1

Proprietatea privata-stimulent esential in economia de

piata

Definita ca o relatie intre oameni, un contract social, cu privire la
bunurile materiale,spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute prin activitatea economica, proprietatea reprezinta cu siguranta
un subiect mult mai complex si mai dificil de abordat decat ne este
infatisat la prima vedere, intrucat am ales sa abordez proprietatea privata,
ca stimulent esential in economia de piata.
Proprietatea privata este legea pe care se intemeiaza intreaga
stiinta economica, reprezentand elementul central al structurii
stimulentelor intr-o economie de piata. Aceasta defineste sfera libertatii
de actiune a individului in societate, fenomenul de creatie juridica a
proprietatii fiind inseparabil de analiza economica. Functionarea eficienta a
pietelor isi are izvorul in drepturi de proprietate bine definite, care sa
rasplateasca efortul, judecata corecta si initiativa, contribuind in acest fel
la crearea avutiei si cresterea economica. Deoarece in absenta unei teorii
pozitive a drepturilor de proprietate, anevoiosul drum al dezvoltarii
economice poate fi cu greu inteles de catre economisti, proprietatea este
o categorie care tine de actiunea umana, de bunurile create deliberat de
om pentru a servi scopurilor lui.
Calculul economic pune in miscare mecanismul institutional al
profitului si falimentului. Pe piata libera, rasplata fiecaruia este rezultatul
oferirii serviciilor sale celorlalti. In aceste conditii, profitul constituie un
indicator de calitate a functiei antreprenoriale de alocare a resurselor,
pierderea indicand erori de anticipare in alocarea si utilizarea resurselor,
astfel incat functionarea benefica a testului profitului si falimentului nu
poate fi conceputa decat intr-o economie de piata privata. Aceasta nu se
manifesta in conditiile proprietatii publice si nici in economia socialista, in
care toate mijloacele de productie sunt in proprietate colectiva.Prin
eliminarea proprietatii private si a sistemului de schimb voluntar
socialismul desfiinteaza preturile(de piata) si, implicit, activitatea
antreprenoriala si calculul economic. Sistemul economic de piata isi are
bazele in cooperarea sociala si nu in forta si coercitie, in felul acesta
dovedindu-se superioritatea sistemului capitalist in alocarea resurselor si
producerea de avutie. Intrucat diferenta fundamentala intre sectorul
privat si cel public se judeca in termeni de existenta sau nu a motivatiei
pentru profit, corelati cauzal cu neputinta de a face calcule de
rentabilitate, sectorul privat este definit prin "managementul pentru
profit"(managementul afacerilor care pot si verificate prin calcul
economic).
Economia de piata necesita, ca fundament etic, domnia ordinii
proprietatii private, fiind o forma moderna de organizare a activitatii
economice, in cadrul careia oamenii actioneaza in mod liber, autonom si
eficient, in concordanta cu regulile dinamice ale pietii. Acest lucru face
posibila valorificarea eficienta a resurselor existente pentru satisfacerea
nevoilor nelimitate ale oamenilor. Deoarece este o economie de schimb
2
monetar, din punct de vedere institutional-formal, economia de piata se
bazeaza pe institutii juridice(dreptul de proprietate individuala) si
economice(firma privata, piata ca relatie intre cerere si oferta, statul ca
agent economic autonom). Din punct de vedere tehnico-institutional,
economia de piata se intemeiaza pe promovarea concurentiala a unor
tehnici si tehnologii moderne, ce asigura pe aceasta baza cresterea
profitului.
Functionarea eficienta a mecanismelor de piata isi are baza in
urmatoarele principii: prevalarea, garantarea si dezvoltarea proprietatii
private, formarea libera a tuturor categoriilor de preturi, mentinerea unui
prag frunctional al proceselor de agregare structurala a proprietatii private
din economie si interventia statului exclusiv prin instrumentele economiei
de ajustare. Intr-o economie de piata, sarcina principala a puterii politice
consta in protejarea functionarii neobstructionate a economiei de piata
impotriva fraudei sau violentei ivite din interiorul sau din exteriorul tarii,
de aici si teoria interventionismului. Aceasta inseamna nu numai
abdicarea guvernului de la rolul sau de protector neobstructionat al pietei,
dar si amestecarea acestuia in desfasurarea diferitelor fenomene
economice (se amesteca in formarea preturilor, a salariilor, a dobanzilor si
a profiturilor).
Notiunile de libertate si proprietate capata sens odata ce omul
ajunge sa traiasca in societate, cand are nevoie de norme ale vietii
sociale. Institutiile fundamentale ale sistemului de piata libera se
constituie in drepturi de proprietate, libertatea contractului si statul
constitutional limitat ca putere. In momentul de fata, orice economie
graviteaza e traiectorii de sector public. Prin definitie, sectorul public
cuprinde activitatile ale caror rezultate nu au valoare monetara pe piata.
De aici si sustragerea sectorului public de la testul pietei, de la balanta in
continua miscare a profitului si falimentului. Testul pietei nu este
compatibil cu natura sectorului public, cu intreprinderile publice sau
municipale, cu serviciile publice de protectie si aparare, justitie, educatie,
sanatate sau infrastructura rutiera. Excesul de legislatie este completat de
gradul sporit de fiscalitate si birocratie ca elemente ce formeaza un cerc
vicios foarte nociv pentru utilizarea si redobandirea drepturilor de
proprietate. Functionarea economiei de piata ca sistem ce are la baza
proprietatea privata asupra mijloacelor de productie este conditionata de
alocarea acestora catre cele mai bune utilizari alternative.
Asa cum proclama Adam Smith, considerat parintele economiei,
nimic in afara urmaririi interesului personal nu e necesar pentru obtinerea
prosperitatii generale intr-o economie fondata pe proprietatea privata si
libertatea contractului, unde preturile pietei vor armoniza actiunile
indivizilor interesati de propria persoana cu prosperitatea generala.








BIBLIOGRAFIE
3




1) Libertate economica si proprietate-Cosmin
Marinescu, Gabriel Staicu, Marius Pana, Octavian
Dragomir Jora, Cosmin Mosora


2) Economia de piata. Fundamentele institutionale
ale prosperitatii-Cosmin Marinescu, Gabriel Staicu,
Marius Pana, Diana Costea, Bogdan Glavan,
Cosmin Rogojanu, Marius Spiridon, Cosmin
Mosora, Grigore Piroca, Emilia Topolica


3) Politici economice. Ganduri pentru cei de azi si
cei de maine-Ludwig Von Mises


4) Economia intr-o lectie-Henry Hazlit