CURS 1

Structura unui calculator secvential

EI = Echipamente Input
EO = Echipamente Output
M = Unitate Memorie
---> = Flux de Stari
-> = Flux de ate
!"U = Unitate centrala de #a$a
UC = Unitate de Comanda
% &
Echipamentele de intrare 'mouse(tastatura(camera video(scaner) covertesc in*ormatia dintr-un *ormat accesi#il uman intr-
un *ormat intern accesi#il calculatorului+
Echipamentele de iesire convertesc in*ormatia dintr-un *ormat #inar intr-un *ormat accesi#il uman+Unitatea aritmetico-
lo,ica e*ectuea$a toate operatiile aritmetice si lo,ice in cadrul proceselor dintr-un calculator+Unitatea de comanda
controlea$a starea tuturor echipamentelor din sistem si asi,ura sincroni$area *untionarii lor+-locul de memorie dintr-un
calculator poate *i impartit in . su#sisteme / - memorie interna 'R!M)
- memorie externa 'ROM--#ios(0ard-isc(C-Rom)
Memoria externa este repre$entata de di*erite medii de stocare ma,netice sau optice 'dischete(0ard-isc(C-Rom(Unitate
Ma,neto-Optica)+
Unitatea de masura a memoriei este -12U" sau Octetul+
In ,eneral un numar 3 de #4tes se poate exprima prin .53 stari+
-4te = Octet = 6 #iti
17#4tes = .518 #4te = 18.9 #4tes
1M#4tes = .518 7#4tes =.5.8 #4tes =1896:;< #4tes
1=#4tes = .518M#4tes = .5.8 7#4tes = .5>8 #4tes =1+8;>+;91+6.9
?entru o usurare a intele,erii lim#a@ului #inar sa introdus lim#a@ul 0exa$ecimal+
e exemplu 1111+1111 se poate exprima in hexa$ecimal prin FF 'h)
In*ormatia nenumerica este repre$antata in calculator prin codul !SCII '!merican Standard Code *or In*ormation
Interchan,e)+
Codul !SCII este o codi*icare pe 6 #4tes a caracterelor utili$ate intr-un calculator si cuprinde atit caracterele al*a#etice (
numerice 'in sensul repre$entarii ,ra*ice a numerelor) ( orto,ra*ice cit si a caracterelor de control 'carecatere ce nu sunt
a*isa#ile / Shi*t ( !lt ( Ctrl sau Str, ( Enter)+
Intr-un calaculator exista > tipuri de componente / - 0ardAare 'Main#oard ( Ram+++etc+)
- So*tAare '?ro,rame ( !plicatii++etc+)
- FirmAare 'repre$entat prin so*tAare
incorporat in hardAare +++de exemplu -IOS)
Orice calculator este alcatuit dintr-o suita de componente mai mult sau mai putin indispensa#ile *unctionarii acestuia care
la rindul lor sint in*luentate de o Frecventa de *unctionare+
Frecventa de *unctionare este de*inita ca un numar de tacturi(operatii des*asurate intr-o unitate de timp+
!numite componente mai sint in*luentate de o Rata de 2rans*er ce se masoara in numarul de #4tes ce sint primiti sau
trimisi de respectiva componenta pe secunda '3otat cu -?S adica #4tes per second+)+
CURS .
?laca de #a$a'Main#oard sau Mother#oard)
"a nivelul placii de #a$a sint inte,rate toate componentele unui sistem+In ,eneral la nivelul placii de #a$a intilnim
conectori ( socluri si circuite de adaptare 'controlere)+
Main#oardul permite trans*erul de in*ormatii intre componente cu a@utorul ma,istralelor+
O ma,istrala nu este altceva decit o cale de comunicatie prin care pot circula datele in interiorul unui calculator+ intre
ma,istralele intilnite intr-un calculator avem / - ma,istrala procesorului
- ma,istrala memoriei
- ma,istrala de adrese
- ma,istrala IBO ( extensie+
Ma,istrala ?rocesorului permite acestuia sa comunice cu restul sistemului *urni$ind adrese ( date si semnale de
control+Ma,istrala este compusa din linii ce permit schim#ul de date ( adrese si control+?e o linie se transmite la un
moment dat un sin,ur #it+ "atimea ma,istralei procesorului se va exprima in linii de adrese ( linii de date si linii de
control+
In *unctie de latimea unei ma,istrale si de *recventa la care lucrea$a acea ma,istrala se poate determina vite$a de trans*er
pe o ma,istrala+ % &
Cite$a de trans*er apare su# denumirea de "ar,ime de #anda si se exprima in M#Bs+
Ma,istrala memoriei permite trans*erul de in*ormatie intre memoria R!M si restul sistemului+
Functionea$a la *recvente mult mai mici decit ma,istrala procesorului deoarece chipurile de memorie nu sint capa#ile sa
manipule$e date la *el de repede ca procesorul+
Sincrono$area intre aceste *recvente di*erite este reali$ata de un controler de memorie inte,rat in chipsetul placii de #a$a+
Ca o parte a ma,istralei memoriei apare si ma,istrala de adrese+
!ceasta ma,istrala este *olosita pentru lucrul cu memoria ( ea selectind locatia de memorie la care va avea loc operatia
urmatoare+
% &
"atimea ma,istralei de memorie este le,ata direct de marimea memoriei pe care procesorul o poate adresa direct+
Ma,istrala de extensie 'IBO) se re*era la mai multe tipuri de ma,istrale 'IS!(?CI(!=?)+
Ma,istralele de extensie permit unitatii centralesa comunice cu cu dispo$itivele peri*erice+
Existenta ma,istralei de extensie *ace posi#ila diversi*icarea con*i,uratiei unui calculator+Fi$ic la nivelul main#oardului
apar conectori di*eriti pentru *iecare dintre tipurile de ma,istrale de extensie existente desi exista con*i,uratii de
main#oarduri ce pun la dispo$itie un sin,ur conector pentru placi multiextensie 'Raiser Card Slot)+?rincipalele tipuri de
ma,istrale de extensie sint /
IS! ( MC! ( EIS! ( C"-#us ( ?CI ( !=? ( !MRBC3R ( ?c Card '?CMCI!)+
intre acestea la ora actuala sa renuntat la ma,istralele MC! ( EIS! si C"-#us'speci*ica 96<)datorita per*ormatelor sla#e
comparitiv cu cerintele actuale de per*ormanta iar in viitor se preconi$ea$a renuntarea si la ma,istrala IS! desi mai ea
mai exista in unele con*i,uratii de main#oard+
Ma,istrala IS! este o arhitectura introdusa cu primul ?C de$voltata in . versiuni+ O versiune pe 6 #iti si una pe 1<
#iti+?rin standard ma,istrala *unctionea$a la 6 Mh$ suportind si 11-1. Mh$+
Conectorul ma,istralei este *ormat din . sectiuni ( o prima sectiune introdusa cu placile pe 6 #iti ( cea de-a doua sectiune
*iind adau,ata cu marirea ma,istralei la 1< #iti+ In am#ele ca$uri ma,istrala are nevoie de . pina la 6 perioade de ceas
pentru trans*erul datelor+
Ma,istrala MC! 'Micro Chanel !rchitecture) a *ost de$voltata de I-M odata cu aparitia procesoarelor pe >. #iti+ Este
incompati#ila cu IS! desi *unctionea$a tot la 6 Mh$+
Ma,istrala EIS! a *ost sustinuta de cei mai mari producatori cu exceptia I-M si lucrea$a tot pe >. #iti la *recventa de 6
Mh$ '6+>> Mh$)+
Ma,istralele locale IS! ( EIS! si MC! au in comun vite$ele relativ sca$ute+Odata cu aparitia lui 96< sa incercat marirea
vite$ei de procesare a datelor prin de$voltarea ma,istralelor locale ( o ma,istrala locala *iind le,ata direct la ma,istrala
procesorului si *unctionind ast*el la vite$e mult mai mari+
Ma,istrala ?CI a *ost de$voltata ca o ma,istrala me$anin deoarece ea adau,a un alt nivel arhitecturii traditionale prin
*aptul ca se interpune intre procesor si ma,istrala IBO traditionala cu a@utorul unor circuite -rid,e+ Ma,istrala ?CI
trans*era date la >> Mh$ 'suportind *recvente pina la 9;-96 Mh$ dar cu riscul unor mal*untionari) putind lucra atit pe >.
cit si pe <9 #iti+
Ma,istrala !=? este de*inita mai mult ca un ?ort +'!cceleratedB!dvanced =raphic ?ort)
!=? este un port de comunicatie care im#unatateste trans*erul de date intre procesorul video ( memoria sistem si
procesorul principal+ !=? a *ost ,indit ca o ma,istrala la << Mh$ cu o latime de #anda de <9 #iti+!u *ost de$voltate
ulterior mai multe speci*icatii vor#indu-se ast*el de/
- !=? 1D ce utili$ea$a numai unul din *ronturile semnalului de ceas pe << Mh$ o#tinindu-se o rata de trans*er de .<<
M#Bs
- !=? .D utili$ea$a am#ele *ronturi ale semnalului de ceas pe << Mh$ '.E<<Mh$ = 1>>Mh$) a@un,ind la o vite$a maxim
teoretica de :1. M#Bs
- !=? 9D *unctionea$a la 9E<<Mh$ = .<< Mh$ si are o rata de trans*er maxim teoretic de 688 M#Bs
-!=? 6D este inca in stadiul de de$voltare+
atorita modi*icarilor aduse ma,istralei !=? exista incompati#ilitati intre di*eritele tipuri de !=? datorate in mare parte
tensiunii di*erite de *unctionare '!=? 9D *unctionea$a la 1+: C iar !=? .D la >+> C)+
Ma,istrala !MRBC3R a *ost de$voltata in ideea simpli*icarii comunicatiilor si consta mai exact dintr-un Ainmodem
inte,rat in main#oard+'!MR sustinut de !M iar C3R sustinut de Intel)
?rincipalul de$avanta@ al acestei ma,istrale este *aptul ca placa de extensie atasata este *olosita doar ca conector ea
neavind chipset special ca in ca$ul altor placi de extensie si *olosind ast*el resursele sistemului pentru a-si des*asura
activitatea+
Ma,istrala ?C Card '?CMCI!) +!ici se poate vor#i de standardele ?CMCI! care au *ost de$voltate in mai multe etape
pentru a permite up,radeuri si schim#area rapida a con*i,uratiei unui laptop+In ,eneral cardurile ?CMCI! sint *olosite
pentru placi de retea ( modemuri dar si pentru alte dispo$itive cum ar *i imprimante ( scanere ( US- si chiar Flopp4
iscuri porta#ile+
iversele standarde di*era atit prin parametrii de *unctionare cit si prin dimensiuni *i$ice+
O *ormula de calcul a ratei de trans*er / ex pt IS! - 6Mh$'*recv+ de lucru) B . 'perioade de ceas) E 1< -iti 'latimea
ma,istralei) B 6 #iti 'conversie din #iti in #4tes) = 6 M#Bs FFFFF
?t ?CI - >> Mh$ B 1 per+de ceas E >. #iti ma,+ B 6 = 1>. M#Bs
?t !=? .D - 1>>Mh$ B1 E<9B6 =18<9M#Bs 'sau 1>>E>.B6 = :>. M#Bs)+
Sursa de alimentare a unui calculator
In *unctie de tipul si dimensiunea main#oardului intr-un calculator se utili$ea$a surse de alimentare !2 si !2D +
Sursa !2 *urni$ea$a tensiuni de G:C ( G1.C ( -:C ( -1.C direct la main#oard sau la unitatile de stocare masiva a datelor+
Re,la@ul unei surse este e*ectuat ast*el incit sa se o#tina cit mai exact G:C celelalte tensiuni derivind din aceasta
valoare+?e lin,a semnalele utile la o sursa !2 se utili$ea$a si semnalul ?= '?oAer =ood) ce este *urni$at de sursa si indica
main#oardului ca tensiunile sint corecte+aca acest semnal este in 8 lo,ic main#oardul nu porneste iar daca este in 1 lo,ic
el porneste+Intr-o *unctionare normala ?= este in 1 lo,ic si apare cu o mica intir$iere *ata de tensiunile de iesire+
% &
Conectorul de alimentare in cadrul sursei !2 este *ormat din . #locuri ( *iecare cu cite < linii de semnal+
% &
-locurile se conectea$a pe main#oard respectind cheile de pe mu*e cit si de pe conectorul main#oardului si intotdeauna cu
mu*ele po$itionate cu =3',round) la =3 ' ne,ru la ne,ru)+
Comutatorul sursei !2 este de tip OnBO** si este le,at direct de sursa *iind posi#ila pornirea sursei si *ara a conecta sursa
la main#oard+
Sursa !2D introduce un nou conector cu .8 linii de semnal aran@ate in . rinduri de pini ( *ata de o sursa !2 *urni$ind si
tensiunea de >+> C +
In plus sursa !2D contine si o sursa de mica putere ce *urni$ea$a intotdeauna o tensiune de stand-#4 de G:C
% &
-utonul *rontal al unei carcase !2D este un push #utton *iind conectat la main#oard si nu la sursa ca in ca$ul sursei
!2 +!cesta validea$a intrarea in *unctiune a sursei prin linia de semnal ?C O3 + Oprirea sursei de putere se poate *ace so*t
de la o comanda shut doAn sau din alte evenimente+
atorita echipamentelor moderne la ora actuala sursa de putere tre#uie sa *urni$e$e un minim de .>:H in ca$ul unei
surse !2D aceasta *iind si motivul pentru care sursele !2 au tendinta de a disparea de pe piata+Ma@oritatea surselor !2D
actuale au o putere situata intre .>: - >88 H iar in viitor se preconi$ea$a cresterea puterii pina la 988 H si mai mult+

CURS >
Chipsetul placii de #a$a
Este un set inte,rat de cipuri care reali$ea$a *unctiile vitale ale unui calculator+!ceste *unctii implementate la un moment
dat printr-un numar mare de circuite disctincte au *ost reunite asta$i in . punti 'chipuri) / - 3orth#rid,e
- South#rid,e
Un chipset cuprinde / -controlerul de memorie
-controlerul de ma,istrala
-controlerul de intreruperi
-controlerul M! 'irect Memor4 !cces)
In plus la nivelul chipsetului sint reunite controlerele pentru dispo$itive IBO /
-controler pentru tastaura
-controler pentru mouse ?SB.
-adaptoare IE
-adaptorul pentru Flopp4 isc
Chipsetul mai contine si R2C de*init prin Real 2ime ClocI+
Fiecare #it de in*ormatie care este stocat in memorie sau este trimis catre orice dispo$itiv de IBO trece la un moment dat
prin chipset+Chipsetul unei placi de #a$a dictea$a intr-un *el con*i,uratia ce poate *i de$voltata cu acea placa de #a$a (
adica sta#ileste ,ama de procesoare utili$ate ( tipul si cantitatea de memorie maxim utili$a#ila si dictea$a toate *acilitatile
de care poate #ene*icia sistemul+
Un set model de chipseturi poate *i impartit in > #locuri distincte / - controlerul de memorie
- -u**erul de date
- puntea ?CI to IS!
Controlerul de memorie asi,ura comanda #usului ma,istralei pentru trans*erul de date intre procesor ( memoria cache (
memoria principala si #usul ?CI+
-u**erul de date serveste ca o memorie tampon intre #usul procesorului si ma,istrala ?CI(adica atunci cind procesorul
scrie in memorie sau accesea$a direct o componenta ?CI ( #u**erul elimina timpii de asteptare sau *ace ca acestia sa *ie cit
mai mici+
?untea ?CI to IS! asi,ura le,atura intre ma,istrala ?CI si ma,istrala IS!+"a nivelul puntii sint montate toate *unctiile de
IBO 'controler M! ( controler de intreruperi ( timerul sistemului etc+)
In chipul identi*icat prin 3orth#rid,e este inte,rat controlerul de memorie si toate controlerele care *unctionea$a la
*recvente mari+
Chipul South#rid,e are o *recventa de lucru sca$uta aici intilnind puntea ?CI to IS! si #u**erul de date+
intre producatorii de chipseturi cei mai renumiti sint /
Intel / -9>J CD ?entium 1
-9>8 2D ?entium 1
-998 ED ?entium II
-998 "D ?entium II
-998 KD?entium II
-998 -D ?entium II
-I 618 ?entium II -III 'o nereusita datorata lipsei portului !=?)
-I 61: ?entium II-III '#a$at pe chipsetul I 618 aduce si suportul !=?)
-I 698 ?entium 9
-I 6:8 ?entium 9 'suporta Ram#us R!M)
-I 69: ?entium 9 ' introduce suport pentru SR!M si R R!M)
!M / -!M <98
-!M <9:
-!M ;<8 'pentru !thlon si uron)
-!M ;<: 'pentru !thlon si uron)
SiS -;>:'un chipset remarcat in ultima vreme datorita suportului R R!M si SR!M)
!"i - !lladin
-Ma,ic > ' o incercare de revenire pe piata )
CI! cu toata ,ama de chipseturi destinate atit procesoarelor Intel cit mai ales celor !M+
"a nivelul placii de #a$a apare inte,rat ROM -IOS-ul *ormat dintr-o serie de pro,rame inscrise in memoria ROM de pe
placa de #a$a+ ?rincipalele *unctii ale -IOS-ului sint /
-autotestarea sistemului la punerea su# tensiune prin executia rutinei ?OS2 '?oAerOnSel*2est)
In cadrul acestei rutine sint testate placa de #a$a ( memoria ( controlerele de disc ( adaptorul video ( tastatura si alte
componente ale sistemului+2estele e*ectuate nu sint so*isticate dar pot depista erori *atale #iosul ,enerind in ca$ul acestor
erori mesa@e de eroare scrise sau #ipuri sonore + In ca$ul *unctionarii corecte re$ultatele testului ?OS2 sint a*isate su#
*orma unui ta#el+
-o alta *unctie e*ectuata de -IOS este repre$entata de pro,ramul SE2U? +!cesta permite con*i,urarea sistemului daca este
cerut de utili$ator+ In cadrul pro,ramului SE2U? se pot sta#ili parametrii vitali ai sistemului ce vor *i salvati in cadrul
unei memorii de mici dimensiuni si cu consum redus de ener,ie reali$at in tehnolo,ie CMOS+
-a treia *untie a -IOS-ului consta in cautarea si incarcarea in memorie a sistemului de operare ( rutina ce poarta
denumirea de -ootstrap "oader+aca sistemul de operare este ,asit acesta este incarcat in memoria R!M si i se preda
controlul+
-a patra *untie a -IOS-ului consta in asi,urarea de catre acesta a unor pro,rame standard pentru controlul componentelor
hardAare ale sistemului+Orice pro,ram al utili$atorului poate accesa cu usurinta un dispo$itiv din sistem prin apelarea
unui modul pro,ram existent in -IOS+
Sistemele de operare ,en HindoAs au renuntat in mare masura la *untiile -IOS utili$ind drivere proprii pentru
comunicarea si pentru lucrul cu o anumita componenta+
Un RICER apare ca un cod 'pro,ram) executa#il ce reali$ea$a o inter*ata intre sistemul de operare si componentele
hardAare+ Un driver este caracteristic unui model de componenta si este scris special pentru un anumit tip de sistem de
operare+In a#senta unui driver caracteristic HindoAs poate *olosi o serie de driveri standard care insa nu vor exploata
per*ormantele unei componente+'HindoAs-ul mai pre$inta niste driveri virtuali denumiti si E+CD care *olosesc unor
pro,rame ce apelea$a direct -IOS-ul +CD-urile se interpun intre aceste pro,rame si driverii caracteristici reali$ind o
punte intre acestea+)
Ca producatori de pro,rame -IOS se remarca / !MI ( !H!R ( ?hoenix cit si marii producatori de sisteme ce isi
inte,rea$a pro,ramele -IOS proprii 'I-M ( CompaL ( ell( etc+)
Codul -IOS este inte,rat in memorii ROM ce pot *i de tipuri di*erite/
ROM masca -'este scris special si nu poate *i rescris)
?ROM - este pro,rama#il cu ra$e ultraviolete
E?ROM - este pro,rama#il electronic
EE?ROM -poate *i sters la o tensiune de ..-.9 C si pro,ramat electronic
Flash ROM -poate *i scris si sters prin so*t+
E Flash ROM este ultimul tip de -IOS si are o sectiune din Flash ROM ce nu poate *i stearsa pentru a putea *i
scris si rescris de mai multe ori *ara pericol+
Memoria CMOS are o capacitate de ordinul #itilor de la <9 -.:< #iti si stochea$a codi*icat parametrii sta#iliti cu a@utorul
pro,ramului Setup+Memoria este alimentata de un acumulator sau o #aterie lon,-li*e modelul cel mai utili$at *iind
CR.8>. care asi,ura o tensiune de >(>C atit la CMOS cit si circuitului de timp real 'R2C)+?rocesorul sistem apelea$a
timpul inscris in CMOS de circuitul de ceas de 16 ori pe secunda prin intermediul unei intreruperi de timer+!tunci cind
#ateria este epui$ata sau alimentarea memoriei a *ost scurtcircuitata aceasta isi va pierde continutul ( la pornirea sistemului
a*isind un mesa@ de eroare MChecI Sum ErrorM iar sistemul va *untiona cu parametrii -IOS de*ault scrisi in ROM+
CURS 9
?rocesoare x6<
?rimul ?C a *ost cel introdus pe piata de I-M su# denumirea de I-Mxt si avea un procesor Intel I6866 care lucra la
*recventa de 9(; Mh$ si lucra intern pe 1< #iti si extern pe 6 #iti+Intel de$voltase de@a la acea data procesorul I686< care
lucra si intern si extern pe 1< #iti de unde numele de x6<+?rocesorul era secondat de un coprocesor matematic 'F?U) (
coprocesor ce aparea ca un chip di*erit pe placa de #a$a+El extindesetul de instructiuni ale procesorului reali$ind calcule cu
numere reale 'Floatin, ?oint Unit)+
Microprocesorul .6< a *ost de$voltat intr-o capsula cu <6 de pini cu .9 linii de adresa si 1< linii de date *iind un procesor
pe 1< #iti atit intern cit si extern si lucrind la *recvente de la <-.8 Mh$+
Microprocesorul >6< a aparut in 1J6: si era un procesor inte,ral pe >. #iti construit in tehnolo,ie CMOS de 1(.
%m+2ehnolo,ia exprimata in micrometri se re*era la distanta minima dintre . componente a*late in aceeasi
capsula+?rocesorul se ,asea instalat pe un soclu si lucra in > moduri di*erite/+ Modul Real unde se anulea$a complet
masina 686<
Modul ?rote@at in care procesorul poate comuta de la o emulare a procesorului .6< la procesorul >6<+
Modul Cirtual in care lucra e*ectiv ca un 686<+
>6< a permis pentru prima data de$voltarea multitasIin,ului ceeace a dus la de$voltarea sistemelor ,en HindoAs+>6< a
*ost disponi#il la *recvente de la 1.-:8 Mh$ cele mai raspindite modele *iind la >> Mh$+2ot pentru prima data s-a *olosit
tensiunea de >(>C in alimentarea procesorului+
Microprocesorul 96< ?astrea$a aceeasi *unctionare cu >6< in schim# introduce coprocesorul matematic in aceeasi capsula
cu procesorul si *oloseste pentru prima data memoria cache inte,rata in capsula procesorului+! *ost inte,rat in soclu numit
soIet '?=!)+96< era preva$ut cu o memorie cache inte,rata de 6 7# si putea *olosi memoria cache level . de pina la :1.
7# +96< lucra la *recvente intre .: si 1<: Mh$ + !m#ele tipuri de memorie puteau *i activate si de$activate din cadrul
pro,ramului setup al -IOS-ului +
Conceptul de memorie cache *oloseste . caracteristici importante ale executie pro,ramelor/
In primul rind pro,ramele tind sa utili$e$e datele si instructiunile situate unele lin,a altele+
In al doilea rind tind sa utili$e$e in mod repetat aceleasi #locuri de coduri+
!st*el sint pastrate intr-o memorie rapida datele ce urmea$a sau se presupune ca vor *i utili$ate+!ceasta memorie este
umpluta periodic cu date din memoria sistemului R!M mult mai lenta+Raportul dintre numarul de ca$uri in care
in*ormatia cautata se ,aseste in memoria cache si cel in care nu se ,aseste este de circa J: N FFF ' ceeace a dus in pre$ent
la inte,rarea in toate procesoarelor a memoriei cache din ce in ce mai mare si mai rapida)+
Memoria cache level . '". cache) are in ,eneral o capacitate mai mare *iind *olosita ca o memorie tampon intre R!M si
"1 cache+
?rocesorul ?entium a aparut in 1JJ> *iind de$voltat in tehnolo,ie #iCMOS +
?rocesorul ?entium a reali$at un salt de la tehnolo,ia de 8(6 - 8(< %m la tehnolo,ia de 8(>: %m+
2ensiunea la care era alimentat a *ost initial de >(>C apoi a aparut la unele modele o tensiune duala cu un anumit nivel
pentru nucleul procesorului 'mai mic) si cu nivelul de >(>C pentru ma,istrala externa+Cele mai multe modele ?entium au
*ost de$voltate pe soIet 'soIet ;)+Ca *recvente pentru FS- procesoarele ?entium *oloseau <8 sau << Mh$+?entru prima data
procesorul introducea o tehnolo,ie superscalara inte,rind . unitati !"U 'aritmetico-lo,ice) capa#ile sa lucre$e in paralel
si sa poata procesa . instructiuni in acelasi timp+2ehnolo,ia superscalara se #a$ea$a pe conceptul de pipeline ce a *ost
pastrat si la procesoarele actuale+
Cele . ma,istrale pipeline ale procesorului *iecare pe >. #iti trans*ormau procesorul ?entium intr-un procesor pe <9 #iti
intern ceeace a impus si *olosirea altor tipuri de memorie capa#ila sa asi,ure procesorului <9 #iti lar,ime de #anda
'.ESIMM-la >. #it *iecare sau 1EIMM-la <9 #it)+?entium a *ost initial de$voltat in variante pina la .88Mh$ apoi nucleul
procesorului a *ost modi*icat ( setul sau de instructiuni *iind im#o,atit cu inca :9 de instructiuni MMD orientate spre
aplicatii multimedia+MMD a *ost aplicat procesoarelor cu *recvente de 1<< ( .88 si .>> Mh$+
?rocesorul ?entium-?ro a continuat de$voltarea paralelismului prin suport pipeline(a sca$ut tensiunea de alimentare la
.(<C si a inte,rat cache-ul ". de .:< sau :1.7# de pe main#oard in aceeasi capsula cu procesorul+Cersiunea ?entium ?ro
MMD a *ost de$voltat cu numele de cod 7lamath si comerciali$at ca ?entium II +
?rocesorul ?entium II dispunea de cache "1 impartit in . #locuri de cite 1<7# respectiv 1<7# cod si 1<7# pentru date si
cache ". in versiuni de la :1.7# la 1M#+Frecventele de lucru erau .>> ( .<< (>88Mh$+
O alta varianta de ?entium II sa numit eschutes si in principal a marit *recventa de lucru pina la 9:8 Mh$+
Odata cu ?entium II ( Intel a introdus o noua tehnolo,ie de conectare pe slot 1'slot one SE??)+
?e aceeasi placa de circuit erau inte,rate capsula propriu-$isa a procesorului cit si memoria cache ".+atorita di*icultatii
de proiectare a placilor de #a$a cu slot 1 ( Intel a revenit la de$voltarea procesoarelor pe soIet de$voltind soIet >;8
??=!+!u existat chiar si adaptoare de la slot 1 la ??=! si invers+
Cariante ie*tine ale procesoarelor ?entium II au *ost Celeron si Mendocino +Ele au *ost ,indite pentru piata loA-end *iind
procesoare cu per*ormante limitate+
!st*el prima varianta de Celeron era de *apt un ?entium II la care se renuntase la cache ". iar Mendocino avea un cache
". de numai 1.6 7#+
?rocesoarele ?entium II lucrau la o *recventa FS- de 188 Mh$ iar variantele Celeron si Mendocino la <<Mh$+
?rocesoarele Celeron si Mendocino au *ost printre primele procesoare care s-au pretat la un overclocIin, o#tinut prin
supraaccelerarea FS--ului de la << pina la 188 Mh$+
?rocesorul ?entium II Deon a *ost de$voltat intr-un nou cartus numit slot . si putea lucra cu memorie cache ". de pina la
.M# *iind conceput in ,eneral pentru echipare serverelor si a statiilor de lucru+
?rocesoarele C4rix si !M
Incepind cu ?entium *irme ,en C4rix si !M sau va$ut *ortate sa de$volte modele proprii de procesoare
competitive+!st*el !M a de$voltat o *amilie de procesoare notata 7: care pre$enta capa#ilitati ?entium ?ro dar care nu
sa impus pe piata+
!st*el !M a incercat sa exploate$e di*icultatile pe care ?entium le avea cu so*tul pe 1< #iti si a lansat seria 7< de
procesoare pe care le-a testat impreuna cu Microso*t si le-a comerciali$at cu em#lema M esi,ned *or HindoAsOJ:M+
Ca replica pentru extensia MMD a celor de la Intel (!M a de$voltat pentru procesoarele sale tehnolo,ia >3oAF
repre$entata de un set de instructiuni orientate spre ,ra*ica tridimensionala+
?rocesoarele 7< au *ost de$voltate in soIet ; *unctionind initial cu *recventa de FS- de <<Mh$ iar apoi *olosind si
188Mh$ FS- pentru *recvente de lucru de 988 Mh$+ Cariantele 7<-. contineau si setul de instructiuni >3oAF si mareau
*recventa de lucru pina la :88 Mh$+
Carianta im#unatatita de 7<-. sa numit 7<-> si dispunea de un cache ". de .:<7#+
?rocesoarele C4rix au incercat pentru prima data marirea FS--ului pe placile de #a$a soIet; crescind *recventa de la << la
;: Mh$+2oate variantele C4rix din clasa <x6< desi lucrau la *recvente mai mari au *ost pre$entate prin *recventa ?entium
echivalenta 'asa numitul ?R-?entium Rate)+
CURS :
'Continuare ?rocesoare)
?rocesorul ?entium III de$voltat de Intel a aparut initial ca lucrind la 188 Mh$ FS- *iind de$voltat su# numele de cod
7atmai si avind la dispo$itie cache ". de :1. 7# si un suport MMD+?rimele modele au aparut pe Slot1 dar au *ost si
variante pe soIet >;8+
! doua varianta ?entium III denumita Coppermine a *ost de$voltat numai in varianta FC-?=! lucrind cu un FS- de 1>>
Mh$ si avind la dispo$itie cache ". de .:< 7# numai ca acest cache este acum inte,rat in aceeasi pastila cu procesorul+In
plus Coppermine extinde setul de instructiuni cu inca ;8 reunite su# denumirea SSE+
?entru a *ace deose#irea intre procesoarele ?entium III 7atmai si Coppermine sa recurs la o codi*icare a numelui+!st*el
pentru procesoarele cu 1>> Mh$ FS- se *oloseste pentru notatii litera - iar pentru di*erentierea intre procesoarele cu .:<
7# cache ". se *oloseste litera E+
In acest timp !M a de$voltat a ;-a ,eneratie de procesoare introducind pe piata !thlon si uron+
!thlon de$voltat initial pe o varianta noua de slot ' slot !) incompati#ila cu slot 1 lucra cu FS- de 188 Mh$ dar *olosea in
acelasi timp am#ele *ronturi ale semnalului de ceas ducind la o vite$a interna pentru procesor a FS--ului de .88 Mh$+
Carianta ie*tina a procesorului !thlon sa numit uron si dispune de cache "1 de 1.6 7# la *el ca !thlon dar di*era de
acesta prin *olosirea cache-ului ". de numai <9 7# ceeace duce la o scadere drastica de per*ormanta *ata de !thlon si
?entium-ul III de la Intel+!ceste procesoare au *ost de$voltate ca raspuns al !M-ului in *ata procesoarelor Celeron ( *iind
destinate pentru piata loA-end+uron a aparut initial in varianta soIet introducind soIet ! ( soclu ce e *ost preluat ulterior
si de !thlon+
?rimul procesor pe varianta soIet ! a *ost de$voltat su# numele 2hunder#ird+Initial tehnolo,ia a *ost de 8(16 %m asta$i
reali$induse trecerea la 8(1> %m+
!M odata cu lansarea !thlon si uron a avut unele di*icultati in a impune procesorul pe piata dominata la acea ora de
?entium III dar a reusit datorita in mare parte chipseturilor CI! incepind cu modelele 7D1>> si 721>>+
?rimele procesoare dovedeau incompati#ilitati in di*erite sisteme si la lucrul cu anumite componente ( incompati#ilitati
datorate consumului mare de putere si numarului *oarte mare de componente inte,rate ce duce la o emisie calorica *oarte
ridicata la aceste modele+
?rocesorul ?entium 9 extinde arhitectura de la >. la <9 #iti pastrind insa compati#ilitatea cu versiunile anterioare+?entium
9 a *ost de$voltat initial pe soIet 9.> lucrind cu memorii RIMM produse de *irma Ram#us ' *irma cu care Intel semnase
un contract de exclusivitate in privinta des*acerii pe piata a procesoarelor ?entium 9 echipate cu Ram#us R!M)Pmodule de
memorie ce pot lucra la 688 Mh$+"a inceput sistemele ?entium 9 erau *oarte costisitoare datorita in mare parte pretului
mare al memoriei RIMM iar acest lucru a dus la anumite di*icultati in a impune pe piata noua arhitectura+In momentul
cind Intel a renuntat la parteneriatul cu Ram#us a *ost de$voltat imediat o noua varianta de ?entium 9 pe soIet 9;6 si
lucrind cu un FS- de 988 Mh$ la *el ca primele versiuni dar care suporta si module de memorii S-R!M si R-R!M+
?rocesoarele ?entium 9 sint asta$i primele modele de procesoare ce depasesc #ariera de . =h$ a@un, in pre$ent pina la
*recventa de .(. =h$+
Curs <
?ro,ramul SE2U? al -IOS-ului
?oate *i accesat la pornirea sistemului printr-o com#inatie de taste dependenta de tipul -IOS-ului+?rincipalele *irme
producatoare de pro,rame -IOS sint /!H!R ( !MI ( ?hoenix+
!Aard --- el
!mi --- el( Esc (F1
?hoenix --- Ctrl G F1( Ctrl G!lt GS ( Ctrl G !lt G Ins
In ,eneral un ast*el de pro,ram pune la dispo$itie o serie de optiuni ,rupate in clase ,eneraleupa modi*icari acestea pot
*i salvate in CMOS sau in ca$ul unor ,reseli de con*i,urare se pot incarca in aceasta memorie setari standard disponi#ile
prin optiuni de ,enul "oad -IOS e*aults si "oad Setup e*aults+!ccesul la calculator si la pro,ramul setup al #iosului
poate *i restrictionat cu o parola +Cele mai multe variante pun la dispo$itie . nivele de protectie permitind sta#ilirea a .
parole 'supervisor si user)+Cu parola user se poate *olosi sistemul dar in cadrul -IOS setup nu este disponi#ila decit
optiunea de schim#are a parolei+Cu supervisor passAord se poate accesa atit sistemul cit si setup-ul -IOS+?arola poate *i
ceruta *ie la incarcarea sistemului *ie la accesarea pro,ramului setup+Se poate decide acest lucru *olosind Securit4 Option
cu valorile posi#ile Setup si S4stem+Securit4 Option apare in cadrul meniului -IOS Feature Setup+
'metode prin care #iosul poate *i resetat / master passAord :6J:6J pt aAard
comen$ile OS C/Q>de#u, +O ;8 1;
+O ;1 1;
+R )
Con*i,urarea si Optimi$area -IOS-ului
Meniul Standard CMOS Setup o*era in*ormatii re*eritoare la data ( ora ( unitatii de hard-disc'0) ( unitati de *lopp4-
disc'FC) instalate si adaptorul video+In plus sta#ileste la ce *el de erori intilnite in timpul testului ?OS2 sa se opreasca
sistemul+in puntul de vedere al -IOS-ului exista mai multe situatii in ceace priveste 0-ul+aca main#oardul este un
model in*erior 00-ul se va conecta intr-o placa adaptoare multi IBO care accepta doar . unitati 0 con*i,urate Master
si Slave+In acest ca$ capacitatea maxima a 0-ului poate *i de :.6M# in mod ne*ormatat si :89M# in mod *ormatat+Se
vor#este in acest ca$ de un mod de adresare a 0-ului 3ORM!" seta#il in Standard CMOS Setup la sectiunea dedicata
unitatilor 0+In ,eneral unitatile 0 sint caracteri$ate prin parametrii C'cilindri)0'capete)S'sectoare) adica
C0Sspeci*icati de producator+Exista urmatoarea *ormula care determina capacitatea 0-ului/
CE0ESE:1.octeti=capacitatea exprimata in M# a unitatii+
Sistemele de operare mai vechi ca si sistemele -IOS mai vechi nu pot lucra maxim decit cu 18.9CE1<0E<>SE:1.octeti =
:.6M#+
-IOS-ul pune la dispo$itie 9< de tipuri standard de 0+aca unitatea de 0 se re,aseste printre acestea atunci este
su*icient sa se indice tipul unitatii al*el va *i *olosit User24pe iar parametrii C0S tre#uiesc preci$ati *ie manual *ie apelind
la *unctiile de autodetectie ale -IOS+
aca placa de #a$a este preva$uta cu adaptoare IE 'in ,eneral .) atunci primul adaptor se va numi ?rimar4 iar cel de al
.-lea Secondar4+?e *iecare adaptor in parte se pot conecta . unitati 0 in re,im Master-Slave re$ultind de aici 9
com#inatii posi#ile ?rimar4 Master ( ?rimar4 Slave ( Secondar4 Master si Secondar4 Slave+?entru a putea lucra cu 0-
uri mai mari de :.6M# -IOS-ul *oloseste mai multe moduri de adresare+Unul din acestea este modul "!R=E+
In acest ca$ pentru a nu depasi 18.9 Cilindri -IOS-ul pacaleste sistemul de operare impartind numarul de cilindri la . si
inmultind numarul de capete cu . iar in acest ca$ capacitatea maxima poate *i de 1=#+2rans*ormare inversa se *ace de
catre pro,ramul 0 Service Routine cuprins in -IOS+
Odata cu marirea capacitatii 0 a *ost introdus un nou mod de adresare denumit "-!'"o,ical -locI !dressin,)+
In acest mod cind parametrii *i$ici ai discului depasesc 18.9 Cilindri atunci se imparte numarul acestora cu un numar real
si se inmulteste numarul de capete '0) cu acelasi numar *ara ca acest numar sa depaseasca .:< 0+In acest ca$ capacitatea
maxima a uni 0 poate *i de 6(9 =#+
3oile sisteme -IOS permit lucrul cu 0-uri mai mari de 6(9 =# introducind un mod "-! extins+
Meniul -IOS Feature Setup sau !dvanced -IOS Setup
O prima optiune este -Cirus Harnin, sau !ntivirus ?rotection cu valorile Ena#le sau isa#le+
!tunci cind aceasta optiune este setata Ena#le -IOS-ul va monitori$a accesul la sectorul de -oot al 0-ului in vederea
prote@arii de virusi ce pot in*ecta acest sector+!ceasta optiune tre#uie setat isa#le atunci cind se procedea$a la instalarea
sistemului de operare deoarece ma@oritatea sistemelor de operare 'inclusiv HindoAs) *ac anumite modi*icari in sectorul de
#oot ce pot intrerpretate de -IOS ca virusi+
O alta optiune este -C?U Internal Cache '"1 cache) cu valorile Ena#le sau isa#le ( activea$a sau de$activea$a cache-ul
"1 al procesorului+
-External Cache '". cache) cu valorile Ena#le sau isa#le activea$a sau de$activea$a cache-ul ". *ie de pe main#oard *ie
din procesor+
-RuicI ?OS2 cu valorile Ena#le sau isa#le atunci cind este setat pe Ena#le -IOS-ul scurtea$a sau nu e*ectuea$a testarea
anumitor componente pentru a reduce timpul #ootarii+
-oot SeLuance preci$ea$a ordinea unitatilor de stocare ce vor *i accesate in vederea incarcarii sistemului de operare+in
unele ca$uri aceasta optiune este sparta in 9 optiuni /First -oot evice ( Second -oot evice ( 2hird -oot evice si Fourth
-oot evice+In ceeace priveste unitatile de 0 ce vor accesate pentri incarcarea sistemului de operare acestea pot *i
recunoscute prin C((E(F 'repre$inta partitia C/Q de pe *iecare drive in parte)si 0-8(0-1(0-.(0->+
-SAap Flopp4 isc determina inversarea literelor asociate unitatilor de discheta daca in sistem apar . unitati +
--oot Up Flopp4 SeeI daca este setata Ena#le atunci in timpul derularii testului ?OS2 -IOS-ul accesea$a unitatea Flopp4
isc pentru a determina daca este de 98 piste'><87#) sau de 68 piste '>><87#)+
--oot Up 3um"ocI Status cu valorile On si O** determina starea tastei 3um"ocI la incarcarea sistemului de operare+
-24pematic Rate Settin,s poate *i activata sau de$activata iar atunci cind este activata -IOS-ul tine cond de urmatoarele .
optiuni/-24pematic Rate 'charBsec) este rata de repetitie a caracterelor -24pematic ela4 'ms) setea$a
timpul dintre . caractere a*isate la apasarea continua a unei taste
!ceste optiuni sint insa dominate de optiunile sistemului de operare+
-Securit4 Option sta#ileste nivelul unde va *i ceruta parola de acces'sistem sau setup #ios)
-?CIQC=! ?alette Snoop atunci cind este activata schim#a paleta de culori C=! daca se *oloseste Feature Conector de pe
placa video adica daca in sistem este conectat un accelerator ,ra*ic sau o placa M?E= la placa video+
-Cideo -IOS ShadoA cind este activata copia$a memoria ROM in $ona a*erenta din R!M adica intre primii <987# si
1M#+Urmea$a o lista de adrese setate deo#icei isa#le *iind adrese de shadoA in care poate *i copiat codul -IOS al unor
adaptoare mai vechi'placi de retea(controlere SCSI si *lopp4-disc)+
-Run OSB. >= <9M# cu optiunile OSB. si non OSB. se setea$a in *unctie de sistemul de operare *olosit deoarece sistemele
de operare OSB. lucrea$a di*erit cu memoria mai mare de <9M#+
-Fast =ate !.8 este pre*era#il sa *ie activata linia de adresa !.8 *iind *olosita pentru accesarea memorie de peste
1M#+Initial accesul la aceasta memorie se *acea cu a@utorul controlerului de tastatura+!sta$i chipseturile suporta asa
numitul mod Fast prin care se creste vite$a de acces la memoria extinsa+
-Memor4 0ole at 1:-1<M# se setea$a Ena#le daca in con*i,uratia sistemului exista o componenta ce necesita 1M# spatiu
de memorie ceeace duce la ne*untionarea corecta a componentei respective+Cind optiunea este activata unele aplicatii
raportea$a numai 19 M# R!M in sistem ce duce la o ne*unctionare corecta+
Meniul Chipset Feature Setup sau !dvanced Chipset Setup
Optiunile din cadrul acestui meniu tin in ,eneral de tipul chipsetului utili$at+Se sta#ilesc aici vite$a -US-ului si accesul la
memorie precum si modalitatea de lucru a R!M-ului in unele ca$uri a cache-ului extern si se coordonea$a comunicatiile
intre #us conventional si #us ?CI+
!uto Con*i,uration cu valorile Ena#le si isa#le cind este activata lasa la indemina utili$atorului numai anumite optiuni
pentru a putea *i modi*icate+!tunci cind este de$activata toate optiunile pot *i modi*icate+
-R!M 2imin, sta#ileste valoarea timpului de acces la memorie+Memoriile *olosite ca R!M in sistem pot *i clasi*icate in
SIMM si IMM+Simm-urile lucrea$a in tehnolo,ie F?M sau EO a caror caracteristica principala este timpul de acces de
;8ns pentru F?M respectiv <8ns pentru EO( R!M 2imin,ul sta#ilind tocmai aceste valori+
-R!M Read 2imin, disponi#ila in ,eneral in constructii de ,enul x-.-.-. sau x->->-> sta#ileste timpul pentru citirea in
ra*ala a memoriei '#urst)+
-SR!M C!S "atec4 2ime+Calorile posi#ile sint in ,eneral . si >+!ceasta optiune sta#ileste intir$ierea exprimata in
cicluri de ceas dupa care o memorie SR!M este capa#ila sa *urni$e$e in*ormatiile dintr-o celula atunci cind se reali$ea$a
o citire+
-SR!M R!S to C!S ela4 cu valorile posi#ile in ,eneral . si > introduce o intir$iere intre semnalele R!S si C!S+
-R!M ata Inte,rit4 Mode cu valorile posi#ile ECC(parit4(non ECC sta#ileste modul de veri*icare a inte,ritatii datelor
din memorie+Se sta#ileste ECC doar daca memoria *olosita suporta aceasta corectie+
-Sistem -IOS Cachea#le+!ceasta optiune este valida doar atunci cind -IOS-ul este copiat in memoria R!M adica atunci
cind a *ost activata optiunea de shadoA+aca este activata codul -IOS ca trece si prin memoria cache ".+Se recomanda
de$activarea optiunii+
-6B1< -it IBO Recover4 2ime+!vind in vedere ca ?CI este mult mai rapid decit IS!(aceste optiuni introduc niste cicluri de
recuperare a datelor de pe ma,istrala IS! prede*init intre . cicluri pe 1< #iti sunt introduse >(: cicluri aditionale acestea
putind *i marite sau micsorate cu a@utorul optiunilor+Calorile posi#ile 3!(6(1(.(>(9(<(;+Se recomanda setarea la valoarea
3! si marirea ciclurilor daca anumite componente nu *untionea$a corect+
-ela4ed 2ransaction este *olosita pentru a introduce o intir$iere la trans*erul datelor de pe IS! pe ?CI+
-!=? !perture Si$e 'M#)+ !ceasta optiune sta#ileste dimensiunea aperturii !=?+!pertura este o portiune din memorie
dedicata placii ,ra*ice+imensiunea aperturii se calculea$a in ,eneral dupa *ormula / max !=? memor4 E . G 1.M# adica
memoria !=? utili$ata este mai putin de @umatate din valoarea aperturii sta#ilite in -IOS+!ceasta valoare nu repre$inta
memoria *i$ica utili$ata ea ocupind doar spatiul de adrese+In ,eneral se recomanda sta#ilirea la valoarea <9 sau 1.6 M#+
-!=? .D(9D Mode+ !ctivea$a sau de$activea$a modurile .x si 9x pe ma,istrala !=?+
-Spread Spectrum cu valorile E ( ( 8(.:N ( 8(:N+!tunci cind ,eneratorul de tact al placii de #a$a lucrea$a pot apare
valori externe sau vir*uri care sa duca la aparitia unor inter*erente electroma,netice+Functia Spread Spectrum cauta sa
reduca inter*erentele electroma,netice prin modularea impulsurilor+In ,eneral activind aceasta *unctie sta#ilitatea
sistemului si per*ormantele pot *i reduse+Unele versiuni -IOS o*era si valoarea Smart ClocI care atunci cind este setata
aceasta opreste semnalele de sincroni$are pe ma,istrala !=?(?CI si SR!M atunci cind nu exista activitati pe aceste
ma,istrale+Spread Spectrum tre#uie activat doar daca apar inter*erente la nivelul sistemului+In orice ca$ daca se activea$a
se recomanda valori mici '8(.:N) daca nu este disponi#il Smart ClocI+
-!utodetect IMMB?CI ClI cu valorile Ena#le sau isa#le+!ceasta optiune este similara cu setarea Smart ClocI pentru
Spread Spectrum adica daca nu exista activitate pe !=? sau in soclurile SR!M (-IOS-ul opreste semnalele de
sincroni$are+
-Flash -IOS ?rotection cu valorile Ena#le sau isa#le prote@ea$a -IOS-ul pentru accesul neautori$at sau impotriva
virusilor+?entru a reali$a un update de -IOS tre#uie setata pe isa#le+
Meniul ?n?B?CI Con*i,uration
?lu, and ?la4 este un standard con*orm caruia componentele sint preva$ute cu re,istri speciali ce contin identi*icatori ai
componentei si in*ormatii privind resursele necesare *unctionarii+?entru a *unctiona corect atit componentele utili$ate cit
si -IOS-ul sau sistemul de operare tre#uie sa respecte ?n?+aca -IOS-ul este ?n? la pornirea sistemului acesta va detecta
toate componentele din sistem si le va asocia anumite resurse+Resursele necesare unei componente sint repre$entate de
IRR num#ers si M! chanels+
O prima optiune in cadrul meniului poate *i -!uto Con*i,uration cu valorile Ena#le sau isa#le+
!tunci cind este activata -IOS-ul va aloca automat IRR pentru componentele existente+Cind este de$activata utili$atorul
poate speci*ica daca o anumita resursa este *olosita de o componenta ?n? sau de o componenta non-?n?+!tunci cind este
de$activata optiunea de !uto Con*i,uration avem la dispo$itie o lista de resurse ( pentru *iecare avind posi#ilitatea setarii
intre ?CIBIS! ?n? Con*i,uration si "e,ac4 IS!+
-?n? OS Instaled cu valorile 4esBno speci*ica daca sistemul de operare este sau nu ?n?+aca sistemul este ?n? va *i lasat
sa sta#ileasca resurse pentru toate componentele+
-Reset Con*i,uration ata'Force Update ESC)+ ESC sau Extended Sistem Con*i,uration ata este o de$voltare a
standardului ?n? -IOS ce permite retinerea resurselor pentru toate componentele existente+Optiunea implicita este isa#le
ea tre#uind activata doar atunci cind in sistem au *ost adau,ate componente noi si se doreste realocarea resurselor+
-!si,n IRR *or C=!+ Foarte multe placi ,ra*ice nu au nevoie de o anumita intrerupere pentru a *unctiona ( insa noile
carduri video necesita IRR pentru *untionare si atunci aceasta optiune tre#uie activata +3eactivarea ei poate duce la
per*ormante sca$ute ale placii video+
-!si,n IRR *or US- cu valorile Ena#le sau isa#le decide daca controlerul US- va avea sau nu asociata o intrerupere+In
mod implicit intreruperea utili$ata de US- este IRR 1.+
Meniul Inte,rated ?eripherals
?une la dispo$itia utili$atorului optiuni de con*i,urare ale componentelor inte,rate pe placa de #a$a+!par optiuni le,ate de
controlerele IE de ,enul /?rimar4 IE si Secondar4 IE cu valorile Ena#le sau isa#le+e$activind unul dintre
controlerele IE unitatile de disc instalate pe acel controler nu vor *untiona+In plus mai apar optiuni pentru sta#ilirea
modului de lucru la controlerele IE+In ,eneral sint disponi#ile modurile ?IO '?ro,ramed Input Output) si UM!+
?IO sta#ileste vite$a de transmisie pe IE existind 9 moduri di*erite dintre care cel mai rapid este ?IO mod 9 cu o vite$a
de transmisie de 1<(<M#Bs *iind *olosit de 0-uri modele mai vechi si de unele unitati C-Rom+
Modurile UM! sta#ilesc rate de trans*er de >>(<< si 188 M#Bs+2ot aici apar optiuni ce permit activarea si de$activarea
controlerului pentru Flopp4-isc+
-OnChip FC Controler activea$a sau de$activea$a controlul unitatii Flopp4-isc+aca controlerul este de$activat si
totusi exista unitate Flopp4-isc conectata la el atunci in AindoAs iconul unitatii poate *i a*isat eronat+!cest lucru poate *i
corectat prin activarea optiunii -Report no F *or HindoAs+2ot aici apar optiuni pentru con*i,urarea porturilor de
comunicatie avind in ,eneral optiuni de ,enul - On#oard Serial ?ort 1 si - On#oard Serial ?ort . sau U!R2 1 si U!R2 .
'Universal !sincron Receiver 2ransmiter)+?entru porturile seriale avem optiuni de ,enul !ctivate si e$activate dar si
optiuni ce permit sta#ilirea resurselor+!ceste resurse sint repre$entate de IRR > si IRR 9 si de adresele >F6 si .F6 '>E6 si
.E6)+
?ortul paralel poate si el *i activat sau de$activat sau i se pot sta#ili resursele+In ,eneral el *oloseste IRR: sau IRR; si
adresele >;60 si .;60+2ot pentru portul paralel putem sta#ili si modul de *untionare *iind posi#ile > moduri di*erite /
-S?? 'Standard ?aralel ?ort)
-EC? 'Extended Capa#ilities ?ort)
-E?? 'Enhanced ?aralel ?ort)
?entru EC? poate *i alocat si un canal M! deo#icei *iind *olosit M! >+
aca placa de #a$a contine port in*ra-red acesta poate *i con*i,urat cu a@utorul optiunii -IR Funtion+2ot aici pot *i intilnite
optiuni ce permit activarea si de$activarea controlerului de mouse ?SB. precum si a controlerului US-+
In cadrul pro,ramelor -IOS mai noi sint intilnite . meniuri di*erite /
-?C 0ealth Status ce monitori$ea$a tensiunile ( temperatura pentru procesor si citeva componente precum si vite$a de
turatie a coolerelor
-FreLuenc4 Control ce permite setarea FS--ului cit si multiplicatorul pentru procesor+
CURS ;
Memoria R!M
Memoria principala a computerului montata in socluri pe placa de #a$a retine toate datele si pro,ramele utili$ate la un
moment dat +Memoria poate *i va$uta ca o colectie de locatii aran@ate su# *orma unei matrici+Fiecare locatie se numeste
celula de memorie si este caracteri$ata de o anumita lun,ime+Se vor#este ast*el despre lun,imea cuvintului de memorie
exprimat in #iti ce poate *i de 6(1<(>. si <9 #iti+
Fiecare celula de memorie este identi*icata printr-o adresa +!dresa este exprimata in *ormat #inar ( lun,imea adresei de
memorie *iind data de latimea ma,istralei de adrese+Memoriile sint caracteri$ate de timpul de acces ca *iind intervalul de
timp scurs de la *urni$area adresei unei celule pina la receptionarea datelor din acea celula+
Memoriile R!M sint de$voltate *olosind . mecanisme di*erite+!st*el '1) memorarea statica este *olosita pentru de$voltarea
memoriilor SR!M utili$ata in memoriile cache+Celula de memorie in acest ca$ este un circuit inte,rat denumit
#ista#il'latch) care pre$inta . stari electrice sta#ile identi*icate ca M1M si M8M lo,ic+Memoriile statice o*era timp de acces
mic dar si capacitate mica si pret ridicat+
'.) Memorarea dinamica 'R!M) este utili$ata in cadrul memoriilor R!M '4namic R!M)
Celula de memorie in acest ca$ este un condensator de$voltat in tehnolo,ie semiconductoare