioada de trecere * su2identitatea profesionala se dezoficializeaza si se integreaza n su2identitatea social *
o2steasca. Su2identitatea maritala ramne esentiala. Su2identitatea parentala * relativ e&pansiva. )erioada de o
oarecare fragilitate 2iologica.
)erioada 2atrnetii propriu * zise. Su2identitatea parentala se contracta usor, su2identitatea sociala se e&ercita
n teritoriul social accesi2il. Jolile degenerescente reduc mo2ilitatea. <ortalitatea este mai mare.
)erioada marii 2atneti * su2identitatile suprapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.
6urata medie a vietii * 4" ani la 2ar2ati si 4- ani la femei.
Scaderea energiei instinctelor si a eficientei adaptarii. .m2atrnirea fizica se realizeaza fara seisme prea
evidente, ucnd un rol important m2atrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor.
Cu vrsta, au loc modificari importante n ceea ce priveste somnul si functiile lui recuperative. ?a -" ani si
dupa, se doarme @ 4 ore, din care doar o ora de somn parado&al.
Evidenta pierdere a elasticitatii pielii si a tesuturilor.
Specific este si procesul de ncaruntire * acesta poate ncepe si dupa ,- ani, nsa devine evident spre -" * --
ani.
<iscarile devin mai greoaie, lipsite de suplete si forta. 6upa -" ani scade numarul fi2relor musculare active.
Si n domeniul organelor interne au loc fenomene de degradare3 cord, pulmoni, organe vitale. 6upa -- ani *
incidenta a infarctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. 9espiratia devine dupa !- ani mai
superficiala, se reduce gradul de o&igenare al sngelui, tesuturilor, scade eficienta respiratiei. Scadere a poftei
de mncare ce determina o sla2ire a raspunsurilor digestive.
<eta2olismul 2azal creste cu vrsta. )rocesul de m2atrnire este amplificat de modificarile hormonale ce
survin mai ales dupa /- ani.
6egradarea si m2atrnirea sistemului nervos este legata de reducerea capacitatii organismului de a satisface
e&igentele alimentare foarte mari ale creierului (irigarea, o&igenarea, alimentarea).
Caracteristici psihice
'ctivitatea psihica poarta amprenta e&perientei de viata si a proceselor de reechili2rare a organismului.
Fmpactul planului senzorial se manifesta n prima etapa ca dominant periferic apoi impactul central(scade
functionalitatea '8S), proces lent /-$4" ani, accelerat 4"$4-, sta2ilizat la valori reduse 4-$(- ani. E&3
degradarea vazului, degradarea auzului, sensi2ilitatea tactila se degradeaza(dupa -"$--), e.t.c.
6ezvoltarea proceselor psihice comple&e
Sunt influentate de e&perienta cultural$intelectuala si de capacitatile functionale. 6egradarea memoriei de
scurta durata (<S6) e mai pregnanta iar memoria de lunga durata (<?6) e mai rezistenta.
Concomitent are loc o e&acer2are a emotionalitatii, nervozitatii, irasci2ilitatii, tul2urarea functiilor psihice$sla2a
cooperare, an&ietate, capricii, e.t.c.
Fnteligenta poate sa se mentina relativ activa.
?a 2atrnete scade fluenta ideilor, se manifesta o infle&i2ilitate a opiniilor, rationamentelor, confuzionism
spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere a sinelui, amnezie infantila de origine afectiva, tul2urari
de memorie.
Se manifesta o tendinta de crestere a fondurilor sociale de pensionare si de asistenta sociala, de constituire a
cadrului socio$ocupational al persoanelor n vrsta. 6upa 4"$4- ani apar pregnant cazuri de dementa senila si
psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspiratii.
Se diferentiaza moartea 2iologica (degradarea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia
comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistrarea mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii,
rezolvarea schim2arilor sociale).
6e2utul vietii
.nca nainte de nastere, fiinta umana parcurge un lung proces de crestere, formare, aceasta influentnd
dezvoltarea ulterioara a sa. )erioada intrauterina $ cea mai intensa crestere si dezvoltare a fiintei umane.
7lagelul spermatozoidului, patrunznd n peretii ovulului, se eli2ereaza aproape instantaneu 0, de cromozomi
constituind zestrea ereditara masculina. .n acelasi timp, nucleul ovulului emite tot 0, de particule cromozomi *
zestrea ereditara feminina. Cei 0, de cromozomi de la tata cu cei 0, cromozomi de la mama formeaza
materialul genetic care are !/ cromozomi si este unic pentru fiecare individ. E&ista o infinitate de com2inatii
posi2ile ntre 0 posi2ili parinti. )rocesul de fertilizare poarta numele de misotis. Cromozomii sunt formati din
gene. Genele sunt particule comple&e continnd codul genetic. Genele au aranamente specifice lineare n
cromozomi si contin '68 si '98.
#ul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc fecundatia. Creste n
volum si avanseaza spre uter, se hraneste 0$, zile din rezervele proprii pe care le epuizeaza cnd aunge in
cavitatea uterina.
Se fi&eaza n uter prin intermediul unor radacini em2rionare ce se implanteaza n celulele uterului, lund
contact cu vasele sangvine din uter.
Em2rionul se dezvolta foarte repede * volumul lui creste de (""" ori, iar diametrul de 0" de ori.
7aza germinala ("$, luni) * crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuri de celule3 germinale
si celule e&terioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la , saptamni se formeaza maduva spinarii.
)erioada fetala timpurie (,$/ luni) * se realizeaza diferentierea celor trei straturi3 ectoderm : celulele pielii,
sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm : sistemul circulator si
e&cretor, muschi, straturi interne profunde ale pielii; endoderm : mare parte dintre organele interne. 're loc
dezvoltarea sistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza se&ul si coardele vocale. 're loc o
7aza fetala tardiva (/$5 luni) * fatul creste n marime, i se dezvolta motilitatea ,organele de simt.
$ / luni * se diferentiaza amprentele digitale, se formeaza pleoapele, glandele se2acee, sudoripare. 're loc o
<ulti copii nascuti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( S=>, etc),
chimism intern al circulatiei sangvine, finctii de adaptare.
<iscari ce se pot surprinde n viata intrauterina3 agitatie motorie difuza * 5 saptamni, 2ataile cordului * +"
saptamni, miscari respiratorii * +0 saptamni, miscari pozitionale sla2e, nchide minile $ +0$+! saptamni,
miscari ale tractului digestiv * +/ saptamni, misca picioarele, pleoapele * +/$0" saptamni, tipete sla2e la 0!
saptamni.
8asterea
?a specia umana nasterea are loc, la @ 0/4$0(" de zile de la data fecundarii
E&ista ! etape ale nasterii3
dilatarea canalului cu angaarea capului fetusului n canalul dilatat;
e&pulzarea fatului;
e&pulzarea placentei si a mem2ranelor;
contractari si e&pulzari ulterioare nasterii.
?a primipare etapa dilatarii canalului cu angaarea capului fetusului n canalul dilatat poate dura +0$0" ore, a
doua etapa cca. +$0 ore si ultima + ora. ?a multipare este de regula mai dureroasa etapa e&pulzarii fatului si
urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta.
8asterea este traita n mod su2iectiv si relativ o2iectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil.
)entru copil, nasterea este n mod cert o schim2are radicala a conditiilor de e&istenta. <ama traieste socul su2
forma depresiei postnatale.
)rima reactie la copil dupa nastere este tipatul (7reud l considera o e&presie a traumatismului primar uman,
eveniment ce marcheaza e&istenta umana).
)rimul an de viata
.nfatisarea generala a nou$nascutului normal este specifica. .ntregul corp este plia2il si are tendinta naturala de
a sta pliat (pozitie em2rionara).
Capul este mare si dispune de / fontanele. <em2rele sunt relativ scurte, pielea este rosiatica si usor tumefiata.
Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse.
)rimele ,$- zile * scadere fiziologica din greutatea initiala cu +-"$,"" grame.
6upa !$- zile * scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute.
#rganismul dispune la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ 2ine dezvoltata, dar de o capacitate de
reactii intentionale si coordonate aproape nule.
Somnul nou $ nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se e&tinde pe !A- din 0! ore, deoarece apare
fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. 9aportul dintre orele de somn si cele de veghe se va
modifica treptat.
+ an $ copilul va avea nevoie pentru recuperare de +-$+/ ore de somn zilnic, desi activitatea sa din orele de
veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense.
'ceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deose2ire de caracterul lor agitat din primele zile.
)entru a se controla greutatea pe care copilul tre2uie sa o ai2a ntre +$/ luni, se nmulteste numarul lunilor cu
/"" si la cifra o2tinuta se adauga greutatea de la nastere.
Cresterea n greutate ntre 4$+0 luni se calculeaza nmultind numarul de luni ale copilului cu -"", plus greutatea
de la nastere.
Controlul cresterii n naltime se face nmultind numarul de luni cu cu 0,- si se adauga naltimea de la nastere
(pna la / luni). .ntre 4 si +0 luni, calculul se efectueaza nmultind numarul lunilor copilului cu 0 , la care se
adauga valoarea naltimii de la nastere.
Cresterea este foarte intensa dupa nastere.
)erimetrul cranian este de apro&imativ ,!,- cm la nastere; la un an de circa !-cm; la , ani, de !4 cm.
Cresterea creierului se e&prima prin marirea perimetrului cranian cu +0 cm n primul an, cu 0 cm n al doilea an.
?a + an, volumul creierului este de ,A- fata de creierul adult, iar la 0 ani, de !A- fata de acesta.
)erimetrul toracic este de ,0 cm la nastere, deci mai redus dect cel cranian, apoi creste la !- cm la + an si l
egaleaza pe cel cranian. )erimetrul toracic l ntrece pe cel cranian cu +$0 cm. Se considera ca n copilarie
aceasta distantare ntre cele doua masuri creste cu cte un cm. pe an.
=re2uintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. =re2uintele de aparare, orientare, investigare sunt
permanente.
.ntre +" si +0 luni apar aspecte legate de dentitie. .nti se contureaza incisivii laterali, iar ntre un an si +( luni
ncep sa creasca primii ! molari. .ntre +/$0( luni apar caninii.
=re2uintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se e&prime prin miscare si tipat n cazuri de
disconfort si prin somn n caz de o2oseala. =re2uinta de miscare se intentionalizeaza primar, fiind legata de
e&plorari ale mediului. Se constituie si tre2uinte psihologice, cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si
relationarea cu acestia.
=re2uinta de hrana si apa, aer, temperatura echili2rata, somn, vocalizare, comunicare si relationare sunt cele
mai importante si implicate n crestere si dezvoltare. Ele se vor socializa treptat.
Somnul $ 'pro&imativ ("B din timp, copilul doarme pna la un an, cu o descrestere n ultimul trimestru spre
-"B. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului.
=re2uinta de eliminare $ este refle&a la copilul mic. ?a ( saptamni, copilul are cca 0 scaune pe zi si unul dupa
ce ncepe sa mearga; dificil este controlul mictiunii.
7oamea si setea $ n ontogeneza timpurie, foamea provoaca o stare generala de agitatie si tensiune. 'ceste
tre2uinte sunt implicate n nvatarea si comunicarea timpurie. .n primele +"$+0 zile, sunt necesare cam /$(
alimentari n 0! ore. 6upa ! saptamni, acestea se pot reduce la -$/.
=re2uinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilor incluse n structura familiei
:CfoameaD de prezenta adultului. )rimul an de viata este si perioada de cstig a 2azelor independentei prin ,
serii de conduite achizitionate n e&perienta ontogenetica timpurie. 'cestea sunt3 apucarea si mnuirea
elementara a o2iectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte.
)erioada primelor ," zile se divide n3
o perioada scurta (4$+" zile) : este critica si dificila ca adaptare;
o perioada mai lunga : marcheaza organizarea ritmurilor circadiene si a unui echili2ru primar functional
2iologic.
+ luna la , luni : se formeaza refle&e conditionate simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva,
se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.
de la , la / luni : formarea perceptiei la , luni, apoi curiozitatea, crearea unui spatiu pro&imal (,"$-" cm)
acoperit de cmpul atentiei auditive vizuala, tactila.
Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de dependenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimici corespunzatoare
E forme de comunicare nonver2ala.
.ntre / si 5 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n ! la2e sau cu scaunelul tras. 'par manifestari
de inteligenta adaptativa practica. Fmitatia este activa, afectiunea se complica, copilul manifesta nsusiri de
sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si 2unavointa, rosteste cuvinte scurte
2isila2ice cu rol de propozitie (holofraze), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). =raieste
empatic dispozitiile mamei.
6e la 5 la +0 luni, copilul se ridica si merge pe lnga o2iecte sau de mna, se oaca mimnd ucariile. .ntelegnd
interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune cteva cuvinte.
.n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante functiile primare 2iologice att ale senzorialitatii de contact (miros,
gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz).
)erceptia se structureaza su2 forma a doua modele nrudite3 un model perceptiv contemplativ * prezent la doua
luni * si un model perceptiv ce are o consecinta actionala si se constituie la , luni. 6upa ! luni, perceptia devine
forma de 2aza a informatiei senzoriale, iar apucarea o2iectelor suportul ei principal.
'spectele fundamentale ale perceptiei vizuale (forma, adncimea si perspectiva) se formeaza treptat n primii
ani. )na la +" saptamni copilul priveste nepreferential un cerc (doua dimensiuni) si o sfera. 6upa , luni
vocalizeaza, apoi gngureste spre persoana concreta, niciodata spre fotografia ei.
Fnteligenta. Se manifesta Cconduita suportuluiD la 5 luni. 'ceasta apare n situatiile n care, daca se flutura o
2atista deasupra fetei copilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care
misca 2atista. CConduita sforiiD, descrisa ca activa la ++ luni si 4 zile, consta in ridicarea ucariei tragnd de
sfoara pe mnerul unui fotoliu, dupa ncercari de a aunge la ucarie prin aplecare. CConduita 2astonD pune n
evidenta faptul ca spre sfrsitul primului an de viata copilul rezolva situatii$pro2lema, manifestnd o inteligenta
practica, inventie si fle&i2ilitate. Copilul de +0 luni e&prima conduite prin care dovedeste intentionalitati
comple&e, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plim2are etc.
.n ce priveste emotiile, copiii su2 , luni le au su2 forme de disconfort fizic convertit n psihic (de foame, n
special).
6intre e&presiile cele mai comple& dezvoltate sunt cele de echili2ru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a
primilor pasi.
E&ista o componenta psihologica importanta a mersului si a miscarilor n genere. .n conte&tul acestei
componente actioneaza perechea 2ipolara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce
poate aunge an&ietate).
Comunicarea adaptativ$afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vor2ire si prin reactii nonver2ale (C81) n
care se includ gestica, mimica, postura si paralim2aul. ?a ,$! saptamni se manifesta zm2etul ca e&presie a
C81. ?a 0 luni se contureaza destule momente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zm2i, ca raspuns la
discursul afectiv al mamei. ?a 0,- luni, vocea mamei va produce mai putine zm2ete din partea copilului, dar
sunt mai frecvente reactii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema de comunicare. ?a ,$! luni, zm2etul
devine mai mult reactie la contactul vizual, la sursul mamei.
6upa !$- luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. )e locul al doilea n conte&tul C81
se afla gestica minilor. ?a copilul mic, gestica minilor este mai densa dupa /$4 luni n intentii afective, refuz,
situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).
Comunicarea ver2ala
Gnguritul E materia prima a vor2irii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare.
! luni : se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor.
- luni : ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului.
?alatiunea E e&presie articulata. Consta dintr$o intensa emisie repetata de sila2e.
Sfrsitul lunii a +"$a : atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte.
?a ++$+0 luni : copilul face rapid progrese de ntelegere a vor2irii adresate si foloseste mai circumcis
holofrazele.
7ata de adulti si de copiii mai mari gradul de socia2ilitate este evident. 7ata de copiii mai mici socia2ilitatea
este redusa.
.n primul an de viata e&ista o organizare comple&a atitudinala de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea
si reactiile copilului la viata reala.
7reud e de parere ca ele se constituie ca structuri relativ comple&e situationale (efecte psihice nediriate de
constiinta si reglate inconstient printr$o entitate numita imago).
.n galeria primelor comple&e ontogenetice se manifesta comple&ul sevraului $ fi&eaza relatia si situatia de
dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern.
Sevraul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si sta2ile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele
luni, persistnd mai intens sau mai sla2 n toate conduitele de dependenta ca un fel de cerinta continua de
ClactatieD.
=ot n ontogeneza timpurie se constituie comple&ul de intruziune care se manifesta n variantele de gelozie.
6e la 0 luni la 0 ani, copilul se confrunta cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentul dintre el si mama.
Comple&ul e&prima implicatia introducerii unui al
treilea persona ntr$o relatie afectiva duala intensa. 'cest comple& are un rol important n identificarea si
intuirea fortei lui alter si a lui ego. )entru acesta din urma, are loc la 4 luni Cgasirea n oglindaD, moment de
trecere spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui.
Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 4 luni, duce la o adevarata depresie.
)lnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. 'stfel, n primele luni, maoritatea copiilor plng fara lacrimi,
cu tipete concomitente. .ntre ,$/ luni, plnsul este nsotit de miscari si agitatie. 6upa / luni copiii plng fara sa
se agite.
)rima copilarie
'ceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii e&perientei de viata curenta. Copilul ncepe sa fie
integrat n interrelatiile grupului familial si a celor ce frecventeaza familia. .ncepe sa sesizeze regulile,
interdictiile, orarul si stilul de viata al familiei, traind conflicte si stari de confort psihic sau de euforie
conditionate de cele din urul sau.
E&perienta de viata devine impregnata de nvatarea comunicarii ver2ale. ?a nceputul acestei perioade, vor2irea
copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari dificultati de pronuntie. ?a , ani copilul vor2este
relativ fluent.
Copilul este angaat n perioada anteprescolara n cautarea de miloace de a si consolida autonomia prin
perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuire de o2iecte.
.nca de la nastere a e&istat o amprenta evidenta a individualitatii 2iologice. .n timpul primului an, copilul a
traversat un important impact 2iologic si un evident soc social. =reptat nsa a nceput sa acumuleze o e&perienta
vasta si complicata prin repetari auditive, prin facila raportare la o2iecte si situatii noi.
)rocesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la + la , ani este cel mai important, prin
umanizarea ampla a tre2uintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduitelor de 2aza. Gnii autori sunt de parere ca
pna la , ani, omul achizitioneaza /"B din e&perienta fundamentala de viata.
+0$+( luni * caracteristica este consolidarea mersului si o mai 2una percepere a mediului nconurator. ?a +-
luni devine deose2it de nestatornic si insta2il.
+($0( luni * perioada se caracterizeaza printr$o accentuata dezvoltare a comunicarii ver2ale si folosirea de
solutii noi n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilul redevine nervos.
6upa 0 ani umatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echili2ru usor meditativ. Copilul este
preocupat de aspectele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devine sensi2il fata de cei din ur, se
antreneaza n ocuri, uneori cu un partener.
.ntre + si , ani, ritmul cresterii este nca foarte intens si multilateral, cu o usoara ncetinire spre limita
superioara a etapei.
)na la , ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu apro&imativ 0 cm. Capul, cam de +A, din statura
copilului la + an, aunge la H (parte din corp) la , ani. ?a 0 ani proportia devine de +A- (a2ia la ( ani raportul va
deveni de +A/). )na la , ani se completeaza treptat dentitia provizorie (la + an copilul poseda ( incisivi).
Cresterea ponderala nsumeaza !,- %g pe ntreaga perioada. .ntre + si , ani continua dezvoltarea corpului
celular al neuronilor, pigmentatia lor, ramificatiile dendritice si sinapsele se nmultesc, continua procesul de
nuclearizare. ?a , ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priveste reliefurile sale e&primate n
circumvolutiuni si scizuri.
?a +( luni poate duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). .ncepe sa mestece alimentele,
la 0"$00 luni masticatia este curenta. ?a ," de luni tine cana cu am2ele mini si 2ea. ?a , ani poate mnca cu
furculita 2ucatele de alimente. ?a 0$, ani controlul sfincterian este evident. ?a +4 luni copilul imita si astfel si
nsuseste o vasta e&perienta.
Cerinta su2iectiva a comunicarii este constituita la +/ luni. .ntre +( si 0! luni are loc formarea vor2irii n
propozitii, iar ntre !( si /" luni are loc organizarea sinta&ei. 6upa + an, copilul construieste propozitii simple
de 0, apoi de , cuvinte. El ncepe sa foloseasca propriul nume in referintele despre sine, dupa modelul luat de$a
gata de la ceilalti (vor2este despre sine la persoana a treia o perioada de 0$, luni).
?a 0 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntre2area Cce este asta ID. Se considera acest moment ca un fel
de Cmare identificareD a lumii o2iectuale. 6orinta de comunicare devine intensa.
?a 0 ani persista nca planul mental, caracterul autist si animist al gndirii copilului si o dificultate structurala
de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate, determinismul fenomenelor etc. la , ani atentia se
deplaseaza usor spre relatiile dintre fenomene si o2iecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca miloacele
de investigatie cu strategii noi (interogatia Cde ceID), schemele mentale sunt nca relativ rigide. # forma a
curiozitatii la , ani este legata de atractia interdictiei.
6esi dupa vrsta de + an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai 2una, planul afectiv este insta2il si
arzator, copilul se supune legii celei mai mari tentatii.
?a +( luni, rezonanta afectiva creste, copilul este mai impresiona2il si intuieste dispozitia mamei, reactioneaza
la o melodie trista.
?a + an si umatate, atasamentul fata de mama sau de persoana care o nlocuieste devine acaparant. Se
manifesta gelozia.
=imiditatea fata de persoanele straine, simpatia antipatia ncep sa fie nuantate.
Spre 0 ani, tatal este admirat si devine favoritul copilului.
6upa 0 ani, copilul devine impulsiv si nentelegator, insta2il din nou.
?a 0 ani umatate, cucerirea propriei identitati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti.
.n copilaria timpurie e&ista doua feluri de an&ietate3 cea fata de persoane si situatii straine si cea de separatie.
=reptat se constituie si an&ietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie.
' doua copilarie
)erioada prescolara
)resiunea structurilor sociale culturale, a2sor2tia copilului n institutiile prescolare solicita toate posi2ilitatile
lui de adaptare, deci contradictiile dintre solicitarile e&terne si posi2ilitatile interne devin mai active.
)erioada prescolara mica (,$! ani) se caracterizeaza printr$o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor
marunte implicate n satisfacerea de placerii de e&plorare a mediului. Spre ! ani, copilul devine mai puternic,
dar si mai nendemnatic. <iscarile sale devin mai 2rutale.
)erioada prescolara milocie (!$- ani) este caracterizata printr$un usor puseu de crestere. Se intensifica
dezvoltarea lim2aului (ntre , si - ani se cstiga cam -" de cuvinte pe luna), se dezvolta autonomia, constiinta
de sine, curiozitatea devine mai ampla si a2ordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. Creste fragilitatea
afectiva (crize de prestigiu).
)rescolarul mare (-$/ ani) manifesta n ansam2lu o mai mare forta, agilitate, inteligenta, reticente n situatii
peni2ile. Cmpul atentiei este dominat de o ntelegere mai profunda a situatiilor. E&ista o oarecare opozitie fata
de adult manifestata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere.
E&ista / tipuri de adaptare la mediul nou al gradinitei3
adaptarea foarte 2una * despartiri fara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinita, conduite saturate de
curiozitate si de investigatie activa, sta2ilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grupa;
adaptarea 2una * despartirea fara ezitari, sta2ilirea facila de relatii ver2ale cu educatoarea si cu ctiva copii din
grupa, dar cu atitudine de e&pectativa;
adaptarea dificila, intermitent tensionala * nervozitate, retinere tacita, dispozitie alternanta, nesiguranta, dar si
curiozitate;
adaptarea tensionala continuu * nervozitate de fond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, sta2ilire de
relatii foarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduite de a2andon;
adaptarea dificila * refuzul de a se desparti de persoana care l$a adus, de a sta2ili relatii (mutism), 2loca al
curiozitatii;
neadaptarea * refuz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent,
conduite refractare, uneori agresive.
Gn rol de seama n dezvoltarea planului perceptiv si al activarii reprezentarilor poate fi atri2uit ocului. 'cesta
solicita si antreneaza vigoarea, forta fizica, rapiditatea, supletea si coordonarea, echili2rul, evaluarea
spatialitatii, a2ilitatea n folosirea diferitelor parti ale corpului, minii si mem2relor.
6eose2it de activ se manifesta dupa ! ani capacitatea de memorare. 6atorita vor2irii, memoria capata
caracteristici psihice si sociale importante. =otusi, el uita repede, fiindca fi&area este fluctuanta si adeseori
superficiala.
)na la / ani, gndirea do2ndeste o operativitate generala (nespecifica) relativ comple&a cu o oarecare viteza
ce pune n evidenta constituirea unor operatori de 2aza pe acest plan, figurile logice.
<area frecventa a ntre2arii Cde ceID la ! ani constituie un indiciu pentru marea foame de realitate si de sesizare
de relatii a gndirii copilului prescolar.
Comunicarea si formele ei. E&ista diferente sesiza2ile ntre comunicarea dintre copii, dintre copii si adulti, copii
si mama. Spre / ani se manifesta diferente de comunicare ntre acestia si copiii mici (reducere a lungimii
propozitiei, evitarea cuvintelor dificil de pronuntat, lim2a mic folosit pe alocuri). .n comunicarea cu copiii mai
mari, se manifesta reticente, ceva mai reduse dect n cazul comunicarii cu adultul mai putin cunoscut. .n
comunicarea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de
propozitii complete si usor stereotipe. .n comunicarea cu mama se manifesta cea mai li2era forma de e&primare
ca topica.
Caracteristicile afectivitatii ntre , si / ani. 6ezvoltarea emotionala n ansam2lul sau tre2uie raportata la
procesul identificarii. 'cest proces trece prin cteva faze. .n urul vrstei de , ani, identificarea se manifesta
prin cresterea starilor afective difuze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohote, n e&ploziile lui de
afectiune, de a2andon sau de mnie (furie al2a), dupa care se simte vinovat. .n toate aceste mpreurari,
e&primarea spontana este treptat influentata de conduitele admise si respinse din viata de toate zilele.
)ro2lemele cele mai comple&e se manifesta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si
constituirea minciunii intentionate.
8egativismul poate sa se manifeste ca forma de dezadaptare sau ca forma de inadaptare. 8egativismul ca forma
de dezadaptare se manifesta mai ales ca reactie la neconcordanta dintre inflatia de dorinte ce apare la copii si
cresterea situatiilor de frustrare si interdictie de manifestare si satisfacere a maoritatii lor. Fnflatia de dorinte
este o e&presie a personalitatii n formare si este animata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de
descoperirea de situatii, activitati de oc ce a2sor2 copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. )e acest fond,
parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi 2ruste si nendemnatice dorind sa impuna un regim de viata mai
ordonat. #stilitatile se nsumeaza si copilul manifesta crize de refuz, negativism, ncapatnare, adesea agresive,
dar uneori cu tente depresive.
8egativismul de inadaptare este mai putin zgomotos, se manifesta ca dificultate de a participa la activitati
distincte din alt mediu dect cel din casa. 8u numai ca nu se ncadreaza n activitatile cu alti copii, dar uneori
realizeaza mici escapade, fug de la gradinita sau refuza total orice, plasndu$se ntr$o atitudine indiferenta usor
ostentativa.
=ot n aceasta perioada se dezvolta minciuna intentionata. )na la ! ani, relatarile copilului amesteca realitatea
cu intentiile si cu dorintele. ?a ! ani, relatarile copilului ncep sa contina circumstante atenuante si ncearca sa
iasa din situatii de culpa2ilitate prin minciuna pentru a o2tine ceva, pentru a scapa de situatii neplacute. 6in
pacate, copilul ntlneste n viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are efectele sale de generare de
confuzii.
Se dezvolta si emotiile si sentimentele estetice si intelectuale.
7enomenul cel mai semnificativ l constituie nsa ierarhizarea afectiv$morala care creeaza o noua ordine n viata
si e&presia su2iectivitatii si o functie normativ$sanctionatoare a regulilor morale instalate n constiinta ca reguli
acceptate.
Fnteresul pentru oc, specific vrstei, este generator de numeroase activitati ce se ncorporeaza n ocuri. Jocul
efectuat cu pasiune este izvor de 2ucurie. Jocul de2ordeaza personalitatea copilului, instalnd$o n realitate cu
generozitate si stralucire. =otusi, nu toti copiii stiu sa se oace, desi ocul nu cere neaparat ucarii costisitoare.
Jocul este terenul pe care personalitatea si interesul sunt fortele de dinamizare ale acestuia; ocul se nvata si se
transmite cultural. Fnteresul fata de activitati este nglo2at n cel de oc si ntretinut de el. Fnteresul social fata de
oameni se satisface prin ocurile cu rol si su2iect.
' treia copilarie
)erioada scolara
)erioada dintre intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa fie ca un fel de
sfrsit al copilariei, fie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele prescolare, fie ca etapa de de2ut primar
al adolescentei, fie ca etapa distincta a copilariei.
.n copilaria timpurie si n perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de e&perienta adaptativa.
.nvatarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorita modificarilor radicale de conditionare a
dezvoltarii psihice n ansam2lul sau pe care le provoaca si ca urmare a dificultatilor pe care copilul le poate
ntmpina si depasi n mod independent. .nvatarea si alfa2etizarea constituie conditiile maore implicate n viata
de zi cu zi a copilului dupa / ani. 'ceasta conditie noua de e&istenta actioneaza profund asupra personalitatii
lui.
)rin alfa2etizarea copilului, acesta cstiga potential instrumente valide de apropiere de toate domeniile culturii
si stiintei contemporane si a celei ce s$a dezvoltat n decursul timpului.
6e cele mai multe ori, scoala raspunde si dorintei copilului de a fi ca cei mari (adultrism), ca si dorintei de
realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitatii cognitive a acestuia.
Scoala impune modelele ei de viata, dar si modelele sociale de a gndi si actiona. Ea creeaza sentimente sociale
si largeste viata interioara, ct si conditia de e&primare a cesteia (mai ales e&primarea ver2ala si
comportamentala). )rin preperatia pentru activitati comple&e si variate, scoala formeaza capacitati de activitate,
respectul fata de munca, disciplina si responsa2ilitate ca trasaturi psihice active.
)rimii ! ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si
planul de evenimente ce domina n viata copilului. 'daptarea copilului se precipita si se centreaza pe atentia
fata de un alt adult dect cei din familie.
)entru copil, caracteristica cea mai sensi2il diferita, odata cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea
(egalitatea) afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga independent un statut n
colectivitatea clasei. 8u mai sunt valide manifestarile de afectiune si farmec pe care copilul le poseda.
)rocesul cresterii se tempereaza usor ntre /$4 ani, pentru a se intensifica ulterior. ?a / ani, dentitia provizorie
ncepe sa fie nlocuita cu dentitia permanenta. 6upa 4 ani este intensa osificarea la nivelul 2azinului la fetite,
precum si procesele de calcifiere la nivelul osaturii minii. 'rticulatiile se ntaresc si ele. Creste si volumul
muschilor, se dezvolta musculatura fina a minii.
?a 4 ani, creierul cntareste apro&imativ +0"" g, lo2ii frontali aungnd la 04 la suta din totalul su2stantei
nervoase a creierului. 6upa / ani se organizeaza legaturi functionale implicate n lectura si scriere.
=otusi, copilul nu este ro2ust, nici solid ca la - ani. 6impotriva, la / ani este sensi2il, dificil, insta2il, o2oseste
usor.
.n ceea ce priveste ndemnarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul de am2ide&tru, dar si
e&tremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend pro2leme n procesul scrierii.
.n aceasta perioada transformarile psihice se fac lent, nespectacular. )rima schim2are care se pune n evidenta
este latura de orientare generala. )e acest plan se face o parasire a intereselor evidente n perioada prescolara, ca
desenul, modelaul. E&ista o mai mare atentie acordata ocului cu reguli n colectiv.
Copiii trec si printr$o faza e&cesiva sensi2ilizare fata de noi reguli. Gneori, conduita lor este centrata pe
suspicionarea de ncalcare a regulilor impuse, de catre cei din ur (colegii sai).
?a / ani, copilul este total a2sor2it de pro2lemele adaptarii n viata sociala. 6upa 4 ani, se manifesta treptat o
mai mare detasare psihologica, o crestere a e&pansiunii, o mai mare e&troversiune si trairi numeroase euforice si
de e&altare, semn ca adaptarea scolara a depasit o faza tensionala. .n vor2irea copilului ncepe sa fie frecvent
folosit superlativul n descrierea de situatii, ntmplari si o2iecte. ?a 4 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea
fata de mediul e&trascolar si fata de mediul stradal.
=ot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapiditatii reactiilor; copilul pare mereu gra2it.
<omentul de ( ani este foarte sensi2il pentru educatia sociala, dat fiind faptul ca adaptarea a depasit nca o
etapa tensionala si copilul a nceput sa treaca ntr$o faza de mai mult echili2ru si mai mare stapnire a
conditiilor de activitate scolara pe care le traverseaza. .ncepe sa devina ceva mai refle&iv si preocupat de
numeroase pro2leme dintre care si aceea a provenientei copiilor (de la - ani), dar si de pro2leme privind
apartenenta sociala, identitatea de neam.
6upa 5 ani, copiii de se& diferit ncep sa se separe n mod spontan n ocuri. Copilul devine ceva mai meditativ,
se atenueaza caracterul pregnant al e&pansivitatii n conduite.
Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schim2ari * copilul devine mai sensi2il la informatii sociale, la
opinia de clasa.
.ntre 5 si +" ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dezvolta la fel.
)rimul aspect al modificarilor mai semnificative pe acest plan se e&prima n schim2ari ale caracterului
investigativ si comprehensiv al perceptiei si o2servatiei ca instrumente ale cognitiei.
'ntrenate si e&ercitate, capacitatile senzoriale, perceptive si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei
devin mai acute si eficiente. Sensi2ilitatea discriminativa si pragurile perceptive a2solute se dezvolta si ele.
.n procesul scrierii e&ista un permanent control prin lim2aul interior. chiar si la nivelul clasei a F1$a, e&ista o
permanenta dialogare a copilului n timp ce scrie. Evaluarea marimii este nca deficitara (copiii de /$4 ani
supraestimeaza marimile, iar copiii de ($5 ani su2estimeaza marimile si distantele).
Spatiul personal se structureaza spre +" ani si este impregnat de e&pansiunea personalitatii. Se semnaleaza
cresterea volumului sim2olurilor si apoi a conceptelor n perioada scolara mica (dispune de peste ,"" concepte
relativ valide). Cerinta de relationare a nsusirilor conceptelor la conte&tul si o2iectivele date se austeaza a2ia
spre +" ani, devenind activa.
Jaietii au mai mari dificultati dect fetitele n nvatarea citit$scrisului. .n urma unei largi anchete a reiesit faptul
ca la nvatatorii care considerau ca nu e&ista diferente * acestea nu e&istau, pe cnd la cei ce spuneau invers,
e&istau diferentele respective.
?im2aul oral si scris.
E&ista diferente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dezvoltare al lim2aului copiilor la intrarea n
scoala. 'cestea privesc nivelul e&primarii, latura fonetica a vor2irii orale, structura le&icului, nivelul e&primarii
gramaticale si literare.
?a acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizarea sensului figurat al
cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiintifici, confundarea paronimelor, confuzii privind sinonimele
si omonimele, tendinta de a crea cuvinte noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au fost
retinute.
Gn alt fenomen legat de particularitatile lim2aului oral la copiii n primele clase consta n dificultatea de a
realiza e&primari e&plicite. Gtilizarea delimitativa si restrictiva a lim2aului la situatii mai mult de comunicare
ori dialog simplu * n viata de familie * creeaza o saracie a e&primarii specifice, un fel de tendinta spre
e&primari eliptice, economicoase, dar negliente adesea, fara nuantari si fara caracteristici ale vor2irii.
Competenta lingvistica este n genere mai dezvoltata dect performanta ver2ala. )rima este ntretinuta de
lim2aul pasiv al copilului. 1oca2ularul total cuprinde +-""$0-"" cuvinte la intrarea copilului n scoala (/""
cuvinte n voca2ularul activ), !"""$!-"" cuvinte spre sfrsitul perioadei scolare mici (+-""$+/"" n voca2ularul
activ).
)erioada pu2ertatii si adolescenta
9eprezinta a doua decada a vietii omului. =recerea spre maturizare si integrare n societatea adulta. =utela
familiala si scolara se modifica treptat.
8ota dominanta a ntregii etape este intensa dezvoltare a personalitatii, contemporanizarea ei.
=ipul fundamental de activitate ramne nvatarea si instruirea, teoretica si practica, inclusiv preparatia pentru
e&ercitarea corecta a unei activitati profesionale productive.
Se complica progresiv, tnarul integrndu$se tot mai mult n generatia sa. #pozitia dintre comportamentele
impregnate de atitudini copilaresti si atitudinile si conduitele noi formate su2 impulsul cerintelor interne sau
impuse de societatea vrstei.
<aturizarea este centrata pe identificarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei.
Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc manifestari de creativitate si implicit structuri
motivationale puternic energizate si se contureaza idealurile.
=rei stadii3
stadiul pu2ertatii (+"$+! ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea dimorfismului se&ual
stadiul adolescentei (+!$+(A0") procesul de cstigare a identitatii.
stadiul adolescentei prelungite (+(A0"$0!A0-) integrarea psihologica primara la cerintele vietii adulte.
)u2ertatea * su2stadii3
Etapa prepu2erala (+"$+0) accelerare si intensificare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor se&uale secundare.
7etele * cresc n naltime @00cm. Jaietii * cresterea ncepe mai trziu (+0$+/).
$ Conduita generala alternanta, stari conflictuale.
$Schim2are generala a cadrului de desfasurare a nvatarii scolare.
$Fntelectualizare afectiva.
Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare.
?a ++ ani copilul ncepe sa ai2a initiative, largindu$si regimul de independenta.
Se creeaza o distantare discreta ntre fete si 2aieti si o competitie.
$<omente mai numeroase de neatentie.
2. )u2ertatea propriu * zisa (+0$+!) e dominata de puseul de crestere.
?a fete mai evidenta ntre ++$+, ani
?a 2aieti +,$+! ani.
Cresterea este mai evidenta n naltime. .nti se lungesc mem2rele inferioare si superioare, cresc si se maresc
articulatiile, apoi trunchiul.
?a 2aieti este intensa si cresterea masei musculare. 6upa puseul de crestere forta este asimetric marcant mai
mare la 2aieti.
<aturizarea se&uala * aparitia pilozitatii, cresterea organelor se&uale, modificarea vocii si nceputul functionarii
glandelor se&uale.
<omentul culminant al pu2ertatii este n general tensional si ncarcat de confuzie.
$Stari de disconfort fizic si psihic.
$Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii.
c. <omentul postpu2eral. Jaietii * schim2are n conduite.
7etele * 0 faze (9ousellet)3 femeia * copil; femeia * adolescent.
0) 'dolescenta * iesirea din societatea de tip tutelar, familial si scolar si intrarea n viata cultural$sociala mai
larga.
a. )readolescenta * etapa de sta2ilizare a maturizarii 2iologice. Se contureaza caracteristicile constiintei de sine.
$intensa dezvoltare psihica.
Fndividualizarea se intensifica pe planurile individuale si de relationare.
2. 'dolescenta propriu$zisa. 6ezvoltare a gndirii a2stracte, e&primarea independentei este mai naturala.
Socializarea aspiratiilor este intensa. 'spectele vocationale se contureaza treptat.
c. 'dolescenta prelungita. Fndependenta este do2ndita sau pe cale de a fi do2ndita E plus de energizare si
dilatare a personalitatii.
$nevoia unei participari sociale intense.
Este etapa nvatarii rolului se&ual. 'u loc angaari matrimoniale.
=rei categorii de reactii3
)reocupari ale constiintei si constiintei de sine.
Cautarea identitatii, nesiguranta. 'partenenta la grup este competitiva.
Gasirea unei identitati vocationale.
Sistemul nervos sufera schim2ari importante3 creste masa creierului, relieful scoartei cere2rale se definitiveaza.
# oarecare sla2iciune a inhi2itiei ce se manifesta prin iz2ucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul
tiroidei.
)ro2lema principala a pu2ertatii si adolescentei este identificarea de sine.
6ezvoltarea constiintei de sine se complica.
Fntensificarea perceptiei de sine * aspecte3
a) Fmaginea corporala * fara ea nu se poate realiza identificarea. Fdentificarea nu este un proces simplu si direct.
)erceptia de sine se poate manifesta ca negativa n cazul progresului scolar sla2 sau a inadaptarii scolare.
)erceptia de sine alimenteaza ideea de sine.
K. James a fost primul care a acordat atentie dialecticii dezvoltarii constiintei de sine si distantei dintre LeuD si
LsineD. Sinele * , elemente3 sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual.
Fdentitatea priveste constientizarea distantei dintre eu (sine) si alter.
1. )avelcu * dinamica personalitatii reflectata n constiinta de sine apare ca supusa unui ritm necontenit.
Se contureaza separatia dintre planul real * o2iectiv al lumii si vietii si planul su2iectiv ca spatiu al constiintei si
al reprezentarii lumii. E&ista si dificultati de adaptare.
Fdentitatea se&uala se dezvolta discret, influentata intens de modelele parentale si maternale.
7etele * situatie mai complicata : modele feminine traditionale, de tranzitie si moderne.
7etele cu identificare feminina traditionala * conflicte.
E&ista tinere care se identifica antifeminin. E&ista un grup de adolescente pregnant feminine, dar care se simt
atrase de roluri traditional masculine.
)rocesul formarii constiintei si autoconstiintei se austeaza prin raportare la cei din aceeasi generatie.
.n adolescenta se organizeaza constructele personale. 'titudinile * nsusiri de3 directie de optiune, grad de
intensitate, eficacitate si coerenta cu alte atitudini.
EMsenc% $2ipolaritate factoriala n cazul atitudinilor.
Fdentitatea si identificarea se nuclearizeaza ntre ++ si +, ani, n cautarea de sine (conflict pu2eral), ntre +! si
+/ ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre +4 si 0" de ani prin conflicte de rol si statut,
organizndu$se su2identitatea profesionala si n perioada dintre 0" si 0! ani prin conflicte de integrare socio *
profesionala.
2. Fesirea din conformismul infantil e echivalenta cu cstigarea independentei.
)rima care se do2ndeste este independenta de mentalitate (valori) * opozitie fata de rutina, deprinderi,
mediocritate.
Fndependenta emotionala este dificil de do2ndit mai ales n cazul tinerelor fete.
9elativ nalta este si sugesti2ilitatea.
6ependenta material * economica devine greu de suportat. Fndependenta material * economica se contureaza si
se integreaza ca aspiratie la identificarea vocationala spre o profesie si alimenteaza proiectele de viitor ale
tinerilor.
c. Fdentificarea vocationala se manifesta la pu2eri mai mult ca o descoperire de aptitudini, capacitati si a2ilitati.
8ecoincidenta ntre oferta sociala * profesionala si aspiratii profesionale particulare.
Fnteresele profesionale sunt relativ neclare pna la +! ani si se concentreaza mai mult pe aspectele romantice ale
profesiunilor. 6e la +! ani, orientarea profesionala devine mai presanta.
Fnteresele si alegerea profesionala trec prin , stadii3
stadiul fantezist * pna la ++ ani;
++ $ +/ ani planuri de alegere 2azate pe interese;
etapa realista.
<aturizarea 2iologica, intelectuala si morala nu se realizeaza concomitent : tendinta de co2orre a vrstei de
maturizare se&uala, o mai timpurie maturizare sociala.
=inerii cu pu2ertate timpurie se simt singuri, izolati. 6ezvoltarea maturizarii se&uale este nsotita de
e&pansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a fanteziei. =narul este ncarcat de an&ietate si n acelasi
timp de culpa2ilitate.
'fectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). 'dolescenta prelungita * erotismul este dezvoltat si educat,
afectiunea puternica si matura, se&ualitatea dezvoltata, conduita se&uala mai larga si comple&a, virilitatea
deplina.
)u2ertatea * relatii fete$2aieti distante. 'dolescenta * relatii fete$2aieti mai putin distantate. 'dolescenta
prelungita * relatii fete$2aieti mai rela&ate, contactele mai largi si diverse.
6ezvoltarea senzorial * perceptiva
$ schim2ari importante. Capacitatile senzoriale si restructureaza mecanismele ncarcate de noile nsusiri
do2ndite. evidenta erotizare a senzorialitatii * sensi2ilitatea vizuala, auditiva si tactila. 6ezvoltarea cmpului
vizual, a pragurilor a2solute si diferentiale si cresterea capacitatii de a ver2aliza si sim2oliza impresiile vizuale.
Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu dominanta de stnga. 1ederea n profunzime si finetea
discriminativa vizual * o2servativa creste n adolescenta. Evidenta dezvoltare a prelucrarii informatiei vizuale.
6ezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la distanta, a evaluarii de suprafete si a altor repere de marime.
)otentialul de orientare la intonatiile vocale din diferite tipuri de comunicare creste foarte mult, la fel si
capacitatea de a ntelege muzica.
6escopera arta interpretativa, teatrul.
.n perioada pu2ertatii are loc o erotizare si dezvoltare a sensi2ilitatii odorifice. Sensi2ilitatea cutanata se
dezvolta si ea evident. 6ezvoltare a ndemnarii manuale.
#2servarea generala este n mare crestere n pu2ertate, la fel si capacitatea de a comunica o2servatiile colectate
n planul perceptiv. 'sociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a e&perientei perceptive : 0
directii3 prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natura, a doua de ncarcare a
e&perientei senzorial * perceptive de e&perinta sociala actionala.
9elatiile dintre dezvoltarea perceptiva si e&perienta de cunoastere conceptuala3
e&perienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;
formarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare;
conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza;
conceptul este prefigurat n actul perceptiv.
'ctivitatea intelectuala comple&a
)u2erii dupa +" * ++ ani $ modificarea ei structurala prin constructia aparaturii logico * formale : reactivarea
curiozitatii.
+- ani * a2ordarea filosofica devine predilecta.
+/*+( ani * dezvoltarea argumentatiei.
'dolescenta $ se atinge aproape maturitatea intelectuala (instrumente ale gndirii discursive).
+"$+0 ani $ deschiderea spre lume se sta2ilizeaza.
+!$+4 ani * constituirea conceptiei despre lume si viata.
.n perioada adolescentei, inteligenta devine mult mai activa si intuitiva, n adolescenta prelungita mai ncarcata
de competente.
.ntlnirea cu inconstientul si ncercarea de a$l cenzura.
E&ista numeroase referiri la filmul interior legat de evenimente si competitii.
<emorarea si nvatarea sufera cele mai importante transformari * constructii de scheme rezumative ct mai
originale. <emoria logica devine centrala.
Constituirea unui stil de memorare, intensificare e&ploziva de achizitii de cunostinte. )u2erul poate memora
foarte usor si ceea ce nu ntelege. Cresterea memorarii laturilor a2stracte ale cunostintelor si manipularea relativ
facila a acestora.
'dolescenta * activa nazuinta de a fi cult.
Se dezvolta inteligenta sociala.
Cele mai curente si tipice antrenarii de strategii sunt implicate n urmatoarele situatii3
dupa ce se parcurg anumite informatii, urmeaza sta2ilizarea cauzei sau legitatii careia acestea se su2ordoneaza;
se prezinta o teorie oarecare, dupa care urmeaza demonstratia printr$un lung sir de propozitii;
sta2ilirea unei reguli sau definitii dupa care se aplica pe un material eterogen clasificari prin sistemul de reguli
si definitii n cauza;
se com2ina strategiile de mai sus.
)u2er * se formeaza concepte relativ de mare comple&itate, se fac pasi n operarea cu pro2a2ilitatea,
posi2ilitatea. E&primarea ncepe sa cuprinda rationamente asertorice, apodictice, ipotetice.
J. )iaget3
dupa +" ani gndirea are tendinta de a genera si e&plora sistematic toate solutiile si ipotezele posi2ile.
trecerea spre operatia a2stracta.
utilizarea formelor de reversi2ilitate.
organizarea unor mecanisme sistematizator, folosirea figurilor logice ca instrumente comple&e ale operativitatii
comple&e generale a gndirii.
)atru tipuri de reversi2ilitati3
reversi2ilitatea simpla pozitionala (tip +) se refera la relatiile identice;
reversi2ilitatea prin inversiune (tip 8) * se modifica disunctiile si conunctiile, devenind fiecare inversa
celeilalte.
9eversi2ilitatea prin permutarea partiala sau de reciprocitatea (9).
9eversi2ilitatea corelativa (C)
Structura celor ! grupari alcatuieste o formatiune a2stracta ce poate lua forme com2inatorii foarte diverse.
E&primarea ver2ala devine fluenta. 6u2lare a de2itului ver2al pe distanta +" * ++ ani si o triplare pna la +! ani
n pro2e usoare, o du2lare ntre +" * +! ani n pro2e dificile.
Salt semnificativ fluenta de2itului scris * ++$+0 ani.
+/ * +( ani * mod propriu de a se iscali. E&igente tot mai mari n e&primare. 1or2irea $ adaptata la
circumstante.
)u2er * aspecte necontrolate ale e&primarii, organizarea nca imperfecta a gndirii.
Schim2area vocii * disconfort n comunicare.
Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii.
Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihica.
)u2erul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de e&ceptie.
Creatia tnara este o e&presie a crizei de originalitate, n sensul de cerinta de originalitate, ca cerinta de
identitate. =ermenul Lcriza de originalitateD * <. 6e2esse $ privea n mod univoc latura critica a crizei, nu si
latura creatoare * valida.
Creativitatea manifesta si tendinte de socializare, de integrare n curentele creative moderne.
Consumurile culturale
Cele ale adolescentului se diversifica3 ntrunirile pentru imprimare si ascultare de muzica, cercurile scolare de
literatura, arta, sportul, lectura, vizionarea de filme, teatre, etc. =inerii se ndreapta spre capodoperele literaturii,
filosofie.
'dolescenta prelungita * ncep sa se sesizeze limitele cunostintelor, faptul ca e&ista un progres al stiintei si
culturii imposi2il de repetat e&act.
?ectura ziarelor este discontinua. 7ilmul si cinematograful intereseaza deose2it de mult. )u2er * filme cu
su2iect istoric * eroic, politiste, de aventuri.
)ersonaele din filme, carti, au functii modelatoare importante.
7oamea de spatiu, curiozitatea se e&tinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari, oraseN
)u2erul * consumator de cultura, contri2uant la cultura : conturarea atitudinilor fata de situatii din viata.
E&perienta afectiva se nuanteaza, creste mo2ilitatea mimica, e&presivitatea si functiile de comunicare ale
privirii, ocul muschilor fetei, creste emotivitatea interna si e&cita2ilitatea : treceri rapide la stari afective
e&cesive (se vede si n lim2a).
Gama afectiva protestatara si de disconfort se m2ogateste.
0 viziuni3 optimista si pesimista.
#ptimista3 tinerii de azi sunt mai stralucitori, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tul2urati de atitudini
se&uale ciudate.
)esimista3 tineret tul2urat emotional, re2el, iritat se&ual, potential delincvent3 droguri, agresivitate.
Educatia se distileaza si rafineaza., mare cantitate de solicitare emotionala, disponi2ilitate afectiva mare.
+" * +0 ani * viata afectiva mo2ila si comple&a, insta2ilitatea, irita2ilitatea sunt evidente.
+! ani * se complica trairile emotionale din spatiul lecturilor.
=rairea esecului si succesului se nuanteaza. <ediul scolar * factori stimulatori si traumatizanti.
Gn loc aparte prin functiile erodante ce le produce este cel al plictiselii, si un loc am2iguu prin efecte este cel al
dragostei.
.n relatiile cu parintii, starile afective actioneaza mai acut, la o tensiune mai mare n pu2ertate apoi cu o
temperare treptata n adolescenta.
.n relatiile cu se&ul opus * sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentimentele de dragoste. Simpatia
reciproca este e&presia unei ntelegeri intuitiv * empatice. )u2ertate * dragostea E traire tainica nelinistitoare,
idilica, inaccesi2ila. 'dolescenta E traire comple&a de atasament.
=eama si an&ietatea * teama E emotia cea mai specifica : conflicte (endogene, e&ogene) si situatii de frustratie
a dorintelor, a aspiratilor, intereselor. Conflicte normale, patologice, intermediare.
Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca. Gama emotiilor devine foarte
larga si vi2ratia emotionala e&trem de vie. Evidente * capacitatea de a mima, eritemul de pudoare.
Fntegrarea n colectiv e deose2it de facila la pu2eri. 6upa +" ani * atractie spre grup. +, * +! ani *
e&pansivitatea e&tragrup devine activa. +! * +/ ani * e&pansiunea sociala se atenueaza usor. +/ * +( ani *
grupuri mai mici dar mai sta2ile.
9olurile si statutele sunt conditionate de prerogativele adultilor care actioneaza multipolar.
.n structura personalitatii pu2erului si adolescentului se formeaza o anumita acceptanta si respingere n
planurile investigatiei si cunoasterii. 6in acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limitelor
temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei.
)ro2lemele delincventei minore se modifica n timp ca o2iectiv, e&tinctie si gravitate.
9olul orientarii scolare si profesionale este de a facilita procesul identificarii.
)erioadele tineretii
6. ?evinson numeste perioada de la +4 la 00 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza prin coe&istenta
statutului de adolescent cu cel de tnar adult E perioada de tranzitie.
J. 9ousselet semnaleaza pentru tinerele fete o astfel de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei.
6aniel ?evinson considera ca vrsta adultului tnar se refera la o distanta de dezvoltare psihica ntre +4 * +( ani
la !- ani, cu o oarecare diferenta ntre cele doua se&e.
Eri% Eri%son a caracterizat vrsta tineretii (vrsta milocie n ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplificarea
identitatii sociale si de angaare, trairea intensa a e&perientei dragostei si nceputul vietii de familie ce duce la
dezvoltarea intimitatii. )endularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesitatea de a se lega de
noi persoane :calitatea de partener.
#<S considera tineretea ca desfasurndu$se ntre +(A0" ani si ,- ani. ?imita superioara * toate organele si
sistemele organismului functioneaza n conditii si la parametrii superiori.
Grsula Schiopu * tineretea 0! * ,- ani. )erioada tinereti se poate mparti n , su2etape.
de adaptare 0! * 0( ani * profesionala si familiala.
de implantatie 0( * ,0 ani $ se intensifica e&perienta personala, se dezvolta statutul de parinte.
de sta2ilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, aspiratiilor ,0 * ,- ani.
0! * ,- ani E potential de opoza2ilitate O capacitati fle&i2ile de adaptare.
#2servatia vizuala devine n multe profesii e&trem de activa. Se do2ndesc nsusiri particulare senzoriale
discriminative dupa ( * +" ani de e&ercitare a profesiunii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric.
'uzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportiveN).
=actul * finete discriminativa comple&a n unele meserii.
)rocesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale si capacitatile discriminative sunt componentii importanti ai
acestei modificari.
)lanul comple& mental cunoaste unele modificari. Se organizeaza procesul nvatarii permanente pentru a evita
perimarea profesionala.
Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza, are loc procesul de adaptare si selectare din cunostinte a celor
ce sunt necesare.
)erioada de foarte mari perfectionari senzorial * perceptive si de intensa socializare a acestor disponi2ilitati
psihice.
'tentia e activata comple& pe cerintele profesionale.
)articularitati ale nvatarii3 se modifica proportia dintre nvatarea programata social si autodidacticism n
favoarea celui din urma. .nvatarea inserata, interpolata si incidentala se dezvolta continuu cu aceiasi intensitate.
.nvatare din necesitate, n special ocupationala.
'mintirea atinge un punct relativ nalt dar ramne n platou.
<onotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si o2oseala.
! indicatori ai o2oselii3
scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ;
au loc modificari fiziologice;
scaderi ale activitatii intelectuale suple;
e&altare a functiilor inferioare, automatisme, ticuri.
9ecuperarea o2oselii * odihna activa.
)romovarile, recompensarile, evaluarea onorifica * forme de constituire a motivatiei pozitive n munca.
)rocesul de identificare este comple& si multilateral. Su2identitatea de sot si de parinte se divid, su2identitatea
profesionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsa2ile.
Fntegrarea este comple&a deoarece3
tineretul poseda capacitati deose2ite ce tre2uie canalizate n directii diverse,
este importanta satisfacerea intereselor,
tinerii se adapteaza integrndu$se profesional si social.
Fntegrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta fiind integrarea profesionala. Climatul
psihologic pozitiv de la locul de munca conduce la satisfactii si implicit integrarea$adaptarea omului la munca.
6intre cauzele insta2ilitatii angaatilor mai importante sunt ()h. <ulleri)3
nu se au n vedere aptitudinile acestora;
nu se satisfac promisiunile de la angaare;
atmosfera dezorganizata, conducere inconsecventa, discordie;
favoritism.
Caracteristicile integrarii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impregnate de o oarecare tensiune.
Gnele profesii antreneaza un grad de stres mai mare : e&ista grade individuale de rezistenta la stres (<.
<agureanu) * hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii.
>all, Schneider, 8Mgren E fenomenul denumit Lsocul realitatiiD n contactul cu lumea profesiunilor la tineri.
#. Crites * a definit maturitatea n termenii a ! factori3
consecventa alegerii profesiei;
realism al alegerii carierii;
competenta n cariera aleasa;
maturitate a atitudinilor alegerii.
Fntegrarea trece prin cteva stadii3 acomodarea, adoptarea, participarea si integrarea propriu * zisa. 're loc o
modificare a motivatiei de rol.
6. C. <iller si K. >. 7orn * patru tipuri de profesionisti mai frecvente3
cu paternuri sta2ile;
cu paternuri de cariera conventionala;
cu paternuri insta2ile;
cu paternuri de alegere multipla.
?a tinerele fete, alegerea profesiei e mai complicata. 9olul de sotie apoi cel de mama ncarca tensional timpul
femeilor ce se integreaza profesional (traiesc aceasta cu an&ietate).
)na la ,- de ani este cea mai mare fluctuatie a fortei de munca cu punctul de vrf ntre 0+ * 0- ani, vrsta la
care ncepe sta2ilizarea, mai evidenta la femeile cu deficienta de auz dect la auzitoare.
=rei feluri de randament3 randament * productivitate; randament financiar; randament * munca.
6efecte implicate n nerealizarea pe plan profesional3 egoismul, lenea minciuna, laudarosenia, aroganta
duritatea, alcoolismul.
#pinia cu privire la familie3 pe primul loc se afla 2una ntelegere, stima si spriinul reciproc. Copiii * factori de
coeziune familiala.
)ro2lemele casatoriei3 situatii de an&ietate latenta si de solicitare a integrarii. Se manifesta o usoara tendinta de
mutare a casatoriilor tinerelor fete spre 0" * 0- ani cu tineri de aceiasi vrsta si pe urmatorii - ani. 'cest
fenomen se datoreaza prelungirii scolaritatii feminine.
Fnstitutia casatoriei3 pro2leme de adaptare a mentalitatii, a caracteristicilor do2ndite, gusturi, deprinderi, stil de
viata, preocupari, atitudini.
)redictia casatoriilor reusite implica lipsa de conflicte cu parintii, educatorii, interrelationarii n copilarie si
adolescenta.
?ogodna * acomodare ntre cei 0 parteneri.
Conteaza factorii economici, spatiul locativ. Casatoria poate dezechili2ra tnarul sau tnara sau sa le creeze o
conditie de energizare a activitatii, o stare de echili2ru. 'ceasta se poate accentua o data cu nasterea primului
copil n familie. e&ista mai ales la tinere o mai puternica dorinta de a avea un copil ca un fel de suplimentare a
legaturilor afective din casnicie. .n perioada de gestatie * disconfort fizic, an&ietate de fond. Sarcina, nasterea
primului copil, lactatia si procesele fiziologice ce nsotesc maternitatea sunt conditionate social.
Copilul mic gaseste de cele mai multe ori un stil si o organizare familiala. )rezenta lui * conditie noua de fond a
reorganizarii familiei. 7oarte de timpuriu copilul sesizeaza aspectele de structura si climat ale familiei si se
adapteaza acestora. <ama E ecran de referinte si securitate. )lanul adaptarii parintilor la prezenta copiilor e
animat chiar de copil.
=ipologii ale tineretului
Structura profesiilor creeaza o amprenta diferentiala discreta. 6iferentieri prin densitatea de roluri paternale si
matrimoniale, statutul social.
=ipologiile lui Jung * e&travertit; introvertit O tipologia lui E. Preischmer E autist; picnic; ciclotim; displastic.
'titudini de contact cu lumea3 pragmaticii; primitivii; receptivii spiritual.
Kalter Jaide $ alegerea profesiei * dezinteresati; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipare *
conservatorism3 naivii; conservatorii; dezinteresatii detasati; investigatorii decisi.
)ro2leme speciale
=inerii marcheaza o incidenta a infractionalismului care atinge o culme a2soluta ntre 0- * ," ani, urmnd o
descrestere3 furtul scade dupa 0- ani, escrocheria atinge vrful la 0+ ani, a2uzul de ncredere creste peste ,0 ani
si scade dupa ,-, spargerile si furturile calificate ,0 * ,, ani. 1iolenta mpotriva persoanelor creste mult la
tinerii adulti.
=inerele sunt mai sensi2ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgomote, au tactul 2ine dezvoltat, a2ilitati
manuale mai mo2ile, rapide si coordonate, aptitudini ver2ale mai pregnante, suporta mai usor stresul.
Jaietii * sensi2ilitati spatio * vizuale mai dezvoltate, aptitudini matematice, capacitati de a2stractizare evidente,
o mai mare agresivitate si mo2ilitate.
=endintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei si la tinerele fete.
=inerele * memorie vizuala 2una.
Jar2atii * afectivitate mai controlata, realista, mai multa o2iectivitate, rezultate mai 2une la testele de perceptie
n profunzime si de vedere la2irintica.
=inerele * o mai activa intuitie, mai sensi2ile, superioritate a creativitatii fata de 2ar2ati.
7emeile au cstigat n initiativa, ndrazneala, stapnire de sine, iar tinerii n diferentieri de finete, atitudini mai
fle&i2ileN
?a ," ani femeile trec printr$o criza de identitate, 2ar2atii pe la !" ani.
1rstele adulte
Ch. Juhler a ncercat sa identifice cur2a ascendenta si degeneratoare a vietii umane. Glterior a disociat declinul
2iologic de cel intelectual.
K. Stern $ piramida dinamica a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeaza prin diminuare.
Khite considera ca e&ista perioade ale vrstelor adulte ce continua concentricitatea perioadelor din vrstele de
crestere.
'llport $ / trasaturi specifice adultului3 constiinta de sine larga, relatii si raporturi intime, securitate emotionala
fundamentala, preocupare o2iectiva, o2iectivare de sine, armonie relativa cu propriile achizitii din e&perienta
personala.
<oers * / perioade, dintre care , adulte n care au importanta modificarile de impulsuri sufletesti3
copilaria si tineretea "$0"ani * nvatarea inclusiv scolara;
prima perioada adulta dominata de tinerete 0+$," ani * autoinstruirea;
a doua perioada adulta ,+$!! ani * dispare interesul pentru nvatare;
a treia perioada adulta A criza de autocunoastere !-$-- ani * cea mai puternica perioada de crize;
prima perioada a 2atrnetii -- ani;
a doua perioada a 2atrnetii, decesul
Cl. F. ?eu2a * lucrare centrata pe vrstele adulte3 adultul tnar, de vrsta milocie, tardiv.
# serie de autori se opun opticii periodizarii adulte si emit ipoteza ca starea adulta este de consolidare.
6. E. Super si cola2oratorii utilizeaza un model de - stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinire
sociala si profesionala.
.mpartirea stadiilor adulte n functie de evolutia familiei * 6. >all3
casatorie * primul copil;
primul copil * al doilea;
copii prescolari;
intrarea primului copil n viata scolara;
plecarea primului copil din casa parinteasca.
Schein E. >. * model tridimensional conic de ncadrare a perioadelor adulte si are , directii3
verticala * pune n evidenta schim2ari n ierahia profesionala : relatii ierarhice;
radiala * miscarea n sistemul profesional : relatii de incluziune;
circumferentiala : relatii functionale.
<. Qlate * mpartire a vrstelor adulte3 tineretea, maturitatea, involutia.
Su2etapele vrstei adulte
=ipul fundamental de activitate E e&pansiunea cumulativa n caracteristicile muncii profesionale si n ierarhia
posturilor de munca.
=ipul de relatii caracteristice E structura relatiilor de munca sociale si de familie.
Su2etape3
prima perioada adulta ,- * !- ani * implantatie profesionala intensa, statutele si rolurile sociale ncep sa fie mai
ncarcate de responsa2ilitati, crestere a continutului su2identitatii de parinte.
)erioada adulta ntre !- * -- ani * trecerea pe planuri de mai mare responsa2ilitate profesionala si social *
culturala. Su2identitatea de sot si parinte * diminuare usoara.
)erioada adulta prelungita -- * /- ani * diminuare a fortelor fizice, perioada critica, diminuarea celor ! feluri
de su2identitati (de sot, profesionala, social * cetateneasca, de parinte) E inegala.
Su2identitatile profesionale reprezinta persoana n vrstele adulte.
)erioada de la ,- la !- ani se mparte si ea n doua su2perioade3 de la ,- la !" ani si de la !" la !- ani.
)ersoanele de la ,- la !" ani aung la functii medii, sesizeaza diferenta fata de generatia tnara ce intra n
activitate : plus de e&perienta practica, cerinta de perfectionare. 1iata profesionala si o2steasca devine mai
densa n pro2leme. Si n viata de familie apar pro2leme noi : perioada celor mai multe desfaceri de casatorie.
'ngaarea mai profunda n munca * un echili2ru al personalitatii.
!" * !- ani * e&perienta profesionala devine 2ogata. )erioada de e&pansiune sociala si profesionala. 7amilie *
echili2ru.
)erioada adulta de sta2ilizare FF (!- * -- ani) ncarcarea cu intimitate a su2identitatii parentale si maritale O
cresterea responsa2ilitatilor. Criza de identitate a copiilor * tensiuni.
0 su2etape3
!- * -" ani * pozitie profesionala nalta.
-" * -- ani * criza de interiorizare provocata la femei de menopauza. Climateriumul viril poate fi mult mai
tardiv. .n familie ncepe procesul de denuclearizare.
1rsta adulta prelungita -- * /- ani * su2identitatea profesionala ncepe sa se distanteze ca si su2identitatea
socio * culturala. Su2identitatea parentala si maritala se rencarca de intimitate.
)erioadele de crestere sunt dominate de procesele ana2olice, cele de m2atrnire * de cata2olism.
)artea cea mai perisa2ila la nivelul creierului este la nivelul corte&ului (pons) si a creierului mic. 8umarul
neuronilor ce se distrug dupa 0- ani creste.
E&ista 0 aspecte diferite3 m2atrnirea si patologizarea. Este o crestere a numarului de zile de m2olnaviri. ?a
0- ani * 0- zile anual; la /- * ,- zile.
Capacitatea de munca si forta au un declin semnificativ (cele mai 2une performante 0" * 05 ani). 6upa !" ani,
forta fizica scade usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modifica aspectul pielii,
modificarea siluetei.
9eaustare a o2iectivelor de lunga si scurta durata (pe plan profesional).
Schim2ari relativ importante n structura generala a caracteristicilor psihice.
6upa -" ani scade capacitatea de o2servare vizuala. Caracterul mo2ilitatii vederii * cur2a descendenta spre
sfrsitul maturitatii.
<odificarea n functie de vrsta a vitezei senzorial motorii studiata printr$un coeficient de diferentiere nu
prezinta o evolutie sensi2ila. 6iferente sensi2ile * viteze mari, viteza stresanta.
J. Jirren $ ntre 0" si /" ani scadere de +",0"B a reactivitatii senzoriale generale.
0" * /" ani * reducerea vitezei de e&citatie vizuala : scade treptat capacitatea de citire. Se pun n evidenta
diferente culturale si degradari mai mari dupa !- ani la persoanele necultivate.
'cuitatea auditiva este de ma&ima intensitate ntre+" * +! ani, dupa care urmeaza o scadere foarte lenta a
acesteia, ca a2ia dupa !" ani sa ai2a loc o scadere mai evidenta.
Sensi2ilitatea tactila are o cur2a lenta de descrestere dupa !- ani. =actul este simtul de ma&ima erotizare.
<irosul se perfectioneaza n anumit profesii. Consumul de 2auturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza
mirosul n urul vrstei de !" ani.
'tentia deserveste traseul de colectare selectiva a e&perientei profesionale, creeaza si orienteaza comple&
cerintele profesionale, pe indicatorii semnificativi ai materialelor supuse activitatii profesionale si pe ritualurile
specifice muncii.
Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea su2 influentele profesiei.
.ntre 0/ * 05 ani * crestere evidenta a nivelului de utilizare a atentiei pe fondul muncii, platou de dezvoltare a
gndirii si memoriei, ntre ,"$,, ani se dezvolta din nou toate cele , ca platou, ntre ," si ,- ani si cu o usoara
redresare ntre ,/ * !" ani.
9educerea <S6 ca fle&i2ilitate n utilizare devine evidenta dupa !" * !- ani si mai marcanta dupa -- ani.
9ecunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dupa -- ani. <emorarea logica e cea mai rezistenta.
.nvatarea psihomotorie * platou pna la -- ani.
.n dezvoltarea inteligentei este implicata o influenta mai mare culturala si sociala.
.n ultimele decenii se realizeaza o mutare divergenta a creativitatii n ntreaga structura a vrstelor.
Educatia permanenta a adultilor optimizeaza conditia de participare a tuturor oamenilor la progresul stiintei si
tehnicii.
.nvatarea permanenta atenueaza inegalitatile e&istente n pregatire, prelungeste durata participarii la viata
activa.
.nvatarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio * motorii si psihomotorii,
nivelurilor intelectuale, celor sociale, afective si estetice.
Cel mai comple& aspect al individualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristicile perimarii
profesionale. )erimarea este determinata de evolutia n diferite domenii a unor cercetari fundamentale
comple&e si modificarea pe aceasta 2aza a unor paradigme ale domeniului.
, aspecte n legatura cu nvatarea la adulti3
reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii;
structurile implicate se modifica la adulti;
miloc de nvingere a alienarii.
'dultul tnar * personalitatea e antrenata n trairi afective intense, aspiratii puternice. 'u loc conflicte de rol si
statut.
, situatii3
inadaptarea profesionala;
adaptarea se realizeaza, dar nu este e&tinsa;
adaptare e&tinsa.
=ipice pentru tnarul adult * a. si c.
)erioada de adult FF * se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii.
)erioada de adult FFF * su2 imperiul dezangaarii profesionale are loc n mai mare masura constientizarea.
Su2identitatea parentala si maritala faze3
tnar adult * casnicia n consolidare, procesul de adaptare activ, rolurile n familie se diferentiaza si se
consolideaza;
etapa de adult F * rolul parental devine mai ncarcat, erodare a caracterului arzator al intimitatii, pot interveni
crize n casnicie;
etapa de adult FF * viata de familie se ncarca de o oarecare tensiune din directia rolului paternal, li2idoul se
tempereaza discret la am2ii parteneri
etapa de adult FFF * rolul parental devine mai comple& si situativ nou, legatura matrimoniala devine de
securizare si acros.
1rstele de regresie
Etapele de dupa /- ani pun mult mai multe pro2leme dect celelalte vrste.
1rstele terminale ale vietii se afla su2 semnul iesirii din munca activa (pensionarea).
E&ista o serie de aspecte sociale ale 2atrnetii * cresterea longevitatii reale si potentiale si protearea sociala a
acesteia; folosirea sociala a e&perientei profesionale si sociale a vrstelor 2atrnetii, data fiind valoarea sa;
profila&ia 2atrnetii si lupta mpotriva 2olilor de degenerescenta.
Se poate vor2i de , stadii3
stadiul de trecere spre 2atrnete /- * 4- ani;
stadiul 2atrnetii medii 4- * (- ani;
stadiul marii 2atrneti * peste (- ani.
Su2identitatile intra ntr$o serie de noi pozitii.
=ipul fundamental de activitate E adaptarea la un nou orar de activitati.
=ipul de relatii E se modifica restrngndu$se din aria profesionala, dar si din aria altor activitati.
)erioada de trecere * su2identitatea profesionala se dezoficializeaza si se integreaza n su2identitatea social *
o2steasca. Su2identitatea maritala ramne esentiala. Su2identitatea parentala * relativ e&pansiva. )erioada de o
oarecare fragilitate 2iologica.
)erioada 2atrnetii propriu * zise. Su2identitatea parentala se contracta usor, su2identitatea sociala se e&ercita
n teritoriul social accesi2il. Jolile degenerescente reduc mo2ilitatea. <ortalitatea este mai mare.
)erioada marii 2atneti * su2identitatile suprapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.
6urata medie a vietii * 4" ani la 2ar2ati si 4- ani la femei.
Scaderea energiei instinctelor si a eficientei adaptarii. .m2atrnirea fizica se realizeaza fara seisme prea
evidente, ucnd un rol important m2atrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor.
Cu vrsta, au loc modificari importante n ceea ce priveste somnul si functiile lui recuperative. ?a -" ani si
dupa, se doarme @ 4 ore, din care doar o ora de somn parado&al.
Evidenta pierdere a elasticitatii pielii si a tesuturilor.
Specific este si procesul de ncaruntire * acesta poate ncepe si dupa ,- ani, nsa devine evident spre -" * --
ani.
<iscarile devin mai greoaie, lipsite de suplete si forta. 6upa -" ani scade numarul fi2relor musculare active.
Si n domeniul organelor interne au loc fenomene de degradare3 cord, pulmoni, organe vitale. 6upa -- ani *
incidenta a infarctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. 9espiratia devine dupa !- ani mai
superficiala, se reduce gradul de o&igenare al sngelui, tesuturilor, scade eficienta respiratiei. Scadere a poftei
de mncare ce determina o sla2ire a raspunsurilor digestive.
<eta2olismul 2azal creste cu vrsta. )rocesul de m2atrnire este amplificat de modificarile hormonale ce
survin mai ales dupa /- ani.
6egradarea si m2atrnirea sistemului nervos este legata de reducerea capacitatii organismului de a satisface
e&igentele alimentare foarte mari ale creierului (irigarea, o&igenarea, alimentarea).
Caracteristici psihice
'ctivitatea psihica poarta amprenta e&perientei de viata si a proceselor de reechili2rare a organismului.
Fmpactul planului senzorial se manifesta n prima etapa ca dominant periferic apoi impactul central(scade
functionalitatea '8S), proces lent /-$4" ani, accelerat 4"$4-, sta2ilizat la valori reduse 4-$(- ani. E&3
degradarea vazului, degradarea auzului, sensi2ilitatea tactila se degradeaza(dupa -"$--), e.t.c.
6ezvoltarea proceselor psihice comple&e
Sunt influentate de e&perienta cultural$intelectuala si de capacitatile functionale. 6egradarea memoriei de
scurta durata (<S6) e mai pregnanta iar memoria de lunga durata (<?6) e mai rezistenta.
Concomitent are loc o e&acer2are a emotionalitatii, nervozitatii, irasci2ilitatii, tul2urarea functiilor psihice$sla2a
cooperare, an&ietate, capricii, e.t.c.
Fnteligenta poate sa se mentina relativ activa.
?a 2atrnete scade fluenta ideilor, se manifesta o infle&i2ilitate a opiniilor, rationamentelor, confuzionism
spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere a sinelui, amnezie infantila de origine afectiva, tul2urari
de memorie.
Se manifesta o tendinta de crestere a fondurilor sociale de pensionare si de asistenta sociala, de constituire a
cadrului socio$ocupational al persoanelor n vrsta. 6upa 4"$4- ani apar pregnant cazuri de dementa senila si
psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspiratii.
Se diferentiaza moartea 2iologica (degradarea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia
comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistrarea mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii,
rezolvarea schim2arilor sociale).
Stadiile dezvoltarii psihosociale ale individului
Desi Erikson accepta stadiile de dezvoltare sexuala a lui Freud, aduce si critici in special privind exagerarea impulsurilor
sexuale in detrimentul influentelor sociale pe care el va pune ulterior accentul in cele "Opt stadii de dezvoltare psihosociala"
care se intind de la nastere pana la batranete inclusiv.
Asa cum spuneam in prima parte a articolului, cunoasterea stadiilor de dezvoltare si identificarea rolurilor jucate de individ pe parcursul
vietii, este importanta pentru cunoasterea diferitelor cauze care au generat instalarea nevrozelor, a unor tulburari afective (anxietatea,
depresia etc.) sau boli psihosomatice (ulcerul gastric/duodenal, astmul bronsic etc.) de-a lungul vietii. In acest context, am inceput cu
prezentarea primului stadiu sexual dupa reud, stadiu care a fost punctul de plecare si pentru alti cercetatori, printre care si !. !ri"son,
care a acceptat o serie din conceptele freudiene, dar au si multe concepte diferite.
Astfel, !ri"son considera ca fiecare etapa de dezvoltare este caracterizata prin evenimente si conflicte, sarcini specifice de rezolvat pe
care copilul, si mai tarziu adolescentul, adultul trebuie sa le parcurga si sa le solutioneze adecvat pentru fiecare varsta sau etapa
specifica.
!ri"son considera ca personalitatea individului este un produs al modului cum au fost solutionate aceste crize sau conflicte. #e aceea
aceste stadii de dezvoltare au mai fost numite si crize de dezvoltare. Individul care va fi incapabil sa faca fata crizei intr-un mod
acceptabil va avea probleme in satisfacerea urmatoarelor stadii si dezvoltarea ulterioara va avea de suferit. $u toate acestea, !ri"son
este de parere ca experientele nesolutionate corespunzator dintr-un anumit stadiu pot fi compensate ulterior, dar la fel si rezolvarea
satisfacatoare a unei crize poate avea ca rezultat diminuarea efectului in cazul unor deficiente ulterioare care pot interveni in
urmatoarele stadii de dezvoltare.
%rimele trei stadii psihosociale ale lui !ri"son sunt asemanatoare stadiilor sexuale ale lui reud& oral, anal si falic si sunt influentate
semnificativ de atentia si ingrijirea adecvata a parintilor.
'tadiile dezvoltarii psihosociale dupa !. !ri"son
(. 'tadiul de la nastere - ( an
riza! incredere versus neincredere
In acest prim stadiu se formeaza sentimentul de incredere versus neancredere in ceilalti, in functie de ingrijirea si dragostea acordata
copilului, cand acesta este nevoit sa aiba incredere absoluta in cei care-i ingrijesc.
"ezultate pozitive!
'atisfacerea corespunzatoare a nevoilor bebelusilor va conduce la dezvoltarea unei atitudini increzatoare fata de mediu si speranta in
viitor.
"ezultate negative!
)esatisfacerea acestor nevoi existentiale intr-un mod favorabil va conduce in viitor la dezvoltarea sentimentului de neincredere,
insecuritatate, suspiciune si teama de viitor in general.
*. 'tadiul (-+ ani (copilaria mica)
riza! autonomie versus indoiala, rusine
In acest stadiu se dezvolta sentimentul de autonomie, incredere in sine, cand copilul vrea sa se apuce si sa faca anumite lucruri, cu
riscul de a gresi.
"ezultate pozitive!
Incurajarea din partea parintilor in aceasta etapa va dezvolta copilului sentimentul de siguranta si incredere in sine absolut necesare in
viitoarele situatii-problema pe care le pot intampina in viitor (in stadiile urmatoare).
"ezultate negative!
#aca dimpotriva, parintii manifesta dezaprobare in tot ceea ce fac copiii, mai ales prin ridiculizarea unei fapte, ca de exemplu atunci
cand copiii mai fac in pat uneori si sunt apostrofati la genul& ,nu ti-e rusine, esti baiat mare si mai faci in pat-, cand acesta din urma va
incepe sa se rusineze de propriile actiuni, dar va pierde si increderea in propriile decizii.
um recunoastem ca s#a instalat rusinea la copil$
$opilul este in spatele fustei mamei in momentul in care va intalniti sau ii faceti cunostinta cu cineva
+. 'tadiul +-. ani (copilaria mijlocie)
riza! initiativa versus culpabilitate
Efecte pozitive!
In aceasta perioada a vietii, copilul incepe sa exploreze lucruri noi, sa-si descopere abilitati motorii, sa interactioneze mai mult cu cei
din jur, incepe sa aiba initiativa multor activitati imitand de obicei adultii/ frecvent vor incalca interdictiile impuse de parinti, fapt penalizat
verbal sau mai mult. In aceste situatii rolul parintilor este foarte important si daca acestia vor fi suportivi, dar si consecventi disciplinar in
acelasi timp, copiii vor invata cu timpul ca nu toate lucrurile le sunt permise, fara a se simti vinovati si, in acelasi timp, vor continua sa
exploreze fara a se rusina de ceea ce fac, iar asumarea de responsabilitati va conduce la dezvoltarea simtului de initiativa. #e
asemenea, parintii trebuie sa manifeste intelegere fata de curiozitatea sexuala specifica la aceasta varsta.
Efecte negative!
Interventia educativa necorespunzatoare va dezvolta copilului o tema de pedeapsa exagerata/ acesta va considera pe viitor ca orice
initiativa personala este gresita/ daca anumite actiuni nu au fost finalizate corespunzator se va dezvolta sentimentului de vinovatie.
0. 'tadiul .-(* ani (copilaria mare)
riza! competenta%harnicie versus inferioritate
In acest stadiu copilul achizitioneaza cunostinte si deprinderi in special prin intermediul scolii, specifice culturii din care face parte.
1data cu inceperea scolii, apare prima comparatie sociala. Astfel, o abordare corespunzatoare din partea parintilor, dar si a
invatatorilor vor dezvolta un simt al competentei sau dimpotriva, printr-o atitudine necorespunzatore, vor dezvolta sentimentul de
inferioritate. $ea mai frecventa greseala a parintilor este de a-si compara permanent copilul in functie daca si-a facut temele, daca a
luat rezultate mai proaste ca ale vecinului sau prietenului $ostica etc.
,2ezi, 2asilica a luat mai mult la lucrare decat tine, tu nu scri la fel de frumos ca Ionica, s.a.m.d.
Aceste comparatii si reactii nefavorabile, nu fac decat sa adancesca sentimentul de inferioritate si inadecvare, deci o nerezolvare
corespunzatoare a acestui stadiu va cantari decisiv in rezolvarea satisfacatoare a urmatoarei perioade de crize, deosebit de importanta
in viziunea lui !ri"son si anume, criza adolescentei.
"&odificarile personalitatii din perioada adolescentei si maturizarii reprezinta elementul principal in dezvoltare"
3. 'tadiul (*-*4 ani (adolescenta)
riza! 'dentitate de sine versus confuzie de rol
In acesta perioada, adolescentul cauta sa-si formeze si sa-si dezvolte o identitate personala si vocationala, incearca sa se identifice cu
un rol profesional. In acelasi timp se formeaza comportamente specifice rolului sexual, crizele prin care trece adolescentul/ este o
perioada de tatonare a comportamentului sexual in care baietii de exemplu se dau cu gel, isi fac tepi, iar fetele se machiaza si incearca
sa se puna in evidenta printr-o vestimentatie cat mai sumara. %entru a ajunge la un simt clar si coerent al identitatii, adolescentii se
implica in diverse roluri, fara a se angrena concret in vreunul.
In acest stadiu apare confuzia de roluri si intrebarea frecventa a adolescentului& ,$ine sunt eu-,/ adolescentul manifesta totodata si un
comportament indezirabil, prin insusi conflictul interior prin care trece& ,sa am initiativa sa fac cutare lucru-,/ pe de o parte isi doreste
sa aiba initiativa intr-o actiune, pe de alta parte este inhibat de parintii care-i dirijeaza si limiteaza fiecare actiune. !secul in dobandirea
unei identitati clare, durabile are ca rezultat difuziunea rolului, confuzia dintre ceea ce este si ceea ce doreste sa fie. 'copul
educational in aceasta etapa este de formare a copilului autonom prin acordarea unei anumite independente, as adauga eu oarecum
controlata.
%arintele care si la aceasta varsta isi insoteste copilul la examen si-l asteapta in curtea liceului sau facultatii - este o forma de
dependenta creata si intretinuta de parinti, o mare greseala din partea acestora. Adler spunea ca& ,orice copil problema este un parinte
problema,.
!ri"son, ca de altfel majoritatea psihologilor, considera ca adolescenta reprezinta criza centrala a intregii dezvoltari. $riza de identitate
este considerata ca fiind singurul conflict puternic pe care o persoana il are de infruntat in aceasta viata, iar depasirea intr-un mod
satisfacator se poate realiza in conditiile in care si celelalte stadii au avut o rezolvare pozitiva.
Efecte pozitive!
$apacitatea de a se percepe ca o persoana consecventa, cu o identitate personala puternica.
Efecte negative!
$onfuzie in legatura cu cine este si ce reprezinta, incapacitatea de a lua decizii si a alege in mod special in privinta vocatiei, a orientarii
sexuale etc.
%resiunile puternice din partea parintilor sau a societatii pot determina dezorientarea si disperarea adolescentului/ acestea au ca
rezultat instrainarea fizica sau psihica de mediile normale, iar in cazurile extreme ale difuziunii rolului, tanarul poate adopta o identitate
negativa. 'pre deosebire de baieti, fetele se dezvolta diferit privind dezvoltarea identitatii, acestea manifestand tendinta de amanare a
dezvoltarii identitatii pana la gasirea partenerului de viata, care are un rol important in determinarea statutului lor.
"Stabilirea identitatii in adolescenta reprezinta elementul#cheie in realizarea ulterioara a unor relatii intime adecvate"

Aceasta afirmatie a lui !ri"son a fost intarita si de studiile altor cercetatori printre care 5ahn si colaboratorii sai in (673.
!i au calculat in (6.+ scorurile obtinute de un lot de adolescenti la scalele de identitate, care au fost puse in relatie peste *4 de ani, cu
statutul lor marital. Astfel, s-au inregistrat diferente semnificative in functie de sex&
femeile care inregistrasera valori scazute la scalele de identitate in adolescenta erau in cea mai mare parte necasatorite sau divortate/
barbatii cu scoruri scazute erau in cea mai mare parte necasatoriti.
.. 'tadiul *4-+4/+3 ani (tanarul adult)
riza! 'ntimitatii sau izolarii de ceilalti
Efecte pozitive si negative!
$aracteristicile principale ale acestui stadiu sunt dragostea si relatiile inter-umane, in care tanarul adult cauta relatii profunde si de
durata. Inca de la varsta de *4 ani, fiecare om isi cauta un partener. iecare om are o trebuinta afectiva si sexuala, iar dupa cum
spunea si !ri"son, nu are importanta cat de mult succes ai in activitatea profesionala. )u esti dezvoltat complet pana nu cunosti si
dezvolti sentimentul intimitatii, iar realizarea acestui lucru are ca efect pozitiv capacitatea adultilor de a dezvolta relatii apropiate si
profunde cu altii, capacitatea de a iubi si de a raspunde angajamentelor fata de ceilalti.
In cazul cand individul nu si-a gasit partenerul sau este parasit, dupa cum spunea !ri"son, se ajunge la o izolare sociala, la o
relationare superficiala.
8ajoritatea persoanelor care solicita o consiliere psihologica in aceasta perioada au ca problema singuratatea/ efectele care decurg de
aici& depresii, tulburari psihosomatice, psihologice, chiar tentative de suicid etc. 9rebuie mentionat ca celibatul nu atrage o tulburare de
comportament - este o alegere voita care nu afecteaza viata sentimentala a persoanei.

:. 'tadiul +3-.3 ani(adultul)

riza! (roductivitate%realizare versus stagnare, mai este denumita criza generativitatii sau stagnarii
Aceasta perioada se caracterizeaza prin nevoia adultului de a fi productiv, de a fi capabil sa se orienteze catre exteriorul sau/si de a-si
exersa rolul profesional si/sau parental (este stadiul in care acest rol este accentuat si se simte nevoia de a avea un mostenitor cu
orice pret daca nu s-a putut realiza pana in acest stadiu)/ de asemenea, individul simte nevoia de a impartasi si altora din experienta
acumulata. #in acest motiv se mai numeste si ,perioada mesterului,/ !ri"son afirma ca adultii au nevoie de copii asa cum acestia au
nevoie de adulti.

Efecte pozitive!
$riza se poate rezolva avand copii sau prin impartasirea cunostintelor in diverse moduri, activitati ca profesor, psiholog, ingrijirea unui
copil etc.
Efecte negative!
In acest stadiu, problemele apar in cazul cand din diverse motive nu a avut loc acumularea de cunostinte sau experienta sau nu are cui
imartasi din exeperientele sal/ omul trece prin asa zisa criza a stagnarii/ de aceea parintii spun& ,eu la varsta ta... etc,. $u atat mai mult
daca individul este singur in acest stadiu, stagnarea se referea la relatiile sociale, are loc oprirea evolutiei, limitarea si exagerarea
preocuparilor fata de sine.
")sa cum un copil nu se teme de viata, nici un adult echilibrat nu se va teme de moarte"
7. 'tadiul de la .3 de ani (batranetea)
riza! integritatii psihice sau a disperarii
Efecte pozitive si negative!
In aceasta perioada, batranul isi vede si-si evalueaza realizarile din timpul vietii. In cazurile cand raspunsurile sunt acceptabile exista
satisfactie pentru propria viata si acceptarea mortii/ se atinge astfel un echilibru de integritate psihica.
#upa .3 ani, dispare rolul profesional odata cu pensionarea, dispare si rolul parental cand copiii sunt la casele lor (asta in cazul in care
acest rol a fost indeplinit) sau a intervenit decesul partenerului de viata/ incep sa apara mai frecvent intrebari despre rolul propriei
existente, teama de moarte, iar atunci cand aceste probleme nu au fost rezolvate favorabil se ajunge la o faza de disperare, numita si
depresia batranetii.
Erikson spunea! "asa cum un copil nu se teme de viata, nici un adult echilibrat nu se va teme de moarte".
In concluzie&

undamentele socio-culturale ale activitatii de consiliere ne ajuta sa intelegem problemele cu care se confrunta cineva din perspectiva
schimbarii pe parcursul vietii. Asa cum spuneam si la inceputul articolului, conform teoriei lui !ri"son, in fiecare perioada a vietii avem
de indeplinit cate o sarcina, avem de trecut si rezolvat anumite crize/conflicte specifice fiecarei varste. $onform autorului, rezolvarea
conflictelor initiale este necesara pentru a asigura individului posibilitatea de a le stapani si relolva pe cele ulterioare.
Astfel, starile de nevroza sau depresie urmate de anumite afectiuni care au intervenit intr-o anumita perioada de viata - chiar daca se
ascund in spatele unor remarcabile realizari profesionale si/sau materiale, o fericire aparenta - pot fi adevarate indicii pentru psihologi
despre posibilele cauze ale unei depresii sau tulburari psihosomatice.

E.Erikson - Stadiile Dezvoltarii Psihice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E.Erikson - Stadiile Dezvoltarii Psihice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stadiile dezvoltarii psihice

Stadiile dezvoltarii psihice

S-ar putea să vă placă și