BOTANICA

FARMACEUTICA
CURS NR. 3
SUBREGNUL CORMOBIONTHA
(CORMOPHYTA)
Plante superioare
corpul vegetativ difereniat n rdcin, tulpin i frunze =
CORM
organe vegetative cu structur morfoanatomic complex,
esuturi bine difereniate, cilindrul central STEL (lipsete
total la plantele inferioare)
organe de reproducere sexuat: arhegon pluricelular
n urma fecundrii oosferei, din celula ou sau zigot
(diviziuni repetate) EMBRION
numr dublu de Cormofite (aprox. 300000 specii)
majoritatea terestre fa de Talofite (aprox. 175000 specii),
rspndite preponderent n mediul acvatic
clasificare 3 ncrengturi: Pteridophyta, Pinophyta
(Gymnospermatophyta), Magnoliophyta
(Angiospermatophyta
ncrengtura Pteridophyta

peste 100000 specii, cu ecologie foarte variat
Cormofite terestre, cu organe vegetative i esuturi bine
difereniate, mai ales cel libero-lemnos CRIPTOGAME
VASCULARE
prezint 2 generaii independente, cu alternan
obligatorie:
sporofitul (planta propriu-zis sporangi spori)
gametofitul (protal), de scurt durat gamei.
majoritatea Pteridofitelor actuale ierbacee, perene, cu
rizomi
frunzele foarte variate ca form (simple, cu marginea
ntreag multifidate) i structur, cu dispoziie spiralat
sau verticilat pe tulpin/rizomi
de dimensiuni mici = MICROFILE
de dimensiuni mari = MACROFILE
trofofile (rol n fotosintez)
sporofile (rol n nmulire) se pot grupa n spice sporifere

Ciclul de dezvoltare la ferigi
CLASIFICARE
Clasa Lycopodiatae (Lycopsida)
Clasa Equisetatae (Sphenopsida)
Clasa Filicatae (Pteropsida)

1.Clasa Lycopodiatae (Lycopsida)
plante ierbacee, perene, cu frunze mici, alterne
apare diferenierea frunzelor n trofofile i sporofile = n
spice (strobili)

Ordinul Lycopodiales
monotipic, reprezentat de o singur familie = Familia
Lycopodiaceae cu 2 genuri, mai important genul
Lycopodium
n flora rii noastre se gsesc 6 specii de Lycopodium
Lycopodium clavatum (pedicut, brdisor)
specie montan (pduri de conifere), sempervirescent i
plagiotrop
rdcini adventive
tulpina trtoare, se ramific aparent dichotomic i
are frunzulie mici solzoase care o acoper n ntregime
ramuri erecte pe care se formeaz 1-3 spice de sporofile
la extremitate
sporofila frunz ascuit, sesil i cu baza dilatat
pe faa superioar sporange reniform
ntrebuinri farmaceutice
- sporii sunt sicativi, se utilizeaz la conspergarea pilulelor
Lycopodium selago (brdior)- sin. Huperzia selago
specie peren, 35 cm nlime
tulpina cu ramuri arcuite sau drepte, grupate n fascicule
cilindrice, aproape egale n lungime
frunzele acoper n ntregime tulpina
sporofilele sunt situate la mijlocul ramurilor
Rspndire: pduri umbroase, turbrii, stncrii, pajiti din
regiunea montan i alpin
Lycopodium annotinum spic sesil
Lycopodium clavatum

Lycopodium annotinum
Lycopodium annotinum
Lycopodium selago

2.Clasa Equisetatae (Sphenopsida)
tulpini articulate, la noduri cu verticile de frunze
concrescute
unele specii prezint la noduri verticile de ramuri
sporangii/sporofilele dispuse n spice la extremitatea
ramurilor
Ordinul Equisetales
Familia Equisetaceae Equisetum sp. (cca. 30)
Equisetum arvense (coada calului, barba ursului,
prul porcului)
cea mai comun specie de Equisetum i totodat specia cu
ntrebuinri medicamentoase
rspndire: terenuri nisipoase i argiloase, fnee umede,
ogoarele din lungul vilor
plant peren prezint rizom cu rdcini adventive
are 2 feluri de tulpini i frunze (trofo/sporofile) fertile i
sterile; primvara apar tulpinile fertile, apoi dup ce
acestea se usuc apar cele sterile
pe tulpini se gsesc noduri i internoduri
pe tulpinile fertile n vrf spic de sporofile strobil
tulpinile fertile lipsite de ramuri, au culoare brun roietic
sporofilele = peltate peiol
- lamin hexagonal
- pe faa inferioar a laminei 6 sporangi
reducere cromatic
n sporangi celule mam ale sporilor = arhespor
tetrade de spori haploizi ( i ) care prin germinare
protale mascule i femele
Tulpinile sterile
sunt verzi, asimilatoare
prezint gulerae de frunze la noduri
ramuri dispuse n verticil la noduri ( 4 costate)
Structura anatomic ( seciunea transversal)
contur sinuat coaste i valecule
epiderma silicificat
scoara+parenchim asimilator
hipoderma mai dezvoltat n dreptul coastelor
a treia zon a scoarei: esut parenchimatic incolor
mrginit de endoderm
n parenchimul cortical lacune valeculare
cilindrul central = ncepe cu periciclul i are dispuse
fascicule libero-lemnoase n dreptul coastelor (carinelor)

fiecare fascicul conductor = lacun fascicular
(carinal)
n partea central a seciunii = lacun medular
(mare)
ramurile NU au lacun central

Importana farmaceutic
ceai diuretic, antireumatic, remineralizant (SiO2)
proprieti hemostatice, antibronitice (saponine)
Tulpini fertile cu strobil si tulpini sterile
virgate
Tulpini fertile cu spice de
sporofile (strobil)
Tulpini sterile virgate
Structura anatomic a tulpinii
sterile
( seciunea transversal)
Equisetum maximum (E. telmateia)
specie robust, cu 2 feluri de tulpini (sterile i fertile)
tulpinile sterile = 1 m nlime

Equisetum palustre
vegeteaz n locuri umede
are un singur fel de tulpini cu ramuri asimilatoare,
care are la vrf spic de sporofile

Equisetum hiemale
un singur fel de tulpin asimilatoare (neramificat)
triete pn la 3 ani i poarta n vrf strobilul

Equisetum maximum sin. Equisetum
telmateia
(tulpina fertila si tulpina sterila)
Equisetum
palustre
TOXIC
Equisetum palustre
Equisetum hiemale
Equisetum sylvaticum
3. Clasa Filicatae (Pteropsida)
-ferigi-
rspndire: locuri umede, zone montane
frunze mari, cu limb ntreg sau divizat i grupe de
sporangi = SORI, situati pe partea inferioara a
limbului
tulpin subteran = RIZOM cu rdcini adventive
histologic: fascicule conductoare hadrocentrice
STRUCTUR POLISTELIC
chemotaxonomie: unii reprezentani conin
FLOROGLUCIDE

Ordinul Filicales
areal: rspndire larg, de la tropice la regiunile
nordice
componen: cca 900 specii grupate n mai multe
familii
majoritate specii ierboase
clasificare: mai multe familii, cea mai important
Polypodiaceae (i cea mai cuprinztoare), in prezent
impartita in mai multe familii
Familia Aspidiaceae: gen Dryopteris = cca 150 sp.

Dryopteris filix-mas sin. Aspidium, Nephrodium (feriga,
spata dracului brbteasc, limba arpelui)
n sol rizom cu rdcini adventive subiri i puin
ramificate
deasupra solului buchet de frunze trofosporofile, mari,
de 2 ori penat-compuse, cu peiol mare, acoperit de
palei
sporangi grupai n sori de o parte i de alta a nervurii
mediane, acoperii de o induzie reniform, fixat de
nervur; sporangii sunt pedicelai (capsul + pedicel
lung i subire)
arhespor = celul mam a sporilor = la maturitate, prin
meioz 4 spori haploizi
Dryopteris filix-mas
Dryopteris filix-mas
sporul germinare protal cordiform = lam de celule
verzi asimilatoare, cu diametrul de 1 cm; pe faa
inferioar rizoizi i organe sexuale; specific - anterozoizi
alungii i rsucii n spiral, cu numeroi flageli
fecundare ou (zigot) diviziune embrion cu 4 regiuni
(picior, rdcini, tulpini, frunzuli)
structura anatomic: seciune transversal prin rizom:
suber, hipoderma, parenchim general n care sunt
mplntate steluri cu structur hadrocentric
STRUCTUR POLISTELIC

Aciune i ntrebuinri: datorit derivailor
butirofenonici (filicina) aciune antihelmintic (teniaz);
se utilizeaza extractul cu 20-25% filicin

Ciclul evolutiv la Pterydophytae
Familia Athyriaceae:
Athyrium filix-femina (spinarea lupului)
distribuit n pduri umbroase montane
frunze mari de 1,5 m, 3-4 ori penat-compuse, pe spate
cu sori induziai, reniformi sau rotunzi, lobi nguti,
ascuit-serai

Familia Aspleniaceae:
Asplenium viride (ferig mic)
frunze penat-sectate
pe stnci montane, ziduri umede i umbroase
peiol i rahis verde
Asplenium trichomanes
rahis negru
Asplenium ruta-muraria

Athyrium filix-femina
Asplenium viride
Asplenium trichomanes
Asplenium ruta-muraria
Familia Polypodiaceae cuprinde cel mai mare
numr de ferigi
(cca 1200 sp.)
Polypodium vulgare (ferigua, iarb dulce)
crete pe stncile umbroase i in pdurile
montane
ferig mic
frunze simplu penat sectate, pe faa inferioar a
pinulelor sori mari, rotunzi, fr induzie,
dispui pe 2 rnduri paralele
coninut: ecdisone (cca 1-2% n rizom),
glucide, saponine
aciune i ntrebuinri: laxativ, folosit pentru
obinerea de fitoecdisone
Polypodium vulgare (feriguta)
Polypodium
vulgare
ncrengtura Pinophyta
(Gymnospermatophyta)
plante lemnoase ce fac trecerea de la Pteridofite la
Angiosperme
semine libere (fructul lipsete)
ovulul fecundat rmne neacoperit denumirea de
Gymnosperme (gymnos = nud, sperma = smn)
vase de lemn = traheide cu punctuaii areolate
liberul nu are celule anexe
flori unisexuate, pe indivizi monoici sau dioici, lipsite de
periant;
florile mascule = numai stamine reduse la antere ca
nite solzi pe spate saci polinici cu celule mame ale
gruncioarelor de polen;
florile femele = fr periant, formate dintr-o carpel
(solz carpelar) ce are pe partea superioar ovule nude
polenizare anemofil
Clasificare:
1. Clasa Cycadatae
2. Clasa Bennettitatae
3. Clasa Ginkgoatae:
Ordinul Ginkgoales: Familia Ginkgoaceae: Ginkgo biloba
4. Clasa Pinatae:
Ordinul Pinales (Coniferales):
Familia Taxaceae: Taxus baccata, T. braevifolia
Familia Pinaceae: Pinus silvestris, P. cembra, P.
strobus, P. nigra, P. maritima, P. mugo (sin. P. montana),
Abies alba, A. balsamea, A. sibirica, Picea excelsa (sin. P.
abies), Larix decidua
Familia Cupressaceae: Thuja orientalis, T. occidentalis,
Juniperus communis, J. nana, J. sabina, J. oxycedrus,
Cupressus sempervirens
5. Clasa Gnetatae:
Ordinul Ephedrales: Familia Ephedraceae: Ephedra
distachya
Clasa Ginkgoatae
20 specii, dar numai una este actual, restul fosile
arbori simpodiali, dioici, cu frunze dicotomic nervate i
bilobate
ovulele, dup fecundare nu se modific n semine tipice
seminele nu au un embrion bine difereniat

Ord. Ginkgoales
Fam. Ginkgoaceae
Ginkgo biloba (arborele pagodelor)
arbore simpodial, dioic, din estul Chinei, decorativ
frunze bilobate i caduce, cu nervaie dicotomic
inflorescenele mascule = spiciforme (amentiforme)
ovulele pedicelate dicotomic, la maturitate asemntoare
unor ciree galbene cu tegumentul crnos, comestibil
ntrebuinri farmaceutice: fitogeriatric, activator al
circulaiei arteriale i venoase (varice, tromboze, ulcer
varicos), arteriopatie diabetic, scleroz cerebral
produse farmaceutice: TANAKAN, TEBONIN, GINKOR,
BILOBIL, ROKAN, GINKOBIL

Ginkgo biloba
Ginkgo frunza, microblaste
Ginkgo floare mascula si femela
Ginkgo samanta (fruct fals)
Clasa Pinatae (Coniferophytae)
tulpina monopodial
frunze ntregi i simple
flori unisexuate monoice
clasificare: Ord. Cordaitales, Ord. Pinales (Coniferales)

Ord. Pinales (Coniferales)
denumirea RINOASE au canale rezinifere n
aparatul vegetativ; CONIFERE inflorescena femel,
de cele mai multe ori = CON
plante lemnoase = arbori, arbuti
ramificaie monopodial
lemn format din traheide cu punctuaii areolate
n aparatul vegetativ se gasesc canale rezinifere
frunze pleiociclice (aparent persistente), excepie zada
(Larix decidua) = pierde frunzele toamna
Reproducerea:
flori mascule i femele
plante monoice sau dioice

Florile mascule = stamine solz cu saci polinici pe spate,
plini cu gruncioare de polen = microspori
Structura grunciorului de polen:
celul haploid ce provine din celulele mam ale sacului
polinic = la nceput
cu timpul structura se complic: apare exina (membran
cutinizat); apare intina (membran celulozic subire); la
interior apar prin difereniere: o celul mare vegetativ i
una mic germinativ, 2 celule degenerate = protaliene

Florile femele = dispuse mai multe ntr-o inflorescen conic
conurile situate la vrful ramurilor tinere, formate dintr-un ax
pe care sunt dispuse flori n spiral
floare = solz dublu format din 2 lame concrescute:
- superioar = fertil (solz carpelar), poart 2 ovule nude
- inferioar = steril (solz bracteal)
Floarea
mascula la
conifere
Grauncior de polen cu camere aerifere
Structura ovulului
se formeaz pe faa superioar a solzului fertil
mic pedicel = funicul
nveli simplu = integument, ce las la partea superioar o
deschidere = micropil
n interior: nucel = parenchim celular diploid
(macrosporange);
din nucel ia natere endospermul primar (haploid)
provine dintr-o celul a nucelei, care se divide meiotic 4
celule haploide (megaspori) din care una singur se
dezvolt din aceasta, prin diviziune endospermul
primar haploid = protalul femel = megaprotal (provine
din megaspor)
una dintre celulele megaprotalului situat n dreptul
micropilului genereaz 2-30 arhegoane
arhegonul: o celul bazal voluminoas n care se
difereniaz oosfera si 2-4 celule suprapuse = gtul
arhegonului
polenizare prin vnt grunciorul de polen intra in ovul
(prin micropil) germinare pe nucel
Floarea femela la conifere
Ovul la conifere
Floare femela si mascula
Fecundarea
= germinarea gruncioarelor de polen exina crap se
formeaz tubul polinic prin evaginarea intinei
anterior formrii tubului polinic, nucleul generativ se divide
n 2 nuclei unul singur triete i va fecunda
cu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (n tubul polinic)
n tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dat 2
nuclei care se nconjoar cu citoplasm 2 gamei masculi
= spermatii
tubul polinic ajunge la oosfer prin gtul arhegonului i i
resoarbe vrful, vrsnd gameii ou (zigot) diploid
diviziune embrion alcatuit din radicul, mugura, mai
multe cotiledoane
endospermul primar se dezvolt nlocuind nucela nvelete
complet embrionul = servete la nutriia acestuia
ovulul fecundat devine SMN
prin germinarea seminelor o nou plant
Ciclul evolutiv la gimnosperme
Fecundarea la gimnosperme
Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)
Fam. Taxaceae: Taxus baccata
Fam. Abietaceae (Pinaceae): Abies alba, A.
sibirica, A. balsamea, Picea excelsa, Pinus
silvestris, Pinus montana, P. maritima, P. nigra
Fam. Cupressaceae: Juniperus communis, J.
sabina, J. nana, J. oxycedrus, Thuja orientalis,
Thuja occidentalis, Cupressus sp.

Fam. Taxaceae
specii dioice
frunze aciculare sempervirescente
flori femele solitare, cu un singur ovul
flori mascule formate din 6 sau mai multe
stamine, fiecare stamin cu 2-8 saci polinici
Taxus baccata (tis)
arbust - arbore cu lemn dur
durat de via mare (2000-3000 ani)
areal: Europa
frunze dispuse pectinat (ca la brad), dar fr canale
rezinifere
flori femele cu un singur ovul i cu un integument; dup
fecundare, n jurul ovulului fecundat (seminei) se dezvolt
un nveli crnos ce acoper parial smna = aril rou,
comestibil
flori mascule = o ax, la baz cu cteva perechi de solzi
bracteali; n vrful axei se afl 4-12 stamine dilatate la vrf
sub form de apendice, sub care sunt dispui 5-8 saci
polinici; granulele de polen nu au saci aeriferi
plant rar, ocrotit
plant toxic, conine alcaloidul taxin; numai arilul este
netoxic, dulce, comestibil
Intrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativ
Taxus baccata (tisa)
Taxus baccata floarea femela si
mascula
Taxus baccata frunze si muguri
Tisa samanta cu
aril
Fam. Pinaceae (Abietaceae)
familie cu reprezentani pe suprafee mari, pe toate
continentele
arbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepie
Larix) i canale rezinifere
plante monoice, rar dioice
flori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate
cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu
aer pe laturi
flori femele = dispuse pe o ax con; o floare
solz dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel
intern este fertil = solz carpelar; pe faa superioar a
solzului carpelar 2 ovule descoperite
dup fecundare semine, de obicei aripate
Genul Abies
45 specii = zone temperate i reci din emisfera nordic
arbori cu trunchi drept i cu ramificaie monopodial
frunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe
ramuri, dar orientate pectinat; pe faa inferioar au 2
dungi albe, de o parte i de alta a nervurii
conuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli)
la maturitate se desfac i cad rmne numai axa
conului pe ramur
Abies alba (brad alb)
frunze aplatizate i emarginate la vrf, cu 2 dungi albe pe
epiderma inferioar
alte specii: Abies sibirica, A. balsamea

Genul Picea
rspndire: emisfera nordic
arbori monopodiali
frunze aciculare, ascuite, contur rombic n seciune
transversal
conuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axa
Picea excelsa sin. Picea abies (molidul)
arbore de maxim 50 m inaltime
frunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune
transversala
conuri cilindrice
Abies alba (brad)
Brad frunze si
con
Picea excelsa (molid)
Molid frunze,
scoarta si
samanta
Genul Pinus
gen foarte bogat in specii
arbori si arbusti cu ramificatie monopodiala
2 tipuri de ramuri si frunze
- ramuri lungi = macroblaste, au frunze reduse la solzi
- in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte =
microblaste (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite
la baza intr-o teaca comuna
florile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri,
avand la baza cate o bractee membranoasa
conurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e
lignificat si ingrosat, alcatuind apofiza
conurile pendente, pot persista si cativa ani pe arbore
Pinus silvestris (pin)
raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina,
dar si regiunea dealurilor inalte
alte specii: Pinus montana (jneapan), P. nigra, P. maritima
Pinus silvestris (pin)
Floare
femela si
mascula
la pin
Pin - con cu seminte
Actiune si intrebuintari

Pini turiones (mugurii de pin)
de pe ramurile tinere de Pinus silvestris
cate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure central
dimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametru
principii active: ulei volatil ( si -pinen, limonen), rezina,
substante amare, pinitol, coniferozida
sub forma de infuzie, sirop:
- fluidifica secretia bronsica
- diuretic
Terebinthina communis
oleorezina purificata de la mai multe specii de Pinus
se obtine prin incizarea lemnului (rezinaj)
aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si
separa doua straturi: - lichid galben, vascos
- depozit alb rezinos, microcristalin
terebentina contine: - ulei volatil cu 60% -pinen
- colofoniu = 90% acizi rezinici
se utilizeaza: - extern ca revulsiv
- pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina
- colofoniului
Pini turiones (Pini gemmae)
Pinus montana sin. Pinus mugo
(jneapan)
Colofoniu (sacaz) = material rezinos galben-auriu;
- contine acid abietic
Aetheroleum terebinthinae (Ulei de terebentina)
se obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentinei
lichid volatil, incolor, cu gust arzator
contine: si -pinen, caren
se utilizeaza extern ca rubefiant, revulsiv
-pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine
terpineol, terpinhidrat si camfora)

Larix decidua (larita, zada)
Arbore ocrotit, ntlnit sporadic n pdurile de conifere
Frunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis,
grupate cte 30-40 ntr-un fascicul
Utilizri: scoara conine tanin
frunzele conin vitamina C
din rina de zad se obine un ulei de terebentin
de calitate superioar, numit terebentin de Veneia

Larix decidua (zada, larita)
Zada conuri si frunze fasciculate
Familia Cupressaceae
arbori si arbusti din emisfera nordica
frunze solzoase, rar aciculare
conurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovule
florile mascule au stamine cu 2-6 saci polinici
dupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin seminte
inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu fructele
baciforme
Genul Juniperus
peste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montana
Juniperus communis (ienupar)
arbust dioic de 1-6 m
cate 3 frunze subulate, in verticil
florile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand
cate un ovul
fructul fals = galbula (pseudobaca) = Juniperi fructus
se utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respirator
alte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic),
J. oxycedrus Pix Cadi (gudron, in dermatologie), Juniperus
horizontalis
Fam. Cupressaceae

Alti reprezentanti:

Thuja orientalis
(arborele vietii)
T. occidentalis (tuia)
Thuja
orientalis

Thuja
occidentalis

Juniperus
communis
(ienupar)
Ienupar frunze
subulate, cate 3 in
verticil
Ienupar galbula, fruct fals
Juniperus communis
Juniperus oxycedrus
Juniperus sabina

Cupressus sp. - chiparos

Cupressus sempervirens

Clasa Gnetatae (Chlamydospermatophyta)
traheide cu punctuatiuni areolate si trahee
flori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4
foliole)
plante dioice: - florile mascule = 2-8 stamine
- florile femele grupate in inflorescente
in endospermul primar al ovulelor sunt arhegoane reduse
numai la oosfera
lipsesc canalele rezinifere
clasificare: - ordinul Ephedrales
- ord. Gnetales
- ord. Welwitschiales

Ordinul Ephedrales
Familia Ephedraceae
plante dioice, rar monoice, pitice, repente
tulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate
= tip virgat
frunze solzoase, foarte mici, concrescute cate doua
flori unisexuate, dispuse la noduri
- cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2
bractei opuse si concrescute = perigon
- cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza
bractei opuse si concrescute = perigon

Ephedra distachya
areal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turzii
tulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinal
frunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici
culoare verde-cenusie
la maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin
carnoase, cu aspect de baca (rosie)
Ephedrae herba contine alcaloizi: efedrina
Ephedra distachya (carcel)
Ephedra distachya:
flori femele si mascule
Ephedra distachya exemplar mascul
Ephedra distachya floare femela
Ephedra distachya tulpini si ramuri
Welwitschia mirabilis

Welwitschia mirabilis

Sequoia gigantea

Chemotaxoni Gimnosperme
Polifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol)
Polioli: pinitol, sequitol

Fam. Taxaceae
Taxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica)
= amide = TAXOL (anticancer)
taxol
Fam. Cupressaceae
Timol
Carvacrol
Alfa tuiaplicina
Ulei volatil
Fam. Pinaceae
Ciclitoli (pinitol)
Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren,
camfen
Diterpene (rezina) tip acid rezinic: acid abietic, acid
levopimaric
Lignane: pinorezinol

Acid abietic
Alfa tuiaplicina
borneol
carvacrol
pinoresinol
Fam. Ephedraceae - efedrina