http://worldwildewar.3x.ro/Atentate.

htm
Hezbollah este o organizatie care adera la ideologia lui Khomeini si care reprezinta o "umbrela"
pentru diferitele grupari radicale siite. Organizatia s-a infiintat in 1982, in urma incheierii
razboiului Galileei si a instalarii pacii in Liban, precum si ca urmare a cresterii prezentei iraniene
si a influentei acesteia in zona.
Organizatia Hezbollah s-a infiintat ca un organism al fundamentalistilor siiti condus de clerici
care vedeau in adoptarea doctrinei iraniene o solutie a lipsurilor politice din Liban. Aceasta
prevedea si folosirea terorii ca mijloc de realizare a obiectivelor politice (rasturnarea regimului
crestin; instaurarea, in Liban, a unei Republici Islamice; supunerea "Falangelor libaneze"
guvernului legal; eliminarea din Liban a "practicilor imperialismului occidental"; lupta impotriva
Israelului; desfasurarea de alegeri populare).
Organizatia Hezbollah desfasoara o vasta campanie in scopul realizarii unui front comun cu alte
grupuri teroriste, printre care Hamas si Jihadul Islamic. Gruparea are in vedere amplificarea
actiunilor teroriste impotriva Israelului, dar si asupra obiectivelor acestuia din strainatate. De
asemenea, organizatia urmareste intensificarea activitatilor proprii in plan financiar,
propagandistic, informativ si contrainformativ, atat pe teritoriul libanez, cat si in alte state ale
lumii, unde si-a constituit puncte de sprijin.
Pana in 1982, Iranul a trimis luptatori din Garda Revolutionara Iraniana sa isi aduca aportul la
infiintarea Miscarii Revolutionare Islamice in Liban. Acestia participau si la Jihad, Razboiul
Sfant impotriva Israelului. Aceste forte amplasate in zona Ba'albeck, din nordul Vaii Bekaa, au
oferit zonei un caracter islamic-iranian si au constituit punctul central al organizatiei Hezbollah
din Liban.
Organizatia are o structura de pregatire in Liban, precum si in exteriorul acestuia. Activitatea de
pregatire are ca obiectiv construirea unor forte umane de incredere pentru structura militara si
pentru activitatea terorista.
Liderul spiritual al miscarii in Liban este seicul Muhammed Hussein Fadlallah, care actioneaza
ca sef al Mujtahid - mediator al Legii Islamice in cadrul comunitatii siite din Liban. Cu trecerea
timpului, Hezbollah a devenit al doilea grup reprezentat la nivel local si condus de functionari
regionali.
Actualul Secretar General al Hezbollah este Hassan Nasrallah. La inceputul anilor 1980, el era
insarcinat cu activitati in zona Bekaa de catre Amal. A parasit organizatia Amal in 1982 si s-a
inrolat in Hezbollah, luand cu sine mai multi simpatizanti. Dupa moartea lui Abbas Musawi, a
fost ales ca succesor al acestuia in unanimitate si, totodata, comandant al operatiunilor.
La nivel central, organizatia Hezbollah are ca prioritati sustinerea, prin orice forme, a
operatiunilor militare indreptate impotriva Israelului, precum si imbunatatirea propriei imagini
publice, pe coordonate politice. Principalul sustinator financiar si logistic al Hezbollah este
Iranul. Alte surse de finantare ale organizatiei provin, in mare parte, din activitatile comerciale,
legale si ilegale, folosite ca acoperire de catre membrii filialelor miscarii din diverse state ale
lumii.
Logistica militara a organizatiei, utilizata in confruntarile armate din zona Orientului Mijlociu,
este procurata, in principal, din Iran, Rusia, Irak si Bosnia - Hertegovina.
Pe parcursul dezvoltarii infrastructurii organizatorice, Hezbollah cu ajutorul Iranului si al Siriei,
a inceput sa-si extinda reteaua militara in Ba'albeck. Militiile sale s-au raspandit in vecinatatea
siita din sudul si vestul Beirutului si in sudul Libanului.
Aceasta retea reprezinta principala baza a activitatilor Hezbollah si a gruparilor siite radicale. Mii
de activisti Hezbollah si membrii sunt localizati in Valea Bekaa, Beirut si sudul Libanului.
Aceste zone ofera, de asemenea, o baza de recrutare a noilor activisti si luptatori din randul
populatiei siite locale.
In urma retragerii fortelor israeliene din Liban, in 1985, Hezbollah si-a consolidat pozitia prin
infiintarea unor depozite de armament, recrutarea de activisti si luptatori si prin acordarea de
ajutoare umanitare rezidentilor din sudul Libanului (donatii in bani, echipament si medicamente).
Scopul ajutorului il constituia castigarea sustinerii populatiei locale pentru activitatile desfasurate
in sud.
Ideologia organizatiei se bazeaza pe doctrinele lui Khomeini, care au ca principal obiectiv
infiintarea unei republici pan-islamice conduse de clerici religiosi. Punctul de vedere al
organizatiei, publicat pentru prima data in Platforma politica din februarie 1985, este urmatorul:
"Solutia problemelor din Liban este infiintarea unei Republici Islamice, deoarece, numai acest
tip de regim poate oferi dreptate si egalitate cetatenilor libanezi. Organizatia Hezbollah este de
parere ca un obiectiv important este lupta impotriva "imperialismului occidental" si eradicarea
acestuia din Liban. Grupul militeaza pentru o retragere completa a americanilor si francezilor din
Liban, inclusiv a institutiilor lor. Acest conflict cu Israelul este privit ca un element de interes
central. Acesta nu se limiteaza numai la prezenta fortelor israeliene in Liban, ci la distrugerea
completa a statului Israel si infiintarea unui regim islamic, inclusiv in Ierusalim".
O dovada a ideologiei radicale promovata de grup o reprezinta folosirea terorii ca mijloc de
obtinere a obiectivelor proprii. Hezbollah face referire la Israel ("Micul Satan") si il
caracterizeaza ca fiind "strain in regiune si o amenintare la adresa Islamului si a musulmanilor".
Distrugerea Israelului si eliberarea Ierusalimului reprezinta o obligatie religioasa. Organizatia
justifica folosirea terorii impotriva acestor inamici ca "o arma in mainile celor slabi si subjugati
impotriva unui agresor puternic". In efortul de a actiona si realiza liniile directoare ideologice,
liderii gruparii au constituit un plan de actiune si au executat atacuri teroriste impotriva fortelor
israeliene si ale celor libaneze, invocand extremismul religios impotriva Israelului si promovarea
ideologiei iraniene. Hezbollah a extins aria de conflict pe teritoriul israelian si nu s-a limitat la
lupta din sudul Libanului.
Odata cu semnarea intelegerii de la 'Ta'if (1989) si cu inceputul intelegerii cu Siria, in Liban,
Hezbollah a fost fortat sa se conformeze dictatelor siriene. Interesul Siriei de a se continua
atacurile teroriste in sudul Libanului a permis organizatiei sa-si mentina statutul pe teritoriul
acestei tari si sa fie singura forta militara importanta, care sa nu fie inca dezarmata. Sirienii au
prevenit prejudicierea capacitatii militare a Hezbollah de catre guvernarea libaneza, sub pretextul
opunerii sale in fata ocupatiei israeliene. In acelasi timp, sirienii si-au intarit dictatele referitoare
la organizatie, in perioada in care erau interesati de calmarea situatiei in sudul Libanului.
Folosind nume sub acoperire cum ar fi "Jihadul Islamic", "Organizatia Revolutionara pentru
Justitie" si "Rezistenta Islamica", avand acordul liderilor religiosi, Hezbollah a executat o serie
de atacuri importante impotriva unor tinte israeliene, americane si apartinand Fortei
Multinationale din sudul Libanului. Mai tarziu, atacurile au crescut in intensitate si au
demonstrat o mai buna calificare, in special inainte de deschiderea Procesului de pace.
In 1991, Hezbollah a executat 52 de atacuri, comparativ cu 19 executate in 1990. In acelasi an,
Hezbollah a lansat 63 de atacuri si in 1993 - 158 iar in timpul operatiunii "Accountability"
organizatia a executat sute de lansari de rachete Katyusha in zona de securitate si in teritoriul
israelian. In 1994, a executat 187 atacuri impotriva trupelor israeliene si a pozitiilor acestora. S-
au tras 119 focuri de artilerie, s-au detonat 31 de incarcaturi explozive si au fost intreprinse doua
atacuri frontale asupra pozitiilor armatei israeliene. In 1995, a executat 344 atacuri impotriva
trupelor israeliene si a Spozitiilor acestora. S-au tras 270 focuri de artilerie, s-au detonat 64 de
incarcaturi explozive si au fost intreprinse doua atacuri frontale asupra pozitiilor armatei
israeliene.


Hezbollah: The Changing Face of Terrorism by Judith Palmer Harik
Review by: Rola el-Husseini
International Journal of Middle East Studies, Vol. 39, No. 1 (Feb., 2007), pp. 139-140
Published by: Cambridge University Press
Stable URL: http://www.jstor.org/stable/4129125

Teza susinut n cartea lui Judith Harik este una diferit, ea vrea s demonstreze c n timp ce
Hezbollah s-a transformat dintr-o miliie clandestin radical ntr-una moderat, ntr-un partid
politic principal ce arat rezistena (p. 1), ea este nc perceput de ctre Statele Unite ca o
organizaie terorist, n special dup evenimentele din 11septembrie. Harik susine c Hezbollah
a dezvoltat dou strategii majore de combatere a acestor acuzaii de teroroism i punerea n
aplicare a acestor strategii, a permis partidului s-i schimbe faa sa de terorist (p. 2).
Ea argumenteaz c dup 9/11, rzboiul Americii privind terorismul pare s ncorporeze
Israelul (177) i c Statele Unite au nceput s fac presiuni asupra guvernului Libanez s
limiteze aciunile Hezbollah. Acest lucru a condus la o unificare a poziiei libaneze n spatele
partudului cu suportul Sirian (capitolul 12). Harik concluzioneaz, Factorii de decizie ai Statelor
Unite cunosc foarte bine ca Siria este singura care poate stopa aciunile Hezbollah. Guvernul
Assad nu va face acest lucru, atta timp ct nu exist ceva de ctigat. (p. 201)

Hezbollah: A Short History by Augustus Richard Norton
Review by: Jrgen Jensehaugen
Journal of Peace Research, Vol. 46, No. 4 (july 2009), p. 605
Published by: Sage Publications, Ltd.
Stable URL: http://www.jstor.org/stable/25654451

Hezbollah, ca i organizaie, are o reputaie care a atins proporii aproape mitice. Aceasta are
muli simpatizani, n mare parte din lumea Arab, n special datorit poziiei ei mpotriva
Israelului, dar i o mare parte a lumii occidentale. Nscut n rzboi civil, partidul lui Dumnezeu
a fost fondat n violen, prin alungarea Statelor Unite din implicarea sa n munca din Liban.
Aceast organizaie este un actor politic activ n parlamentul Libanez i are un suport popular
masiv n rndul anumitor grupuri ale populaiei Libaneze. Cu toate acestea, acelai grup care
pretinde c apr Libanul de ocupaie strin i lupt pentru nedreptate are, de asemenea, o
istorie brutal prin aceea ca a ntors armele mportiva propriului popor, cel mai recent n mai
2008.


RELIGIOUS FUNDAMENTALISM GLOBAL, LOCAL, PERSONAL
PETER HERRIOT

Trstura de baz distinctiv a micrilor fundamentaliste este aceea c sunt reactive.
Fundamentalitii cred c religia lor este n pericol i au o reacie negativ fa de modernitatea
secular i de marginalizarea religiei. Caracter de opoziie radical fa de o realitate perceput
diferit i amenintoare cu privire la modernitate, fenomenul occidental al secularitii.
Fundamentalismul religios ca fenomen contemporan se definete prin opoziia fa de
modernitatea secular. Pt F. R. inamicul care trebuie combtut radical este satana ( pt fund
islamici satana este SUA)
Fundamentalitii sunt dualiti. Ei concep lumea n contrarii binare: Dumnezeu i Diavol, bine i
ru, adevr i minciun, etc. O astfel de gndire ajut la aciunea de rezisten, astfel justific
dezvoltarea unui grup dinamic social din interior versus unul din afar.
Fundamentalitii cred c Cartea lor sfnt, prin interpreii lor sau prin a citi direct, are autoritate
suprem asupra a ceea ce trebuie s se cread sau asupra modului n care s se acioneaz.
Fundamentalitii vor tradiii ct mai purificate de elementele moderne, dar care se revendic de
la Crile lor sfinte.
Interpretarea fundamentalitilor din Cartea sfnt este selectiv. Ei aleg anumite idei din ea i le
sublinieaz, de multe ori schimbnd sensul ei tradiional (ex. iii din Iran consider c cel mai
important este cum citim Coranul, ntr-un mod juridic). O astfel de adaptare selectiv a Crii
sfinte ofer o justificare pentru strategiile i tacticile de rezisten.
n cele din urm, ei ateapt ca Dumnezeu s-si stabileasc stpnirea Sa asupra lumii la un
moment dat n viitor. Unii cred c pot grbi sosirea acestui eveniment glorios prin lupt, literal
sau spiritual, in numele lui Dumnezeu. Modul cosmic de gndire a milenitilor motiveaz i
inspir credincioii i ofer o structur i o semnificaie pentru viaa lor.
Acetia au un discurs fanatic care nu suport nuanele, gndirea bazat pe dihotomii i
maniheism (ei susin c rul are aceeai substan ca binele, pentru ei rul este tot ce e material,
binele este tot ce e spiritual, luminos).
Fundamentalismul este un fenomen al secolului XX. Acest femonen este prin definiie unul
modern, pentru c reacioneaz mpotriva modernitii. Peter Herriot susine c modernitatea, i
apoi expresia sa, glabalizarea sunt un proces istoric unic. Fundamentalism se difereniaz de
vechile micri religioase prin faptul c ei lupt mpotriva unor dumani noi i diferii. Ei prefer
teocraia i legile morale universale pentru respectarea drepturilor minoritilor. Aceast micare
este una organizat (au conducere, resurse, coordonate, etc)
Fundametalitii pretind c sunt adevraii susintori ai dreptei credine (ortodoxia unei religii)
sau ortoproxismului (dreapta atitudine, religia adevrat), pretind c apr valorile credinei.
Unele comentarii populare, susin c fundamentalitii caut s se ntoarc n timp pn n Evul
Mediu, dac nu mai devreme. Exist multe caracteristici de modernizare pe care fundamentaliti
le mbrieaz. De exemplu, acetia ncearc s aplice tiina modern i criteriul adevrului
istoric Bibliei (Armstrong, 2000a). Ei sunt, de asemnea, experi n folosirea proceselor politice
moderne. Nu sunt mpotriva mijloacelor tehnologice, pe ei i intereseaz scopurile. Aceste
mijloace de comunicare sunt folosite ca s eficientizeze aciunile lor, cu scopuri distructive
(muli islamiti radicali au fost racolai prin internet). (p. 17)