Dac vrei s ai o nevast deteapt,

frumoas i bogat trebuie s te nsori de

trei ori
Oficierea cstoriei este o formalitate
absolut necesar pentru pronunarea
divorului
Cstoria mixt
Rituri i ateptri n castorie
Ce este cstoria?
Definiii variate din dicionare:
- O instituie social n cadrul creia un brbat i o femeie stabilesc s triasc ca
so i soie n cadrul legal, n cadru religios, etc.
- Statutul, condiia sau relaia de a fi castorit
- O relaie ntre doi oameni n care garanteaz prin gaj ntre ei unul altuia de a tri
ca so i soie, fr sanciuni legale(ex: cstoria homosexual)
-Orice uniune nchis sau intim asociativ
NTREBARE?
Care este ideea fiecrei religii ca un brbat i o femeie s
se cstoreasc?

Cum vede fiecare religie:
casatoria
ceremonia
rolul soului
rolul soiei

CSTORIA
O uniune conjugal ntre un barbat i o femeie
dorit de Dumnezeu(Gen 2:21-24)
Poligamia: un barbat cu mai multe femei
acceptat
Cstoria cu partener de acelai sex
prohibit(Lev 18:22)
Un legmnt indisolubil de dragoste cuminte i
obligaii mutuale ( Hos 2:21-25 )
Dumnezeu a fcut legamnt cu poporul su ca
ei s se cstoreasc
Aduce fericire(Prov18:22)
Sublinieaz c dragostea crete din cstorie
CSTORIA
Uniune ntre un brbat i o femeie care
portretizeaz comuniunea divin ntre Cristos i
biseric(Eph 5:23-32)
Scopul principal de a nfia relaia divin ntre
Cristos i biseric
Divorul este considerat un pcat: Ceea ce
Dumnezeu a unit omul nu poate separa(Matt 19:6)
Homosexulalitatea nu e acceptat ( uniunea ntre
un brbat i altul ) nu este permis n cele mai
multe confesiuni altele o permit ( metoditii )
Cstoria nu trebuie s caute divorul iar burlcia
poate rmne asa dac e posibil(1Cor 7:8-9)
Nu exst referire la poligamie
CSTORIE nikah
La arabi cstoria e numita nikah ceea ce se
nseamn contact
n islam cstoria este o cerin spiritual(Sur
13:38)
Cstoria are dou scopuri :prezervarea
speciei umane i promovarea spiritual i
legal a instituiei familiale
Divorul este permis de trei ori(Sur 2:227-253)
Homosexualitate nu este permis(Sur 7:81,
26:165-166)
CEREMONIA DE CSTORIE
(Kinyan)
Kiddushin (Ceremonia de logodn)
Brbatul trebuie s plteasc tatlui miresei un pre(Gen
29:15-20)
Tenaim: Prinii logodnicilor aranjeaz problemele
financiare ale cuplului(JLC: M)
Brbatul i femeia se accept reciproc
Sunt declarai so i soie dar nu li se permite s aib relaii
pn la ceremonia cstoriei(JLC:M)
Se face o ceremonie de logodn
Kinyan (Ceremonia de cstorie)
Are loc la un an dup logodn(JLC: M)
Ktubah (contract de cstorie)- proprietatea soului e
conferit soiei n caz de deces sau divor(JLC: M)
Are loc sub o chupah (wedding baldachin)
Mireasa e acoperit cu voal cnd e adus la mire(Gen
24:65)
Sptmna miresei:7 zile de festiviti i srbtoare(Gen
29:27)
Yichid: timp de lasat singuri pentru a-i consuma cstoria
CEREMONIA DE CSTORIE
Ceremonia nainte cstoriei: Fotografii, un party,
muzic, dans etc.
Wedding Ceremony: Locuri pentru invitaii de
onoare, intrarea preotului, intrarea mirelui i
cavalerului de onoare, dominoarele de
onoare,fetele cu flori, omul cu inelele, intrarea
miresei, rugciunea de deschidere, chemarea la
ceremonie a mirilor, jurminte de nunt, schimbul
de inele, pronunarea cstoriei, comunicarea
sacr, rugciunea de ncheiere
Ceremonia de dup nunt: Recepia
Nu exista reguli sau regulamente se bazeaz pe
tradiii moderne
CEREMONIA DE CSTORIE
Coranul nu specific explicit instruciuni pentru ceremonia cstoriei dup ISNA
(Islamic Society of North America) ceremonia include:
nelegere mutual ntre so i soie
Mahr (zestrea)
Predica
Walima (banchetul)
Rolul soului
Stpnul soiei, el este responsabil pentru
bunstarea ei(Gen 3:16)
Ofer hran, nbrcminte, cas i drepturile
conjugale
S fie nstare s ofere soiilor sale securitate i
protecie(Exod 21:10)
S-i iubeasc soia i s fie milos(Hos 2:21)
Rolul soului
Stpnul gospodriei(Eph 5:23)
S-i iubeasc soia ca pe propria persoan(Eph 5:28)
S-i iubeasc soia cum Cristos i-a iubit biserica(Eph
5:25)
Nu se ngduie a divora de soia sa(1Cor 7:11)
Corpul lui nu-i aparine doar lui ci i soiei(1Cor 7:4)
Rolul soului
Soii trebuie s fie contieni ai lui Allah i trebuie s-i
trateze soiile cu respectul i demnitatea cuvenit
deoarece Allah vegheaz asupra lor(Sur 4:1)
Trebuie s se team de Dumnezeu(Sur 3:102, 33:70)
Terbuie s fie loiali soiei i s propvduiasc familia
Mirele ii i-a responsabilitatea qubul ului respectiv
ceremoniei castoriei
Rolul soiei
Un partener adecvat al soului, suportul i ajutorul lui(Tob 8:5-7)
S-i nprteasc ngrijorrile i necazurile(Prov 5:18-20)
O soie buna i ideal este un dar dumnezeesc pentru brbat
Ea aduce bucurie i pace soului ei(Sir 26:1-4)
Adevratul farmec al ei este spiritul ei religios pentru c ea
se teme de Dumnezeu(Prov 30:10-31)
Rolul soiei
Supus soului(Eph 5:22)
Respect i iubete soul(Eph 5:33)
Corpul ei nu aparine doar ei ci i soului(1Cor 7:4)
Nu trebuie s se despart de so(1Cor 7:10)
Rolul soiei
Soia trebuie s fie obedient, plcut cnd soul e de
fa iar cnd nu e de fa s-i apere persoana i
bunurile familiei(Sur 25:74)
Cstoria trebuie s fie confortabil pentru ambii soi
iar atmosfera trebuie sa fie plcut(Sur 30:21)
n timpul nunii mireasa trebuie s respecte ijab
promisiune de a respecta statutul de cstorit
NTREBARE?
Bazat pe cele spuse pn acum s vedem cum e privit
divorul n fiecare religie?
Divorul i recstoria
Brbatul poate divora de soiile sale prin actul de
divor(Deut 24:1-2)
Brbatul nu poate divora de femeia pe care a
dezonorat-o
Soia nu poate divora
Divorul este permis dar descurajat
Violeaz vointa lui Dumnezeu(Mal 2:13-16)
O femeie divorata se poate recstori
Soul o poate lua napoi din mil pe soia
abandonat(Isaiah 54:5)
Divorul de soia pgn sau strain este
aprobat(Neh 13:23-30)
Divorul i recstoria
Isus a poruncit cretinilor s nu divoreze(Mark 10:7-9)
Rezultatul caderii n pcatul adulterului(Mark 10:11-12)
Divorul i recstoria permise numai cnd:
Soul sau soia moare(Rom 7:2-3)
soul sau soia necredincioas divoreaz de perechea credincioas
(1Cor 7:13-15)
Soul care intr n necredin
Soul sau soia care triesc separat trebuie reconciliai sau s rmna
necastorii(1Cor 7:1-12)
Divorul i recstoria
Soul nu poate divora de soie n timpul menstruaiei(Sur 65:1)
Soul nu are dreptul s foreze un divor i trebuie sa returneze mahr (dota) n
afara cazului cnd s-a comis un adulter(Sur 4:19)
Soul nu poate lua napoi nimic de la soie dac vrea s se cstoreasc cu o
alt femeie(Sur 4:20-21)
n timpul divorului femeii nu i este peremis prsirea domiciliului iar soul nu o
poate alunga(Sur 65:1, 2:229, 241)
Dup perioada de ateptare brbatul se poate ntoarce onorabil la femeia
sa sau s se despart blnd fr ceart(Sur 2:231)
Dac femeia consider ca nu poate tri alturi de brbat i hotrete s se
despart poate s o fac dar trebuie s renune la mahr ( dot )Sur 4:19)
Brbatul are dreptul s divoreze de trei ori
n rezumat
Judaism
Cstoria este o uniune permanent o nelegere ntre Dumnezeu cu poporul su
Soul trebuie s-i iubeasc soia, are grije de binele ei,soia trebuie sa fie
asculttoare i cinstit
Adulterul este un pcat n faa lui Dumnezeu. Divorul este descurajat dar neles ca
un fapt de via. Recstoria este permis.
Cstoria mixt este nepermis considerat un pcat.
Cretinism
Cstoria este portretizat ca o relaie ntre Cristos i biserica sa.
Soul este stpnul casei. Soia trebuie s fie respectoas i s asculte de soul ei.
Divorul nu este permis.Recstoria este permis n anumite limite altfel este
considerat adulter.
Cstoria mixt nu este permis.
Islamism
Cstoria este o cerin spiritual i un contract ntre so i soie.
Soul este liderul familiei i este contient s-i respecte soia. Soia trebuie s aibe
grije de ea nsi i posesiunile familiei i s aib demnitate.
Divorul este permis de trei ori. Recstoria este permis numai dac soul sau
soia rmn puri
Cstoria mixt este permis numai cu un cretin sau evreu altfel este considerat
un pcat
CSTORIA INTERCONFESIONAL
Un membru a unei religii i un ateu( iudaism i ateu).

Doi religioi a dou religii diferite( cretin i taoism).

Dou religii apropiate care au ceva similar( cretin i islam ).

Dou diviziuni ale alceleai religii( catolic i protestant).

Dou diviziuni ale aceleai diviziuni religioase( evanghelic i sect cretin )

Definiie
Cstoria ntre persoane de religii diferite:
interconfesional, mixt, interreligioas.



Cstoria ntre persoane care urmeaz o tradiie diferit
a aceleiai religii: interbisericeasc, intercretin,
ecumenic.



Cstoria mixt sau interconfesional
Nu este permis
Dac copilul tu se cstorete cu o femei neevreic, copii nscui din
aceast relaie nu vor fi considerai copii ti. n cazul n care fica ta se
cstorete cu un neevreu, nepoii tai vor fi departe de iudaism dei ei vor fi
considerai evrei.
Lund n considerare c datoria primar a unui evreu este de a ndeplini
perceptele din Tora este evident c trebuie s se cstoreasc
intraconfesional cci altfel este inposibil ndeplinirea obligaiei divine a
voinei lui Dumnezeu. Mariajul interconfesional este total n contreadictoriu
cu voina lui Dumnezeu.
O violare a legmntului
Necredincioii pot influena credina celuilalt sunt considerai pgni i
czui n pcat(Neh 13:23-27)

Cstoria mixt sau interconfesional
- Pentru o nelegere mai bun : nu numai c e interzis ca
un evreu s se cstoreasc cu un neevreu dar este i
inposibil. Dac este posibil s triasc mpreun, s
coabiteze, chiar s procreeze dar este nu este posibil s se
cstoreasc.
- Legile Torei sunt la fel de obietive i inalterabile ca i
legile naturii. L a fel ca i legile gravitaie, de exemplu,
legile Torei nu pot fi alterate. Studiul legilor nu e de a
descoperii alte legi ci de a cunoate structura divin a
acesteia n univers i n via.
Cstoria mixt sau interconfesional
Nu e justificat n Noul Testament
S nu te ncurci cu un necredincios. (2 Cor 6:14)
Comparat cu o relaie ntre lumin i ntuneric
Dac cstoria deja exist atunci:
Soul nu trebuie s-i prseasc soia dac ea nu vrea asta i
viceversa
Copii rezultai dintr-o relaie ntre un credincios i unul necredicios sunt
considerai cretini att timp ct soii sunt cstorii(1 Cor 7:14)
dou tipuri de cstorii mixte: de o parte, cstoria ntre o parte catolic
cu o alt parte botezat, deci cretin, necatolic, numit tocmai
"cstorie mixt" i, de alt parte, cstoria ntre o parte catolic i o
parte nebotezat, sau aparinnd unei alte religii dect cea cretin,
celebrat cu dispens, numit "cstorie cu disparitate de cult"

Femeia nu i este permis cstoria cu un non musulman(Sur 2:221)
Brbatul este capul cminului deci femeia ar fi sub autoritatea unui
barbat nemusulman
Brbatului i este permis cstoria cu o femeie nonmusulman
Lor le este permis cstoria doar cu o evreic sau o cretin
Ei trebuie s-i exercite propria religie n timpul cstoriei dac nu este
un pcat s se cstoreasc cu o astfel de femeie
Copii rezultai sunt considerai musulmani
Cstoria mixt sau interconfesional
Viziunea hindusismului
Hindusismul declar c sunt multe ci de a ajunge la Dumnezeu iar calea
este aleas individual de fiecare n parte.
Cstoria interconfesional nu este obinuit n India mai ales n zonele
rurale.Interfaith marriage is uncommon in India, especially in the rural areas.
Casatoria este mult mai permanenta decat iubirea. Iubirea poate fi eterna,
dar nu permanenta. Ea poate continua la nesfarsit, dar nu exista o
constrangere exterioara pentru a continua. Este la fel ca o floare care a
inflorit dimineata, iar seara a disparut. Nu este ca o piatra. Casatoria este
mult mai permanenta; te poti baza pe ea. La batranete este de foarte mare
ajutor.




Viziunea credinei Ba Bah'
Toate religiile sunt inspirate de
Dumnezeu i deci cstoria
interconfesional este permis.
Azi
Sunt foarte puine pasaje n Biblie care ne nva tolerana i care vorbesc frumos de
alte credine.
Deoarece sfintele scripturi nu s-au schimbat de cnd ele au fost scrise i nu s-au
scris altele noi, deci ele sunt valabile i azi cstoria interconfesional rmne un fapt
npotriva vointei lui Dumnezeu cu excepia unor foarte rare cazuri cum a fost Moise.
Realitatea de azi prin diversitatea rasial, etnic i climatul religios pot fi argumente
ca perceptele biblice cu privire la cstorie s nu fie aplicabile.Poate c ele nu sunt
absolut valabile n toate societile ci relativ aplicabile n anumite situaii cum au fost
culturile antice. Crestintatea i-a schimbat atitudinea istoric i n alte situaii cum
este sclavia, atitudinea fa de prostituate, fa de vrjitori, homosexuali.
n foarte multe ri constituiile prevd libertatea religioasa i garanteaz libertatea
discriminrii pe baz religioas. Exist o separare ntre stat i biseric n majoritatea
rilor. Tolernd religiile i garantnd drepturile individuale ntr-o ar modern cineva
poate spune c acelai lucru poate exista i n familie.

Numrul cstoriilor interconfesionale
Conform Washington Post citnd Institutul General de Statistic la mijlocul anului
2010 n SUA 15% din familii erau mixte religios spre deosebire de anul 2006 cnd
25% din populaie era cstorit religios mixt deci tendina e n scdere.

Conform Biroului American de Identificare Religioas n 2001, 27% din evrei, 23% din
catolici, 39% din buddisti, 18% din baptiti, 21% din musulmani, 12% din mormoni s-
au cstorit interconfesional.

Dac se vrea a se alfla tendina de viitor: Sondajul efetuat la tineri ntre 18 i 23 de
ani condider important ca viitoarea soie sau so s fie de aceeai confesiune.
Washington Post a fcut un sondaj care arat c 65% dintre cititorii ei consider
important cstoria n cadrul aceleiai religii.
Este estimat c la evrei cstoriile mixte au crescut de la 3% n 1965 la 17% n anii
80


Evreii si problema casatoriilor mixte
SUA - cea mai mare comunitate de evrei 6,5 mil.
46%
Israel 5 mil 37 %
Europa aprox. 1,6 mil 12%
Restul lumii aprox. 650.000 5 %
Numarul total de evrei la nivel mondial este de aprox.
13.3 mil.


Evreii si problema casatoriilor mixte
Rusia in 1996 procentul casatoriilor mixte era de 70% iar in
Ucraina si Letonia 80%. ceea ce inseamna ca istoria casatoriilor
mixte este destul de veche in tarile fost-sovietice.
UK intre 1970 1995 s-a constata scaderea numarului de evrei
datorita natalitatii mici si a numarului mare de casatorii mixte
Germania cand Hitler a venit la putere in Germania traiau
aproximativ 500.000 de evrei dintre care 350.000 au reusit sa se
mute. Dupa razboi au mai ramas in jur de 16-17.000, iar rata
casatoriilor mixte era in jur de 50 %, copiii lor fiind crescuti ca ne-
evrei.
Australia studiu 1996 2001 rata casatoriilor mixte se cuprinde
intre 22 40 %, depinzand de grupele de varsta.
Frana ani 1950 rata casatoriilor mixte 16.1 %, pana in 1965
rata a crescut la 25.4% iar intre 1966-1975 49%.

Evreii si problema casatoriilor mixte
Datele statistice prezentate arata expunerea comunitatilor de evrei la
casatoriile mixte, asa cum am afirmat, iar impreuna cu imprastierea lor
printre natiuni, acestea au dus la pierderea liniile genealogice ale evreilor,
nu numai din punct de vedere al semintiilor ci si ca apartenenta in cadrul
comunitatii. In prezent aceasta apartenenta la poporul evreu este acceptata
de rabini si prin acceptarea iudaismului de catre ne-evrei sau copii nascuti
in familii mixte dar educati in iudaism.
Se poate observa si faptul ca in Europa rata casatoriilor mixte a fost mai
acuta si mai mare decat in America de Nord, ceea ce este important in
conditiile in care cei mai multi evrei care s-au mutat in Israel, dupa
infiintarea lui in 1948, sunt proveniti din Europa.
In prezent se fac incercari de aflare, macar partial, a genealogiilor, insa
lipsa inregistrarilor istorice este acuta. Chiar daca se poate ajunge cu
cercetarea in perioade de pana in jurul anului 1700 d.H. sau mai mult, totusi
este extreme de dificil, chiar imposibil, gasirea firului pana in antichitate.


Evreii si problema casatoriilor mixte
De asemenea se fac incercari pe baza de ADN, insa nici un ADN din
prezent nu se poate compara cu o mostra prelevata macar cu 1000 de ani
in urma. Se pot face presupuneri si se pot lansa ipoteze, insa stiintific este
aproape imposibil de stabilit aceste linii genealogice in acest mod.
Importanta acestui fapt ne va ajuta sa intelegem si sa privim mai usor in
istoria antica a lui Israel, sa tratam subiectul preotiei aaronice, modul in care
aceasta este privita acum in Noul Testament cat si relatia poporului evreu
cu si in Noul Legamant.

Rata divorurilor
Sloganul " familia care se roag mpreun rmne
npreuna " nu este valabil:
- Familiile cretine practicante ale religiei i au aceeai
religie reprezint numai 1%
--
- Rata divorului la cretinii
practicani este de 27%
- Agnosticii i ateitii au rata ceea mai sczut a
divorurilor
- Rata divorului la evrei este dintre cele mai mari



Atitudinea adoptat de cuplurile
interconfesionale
1.Retragere Withdrawal
Ambii soi s-au retras din organizaiile lor religioase
2. Convertire
Unul din soi s-au convertit la religia celuilalt
3. CompromisCompromise
Ambii soi s-au convertit la o a treia religie
4.Multiconfesionarismul
Ambii soi au aderat i la religia celuilalt
5. Ecumenism
Ambii soi au devenit o familie ecumenic
6. Diversitate
Ambii soi si-au urmat propria religie ramnnd npreun
7. Nu au fcut nimic
n cele mai multe cazuri ambii soi nu au fcut absolut nimic deoarece viaa
religioas nejucnd un rol important n viaa cuplului

Argumente pentru cstoria mixt

Argumente Pro
Argumentul 1: Diversitatea genetica
si culturala are un impact pozitiv
asupra sanatatii copiilor
Prin practicarea casatoriilor inchise, in cadrul
aceleiasi comunitati, de-a lungul timpului s-
au dezvoltat boli genetice specifice unei
anumite etnii sau rase. Astfel, boala
celulelor-secera, afectiune a hemoglobinei,
afecteaza numai persoanele de culoare, iar
boala Tay-Sachs, care este mortala pentru
copii, se intalneste cu precadere in randul
comunitatilor de evrei. In momentul in care
mostenirea genetica provine in proportie de
50% de la un parinte si 50% de la celalalt,
sansele ca un copil sa mosteneasca o
boala cu transmitere genetica scad
considerabil daca unul din cei doi parinti nu
este predispus sa aiba o gena pentru
respectiva boala.
Argumente Contr
Argumentul 1: Continuitatea unui
popor depinde de pastrarea unei
comunitati inchise
Astfel, pentru populatii care au fost supuse unor
diverse forme de persecutie sau incercari
de exterminare de-a lungul timpului (ex.:
evreii, romii), pastrarea casatoriilor in
interiorul comunitatii a reprezentat unul din
principalele instrumente de supravietuire si
fortificare. Atat timp cat in urma fiecarei
casatorii se naste un copil de aceeasi etnie
ca parintii sai, riscul unei boli cu transmitere
genetica ar putea fi considerat acceptabil.
Argumente pentru cstoria mixt
Argumentul 2: O familie multi-
culturala poate declansa o
schimbare de mentalitate la nivelul
comunitatii din care face parte
Familia reprezinta celula de baza a oricarei
comunitati. Nu este inimaginabil ca o
schimbare de mentalitate la nivelul unei
societati sa porneasca de la nivelul uneia
(sau a mai multor familii). Daca o familie
interetnica sau inter-religioasa reuseste sa
traiasca fara neintelegeri, aceasta poate
castiga in timp si acceptul familiei largite.
Cu cat au loc mai multe cazuri, cu atat mai
mare este posibilitatea ca o comunitate sa
vada in ideea de casatorie interetnica sau
inter-religioasa ceva normal, daca nu chiar
ceva benefic. Comunitati in care exista
anumite tensiuni au numai de castigat de
pe urma casatoriilor intre indivizi de etnii
sau religii diferite (ex.: romani si maghiari,
crestini si musulmani).
Argumentul 2: Presiunile exterioare
pot deteriora in timp casatoriile
interetnice si inter-religioase
In pofida faptului ca legile nu mai sunt
discriminatorii, mentalitatea a intarziat sa se
schimbe. Dintr-un punct de vedere, familiile
celor doi isi pot exprima dezaprobarea,
lucru accentuat de ostilitatea din partea
societatii care vede ca nepotrivite relatiile
mixte. Mai mult, faptul ca partenerii provin
din medii culturale poate slabi relatia celor
doi, existand incompatibilitati de
mentalitate. Casatoria presupune mult mai
multe complicatii decat viata de cuplu. Tipul
de cununie religioasa efectuata, nasterea
copilului, educatia pe care o va primi copilul
etc., toate sunt exemple de decizii care nu
sunt deloc simple in momentul in care sotii
provin din medii culturale diferite sau au
religii diferite. Chiar presupunand ca fiecare
din ei e dispus compromisurilor, acest lucru
poate sa nu fie valabil in cazul parintilor si a
familiilor extinse.
Pro
Contr
a
Argumente pentru cstoria mixt
Argumentul 3: Casatoriile mixte
accelereaza maturizarea sociala
Acest tip de casatorie forteaza atat ambii
indivizi, cat si familiile lor sa aiba contact cu
mediul cultural diferit al partenerului,
devenind mai toleranti in relatia cu
persoanele de alta etnie sau religie. De
asemenea, confruntandu-se ei insisi cu
prejudecati, datorita relatiei mixte,
patrunzand intr-o comunitate noua sau a
experientelor partenerului, indivizii devin
mai empatici fata de persoanele de alta
religie sau etnie. In cele din urma, cresterea
numarului de casatorii si a retelei de
persoane familiarizate cu alte medii
culturale decat cele de provenienta va duce
la o scadere implicita a segregarii sociale.
Argumentul 3: Copiii proveniti din
casatorii mixte se pot confrunta cu
probleme de identitate
In general, parintii din casatorii interetnice si
inter-religioase trebuie sa depuna efort
suplimentar pentru a le explica
provenienta culturala copiilor lor, pentru
ca acestia sa isi poata deslusi identitatea.
Din nou, exista problema discriminarii
sociale, care ii poate considera pe copii
metisi sau le pot nega una dintre
mostenirile genetice (un astfel de caz sunt
copiii nascuti intr-o persoana caucaziana
si una de culoare, care devin automat de
culoare).
Pro Contr
Deschidere spre discuie
Dup ce ai citit aceste rnduri, care
este ideea religioas despre
cstorie ce se aseamn cu
viziunea dumneavoastr?