1

Daci, Romni, Vlahi si Albanezi

Puncte de vedere despre
Originea Romnilor
Daci, Romani, Vlahi si Albanezi
1
2
Un alt punct de vedere asupra aromanilor si a
originii sudice a romanilor.
Cum mi-am inceput demersul istoric?
Al. Phillipide, daca imi aduc bine aminte,
sustinea ca ar fi avut loc o migratie a vlahilor sud-
dunareni peste unare, dar din actuala !ulgarie, in
secolul "##.
$u mai tin minte sursa, dar stiu ca romanii
se cam feresc sa aduca vorba de teoriile lui sau ale
lui %vid ensusianu &.
Cel mai probabil au e'istat mai multe
miscari de populatii romani(ate, atat dinspre
!alcani catre unarea si )arpati cat probabil si
invers *asa cum sustine documentul ala bi(antin din
1+,, sau cum sustin legendele privind
-descalecarile- din sec. .###-.#" etc.&.
/u prima oara am au(it de teoriile lui
ensusianu si Phillipide de la o fosta a mea
profesoara de 0imba 1omana din liceu, care ne-a
spus cate ceva, dar mai cu fereala..... Ca asa era in
vremea aia, cea comunista....
Apoi... mi se parea imposibil ca un popor
cum e cel geto-dac * apropos... chiar erau acestia
2$ singur popor?& sa fie asimilat3eliminat in doar
14+ de ani de ocupatie romana. Am citit pe undeva
ca romanii nu au ocupat decat 156 din teritoriul
aciei de la nord de unare, de pe vremea lui
!urebista si ce a fost mai sus de Carpati nu prea i-a
interesat. 7eoria statornicitatii dacilor sub ocupatie
romana e confirmata si de cei vreo mie de ani in
2
8
care 7ransilvania a fost sub ocupatie straina,
rom9nii neputand fi pur si simplu asimilati, poate
doar intr-un numar nesemnificativ... Porturile,
obiceiurile si credintele populare aduc foarte mult
cu cele ale vechiului popor dac si nicidecum cel
roman. $u imbratise( ideea ca niste legiuni romane
de la granita imperiului au putut asimila un popor
intreg, chiar redus numericeste in urma ra(boielor
pana la 4++.+++-1.+++.+++ insi, asa cum citisem
undeva. #n conditiile atacurilor repetate ale
migratorilor, oare cati cetateni romani s-au stabilit
la nord de unare, intr-o (ona necivili(ata si
nesigura? 1etragerea aureliana nu dovedeste
altceva decat faptul ca romanii au fost doar niste
cuceritori. $u au avut niciodata spri:inul dacilor in
consolidarea granitei ;< nu s-a produs nici o
asimilare.
7eoria contopirii dintre daci si romani a fost
lansata pe la 1=++ din Ardealul ocupat de
>absburgi, mai e'act de ?coala Ardeleana
*institutie finantata si sustinuta de guvernul
austriac, ca parte a !isericii 1om9ne 2nite cu
1oma&. /ste o ipote(a care servea intereselor
teritoriale ale austriecilor in 7ransilvania mult mai
bine decat un probabil *dupa parerea mea& adevar
istoric - acela al statorinicitatii si continuitatii
dacilor in spatiul carpato-danubiano-pontic. ?-au
facut studii linvigstice false si s-a mers pe antite(a
civili(atie *romanii&-salbaticie *dacii&. 7ot ?coala
Ardeleana a promovat si ideea diferentelor imense
intre limba dacilor si cea latina *ceea ce nu s-a
intamplat si cand s-a studiat gene(a poporului
spaniol&. Astfel s-a spus ca poporul care avea 8.+++
8
@
de ani vechime pe acest teritoriu cand au venit
romanii a fost sters din istorie si a aparut un nou
popor, mult mai tanar, popor care nici nu ar fi
e'istat cand a -ateri(at- Attila... iar rom9nii de
pretutindeni au fost mandri sa se declare urmasi ai
lui marelui 7raian si nu ai barbarului ecebal - ca
asa suntem noi mai .....fraieri. %ricum, cert este ca
?coala Ardeleana a avut si un rol po(itiv in
desteptarea constiintei nationale romanesti si in
unificarea limbii scrise si vorbite, ca sa nu mai
spunem ca prin influenta e'ercitata mai apoi asupra
Principatelor "alachia si Aoldova a contribuit la
latini(area scrierii si la renuntarea la scrieriea
slavona si la liturghiile in slavona bisericeasca.
#n general nu sunt adeptul teoriei
conspiratiei - cand am au(it prima data despre
chestiile astea am fost super-sceptic... #ncet-incet
insa am inceput sa renunt la ce am invatat in scoala,
cum ca poporul rom9n a avea o origine nobila
latina. Acum chiar mi se pare de-a dreptul aberanta
aceasta teorie...
Cred ca influenta romanilor asupra
populatiei din spatiul carpato-danubiano-pontic e
comparabila intr-un fel cu influentele pe care le-au
avut de-a lungul istoriei popoarele migratoare sau
#mperiului %toman...
Asa au inceput cautarileB.
@
4
S ncepem cu Aromnii!
Aromanii se considera urmasii lui Cilip al
##-lea si Ale'andru Aacedon, si ca ei fac parte din
stramosii lor, tot asa cum !urebista si ecebal sunt
considerati stramosii romanilor.
Aacedonia - o tara care s-a format ca regat,
inca din secolul "### i.>r., apoi ca imperiu, fiind
considerat cel dintai imperiu din /uropa si totodata
cea mai inalta e'presie politica a spatiului balcanic
si european pana la incadrarea sa in hotarele
#mperiului 1oman in secolul ## i.>r. - este situata in
partea central-estica a Peninsulei !alcanice si a fost
locuita din vechi timpuri de triburi macedonene.
Prin e'pansiunea 1omei dupa moartea lui
Ale'andru Aacedon *828 i.>r.&, suveranitatea
imperiului macedonean avea sa decada si sa se
destrame, iar Aacedonia insasi sa fie desfiintata ca
regat si transformata in provincie romana *1@=
i.>r.&.
Anul 1@= i.>r. repre(inta data de cand
incepe lungul proces de romani(are a populatiei
macedonene si nasterea unui popor nou, ca urmare
a simbio(ei dintre bastinasii macedoneni si nou-
veniti, ce va purta mai tar(iu numele de vlah,
armanu, aroman etc.
0imba latina, acest instrument de unificare
etnica, a fost impusa nu numai populatiei
macedonene, ci tuturor popoarelor autohtone
cucerite de romani.
Cau(a pentru care romanismul a prins
radacini atat de puternice si atat de durabile in
4
,
Aacedonia - precum s-a intamplat si in acia mai
tar(iu - se datorea(a faptului ca romanii erau
posesorii unei civili(atii superioare bastinasilor.
Aceasta se poate deduce si din faptul ca,
daca populatia macedoneana, prin ase(area multor
colonisti romani, a suferit un proces de romani(are,
populatia blocului elenic insa a ramas neatinsa de
un astfel de fenomen.
aca ba(a etnica la romani este formata de
catre daci in schimb la aromani ba(a etnica este
formata de catre macedoneni.
0imba latina a fost cea care s-a impus si a
dus in final la indepartarea definitiva a limbii
macedonene, cea care nu era inteleasa nici de greci
si nici de catre iliri.
#ncepand de la aceasta data *1@= i.>r.&,
timp de mai mult de doua milenii, Aacedonia si
populatia ei *este vorba acum de aromani& au reusit
sa re(iste sub #mperiul 1oman timp de aproape opt
secole, sub #mperiul !i(antin, mai mult de opt
secole si sub #mperiul %toman, aproape 4 secole
*circa @,+ de ani&.
upa o e'istenta de mii de ani, in anul
1D18, prin Pacea de la !ucuresti din 1+ august,
incheiata dupa ra(boaiele balcanice, pamanturile
Aacedoniei *in suprafata de circa =5.4++ Emp& si
populatia ei au fost impartite celor patru state
vecineF Grecia *416&, Albania *116&, ?erbia *2D6&
si !ulgaria *D6&. e la aceasta data, 1+ august
1D18, aromanii au intrat intr-un proces necrutator si
neintrerupt de de(nationali(are si asimilare de catre
populatiile ma:oritare in mi:locul carora au a:uns sa
traiasca.
,
5
?e sustine ca limba aromana ar fi un dialect
al limbii romane si care a aparut dupa anul 1=@= -
dupa ce revolutionarii romani pasoptisti *Cristian
7ell, $icolae !alcescu etc.& au luat contact cu
aromanii din Aacedonia - are aceeasi vechime cu o
teorie greceasca asemanatoare cu ea, dar care insa
sustine ca aromana este un idiom al limbii eline, iar
aromanii sunt greci latini(ati.
%amenii de stiinta insa spun ca limba aromana este
o limba romanica careia, din vechea limba latina
vulgara, i-au ramas in le'icul de ba(a circa 1,++ de
cuvinte. e-a lungul celor doua milenii de
e'istenta, limbii aromane i s-au mai adaugat circa
2,++ de cuvinte grecesti, 4,+ de cuvinte slave, 84+
de cuvinte albane(e, 1,++ de cuvinte turcesti etc.
Cu toate ca in le'icul de ba(a s-a adaugat un numar
mult mai mare de cuvinte din alte limbi balcanice
*slave, grecesti, turcesti&, structura, morfologia si
sinta'a limbii aromane nu s-au schimbat si au
ramas asa cum au fost si in limba latina.
e asemenea, elementele fundamentale ale
le'icului, cele de intrebuintare permanenta, de
circulatie interna, sunt tot de origine latina. /le
revin tot mereu, sunt necontenit intrebuintate in
graiul (ilnic si au familii de cuvinte foarte bogate.
Argumente lingvistice
A. .enopol, in cartea sa -7eoria lui
1oesler-, studii asupra staruintei romanilor in acia
7raiana, /d. Albatros, !ucuresti, 1DD=, critica un
istoric cu numele de >unfalvH care sustinea ca
5
=
-1omanii din nordul unarii inteleg usor limba
macedo-romana-.
.enopol a raspuns astfelF -/ste cunoscut ca
un roman de la nord de unare nu poate fara un
studiu sau fara a invata de inainte sa inteleaga
dialectul vorbit la sudul !alcanilor si invers-. e
acest lucru poate sa fie convins fiecare cand va
compara doua te'te luate din aceste doua limbi.
#n final A.. .enopol, tragea conclu(iaF
-Aceste doua dialecte sunt cu totul diferite, nu sunt
la fel-. Aai departe marele istoric aduce si alte
argumente in legatura cu aceste doua limbi intre
care este o mare diferenta. -0imba aromana nu
poate sa fie socotita ca un dialect al limbii daco-
romane. Ca sa fie socotita ca dialect trebuie sa
indeplineasca cel putin doua conditiiF dialectul
aroman si cel daco-roman trebuie sa fie produsul
unui singur popor si sa traiasca in acelasi locI sa
aiba aceeasi istorie-.
#n realitate, intre aromana si daco-romana
este departe de a fi vorba de identitate, ci doar de
concordante structurale si materiale importante.
Aa:oritatea acestor trasaturi comune au fost
dobandite inainte de secolul al "##-lea *Aihaescu
1D5=F 82+-825&, cu toate acestea de(voltarea
paralela, dar independenta a continuat chiar si dupa
aceasta data, in virtutea tendintelor comune
mostenite.
Pentru a e'plica concordanta dintre cele
doua idiomuri *aromana si romana& nu este deloc
necesar sa-i ase(am pe toti *aromani si romani& in
vreun district riguros inchis, pentru doua-trei secole
. $u trebuie sa uitam ca aria macedoneana a fost
romani(ata cu mai mult de doua secole inaintea
=
D
aciei *1@= i.>r.&, ca ea a continuat sa faca parte
din imperiu si dupa parasirea aciei, si ca inaintea
sosirii slavilor e'ista - de la Adriatica la nordul
Carpatilor - un continuum 1omanicum, presarat de
neromani, dintre care unii, ca albane(ii, n-au fost
niciodata romani(ati.
"imba DA#A
?unetul a este folosit Jn /uropa doar Jn
limbile rom9na si albane(a, limbi care au Jn alfabet
si litera corespun(atoare. ?unetele -a- si -s- au
ramas din limba daca, respectiv ilira, limbi care au
multe caracteristici comune. ?ingura limba antica
europeana care avea Jn alfabet litera s a fost limba
etrusca, Jn care -?- era scris -A- *ve(i sut - sutina&.
/trusca Jnsa, nu avea sunetele -b-, -d- si -g-.
atorita alfabetului grec si cel latin, sunetul s
nu putea fi reprodus Jn scris, asa Jnc9t au fost
preluate cuvinte din limbile daca si ilira, Jn care s
a fost Jnlocuit cu -s-. ?imilar, a din limba daca a
fost Jnlocuit cu a sau o, iar J a fost Jnlocuit cu i,
Jn limbile greaca si latina.
/'istenta lui a Jn limba rom9na nu poate fi
e'plicata dec9t prin e'istenta acestui sunet Jn limba
daca. Aceasta pune Jntr-o noua lumina originea
latina a cuvintelor rom9nesti care contin sunetul
a. Putem vorbi, Jn aceste situatii doar de o origine
comuna a acestor cuvinte, anterioara cuceririi
D
1+
daciei de catre romani si chiar anterioara aparitiei
romanilor. Acelasi lucru poate fi spus Jn legatura cu
foarte multe cuvinte rom9nesti compuse cu
prefi'ele -Jm-, -Jn-, -ras- si -ra(-.
Aarea ma:oritate a cuvintelor rom9nesti care
Jncep cu litera J, sunt cuvinte compuse, av9nd
prefi'ele -Jm- *apro'. @++ cuvinte& sau -Jn- *apro'.
15++ cuvinte&. $umai c9teva au corespondente in
limba latina, care Jncep cu -im- sau -in- si numai
c9teva provin prin compunerea cu cuvinte de
origine france(a. Kn e'emplele de mai :os sunt
pre(entate si doua cuvinte compuse fara prefi'ele
mentionate, care au fost preluate Jn limba latina,
fara a mai pre(enta forma compusaF
armasar - admissarius , lingura - lingula.
Kn plus, ele indica si originea daca a cuvintelor
componenteF arma, sar, ling, gura. Aceeasi remarca
poate fi facuta si pentru ma:oritatea cuvintelor
compuse cu prefi'ele -Jm-, -Jn-, -ras- si -ra(-. Kn
plus, la aceste cuvinte se pot identifica noi sensuri.
Kn limba daca, s apare adesea la sf9rsitul
cuv9ntului, la fel cum apare os Jn limba greaca.
Aai :os sunt date doua e'emple de cuvinte dace, la
care s a fost greci(at Jn osF samus - samos, cris
- chrHsos. Au fost identificate si doua cuvinte
contin9nd litera s care au corespondent Jn limba
etruscaF Aaris si sut.
PrescurtariF - dac, / - etrusc, G - grec, 0 -
latin, /. - dictionarul e'plicativ al limbii rom9ne.
1. altoi *& ; care Jnalta, Jnnobilea(a. Cuv9ntul a
ramas in limba rom9na cu sensul Jngust de vlastar
pentru Jnnobilarea *Jnaltarea Jn sens figurat& unei
plante. ?ensul initial poate fi intuit Jn sensul figurat
1+
11
al verbului a altoiF a bate cu scopul de a Jnnobila,
Jnalta pe un copil, de unde si (icalaF -unde da tata,
creste-.
2. alt *& ; altum *0& ; Jnalt. Kn limba rom9na,
cuv9ntul alt si cele compuse cu el ca prefi', au
capatat sensul de diferit. 7otusi, e'presia -asta *asa&
e altceva- are de obicei sensul de -asta *asa& nu mai
este gresit-, altceva Jnsemn9nd ceva diferit, dar Jn
sens po(itiv *Jnaltator&. ?ensul original al
cuv9ntului alt a fost pastrat Jn cuvintele altoi si Jnalt
; JnLalt ca Jn e'presia -Jnaltul cerului- ; JnLaltul
cerului adica Jn Jnaltimea cerului.
8. armasar *& ; admissarius *0& ; armasar.
Armasar este compus din cuvintele dace arma si
sar, desemn9nd calul *ve(i samsar& care
transporta un om Jnarmat. Corespondentul latin nu
mai pastrea(a forma compusa, aceasta indic9nd ca a
fost preluat si latini(at cu sufi'ul us. 0a fel a fost
preluat Jn latina si cuv9ntul arma ca arma. Meul
Aarte a fost preluat de romani de la daci, la care era
numit Ares
@. arestai *& ; arrest *german& ; arresto *italian& ;
pus sub arest, a aresta. A aresta este compus din
cuvintele dace Ares si sta, adica a sta sub puterea
lui Ares, (eul ra(boiului. Cuv9ntul -sta- apare cu
forma -stai- Jn cuvintele dace schistai *pustnici& si
polistai *calugari& desemn9nd pe oamenii sfinti care
stau separat, respectiv Jn comunitate.
4. barbat *& ; barbatos3varvatos *G& ; barbatus
*0& ; barbat. !arbat este radacina at9t pentru
corespondentul grec, c9t si pentru cel latin. Kn
insula Corfu e'ista o localitate numita !arbatos.
0imba greaca este anterioara celei latine, deci
barbat nu este de origine latina. $u poate fi nici de
11
12
origine greaca, deoarece barbatos3varvatos este un
cuv9nt prehelenic, rar folosit Jn greaca veche.
!arbat este si numele fratelui lui 0itovoi, un alt
nume dac.
,. boer *& ; boer *dane(& ; stap9n, boier. Cuvintul
dac boer se regaseste Jn numele !oerebistes
*!urebista&. Acest cuv9nt compus Jnseamna
stap9nul /bistes. Cuv9ntul dane( boer Jnseamna
fermier, stap9n al pam9ntului. Pastrarea acestui
cuv9nt confirma influenta daca asupra danilor
stabiliti in anemarca, numita achia Jn evul
mediu.
5. cel *& ; cel */& ; (eitate chtonica. 0a daci, -cel-
avea o conotatie sacra, ca JnF -cel de pe comori- sau
-cel mai cel-. -Acel- avea sensul de -al lui Cel-,
deci este posibil ca Cel sa fi fost la daci, (eita
mama, ca si la etrusci. -Celu- era la etrusci un titlu
de preot, probabil corespondentul cuv9ntului dac
-acel-. Pe o placuta etrusca din sec " J.C., gasita la
Populonia, este repre(entat (eul ra(boiului, 0aran,
lupt9ndu-se Jmpotriva lui Celsclan *-clan- ; fiu&,
giganticul fiu al (eitei Cel, a pam9ntului. -Celius
7uscorum lingua ?eptember mensis dicitur- se
traduce din latinaF -celius *celi& Jn limba etrusca
Jnseamna luna septembrie- *ve(i 7estimonia
0inguae /truscae, =+1, =2@&. eci luna recoltei, era
numita dupa (eita chtonica, Cel.
=. celar *& ; cela */& ; Jncapere subterana, pivnita,
celar. Ambele cuvintele deriva din radacina -cel-.
*ve(i -cel-&. Cuv9ntului rom9nesc celar Ji
corespunde -chilear- *pivnita& Jn dialectul arom9n.
2lterior, cuv9ntul etrusc -cela- a capatat sensul de
Jncapere, camera, Jndepart9ndu-se de legatura cu
12
18
radacina -cel-, (eita subpam9nteana. /l a fost
preluat Jn limba latina ca -cella-.
D. cris *& ; chrHsos *G& ; aur. in apele Crisurilor
*; auritelor&, care i(vorasc din muntii apuseni, era
e'tras aurul, prin spalarea nisipului in bai. Cuv9ntul
dac este radacina a cuv9ntului grecesc
corespun(ator, format prin adaugarea sufi'ului
Nos, deci cuv9ntul grecesc deriva din cel dac.
1+. crisan ; aurar. Acest cuv9nt, pastrat ca nume
p9na a(i, dovedeste continuitatea pre(entei dace pe
aceste meleaguri.
11. gelu *& ; gela *G& ; rege. Cuv9ntul dac gelu,
cu semnificatia de rege, apare Jn numele Gelula -
loctiitorul lui ecebal, iar mai t9r(iu ca nume al
voievodului Gelu, pomenit de unguri ca GHla.
Gheorghe Ausu mentionea(a cuv9ntul -suangela-,
utili(at de ?tephanus !H(antius cu sensul de
morm9ntul *groapa& regelui.
12. haita *& ; Aita */& ; simbolul lumii mortilor
*ve(i lup&.
18. :uram9nt *& ; :uramentum *0& ; :uram9nt.
Ouram9nt vine de la radacina daca :ur, Jnsemn9nd
spatiul Jn mi:locul caruia se afla cineva sau ceva
*cf. /.&. Ouram9ntul se facea numai Jn pre(enta
martorilor din :uriu. Kn latina nu e'ista cuv9nt
analog radacinii :ur, nici corespondent pentru :uriu.
Cuv9ntul latin :uramentum este deci Jmprumutat
din limba daca.
1@. lapus *& ; lapus *0& ; iepure. 0apus apare Jn
multe toponime, precum si Jn 0apusneanu, dar
sensul sau a disparut Jn limba rom9na.
14. ler *& ; ler */& ; umne(eu.
1,. leu3lev? *& ; lev */& ; leu. /'istenta, at9t Jn
limba etrusca, c9t si Jn limba rusa, a cuv9ntului
18
1@
-lev-, cu acelasi sens, sugerea(a originea dacica a
cuv9ntului. Kn /., cuv9ntul leu este trecut cu
etimologie necunoscutaP
15. lingura *& ; lingula *0& ; lingura. 0ingura este
compus din cuvintele dace ling si gura,
desemn9nd un obiect care se linge Jn gura.
Cuv9ntul latin, nu mai pastrea(a o forma compusa
si este Jn mod evident preluat din limba daca.
1=. livada *& ; livada. Kn /. este considerat de
origine slava, de la bulgarul -livada- sau
ucrainianul -levada-. Acest cuv9nt nu are o forma
similara Jn limba greaca, dar Jn insula Corfu e'ista
localitatea 0ivadia, care dovedeste ca acest cuv9nt a
e'istat Jn perioada prehelenica. eci slavii au
preluat acest cuv9nt de la daci, transform9nd a-ul,
pe care nu Jl au Jn alfabet, Jn a.
1D. lup3lupu *& - lup3lupu */& Probabil ca lupul
repre(enta la daci pe (eul mortii, echivalentul lui
>ades. Kn etrusca, -lup- Jnseamna a muri, iar -lupu-
Jnseamna mort. Putem presupune ca daca -lupu-
era mortul, atunci -haita- era lumea mortilor. % sa
r9deti, poate, dar chiar asa eraP Aita era, la etrusci,
(eul care personifica lumea mortilor. /ra
repre(entat cu cap de lup, ca si corespondentul sau
grec, >ades. Picturile funerare etrusce Jl Jnfatisea(a
pe (eul mortii purt9nd capul si blana unui lup. Pe
de alta parte steagul de lupta al dacilor arata similar
si foarte probabil, Jl repre(enta tot pe (eul mortii.
?emnificatia acestui (eu dac era probabil identica
cu cea a (eului egiptean 2puaut3QepRaRet -
%phois*G&, (eul cu cap de sacal. Acesta era numit
-deschi(ator al drumurilor-. 2puaut avea un dublu
rol, fiind un (eu al ra(boiului si al cultului funerar,
1@
14
deschi(9nd drumul at9t pentru armatele faraonului
c9t si pentru spiritele mortilor.
2+. Aaris *& ; Aaris */& ; (eul fecunditatii si
fertilitatii. Aaris, numele dac al r9ului Aures era si
numele (eului etrusc al fecunditatii, repre(entat fie
ca un barbat barbos, fie ca un t9nar sau chiar ca un
grup de nou-nascuti Jngri:iti de Ainerva. Mona cu
terenul cel mai fertil, propice agriculturii, aflata Jn
imediata apropiere a ?armisegetu(ei si a evei,
principalele centre ale puterii dace, este valea
Auresului.
21. miel *& ; miel. Acest cuv9nt nu are o forma
asemanatoare Jn niciuna din celelalte limbi vorbite
vreodata Jn /uropa. Corma latina -agnellus-, data Jn
/. nu poate fi nicidecum la originea cuv9ntului.
?a nu uitam ca dacii erau Jn primul r9nd pastori si
nu au Jnvatat aceasta meserie de la romani.
22. mierla *& ; merlum */& ; mierla. Aierla era
pasarea mortii, at9t la daci, c9t si la etrusci, care o
mentionea(a Jn 0iber 0intaeus, ca fiind cea care
ridica sufletul mortului la cer. 1olul funerar al
mierlei la daci se deduce din verbul a mierli, cu
Jntelesul de a muri.
28. mut *& ; mut */& ; care nu poate vorbi, mut.
Kn etrusca au fost identificate cuvintele -mutna- si
-mutana-, cu sensul de sarcofag. Aut-na este de
fapt un cuv9nt compus ca si pacha-na, care a fost
tradus ca -tin9nd sau apartin9nd lui Pacha-. upa
aceiasi logica, -mutna- se traduce ca -tin9nd sau
apartin9nd lui mut-. Cuv9ntul etrusc pentru mort
este -lupu- *ve(i lup&. eci -mutna- nu Jnseamna a
mortului, ci a celui care nu vorbeste *mutului&.
2@. oier *& L pata *& ; oeoropata *G& ; omor9tor
de oameni. %eoropata este numele dat de greci
14
1,
ama(oanelor, care omorau pastorii si le luau
turmele. Cuv9ntul grecesc este compus din doua
cuvinte daceF oier3oeor si pata care Jnseamna a
omor. "echea e'presie fara de pata, Jnsemna
care nu a comis omor.
24. Paca? *& ; Pacha */& ; echivalentul (eului
grec ionHsos sau al romanului !achus. ?unt multe
cuvinte de origine daca care Jncep cu paca3paca,
care conduc spre ideea ca ar fi putut e'ista la daci
un (eu similar etruscului PachaF *a& pacali,
pacaleala, pocal, pacat, pacatui, Jmpacat, pacatoasa
si pahar. Pacala, din basmele rom9nesti , este un
persona: similar satirilor de la greci, fiind posibil ca
numele lui sa provina de la numele unui (eu dac
numit Paca. Grecii antici Jl sarbatoreau pe ionHsos
de anul nou. Acesta Jncepea pe atunci, ca si la
romani, la 1 aprilie, (i ramasa peste tot Jn lume ca
(iua pacalelilor. Kn aceasta (i, ionHsus era
repre(entat de un copil pus Jntr-un cos,
repre(ent9nd renasterea anuala a (eului, ca (eu al
fertilitatii. Conotatia negativa a cuv9ntului pacat a
fost datorata aparitiei crestinismului, care a Jncercat
sa elimine cultul lui ionHsos. Cuv9ntul compus
-Jmpacat-, precum si derivatele sale indica sensul
initial po(itiv al cuv9ntului pacat si rolul :ucat de
(eul Pacha.
2,. pacatoasa *& ; pachanthur */& ; echivalenta
menadei *G& si a bachantei *0& ; femeie care
participa la celebrarea lui Paca.
25. papar *& ; paparoina *G& ; papaver *0& ; mac.
Aacul era folosit in ritualul de aducere a ploii,
numit de daci paparude. Cuv9ntul dac este practic
radacina corespondentelor grecesc si latin.
1,
15
2=. raspunde *& ; respondere *0& Cuv9ntul dac
este compus din ras *mult& Lspun Lde *despre& si
Jnseamna a spune multe detalii despre un anumit
lucru. Cuv9ntul latin nu este compus, deci a fost
preluat din alta limba.
2D. sac *& ; sac */& ; sac.
8+. samus *& ; samos *G& ; Jnalt. ?omesul cald si
cel rece i(vorasc din Auntele Aare din muntii
apuseni. acii le numeau ?amus, datorita muntelui
Jnalt *mare& din care i(vorau.
81. sames *& ; samos *G& ; Jnalt. ?ames era
numele unui Jnalt demnitar care str9ngea birurile
dintr-un :udet *(ona condusa de un :ude&.
82. sama *& ; bir. e acolo vine a da sama, cu
sensul de a da birul.
88. samavolnic ; volnic *sau vornic& care ia sama
*birul&. ?amavolnic si-a schimbat sensul initial de
titlu3functie de dregator lu9nd sensul de abu(iv. Cu
acest sens, cuv9ntul a a:uns Jn limba rusa ca
-samovolSn9i-.
8@. samsar *& ; samsar *bulgar& ; simsar *turc& ;
caraus, cel care transporta sama pe cai sar.
Cuv9ntul sar, cu sensul de cal a fost folosit si Jn
evul mediu, Jn saragea ; sarica *turc& ; calaret turc.
Cuv9ntul este compus din sar - cal si agea -
conducator turc.
/'istenta Jn cuv9ntului sar Jn latinul admissarius
- armasar, dovedeste ca acesta nu este de origine
turca sau bulgara, ci a fost preluat in aceste limbi de
la vlahi.
84. schistai3Etistai *& ; cei care stau separat,
i(olati, adica pustnici. e la radacina schi, cu
sensul de separat, provin cuvintele schit si schisma.
15
1=
8,. sfoara *& ; sphaira *G& ; Jnv9rtire, rasucire.
e la acest sens, pierdut asta(i, vine e'presia -a da
sfoara Jn tara-, adica a face turul tarii. ?foara, cu
sensul de fir rasucit, deriva din toarcerea, rasucirea,
prin care se face. Acest sens a a:uns Jn limba
neogreaca sub forma -sfora-. $umai Jn limba daca
sfoara avea at9t sensul de Jnv9rtire, rasucire, c9t si
de fir rasucit, deci -sfora- a fost preluat de greci de
la daci.
85. sus *& ; sus */& ; sus.
8=. sut *& ; suti */& ; lacas subteran. 0a etrusci,
l9nga poarta de intrare Jn morm9nt scria -ca suti-
sau -ta suti-, Jnsemn9nd -acesta este lacasul
subteran-. Cuvintele etrusce pentru morm9nt erau
-thaure- si -thaura-, iar cuv9ntul pentru lumea
subpam9nteana era -hintha-. $umeroase obiecte
mortuare poarta inscriptia -sutina-, uneori inci(ata
astfel Jnc9t obiectul sa nu mai poata fi folosit, ca Jn
ca(ul oglin(ilor. #esirea din sut a minerilor
Jnseamna iesirea din lacasul de sub pam9nt, nu din
schimbul de lucru. Kn /. se considera ca sut
provine de la germanul -schicht- - schimb. Kn afara
de faptul ca cele doua cuvinte nu seamana deloc, se
pune problema de ce sut, cu sensul de schimb, nu
este folosit dec9t Jn minerit?
8D. t9nar *& ; 7hanr */&. 0a etrusci, 7hanr este o
divinitate repre(entata pe anumite oglin(i, care
Jnfatisea(a scene de nastere si copii divini.
@+. tamas *& ; tamas, thamas *G& ; ginere. 7amas
este un cuv9nt prehelenic. Gheorghe Ausu sugerat
originea sa egipteana, de la tham *th9m&, cu sensul
de legatura.
@1. trei *& ; trei */& ; trei.
@2. un *& ; un */& ; un.
1=
1D
@8. vel *& ; vel */& ; mare, cu sens figurat, ca
titlu. Cuv9ntul dac -vel-, cu sensul de mare a a:uns
sa preceada un titlu sau rang boieresc Jn evul
mediu, Jn Aoldova si "alahia *e'. vel logofat&. Kn
limba rom9na au ramas cuvintele derivate ca
veleitate si veleitar. 0a etrusci, vel preceda numele
inscriptionate pe monumentele funerare. e
e'emplu, pe peretii morm9ntului Crancois de la
"ulci, apartin9nd familiei ?aties *sec " J.C.& se afla
inscriptiile -vel saties arn(a-, care se traduc -marele
?aties micul Arnth-
?i ca o curio(itateF Cuvinte AC#C/ in limba
1omana * de mentionat totusi ca nu toate sunt
dacice, unele fiind chiar B. ?lave ori Aaghiare,
de fapt&
abes >asdeu, "raciu
Abrud >asdeu
abur >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
acata 1ussu
adamana *dar, mita& "raciu
ademeni >asdeu
adiia 1ussu
aghiuta >asdeu
aidoma >asdeu
alac >asdeu
ala >asdeu
aldea >asdeu
ameti 1ussu
amurg 1ussu
anina 1ussu
aprig 1ussu
argea >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
1D
2+
Arges >asdeu
arunca 1ussu
a(uga >asdeu
baci >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
baier 1ussu
baliga 1ussu *albane(a&
balta 1ussu *albane(a&
bara >asdeu
!arba-cot >asdeu
bar(a >asdeu, 1ussu, "raciu
basca >asdeu, 1ussu *albane(a&
batal >asdeu
balaur 3 balaur >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
baga 1ussu
baiat 1ussu
balan >asdeu
beregata 1ussu
boare 1ussu
bordei >asdeu, 1ussu
borta >asdeu
brad >asdeu, 1ussu *albane(a&
brJndusa 1ussu
brJn(a >asdeu, 1ussu, "raciu
brJu 1ussu *albane(a&
brusture 1ussu *albane(a&
bucura *si familia sa de cuvinte& 1ussu *albane(a&
buiestru 1ussu
bunget >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
burghiu >asdeu
burlan 1ussu
burta 1ussu
burtuca >asdeu
burtus >asdeu
butuc 1ussu
2+
21
butura 1ussu
bu(a 1ussu *albane(a&
caier 1ussu
cata 1ussu
caciula 1ussu *albane(a&
capusa 1ussu *albane(a&
caputa 1ussu *albane(a&
catun 1ussu *albane(a&
cioara >asdeu, "raciu
cioban >asdeu
cioc >asdeu, "raciu
ciocJrlie >asdeu
ciomag >asdeu
cJrlan 1ussu
cJrlig 1ussu
codru >asdeu, "raciu
copac 1ussu *albane(a&
copil 1ussu
cret 1ussu
cruta 1ussu *albane(a&
cu:ba >asdeu
culbec >asdeu
curma 1ussu *albane(a&
curpan 1ussu *albane(a&
cursa 1ussu *albane(a&
custura 1ussu
darari 1ussu
das 1ussu *albane(a&
darJma 1ussu *albane(a&
deh >asdeu
deretica 1ussu
descata 1ussu
descurca 1ussu
desghina 1ussu
21
22
de(bara 1ussu
de(gauc >asdeu
doina >asdeu, "raciu
don >asdeu
dop 1ussu
droaie 1ussu
dulau >asdeu, "raciu
farJma 1ussu *albane(a&
gard 1ussu *albane(a&
gata 1ussu *albane(a&
galbea(a 1ussu *albane(a&
genune >asdeu, 1ussu
gheara 1ussu
ghes 1ussu
ghimpe 1ussu *albane(a&
ghiob >asdeu
ghionoaie 1ussu *albane(a&
ghiont 1ussu
ghiu: >asdeu, "raciu
gJde >asdeu
gJdel >asdeu
gordin >asdeu
gorun 1ussu
grapa 1ussu *albane(a&
gresie 1ussu *albane(a&
groapa 1ussu *albane(a&
grui 1ussu
gruma( 1ussu *albane(a&
grun( 1ussu *albane(a&
gudura 1ussu
gusa 1ussu *albane(a&
ho:ma >asdeu, "raciu
ia(ma >asdeu
iele >asdeu
22
28
Jncurca 1ussu
Jnghina 1ussu
Jngur(i 1ussu
Jnseila 1ussu
Jntrema 1ussu
:ilt 3 :ielt *;pJrJu& >asdeu, "raciu
leagan 1ussu
lepada 1ussu
lespede 1ussu
lesina 1ussu
mal >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
maldac >asdeu
ma(are >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
maces 1ussu
madari 1ussu
magura 1ussu *albane(a&
malai >asdeu
mamaliga >asdeu
marcat 1ussu
matura 1ussu *albane(a&
Aehadia >asdeu
melc >asdeu, 1ussu, "raciu
mieru 1ussu
mire >asdeu, 1ussu, "raciu
mistret 1ussu
misca 1ussu
mJn( 1ussu *albane(a&
morman 1ussu
mosoc >asdeu
mos 1ussu *albane(a&
mot >asdeu
mugure 1ussu *albane(a&
mununa 1ussu
murg 1ussu *albane(a&
28
2@
musat 1ussu
napJrca 1ussu *albane(a&
nasarJmba >asdeu
nitel 1ussu
noian 1ussu
ortoman >asdeu
pastaie 1ussu *albane(a&
pastra 1ussu
pJn(a 1ussu
pJrJu 1ussu *albane(a&
prunc 1ussu
pururea 1ussu *albane(a&
rata >asdeu, "raciu
ravac >asdeu
rabda 1ussu
rea(em 1ussu
ridica 1ussu
rJmfa >asdeu
rJn(a >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
sarbad 1ussu *albane(a&
?armisegetu(a >asdeu
scapara 1ussu *albane(a&
scrum 1ussu *albane(a&
scula 1ussu *albane(a&
scurma 1ussu
sJmbure 1ussu *albane(a&
sJmvea >asdeu
spJn( 1ussu *albane(a&
stapJn >asdeu, "raciu
starnut 1ussu
ste:ar >asdeu, "raciu
steregie 1ussu
sterp 1ussu *albane(a&
stJna >asdeu, "raciu
2@
24
straghiata 1ussu
strepede 1ussu *albane(a&
strugure 1ussu
strunga 1ussu *albane(a&
sugruma 1ussu
sugusa 1ussu
sale 1ussu *albane(a&
sira >asdeu, 1ussu
sopJrla >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
soric 1ussu
sut 1ussu *albane(a&
tare 1ussu
traista >asdeu
tulei >asdeu
tap 1ussu *albane(a&
tarc 1ussu *albane(a&
tarina 1ussu
tarus 1ussu
tundra >asdeu
turca >asdeu
uita *a se uita& 1ussu
undrea 1ussu
urca 1ussu
urcior 1ussu
urda >asdeu, 1ussu, "raciu
urdina 1ussu
urdoare 1ussu
vatra >asdeu, 1ussu *albane(a&, "raciu
vatama 1ussu
vatui 1ussu *albane(a&
vie(ure 1ussu *albane(a&
viscol 1ussu
(ara 1ussu
(ar 1ussu
24
2,
(burda 1ussu
(estre 1ussu
(garda 1ussu *albane(a&
(gJria 1ussu *albane(a?&
(gJrma 1ussu
(imbru >asdeu, "raciu
(Jrna >asdeu
"egatura cu albaneza
2n numar restr9ns de cuvinte u(uale
*apro'imativ 8++& este pre(ent fie doar Jn limba
rom9na, fie si Jn limba albane(a --se presupune ca
acestea ar fi cuvinte mostenite de la daci. *? 0ista
de cuvinte dacice&
% alta caracteristica comuna cu albane(a *preluata
mai t9r(iu si de limba bulgara& este folosirea unor
sufi'e ca articole hotar9te *Jn rom9na -ul, -aI Jn
albane(a -u, -a&. *? 2niunea lingvistica balcanica&.
ensusianu a argumentat acum aproape 1++
de ani ca ea s-a format la sud de unare. Ceva
cone'iuni cu albane(a si asemanarea *de care sunt
unii asa de m9ndri& cu italiana arata ca a fost nevoie
de un timp de dospire in acel spatiu si nu in altul,
pentru ca limba sa sune asa cum suna a(i.
#mportantele imprumuturi slave arata
acelasi lucruI la trei - patru secole dupa retragerea
aureliana , slavii sudici au devenit vecinii populatiei
mai mult sau mai putin romani(ate din !alcani.
aca limba romaneasca s-ar fi format pe unde se
ruina ?armi(egetusa, ar fi trebuit sa pastre(e ceva
2,
25
amprente de esenta germanica *goti, gepi(i& ori
central-asiatica *huni, avari& ori turanica *bulgari
inca neslavi(ati&.
$imic.. ori aproape $#A#C....
?a te tot puna pe ganduri, nu?
"egatura cu latina
% ipote(a este aceea a legaturii limbii
dacilor cu limba latina, sustinuta de adoptarea
rapida a limbii latine chiar daca ocupatia romana a
fost e'ercitata doar asupra unei portiuni mici din
teritoriul locuit de daci *dupa unii istorici doar
1@6& si timpul scurt al ocupatiei *1,4 de ani&.
Primele mentiuni istorice
aca Eronicarii nu-i numesc pe "alahi mai
devreme de secolul ,-5, aia este pentru ca A72$C#
#$CA nu se formasera ca popor si limba distincte
de latina-populara-vulgara, nu e limpede?
1& Prima mentionare istorica in !alcani are loc
dupa 7heopanes si 7heophHlact ?imocatta in anul
45D, -vlahii- acompaniind o armata bi(antina care
marsaluia impotriva avarilor pe teritoriul actualei
!ulgarii.
............(ic9ndu-i Jn limba parinteascaF torna, torna,
fratre.
$ota !eneF Cra(a $2 este in limba romaneasca. 0a
modul cum este pre(entata in )roniEa, ar putea fi si
25
2=
in ... latina-vulgara, ori #7A0#A$A, ori
A0AA7AP
e ce?
?impluF 0a data semnalata *45D en& #$CA nu se
facuse clara diferentierea fata de latina popularaP
eci?
eci poporul si limba romaneasca #$CA nu
e'istau...
-----------
----------
2& A doua mentiune sigura urmea(a la anul D5,
cand )edrenos, vorbeste despre asasinarea lui
avid, fratele lui ?amuel, tarul bulgarilor de catre
niste -vlahi- noma(i. #n aceasta perioada, vlahii
erau inca numerosi.
#n 11=, vlahii se revolta impotriva ta'elor
bi(antine. Conducatorii lor au fost doi romaniF
Petru si Asan, iar telul lor era crearea unui regat
vlah independent in sudul !ulgariei si in in :urul
actualului ?alonic 3 ?aruna pe aromana. Acestia se
apara cu succes impotriva armatelor bi(antine.
2rmatoarele sase sute de ani ii regasesc pe vlahi
sub stapinirea otomana.
Populatiile slave le spun vlahi sau vlassi,
grecii le spun cuto-vlahi, albane(ii le spun
tschoban, serbii le spun tsintsari, iar romanii dela
$ord de unare le (ic machidoni.
*espre numele T%!A$ dat de Albane(i vom
discuta mai tar(iu, totusi remarcam a(i-devreme
despre acest termen larg utili(at pentru romanicii-
2=
2D
sudici. Asa sunt cunoscuti acestia, de popor de
ciobani-pastori-oameni-de-munte... A2$7/$#. $u
intamplator "alachii deveniti $ordici isi pastrea(a
multa vreme obiceiurile pastorale si viata in
tinuturile de sub-munte.... $u intamplator am
semnalat mai devreme asemanarile si certele
inrudiri de cuvinte cu Albane(ii, ce sunt in limba
lor proprie numiti tot.... A2$7/$#.&
Apoi, numele de -Aachidoni3AaEedoni-.
e la -Aacedo-1omani- vine? $icicumP 2ltima e
o denumire culta si necunoscuta de publicul larg.
enumirea de machedon este veche si utili(area lui
-)e- in loc de -Ce- in denominatiune spune si
despre originea sudica-slava a termenului. #ntr-
adevar, originea lor este din "echea AaEedonia...
Asa cum pentru romanii nordunareni
?2!?71A720 etno-lingvistic este traco-dacic,
pentru romanicii sudici este traco-ilHrica.
aca ba(a etnica la romani este formata de catre
traco-daci in schimb la aromani ba(a etnica este
formata de catre macedoneni-ilHri.
Aromanii se considera urmasii lui Cilip al
##-lea si Ale'andru Aacedon, si ca ei fac parte din
stramosii lor, tot asa cum !urebista si ecebal sunt
considerati stramosii romanilor.
Aacedonia - o tara care s-a format ca regat,
inca din secolul "### i.>r., apoi ca imperiu, fiind
considerat cel dintai imperiu din /uropa si totodata
cea mai inalta e'presie politica a spatiului balcanic
si european pana la incadrarea sa in hotarele
2D
8+
#mperiului 1oman in secolul ## i.>r. - este situata in
partea central-estica a Peninsulei !alcanice si a fost
locuita din vechi timpuri de triburi macedonene.
Prin e'pansiunea 1omei dupa moartea lui
Ale'andru Aacedon *828 i.>r.&, suveranitatea
imperiului macedonean avea sa decada si sa se
destrame, iar Aacedonia insasi sa fie desfiintata ca
regat si transformata in provincie romana *1@=
i.>r.&.
Anul 1@= i.>r. repre(inta data de cand
incepe lungul proces de romani(are a populatiei
macedonene si nasterea unui popor nou, ca urmare
a simbio(ei dintre bastinasii macedoneni si nou-
veniti, ce va purta mai tar(iu numele de vlah,
armanu, aroman etc.
#ncepand de la aceasta data *1@= i.>r.&,
timp de mai mult de doua milenii, Aacedonia si
populatia ei *este vorba acum de aromani& au reusit
sa re(iste sub #mperiul 1oman timp de aproape opt
secole, sub #mperiul !i(antin, mai mult de opt
secole si sub #mperiul %toman, aproape 4 secole
*circa @,+ de ani&.
upa o e'istenta de mii de ani, in anul
1D18, prin Pacea de la !ucuresti din 1+ august,
incheiata dupa ra(boaiele balcanice, pamanturile
Aacedoniei *in suprafata de circa =5.4++ Emp& si
populatia ei au fost impartite celor patru state
vecineF Grecia *416&, Albania *116&, ?erbia *2D6&
si !ulgaria *D6&. e la aceasta data, 1+ august
1D18, aromanii au intrat intr-un proces necrutator si
neintrerupt de de(nationali(are si asimilare de catre
populatiile ma:oritare in mi:locul carora au a:uns sa
traiasca.
8+
81
/ste a(i Aromana un dialect al 0imbii
1omanesti?
.... asa cum sustin 2$## asa-(isi lingvisti si istorici?
ificultatea consta tocmai in insuficienta delimitare
intre notiunile de -grai-dialect-limba-....
1aspunsul este totusi clarF $2.
Aromana este o limba romanica puternic
inrudita cu 1omana insa distincta si frecvent
reciproc ne-inteligibila.
%amenii de stiinta insa spun ca limba
aromana este o limba romanica careia, din vechea
limba latina vulgara, i-au ramas in le'icul de ba(a
circa 1,++ de cuvinte. e-a lungul celor doua
milenii de e'istenta, limbii aromane i s-au mai
adaugat circa 2,++ de cuvinte grecesti, 4,+ de
cuvinte slave, 84+ de cuvinte albane(e, 1,++ de
cuvinte turcesti etc. Cu toate ca in le'icul de ba(a s-
a adaugat un numar mult mai mare de cuvinte din
alte limbi balcanice *slave, grecesti, turcesti&,
structura, morfologia si sinta'a limbii aromane nu
s-au schimbat si au ramas asa cum au fost si in
limba latina.
e asemenea, elementele fundamentale ale
le'icului, cele de intrebuintare permanenta, de
circulatie interna, sunt tot de origine latina. /le
revin tot mereu, sunt necontenit intrebuintate in
graiul (ilnic si au familii de cuvinte foarte bogate.
Am sa recurg acum la a:utorul unui -anti-
migrationist- precum .enopolF
81
82
A. .enopol, in cartea sa -7eoria lui
1oesler-, */d. Albatros, !ucuresti, 1DD=&, critica un
istoric cu numele de >unfalvH care sustinea ca
-1omanii din nordul unarii inteleg usor limba
macedo-romana-.
.enopol a raspuns astfelF -/ste cunoscut ca
un roman de la nord de unare nu poate fara un
studiu sau fara a invata de inainte sa inteleaga
dialectul vorbit la sudul !alcanilor si invers-. e
acest lucru poate sa fie convins fiecare cand va
compara doua te'te luate din aceste doua limbi.
#n final A.. .enopol, tragea conclu(iaF
-Aceste doua dialecte sunt cu totul diferite, nu sunt
la fel-. Aai departe marele istoric aduce si alte
argumente in legatura cu aceste doua limbi intre
care este o mare diferenta.
-0imba aromana nu poate sa fie socotita ca
un dialect al limbii daco-romane. Ca sa fie socotita
ca dialect trebuie sa indeplineasca cel putin doua
conditiiF dialectul aroman si cel daco-roman trebuie
sa fie produsul unui singur popor si sa traiasca in
acelasi locI sa aiba aceeasi istorie-.
#n realitate, intre aromana si daco-romana
este departe de a fi vorba de identitate, ci doar de
concordante structurale si materiale importante.
Aa:oritatea acestor trasaturi comune au fost
dobandite inainte de secolul al "##-lea *Aihaescu
1D5=F 82+-825&, cu toate acestea de(voltarea
paralela, dar independenta a continuat chiar si dupa
aceasta data, in virtutea tendintelor comune
mostenite.
82
88
Pentru a e'plica concordanta dintre cele
doua idiomuri *aromana si romana& nu este necesar
sa-i ase(am pe toti *aromani si romani& in vreun
district riguros inchis, pentru doua-trei secole .
?i totusi.....
-------------------------------------
in ce in ce se confirma * e drept, mereu
#$#1/C7& originea AA# A0/? ?udica a
romanilor.
Ce spun vechii cronicari despre retragerea
Aureliana?
?a nu uitam, totusi, vechile scrieri, chiar de trebuie
sa le privim cu circumspectieF
Asa cum privim cu circumspectiune
documentele antice privind -e'terminarea si
golirea- provinciei romane acia la retragerea
aureliana, tot asa privim si cronicile maghiare, de
e'emplu.
/utropiusF
33eoarece toata #lHria si Aoesia erau devastate, si
numai spera sa o poata pastra, el *adica imparatul
Aurelian& a golit provincia acia, pe o crease
7raian dincolo de unare. 1omanii pe care #-a scos
de pe ogoarele si din orasele aciei i--a ase(at in
partea de mi:loc a Aoesiei. ?i astfel provincia
acia este acum in dreapta unarii, pe cind inainte
fusese in stinga ei33
*dupa C%$7/? >#?7%1#A/ AC%1%AA$A/
vol ll, bucuresti 1D5+, pag. 84---8D&
88
8@
Cum am mai spus, este imposibila -scoaterea-
intregii populatii romani(ate ori nu.....
-----------
espre inceputul deplasarii catre $ord a
rusticilor romanici, iata ce se spune tot de atunciF
aca e sa-l credem pe scriitorul latin
?A0"#A$, aproape contemporan *cca @++---
@,=3@5+ s. n& cu /utropius, povara administratiei
romane putea produce efecte cu totul
surprin(atoare, indeosebi la taraniF -cu un glas se
roaga acolo taranii sa-i lase sa traiasca cu barbarii.
?i apoi ne mai miram ca nu pot fi invinsi gotii, cind
taranii nostrii ar prefera sa traiasca mai curind cu
gotii decit cu noi, romanii?P?i astfel, fratii nostri nu
numai ca nu vor sa treaca de la ei la noi, ci ne
parases csi pe noi ca sa se adaposteasca la goti-
*/ G2!/1$A7#%$/ /#, ". =&
-----------
7otusi, romanii-sudici stiu destul de bine ca
au o origine C%A$2A cu cei nordici, o %1#G#$/
?2#CA.
Cum s-a mai discutat pe aici, "lahii sudici
sunt ciobani si transhumanta lor a putut deveni la
un moment dat o Aigratie definitiva catre $ord,
datorita presiunii din parte celorlalte populatii
vecine.
Cautati cu temei si veti vedea ca inca in anii
1D4+-1D,+ 2$## aromani din Albania erau inca
?emi-noma(i....
ocumentele vremii vorbesc deseori despre
"lahii 3!lachii sudici, denumiti si 7sintsari,
7sobani, )utso-"lachi, "lasii, etc insa $2AA# in
8@
84
?udul unarei. Presenta lor in $ord e semanalata
mai tar(iu. $u putem crede ca in $ de unare nu
au fost pre(enti, insa numarul lor este
nesemnificativ in primul Aileniu, - de aceia nu sunt
semnalati de nimeni, cu toate ca acei cronicari erau
totusi observatori atenti ai evenimentelor vremii.
?a lasam insa putin si sa citimF
Cea mai mare parte a arom9nilor din
Albania, care numarU in :ur de =+.+++ de persoane,
se denumesc ei JnViVi SrUm9niS, astfel Jnc9t
clasificarea lor simplu ca Sarom9niS este
problematicU. /i aparWin ramurii fUrseroWilor si sunt
concentraWi Jn (ona muntoasU din sud-vestul
Albaniei Jn :urul orasului Corcea sau Curceaua. %
altU parte a arom9nilor a fost sedentari(atU Jn (ona
de c9mpie din :urul oraVelor Cier a:ung9nd p9nU pe
malul mUrii Adriatice la "lora sau Avlona. Kn
anumite ca(uri, sate speciale s-au alocat pentru
aceVtia de catre statul albane( cum ar fi aVe(area
denumitU Anton Poci. Cea mai cunoscutU aVe(are
istoricU arom9nU este localitatea Aoscopole din
sud-estul Albaniei.
in aceVti rUm9ni, mulWi bUrbaWi practicau
JncU Jn anii 1D4+-,+ transhumanWa, fUrU sU aibU
domiciliu fi', aVa cum i-a surprins etnologul
clu:ean Petru $eiescu Jntr-una din vi(itele sale pe
teren. ?e pare ca aceVtia nu sunt fUrVeroWi propriu-
(iVi, ci saracaciani care au reuVit sU scape de
procesul de greci(are stabilindu-se Jn decursul
diferitelor perioade istorice Jn spaWiul albane(.
84
8,
/ evident ca este real abandonul
agriculturii. Aia se facea la folda, unde stapaneau
migratorii.... 1omani(atii cati au mai ramas s-au
retras catre munti si paduri si acolo au crescut oi si
capre ca sa traiasca. e asemenea au devenit
-Eervanari- si ambulanti, - asa cum sunt cunoscuti
multa vreme "lahii sudici....
?a mai privim odata arealul originar acic,
apoi Mona aciei 1omanice si apoi sa intelegem
cum, - in conditiile de atunci, - arealul de formare a
romanilor este acestaF


8,
85

Cum demonstrea(a studiile, albane(ii au
evoluat ca popor si limba mai rapid, fiind semnalati
ca atare mai devreme in #storie. #ntr-adevar, de la
7hraco-aca la ?hXipYtara calea e mai scurta si
fondul -de ba(a- nu s-a modificat substantial in
ciuda imprumuturilor ulterioare.
Captul ca -romanii- sunt semnalati mai
tar(iu nu inseamana ca nu s-au format * ca limba si
popor& ceva mai devreme, ci doar ca pana in
prea:ma secolelor #.-. e.n traiau in numar ne-
semnificativ , %1# in (one greu accesibile
observatiei, - cum am mai spus * Aunti, Paduri&.
Putem deduce ca formarea limbii romanesti a fost
intar(iata de aportul masiv slavic si consideram ca
definitivarea unei noi limbi s-a produs abia dupa
asimilarea acestui element, - e'act in arealul de pe
85
8=
harta unde figurea(a ca -$ucleu %riginar-, - in
imediata vecinatatea a Albane(ilor sec. 4-1+ e.n.
?a nu uitam insa si acest aspect e'trem de
importantF
Avem pe de o parte niste elemente
lingvistice sesi(ate inclusiv de unii romani, cum ar
fi %vid ensusianu *1=58-1D8=& si pe de alta parte
mentionarea romanilor in Gesta >ungarorum.
ensusianu, ca si alti lingvisti europeni, au
sesi(at, pe langa elemente comune intre limba
romana si cea albane(a si pre(enta unor modificari
lingvistice din limba romana comune cu modificari
aparute in dialectele nord-italiene cu cateva secole
dupa retragerea romanilor din provincia acia.
Avand in vedere faptul ca #mperiul 1oman de
1asarit incepuse de:a sa sufere un fenomen de
-greci(are-, singura e'plicatie gasita de lingvisti a
fost faptul ca poporul roman s-a format undeva pe
coasta dalmata, foarte aproape din punct de vedere
geografic si cultural de #talia.
Pe de alta parte avem mentionarea
e'istentei romanilor in 7ransilvania la data sosirii
acolo a maghiarilor in conformitate cu ce scrie
Gesta >ungarorumF
httpF33pheeds.com3info3guide3h3hi3historHZofZvlachs
.html
citatF
-#n the 5th centurH, in the Acts of ?aint emetrius,
it is related hoR the Avar )han deported from
#llHricum to ?mirnium, in Pannonia 25+,+++ people
8=
8D
-that folloRed the 1oman tradition- and theH might
be the ancestors of 1omanians. -
upa cum se vede, este documentata o
deplasare de populatie romanica *25+.+++ ca
numar& din #llirHa in Pannonia *ceea ce ar e'plica
inrudirile limbii romane cu albane(a si cu dialectele
nord-italiene&, ca urmare a actiunilor avarilor.
Cateva tabele comparative reali(ate de
ensusianu citate pe un site ungurescF
httpF33RRR.hungarian-
historH.hu3lib3dunaH3dunaH+8.htm[C
espre plecarea celor 25++++ oameni de
lege romanU, s-a discutat indea:uns si s-a spus cU
singura ipote(U credibilU este aceea cU cei 25+ +++
au plecat de bunU voie, ca refugiaWi, din ?ud catre
$ord.
/venimentul istoric este atestat si aiciF
,15 A 7he Avar )hagan !aHan died, and Ras
replaced bH his son *?&. 7his neR unnamed )hagan,
soon Ranted neR ratification of the old treatH made
in ,1, A betReen himself and /mperor >eraclius.
7he /mperor detected an ambush at the designated
spot, >eracleia, Rhich the Avars had planned. After
a fierce struggle, the !H(antines forced the Allies to
retreat. >oRever, the Avars Rere at least able to
sacE the suburbs of Constantinople before theH
decided to finallH go north. Qith the Avars, manH
captives Rere taEen above the anube. $o counter
8D
@+
striEe from the !H(antines Ras launched out of
concern of the Rar Rith the Persians going poorlH.

,1D A 7he Avar )hagan *presumablH the son of
)hagan !aHan&, attacEed the !alEans past the
frontier and brought bacE 25+,+++ captives this
time Rith his forces. At the same time, the Persians
caused /gHpt to fall aRaH from the !H(antine
/mpire.
httpF33RRR.Eutriguri.com3bodHZ@.html
Pe de alta parte, Aigratia ?lavilor a fost
masiva, uriasa,- numai astfel e'plic9ndu-se
slavi(area unor Jntinse teritorii din Peninsula
!alcanica si /uropa Centrala.
Pre(enta slavilor pe teritoriul 1om9niei este
atestata arheologic Jncep9nd cu mi:locul secolului
"#, dar numai Jn Aoldova, estul Aunteniei si estul
7ransilvaniei.
?e poate astfel trage o conclu(ie referitoare
la leaganul rom9nilor pe parcursul primului
mileniu. Acesta trebuie locali(at Jn sud-vestul
7ransilvaniei, estul !anatului, %ltenia, iar la sudul
unarii, Jn regiunea dintre r9urile 7imoc si
Aorava. Acesta este nucleul, stabilit pe ba(a
gradului de romani(are, a numarului descoperirilor
arheologice romane si absenta totala a migratorilor
*goti, ia(igi, huni, gepi(i, avari&.
?tim unde si cum au aparut romanii, in felul
acesta? !anuimB..
@+
@1
#ar eu inclin sa cred in ipote(a %1#G#$##
PA17#A0 ?2-2$A1/$/ *sustinuta de
argumente lingvistice si documentare - e'F Captele
?fantului imitrie, Gesta >ungarorum& unei
migratii #lliria-<Pannonia*sec. "##&-<7ransilvania-
<Auntenia si Aoldova *sec .###-.#" - ve(i
celebrele -descalecari- ale lui ragos \ co.&.
Despre Originea Albanezilor
%riginea allbane(ilor este la fel de
problematicU ca Vi cea a rom9nilor, deoarece Vi unii
Vi alWii apar Jn istoria scrisU abia Jn secolul ., nu?
Kn a doua :umUtate a primului mileniu patria
albane(ilor a fost regiunea oraVelor $iV, ?Eop:e,
]tip - acest lucru este dovedit Jn primul r9nd chiar
de numele acestor oraVe, care pre(intU o evoluWie
foneticU albane(U.
/'istU numeroase argumente Jmpotriva
autohtoniei albane(ilor Jn Albania de a(i Vi a
descendenWei lor ilireF numele oraVelor *ures,
?Eoder& Vi restul toponimiei Jn general slavUI
terminologia maritimU care este Jn Jntregime
JmprumutatU, ocupaWia principalU repre(entatU de
pUstorit.
0ipsa cuvintelor greceVti antice Jn limba
albane(U, JmpreunU cu pre(enWa a numeroase
cuvinte latine, Ji e'clude pe strUmoVii albane(ilor
din teritoriul de limbU greacU, care cuprindea Vi
:umUtatea sudicU a actualei Albanii.
@1
@2
....?i.... desigur asemanarile profunde, mult mai
profunde si mai Jnsemnate decat cele 1++-8++
cuvinte comune * Jn functie de varianta rom9neasca
cu care o comparam&.
si Valahi
Cand vorbim despre transhumanta
ciobanilor romani avem in vedere si aspectul
e'trem despre care vorbeam in mesa:ele trecute.
Acest adevarat -nomadism- este comun si la
"alachii-?udici, de unde si provine ca fenomen.
#ntr-adevar, nici un alt neam de ciobani !alEanici
nu a a:uns la distante asa de mari dela punctul de
plecare, cum au a:uns "lachii. in Pind,
transhumanta ducea chiar pana la Carpatii
PadurosiP
#ata ceva interesant din categoria -marturii
indirecte- ale originei sudiceF
Aocanii sunt comunitUWi pastorale
autohtone de oieri rom9ni similare in multe privinte
cu arom9nii *in special cu ramura SrUm9nilor
fUrVeroWiS si cea a SgrUmuVtenilorS cu care de altfel au
coabitat in st9ne & situate mai ales Jn douU regiuni
distincte din sudul 7ranslivaniei, dar Vi in alte arii
ale acestei provincii. Aocanii au fost p9na de
cur9nd asociaWi cu transhumanWa care imbrUca
uneori forme e'treme desi nu putem vorbi in ca(ul
lor de un nomadism propriu-(is.
------------
@2
@8
Cele doua mari comunitUWi distincte de
mocani se situea(U Jn 7ransilvaniaF prima in
AUrginimea ?ibiului *la vest de oraVul ?ibiu& iar
cea de-a doua la est de !raVov Jn (ona ?Ucelelor nu
departe de curbura CarpaWilor.
AUrginimea ?ibiuluiAocanii din (ona
AUrginimii ?ibiului poartU Vi denumirea alternativU
de SWuWuieniS respectiv SmUrgineniS. ?aVii germani din
?ibiu i-au denumit SGebirg QallachenS *Svalahi de
munteS& sau Sie 7(ut(uianenS.
2n al treilea grup distinct de mocani ocupU
valea ArieVului intre comuna !istra *unde
tradiWional Jncepe ^ara AoWilor& si p9na Jn :osul vUii
Jn apropiere de Cheile 7ur(ii. Aceste comunitUWi de
mocani sunt cunoscute sub numele de AocUnimea
"Uii ArieVului. SCapitaleleS acestei mocanimi sunt
comunele 0upVa respectiv ?Ulciua unde p9nU de
cur9nd aurul se e'ploata direct din apa r9ului scursa
prin site manevrate de localnici.
-----------------------
Kn anumite sate de pe versanWii AunWilor
"rancei cum ar fi 1Ucoasa, 1eghiu Vi altele, unde
e'istU documentatU Jnca din evul mediu timpuriu o
puternica tradiWie pastoralU Vi de oierit, locuitotii
sunt numiWi *si se numesc ei insiVi& SmocaniS. $u
este clar dacU aceVti mocani vr9nceni constituie o
SmocUnimeS propriu-(isa. Kn ca( afirmativ ei ar
forma cea de-a Vaptea SmocUnimeS, situatU la punctul
de Jnt9lnire dintre 7ransilvania, Aoldova si
Auntenia.
@8
@@
2n ca( particular Jl repre(inta satul Aociu ,
situat in (ona deluroasU *impropriu numita& C9mpia
7ransilvaniei pe drumul care leaga Clu:ul de
municipiul 1eghin. 0ocuitorii din Aociu se numesc
moceni sau moceani iar (ona are o puternica
traditie pastoralU reflectata intr-un folclor mu(ical
specific similar pana la identitate cu cel al
saracacianilor .
CoincidenWa face ca o ramura a arom9nilor din
sudul muntilor Pind sa fie cunoscuta sub numele de
moceani *ve(i bibliografie r.7hede )ahl&. 2nii
antropologi au sugerat ca numele de SmoceanS
respeciv SmocanS ar fi o variaWie a unui singur
nume&.
-----------------------------
7heodor Capidan preci(aea(a in lucrarea sa
SArom9nii. ialectul Arom9nS pp. 21-22 cU la
1UVinari, verbul Sa fiS se con:uga la persoana Jnt9ia
singular sub forma Smine3mini escuS aidoma
fUrVeroWilor, gramuVteanilor si probabil a
saracacianilor Vi in opo(iWie cu forma localU
transilvaneanU Sio suntS3Sio-sS3SJsS respectiv Sio mi-
s3mi-sS sau cea a arom9nilor pindeni Sio hiu *fiu&S.
2nii mocani vr9nceni din ?ove:a folosesc Jnca
acelaVi tip de con:ugare, uVor alteratU sub forma
Smini escS. 2n ca( interesant Jl repre(intU numele
ase(arii 0upVa din mocanimea "aii ArieVului. At9t
Jn graiul local c9t Vi in arom9na sud-dunUreanU,
SlupVUS Jnseamna SlupoaicUS. ?e pare cU aidoma
arom9nei, graiul local al mocanilor a pUstrat acest
termen comun proto-rom9nei rUmas de pe timpul
c9nd cele varante ale strU-rom9nei repre(entau una
Vi aceeaVi limbU.
@@
@4
?i adaugam, - ca o curio(itate semnificativa
ca e'ista cel putin un sat romanesc de ciobani in
chiar !ur(eland-ul ?a'on, ce poarte numele
vlachilor - sudici F 7sintsari.... #nteresant ca
denumirea germana a ramas si a(i aceasta, pe cand
romanii s-au grabit in comunism sa-l schimbe in....
umbravit(a.... $o comment.
httpF33en.RiEipedia.org3RiEi3AoravianZQallachia
/ste tocmai o dovada * e drept, - indirecta&
la originea partial ?udica si A%$7A$A a
poporului romanesc. #ntr-adevar, in anume
conditiuni istorice specifice e'istente in primul
Aileniu si la inceputul celuia al 2-lea,
7ranshumanta ciobanilor s-a transformat intr-o
adevarata Aigratiune. 7reptata insa definitiva.
Pastorii romanici nu s-au mai intors la locatiile lor
din !alEani. Acolo se ase(asera ?lavii, !i(antinii ii
-vanasera- ca fiind -bogomili-, apoi turcii ii
impingeau dela casele lor.....
0ucrurile asa par sa se lege, dand contur logic si
factic la teoria e'pusa.
?i inca o completareF
A treia ramura a "alahilor au fost !rodnicii
*brodiWi slavoneVte inseam-nU a vagabonda&. e
fapt ei formea(a chiar substratul !erladnicilor Vi
!olohovenilor, fiind noma(i Jn stepele 1usiei
?udice Vi aciei. 0a veni-rea 7Utarilor !rodnicii se
unesc cu aceVtia, dob9ndind astfel dreptul de a
rUm9ne Jn stepe. ela vagabon(ii !rodnici a venit
@4
@,
obiceiul de a refu-gia Jn stepele sudice a oamenilor
d9r:i Vi neast9mpUraWi. in ei coboar vestita casta
ostUVeacU _Co(acii, cari sSau organi(at Jn veacul
."#. !rodnicii sunt astfel strUmoVii ucrainenilor P
e altfel cuv9ntul Nco(ac- tUtUreVte Jnseamn acelaV
lucru ca Vi Nbrodnic- *brodiaga& slavoneVte_deci
vagabond, iar origina castei co(UceVti se pierde Jn
Jntunericul veacurilor *$.#. Costomarov. #storia
1usiei ?t. Petersburg. 1D14&.
httpF33RRR.bnrm.md3memoria3files323131D82-D.pdf
Cu privire la Jntrebarea cine sunt
!olohovenii Vi !rodnicii, se admite Jn general cU ei
sunt 1om9ni. 1eferitor la originea numelor,
controversa continuU Vi astU(i. "oi aminti doar
c9teva pUreri ce mi se par interesante. . %nciul
crede cU N!rodnicii lui Plosc9nea JVi trag denumirea
de la vechiul nume al Prutului, !rutos. GUsim
forma aceasta Jntr-o cronicU bi(antinU, fapt ce poate
fi considerat ca dovadU pentru te(a lui %nciul. #larie
Aintici crede cU !rodnicii ar proveni din slavul
Nbrodeaha, brodnic, ce JnseamnU a umbla
Jncontinuu, Nciobani cu turmele de oi. $oi i-am
numi deci Aocani *cum a fost Vi !ucur, Jn
!ucureVti&. A. !unea Vi )ogUlniceanu scot
N!rodic din Nbrdo, munte, deci !rodnic ar fi
muntean. Cel mai amUnunWit studiu al problemei se
gUseVte la Al. !oldur *pentru cei interesaWi...&
httpF33RRR.atheneum.ca3modules3 smartsectio....php
?itemid;2+D
@,
@5
Chestia asta cu -oamenii de pe vaduri-
*care nu Jnsemna mai nimic& a fost un picuW naivU,
Ji aparWine unui rom9n mai puWin familiari(at cu
ruteana, ca sU nu (ic cU nu se admit -speculaWiile
lingvistice pure-, fUrU a avea cone'iuni cu alte
multe fapte istorice.
Pe toate le-au e'pus istoricii si cercetatorii
numai si numai pentru a sti de ce pe noi ne cheama
Nbirladeni si de ce orasul in care traim nu se
cheama altfel. !erlo [ creanga, nuiaI birlat [
cotloaneI bilad [ oras, tirg *araba&I baur [ nou
nascut si land [ pamint, tinutI berladnic [
aventurier, pribeag. ?i cite si mai cite
.httpF33RRR.obiectiv.ro3vaslui3inde'.php?
ac...s\ids;1@==@
---------------------------------
A nu se confunda -Aocanii- cu -
Aomarlanii-. Acestia din urma $2 ?2$7 asa
de .... -plimbareti-, dimpotriva s-ar spuneP
%biceiurile lor populare ca si limba sunt diferite si
nu au influente ale vorbirii vlahilor sudici.
espre momarlanii de langa Petro(s`nH s-
au scris cateva studii interesante de catre cercetatori
maghiari. ?e (icea ca aceia ar fi chiar adevarati
urmasi ai acilor, insusi numele -Aom9rlanii-
fiind de origine controversata...
espre -2ltimii pastratori ai sangelui
dacic- cercetatorii romani au facut putine studii si
acele neconvingatoare. 7otusi, prin comparatie cu
bacii sudici si cu mocanii, intr-adevar Aom9rlanii
sunt sedentari. Arealul lor de deplasare este
/.71/A / 1/?71A$?.
@5
@=
/'ista multe referiri la migratiile de vlahi
* si din ?udul unarei& catre $ord, $ord-"est si
chiar catre $ord-/stP& sub presiunea asalturilor
turcesti, cum (iceam mai sus undeva. Cenomenul a
pornit odata cu primele popoare migratoare si s-a
accentuat, - cum spuneam mai sus,- si pana in
secolele 1@-1,.
*....&
2scoc JnseamnU cel care fuge, care sare,
care se refugia(U. Cu acest nume sunt cunoscuWi Jn
cancelariile croate Vi veneWiene di sec. ."# - ."##
acele populaWii creVtine amestecate ca naWionalitate,
care fugeau spre %ccident de groa(a 7urcilor.
Printre ei erau foarte mulWi "lahi. ocumentele Ji
numesc deseori -2scocchi aut "allachi- iar unii
erau organi(aWi Jn cete *termen ortografiat Jn
cancelariile austriece sub forma tscheta& sub
comanda unor Vefi foarte adeseori de origine
rom9neascU. 2n amian CrenEol, adicU Cr9ncul,
catolicul, a fost descoperit de cUtre #orga Jn arhivele
de la Gra(. AparWinea, spune #orga, -aceluiaVi
mediu din care pe la 1,++ iese acel personagiu care
a:unge Jn serviciul PorWii Vi cu numele a la italiana
de Gaspar GraWiani se JnscUunea(U pe tronul
Aoldovei *1,1D-1,2+&- despre care am mai
pomenit. 7ot din ei se pare cU se trage Vi
Aitropolitul osoftei. e multe ori Ji identificU pe
2scoci cu Aorlachii, al cUror nume etnic nu este
altceva dec9t o st9lcire foneticU veneWianU a
termenului cu care Grecii Ji numeau pe aceVti "lahi
dupU culoarea neagrU a hainelor lor, Wesute din l9nU
neagrUI Aavrovlahos < Aaurovlah < Aorolovlah <
Aorolac < Aorlac. Prima aVe(are mai importantU a
@=
@D
adevUraWilor 2scoci a fost Jntr-o localitate numitU
Clissa.
Kn 1485 s-au refugiat la ?egna, Jn regiunea
cunoscutU sub numele de Canale della Aorlacca.
ocumentele din secolele ."# - ."## Ji gUsesc
rUsp9ndiWi pe un teritoriu mai vast. /ste posibil Vi un
adaos de "lahi din !osnia. Kn urma unui rU(boi
purtat din cau(a lor, Austria i-a transferat Jn
CroaWia, mai ales la MumberaE. Arhiva Propagandei
de la 1oma Ji cunoaVte foarte bine, pentru cU
2scocii, fiind ortodocVi aVe(aWi Jn regiuni catolice,
se punea problema misionarU a convertirii lor la
catolicism. Kn documentele respective sunt
consideraWi -de natione "allachi et Aorlacchi-. Kn
epoca lor de glorie militarU, Jn cursul luptelor cu
7urcii, au avut eroi cu mare faimU prin vite:ia lor ca
acel preot ?orich, Jn numele cUruia unii au vU(ut un
derivat slav din cuv9ntul rom9nesc soare, adicU un
Popa ?oare. Kn onomastica mai veche a acestor
refugiaWi Aorlaci se Jnt9lneVte Vi numele ?arebire,
de origine pur rom9neascU.
-?arebire-, ne spune GU(daru, -apare Jntr-
un document din anul 1@4=. /ste o formU
rotaci(antU Jn loc de ?arebine, ba(atU, evident, pe o
poreclU care ne aminteVte de unele mUrturii istorice
mai vechi despre 1om9ni Vi despre 2scoci. Astfel
!en:amin de 7udela la 115+ spunea despre "lahii
din 7esalia cU au agilitatea cerbilor. Casimiro
Creschot Jn #storia almaWiei *!ologna, 1,=5&,
e'plicU termenul 2scocchi prin -saltatori perche,
habitando fra le bal(e e dirupi delle montagne
vicine, hanno familiare il salto e lSagilita del corpo-.
@D
4+
Paolo ?arpi scrie despre aceVti 2scoci Jntr-un
dialog italian din sec. ."## *republicat de
Academia augoslavU Jn 1=55&F -eu am vU(ut pe
unii dintre ei aVa de iuWi la mers cU au prins un
iepure din fugU, nu (ic la Ves ci la munte Jn sus-.
7ot aVa de colorat Ji descrie Vi "alvasor *ie /hre
des >ert(ogthums Crain, 0aHbach, 1,=D&F -fug aVa
de iute Jnc9t nici un cal nemWesc nu-i Jntrece-.
/u incerc sa e'plic faptul ca romanitatea
sudica a fost * in acele vremuri din :urul anului
1+++& mult mai numeroasa, mai consolidata etno-
lingvistic si ?7A7A0 decat cei din $ord. Am
e'emplificat destul * cum am putut, cu citate, cu
alte referinte& asta. ?i continui cu inca una
interesantaF
*....&
7reptat, din cau(a rUsp9ndirii lor printre
populaWiile slave Vi-au pierdut naWionalitatea, iar
numele de "lah Vi morlac, cu vremea, a Jnceput sU
Jnsemne pUstor, ocupaWia lor de ba(U. Cea mai
veche atestare a transformUrii semantice "lah -
pUstor, se aflU la scriitoarea bi(antinU Ana
Comnena. P9nU Vi cuv9ntul romanus *rom9n& a
a:uns echivalent aceluia de pUstor. Astfel Jn limba
albane(U ramar *derivat din romanus& JnseamnU
cioban, WUran. Kn 7rape(unt, romana are sens de
ciobUniWU. CaVul valah este at9t de vestit Jn !alcani
Jnc9t devine monedU de schimb *ve(i Aiclosich,
PuVcariu, OireceE&I stau mUrturie sumedenie de
documente ragu(ane si venetiene. P9nU Vi leafa era
socotitU Jn caVi valahi. Cenomenul acesta comercial
pre(intU Vi un fenomen filologic, lUmurind Vi mai
4+
41
bine originea semanticU a unor termeni financiari ca
pecuniar Vi capital. Kn societatea omeneascU
strUveche averea principalU o constituiau vitele
*animalele& Vi deci capitalul cuiva era constituit din
at9tea capete de vite. 0a 0atini, cuv9ntul pecus,
care Jnsemna oaie, stU la ba(a termenului pecunia
*Vi pecuniar& cu sensul de bani. % schimbare
semanticU paralelU a suferit termenul marhU -
marfU, care la Jnceput Jnsemna vitU Vi mai apoi
marfU, pentru cU cU cele dint9i mUrfuri au fost
vitele.
----------
Ce deducem tin AAO%1#7A7/A citatelor
din diversi autori, din diverse epoci, si chiar din
vocabularul C%A2$ cu Albane(a? $e frapea(a
termenii referitori la Pastorit si ComertP Autorii fac
(icere despre "lahi-1omani ca popor de ciobani si
calatori-negustori, traitori in special la (one
Aontane si de ealuri. Acolo au format si
?tatalitatea -bi(antina- de care aminteam ieri * ve(i
la RiEipedia, etc.&
?i linE despre cele ce le-am postatF
httpF33RRR.atheneum.ca3modules3smartsectio...m.p
hp?itemid;=4
Ce deducem?
Ca este interesanta ipote(a unora ca romanii
ar fi fost di(locati din Pannonia la venirea
maghiarilor si / AC%0% au migrat catre ?ud si
/st.... numai ca nu e chiar asa. Am e'plicat pe
parcursul discutiei ca daca e'istau romanici in
Pannonia la venirea maghiarilor, acestia erau in
curs de ?0A"#MA1/ accentuata si chiar de au fost
di(locati , nu puteau sa stea la ba(a formarii
41
42
Poporului "alah-1oman din 1o de a(i si din ?udul
unarii. $u aveau nici numarul si nici -structura
organi(atorica- necesareB.
$n timp de Vlahii Sudici AV%A& A#%S'%
#APA#$'A'$ inca din acele vremi ( anii )***+
),**-!
upU c9te Vtiu eu ideea migraWiei vlahilor
sud-dunUreni din nord dupU anul D++, aparWine lui
>aVdeu Vi a fost demontatU *cu e'cepWia megleno-
rom9nilor&.
Pentru originea ardeleanU a muntenilor Vi
moldovenilor, cel puWin Jn epoca descUlecatelor a
scris convingUtor Vi P. P. Panaitescu. C9ndva s-a
pre(entat o hartU Jn care densitatea satele terminate
Jn -eVti- era mai mare e'act Jn locurile cele mai
accesibile din Ardeal spre e'teriorul CarpaWilor
*pasul %lt Vi dealurile !reWcului&.
!ratianu mai aduce si unele posibile e'plicatii ale
-descalecatului-.
/migrarea peste munti a romanilor din
Ardeal, dupa venirea maghiarilor, nu este o simpla
deductie ba(ata pe coincidenta in timp a
evenimentelor. #n privinta Aoldovei, se stie precis
ca primul descalecat s-a desfasurat sub egida
2ngariei, ragos infiintand o marca cu capitala la
!aia, pentru apararea frontierei estice de tatari. $u
stiu daca acesta a fost singurul mobil al sustinerii
maghiare, sau a fost vorba, poate, si de o stramutare
de populatie pe care au dorit-o maghiarii,
impuscand doi iepuri dintr-un foc, cum se spune.
e asemenea, se stie sigur ca al doilea descalecator
42
48
si creatorul Aoldovei independente a fost !ogdan -
un ra(vratit.
#n privinta Aunteniei, daca e sa credem
Gesta >ungarorum, iata ce (ice, in traducerea din
-7raditia istorica ...- F
7ot Gesta afirma ca descalecatul lui $egru-
"oda a fost o adevarata migratieF
#ndiferent daca Gesta >ungarorum contine
povesti sau nu, stim ca "alahia s-a aflat in stare de
ra(boi cu 2ngaria practic de la infiintare.
/ adevarat, tot Gesta afirma ca acei romani
ar fi venit din sudul unarii in Ardeal, inainte de a
trece Carpatii spre sud.
*...& ridicatu-sau de acolo cu toata casa lui si cu
multime de noroade, romani, papistasi, sasi si tot
felul de oameni, pogorandu-se pe apa ambovitei,
inceput-au a face tara noua.
--------------------
0a toate astea se adauga mentiunea din
geografia anonima din 18+=, despre care am mai
scris. %ricat ai fi de sceptic, coincidenta in timp a
acestor istorii, care spun, din surse diferite si pentru
(one diferite - Aoldova, 7ara 1omaneasca, nordul
Greciei, acelasi lucru, e imposibil sa nu-ti dea de
gandit.
#nteresant este ca pana si parti(anii cei mai
-infocati- ai -continuitatii- spun cam acelasi lucru
cu hartile postate, anume ca regiunea de formare a
48
4@
romanilor este in esenta (ona Aontana a !anatului
si %lteniei de a(i, plus "alea 7imoE , Aorava si
adiacentele.
2n mic citatF
#oncluzii! Romnii sud+dunreni
- upU aceastU anali(U se poate trage o conclu(ie
referitoare la leagUnul rom9nilor pe parcursul
primului mileniu. Acesta trebuie locali(at Jn sud-
vestul 7ransilvaniei, estul !anatului, %ltenia, iar la
sudul unUrii, Jn regiunea dintre r9urile 7imoc Vi
Aorava. Acesta este doar nucleul, stabilit pe ba(a
gradului de romani(are, a numUrului descoperirilor
arheologice daco-romane Vi absenWa totalU a
migratorilor *goWi, ia(igi, huni, gepi(i, avari&.
-----------
1estul e desigur bla-bla propagandistic.
#nteresant este totusi ca acesti
-continuitoristi inversunati- sesi(ea(a totusi
profunda inrudire a romanei si albane(a si
avansea(a ipote(a AC#CA a albane(ilor, e'act ca
si unii -migrationisti-.
httpF33RRR.geocities.com3cogaionon3articolD.htm
?e poate trage totusi o conclu(ie referitoare
la leagUnul rom9nilor pe parcursul primului
mileniu.
Acesta trebuie locali(at Jn estul !anatului,
%ltenia, iar la sudul unUrii, Jn regiunea dintre
r9urile 7imoc Vi Aorava. Acesta este doar nucleul,
stabilit pe ba(a gradului de romani(are, a numUrului
4@
44
descoperirilor arheologice daco-romane Vi absenWa
totalU a migratorilor goWi, ia(igi, huni, gepi(i, avari,
- cum am mai spus.
1om9nii vor locui spre sf9rVitul primullui mileniu
si Jnceputul celui de-al doilea un spaWiu mult mai
JntinsF
Aoldova a fost probabil populatU Jncepand
cu pUtrunderea slavilor Jn !alcani dupa ,+2 *Jnsa
masiv abia in prea:ma anilor 18++, la peste 4+-,+
de ani de la inva(ia din 12@1&, iar 7ransilvania,
AaramureVul, CriVana Vi !anatul vor incepe sa fie
populate in aceiasi perioada.
ar Jn acelaVi timp rom9nii sud-dunUreeni
vor pierde teren Jn favoarea slavilor. 0ingvistic se
poate dovedi desprinderea arom9nilor din blocul
rom9nesc prin secolele #.-., c9nd are loc
deplasarea acestora spre sud *acesta fiind Vi
momentul Jn care Jncep sU fie menWionaWi Jn i(voare,
ve(i hartile postate mai devreme&.
1om9nii sud-dunUreni au fost tot timpul Jn
primul r9nd pUstori, lucru datorat condiWiilor
geografice, dar Vi a celor istorice.
Aegleno-rom9nii sunt urmaVii rom9nilor
din !ulgaria, care au locuit Jn special AunWii
!alcani. ?e Vtie cU revolta acestor pUstori rom9ni a
dus la formarea celui de-al doilea stat bulgar, primii
conducUtori ai acestuia fiind o familie de rom9ni,
AsUneVtii. Ponderea etnicU a rom9nilor Jn cadrul
!ulgariei "echi a fost destul de mare.
Ceea ce trebuie subliniat este emancipareaa
rom9nilor sud-dunUreni, Jnaintea celor nord-
dunUreni, repre(ent9nd astfel un factor politic activ
Vi nu o populaWie supusU.
44
4,
?emnificativU Jn acest sens este denumirea
de vlahi, datU de slavi tuturor rom9nilor. 0a sudul
unUrii aceasta a desemnat Jntotdeauna pe pUstorii
rom9ni liberi. 0a nordul unUrii, Jn schimb,
termenul rom9ni, tradus Jn te'tele slave tot prin
vlahi, a a:uns sU Jnsemne bWUrani dependenWic. Acest
lucru ilustrea(U originea nerom9nU a claselor
conducUtoare din cadrul primelor formaWiuni
politice rom9neVti *aceVtia erau slavii si cumanii,
lucru dovedit Jn primul r9nd prin terminologie&.
Alte date interesante la F
httpF33ro.altermedia.info3?p;2281
httpF33en.RiEipedia.org3RiEi3AoravianZQallachia
/ste tocmai o dovada * e drept, - indirecta&
la originea partial ?udica si A%$7A$A a
poporului romanesc. #ntr-adevar, in anume
conditiuni istorice specifice e'istente in primul
Aileniu si la inceputul celuia al 2-lea,
7ranshumanta ciobanilor s-a transformat intr-o
adevarata Aigratiune. 7reptata insa definitiva.
Pastorii romanici nu s-au mai intors la locatiile lor
din !alEani. Acolo se ase(asera ?lavii, !i(antinii ii
-vanasera- ca fiind -bogomili-, apoi turcii ii
impingeau dela casele lor.....
0ucrurile asa par sa se lege, dand contur
logic si factic la teoria e'pusa.
Pe de alta parteF
httpF33freepages.genealogH.rootsReb.com3dgallgaed
hil3>aplogroupsZ#nZ/urope.:pg
4,
45
$ntr+adevar interpretarea e destul de
.ne/avorabila. celor care zic0. 1e tragem dela
Roma.!!!! Din punct de vedere genetic, populatia
din actuala Ro nu seamana cu cea din Peninsula
$talica! $nsa multe asemanari are cu cele vecine,
Sud+Slavice Si oarecum din &ngaria! #nteresant
ca nici cu genetica Grecilor nu prea seamana a
1omanilor din 1o. Asta a propos de -substratul
comun 7raco->ellenic- postulat de unii. Ada..B se
pare ca genetica infirma
o inrudire intre >elleni si 7hraci.
#nsa la actuala populatie din 1o si tarile
?lave din ?ud e'ista o mare asemanare genetica si
un important -factor /stic- ca sa (ic asa.
$dentitatea genetica a popoarelor 2ulgar,
3aghiar, 'ur4 si Roman!
!ulgarii au caracteristici genetice identice
identice cu ale turcilor, rom9nilor Vi ungurilor
!ulgarii au caracteristici genetice identice
cu ale turcilor, rom9nilor Vi ungurilor, potrivit unui
studiu reali(at de profesorul bulgar #vo )remensEi,
Veful laboratoarelor de geneticU ale institutului
-Aaicin om- din ?ofia. )remensEi este Vi
consultant naWional pe probleme de geneticU,
informea(U Aonitor.
httpF33RRR.sfaturimedicale.ro3articole3articole3bulg
arii-au-caracteristici-genetice-identice-identice-cu-
ale-turcilor-romanilor-si-ungurilor.html
45
4=
3inciuni 5pioase6!despre 5continuitate6
% asemenea minciuna propagandistica este
teoria continuitatii cu orice pret
Gheorghe ]incai, $icolae #orga, imitrie
%nciul, Gh. !rUtianu, /ugen 0o(ovan au fost mult
mai precauWi. ]incai, de e'emplu, spunea cU /ngel,
care susWinea cU rom9nii au a:uns Jn nordul unUrii
aduVi de hanul protobulgar )rum *=+8-=1@&, are
dreptateB..
Aa intreb sincer.... chiar sunt 2$## care nu
vor sa priceapa ca -migatia- de la ? la $ este o
deplasare in chiar directiile de transhumanta
folosite de pastorii si negustorii din !alEani timp de
secole? Asta o data. Apoi deplasarea catre $ este
inceputa odata cu venirea ?lavilor ce di(loca
romanitatea ?udica. #nsa nu cred ca se poate vorbi
de un e'od -brusc-. ?-a intins pe secole miscarea
aceasta, este simplu si firesc de gandit astfel si in
perfecta concordanta cu faptul ca 0A 2$
A%A/$7 A7, prin secolul 12-18 numarul
vlahilor a:unge -semnificativ- in Ardeal * 2PA
?/C%0/ / /P0A?A1/ #$?P1/ ?2P& si
e'ista o -presiune demografica- 2!0A7A de cea
a evenimentelor politice, ce determina o trecere
importanta catre ?ud si apoi /st de )arpati, 2PA
* sa retinem mereu astaP& 2PA devastarile facute
la 12@1P
Captul ca pornind din -!a(inul %lteniei-
romanicii s-au e'tins si de acolo, catre /st prin
viitoarea "alachie, - aia e altceva. Aiscarea trebuie
totusi sa fi fost minimala si s-a re(umat tot la
4=
4D
tinuturile sub-montane, unde nu prea -bantuiau-
migatorii diversi.... si asta s-a spus de nenumarate
oriP * prin tinuturile de -sub munte-, cum (icea
)ronicul Cantacu(in&.77777
?#...... Chiar $#A/$# nu isi pune intrebare
de ce Qalachia isi are denumirea de A2$7/$#A?P
Chair din ce am postat mai sus se deduce astaP
1omanii veneau si -coborau- din cele tinuturi
montane si sub-montane impadurite despre care
vorbim. #nsusi -drumul capitalelor de ?caun-
e'plica multe...
--------
/'ista asa cum s-a spus stramutarea celor
25+.+++, - insa am incercat a arata ca fenomenul
deplasarii este mult mai amplu decat asta, dar este
continuu si e'tins pe secole.
-#n the 5th centurH, in the Acts of ?aint emetrius,
it is related hoR the Avar )han deported from
#llHricum to ?mirnium, in Pannonia 25+,+++ people
-that folloRed the 1oman tradition- and theH might
be the ancestors of 1omanians.
upa cum ve(i, este documentata o
deplasare de populatie romanica *25+.+++ ca
numar& in Pannonia din #llirHa *ceea ce ar e'plica
inrudirile limbii romane cu albane(a si cu dialectele
nord-italiene&,ca urmare a actiunilor avarilor. ?i
daca avarii i-au luat cu ei pe romani ca forta de
munca in Pannonia, este foarte posibil ca acei
avari care sunt stramosii secuilor de
a(i esa ii fi luat cu ei si in 7ransilvania.
4D
,+
71otaF despre originea partial avarica a secuilor
vom discuta in alta parte.
$u prea apar dove(i istorice concrete in
sensul unei migratii dela sud catre nord , asa este,
insa dove(ile -adiacente- sunt destule. aca privim
lucrurile in -ansamblu-, si abordam studiul in chip
interdisciplinar, - vedem ca asa sunt lucrurile si nu
altfel.
$u-s dove(i istorice in cronici despre
romanii nord-unareni, pentru ca $2 A2 C2A sa
fie dove(i despre cine nu e'ista acolo in asa numar
cat sa pre(inte importanta, chiar pentru cronicarii
care totusi notau destule -amanunte-. ....
aca apar semnalari in -Gesta- si luam de
bun ce scrie acolo si chiar credem ca se refera la
evenimentele dela anii 1+++, atunci da, -putem
crede,- ca au gasit acolo ?lavi, "lachi si Altii
* !ulgari etc&.
Asta se incadrea(a e'act in -scenario-
descris mai sus si de alte atatea ori. 0a venirea
maghiarilor romanicii sud-dunareni erau in finalul
procesului de formare a unui popor $%2, prin
amestecul cu acei ?lavi, etc gasiti pe teritoriile de
care vorbim. #ntr-adevar, putem vorbi de -poporul
romanesc- atunci cand avem o -limba romaneasca
formata-. #ar asta se desavarseste pe la finele
primului Ailleniu, nu?
7oti stim asta.
?i sa nu-# uitam pe AvariP
>ai sa e'plic din alt unghi de vedere, de ce
cred in ipote(a migratiei vlahilor la nordul unarii
,+
,1
in secolul "##, adusi ca forta de munca de catre
avari. F
Avem pe de o parte niste elemente
lingvistice sesi(ate inclusiv de unii romani, cum ar
fi %vid ensusianu *1=58-1D8=& si pe de alta parte
mentionarea romanilor in Gesta >ungarorum.
%vid ensusianu, ca si alti lingvisti
europeni, au sesi(at, pe langa elemente comune
intre limba romana si cea albane(a si pre(enta unor
modificari lingvistice din limba romana comune cu
modificari aparute in dialectele nord-italiene cu
cateva secole dupa retragerea romanilor din
provincia acia. Avand in vedere faptul ca
#mperiul 1oman de 1asarit *mai tar(iu #mperiul
!i(antin& incepuse de:a sa sufere un fenomen de
-greci(are-, singura e'plicatie gasita de respectivii
lingvisti a fost faptul ca poporul roman s-a format
undeva pe coasta dalmata, foarte aproape din punct
de vedere geografic si cultural de #talia.
Pe de alta parte avem mentionarea
e'istentei romanilor in 7ransilvania la data sosirii
acolo a maghiarilor in conformitate cu ce scrie
Gesta >ungarorum. Aulti maghiari sustin ca ce
apare scris in Gesta >ungarorum privind e'istenta
romanilor in 7ransilvania este o poveste, dar, intreb
din nou, ce sens avea in perioada respectiva ca un
cronicar sa invente(e asa ceva in secolul .##? F
Atunci nici macar nu e'ista vreun fel de constiinta
nationala si nici nu se punea problema de vreo
revendicare a romanilor in plin sistem feudal.
?ingura teorie care poate -impaca- in mod
satisfacator aceste doua aspecte ale istoriei noastre
*problemele lingvistice si mentiunile din Gesta
>ungarorum& este cea a aducerii romanilor de catre
,1
,2
avari de pe coasta dalmata pe post de mana de
lucru.
ZZZZZZZZZ
7777 1otaF Aceasta e'plica si deiferentele de
dialect intre "lachii Aunteni-%lteni * intre care
acele celebre -facusi-, -mersesi- & fata de
variantele Ardelene, pe de-o parte si Aoldovenesti
pe de alta. Cele 2 amintite avand comune
fenomenele -inchiderii- lui -a- in -o-, numai un
e'emplu....
?e tot speculea(a de catre unii adepti ai
continuitatii ca 1omanii s-au -nascut- crestiniP
*....&faptul ca e'ista urme -crestine- undeva, $2
?P2$/ ce 0imba vorbeau aceiaP $ici daca
artifactele gasite sunt partial de factura romanicaP
Pai, - 1/P/7, - astfel de artefacte s-or gasit si la
germanii din $, la !ritoni, si chiar la .... !asciP ?i
nu a dovedit A?7A ca aceia sunt ori au fost ceva
-romanici- ori romani(ati.
Aici sta treaba si >#A72?-ul istoric.
Purtatorii de obiecte crestine puteau fi mai
multi in epoca (isa de tine. ar in primul rand
A#?#%$A1## crestiniP Crede cineva sincer ca s-au
crestinat prea multi in 1,+ ani de stapanire 0atina?
Cand Crestinismul era prigonit peste tot? /u cred
ca numarul bastinasilor crestinati atunci a fost
nesemnificativP
#ar la retragere si dupa.... umne(eu stie cati or mai
ramas in acia....
,2
,8
#nsa A#?#%$A1## cei -multi- vin abia
AP%# peste unare, in sec. @-4. ?i vin din
Constantinopol, nu? Posibil vorbitori de Greaca
mai mult decat de 0atina caciF ?-au -romani(at-
vreo-data -1omeii-? $iciodata. Cu toate astea /#
isi (iceau -1omani-, - dupa caderea Apusului la
@5,.
Aisionari greci si posibil de alte neamuri.
?a nu-i uitam pe Goti, - s-a vorbit destul de asta.
Romanizare8!
Coloni(area a insemnat si n-a insemnat
romani(areFtrupetii 1omei erau de toate natiile
posibile, de la sirieni la cartagine(i. /rau, fireste, si
ceva ofiteri cu nas roman, dar nu se stie c9ti au avut
cura:ul sa purceada la formarea poporului nostru
folosind in acest scop nobila matrice feminina
bastinasa, c9nd gherilar(ii p9ndeau din maXuis.
Cucerirea aciei a fost treaba grea *nu degeaba au
benchetuit invingatorii patru luni dupa aia& si facuta
pe *cel mult& :umatateF %ltenia, !anatul si o buna
parte din 7ransilvania au intrat pentru 1,4 de ani in
#mperiu. $u-i putin, dar nici prea multI restul
!alcanilor au stat sub ci(ma viitoarei #talii mult mai
mult, intre patru si *pentru coasta dalmata&
sase secole :umatate, iar tarile de acolo nu se
pretind latine. $ici Anglia, cu-ale ei patru secole de
dominatie romana, cam tot at9t c9t - culmea -
Panonia.
Apeductele si monedele de care e plina
/uropa nu sunt deci cel mai fericit argument pentru
,8
,@
apararea cau(ei rom9nesti in problema
Ardealului....
ealtfel nici nu e important asta. #nsa 2$##
vor sa demonstre(e $/-demonstrabilul recurg9nd
la asemenea -argumente- ....
?i sa speculam mai departe?
?fantul Patriciu a crestinat #rlanda prin
secolul 4. "enit de la 1oma. 0e-a adus si limba
latina.... si? #-a -romani(at- pe celtii aceia? $ici
vorbaP #nsa artefacte Crestine de factura romanica
sunt peste tot in #rlanda, la acea epocaP
2n pic mai circumspecti sa fim....
Colosirea te'telor istoriografice Jn politicU
nu este surprin(Utoare. /u am arUtat utilitatea
politicU Jn Ndoctrina politicU a rom9nilor, Jn
ideologia politicU, a unor te'te istorice clasice ca Vi
a unor eventuale te'te viitoare care cuprind opiniile
e'primate de mine. ?unt absolut convins cU acele
opinii e'primate de mine sunt mai eficace Jn plan
politic, Vi pentru cU sunt mai respectuoase faWU de
adevUr, dec9t Nteoriile continuatiste.
?urprin(Utoare este JnWelegerea doar a utilitUWii
politice a opiniilor istorice, fetiVi(area lor, ignorarea
completU a adevUrului istoric aVa cum evoluea(U el
cu trecerea timpului, folosirea de tot felul de
strategii politice, ticUloase Vi mo:iceVti, Jn
de(baterea de idei ori sugerarea Nartei
compromisului Jn obWinerea conclu(iilor. ?unt
indivi(i suspendaWi Jntre istorie Vi politicU, nu pot
evalua nici adevUrul istoric din niVte opinii, de fapt
nici nu-i interesea(U, dar nici utilitatea politicU a
,@
,4
lor, crampon9nd-se de niVte dogme Nsacre, sunt
adevUraWi produVi ai manipulUrii.
umitru Protase este un arheolog Vi un
numismat rom9n, valoros, de largU recunoaVtere
internaWionalU, un adevUrat patriarh rom9n al
domeniului, iar Jn plan politic este un
Ncontinuatist, care nu-Vi permite JnsU ca istoric sU
ignore problemele. /l vorbeVte despre e'pansiunea
Jn afara aciei 7raiane a rom9nilor ca Vi de
admigraWia din dreapta unUrii a rom9nilor. ar le
dU niVte sensuri considerate de ele c9t mai
favorabile rom9nilor. Pentru el Nc9t mai favorabil
nu este Nc9t mai aproape de mari performanWe
culturale ci Nc9t mai mult timp Jn spaWiul
rom9nesc. Are o vi(iune demograficistU, asupra
poporului rom9n, scu(abilU datU fiind formaWia Vi
speciali(area sa. "i(iunea sa este o continuare a
unor curente culturale rasiste de dinainte de al
oilea 1U(boi Aondial, de care oameni ca Vi #orga
Vi alWii nu era strUini. Kn fond concepWia rasistU,
despre politicU, sau numai despre culturU avea
importanWU Jn configuraWia culturalU a epocii.
/ste cel mai probabil cU strict demografic
vU(9nd lucrurile, migraWia din dreapta unUrii sU fi
fost o admigraWie, Jn sensul cU viitori rom9ni gUsiWi
Jn nordul unUrii sU fi fost mai numeroVi dec9t noii
veniWi. ?ub aspect etno-cultural, ceea ce au adus
admigranWii este esenWial pentru cultura Vi
solidaritatea etnicU rom9neascU, este esenWial pentru
formarea poporului rom9n. ]i dacU motivele
culturale, aduse de admigranWi sunt aduse din vUile
?avei, ravei, rinei, Aoravei, #sEUrului Vi ale
,4
,,
unUrii ce le unea Vi ale unUrii de mai departe Jn
amonte Vi Jn aval, defineau de:a o culturU etnicU
rom9nU, mai cU se poate spune cU poporul rom9n nu
s-a format pe nici un centimetru al actualei
1om9nii.
/ste un punct de vedere spirituali(at, de
definire a etniei ca supravieWuire prin spirit ca Vi
comunicare cu cei dispUruWi peste limita morWii, at9t
de Jnapoi Jn timp p9nU mai gUsim oameni cu care
am putea sU ne JnWelegem bine, adicU p9nU la
orginile rom9nilor. Genetica dovedeVte clar cU nu
e'istU o ba(U geneticU pentru etnii. Probabil JnsU cU
triburile vechi aveau (estre genetice oarecum
distincte. acU vreodatU Jn viitor ar putea fi fi'ate
acele caracteristici genetice, am putea Vti c9Wi
oameni din (iua de a(i se trag din celtiliri, c9Wi din
daci, din slavi veniWi mai t9r(iu, c9Wi din sarmaWi,
c9Wi din avari etc. 7oate etniile sunt amestecuri de
triburi Vi de populaWii genetice, JnsU probabil cU
unele au un trib preponderent sau mUcar preferat.
Ault timp am cre(ut cU etnia rom9nU nu ar avea o
sorginte tribalU. ?-ar putea JnsU sU nu fi fost chiar
aVa, s-a putea ca o datU sU schiWUm ba(ele chiar
tribale ale culturii noastre Vi geneticienii sU ne
spunU cU oamenii din acea familie de triburi aveau
NfaWa ca spuma laptelui Vi NpUrul ca pana
corbului, deVi acei geneticieni nu ne vor fi citit
basmele.
A-am referit la
umitru Protase - %ri(onturi daco-romane
,,
,5
1ealitatea este ca B
$u se putea romani(a nimic 21A!#0 in
cei 1,+ ani, cand numai 8+6 din fosta acia a fost
cucerita si cand aportul de -colonisti- a fost slab,
stiut fiind ca nici macar toti din acestia nu erau
vorbitori nativi de latina * culta ori populara&. #ar
dupa retragere, a urmat revenirea acilor liberi care
au -sters- totul ce ar fi putut ramane ca slaba
romani(are. Am spus si asta in ce am scris in trecut.
?i am mai spus si ca posibil ca unii din acesti daci
sa nu se fi -romani(at- mai apoi, $#C#%A7A. 0a
venirea Altora in cele (one Carpatice, acesti aci
si-au schimbat treptat doar limba vorbita. ?i cred ca
in ce priveste sub-dialectul Aoldovenesc,
PA17#A0 anumite caracteristici dovedesc ca in
prima fa(a acea populatia a vorbit mai intai un
idiom daco-slav si abia apoi s-a romani(at undeva
2PA secolul 1+-11, in contact cu valul
romanofon ce venea din Ardeal.
#ar altii din fostii daci )arpici nici ca s-au
slavi(at ci de-a dreptul au devenit %ld-7frE sub
cuceririle succesive de popoare 7frE enumerate in
trecut, - -P1/GA7#$ 7/1/$20- pentru
-?ecui(area- rapida ce a urmat.
#ar in ce priveste (ona de -sud-F
#n schimb, A, - in arealul incercuit de mine ,
contactul cu 1oma #mperiala a fost indelungat si
profund, ca si aportul de colonisti. Acolo intr-
adevar se putea face o romani(are temeinica si care
sa re(iste presiunilor ce au urmat. Am incercat sa
argumente( asta cu multe citate ce am gasit,
ma:oritatea din autori romanesti ori cu citate
,5
,=
folosite de autori romani, - tocmai pentru a nu
aduce dubii de -roeslerian-ism-.
ealtfel, eu nu-s roeslerian. /u * ve(i
imaginile si te'tele postat de mine inca dela inceput
de topicP& am sustinut ca -romani(area- cuprinde si
un restrans teritoriu montan si sub-montan din ce
este !anatul si %ltenia de a(i, la contactul cu (ona
mai larga dela ?ud de unare. Aai mult inca,
studiind cele scrise de altii si linEurile am a:uns la
conclu(ia ca regiunea $ord-unareana supusa
acelei romani(ari mai intense si care a 1/M#?7A7
si dupa retragere, este o regiune in care aceasta
romani(are s-a facut inca #$A#$7/ de cucerirea
propriu-(isa. $umai asa a fost posibila si devenita
durabila. ?i e'plic si de ceF /ste pe -directia- de
transhumanta ?ud-$ord si invers ce ciobanii
balEanici au folosit-o multa-multa vreme , iar
negustorii cu ale lor -Eervane- la fel, facilitand
astfel patrunderea elementelor de latina populara si
impamantenirea acestora.
#n nici o alta regiune decat cea incercuit in
imaginea prima, - asta nu s-a fost posibil.
/ste mai mult decat ce (ic unii istorici
nonconformistiB si mai credibil.
#ndiferent de obtu(itatea altora, toate
acestea adunate si puse in conte't, dovedesc
-teoria- postata de mine.
$u are rost acum sa reiau mereu si mereu
citatele si toate cele. e fapt, nimeni nu (ice ca n-as
avea dreptate, deoarece toti is de acord ca
1%AA$#MA1/A ?-A CAC27 ?# 0A ?2 ?# 0A
$%1 / 2$A1/.
,=
,D
#nsa eu am incercat a demonstra ca
1egiunea respectiva este mult mai redusa decat se
crede * am e'plicat de ceP&.
1u e9ista nici o continuitate .romanica.
importanta 1ord+Dunareana in a/ara de spatiul
2anatului si partial al Olteniei de azi!
Romanitatea Sudica este insa cunoscuta,
atestata, documentata!
Astea sunt faptele istorice, restul e un Cals,
un fel de fals -pios- fabricat cu migala si cu
-poveste-, repetat de 1+++ ori, pana ce 2$## au
a:uns sa creada... ca doar -de aia scrie in carte, ca e
adevarat-, nu?
Poporul romanesc si limba romaneasca
asa cum le stim s+au /inalizat in /ormare pe la
/inele primului 3illenium, mai ales in spatiul de
la Sudul Dunarii, cu toate ca asa cum s+a spus,
deplasarea catre 1ord incepuse de:a de la
venirea Slavilor!
Pentru cine #$CA se face a nu intelege, nici
ca va -intelege- vreodata....
Caci unde -propaganda e.... $#A#C nu *mai& e-.
2nii propagandisti spun ca daca ar fi fost
originar Jn !alcani, poporul rom9n ar fi avut alta
civili(atie medievala.... #ncredibilP
Care?
#ontinuum+ul cultural+religios 2al4anic
,D
5+
Cultura populara romaneasca este A207
asemanatoare cu cea !alEanica si ?lava. $u ma
face sa obosesc in a enumera :ocuri, traditii
populare, eresuri * chiar si cele !ogomilice, daP
cauta pe net, tu -fan al %rtodo'iei-&, mituri si
legende. estul numai a gasi la ce (ice /liade
Aircea despre -Avestita si ?isinie *?isoe&- intre
care si F
-Problema dualismului religios in /uropa de ?ud-
/st-
2A0#?A20 !%G%A#0#C este factor constitutiv
la spiritualitatea populara romaneascaP
#ar asta este un at important in ideea -sudica-.
Coarte multe ecuatii din mitologia
romaneasca se ba(ea(a pe Jnfruntarea dintre doua
entitati mitice antagonisteF ?f. #lie vs. racul, ?f.
?isoe vs. demonita Avestita, ?f. >aralambie vs.
demonul bolii Ciuma, ?olomonarul vs. balaurul, ?f.
Gheorghe vs. balaurul etc.
aca miturile dualiste sunt atat de
importante Jn economia mitologiei folclorice
romanesti *si balcanice&, atunci - evident - este
importanta si originea lor. #ar problema aparitiei
dualismului religios din sud-estul /uropei a fost
una foarte controversata Jn randul savantilor
europeni Jnca de la :umatatea secolului al .#.-lea.
---------
Ca tot vorbeam de contributia !i(antinilor
la decimarea, ori stramutarea vlahilor sudici ca(uti
5+
51
la ualismul !ogomilic.... catre $ordul unarii
* mesa:ul mai vechi despre >asdeu&.
-Problema dualismului religios in /uropa de ?ud-
/st-
2A0#?A20 !%G%A#0#C este factor constitutiv
la spiritualitatea populara romaneascaP
#ar asta este un at important in ideea -sudica-
7rebuie sa repetam aceasta idee si sa
incercam sa o aprofundam in intelesul ei, deoarece
acest dualism il intalnim si a(i in psihologia de
massa a poporului romanescB.
Coarte multe ecuatii din mitologia
romaneasca se ba(ea(a pe Jnfruntarea dintre doua
entitati mitice antagonisteF ?f. #lie vs. racul, ?f.
?isoe vs. demonita Avestita, ?f. >aralambie vs.
demonul bolii Ciuma, ?olomonarul vs. balaurul, ?f.
Gheorghe vs. balaurul etc.
aca miturile dualiste sunt atat de
importante Jn economia mitologiei folclorice
romanesti *si balcanice&, atunci - evident - este
importanta si originea lor. #ar problema aparitiei
dualismului religios din sud-estul /uropei a fost
una foarte controversata Jn randul savantilor
europeni Jnca de la :umatatea secolului al .#.-lea.
---------
Ca tot vorbeam de contributia !i(antinilor
la decimarea, ori stramutarea vlahilor sudici ca(uti
51
52
la ualismul !ogomilic.... catre $ordul unarii
* mesa:ul mai vechi despre >asdeu&.
?i ca inca o dovada a venirii din ?ud, in
conte'tul amintit al persecutiilor anti-dualisteF
#nca si a(i e'ista comunitati !ulgaresti in 1omania,
cei mai multi fiind Catolici....
Ciudat, nu?
#i intalnim in !anat * interesant, nu?&,
alaturi de romani. 2nii, in decursul vremii au
migrat pana langa... !ucuresti, in ce este acum un
mic orasel numit Popesti-0eordeni, unde formea(a
aproape @+6 din populatieP Am studiat problema si
am va(ut ca a(i sunt aproape complet asimilati
lingvistic, pastrand numai uneori numele cu
sonori(are slava si credinta Catolica. #nsa ei stiu ca
-sunt- bulgari.
Cei din !anat inca pastrea(a limba si
obiceiurile.
Cine sunt acestia, de fapt? !ulgarii Catolici
din (ona !anatuluit repre(inta cea mai veche
comunitate etnica de aceasta origine de pe teritoriul
1omaniei, fiind cunoscuti sub numele de
pavlicheni. Primele semnalari ale acestora in
actuala (ona a !anatului datea(a din unele acta
ramase din vremea lui Pippo ?pano * %(orai Pipo &
Comite de 7emesRar si emise de %rdinul
cUlugUrilor Ainoriti !osniaci , ce semanlea(a inca
dinainte de 1154 e'istenta -ereticilor bulgari- in
(ona.
Pavlichenii *sau paulicienii& au fost membri
ai unei comunitati -crestin-orientale- ce refu(a
?fintele 7aine, care a fost deportata din
52
58
Aesopotamia in 7racia in secolul #. de catre
bi(antini. #n contact cu populatia slava ase(ata de:a
in (ona balcanica a re(ultat un grup etno-religios
vorbitor de limba slava si adept al ere(iei pauliciene
*din perspectiva ortodo'a&.
#n cele din urma au fost convertiti la
catolicism de misionari in secolul ."#, pastrand
insa denumirea sectei ca nume al grupului etnic.
?i daca tot vorbim de !anat sa amintim in conte'tF
Ca tot vorbeam de motive folclorice vechi
sa specificam legatura e'istenta intre unare si
asa-numita -apa a ?ambetei-. /'ista o idee
interesanta despre unare privita ca -hotar mitic-
intre lumea de -aici- si cea de -dincolo-. #nteresant
nu? -incolo- este privit deseori si ca -%rigo-,
vorba lui /liade. -e acolo venim, AC%0% ne
ducem-. Asa e ca e interesant?
#n mitologia romaneasca unarea este
considerata si ca fluviu sacru cu calitati
purificatoare. #nvocarea inotului peste unare este
e'primarea artistica a unei practici de ritual de care
se leaga increderea in e'istenta unor puteri in stare
sa biruie pe cea a -arcului incordat-, dar si legatura
cu -lumea ailalta-.. #notul are loc la inceputul unui
an nou, la solstitiul de iarna....
----------
Conform unor vechi credinWe, Apa
?9mbetei era un r9u care se vUrsa Jn #nfernI legenda
spune cU apa fierbea toatU sUptUm9na Vi numai
s9mbUta se potolea, de unde i se trage Vi numeleI
58
5@
Alteori unUrea este Apa ?9mbetei. ?i este
semnificativ faptul ca unUrea -fierbe- numai la
-Ca(ane-.
Portiunea din defileul unarei intre
uboRa si %gradena, formata din Ca(anele Aari *@
Em lungime& si Ca(anele Aici *4 Em lungime&,este
locul unde unarea este fortata sa treaca printre
munti, unde latimea se ingustea(a intre 1=+-24+ m.
#naintea construirii bara:ului de la Portile de
Cier, latimea minima a fluviului era de 14+ m.
#ntrucit debitul de apa trebuie sa treaca prin aceasta
-spartura- adincimea apei atinge, in unele locuri
1++ m, iar curentii din adincuri sint e'trem de
puternici, la suprafata apa dind aparenta de fierbere.
e o parte si de alta a unarii trec drumuri,
prin multe tuneluri pe malul sarbesc, sapata in
stinca pe malul romanesc, cu portiuni deseori
deosebit de inguste.
#n (ona -0a Ca(ane-, la intrarea in golful
raului AraEonia se afla ?chitul AraEonia
*-Aonastirea de sub ape-&. 7ot aici se afla inscriptia
sapata in stinca -7abula 7raiana- care consemnea(a
inceputul drumului suspendat al lui 7raian pe
teritoriul aciei *@+Em&. 0a seceta dela 1=84,
nivelul unarii fiind sca(ut, se vedeau iesind din
apa 2+ de piloni ai fostului pod, la distanta de 4+
metrii, lungimea podului fusese de 1184 metrii. .
Podul avea la capete turnuri de fortificatie si era
pa(it de doua castreF robeta pe malul dacic si
Parce pe malul opus.
---------
5@
54
Aici este, - poate, - legatura intre mit si
realitate privind -trecerea-. -7recerea catre
incolo-, peste -Apa ?ambetei, - cea care fierbe-.
1eminiscenta miti(ata a unui amplu eveniment
istoric?
?i... este vorba de o singura -trecere-, numai catre
un ?#$G21 ?/$??
?esi(ati -subte'tul-..... mai ales cel cu -Cons et
%rigo- .
Aergem mai pe departe cu demonstratiunea?
eocamdata putin interme((o F
Cuvantul cioban e'ista si in limba turca, cu
aceeasi semnificatie ca si in limba romana. Cum
stim cu aceasta denumire sunt mentionati frecvent
de catre vecinii sudici acei romani cu care intrau in
contact si convietuiau. 2n P%P%1 / PA?7%1#,
asa sunt cunoscuti romanii inca din cele mai vechi
timpuri, traitori in (onele montane si sub-montane
si care se deplasau deseori datorita transhumantei
specifice, pe distante incredibileP
Cuvantul este turcesc si e'ista si la limba
maghiara. Csobgn.
7urE ; Toban 3 hoban .
ar si la ?erbo-Croata ; ioban. "ariante
interesante juban, joban si aici avem o e'trem de
interesanta legatura cu juban intalnit in limba
Pharsi * Persana&.
54
5,
espre >aina Ciobanului avem iar o
legatura interesantaP ]k!l * ve(i persianul juban&
in serbo-croata. juba, magh. suba, - conform
/..
----------
#dei , ceva?
% -mica plimbare- din Persia -< Anatolia-<
!alEani? . $e gandim si punem totul -impreuna-,
ce dracuP / , - vorba lui /liade, - aici o adevarata
Coincidentia %ppositoriumP
ar hai sa intram in -ceat(a- si mai mult cu
cuvantul !AC# - !gcs * ve(i si sensul -nenea-&.,
cuvant intalnit in !alEani ca si la nord de unareF
!acm *-i&, s.m. n 1. Cioban care conduce o stJnU. n 2.
CormulU de reverenWU cu care se adresea(U
persoanelor Jn vJrstU sau de un nivel superior. n 8.
0a :ocul de arVice, copilul care aruncU primul. n Ar.
baci, bagi, megl. baci. %rigine necunoscutU. %pinia
predominantU este cU avem a face cu un cuvJnt de
provenienWU orientalU, dar anterior contactului cu
turcii *ceea ce pare a se adeveri prin pre(enWa sa Jn
dialecte, Vi de asemenea prin apariWia sa constantU,
ca nume de persoanU, din sec. .###I cf. >asdeu
22D,&. Ar fi, prin urmare, cuvJnt cuman sau turanic
*A1&, sau derivat de la iranianul bac *ensusianu,
G?, #", 1@D&. /vident, este dificil de combUtut
fundamentele acestor opinii, atJta vreme cJt nu se
poate indica, pe de o parte, etimonul turanic e'act,
sau, pe de altU parte, calea de pUtrundere a
cuvJntului iranian. Cert este cU termenul se aflU Jn
5,
55
toate limbile balcanice slave care Jncon:oarU
teritoriul rom. *bg. bai, sb. bai*a&, slov., ceh. baia,
mag. bacs*i&, bacso, pol. bac(a, ca Vi ngr.
pqrsstus, alb. bats. KnsUVi aria de rUspJndire a
cuvJntului pare a indica provenienWa sa rom., cUci
numai rom. a fost direct legatU de toate limbile
menWionate mai sus, Vi faptul cU acest cuvJnt nu se
e'plicU prin mi:loacele proprii nici uneia din aceste
limbi. 7otuVi, nu este posibil sU-l e'plicUm, pJnU Jn
pre(ent, numai prin intermediul rom. Kn ce ne
priveVte, Vi dat fiind cU Jn orice ca( ne aflUm pe
terenul fragil al con:ecturilor, nu e'cludem
posibilitatea de a se fi conservat Jn baci un cuvJnt
autohton, poate cel care corespunde lat. pater Vi
posibil acelaVi care s-a pUstrat Jn bade. %riginea
dacicU a cuvJntului fusese postulatU JncU de >asdeu,
Columna lui 7raian, 1=5@, 1+@. n Celelalte
e'plicaWii vechi par prea puWin plau(ibile. upU
AiElosich, ar fi vorba de un termen sl. care trebuie
pus Jn legUturU cu bajta NtatU *?laR. /lem., 1@& Vi
cu bajtina NmoVtenire *0e'icon, 12&, ipote(U greu
de susWinut, datoritU dificultUWilor fonetice.
]eineanu, ##, @2, propunea ca etimon tc. baV NVef,
care la rJndul lui nu poate fi posibil nici din punct
de vedere istoric, nici fonetic. Ggldi, ict., 1+8,
propune mag. ca i(vor al rom., poate pe ba(a
ha(ardatei despUrWiri pe care o face A1 la sensul 2
al cuvJntului baci, considerat acolo ca diferit de 1 Vi
derivat din mag. n Pentru provenienWa rom. a bg.
bai, bai:o, baii:a, cf. Candrea, /lemente, @+1 Vi
!erneEer 85I Vi din ngr. pqrsstus, cf. G. AeHer,
$eugr. ?t., ##, 5,. 1osetti, ##, 1+D, indicU numai
identitatea rom. cu alb. er. bUcie, s.f. *cUVUrieI
ocupaWia baciului&I bUcioi, s.m. *baci&I bUcit, s.n.
55
5=
*di:mU care se plUteVte baciului&I bUciWU, s.f.
*nevasta baciuluiI femeie care conduce o stJnU&I
bUciui, vb. *a prepara brJn(UI a face pe baciulI a
munci Jntr-o doarU, a trage chiululI a conduce&.
#ncurcate sunt Caile omnului, asa este?
---------
0a multe popoare studiul mitologiei este important
in privinta deslusirii originilor....
?a revenim putin la mitologia romaneasca, deci....
%9ista o varianta .autentica. a mitului
.etnogenezei romanilor.8
/u nu cred. #ntr-adevar, se fac referiri la tot felul de
te'te culese mai ales de Ghe. Asachi, - ve(i poe(ia
-7raian si ochia- din 1=8=, insa mai nimic
concret. #ar poe(ia in cau(a este evident cu totul
altceva decat o culegee din folElor.
?e spune despre !aba ochia *sau !aba %dochia&
ca simboli(ea(U unul dintre cele mai importante
mituri rom9neVti. esigur. #nsa nimic nu lasa sa se
inteleaga ca este un mit al /7$%G/$/M/#. #n
mod evident, finalul povestii e unul fata happH-end,
B. Deci, daca ar fi sa ne luam dupa legende, -
etnogeneza daco-romana nu se produce
/'istU multe variante ale acestui mit, al cUrui nume
pare a proveni din calendarul bi(antin, care pe 1
martie celebra ?f9nta AartirU /vdoEia. %rice alte
interpretari cu ochia;acia nu-si au rostul, -
legatura este evidenta cu numele ?f. /vdoEia si
calendarul religios. Pe de alta parte, conform
regulilor lingvistice ale limbii romanesti, acia
nu devine ochia pentru ca asta(i sa re-devinaB
5=
5D
acia.
2na din variante este varianta mitului
-7raian Vi ochia- despre care celebrul critic literar
George CUlinescu spunea cU este -re(ultatul unei
Jntregi e'perienWe de viaWU a poporului rom9n-. ?e
spune cU ochia ar fi fost fiica regelui dac ecebal,
de care s-a JndrUgostit 7raian, cuceritorul aciei.
2rmUritU fiind de trupele lui 7raian, aceasta se
ascunde pe muntele sacru, CeahlUu, JmpreunU cu
oile. /ste a:utatU de Aaica omnului, care o
transformU JmpreunU cu turma sa Jntr-un comple'
de st9nci.
Personal, fara sa-l contest pe Calinescu, marturisesc
ca nu am gasit aceasta varianta in care in mod
e'plicit sa se pomeneasca de 1egele ecebalB.
#nsa e'ista destule alte variante populare * si nu
A%#C#CA7/ de diversi culegatori de folElorP&
in care ochia este va(uta ca persona: negativ,
malefic chiar. #nteresant, nu?
% altU variantU povesteVte despre !aba ochia care
a avut un fiu, pe numele sUu ragobete care s-a
cUsUtorit Jmpotriva dorinWei ei. Pentru a-Vi necU:i
nora, Jntr-o (i rece de iarnU, i-a dat acesteia un
ghem de l9nU neagrU Vi a trimis-o la r9u sU-l spele,
spun9ndu-i sU nu se JntoarcU p9nU c9nd l9na nu
devine albU. Cata a Jncercat sU spele l9na, dar chiar
dacU degetele sale au Jnceput sU s9ngere(e, culoarea
l9nii rUm9nea tot neagrU. e disperare, pentru cU nu
se putea Jntoarce acasU la soWul iubit, a Jnceput sU
pl9ngU. #mpresionat de durerea fetei, omnul #isus
Cristos i-a apUrut Jn cale Vi i-a dat o floare roVie,
spun9ndu-i sU spele lUna cu ea. AulWumindu-i, fata
5D
=+
a pus floarea Jn apU, a spUlat l9na Vi a constatat cu
uimire cU l9na s-a albit. CericitU cU a reuVit sU ducU
la bun sf9rVit aceastU sarcinU grea, Vi-a Jndreptat
paVii spre casU, dar nu a fost primitU bine, soacra sa,
din contrU, au(ind povestea fetei aceasta a acu(at-o
cU AUrWiVor *aVa Ji spunea fata, deoarece nu-l
recunoscuse pe #isus& era iubitul ei. upU aceasta
Jnt9mplare, ochia a pornit JmpreunU cu turma sa
spre munte, fiind convinsU cU primUvara venise
de:a, altfel de unde ar fi putut AUrWiVor sU aibU
floarea? Pe parcursul cUlUtoriei sale, Vi-a scos, r9nd
pe r9nd, cele doispre(ece co:oace pe care le purta,
p9nU a rUmas fUrU nici unul. ar vremea s-a
schimbat. Pe c9t de frumos fusese la Jnceputul (ilei,
pe at9t de ur9t se fUcuse acum. $ingea Vi totul
Jncepuse sU JngheWe. ochia a JngheWat JmpreunU cu
oile sale, transform9ndu-se, conform legendei, Jn
stanU de piatrU. 1ocile se pot observa Vi astU(i pe
muntele CeahlUu Vi sunt o mUrturie vie a acestui mit
rom9nesc.
*espre etimologia Ceahlau s-a mai discutat F
CeahlUu din magh. -Csaholo-, -Csagolo-, varietate
de vultur - GHpaetus barbatus- Ale'andru
CiorUnescuF /7, 1,+2. &.
#n !asarabia si in unele sate din Auntenia,
mai ales in 7eleorman, aceasta (i de Aartisor, este
a !abei AartaB.. 0egendele privind aceasta
faptura mitologica sint diferite si chiar e imposibil
de stabilit un tipar originar al legendei, ca sa (ic
asa. #nsa, repetB $#C# "%1!A de vre-un mit al
etnogene(ei romanesti.
=+
=1
eci?
Romanitatea Sud+Dunareana
1oman- 1uman-"lachB.
Apropos de denumiri de la -altii-
imprumutate si folosite.
$umele -1oman- in loc de -"alach- si
1omania.
"e(i teoria interesanta a provenianta numelui
-vlach-valach-.
$umele -1oman- desigur trimite la 1%AA.
?unt indreptatiti la asta insa si altii, de origina
1%AA$#CA, cu toate astea numai sporadic apar
denumiri de 0%C21# si limbi, in acest fel. 1egio
1omagna in #talia, %rasul 1%AA , - desigurP, -
0imba 1heto-1omana si altele cateva, probabil....
ar...siF
$umele #mperiul !i(antin este un termen
modern care era necunoscut celor care au trUit Jn
vremurile de glorie ale imperiului. $umele original
al imperiului Jn limba greacU eraF
;<=>?@> RomanAa sau B>CDEF@> P<=>@<?
2asileAa RomaAon, o traducere din limba latin a
numelui $mperiului Roman, $mperium
Romanorum! 7ermenul #mperiul !i(antin a fost
inventat Jn 1445, la apro'imativ un secol dupU
cUderea Constantinopolului, de cUtre istoricul
german >ieronHmus Qolf.
---------
!i(antinii se numeau pe ei JnViVi vwpxyut n
1omaioi care devenise de:a un sinonim pentru
=1
=2
z{{|} - /lin, Vi mai mult ca niciodatU p9nU atunci
de(volt9ndu-Vi o conVtiinWU naWionalU, ca cetUWeni ai
-vwpx}yx -, *-1omania-, aVa cum se numea
#mperiul !i(antin&.
-----------
Acesta si nu altceva este termenul si locul
AP1%P#A7 de unde vine denumirea de -1oman-
ruman- pentru vorbitorii acestei limbi neo-
romanice, cu toate ca, defapt -1omeii-1homeii-
insisi au fost greci in cea mai mare parte, iar nu
latinofoni. #nteresant cum se tot -plimba- numele
astea de popoare si state in acele vremi, nu?
?i mai interesant este ca , - A0A721# de #mperiul
!ulgaro-"alah, adica !ulgaro-1uman e'ista totusi,
in epoca de care vorbim o forma de statalitate
-1omaneasca- in ?udul Peninsulei !alEanice ,
despre care rar se vorbeste.
?tatul Qalachia * Aare& ?udicaF
"lahia Aare *Jn limba greacUF ~r{|
{xyx *Aegale "lachia&&, cunoscutU Vi ca 7esalia
"alahU, a fost un stat al ciobanilor arom9ni *vlahi&,
care a e'istat Jn secolele al .##-lea n al .###-lea,
care includea (ona greceascU 7esalia, (ona centralU
a AunWii Pindului Vi unele pUrWi ale Aacedoniei.
PrinWesa bi(antinU Anna )omnene *1+=8 n
1148& a fost primul autor medieval care a scris
despre aVe(Urile arom9ne din munWii 7esaliei.
!en:amin din 7udela, Jn secolul al .##-lea, este
autorul primei relatUri despre statul independent
-"lahia Aare- din munWi. /l scriaF -$ici un om nu
=2
=8
poate urca sU se lupte Jmpotriva lor Vi nicun rege nu
poate domni peste ei.-
upU cucerirea latinU a Constantinopolului
din 12+@, "lahia Aare a fost inclusU Jn espotatul
/pirului, dar a reuVit sU-Vi recucereascU rapid
independenWU.
-------------
* Ca parante(a interesanta este ca un asemenea ?tat
al Aromanilor de Pindus a e'istat si in anii S@+, sub
protectorat #talian, ultimul Principe fiind Oulius
AilvgnHi de Cses(neg , - un Aroman 1++6....&
------------
#ata "alahia de ?ud, din anii 12++, in cuprinderea
#mperiului 1omamonF
Ce doresc sa spun de fapt?
/'ista -destula 1omanitate ?udica- pentru
a asigura -aportul de populatie- din cau(ele mult-
e'puse in trecut, pentru ca in perioada urmatoare sa
apara o ?tatalitate romanica si la $ de unare.
aca mai e'ista o 1omanitate in Pannonia ,
aceasta era sigur ?0A!A dupa ce trecusera atatia
pe acolo si mai ales dupa ce se stabilisera ?lavii
prin (one intinse ale Campiei. /ste, desigur posibil
ca aceasta romanitate panonica sa fie di(locata
patre /st, spre Ardeal, la venirea Aaghiarilor, insa
nu-mi este prea clar asta, mai ales in asa o masura
importanta cum o pre(inti tu.
#nsa...
Asa cum am aratat, la ?ud e'ista o
importanta 1omanitate, un adevarat -!a(in
=8
=@
1omanic- care s-a destabili(at incepand cu
migratiile prime, s-a accentuat la venirea si
ase(area ?lavilor si a continuat in ritm accelerat
odata cu ra(boiul bi(antin impotriva !ogomililor.
Cand s-au stabilit %tomanii in !alEani, de:a
-ba(inul valach sudic- era in buna-masura
-revarsat- catre $ de unare, contribuind la
popularea cu romanici a arealului actual al 1o, ceea
ce a facilitat si fondarea unor ?tate "alahe $ordice.
esigur, formatiuni statale * Cne(ate& au mai fost in
$ord, dar ?0A"/, nu valahe, - aici e diferenta. ?a
nu uitam nici o clipa de mi'a:ul de populatii de care
tot vorbeam in trecut, mi'a: caracteristic aceleia
perioade la stanga unarei....
?a nu uitam iarasi ca A72$C# ca si mult 2PA,
valahii au fost popor montan, de pastori mai ales.
Practicau transhumanta si -Eervanitul- pe toata
!alEania, pe trasee stiute de secole din care cel mai
important pe ruta catre $ord, peste unare.
0a fel au facut si cand, aproape de epoca moderna,
ultimele asalturi impotriva romanilor sudici i-a
#AP#$? 7%7 P/ AC/0A?# 12AP
Calea pe care deja o stiau, pe care o urmau de
secole prin meseria si specificul lor de mod de
viata.
*.....&
Centrul cultural Vi economic al vlahilor era
oraVul Aoscopole, astU(i pe teritoriul Albaniei, care
avea Jn 15,+ o populaWie de ,+.+++ de locuitori, 1@
bresle de meVteVugari, o tipografie, o bibliotecU Vi o
universitate. KnsU aceastU bunUstare a fost opritU de
numeroase atacuri *15,+-15D+& ale armatei
=@
=4
otomane, condusU de Aehmet PaVa Vi Ali PaVa, care
au :efuit Vi ars oraVul, vlahii fiind fie uciVi, fie
obligaWi sU se refugie(e, astfel cU mulWi vlahi au
fugit Jn ^Urile 1om9ne, 7ransilvania, Austria Vi
2ngaria.
---------
Actele vremii consemnea(a cu claritate un
aport insemant de romani-sudici stabiliti in Austria,
2ngaria si Ardeal, parca s-a mai scris despre asta in
Corum. #mperialii chiar au incura:at acesta migratie
a valahilor, se stie si asta.
Avem ca(uri celebre de astfel de "alachi, nu mai
dau e'emple....
A7/
httpF33ro.altermedia.info3?p;2281
httpF33gE.ro3sarmi(egetusa3timoc3timoc1.htm
#atU cU la sud de unUre procesul de
formare a poporului Vi limbii rom9ne prin durata
mult mai mare a stUp9nirii romane s-a putut
desfUVura chiar mai temeinic dec9t Jn acia *al
cUrei nume va fi chiar Jmprumutat pentru parte din
Aoesia&.
upU mulWi istorici *PuVcariu, ragomir,
Gamilscheg etc& 7imocul, !anatul Vi %ltenia sunt
leagUnul formUrii limbii rom9ne . ?9rbii cu greu au
slavi(at mai apoi Vi numai Jn parte rUmUViWele
coloniilor romane Vi populaWia tracU romani(atU.
PopulaWia rom9neascU s-a pUstrat mai curatU Jn vUile
Jnalte Vi pUdurile dese ale acestui Winut muntos al
7imocului. #.C. obrescu, Jn revista Geopolitica nr
132++4 afirmU cU nu avem nici o dovadU de-a
=4
=,
lungul a o mie de ani de istorie cU regiunea
timoceanU ar fi fost la origine s9rbeascU Vi cU
ulterior, la o datU neVtiutU ea s-a transformat Jntr-
una rom9neascU, aVa cum se pre(enta ea la sf9rVitul
secolului al .#.-lea, c9nd de la est de r9ul Aorava
Vi p9nU la graniWa cu !ulgaria nu se vorbea dec9t
rom9neVte. Aria de formare a poporului rom9n de
la sud de unUre a fost mult mai mare, ea
Jntin(9ndu-se de la unUre Vi p9nU Jn 7essalia.
0egUturile dintre $ Vi ? unUrii sunt
evidente Vi prin strUmutUrile de populaWie. Kn anii
1+- 12 a.., consulul ?e'tus Aelius Catus transferU
4+ +++ daci la sud de unUre, la 45-,5 a..
guvernatorul Aoesiei strUmutase 1++ +++ suflete Jn
dreapta fluviului. intre cei =+ de JmpUraWi romani
@+ au fost de origine traco-iliro-dacU. #osif
Constantin rUgan le JnVirU numele Jn #storia
rom9nilor *1DD8& la pag. @,. Kn 82D Constantin cel
Aare a fUcut pod de piatrU peste unUre.
#mportanWa e'cepWionalU Jn destinele imperiului
roman a (onei Jntre sec ###-"# l-a fUcut pe ".
!eVevliev sU vadU Jn statul roman de atunci un
imperiu roman de neam tracic ,D.
Ruperea 5romanitatii sudice6
0a inceputurile evului mediu, dove(ile
despre "lahii sud-dunareni se inmultescF
Kn timpul migraWiilor Vi atacurilor avaro-slave de
dupU sec. "## populaWia sud-dunUreanU romani(atU a
fost parte slavi(atU, parte s-a retras Jn munWii din
Peninsula !alcanicU, d9nd populaWia arom9nU, parte
s-a retras Jnspre apus Jntre coasta dalmatU, rava Vi
=,
=5
Aorava d9nd pe acei maurovlahi *morlaci sau
vlahii negri& ,o parte a trecut spre nord pe drumurile
cunoscute ale transumantei, iar o parte a rUmas Jn
munWii 7imocului numeroase i(voare amintind
vlahii timoceni. 0a =1= ducis 7imocianorum
trimit soli la franci spre a solicita a:utor Jmpotriva
bulgarilor. ?toian AaroEovici Jn 0es problemes
serbes se referU la Constantin Porfirogenitul care
menWiona cU pe Aorava, Alava, Pecus nu erau
s9rbi, ci o altU populaWie de o altU formaWie etnicU
,=.
)eEaumenos din sec. .# vorbind despre
vechii locuitori de la sud de unUre Vi l9ngU ?ava
spune cU Ji numim daci Vi besoi. ^inutul a:unge
de pe la anul 1+++ iar Jn stap9nire bi(antinU vreme
de douU secole. upU cum relatea(U clericul
Ansbert, participanWii la cruciada a treia au fost
atacaWi de vlahii dintre 7imoc Vi Aorava. $iEetas
Choniates Vi )eEaumenos amintesc de o traditie a
re(istenWei valahe Jn faWa bi(antinilor.
Primele mUnUstiri din (onU datea(U din sec.
.### Vi cUrWile istorice s9rbeVti spun cU sunt fUcute
de 1adul # "oivoda "laVci 5. 0a sf9rVitul sec.
.### Jn aceastU parte a ?erbiei a fost o evidentU
ridicare a elementului rom9nesc, regii s9rbii au dat
privilegii rom9nilor Vi cne:ilor lor=. #orga amintea o
te(U conform cUreia Jn sec. . chiar era o formaWiune
politicU Jn (ona "idinului ce Vi-ar fi e'tins
autoritatea Vi asupra malului st9ng al unUrii.
Kn 121+, voievodul Aihail al 7ransilvaniei
vine cu o armatU din sa'oni, rom9ni, secui Vi
pecenegi Jn a:utorul Warului Asan !urul din "idinD.
=5
==
KmpUratul #ustinian recunoscuse de la Jnceputul sec.
"### titlul de Caesar *War& bulgarilor ce Jl a:utaserU
sU recucereascU tronul dupU ce tot el i-a Jnvins Vi
strUmutat pe mulWi Jn Asia AicU1+. ?tatul
AsUneVtilor este pre(entat Jn i(voare ca Wara
valahilor, arhiepiscopul #oan de ?ultanHeh face
speculaWii privind latinitatea bulgarei Vi a delimitUrii
geografice a "olaXuiei. Paisie, egumenul
mUnUstirii >ilandar Jn #storia slavo-bulgarU Jn
15,2 spune despre vremea lui Asan cel !Utr9n cU
luaserU vlahii ere(ia romanU, citeau vlahii latineVte
cU aceia sunt cu latinii de un neam Vi o limbU Vi cU
mai apoi au oprit acestea cu pedeapsa cU li se va
tUia limba Vi aVa vlahii s-au Jntors la credinWa
pravoslavnicU Vi citesc slavoneVte acum 5+.
Asan ## stUp9nea Vi Cetatea ?everin pe care
o pierde la 128, pentru a pUstra Winutul timocean
!ranicevo. upU 12@+ ungurii vor ocupa Aaciva Vi
!raniceva. /'istU aici un Greborius ban de Cucevo
Vi !ranicevo. % parte a (onei *fUrU sU atingU
7imocul& va fi dUruitU de regele 2ngariei ginerelui
sUu s9rb ragutin. "a fi restituitU JnsU lui Carol
1obert. "idinul era al despotului ]iVman Vi
urmaVului sUu Aihail. ?tatul 7imocean de la
unUre dintre r9urile PeE Vi 0om *12=+-18D5& avea
o populaWie ma:oritar rom9neascU Vi o dinastie Jn
mare parte de origine rom9nU *?racimir era fiu de
domniWU rom9ncU Vi soW al unei romance&.
2ngurii sub 0udovic # au pUtruns Jn
!ulgaria, unde cuceresc "idinul Jn 18,4 Vi
desfUVoarU JncercUri de consolidare a ocupaWiei
concomitent cu acWiuni de convertire la catolicism.
Acestea nu au fUcut dec9t sU alimente(e revolta
==
=D
localnicilor bulgari Vi rom9ni timoceni de credinWU
ortodo'U11. Kn 18,8 Vi 18,D domnul muntean
"laicu "odU trece unUrea pentru a elibera
"idinul. ?uccesul rom9nesc fUcut Vi cu voia unor
locuitori ai sUi a JnlUturat stUp9nirea ungureascU
din banatul "idinului Vi a avut un mare rUsunet,
"laicu "odU fiind apelat cu titlul de rege. CUcuse
ceea ce va face Aihai "itea(ul Jn Ardeal. /l a mai
cucerit Vi ?everinul Vi $icopolul. 2ngurii luaserU
"idinul de la ?traVimir ce era cumnat cu "laicu.
"oievodul rom9n p9nU la Jncheierea pUcii i-a dus pe
locuitori la nord de unUre Vi urmau sU se JntoarcU
12. 2ngurii vor uni politic Vi administrativ
7imocul Vi !anatul sub conducerea unui ban din
"idin. "laicu vodU a primit o compensaWie Jn
CUgUraV Vi ?everin Vi a rUmas apoi garant al
Waratului de "idin recucerit de la unguri.
Pana acum am trecut in evidenta
nenumarate dove(i indirecte ale originii
preponderant sudice a romanilorB.
$u e vorba numai de atat. F ensusianu a
atras atentia asupra multor -inovatii- lingvistice din
secolele #"-"## comune atat unor dialecte italiene
cat si romanei si aromanei. Pentru cine e curios, am
gasit cateva tabele comparative reali(ate de
ensusianu citate pe un site ungurescF
httpF33RRR.hungarian-
historH.hu3lib3dunaH3dunaH+8.htm[C
#pote(a sustinuta de multi istorici unguri
conforma careia romanii nu ar fi putut aparea in
7ransilvania decat de prin secolul .### deoarece
=D
D+
pana atunci nu prea erau romani in Auntenia si
Aoldova se ba(ea(a pe o teorie a migratiei pe o
ruta ?erbiaL!ulgaria-<AunteniaLAoldova-
<7ransilvania. %ri in toate legendele romanesti
privind -descalecatul- Aoldovei si Aunteniei,
primii voievo(i din ambele 7ari 1omanesti *ve(i
povestea cu ragos, (imbrul si Aolda& veneau
tocmai din 7ransilvania, deci in sens invers.
%u cred, ca si unii istorici si lingvisti
romani de buna+credinta, in teoria migratiei
romanilor din $lliria (unde au luat nastere atat
limba dalmata propriu+zisa cat si limbile
romana, aromana etc!- in Pannonia (ca .sclavi.
ai avarilor, stramosii secuilor-, apoi in
'ransilvania (unde erau de:a la aparitia
ungurilor + vezi Gesta Hungarorum- si de aici in
3oldova si 3untenia, dupa decimarea slavilor
de acolo ca urmare a invaziei tatarilor!
E posibila si o miscare peste Dunare din
ulgaria dupa distrugerea !mperiului "la#o-
ulgar al $sanestilor de catre !mperiul izantin,
dar mi se pare mult mai importanta ruta descrisa
mai sus% !lliria-&'annonia(sec. "!!)-
&*ransilvania-&+oldova si +untenia(sec. ,!!!,
dupa decimarea slavilor de catre tatari).
Aceste fapte par foarte verosimile. ?i intr-
adevar, statele romanesti e'tracarpatice apar abia
2PA marea inva(ie tatara de la 12@5.
"oevodatele slabe si mici conduse de ?lavi
si probabil populate masiv de slaviLromani
* ?eslav, 0itovoi, ?eneslau, obrotici& au fost
distruse de inva(ia tatara....
D+
D1
$ou venitii de peste munti, au creat state
noi. B
1evenind la originea Xuasi sud-dunareana a
proto-romanilor....
#ntreaga istoriografie oficiala se ba(ea(a pe
-continuitatea- romanicilor A#C#.
Cum oare vor crede romanii ca lucrurile stau de
fapt altfel?P
-i de unde teama noastra asa de mare de a spune
desc#is, oficial%
Da venim din sudI &ndeva intre J**+)*** e!n!
stramosii nostrii au venit din sudul Dunarii ,
aiciI
?i putem continua astfelF
-!H(antine Period
7he first record of !alEan 1omanic settlement in
the !H(antine age can be found in the Rritings of
Procopius, in the 4th centurHF the forts named
?EepteEasas *?even >ouses&, !urgulatu *!road
CitH&, 0uupofantana {upox}r}x *QolfSs Qell&
and Gemellomountes p{{upu}s *7Rin
mountains&.
#n 4=,, the first Rritten record of their name and
their language appears on a !H(antine chronicle
about an incursion against the Avars in the /astern
!alEans. Qhen the baggage of a mule slips, the
muleteer shouts -7orna, torna, fratre- *1eturn,
return, brotherP&, although it might :ust be the last
appearance of 0atin.
!lachernae, the suburb of Constantinople Ras
named after a -?cHthian- uEe !lachernos, Rhos
D1
D2
name is believed to be linEed Rith the name of
-!lachs- *"lachs&.
7he !H(antine Rriter Cecaumenos, in his
?trategicon of 1+,, Rrote that the "lachs of /pirus
and 7hessalia came from $orth of the anube and
from along the ?ava and that theH Rere the
descendants of the acians and the !essi.
#n the 1+th centurH the >ungarians arrive in the
Pannonian plain and, according to the Gesta
>ungarorum Rritten bH anonHmous chancellor of
)ing !ela ### of >ungarH, the plain Ras inhabited
bH ?lavs, !ulgars, "lachs and -pastores
1omanorum- *1oman shepherds&, although the
chronicle Ras Rriten around 11@,.
#n 11=4 a leading "lach noble, Peter Asen, led a
!ulgarian revolt against !H(antine rule and
declared himself 7sar Peter ## *also EnoRn as
7heodore Peter&. 7he folloRing Hear the !H(antines
Rere forced to recognise !ulgariaSs independence.
Peter stHled himself -7sar of the !ulgars, GreeEs
and "lachs-.
httpF33en.RiEipedia.org3RiEi3>istorHZofZ"lachs
A chronicle bH "enerable $estor *1+4, - 118, A&
mentions Qalachians *1omanians& fighting against
AagHars north of the anube in ,@+, *=D=&. 5
>oRever, this chronicle Ras Rritten 14+ Hears after
the described events and is not necessarilH accurate.
D2
D8
!esides migrating "lachs could settle in some areas
north of anube before this date.
httpF33en.RiEipedia.org3RiEi3%riginZofZ1omanians
upa cum se vede mai e'ista, pe langa
Gesta >ungarorum, inca doua documente care
atesta pre(enta vlahilor la nord de unare inainte
de secolul .###F Cronica "enerabilului $estor
*1+4,-118,& si documentul bi(antin scris de
Cecaumenos in 1+,,, care sustine descendenta
dacica a vlahilor. e mentionat ca am luat datele de
pe RiEipedia, care nu e nici site romanesc nici
maghiar.
/ posibil sa fi e'istat in (ona asta si urmasi
ai dacilor *daca luam in considerare ce este scris in
documentul bi(antin din 1+,,&, dar modificarile
alea lingvistice observate si de %vid ensusianu
dovedesc destul de clar, dupa parerea mea,
e'istenta unui -val- de migratori vlahi din #lliria. /
posibila -fu(ionarea- acestor vlahi sud-dunareni
*puternic romani(atiPP& cu supravietuitorii urmasilor
dacilor in regiune*daca or mai fi e'istat& si cu unii
slavi, ceea ce ar oferi si o solutie privind problema
romani(arii dacilor*mult de(batuta datorita
intervalului scurt de ocupatie romana&.
Pe deoparte avem te'tele lui /utropius,
?alvian si "ospicus care ne spun ca la retragerea
din 251 provincia romana a fost -golita- de
populatie, ceeace este totusi dificil de cre(utI Aai
inainte avem totusi date despre un numar imens de
daci ucisi in timpul ra(boiaielor cu romanii, prbabil
de ordinul (ecilor de miiI la fel si in represiunea ce
a urmat * stim ca pentru romani nu era o problema
D8
D@
sa crucifice pri(onieirii cu miile&I avem deportarile
consemnate a (eci de mii de bastinasi din acia
catre provinciile sudice ale #mperiului.... cert este
ca numarul total de -stramutati- trebuie sa fi fost
impresionant si e chiar posibil ca acestia sa fi
constituit nucleul poporului albane( de mai tar(iu.
Apoi avem o deplasare mai tar(ie in sens
invers, a unei populatii romani(ate de minimum
25+.+++ insi catre fosta acie 1omana si in urma
migratiilor continue din secolele urmatoare e
posibil ca fenomenul de migrare a romanicilor
sudici catre nord sa se fi accentuat, contribuind la
-subtierea- romanitatii sudice si la -ingrosarea-
celei nord-danubiene....Asa cum s-a tot spus,
dove(i cel putin indirecte e'ista despre toate
acestea.
?i ca sa revenim la 0imba dacica * mai
curand 7hraco-acica, buna ruda cu #llHra, aceasta
nu a disparut asa curand.... % regasim si a(i
modificata de influente latinesti, grecesti, slave si
turcesti... este 0imba Albane(a. ?-a mai e'plicat
cum e cu transferul ala de populatie....
esigur, e absurd a crede ca 7%7# acii plecau in
!alEani, $#C# "%1!A / A?A C/"AP Au ramas
destui * totusi dintr-o populatie imputinata de atatea
vicisitudiniP& prin locuri mai ferite.... 'osibil ca
abia tarziu s-au romanizat si C.ED sincer ca U/!!
direct s-au -lavizat.
/'emplul interesant al populatiei >utsul din
)arpatii $ordici merita cercetat in amanunt de
catre lingvisti si antropologi....
?i daca tot am vorbit de )arpatii-de-$ord,
cei atat de dragi unor autohtonisti... sa vedem mai
D@
D4
e'act terminologia, sa facem astfel o legatura cu
mesa:ul meu de mai susF
7he name S)arpetesS maH ultimatelH be from the
Proto #ndo-/uropean root esEer-3eEer-, from Rhich
comes the Albanian Rord EarpY *rocE&, perhaps bH
RaH of a acian Rord Rhich meant Smountain,S
rocE, or rugged. Polish archaic Rord Earpa mean
rugged irregularities, underRater obstacles3rocEs,
rugged roots or trunEs. Common Rord sEarpa is
sharp cliff or other vertical terrain.
#n late 1oman documents, the /astern Carpathian
Aountains Rere referred to as Aontes ?armatici.
7he Qestern Carpathians Rere called Carpates. 7he
name Carpates is first recorded in PtolemHSs
GeographH. Around 81+ A the Carpathians are
mentioned as Aontes ?errorum bH the Clavius
Galerius "alerius 0icinianus 0icinius.
7he name of the Carpi, a acian tribe maH have
been derived from the name of the Carpathian
Aountains. $ame recorded in late 1oman imperiu
documents *Mosimus& as living until 8=1 on the
/astern Carpathian slopes. AlternativelH the
mountain rangeSs name maH be derived from the
acian tribe.
#n >ungarian .###- i .#" centurH >ungarian
documents named the mountains 7horchal, 7arc(al
or less freXuentlH Aontes $ivium.
#n the ?candinavian >ervarar saga, Rhich describes
ancient Germanic legends about battles betReen
Goths and >uns, the name )arpates appears in the
D4
D,
predictable Germanic form as >arvaetha f:llum
*see GrimmSs laR&.
----------
?i despre acii cei ?lavi(ati din )arpatii acestia,
una mai putin cunoscutaF
1uslana ?tepanivna 0H(hHchEo *born AaH 2@,
1D58 in 0viv, 2Eraine, then the 2??1, 2ErainianF
& is a singer, dancer,
producer, composer, conductor, and piano plaHer.
?he Ras also the Rinner of the /urovision ?ong
Contest 2++@.
Cigurea(a ca -de neam >utsul- in diverse locatii de
pe #nternetP
A-a frapat in 2++@ stilul de mu(ica al acesteia,
desigur cu contotatii folE uErainiene insa.... dupa ce
am ascultat mai apoi unele piese mu(icale populare
de acest tip, am conclu(ionat ca influentele folE
pomenite sunt mai curand di patria sa de origine,
cea Carpatica ,
0e 'a1s 2utsule....2utsuls#c#1na, - *ara Dacilor
/!C!3D$*$ romanizati4
"egatura albanezo+romaneasca si 5elementul
'uranic6
Miracula Sancti Demetri se dezvaluie....
espre originile comune ale albane(ilor si
aromanilor.
acii-bessieni, stramosii arom9nilor.
D,
D5
Conform miraculelor ?fantului emetrios,
populatiile capturate din 7racia si #llHricum au fost
mutate in Pannonia, langa ?irmium, unde sSau
mi'at impreuna cu proto-bulgarii, re(ultand o asa
numita natie a ?irmisienilor. 0a inceputul anilor
,=+, acesti sirmisieni condusi de seful lor, !ulgarul
)ouver, se rascoala impotriva avarilor, si se retrag
in apropierea 7hesalonicului, pe campia
)eremsion, intre ?tobi si !itola.
#n timp ce )ouver negocia cu bi(antinii si
stabilea relatii cu triburile slave ragovitai sau
?agudatoi miraculele mentionea(a pe unul din
liderii lor, Aauros !ulgarul, unul din descendentii
pri(onierilor de le ?irmium, probabil bulgar dupa
mama. $umele sau, de origine greaca sau latina,
este probabil o translatie in limba bulgara. ?tim
despre Aauros, cel mai de incredere om al lui
)ouber ca vorbea slava veche, bulgara si -limba
romanilor-
/ste foarte probabil ca Aauros -bulgarul-
sa fie una si aceeasi persoana cu Aauros
-bessianul- *dac bessian&, pe care il cunoastem din
Cronica lui 7heophanes si dintrSo inscriptie a unui
sigiliu cu cruce, care are titlul lui Aauros. Acest
fapt si cariera foarte rapida in ierarhia imperiala a
vremii a lui Aauros sugerea(a ca acesta era crestin.
Captul ca orasele $aisus *$ij&, 0Hpenion *0ip:an&
and ?cupi *?Eop:e& siSau pastrat numele latinesti,
sugerea(a faptul ca in aceasta (ona avem o
populatie romani(ata care a supravietuit probabil in
lungul vilor rin si Can, in :urul lacului ?EodYr
precum si in (ona dintre 0issus si 2lpiana in
)ossovo.
D5
D=
Populatia locala pare sa se fi refugiat in
(onele inalte, unde se infiintea(a localitati de
moderne, cum ar fi forturilor intarite de valuri de
pamant de lana localitatea )omani-)ruia, si care
pun ba(ele centrelor de populatie romani(ata de
origine ilHrica.
/ste de presupus ca aceste populatii sa fie
stramosii vlahilor si albane(ilor atestati in secolul
11, as dupa cum $.Aolcom a sugerat recent. #n
continuare Aalcolm mimimi(ea(a posibilitatea ca
ardanienii din sec ,-D sa fi fost o mi'tura traco-
iliriana si ca aceasta mi'tura sa fi fost la originea
albane(ilor si vlahilor.
Cercetarile lingvistice arata ca limba
albane(a moderna contine si elemente romanice si
illHriene. #n timp ce anumiti istorici prefera ori
originea ilHriana ori originea tracica a albane(ilor,
nu avem motive sa ne indoim ca provincia romana
ardania cuprindea ambele elemnte, si tracice si
ilHriene, care au fost ase(ate acolo dupa plecarea
gotilor din balcani. $u avem motive sa ne indoim
ca o alta situatie ar fi fost in macedonia. in nou,
Airaculele spun ca unii ?irmisieni au plecat la
7hessalonica, Constaninopole si -alte orase ale
7raciei-
#storia lui Aauros si a ?irmisienilor este o
cheie importanta pentru o buna intelegere a naturii
acestor populatii. $e da posibilitatea sa intelegem
de ce unii istorici vad urme tracice si dacice
!essiene in limba albane(a iar altii le vad ilHriene.
D=
DD
#nva(iile barbare din sec #", " si "# au facilitat
mi(area unor populatii insemnate de !essieni
romani(ati sau de aci *considerati de origine
7racica& respectiv ilHrieni, in procesul de retragere
din fata inva(iei, in captivitate, ori in locurile de
refugiu de la munte.
#nva(ia avara din sec "# a fortat o mare
parte din aceste populatii sa prefere pastoralismul
transhumant in (onele fertile de la munte, in fata
agriculturii, care fusese principala sursa pentru
e'sitenta. /ste foarte plau(ibil astfel, chiar sa gasim
populatii tracice si ilHriene mi'ate in (onele
montane pentru pastorit din Aacedonia si )osovo,
care sa fie stramosi ai "lahilor si Albane(ilor. Ciind
i(olati de autoritatile centrale de la
Constantinopole, si de ?lavii din (onele de campie,
aceste populatii au fost aproape nevi(ibile pentru
cronicari, la el si pentru ceui care strangeau ta'ele,
sau pentru invadatori.
Abia in sec .#, cand imperiul bi(antin
recastiga controlul asupra acesor teritorii, apar si
primele mentiuni despre "lahi si Albane(i. in
pacate, aceste migratii care au schimbat identitatea
etnica a acestor populatii, pot fi doar e'ceptional
regasite in surse, cum ar fi istoria lui Aauros din
Airaculelel ?fantului emetrios.
httpF33groups.google.com3group3soc.culture...c@,aD
efa2=1ee,+
!essii erau trib independent al tracilor, care
trUia pe teritoriul cuprins Jntre AunWii 1odopi*sudul
DD
1++
7raciei& Vi cursul superior al r9ului AariWa *>ebrus,
Aoesia&, dar cel mai des ii regasim in (ona numita
>aemus *o (ona muntoasa care separa Aoesia de
7racia&. >erodot Ji descrie ca un fel de castU-
preoWeascU Jntre satri, bessii fiind interpreWii
incantaWiilor profetice ale unei preotese a unui alter-
oracol al lui ionHsus aflat pe v9rful unui munte,
care se crede cU este PerperiEon.
ealtfel, ?trabon descrei pe bessii ca cel
mai feroce dintre triburile trace independente, si
care stapaneau cea mai mare parte a a lanWului
munots >aemus.
Au opus o re(istenWU d9r(U macedonenilor
Vi apoi romanilor, Jnc9t numai dupU lupte
Jndelungate au putut sU fie supuVi. /i au trecut Vi Jn
nordul unUrii, cUci Ji Jnt9lnim Vi Jn CarpaWii
septentrionali.
la sfarsitul sec @, $icetas, arhiepiscop al
aciei a adus !iblia catre acesti daci bessieni,
descrisi ca fiind -lupi ai muntilor-. Aisiunea sa a
fost mentionata in cronici ca o reusita, iar credinta
acestora in ionHsus a fost intrSun final inlocuita de
Crestinism.
#n sec .# in ?trategicon, istoricul bi(antin
Cecaumenos ii descrie pe "lachs din sudul unarii
ca fiind urmasii acelor aci !essieni despre care
vorbea $icetas.
httpF33en.RiEipedia.org3RiEi3!essi
1++
1+1
?a continuamB
#atU ce scrie domnul istoric de renume
mondial ?telian !re(eanuF
-$u re(umU oare episodul -romanilor- transplantaWi
Jn Pannonia destinul daco-romanilor nord-
dunUreni? AbandonaWi Jn !arbaricum, ei se
transformU Jntr-un popor -barbar- Jn vi(iune
apoliticU romanU, dar conservU ethnonimul
-romani- prin schimbarea lui Jntr-o categorie
gentilicU.-
*?telian !re(eanu - 1omanitatea orientalU Jn /vul
Aediu. e la cetUWeni romani la naWiunea medievalU
- /ditura All /ducational, !ucureVti, 1DDD, pagina
1D, alineatul 2&.
1evenind la ideile unora ca limba dacilor ar
fi fost de fapt asemanatoare * ori Xuasiidentica& cu
latina... este o idee cel putin ciudata, ca sa nu (icem
altfel...
ove(ile #AP%71#"A, pe care mi le amintescF
- poe(iile lui %vidiu, suficient de clare Jn aceastU
privinWUF
Pasa:ul din %vidiuF
-/i se-nteleg intre ei printr-o limba ce-i leaga-ntre
dansiiI
/u doar prin semne le-arat ce vreau sa le spun.
/u sunt aicea barbar, caci nu-s priceput de niciunulI
Graiul latin, cand l-aud Getii, prosteste surad -
- 2nii au acredtat ideea cU Jmpotriva ceea ce (ice
?trabon, dacii nu vorbeau aceeaVi limbU cu geWii. CU
dacii erau de fapt celWi. 7otuVi e'istU inscripWii care
1+1
1+2
vorbesc de un translator din dacU Jn latinU, pe
undeva prin Pannonia *ve(i Aihai !Urbulescu Jn
ultmul tratat de istorie a rom9nilor&. /'istau JnsU
triburi mi'te celto-dace, pe valea unUrii, probabil
pUnU la vUrsare, mai ales Jn dreapta ei. Arheologia
de dinainte de romani de pe valea Aoravei este mai
mult dec9t elocventU. eci doar unii daci a:unseserU
sU nu mai vorbeascU aceeaVi limbU cu geWii.
AfirmaWiile din poe(iile lui %vidiu au fost
rUstUlmUcite Jn fel Vi chip, dar ele aratU clar cU
limba getU nu avea nici clin nici m9necU cu latina.
?trabon (icea cU dacii Vi geWii vorbeau aceeaVi
limbUB..
?pre deosebire de daci, getii sunt va(uti de greci ca
un fel de sciti. #nteresantB
#n cartea 1eligia dacilor,se vorbeste despre
unirea celor 2 formatiuni-cea daca a lui eceneu
*un nume cam centum& din Ardeal si cea getica a
lui !urebista *%ltenia si Auntenia&.
?i granita centum-satem trece practic prin
1omania de asta(i,cel putin asa arata hartile de pe
net...
Aie mi se pare cU pentru ca o limbU sU intre
Jn reacWie de combinaWie cu altU limbU, trebuie sU fie
asemUnUri mari, mai ales gramaticale, cum ar veni,
asemUnUri de ansamblu. iferenWele de le'ic, de
pronunWie se mai a:ustea(U. Cu gramatica este mai
greu. 0e'icul denotU materialul limbii, gramatica
aratU funcWionarea ei.
1+2
1+8
Kn plus trebuie sU e'iste condiWii
demografice. Arheologii s9rbi au gUsit pe Aorava
traci Vi celWi convieWuind multe sute de ani, nu
acelaVi lucru se poate spune despre romanii Vi dacii
care au trUit Jn acia 7raianU. /u am arUtat mai Jn
spate dove(i despre romani(area celWilor. ?e poate
raWiona pe invers deduc9nd din aceastU romani(are
cU limba celtilirU era asemUnUtoare cu latina *e'istU
dove(i despre volci, populaWia din Pannonia etc.&.
7oate aceste se constituie Jntr-un model pentru cei
care vor sU arate romani(area dacilor, model pe
care respectivii nu Jl pot urma. ?e vorbeVte doar de
o coloni(are a teritoriului aciei cu romani, o
alungare a dacilor Jn locuri mai ferite.
1evenind la ?lavi si la -predecesorii- lor
intru migratiiF
0imba bulgara are o componenta foarte
importanta proto-bulgara *turanica&. Proto-bulgarii
fac parte din acelasi grup etno-lingvistic ca si
hunni, avarii pecenegii si cumanii. >unni si bulgarii
au convietuit in sec #" - ". Apoi bulgarii navalesc
in Aoesia, 7racia si Aacedonia la @==, cu acceptul
bi(antinilor pentru a alinga pe Goti. Apoi !ulgarii
rup intelegerea cu !i(antinii si la anul 4+2 cuceresc
intreaga 7racie. Apoi din 4@+ incep si asaltul
asupra #lHriei, isa nu reusesc sa cucereasca decat
cateva forturi.
Ca sa opreasca pe !ulgari, !i(antinii se
alia(a cu 2trigurii si )utriguri, care reusesc pana in
4,2 sa opreasca pe !ulgari. Apoi timp de un secol
urmea(a inva(ia triburilor slave. !ulgarii sunt
1+8
1+@
incetul cu incetul asimilati de catre slavii care se
asea(a in Aoesia, 7racia si Aacedonia
Potrivit spuselor mai multor savanWi, cum ar
fi ore ?p. 1ado:ii, )onstantin OireieE, !ojEo
?triEa Vi alWii, strUmoVii s9rbilor au locuit Jn Winutul
!oichia *!o:Ea&, dincolo de CarpaWi, pe teritoriul de
a(i al 2crainei. e aici Jncep Jn secolul al "#-lea sU
migre(e spre Peninsula !alcanicU, pe vUile r9ului
7isa, peste CriV, !ega Vi 7imiV. P9nU la coloni(area
ungurilor Vi a miVcUrii rom9nilor spre AureV, din
!oichia, adicU Winutul triburilor ruseVti, p9nU Jn
Winuturile balcanice se Jntindea un lanW etnic
neJntrerupt alcUtuit din s9rbi. upU migraWie, o parte
dintre s9rbi au rUmas Jn Winuturile de baVtinU,
!oichia, care Jn evul mediu era denumitU ^ara
s9rbeascU, ucrainienii denumind-o astU(i ^ara
?ribna.
Aai sunt amintiWi Vi severii sau severienii pe
care istoricul ceh $iederle Ji situea(U Jntre 7imiV Vi
Cerna. Acest savant a a:uns la conclu(ia cU ei erau
o parte a marelui trib cu acelaVi nume Vi care Jn
secolul al "##-lea a trecut unUrea Vi s-a stabilit Jn
Aoesia, pe teritoriul ?erbiei de a(i. e la ei au
rUmas unele toponimice cum ar fi :udeWul ?everin
sau oraVul 7urnu ?everin.
#(voarele france de la Jnceputul secolului al
#.-lea pomenesc cU Jn acia pe unUre trUieVte
tribul slav al abodriWilor. Pavel #osef ?chafariE, Jn
lucrarea sa AntichitUWi slave afirmU cU aceVtia trUiau
Jn Winuturile de l9ngU AureV Vi dU ca e'emplu unele
toponime - r9ul !odrog, afluent al AureVului, Vi
1+@
1+4
localitatea cu acelaVi nume. )onstantin OireieE Jn
lucrarea sa #storia s9rbilor a:unge la conclu(ia cU e
vorba despre un trib slav, obodriWi sau bodriWi, care
Vi-a lUsat numele Jn mai multe locuri ale Pustei
Panonice Jn drumul lui spre nord-vest, spre Cehia Vi
Germania, p9nU spre avalul r9ului /lba.
Aulte dintre cele spuse mai sus precum si
harta de mai :os sunt de:a postate in acest topic, cu
o sama de comentarii asupra gene(ei celor doua
popoare, sarb si bulgar. /vident ca si limba vorbita
de catre cele doua popoare este diferita in functie si
de limba acelora dintre triburile slave, bulgare,
tracice, moesice si ilHrice care participa la cele
doua procese de formare etnica.
/u nu cred ca limba bulgareascU si limba
s9rbeasca sSau separat dintrSo limba comuna, in
sensul ca nu a e'sitat vreodata o limba s9rbo-
bulgara. Cele doua limbi au evoluat separat odata
cu formarea popoarelor sarb si bulgar, avand ca
substrat limba slava veche *sau diferite dialecte ale
aceste limbi vorbite de catre diversele triburi slave
care intra in procesul de etnogene(a al fiecarui
popor in parte& la care sSau adaugat alte elemente
lingvistice, prin asimilare...
-i daca am vorbit de predecesorii -lavilor,
nu strica sa amintim macar o singura inscriptie
*uranica apartinand proto-bulgarilor ( ori
avarilor5) din acea perioada. De ce sa amintim
acest te6t5 Deoarece, in goana lor disperata dupa
D3"E7! ale formarii poporului si limbii romanesti
0$ /3.D DE DU/$.E, unii 8tovarasi8 au
1+4
1+,
interpretat un te6t complet /E.3+$/E-C ca
fiind... in limba 8proto-romaneasca4
Priviti si :udecati la aceste AberatiiF
#nscrisptia de pe vasul nr. 21 de la ?9nnicolau
Aare, cel mai vechi document epigrafic Jn limba
romanaB. ChipurileP
.2&$"A KOAPA1 '%#$ D$R%'O$R$
2&'A&" KOAPA1 'ARGOR$% $'$R$ 'A$#$.
AdicaF
Oupan !uila are toate drepturile, :upan !utaul are
dreptul de itiri Jn toate t9rgurile-.
!2#0l Vi !27A20 ; vechi nume proprii
romanesti
M%APA$ ; Oup9n
7/C# si 7A#C# ; toate de la banateanului tUce , tUte
#1/7%#1# ; dreptuiri, direpturi, diretuiri
7AG%1#/ ; terg , t9rg *va(i 7ergoviste,
79rgoviste&
#7#1# ; iviri, aparitii *vine de la a se iWii&
httpF33mesota.rdsbv.ro3atestate3revista38.html
------
#n realitate 7/.720 / AC/?7AF
1+,
1+5
in httpF33RRR.Eroraina.com3pbZlang3suppl1.html
#nscription on one of the golden cups of the
treasure from $agH ?aint-AiElos in >HndarH,
discovered in 15DD. )ept in a museum in "ienna.
PublicationsF ?t. Aladenov. #/ #$?C>1#C7/$
des altbulgarischen ?chat(es von $agH ?aint-
AiElos, im !anant. G>A, @ 1D2231D28.
VO$"A KOAPA1 '%S$ DL&G%'O$G$
2O$'A&" KOAPA1 'AGROG$ $K$G$ (or
$#H$G$- 'A$S$!
Proto-!ulgarian translationF
!%#0A M>%APA$ 7/M# O2G/7%#G#
!%#7A20 M>%APA$ 7AG1%G# #M#G# *or
#C>#G#& 7A#?#.
-----------
?e spune ca limba !ulgara-"eche este practic
necunoscuta si deci documentul nu e relevantP
%are?
#n acele vremi, bulgara-veche si avara * de
e'emplu&, ca si hunica formau un -summum-, cum
sa-i (ic altfel? Practic erau -dialecte- ale uneia si
aceleiasi limbi turanice, diferentiate intre ele mai
mult prin triburile si uniunile tribale ce dadeau
denumirile, decat prin diferente semnificative
lingvistice.
7ot asa, mai tar(iu , Pecenega si Cumana, -
defapt sunt un singura limba, bine cunoscuta
dealtfel * prin Code' Cumanicus si alte te'te& si
relativ inteligilbile cu ce numim a(i limba 7urca....
1+5
1+=
asa ca oricum s-ar interpreta te'tul, romanesc $2
/?7/.
Pecenegilor le sunt atribuite, dar e'istU
controverse Jn acest sens, anumite inscriptii runice
scri:elite Jn piatrU, recuperate Jn arealul meridional
al /uropei de /st, precum Vi te(aurul descoperit la
?Jnicolaul Aare descoperit Jn anul 15DD Vi pUstrat la
)unsthistorisches Auseum din "iena *e'istU
argumente pe ba(a cUrora te(aurul este atribuit
bulgarilor, avarilor sau ungurilor&. Kn aVe(Urile
fortificate Vi Jn mediul rural Jn obrogea au fost
gUsite pandantivele foliforme specifice pentru
pecenegi, alte obiecte specifice pecenegilor Vi
numai lorF pandantivele Jn formU de frun(U, lucrate
din bron( prin a:urare.
Aahmud al-)a ghari din secolul al .#-lea
cunoscUtor al dialectelor turanice susWinea Jnrudirea
cu limba EirEi(ilor, EipciaEilor *cumanilor& si
oghu(iulor.
Anna Comnena *cca 112+& susWinea cU
pecenegii *denumiti de ea NsciWi-& vorbeau aceeaVi
limbU ca Vi cumanii.
#storicii bulgari au totusi o mare problemaF
e'plicarea formarii limbii bulgaresti. /i sunt cu totii
de acord ca incepand cu anul 4,2 inva(ia slava a
asimilat elementele bulgaresti care e'istau in
Aoesia 7racia si Aacedonia, Chiar ei spun ca acest
fenomen se datoarea(a faptului ca proto-bulgarii
erau cu mult mai putini decat slavii. ?i eu sunt
1+=
1+D
curios sa aflu cum e'plica ei totusi crucile crestine
-proto-bulgare- cand !oris se crestinea(a la =,@-
=,4.
7uranicii au fost asimilati de catre
populatiile bastinase si in sudul unarii dar si in
nordul unarii. Putinii avari care mai traiau alaturi
de bastinasi, mai cu seamna ca sunt si infranti de
franci dispar pur si simplu din istorie la 5D5,
probabil pierduti in marea masa proto-romaneasca.
Avarii lasa totusi in urma lor in !anat si
7ransilvania primele formatiuni pre-feudale
romanesti. 1omanesti?
%are?
#a sa mai citim...
Primele -formatiuni statale-, dar posibil ca $2
P1/A romanesti la epoca aia....
espre PecenegiF
*..........&
Pecenegii 7atos, ?(esthlav Vi ?(at(a se
locali(ea(U cel mai probabil Jn sudul obrogei
*avem Jn vedere obrogea istoricU& Vi Jn
eliorman. A e'istat o teorie care s-a oficiali(at
pentru o perioadU , teoria primelor formaWiuni
statale rom9neVti, teorie elaboratU de $. #orga Vi $.
!Unescu, dar doveditU ca lipsitU de fundament de-a
lungul vremii.
--------
Mormatiuni statale ale valahilor sudici
1+D
11+
C9Wi rom9ni Vtiu cU alfabetul latin a fost
folosit mai Jnt9i Jntr-o lucrare Jn arom9nU? C9Wi Vtiu
cU arom9nii au ridicat dintre ei personalitUWi ce au
avut destinul lui >orea, cU eroii arom9ni dau a(i
nume de strU(i Jn unele WUri balcanice, cU arom9nii
au avut un !la: al lor ce depUVea Atena, cU au avut
puterea economicU de a ridica palate, poduri,
academii, mu(ee Jn "iena, !udapesta, Atena, cU
numeroVi miniVtri, scriitori, savanWi ai WUrilor
balcanice au avut s9nge arom9n, cU personalitUWi din
istoria, cultura Vi VtiinWa noastrU de la Ailescu
?pUtarul Vi osoftei - la ]aguna, 7aEe #onescu Vi
!olintineanu au avut *Vi alWii Jntr-un numUr greu de
cre(ut& aceeaVi origine arom9nU? C9Wi Vtiu cU
primele state rom9neVti *"alahii& au fost Jntemeiate
Jn !alcani Vi cU regatul 1om9niei Aici a impus
deschiderea pentru ei a peste 1++ de Vcoli, licee,
biserici?
Personal cred cU aceste informaWii Vi JncU
altele trebuie sU facU parte din baga:ul unei minime
culturi generale Vi cU Vcoala, alUturi de presU,
trebuie sU JVi asume acest demers.
Prin regiunea 7imocului este desemnat
teritoriul din dreapta unUrii din nord-estul ?erbiei
Vi nord-vestul !ulgariei cuprin(9nd din ?erbia
Winutul de la Auntele 1Utan 1 *despre care o
legendU a rom9nilor timoceni spune cU este buricul
pUm9ntului& la unUre, de la valea Aoravei la
valea 7imocului, iar din !ulgaria (ona "idinului
p9nU la 0om.
11+
111
$. #orga spunea cU at9t Jn ?erbia c9t Vi Jn
!ulgaria sunt sute de mii de rom9ni care trUiesc
dincolo de apU tocmai cum trUiesc oltenii Vi WUranii
munteni pe malul cel st9ng, iar G. "9lsan cU avem
aici o adevUratU !ucovinU de ?ud.
1egiunea este cunoscutU Vi sub numele de
*ribalia de la tribali- populaWie de neam tracic
*dupU ?trabo, iodor etc& sau iliric *dupU ]tefan din
!i(anW& atestatU aici JncU din sec. "##-### J. >r 8.
7ribalii aveau o organi(are statalU proprie Vi s-au
remarcat Jn bUtUlia contra lui Cilip al ##nlea al
Aacedoniei, pe care l-au Jnfr9nt Vi l-au rUnit .
PopulaWia tracicU de aici a Jnceput sU fie
romani(atU Jnaintea celei de la nord de unUre,
romanii Jncep9nd Jn ultimele decenii ale erei trecute
Vi termin9nd Jn anul 14 d. >r. Jntemeierea
provinciei Aoesia, JmpUrWitU Jn anul =, Jn Aoesia
#nferior Vi ?uperior. Aoesia ?uperior a servit ca
ba(U de plecare Jn rU(boaiele Jmpotriva dacilor Jn
timpul lui omiWian Vi 7raian, iar dupU retragerea
aurelianU, Jn 2=4 iocletian Jmparte teritoriul Jn @
provinciiF acia 1ipensis l9ngU unUre, acia
Aediteranea cu centrul la $iV, Aoesia Prima Jn
nord-vest Vi ardania Jn sud. Apropo de Aoesia,
cronicarul grec $iceta Choniatul afirmU despre
locuitori cU Jnainte se numeau Ai(i, iar acum
"lahi. AceastU organi(are a dUinuit p9nU Jn timpul
lui #ustinian.
0a Jnceputul sec. "## dominaWia romano-
bi(antinU cedea(U sub presiunea slavilor@. Kn a doua
:umUtate a secolului al #"-lea Vi la Jnceputul
111
112
secolului al "-lea la 1emesiana *!ela PelanEa de
astU(i, aflatU la 8+ de Em est de $iV&, capitala
aciei Aediteranea, a activat episcopul $iceta,
apostolul dacilor de pe ambele maluri ale unUrii
dupU cum Jl numeVte "asile P9rvan. 7imocul a fost
numit de daco-moesi 7imaEus, iar Aorava va fi
Aargus, provincia numindu-se Aargensis *s9rbii Ji
spun Craina care JnseamnU margine&. KmpUratul
Caius Galerius "alerius Aa'imus s-a nUscut Jntr-o
familie din 7imoc dintr-o dacU refugiatU de la nord
de unUre.
0egUturile dintre $ Vi ? unUrii sunt
evidente Vi prin strUmutUrile de populaWie. Kn anii
1+- 12 a.., consulul ?e'tus Aelius Catus transferU
4+ +++ daci la sud de unUre, la 45-,5 a..
guvernatorul Aoesiei strUmutase 1++ +++ suflete Jn
dreapta fluviului. intre cei =+ de JmpUraWi romani
@+ au fost de origine traco-iliro-dacU. #osif
Constantin rUgan le JnVirU numele Jn #storia
rom9nilor *1DD8& la pag. @,. Kn 82D Constantin cel
Aare a fUcut pod de piatrU peste unUre.
#mportanWa e'cepWionalU Jn destinele imperiului
roman a (onei Jntre sec ###-"# l-a fUcut pe ".
!eVevliev sU vadU Jn statul roman de atunci un
imperiu roman de neam tracic .
#atU cU la sud de unUre procesul de
formare a poporului Vi limbii rom9ne prin durata
mult mai mare a stUp9nirii romane s-a putut
desfUVura chiar mai temeinic dec9t Jn acia *al
cUrei nume va fi chiar Jmprumutat pentru parte din
Aoesia&. upU mulWi istorici *PuVcariu, ragomir,
Gamilscheg etc& 7imocul, !anatul Vi %ltenia sunt
112
118
leagUnul formUrii limbii rom9ne 45. ?9rbii cu greu
au slavi(at mai apoi Vi numai Jn parte rUmUViWele
coloniilor romane Vi populaWia tracU romani(atU.
PopulaWia rom9neascU s-a pUstrat mai curatU Jn vUile
Jnalte Vi pUdurile dese ale acestui Winut muntos al
7imocului. #.C. obrescu, Jn revista Geopolitica nr
132++4 afirmU cU nu avem nici o dovadU de-a
lungul a o mie de ani de istorie cU regiunea
timoceanU ar fi fost la origine s9rbeascU Vi cU
ulterior, la o datU neVtiutU ea s-a transformat Jntr-
una rom9neascU, aVa cum se pre(enta ea la sf9rVitul
secolului al .#.-lea, c9nd de la est de r9ul Aorava
Vi p9nU la graniWa cu !ulgaria nu se vorbea dec9t
rom9neVte. Aria de formare a poporului rom9n de
la sud de unUre a fost mult mai mare, ea
Jntin(9ndu-se de la unUre Vi p9nU Jn 7essalia.
2rme ale acestei romanitUWi mai Jnt9lnim Vi
astU(i Jn ?erbia, unde localitUWi precum GrUdiVte,
?urduliWa, 2rsule, ?urdul, Corbul, CUtun, Clisura,
ClisuriWa, ?urliWa, "lasina, #(vor, GumeriVte,
79rgoviVte precum Vi altele, aflate Jn sudul ?erbiei
de astU(i, Jn districtul Pcinia, amintesc de populaWia
rom9neascU care le-a numit astfel Vi care Jn pre(ent
a fost asimilatU de cUtre s9rbi. Kn secolele . n .#"
a e'istat Vi o episcopie a vlahilor, supusU canonic
arhiepiscopiei de %hrida, care Jn secolul al .###-lea
JVi avea sediul la "reanoti, localitate identificatU cu
"ran:e, Jn sudul ?erbiei. Astfel, $icolae #orga
consemna cU pe la 12++ ]tefan $emania dU
>ilandarului 15+ de familii de vlahi, cu :u(ii lor.
?ub ]tefan 2roV # se adaugU alte 8+ de familii la
118
11@
rin. onaWii se mai fac, cu sutele de familii de
]tefan $emania pentru mUnUstirea Oicea, de ]tefan
2roV ## pentru o altU mUnUstire Vi pentru GracianiWa,
de uVan pentru o mUnUstire l9ngU Pri(ern. "lahii
sunt pe atunci Vi l9ngU Aarea AdriaticU, Vi Jn Meta Vi
pe la PriVtina. #storicul ceh OireceE, marele
specialist Jn istoria !alcanilor, consemnea(U nume
romanice Jn toatU regiunea $iVeva, ?truma de ?us
Vi #scher precumF >erul, !UniVor, CreWul,
!orbulovici, "iturcii.
1om9nii de aici precum Vi cei din CroaWia,
!osnia, Auntenegru poartU numele de vlaVi sau
vlahi. Pe la 18@= Jn CroaWia e'ista o "alahia AicU,
Jn ?erbia evului mediu regiunea 1aVca se numea
?taro-"lasEa *"lachia "eche&, "alaVEa era o parte
din Aoravia. Kn Cronica slavilor din iocleea
*11,+-115+& se aratU asimilarea vlahilor de cUtre
slavi, provincia era o "alahie Vi era locuitU de
valahi .
Kn timpul migraWiilor Vi atacurilor avaro-
slave de dupU sec. "## populaWia sud-dunUreanU
romani(atU a fost parte slavi(atU, parte s-a retras Jn
munWii din Peninsula !alcanicU, d9nd populaWia
arom9nU, parte s-a retras Jnspre apus Jntre coasta
dalmatU, rava Vi Aorava d9nd pe acei maurovlahi
*morlaci sau vlahii negri&, o parte au migrat spre
nord, iar o parte a rUmas Jn munWii 7imocului
numeroase i(voare amintind vlahii timoceni. 0a
=1= ducis 7imocianorum trimit soli la franci spre
a solicita a:utor Jmpotriva bulgarilor. ?toian
AaroEovici Jn 0es problemes serbes se referU la
Constantin Porfirogenitul care menWiona cU pe
11@
114
Aorava, Alava, Pecus nu erau s9rbi, ci o altU
populaWie de o altU formaWie etnicU
)eEaumenos din sec. .# vorbind despre
vechii locuitori de la sud de unUre Vi l9ngU ?ava
spune cU Ji numim daci Vi besoi. ^inutul a:unge
de pe la anul 1+++ iar Jn stap9nire bi(antinU vreme
de douU secole. upU cum relatea(U clericul
Ansbert, participanWii la cruciada a treia au fost
atacaWi de vlahii dintre 7imoc Vi Aorava. $iEetas
Choniates Vi )eEaumenos amintesc de o traditie a
re(istenWei valahe Jn faWa bi(antinilor.
Primele mUnUstiri din (onU datea(U din sec.
.### Vi cUrWile istorice s9rbeVti spun cU sunt fUcute
de 1adul # "oivoda "laVci. 0a sf9rVitul sec. .### Jn
aceastU parte a ?erbiei a fost o evidentU ridicare a
elementului rom9nesc, regii s9rbii au dat privilegii
rom9nilor Vi cne:ilor lor=. #orga amintea o te(U
conform cUreia Jn sec. . chiar era o formaWiune
politicU Jn (ona "idinului ce Vi-ar fi e'tins
autoritatea Vi asupra malului st9ng al unUrii.
Kn 121+, voievodul Aihail al 7ransilvaniei
vine cu o armatU din sa'oni, rom9ni, secui Vi
pecenegi Jn a:utorul Warului Asan !urul din "idin.
KmpUratul #ustinian recunoscuse de la Jnceputul sec.
"### titlul de Caesar *War& bulgarilor ce Jl a:utaserU
sU recucereascU tronul dupU ce tot el i-a Jnvins Vi
strUmutat pe mulWi Jn Asia AicU1+. ?tatul
AsUneVtilor este pre(entat Jn i(voare ca Wara
valahilor, arhiepiscopul #oan de ?ultanHeh face
114
11,
speculaWii privind latinitatea bulgarei Vi a delimitUrii
geografice a "olaXuiei. Paisie, egumenul
mUnUstirii >ilandar Jn #storia slavo-bulgarU Jn
15,2 spune despre vremea lui Asan cel !Utr9n cU
luaserU vlahii ere(ia romanU, citeau vlahii latineVte
cU aceia sunt cu latinii de un neam Vi o limbU Vi cU
mai apoi au oprit acestea cu pedeapsa cU li se va
tUia limba Vi aVa vlahii s-au Jntors la credinWa
pravoslavnicU Vi citesc slavoneVte acum .
Asan ## stUp9nea Vi Cetatea ?everin pe care
o pierde la 128, pentru a pUstra Winutul timocean
!ranicevo. upU 12@+ ungurii vor ocupa Aaciva Vi
!raniceva. /'istU aici un Greborius ban de Cucevo
Vi !ranicevo. % parte a (onei *fUrU sU atingU
7imocul& va fi dUruitU de regele 2ngariei ginerelui
sUu s9rb ragutin. "a fi restituitU JnsU lui Carol
1obert. "idinul era al despotului ]iVman Vi
urmaVului sUu Aihail. ?tatul 7imocean de la
unUre dintre r9urile PeE Vi 0om *12=+-18D5& avea
o populaWie ma:oritar rom9neascU Vi o dinastie Jn
mare parte de origine rom9nU *?racimir era fiu de
domniWU rom9ncU Vi soW al unei romance&.
2ngurii sub 0udovic # au pUtruns Jn
!ulgaria, unde cuceresc "idinul Jn 18,4 Vi
desfUVoarU JncercUri de consolidare a ocupaWiei
concomitent cu acWiuni de convertire la catolicism.
Acestea nu au fUcut dec9t sU alimente(e revolta
localnicilor bulgari Vi rom9ni timoceni de credinWU
ortodo'U11. Kn 18,8 Vi 18,D domnul muntean
"laicu "odU trece unUrea pentru a elibera
"idinul. ?uccesul rom9nesc fUcut Vi cu voia unor
locuitori ai sUi a JnlUturat stUp9nirea ungureascU
11,
115
din banatul "idinului Vi a avut un mare rUsunet,
"laicu "odU fiind apelat cu titlul de rege. CUcuse
ceea ce va face Aihai "itea(ul Jn Ardeal. /l a mai
cucerit Vi ?everinul Vi $icopolul. 2ngurii luaserU
"idinul de la ?traVimir ce era cumnat cu "laicu.
"oievodul rom9n p9nU la Jncheierea pUcii i-a dus pe
locuitori la nord de unUre Vi urmau sU se JntoarcU
12. 2ngurii vor uni politic Vi administrativ
7imocul Vi !anatul sub conducerea unui ban din
"idin. "laicu vodU a primit o compensaWie Jn
CUgUraV Vi ?everin Vi a rUmas apoi garant al
Waratului de "idin recucerit de la unguri.
httpF33RRR.mdn.md3inde'.php?daH;11@,

Protocronism si alte aberatii 5o/iciale
Ce contea(a ca densitatea cea mai mare pe
actualul teritoriu din 1omania se gaseste in
dealurile subcarpatine *care nicaeri nu sunt mai
inalte de ,++m&?
Ce contea(a ca nici o comunitate
romaneasca n-a e'istat la o inaltime mai mare de
,++ m pe teritoriul 1omaniei? $oi muncim, noi nu
gandim. Asa ca noi aici ne-am nascut la inaltimi de
14++m, unde nici urma de om nu e'ista. e aceea
noi denumim raurile 1epedea si nu !istrita. Ciindca
traim in locuri unde nici urma de om nu e'istaP
Ciindca nu ne vindem tara noi nici in
rupturile capului nu vom accepta ca getii erau un
trib tracic al carui spatiu vital trecea la sud de
unare *unde si asta(i e'ista urme ale celebrelor
115
11=
-dave-&, ca 7ribalia denumea un teritoriu al
tribalilor, tot traci, a carui suprafata se intindea
pana la sud in muntii 1odopi, teritoriu care in linii
mari se suprapune cu ceea ce asta(i lingvistii
definesc locul de nastere al protoromnei.
Ciindca noi muncim si nu gandim, noi nu
deran:am popoarele fratesti, de care suntem uniti
prin lupta de clasa impotriva burghe(iei
e'ploatatoare si nu le suparam cu istoria milenara a
romnilor in !alcani, a caror istorie practic incepe
cu anul 212 i.e.n. cand romanii incep sa cucereasca
!alcanii.
!a chiar noi acceptam :ignirea care acestia
ne o aduc cand ne denumesc neamul vlahi, parca ar
forma o alta limba si un alt popor. Pe deasupra
suntem solidari in lupta noastra antiimperialista
incat nu se(i(am ca vlahii aia din 7imoc, sau "idin,
vorbesc dialectal denumit -daco-roman- si nu
aromaneasca. $u putem accepta nici in ruptul
capului ca dialectul daco-roman se vorbea pana la
1odopi, Plovdiv sau ?ofia fiind orase romnesti la
origine, in vecinatatea lor pastrandu-se inca asta(i
grupuri ra(lete de romni *vorbesc dialectul daco-
roman&.
$oi suntem atat de inversunati si solidari in
lupta noastra frateasca anticapitalista incat
acceptam cu drag si altruism cand ceilalti ne neaga
identitatea, faptul ca repre(entam cel mai mare
popor din !alcani, popor pus pe e'tinctie la sud de
unare, fiindca noi din solidaritate proletara le
negam inrudirea cu noi.
11=
11D
!a chiar, spre deosebire de popoarele latine
din vestul /uropei, care accepta cu mandrie
originea lor romanica si care recunosc ca limbile lor
neo-latine au fost influentate de limbile germanice,
noi in schimb, descoperim influentele slave si
a:ungem la conclu(ia ca am fi slavi, ori, aberant,
descoperim ca traca era o protoslava, adica dacii ar
fi fost protoslavi. 7ot efortul nostru de proletari
care muncesc si nu gandesc este sa demonstram ca
noi suntem urmasii dacilor, ignorand complet
istoria tracilor, a 7ribaliei, a romani(arii tuturor
populatiilor tracice.
%are de ce am fi noi atat de prosti, atat de
faliti sa ne renegam o istorie formidabila, in
schimbul unei istorii de tarani besiti? *besii erau un
tribtracic care traiau in (ona muntilor 1odopi, care
au fost mentionati in hrisoave pana prin sec. .,
acestia fiind complet romani(ati, iar !isseni3!essi
erau pecenegii, popor turcic&.
Conclu(ia mea este ca instauratorii
comunismuluiin 1omania au fost e'traordinar de
destepti. Au creat o tinta falsa, o cau(a falsa, in care
au atras (eci de popoare pentru a le intretine
propria lor cau(a, tot falsa, de a pune mana pe
teritoriul sacru al celor trei mari religii iudaice.
11D
12+
/'act ca la cei care au cucerit 7ara ?fanta,
un popor turcic, ha(ar, dar iudaic prin religie, ce se
considera continuatorul poporului sfant, biblic.
#n perioada 1D,=-1D=D Partidele comuniste
isi pierd elementul lor esential, cel
-internationalist-. Comunismul capata o noua
dimensiune, cea -nationalista-, cand pe modelul
fratilor plecati in 7ara ?fanta, se crea(a
-nationalismul comunist-, un nationalism care pune
la ba(a conceptului national ideea de -continuitate-.
Protocronismul isi face de cap, aberatiile devin
moda (ilei, toti falitii cu pre:udecati inculte si
aculturale devin vedetele (ilei. ?e debitea(a in
nestire tampeniile, nu mai e'ista masura.
?e crea(a o noua imagine a tarilor foste
crestine si nationale, cea a unor state formate din
tampiti, de idioti mancatori de minoritati,
devoratori de tigani, antisemiti, rasisti samd. $u
numai atata, aceste state comuniste, devin tot mai
mult asociate cu fascismul si na(ismul. upa 1D=D
asta va fi tema cel mai des trambitata.
/conomia tarile comuniste decade, devine
falita. $u mai e'ista nici un spri:in economic
dinspre occident. ictatorii comunisti sunt lipsiti de
idei inovative, sistemul comunist devine falit.
?ingura sansa de supravietuire devine e'arcerbarea
unui nationalism desuet, inspirat de fostii lor
tovarasi de lupta, care au de(ertat dupa ce inainte i-
au promovat.
12+
121
upa 1D=D 7arile foste comuniste intra
treptat in sfera de influenta a economiei globali(ate.
#maginea lor de antisemiti, rasisti, nationalisti de tip
na(ist si fascist este e'ploatata la ma'imum si
intretinuta prin toate canalele. ?e promovea(a
indivi(i tampiti, se pompea(a masiv in ei, bani,
resurse propagandistice, li se acorda o atentie
supradimensionata pentru a estompa indivi(ii de
calitate obligati sa emigre(e ori sa moara de
inanitie.
$e negam istoria de la sud de unare si ne
distrugem urmele cele mai importante de la nord de
unare, in schimb strigam in gura mare -$u ne
vindem tara-.
Cam asta ar fi cau(a discutiilor aberante a
celor care apara cau(a -continuatorista-.
Acestia sunt atat de radicali, atat de fanatici
incat ignora ca insasi Academia 1.P.1., in anul
1D,+, adica perioada cand era sub conducerea
comunistilor aia originari, nu si-a permis sa
falsifice, cum s-a facut ulterior. e e'emplu, in
1D,+ apar cele @ volume editate de Academie, sub
titlul #storia 1omaniei. Aici se mentionea(a negru
pe alb, ca aria de formare a poporului romn este de
la sud de unare, din muntii 1odopi pana la nord
de unare, de la Adriatica pana la Aarea $eagra.
e altfel este un adevar cunoscut in perioada
interbelica, insusi presedintele Academiei din anul
1D24 fiind un mare discipol al teoriei admigratiei.
Aceasta teorie nu neaga o continuitate de
populatie romanica la nord de unare, dar sustine
121
122
ca grosul a venit de la sud de unare, dea lungul
secolelor migrand perpetuu, pana in (ilele noastre.
Cred ca a venit momentul ca acesti fanatici
suporteri ai -continuatorismului- sa fie pusi la colt.
/i sunt cei mai mari adversari ai ideii nationale
romanesti, ei sunt cei mai mari adversari ai
poporului romn, fiindca e'act ca si dusmanii
romnilorP
Procedand astfel ei ne neaga dreptul la
propria noastra istorie, la vestigiile arheologice ale
neamului nostru de la sud de unare, a civili(atiei
pe care neamul nostru a de(voltat-o la sud de
unare. /i pur si simplu fac din te(aurul nostru
national un cadou dat pe nimic sarbilor, albane(ilor,
bulgarilor, grecilor si turcilor.
/i ne neaga civili(atia. "orbind despre
descoperirile arheologice apartinand culturii ridu
ori 7ei ei neaga e'istenta vestigiilor arheologice
provenind de la neamul nostru si descoperite la sud
de unare.
7otodata ei sunt cei mai mari adversari ai
celei mai formidabile 2niuni ?tatale !alcanice,
care s-a chemat 1omania *#mperiul 1oman cu
centrul in Constantinopol se autodenumea
1omania&.
0imba engle(a este in proportie de 8+6
*ma refer la vocabular& germanica, in :ur de ,+6
latina. ?tructura ei este insa germanica. Ceea ce
clasifica limba engle(a drept una germanica si nu
latina. 0a fel si cu romana .
122
128
Ce contea(a ca prin sec. .#. limba romna
avea un vocabular ma:oritar slav *circa 4@6&?
#mportanta este ca limba:ul de (i cu (i folosea si
foloseste proponderent un vocabular de origine
latina, iar structura limbii este determinanta.
#mportanta vocabularului este in studiul
unui popor. /l repre(inta un sit arheologic spiritual
al unui popor.
ovedeste e'istenta unor institutii, a unor
organi(ari sociale, religioase, statale.
e e'emplu !iserica, denota ca romnii au
fost crestinati inaintea conciliului de la $iceea. #n
general limba:ul proto-crestin romanesc este de
origine latina. ?emnificativ.
Pe de alta parte -mantuire- este un cuvant
de origine maghiara. /ste un cuvant cunoscut atat
de moldoveni cat si de munteni si olteni... insa nu si
de "lahii sud-dunareniP Ce inseamna asta?
$n ce+l priveste pe Mlorin 3acrea,
prietenul lui Daicoviciu, cel care l+a criticat pe
acesta ca a acoperit siturile arheologice din
'ransilvania /iindca dovedeau o preponderenta
a populatiilor gotice, gepide, avare, bulgare,
slave samd si nee9istenta unei populatii daco+
romane (ma re/er la perioada N**+)***-!!!
comentariile sunt de prisosI $storia .o/iciala.
are pete ce trebuie inlaturate, odata si odataI
/'act cum 2$## romni sunt obsedati ca ar
fi urmasii dacilor, iar unii am va(ut ca au in
subconstientul lor fi'at adanc ideea ca limba
128
12@
romna este o limba daca *astia fortea(a cu
picamerul filiatia limba daca - limba romna&, asa
sunt si altii, - din :urul romanilor.
2n protocronism absolut aberantP
#ar ei considera stiintific a afirma o astfel de
na(batie, fara a veni cu nici o mostra de limba daca
*ma:oritatea specialistilor sustin ca traca era o
limba satem, pe cand latina,din care se trage
romna, este o limba Eentum&.
7otodata unii specialistii sustin ca singura
limba care ar avea o origine traca3daca ar fi o limba
baltica, precum lituaniana. Aai putini se refera la
albane(a, in acest conte't lingvistic.
Ceea ce ne spune mai multe despre
dinamica populatiilor.
/ste parado'al cum toti acceptam ca sarbii,
bulgarii, ungurii au venit de pe alte plaiuri, atrasi de
gloria imperiului roman, dar nu se poate accepta ca
romanii au fost i(goniti de aceste popoare din
vetrele lor.
Ciudata logicaP?
romaniaZeuZlist 1eF despre crestinarea poporului
roman
mousastefan
Cri, 2@ $ov 2++, +DF8DF2@ -+=++
--- #n romaniaZeuZlistHahoogroups.com,
-Arhitectura- /AA#0 P1%7/C7/<
RroteF
12@
124
1elatia dintre limba vorbita de un popor si
cadrul cultural in care s-a de(voltat acel popor este
biunivoca. 0imba:ula fost intotdeauna influentat de
mediu, iar societatea este un mediu creat de
oameni.#n ca(ul #mperiului 1oman, societatea avea
delimitari foarte clare fata de 1estul, de !arbari.
elimitarea o forma -limes--ul, adica granita
imperiului.
1omanitatea estica a imperiului se intindea
pe un areal foarte vast, care cuprinde asta(i state
precum 2ngaria, Croatia, !osnia, ?erbia, 1omania,
Grecia, !ulgaria, Albania, Aacedonia, dar si 7urcia
*Anatolia&, ?iria si #sraelul.
in toata aceasta romanitate a ramas un
singur manunchi,in !alcani aromanii, dar si
romnii iar la nord de unare romnii.
0ingvistii au stabilit clar ca aromnii si
romnii formea(a doua ramuri ale aceluiasi popor
despartit in :urul sec. ., un popor care asista in
vremea lui Constantin cel Aare construirea unei
Aagna !a(ilica la Constantinopol.

Adeptii admigratiei confunda voit
inerentele fenomene de granita,intrepatrunderile
intre teritorii si culturi cu functia nucleului.
Primele au importanta lor, modifica intr-o
anumita masura sau influentea(a, dar nu inlocuiesc
si nu tin locul de nucleu.
124
12,
?i care ar fi nucleulF civili(atia romana ori
civili(atia unor barbari din varful unor coclauri
unde se ascundeau prin pesteri de navalirele unor
popoare asiatice?
1ucleul latino/onilor pe perioada ,O, +
N** este /oarte clar, 1isul, Valea 'imocului de
astazi perioada istorica care se re/lecta in limba
singurilor supravietuitori ai latino/onilor est+
europeni!
Dar care ar fi nucleul barbarilor de la
nord de Dunare5
Dacia de dupa retragerea romana nu a
ramas niciodata vida de populatie autohtona !
Conceptul de 8auto#ton8 este relativ.
escoperirele arheologice au scos in evidenta
faptul ca teritoriul nord unarean a fost adus in
perioada fierului tar(iu *perioada 0a 7ene& prin
aportul celtilor *unii cercetatori afirma ca intre geti
si daci ar fi fost mare diferenta, dacii fiind celti&.?i
dacii nu au fugit cu totii la sud de unare ca sa isi
gaseasca acolo noua limba si noua identitatea
etnica, ce de rom9ni.
7inand cont de densitatea populatiei *asta(i,
1omania pre(inta una din cele mai sca(ute densitati
din /uropa&, mult sub nivelul celei pre(ente, putem
estima populatia aceea -autohtona- la ma'imul =+
de mii de suflete.
12,
125
Peste care s-au suprapus populatii precum
hunii, gepi(ii, gotii, avarii, slavii, pecenegii,
cumanii, u(ii, etc.
Ceea ce n-ar da nicidecum un caracter
latinofon culturii acelor asa (isi -autohtoni-.
/u pun punct aici la -chestiunea
admigratiei- intrucat bunul simt elementar ne spune
ca istoria nu accepta vidul.
1ealitatea este ca istoriografia nu accepta
vidul din creierul unor comentatori protocronisti.
Cu toate ca teoriile germano-hungaroide
despre formarea limbii si poporului roman intre
albane(i si greci, in parti ale Aacedoniei, ar trebuie
sa ma gadile tare ca arman ce ma aflu, eu imi
pastre( totusi u(ul ratiunii.
"i-ati pus intrebarea cati romni sustin ca
ar fi aromani?
?tiati ca numarul acesta este mult mai mare
decat se accepta in mod oficial? ?tiati de ce?
Ciindca aceasta admigratie nu a inceput cu
transferul a 2++ +++ de machedoni in obrogea si
nici nu s-a sfarsit atunci.
$dmigratia a fost un fenomen inceput prin
anul 9:::, datorita colonizarii +acedoniei cu
greci din $natolia de asil ulgaroctonul. $ fost
un fenomen care a durat si in perioada evului
mediu tarziu, precum sec. ,"!, ,"!! ba c#iar si
125
12=
,"!!!. !n anii 9;;:-9;<: au loc mari colonizari cu
vla#i in zona *arnavelor in $rdeal.
!anatul intotdeauna a fost un loc de sedentari(are a
vlahilor.
Asemanarile mari intre cele patru dialecte
rom9ne au facut pe multi sa creada ca limba
strarom9na era unitara, iar aceasta unitate
presupusa i-a facut sa admita o patrie primitiva ,
redusa ca intindere, din care poporul roman ar fi
roit apoi in toate partile, ca albinele dintr-un stup.
Aceasta imagine se potriveste la unele popoare,
bunaoara la latini, a caror limba s-a raspandit dintr-
o provincie mica - 0atium - asupra #taliei intregi si
a cucerit apoi marele imperiu.
. CriedRagner crede - de acord cu
7omascheE, OireceE si Qeigand - ca -vatra- din
care a iradiat limba rom9na era in acia nova,
punctul de unire al Aoesiei inferioare si superioare
si al ardaniei, unde o viata romana mai era
posibila in veacul al "#-lea d. >r. si unde puteau
patrunde in romaneste elemente vechi albane(e.
Ce se mai plimbau populatiile acelea.... sa
ne miram? ?e mira numai unii care cred ca
neamurile sunt -vesnice- si stau -batute in cuie- pe
harta...
% pre(enWU dacicU la sud de unare, Jn
centrul !alcanilor, pledea(U nu numai localitUWile
cu terminaWia specificU dacilor *dava&, ci Vi
informaWiile istorice despre mutarea, o datU a
12=
12D
1++.+++, iar altU datU a 4+.+++ de daci de la nordul
unUrii *aceste coloni(Uri au avut Jnaintea cuceririi
aciei de cUtre romani, Jn timpul domniilor
imperatorilor Claudius Vi Augustus&.
- ar, originea albane(ilor nu trebuie sU fie
e'plicatU doar pe ba(a dacilor sau tracilor care au
locuit la Jnceputul erei creVtine pe acest teritoriu.
Alte dove(i vin Jn spri:inul unei migraWii a dacilor
neromani(aWi de la nordul unUrii, care a avut loc
mai t9r(iu, Jn secolul #".
- AceastU migraWie este necesarU Vi datooritU
romani(Urii evidente a centrului !alcanilor timp de
mai multe secole, deci fiind destul de improbabilU
pUstrarea unei mari populaWii neromani(ate.
- Ceea ce frapea(U Jn primul r9nd este faptul cU sunt
apro'imativ 8++ de cuvinte comune dialectelor
rom9nei cu albane(a, Aai adaug cU rotacismul se
Jnt9lneVte la istrorom9ni Vi la rom9nii din CriVana Vi
AaramureV - istrorom9nii sunt evident originari din
regiunile vestice ale teritoriului de formare a
poporului rom9n.
Acestea sugerea(U migrarea unor dacii
neromani(aWi, rUmaVi Jn afara provinciei romane
acia, dar dove(ile nu se opresc aici. 2n fapt de
primU importanWU este repre(entat de mutarea
Jntregului neam al carpilor Jn #mperiul 1oman, Jn
ultimii ani ai secolului ###. AceastU informaWie este
regUsitU la trei autori antici Vi este Jn plus
confirmatU arheologic.
Carpii sunt un trib dacic locuind Jn
Aoldova, ce a cunoscut o de(voltare deosebitU Jn
cursul secolului ###, atac9nd Jn numeroase r9nduri
acia Vi alte provincii romane. 0a sf9rVitul
12D
18+
secolului ### se constatU dispariWia culturii carpilor,
pUrUsirea aVe(Urilor Vi ocuparea Aoldovei de cUtre
goWi. Aigrarea carpilor devine astfel o certitudine.
?e Vtie Vi locul unde au fost coloni(aWi carpii Jn
imperiu, Vi anume Jn regiunea oraVului actual Pecs,
din 2ngaria ca si in alte (one. 7otuVi, nu putem fi
at9t de categorici Jnc9t sU susWinem dispariWia
completU a carpilor de la nordul unUriiF e'istU
informaWii despre carpi care continuU sU atace
imperiul, iar urme ale acestora s-au descoperit Jn
acia abandonatU de romani.
Si drumul $nversI
Poporul romn P un miracol de+al S/ntului
DumitruI
-8+, - este ucis emetrius, consulul local, Jn
?irmium *la vUrsarea rinei Jn ?ava&. Probabil este
vorba de o rUscoalU creVtinU contra lui Aa'imian
- 42D - trimiVii lui #ustinian # nu gUsesc moaVtele
?f9ntului Aare Aucenic imitrie, #(vor9torul de
Air, la ?Uruna *?alonic, 7essalonic&. /i au afirmat
cU au fost respinVi cu flUcUri Vi sc9ntei c9nd au
umblat Jn morm9nt.
- ,++ - locuitorii ?Urunei se simt apUraWi contra
slavilor Vi avarilor de moaVtele ?f9ntului umitru.
/i le cred la ?Uruna, deVi emetrius a fost
Jnmorm9ntat la ?irmium. NAiracula ?ancti
emetri consemnea(U plecarea a 25++++ de
18+
181
locuitori a #llHriei spre nord. 1eJntoarcerea lor *sub
)uber& este o nUscocire greacU.
- 11=, n rUscoala AsUneVtilor Jmpotriva bi(antinilor
a Jnceput Jn biserica N?f9ntu umitru din 7Jrnovo.
2n cUlugUr vlah, ?f9ntul umitru cel $ou, de la
1usciuc *1usse& este sfUtuitorul fraWilor #oan Vi
Petru Asan. ?e afirma cU ?f9ntul umitru
de la anul 8+, nu Ji mai binecuv9ntea(U pe
bi(antini.
----------
Apoi sa vedem ce si cum e cu -arheologia- aia
daca-romana. Am mai scris ca simplele artefacte
-de factura romanica populara- nu sunt in sine
%"/M# despre cine le folosea si ce limba vorbea.
Asta e stiut. Aai putin stiut este ca in anii 1D2+-
1D@+ o -armada- de cercetatori mai mult ori mai
putin avi(ati au inceput sa scormone tara in cautare
de dove(i ale continuitatii. ?i? ?i au ramas cam
surprinsi ca -dove(ile- asa-(isilor AC%-
1%AA$# * ori presupusi ca atare& erau cam putineP
$ntre vestigii de tot /elul0 dacice, hunice, avarice,
slave, germanice, unguresti!!!! e9istau si cele
presupuse daco+romane, + insa cele realmente
identi/icate ca atare ( cum8- erau prea putine
dupa .gustul. unor continuatoristi! Si ce+au
/acut8 S+au /acut unele treburi urate in unele
locuri! S+au acoperit situri ale populatiilor ne+
romanice, s+a interpretat VO$' gresit alte situri,
s+au misti/icat de+a dreptul unele rapoarte!
!ravoP
181
182
#n numele -adevarului istoric-....
?a revenim la -Aenumoruth-? ?a lasam pe
acest A`nmarot * Armasar Aorav, - e'act asta
inseamna& sa doarma somnul sau in veci. $u-i
singurul Eha(ar conducator din (ona asta. !a chiar
am dubii ca s-ar fi crestinat macar de -forma-,
acesta.
Cat despre -vasalitatea- lui catre
Constantinopol, aia e vorba goala. Pai cum vasal la
!i(ant, -cum core bulgarico- cand bulgarii erau
dusmanii incrancenati ai -romeilor- care-i tocau
marunt prin !asile !ulgaroctonul si-i i(goneau
peste unare, tocmai din cau(a ere(iei !ogomilice
* ualiste& pe care o adoptasera * impreuna cu unii
"lahi din ?ud&?
Putea ala sa (ica orice, cre(and ca daca
(ice... se simte mai -proteguit- in contra celor ce
veneau din Panonia....
---------
A propos de )ha(arii Oudaici. /'ista
toponime in 1omania, cu nume interesante ca
-Oidovii- si -Oidovii Aari-, nu? Coarte vechi se
pare. ?i cu referire si al anumiti -uriasi- de poveste.
Poate... (ic -poate- au ramas ceva in subconstientul
mitic, despre fapte de arme impresionante ale unor
-:idovi- prin cele regiuni?
Ce -evrei-?
esigur e vorba de )ha(arii cei ra(boinici.
#ata un studiu despre -:idovi- din legendele
populare. Aici, autorul incearca sa e'plice totusi ca
-:idovii- nu erau -mo(aici- ci .... -AC#- ne-
182
188
romani(ati, vite:i si luptatori in contra cuceritorului
de la 1oma. #nteresante insa cateva remarci cu
privire la )a(ariF
-ConsiderUm demnU de remarcat urmUtoarea
conclu(ie la care am a:unsF pe ba(a documentelor
citate se poate a:unge la echivalenWaF :idovi n uriaVi
n daci. espre N:idovi, Jn tradiWia popularU
rom9neascU, s-a scris mult. #pote(a, care ni se pare
a fi prins mai mult rUdUcini, este aceea cU N:idovii,
de care vorbeVte tradiWia popularU, ar fi o amintire a
ca(arilor, ramurU a tUtarilor. AceVtia, situaWi Jn
nordul AUrii $egre, cunoscuserU mo(aismul prin
secolul al "###-lea, iar Jn secolul al .###-lea, Jn
vremea marii inva(ii tUtare, ar fi venit prin pUrWile
?ubcarpaWilor Aeridionali Vi, din loc Jn loc, Vi au
fUcut JntUriri vremelnice, de unde fUceau incursiuni
Vi :afuri Jn r9ndul populaWiei din :ur. e la aceVtia ar
proveni Vi toponimele destul de des Jnt9lnite Jn
Auntenia, %ltenia Vi chiar Jn !anatF Oidovini,
Oidova, Oidava. OidoviVte Vi OidoVtiWa. ocumentele
Jn discuWie ne JntUresc convingerea cU ipote(a
JncetUWenitU JncU de la Jnceputul secolului nostru
este discutabilU. Aai mult, pun Jntr-o nouU luminU
problema respectivU. Kn dicWionarele limbii rom9ne,
una din variantele e'plicative ale termenului de
N:idov este acela de Nom uriaV, robust, (dravUn,
bine legat. /chivalenWa menWionatU de noi, mai sus,
rUspunde tocmai acestei e'plicaWii. ]i intervievaWii
din secolul al .#.-lea JnWelegeau prin N:idov un
om uriaV, plin de cura:, iar Nconfu(iile voite ce se
fac Jntre ,.:idovi, NuriaVi Vi Ndaci ni se par
semnificative.
188
18@
2riaVii sau N:idovii nu au caracteristici de
(ei sau semi(ei, ci sunt doar oameni robuVti, ieViWi
din comun, uriaVi. Kn arhicunoscuta legendU a fetei
de uriaV, care ia Jn poale un om cu plugul cu boi,
om cu care, apoi, cere JncuviinWarea tatUlui de a se
cUsUtori, ne relevU niVte oameni cu preocupUri Vi
porniri domestice Vi paVnice. e ce n-am accepta
ideea unor ciobani daci v9n:oVi Vi plini de viaWU,
rUtUcitori cu turmele prin munWi, retraVi din cau(a
stUp9nirii romane, care fUceau, din c9nd Jn c9nd,
ieViri din codri Vi rUfuieli cu ocupanWii nepoftiWi?
esigur. cU simbio(a daco-romanU este un element
istoric de necontestat, dar, nu trebuie e'agerat,
totuVi. /ste imposibil de cre(ut cU un popor, care
prefera sU moarU Jn liberate, dec9t sU trudeascU Jn
robie, sU accepte ideea ocupaWiei romane cu
uVurinWU. Grupuri i(olate, ascunse prin munWi Vi
codri, au continuat multU vreme sU lupte contra
ocupantului. AlUturi de rUsculaWii daci, aceVtia erau
un fel de haiduci sau de parti(ani de mai t9r(iu.
Oidova sau Oidava nu erau altceva dec9t cetUWile sau
JntUririle acestor fUclieri ai re(istenWei dacice
*uriaVii, geto-dacii, :idovii&. Chiar terminaWiile
toponimelor amintesc de davele dacice. %ricum, un
studiu filologic, asupra cuvintelor, ar putea scoate
la luminU multe aspecte nebUnuite.-
%riginea numelui NEha(ar au fUcut
subiectul a numeroase speculaWiiF foarte probabil,
cuv9ntul provine de la rUdUcina turceascU ga( ; a
rUtUci Vi JnseamnU pur Vi simplu Nnomad.
erivate ale numelui NEha(ar par a fi cuvintele
Nca(ac Vi Nhusar, ambele Jnsemn9nd cUlUreWI de
asemenea cuv9ntul german NEet(er, care JnseamnU
18@
184
evreu. acU aceste interpretUri sunt corecte, ele par
sU demonstre(e o datU Jn plus importanWa acestui
popor.
Alt i(vor aratU cU ei fuseserU Jn centrul cu
un veac Jnainte, fiind legaWi de huni. Kn anul @@=,
JmpUratul bi(antin 7eodosie ## a trimis la Attila o
solie Jn care se afla Vi oratului Priscus. Acesta, pe
l9ngU informaWiile preWioase privind obiceiurile Vi
datinile hunilor, a transmis Vi anecdote despre un
popor supus de huni pe care Ji numeVte aEaWiri n
foarte aproape de aE-Eha(ari *Eha(arii albi&. Priscus
ne spune cU KmpUratul bi(antin a Jncercat sU atragU
de partea lui acest neam rU(boinic, dar lacomul Vef
Eha(ar nemulWumit de banii oferiWi a preferat alianWa
cu hunii. Cronica lui Priscus confirmU ideea
apariWiei Eha(arilor pe scena europeanU pe la
mi:locul secolului al "-lea ca popor dominat de
huni.
............ e la aceVtia, Eha(arii au adoptat titlul
conducUtorului lor, cel de N)agan. e fapt,
organi(area politicU a Eha(arilor se aseamUnU cu
cea a :apone(ilor din perioada shogunilorF 1egele
Eha(arilor poartU titlul de NAare )hagan, dar
puterea efectivU este deWinutU de locWiitorul acestuia,
numit N)agan !eE. e la bun Jnceput, imperiul
Eha(ar a fost constituit dintr-un mo(aic etnic
eterogen n Eha(arii propriu-(iVi fiind probabil o
minoritate.
2n alt popor cu care Eha(arii au avut
legUturi str9nse au fost maghiarii. AceVtia au fost
aliaWii Eha(arilor JncU de la apariWia #mperiului
Eha(ar. Aaghiarii - stabiliWi pe on - au avut rolul
de a-i a:uta pe Eha(ari sU stUvileascU Jnaintarea
184
18,
varegilor spre sud-est. 1elaWiile dintre Eha(ari Vi
maghiari s-au str9ns tot mai multF Jn primul r9nd,
Eha(arii le-au dat un rege care a Jntemeiat prima
dinastie maghiarU, Jn al doilea r9nd, mai multe
triburi Eha(are - revoltate Jmpotriva conducUtorilor
- s-au unit cu maghiarii, transform9ndu-le astfel
caracterul etnic. Kn secolul ., Jn 2ngaria se vorbeau
JncU at9t maghiara c9t Vi Eha(ara. ealtfel, limba
maghiarU a preluat numeroase cuvinte de origine
Eha(arU. ]i dupU stabilirea maghiarilor Jn Panonia,
legUturile cu )ha(aria au continuat, mulWi evrei
Eha(ari fiind primiWi Jn 2ngaria.
0a mi:locul secolului al .###-lea, regatul
Eha(ar a cU(ut victimU marii inva(ii mongole
declanVatU de Ginghis >an. Chiar Vi atunci, a
re(istat cu Jnd9r:ire p9nU ce s-au predat toWi vecinii
sUi. ar at9t Jnainte c9t Vi dupU ridicarea
mongolilor, Eha(arii au trimis multe lUstare Vi
ramificaWii Jn WUrile slave nesub:ugate, contribuind
astfel la fUurirea marilor centre evreieVti din /uropa
rUsUriteanU - Vi mai apoi %ccidentalU. Am amintit
de:a despre diaspora Eha(arU din 2ngaria.
Cronicarul bi(antin #oan Cinnamus vorbeVte de
trupe evreieVti din cadrul armatei ungare, Jn anul
114@. ealtfel, iniWial 2ngaria era bilingvU iar
sistemul de conducere era inspirat din dualismul
monarhic al Eha(arilorF Wara era condusU de un rege
Vi de un gHula, comandant al armatei. Acest
sistem a durat p9nU la sf9rVitul secolului al .-lea
c9nd regele ]tefan a adoptat religia catolicU Vi l-a
Jnvins pe un gHula rU(vrUtit care, evreu fiind, nu
vroia sU se creVtine(e. Acest episod a pus capUt
dualismului monarhiei dar nu Vi influenWei
18,
185
comunitUWii Eha(aro-evreieVti din 2ngaria. Ault
timp dupU creVtinare, evreii deWineau funcWii
importante Jn regatul ungar. Pe l9ngU ocupaWia
mongolU, ciuma neagrU a grUbit migraWia Eha(arilor
spre vest. upU cum am amintit, Jn )iev a e'istat o
comunitate Eha(arU. Kn 2craina Vi Polonia sunt
numeroase toponime derivate de la Eha(ar sau de
la :id *evreu& - Oidovo, )o(ar(eReE, )o(ara,
)o(ar(oR, OidovsEa etc. 7oponime asemUnUtoare
se gUsesc Vi Jn AunWii CarpaWi Vi 7atra precum Vi Jn
Austria. Kn timp ce ma:oritatea evreilor Eha(ari au
emigrat spre apus, unele grupuri au rUmas acolo
unde erau, Jn Crimeea Vi Cauca(, form9nd enclave
evreieVti ce au supravieWuit p9nU Jn epoca modernU.
Coarte mulWi dintre Eha(ari au emigrat Jn
Polonia Vi 0ituania, la Jnceputul e'istenWei lor.
AceastU politicU a fost generatU de atitudinea
occidentalU a conducUtorilor polone(i care doreau
sU-Vi moderni(e(e Wara *Jn afarU de evrei, au fost
acceptaWi foarte mulWi emigranWi germani&. Kn Carta
acordatU de !oleslav Jn 12,@, evreii aveau dreptul
sU-Vi WinU propriile Vcoli, sinagogi Vi :udecUtoriiI
puteau deWine proprietUWi funciare Vi de practica
orice comerW doreau. Kn timpul domniei regelui
]tefan !athori *1454-14=,&, evreii aveau dreptul la
un parlament propriu Vi de a percepe impo(ite de la
coreligionarii lor.
--------------------
- Archaeologists of the 1ippl-1onai Auseum *C u.
1+. *F L8,-=2-81@-11@, L8,-=2-81@-+11& from
185
18=
)aposvgr *>ungarH& have made a sensational
discoverH near !odrog-Alsob - 7emet-dl,
?omogH CountH. 7he research-RorEers led bH
)glmgn AagHar, Chief Auseum Counsillor, digged
up a potterH piece that Ras long-ago part of an
ancient furnace belloRs, having on its edge a
?(`EelH-AagHar tHpe runic te't *see on this sub:ectF
>oss( GgborF 1ovgsmrgs honlap in >ungarian -
7.P.& of @ letters in >ungarian language *-fungE- ;
-theH Rould bloR-, or maHbeF -theH Rere
bloRing-?&. As scientist Ggbor "`EonH said, this
Rriting monument maHbe dated as being made
betReen =,@ and =58 A.., so at less 28 Hears
before the arrival of the >ungarians *AagHars& led
bH rpgd in the Carpathian basin. 7his finding
maHbe a proof of the Rell EnoRn theorH of
>ungarian -land conXuest in tRo Raves-, a theorH
reiterated in recent decades bH >ungarian
archeologist GHula 0gs(lo. ?eeF 0gs(lo GHula, A
-Eetts honfoglalgs-. 3GHorsulo id3 !p., 1D5=,
Aagvet. - 7P.
---------------------
#nd n QRS intr n #mpia Panonic Ti
2azinul #arpatic ungurii (sau maghiarii-, ei
gsesc n #mpia Panonic + aTa cum cronicile
din epoca medieval timpurie Ti recentele
descoperiri arheologice de la 2odrog+AlsUbV,
&ngaria dovedesc + un popor vorbind limba
maghiar, + aceTtia sunt proto+secuii, care
triesc astzi n partea de est a 'ransilvaniei!
18=
18D
e altfel, discutiile despre Pechenegi si
)umani, in relatia lor cu Qalachia, sunt destul de
aprinse si pe forumuriB. Constant in discutii
intervine si problema )ha(ara si iata, numai
cateva mici e'empleF
2%7/* Apr 1, 2++5, 1=F1,&
Am mai scris pe aici ca legende si toponime
din epoca vorbesc de -Oidovi 7atari- ,ceva a
impresionat profund mentalul populatiei vechi....
acesti :odovi-tatari mai sunt numiti si -uriasi-.
Coarte interesant, despre :idovi vorbeste
Arthur )oestler in Al treispre(ecelea trib, Eha(arii,
dar cel mai interesant studiu despre uriasi mi sSa
parut al lui 0a(ar ?aineanu Oidovii sau 7atarii sau
2riasii, Convorbiri 0iterare, !ucuresti, 1==5.
2ite ce spunea dumnealui acum mai bine de
1++ de aniF
upa ce grupe( toate elementele
disponibile de natura lingvistica, arheologica si
topografica, care constata identificarea, in
traditiunile poporului nostru, a Oidovilor cu 7atarii
si cu 2riasii, imi pun urmatoarea intrebareF Cost-a
in trecut vreun popor despre care sa se poata sustine
cu siguranta, ca a fost tatar si :idov in acelasi timp?
0a aceasta intrebare, raspund ca un asemenea popor
a e'istat si este in istorie sub numele de ca(ari, un
neam tataresc care a ocupat mai toata 1usia
meridionala si care adoptind Oudaismul in secolul al
"###-lea, a subsistat ca stat Oudaic peste trei seocle
*1+1,&.... Parte din acesti ca(ari vor fi cautat de
18D
1@+
timpuriu un adapost in Ardel *7ransilvania, n.n.&,
de unde trecura in tarile dunarene, in special in
Auntenia, mai cu seama in districtele Auscel si
1omanati, unde pare a se fi concentrat amintirile
traditionale privitoare la dinsii. Ase(amintele si
locuintele lor au lasat urme insemnate, care luara in
inchipuirea poporului proportiuni colosale. /ste
foarte probabil ca acei 7atari iudaisati sa-si fi
pastrat religiunea in mi:locul unei populatiuni
pasnice si ingro(ite de puterea lor impunatoare si ca
in vinele paturii primitive a evreilor romani sa
curga singe de ca(ar.
?i acum, legat de cele de mai susF
2%7/* Apr 1, 2++5, 22F1@&
grigore ureche in letopisetul sau (scris pe la )JS*
si ceva-
2ngurii nu tin tot o l`ge, ce Jn patru sau Jn cinci
legi suntu Jmparechiati, ca unora le (ic calvini,
altora lotori, altora calandos, ce sa chiiama pre
limba lor l`ge direapta, altii-i chiiama veras ianos,
carii credu Jn #oan !ote(atoriul, iara de >ristos
nimica nu sa atingu, altii chiiama sombotasi, carii
credu l`gea :idovasca, altii-i chiiama papistasi, carii
cred pana Jn :umatate l`gea gr`ceasca, de acestiia
se afla la Ardeal, iara la 2nguriia c`a Aare foarte
prea putini. Acestiia au si icoane Jn bis`rica si cruci
pre bis`rica, Jnca si pre la casile lor sa afla cruci.
Acestia nici la o treaba a bis`ricii nu poftescu pre
aceialalti unguri, nici-i iubescu. Aai bucurosi sa
1@+
1@1
marga la bis`rica rom9neasca dec9tu la capistea
aceloralalti unguri.
B.interesant, nu?
CitatF
httpF33forum.softpedia.com3inde'.php?
s;\am...t\p;25+,=18
0etopisetul acela * dar sunt nenumarate alte
documente Ardelene chiar& spune ceva interesant la
care voiam a ma referi ieri. Anume ca si #$A#$7/
de reforma protestanta * si 2PA, evident& in
2ngaria si 7ransilvania e'istau comunitati
maghiarofone -:idovesti- adica ne-crestine, precum
si culte la le (icem -crestine- dar diferite de dogma
7rinitara. Aai tar(iu, dupa 1eforma, au aparut
-2nitarienii- care e'ista si a(i * si nu numai la
maghiari dar si la 2?A, de e'emplu& care se declara
Crestini, au !iblia ca scriptura, dar $2 recunosc
?f. 7reime. Pentru ei, ca si la /"1/#, umne(eu
este 2$20 si nu 7rinitate. $u intru acum in detalii
de dogma, insa e de retinut aspectul important ca
$2 toti acestia sunt -evrei-. 0asam la o parte
evreii-maghiari * mo(aicii adica& si vedem ca inca
din cele mai vechi timpuri, A$2A#7# maghiari nu
au aderat la Catolicism. #ar dintre cei ce au fost
Catolici, o importanta parte a parasit biserica
1omana imediat cu reforma protestanta.
#n esenta si simplificand putin, putem (ice
ca e -ceva- ce face pe unii maghiari sa adere la
1@1
1@2
culte -diferite-, ce -estompea(a- ori chiar $/AGA
?f. 7reime si promovea(a credinta intr-un
umne(eu -mai simplu si mai unitar-, - ca sa ma
e'prim mai plastic insa complet ne-dogmatic.
Ce vreau sa (ic?
?tiind ca in :urul anului 1+++ * dar si mult
dupa astaP& )ha(arii - Oudaici au fost o parte
importanta a populatiei unguresti, - lucrurile se mai
-luminea(a-P Putem chiar sa postulam teoria ca acei
maghiari de a(i nu mai sunt Catolici, este foarte
posibil ca in mare parte sa $2 C#/ 0A %1#G#$/
maghiari, ci )ha(ari.
?i daca ne vom uita pe hartile confesionale, vom
avea o idee interesanta despre distributia teritoriala
a acestora.
-----
/'ista un fenomen asemanator si in alte parti ale
lumii.
#nsa oarecum -in oglinda- fata de cel
semnalat mai sus.
#n unele situatii, cei crestinati chiar de
secole, isi abandonea(a credinta rapid, si adopta
fara presiuni e'terioare * 2$/%1#& #slamul, de
e'emplu. aca vedem insa -ce fel- de crestinism
profesau respectivii, ori pe ce -fond- vechi religios
s-a facut cresinarea aceia, - devine mai -limpede-
/ C/ anume unii trec la islam.
e e'emplu ca(ul comunitatilor importante
din Asia ori din $ Africei unde dominasera
doctrinele Gnostice si cele Aanichesite * acesta e
dualist&. ?tim ca in Persia * de e'emplu& religia
oficiala pana la #slam a fost dualista. esigur
Moroastrismul a combatut Aanicheismul, - nu
discutam asta acum, - retinem doar ca ele erau
1@2
1@8
dualiste ambele. 7otusi, atat in $ Africii * dominat
de Gnosticism &, sa si in %rientul apropiat dualist ,
s-au constituit importante !iserici Crestine. e
dogma -%rtodo'a- ori Aonofisita.
/i bine.... ce se intampla prin anii 5++-=++?
Pai Crestinismul #?PA1/ * simplist (is, !iserica
a supravietuit dar e'trem de redusa& rapid in tot
arealulP Populatia se converteste masiv la #slam,
repetF #n acele vremuri fara constrangeri din partea
arabilor cuceritori, care interesant totusi, in epoca
sunt destul de toleranti fata de crestini si evrei,
stiind bine ca sunt religii inrudite , ale -Cartii
?finte-.
Cum s-a produs aceasta convertire masiva,
fara egal in istorie?
/u cred ca tocmai fondul -gnostico-dualist-
e de vina.
Pur si simplu crestinismul -nu a mers- la
unele populatii, ca sa ma e'prim asa.
Cu dogma sa despre -2nul in 7rei-, cu
-ubla $atura- a lui #sus * in disputa cu
Aonofi(itii&, - era prea -complicat-. ualismul era
mai -clar- in acest sens. 2nul era umne(eul
-!un-, opusul si /GA020 sau era -cel 1au-. Alb
si $egru.....
Ei bine, un fenomen similar s-a petrecut si in
al=ani4
ualismul capatase statut de !iserica %ficiala in
!ulgaria si !osnia * !ogomilism&.
?i cand a fost crunt reprimat de !i(ant.
Cand au venit 7urcii %tomani si #slamul,
masiv s-au converit populatii intregiP Albane(i,
!osniaci-sarbi, chiar !ulgari.
1@8
1@@
?i sa revenimB.
Primul stat -romnesc- intra in istorie sub
denumirea de "alahia. "lahiile erau cunoscute
anterior in !alcani.
Prima mentiune a -7arii 1umanesti- apare
in scrisoarea lui $eacsu, la 1421.
0a 1@48 iese din istorie statul -1omania-.
aca fi(ic acest stat dispare, el incearca sa
supravietuiasca spiritual.
#$ occident el supraviestuieste prin
1enastere, in /uropa de 1asarit el supravietuieste
prin revendicarea sa de catre conducatorii crestin
ortodocsi. 0a Aoscova se infiintea(a $oua 1oma,
la Curtea de Arges, la 1421, domnitorul $eagoe
!asarab se predinde urmasul ba(ileilor *al
imparatilor& 1omaniei.
7ara 1umaneasca perepetuea(a numele
#mperiului 1%mania.
*iganii imperiului .omania se numeau romani.
>reciii imperiului .omania se numeau romaioi.
Evreii imperiului .omania se numeau romanioti.
0a fel slavii se autodenumeau romani, ca
perpetuatori ai traditiilor imperiale, a gloriei
numelui de roman.
0a nord de unare insa, reunificatorul
aciei, Aihai "itea(u *nascut dintr-o mama
grecoaica din 7argul de Cloci, cica matroana& ii
1@@
1@4
leaga pe latinofoni de glie iar scursoarea sociala de
la nord de unare se va denumi de acum incolo
-rumni-.
Aihai a fost un parvenit, gen !asescu.
#ncult dar ambitios, cu scris frumos ca si
Ceausescu, bisnitar ca Gigi !ecali, mitocan la
drumul mare, tipul s-a asociat cu un alt borfas, un
grec, #ane /pirotul, care parvenise anterior. #ane s-a
pricopsit de cea mai inalta dregatorie din 7ara
1omaneasca, bania %lteniei. 2n grec pus pe felie
cu derbedeii turci, acesta l-a numit pe Aihai
banisor de Aehedinti. Ca si !asescu, lovind in
stanga si dreapta, a:unge mare aga, ceea ce il face
sef militar de lefegii si mercenari. /ste drumul sau
spre ban al %lteniei. Asta i-a permis sa a:unga
printre cei mai mari bogatani ai %lteniei, motiv ca
s-a lipit de fiica unui fost mare ban, obromir,
viitoare domnita ?tanca.
Aihai avea in cap un singur gandF banul,
adica gloria sa personala. Ciindca intre timp si-a
facut enorm de multi dusmani, e'act precum
!asescu asta(i, gagiul, tot ca !asescu, s-a dus la
marele 0icurici, la Poarta. A bagat o serie de chestii
la inaintare *adica bani&, ca si !asescu *care a cedat
marelui 0icurici soldati, ba(e militare si alte
privilegii& si reuseste sa dobandeasca tronul. 1estul
este o aventura a sa personala, ca si a lui !asescu,
intre 0icurici, /lene vra:itoare, vi(iuni psihidelice
si alte minuni.
1@4
1@,
Aihai a schimbat ordinea sociala in 7ara
1umaneasca prin legatul de glie a taranilor.
Pana atunci obstile satesti devalmase
romanesti erau respectate de domni. !oierii nu-si
permiteau sa-i trate(e pe tarani ca niste proprietati.
Prin legatul de glie rumnul a fost transformat intr-
o scursoare sociala. 1umnul a a:uns sa traiasca sub
pamant din saracie, umplut de plosnite, degenerand
ca specie umana.
$umai ca precum pe acest forum sunt
ridicati in slavi mitocanii, derbedeii precum un
Ceausescu, un !ecali, un !asescu, la fel s-a
intamplat dintotdeauna. Creatorul de rumnie este
ridicat in slavi fiindca a reusit pe un interval de un
an sa reunifice acia.
1usineeePPP
1umnia este sinonima cu iobagia, iar
iobagia la romani a fost introdusa de Aihai, asa ca
unde ar fi logica ca rumnia ar fi e'istat si inaintea
lui Aihai?
#nteleg ca unii sunt fanatici, este chiar atat
de greu sa fiti si rationali?
Aama lui Aihai a fost o femeie muncitoare.
A tras din greu, a muncit cinstit. A cunoscut multi
barbati, pe Patrascu, pe #ane, pe ... ar stii cum e cu
munca asta cu barbatii, de multe ori some(i. Asa ca
papa va ramane intotdeauna o afacere buna. #ar cu
porcii, mai ales la 7argul de Cloci, vad comercial
important *si punct de frontiera printre altele&, ea a
1@,
1@5
facut bani frumosi din moment ce si-a permis sa
dea o educatie fiului ei din flori.
Care fiu, dupa ce a parvenit, ca toti
parvenitii, i-a fost rusine de originea sa, de maica-
sa, pe care a ascuns-o intr-o manastire *e'act cum
asta(i, multe celebritati, isi baga parintii prin spitale
de nebuni&.
Chiar am citit o scriere a mamei lui Aihai
in care ea isi recunoastea pacatele si-si deplangea
soarta.
Asa ca tovarase educator moralist, ia in
consideratie si aspectele reale, cotidiene ale vietii.
8...Un probleme important aborde par -ilviu
Dragomir visait 8la patrie des ancetres des
.oumains8.
...
identifiait l?ancien espace #abite par les .oumains
avec
8l?ancienne +oesie -uperieure, avec Dardanie et
avec les deu6 Dacies transdanubiennes, c?est-a-
dire avec le territoire situe entre Drin et la
ulgarie
d?aujourd?#ui, probablement avec de fortes
ramifications sur le cours inferieur de la ulgarie
et vers l?ancienne -erdica. .....
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
ZZZZZZZZZZZZZ
1@5
1@=
7ransHlvanian 1evieR, vol "##, no. 8 *Autumn
1DD=, Clu:-$apoca& < P1%C#0/
seful redactiei e prof. dr. #oan Aurel Pop
----------------------
?i ce ne mai spun fanaticii continuatoristi? 2n
e'empluF
2%7/*Apr 1= 2++5, +1F25&
Cetateanul lumii nu trebuie sa-si impuie(e capul cu
toate aberatiile astea si nicio nu o face. #n general
cetateanul lumii, daca nu e ungur, o va recunoaste
pe cea mai pertinenta, cea mai bine documentata si
plau(ibila care este cea a formarii poporului roman
din traco-dacii romani(ati atat in nordul cat si in
sudul unarii. Asta e teoria pe deplin acceptata de
toate mediile academice din lume. ?pre deosebire
de cea imigrationista care mai e sustinuta doar de
unguri.
!/-$.
/u e6ista dec@t patru medii universitare
academice, universitare care s-au ocupat serios de
istoria vec#e a rom@nilor, An ordine cronologica,
austriac, rom@nesc, francez si american. Cele trei
straine au forta stiintifica de-a-i privi cu
condescendenta pe istoricii rom@ni si au puncte de
vedere relativ unitare. Considera ca vla#ii au
preluat ultimele vestigii culturale, latinofone ale
!mperiului .oman An alcani, dat@nd din jurul
anului B::. $r#eologii frnacezi au asteptat cu
nerabdare Ancetarea bombardamentelor /$*3 An
-erbia, An 9CCC, pentru a intra la siturile
ar#eologice romane din -erbia.
1@=
1@D
Aulti rom9ni s-au format prin contrarea unor
puncte de vedere viene(e, sunt e'trem de politi(ati
si ignora marturiile care nu privesc teritoriul de a(i
al 1om9niei. /ste de-a dreptul hilara tendinta lor
de-a tot ataca asa numite teorii mghiare. ?trainii ne
privesc ca pe niste oameni ciudati.
e fapt ungurii nu au un punct propriu de
vedere, ei nu au facut dec9t sa selecte(e ceeea ce le-
a convenit, din anumite lucrari politi(ate ale scolii
viene(e, si sa le tot publice Jn editii repetate. 1obert
1oesler Jnsa nu a aparut Jn limba rom9na. ?e spune
ca Andre u $aH ar fi de fapt un rom9n care
sustine venirea t9r(ie a rom9nilor Jn acia 7raiana.
A fost nevoit sa scrie sub pseudonim pentru a scapa
de serviciile secrete comuniste rom9ne. Are o
vadita repulsie fata de punctul de vedere
-rom9nesc-, autoflagelare destul de rasp9ndita
printre rom9ni.
/ste adevarat ca primul punct de vedere
mai Jnchegat despre originea rom9nilor a fost
unguresc, al unui carturar de la curtea regelui Aatia
Corvinul. /l a a vut mare ecou Jn operele
cronicarilor rom9ni sute de ani mai t9r(iu. ar nu
tine de mediile academice moderne. /l afirma ca
rom9nii se trag din romanii adusi Jn acia de catre
Kmparatul 7raian.
Adrian !e:an scria Jn ultima lucrare pe
aceasta tema ca istoricii straini care nu agrea(a
originea rom9nilor Jn traieni sunt mai multi. ?unt
tot mai putini aceia care preiau mecanic ceea ce
1@D
14+
scrie Jn tratatele de istorie rom9nesti comuniste sau
postcomuniste.
--------------
Alte perle continuatoristeB
espre -Cultura ridu- si falsificarea #storieiF
2%7/* Apr 24 2++5, ++F2+&
Cultura ridu *sec. "###-.#&.
hahahahahaha...
Aici ai dat-o rau in bara.
cultura ridu a fost descoperita in urma unei deci(ii
politice venite de la Aoscova.
Comunistii ocupanti, prin indivi(i precum
A.1oller, au rescris istoria. 2na din sarcinele
impuse
istoricilor3arheologilor a fost sa descopere influenta
slava asupra romnilor. ?-au bagat bani
imensi *ca niciodata& in sapaturi arheologice.
Cand au dat de cultura Dridu prima
interpretare a fost% 8aici avem o cultura slava cu
elemente romanice8.
De unde concluzia% slavii traiau laolalta cu
latinofonii, ba c#iar i-au asimilat.
Partea nasoala pentru astia, este ca la 1D48
moare ?talin. >rusciov incepe cu o noua politica,
ceea ce in 1omnia isi capata re(onanta prin
14+
141
1D4434,. Atunci e: hotaraste s-o dea pe partea
nationalista. ?unt scosi din inchisori sau de pe linia
moarta tot felul de istorici interbelici, apare o noua
interpretare a culturii riduF e vorba de o populatie
protoromaneasca. #.$estor este mentorul.
ar face greseala sa cree(e un parado'F
cultura ridu pare a fi un import de la sud de
unare, prin urmare este vorba de imigrationism,
adica roeslerianism. $u toata lumea se prinde.
Partea po(itiva a acestei perioade este ca
istoriografia interbelica este scoasa la suprafata.
/ste momentul cand se finantea(a celebrele volume
ale Academiei, #storia 1omaniei *@ volume&. Aici
se spune negru pe albF teritoriu de formare al
poporului romn este delimitat la sud de muntii
1odopi, la nord de spatiul intercarpatic *e vorba de
acia traiana&, la vest de Adriatica, la est de Aarea
$eagra.
7otusi se fac e'agerari. ?e fortea(a nota, ca
in ca(ul culturii ridu, unde e vorba de o cultura
materiala raspandita de o parte si de alta a unarii,
care reflecta o tehnologie, cum in timpurile noastre
blugii *tehnologia lui evreului german 0evi ?trauss
de(voltata in ?an Crancisco pentru cautatorii de aur
in anii 1=@D si urmatori&
o tehnologie americana este raspandita pe tot
mapamondul. Asta nu spune absolut nimic despre
etnicitatea populatiei care foloseste acea tehnologie.
?au ca sa dau un alt e'emplu, mi-am facut
un fel de e'ercitiu, cand vad indivi(i pe strada
141
142
*vorbesc de Germania, Cranta, ?2A& sa-i ginesc ca
sunt romni.
#ntr-o (i, la un targ din ?anta Clara, eram
atat de convins ca indivi(ii din fata mea sunt
romni incat m-am adresat in romneste. /rau
unguri.
>abar nu aveau romneste. A-am luat dupa
vestimentatie si dupa aspecte faciale. Am patit-o in
multe locuri. #n multe ca(uri am nimerit-o. ar nu
intotdeauna. Conclu(iaF cultura materiala nu este
definitorie in ce priveste etnicitatea.
Cel mai bun e'emplu este cel al portului
popular.
$u cred ca voi ati apucat-o in stare naturala
1omania din anii S,+ cand inca portul popular era
straia comuna la toti satenii. /ra un spectacol
fascinant.
iversitatea era nemaipomenita, reflecta
(ona, reflecta etniile care coe'istau si se influentau.
1omania era un mo(aic, dar unul frumos, din
pacate distrus in anii de dupa 1D,4, total distrus. A
ramas o masa amorfa, grie, lipsita de fante(ie.
A-a fascinat totusi sa vad la un Cerbu
Carpatin din !rasov cum tiganii au preluat folcorul
populatiilor din 1omnia. #l folosesc la ma'imum
sa se definesca ca natiune.
142
148
Cultura ridu reflecta politi(area de catre
comunisti a istoriografiei noastre. Perioada 1D@=-
1D44 *perioada lui 1oller& interpretea(a cultura
ridu drept o dovada a etnogene(ei slave a
romnilor.
Perioada 1D44-1D,@ este o perioada a
recuperarii nationaliste. #.$estor elaborea(a teoria
culturii ridu ca fiind legata de etnia romneasca.
?e anunta descoperirea unei populatii proto-
romanesti. ?e fortea(a legatura cu cultura #potesti-
Candesti pentru a dovedi continuitatea.
Perioada 1D,@-1D=D *perioada
nationalismului comunist& duce la e'agerari si mai
mari. Cultura ridu devine un epitom al civili(atiei
proto-romanesti.
Realitatea insa este!
;;;;;;;
Aberatia cultura ridu ; cultura proto-
romneasca este atat de imbecila incat loveste cel
mai important argument al continuitatii daco-
romane.
Conform teoriei continuitatii daco-romane
aceasta a avut loc e'act in teritoriul cucerit de
romani de la daci. Cultura ridu a patruns la nord
de unare din !alcani, ceea ce o face o teorie
roesleriana.
e altfel aicoviciu l-a acu(at pe #.$istor
de roeslerianism.
Cultura Dridu este o cultura cunoscuta in
Europa Centrala ca Donau *1pus.
148
14@
enota o cultura saraca, raspandita pe o
arie destul de mare, limitrofacu imperiul bi(antin,
care incepand cu dinastia macedoniana isi mareste
influenta pana la unare.
%ste o cultura intalnita la numeroase
populatiiWetnii! $1 cazul speci/ic al Romaniei nu
denota nimic despre etnia romXneasca!
-------------
B.&
ceea ce voi nu puteti pricepe *nationalismul ala
tembel de factura comunista v-a facut praf& este
structura sociala prin care romnii au patruns prin
!anat in Apuseni si Aaramures. 7raiectoria asta
sugerea(a organi(area lor sociala.
/ste importanta relatia cu regalitatea
maghiara *rolul regalitatii maghiare in raspandirea
romnilor la nord de unare este esential&. 7e'tele
slavone din colectia >urmu(aEi si ale lui #oan
!ogdan demonstrea(a cu prisosinta structurile
sociale ale romnilor, relatia cu regalitatea
maghiara, raspandirea lor pe teritoriul descris mai
inainteF !anat-<Apuseni-<!ihor-<Aaramures.
#nterpatrunderea sociala a romnilor cu
slavii este foarte clara in acest moment, o dovedeste
structura lor economica-politica-culturala si
militara.
$u putem vorbi de al doilea val, putem
vorbi de nenumeratele valuri .
Alte perleF
14@
144
2%7/*Apr 24 2++5, ++F48&
/u nu am au(it de descoperiri arheologice care sa
ateste ase(area bogomililor la nord de unare.
Ce sa raspundem unei astfel de abordari?
e !asarabi ai au(it?
e biserica in muntele de creta ai au(it?
e scrierile alea runice ai au(it?
-----------
Au fost mari diferente Jntre diferitele
ca(uri, dar nu a fost nici un -:oint venture- de
succes, nici o convietuire reciproc avanta:oasa, nici
un modus vivendi Jntre localnici si noma(ii huni,
avari, bulgari, pecengi si cumani veniti din Asia.
>unii au lovit si au de(membrat comunitatile
locale. Cei fugiti nu au mai putut de(volta dec9t o
cultura saracacioasa. Cultura celor combinati cu
invadatorii a devenit pervertita. Atunci s-au anulat
sansele ca din colonistii adusi de 7raian sa mai
avem a(i o etnie. #nvi(ibilitatea lor se datora vietii
etnice sub cota de navigatie. /'istenta lor nu a mai
avut importanta, semnificatie Jn gene(a poporului
rom9n.
/ste adevarat ca viata rom9nilor din prima
!ulgaria, dupa ?imeon # *=D8 - D25 & a devenit tot
mai amara din cau(a bi(antinilor, aliati cu
pecenegii. Probabil ca un val de rom9ni se
Jndreapta spre "estul !ulgariei spre vaile #sEarului
si "ardarului, apoi Jnspre nord, Jn sudul Carpatilor
Aeridionali si peste acestia, inclusiv Jn Apuseni,
unde Ji gasim si a(i. /u am numit aceasta migratie
144
14,
-mica- Jntruc9t, istoric vorbind, nu pare sa fi adus
un aport demografic mai mare de 2+6 din poporul
rom9n. Acea insula rom9neasca a dat si limba
noastra literara. /i s-au cuplat Jn Ardeal cu marea
insula rom9neasca ce traia de-a o parte si alta a
Carpatilor 1asariteni. A fost o str9ngere a
r9ndurilor rom9nilor, cei de prin ?cHthia Ainor si
Pannonia ?uperior care nu au avut acest instinct au
disparut. esigur ca Jmpre:urarile sociale,
economice, militare au dat primele cau(e, nu
instinctul cultural.
Originea romnilor nordici nu poate /i
dect n bazinele Dravei, Savei si 3oravei, si al
Dunarii adiacente! 2nii (ic ca rom9nii vechi din
?lovacia si Polonia au a:uns acolo relativ t9r(iu, nu
Jn secolul al "##-lea. $u se ba(ea(a pe nimic si nu
au dreptate. impotriva, Oan uglos( scrie cu totul
altceva. ?i s-a scris despre faptele de arme, de-a
dreptul sinucigase ale rom9nilor din ?lovacia.
?i sa reluam putin, ca nu stricaF
Poate cineva din -marii patrioti
continuatoristi- sa-l acu(e pe #storicul !oia
0ucian de a fi -vandut-?
1ecomandF
1& 0ucian !oia, #storie Vi mit Jn conVtiinWa
rom9neascU, /d. >umanitas, seria -#storie-
*coordonatU de ?orin Antohi&, !uc., 1DD5, 812 p.
2& 2niversitatea !ucureVti - Cacultatea de #storie
- Centrul de #storie a #maginarului, Aituri istorice
14,
145
rom9neVti, sub direcWia lui 0ucian !oia, /d.
2niversitUWii !ucureVti, 24, p.
----------
Aai cititi feciori -continuatoristi si
autohtonisti-, - mai cititi....
aca Philipide si ensusianu -nu-s buni romani-,
- poate ca nu e nici 0ucian !oia....
Poate nici vechii Eronicari moldavi nu erau -buni
romani-? ?a citam puntin din Grigore 2reche
care pe vremea aia ?7#A mai bine de unde "#$
rumanii?
1ecomand lecturi a-profundate. #n rest, numai de
bine.
Ce (ice, insa -0etopisetul ?tolnicului
Cantacu(ino-?
-escrie sintetic recoloni(area acieiF
Yns dinti izvodindu+se de rumnii carii s+au
desprZit de la romani Ti au pribegit spre
miiaznoapte! Deci trecnd apa Dunrii, au
desclecat la 'urnul Severinului[ alZii n \ara
&ngureasc, pre apa Oltului, Ti pre apa
3orTului, Ti pre apa 'isei a:ungnd Ti pn
la 3aramurT!
$ar cei ce au desclecat la 'urnul Severinului
s+au tins pre supt poalele muntelui pn n apa
145
14=
Oltului[ alZii s+au pogort pre Dunre n :os! ]i
aTa umplndu+se tot locul de ei, au venit pn
la marginea 1ecopolei!.
/'ista scripte destule in spri:inul /thnogenesei
?udice *L Mona din $ord amintita mai sus&,
numai %1!## nu vor sa vada si sa citeasca.
#n schimb, - pentru -autohtonism si
continuitorism- nu avem decat CACA721#.
/n:oH la 0ecturiP
httpF33RRR.scriptorium.ro3carti3anonim3letopiset
ulZcantacu(inesc-te't-print.html
----------------
1evenindF
% origine e'clusiv sud dunareana e greu de
acceptat, fie si prin prisma deductiei de bun simt
ca nu putem avea la sud de unare * in (ona
preci(ata de mine& numai vlahi3proto-romani iar
imediat la $ de unare numai germanici
migratori, slavi, pecenego-cumani, etc. Cu toate
ca a fost scurta ca durata, stapanirea imperiului
14=
14D
1oman si-a e'ercitat influenta lingvistica
puternica si in $ de unare, in (ona pro'ima
unarii, - m-am referit la asta cand am vorbid
despre anumite (one ale %lteniei si !anatului de
a(i.
#nsa trebuie sa intelegem, dupa argumentele
pre(entate, ca arealul de formare este F
1& relativ restransI
2& mai mult sudicI
8& datorita presiunii migratoare * re(boaie,
incursiuni de prada, etc& populatia latinofona din
(ona desemnata a fost impinsa treptat pe
directiile de:a aratate, inclusiv spre $,
amestecandu-se cu slavii si ceilalti si in decursul
catorva secole desavarsindu-se astfel etnogene(a
poporului acesta in secoele D-1+, dupa asimilarea
completa a elementului masiv slav.
Asimilarea celorlalte elemente , ma refer la
pecenegi si cumani in special, probabil in
decursul sec 11-18, nu afectea(a important limba
si poporul, - cu toate ca unii autori atribuie aceste
fa(e numele de -etnogene(a tar(ie-.
-----------
#n plus, ca sa nu mai reiau mesa:ele precedenteF
httpF33forum.softpedia.com3inde'.php?
shoRt...28,\st;8D+,
httpF33forum.softpedia.com3inde'.php?
shoRt...pI[entrH5=152=+ *apropos de :uvara&
httpF33forum.softpedia.com3inde'.php?
14D
1,+
shoRt...pI[entrH5=15+D+
Si sa nu ne /acem ca uitam ce spun cronicile0
."etopisetul Stolnicului #antacuzino.
-escrie sintetic recoloni(area acieiF
KnsU dint9i i(vodindu-se de rum9nii carii s-au
despUrWit de la romani Vi au pribegit spre
miia(Unoapte. eci trec9nd apa unUrii, au
descUlecat la 7urnul ?everinuluiI alWii Jn ^ara
2ngureascU, pre apa %ltului, Vi pre apa
AorUVului, Vi pre apa 7isei a:ung9nd Vi p9nU la
AaramurUV.
#ar cei ce au descUlecat la 7urnul ?everinului s-au
tins pre supt poalele muntelui p9nU Jn apa
%ltuluiI alWii s-au pogor9t pre unUre Jn :os. ]i
aVa umpl9ndu-se tot locul de ei, au venit p9nU la
marginea $ecopolei.-
----------
-#ar c9nd au fost la cursul anilor de la Adam
,5D=, fiind Jn ^ara 2ngureascU un voievod ce l-
au chiemat 1adul $egrulvoievod, mare herWeg
pre AlmaV Vi pre CUgUraV, rUdicatu-s-au de acolo
cu toatU casa lui Vi cu mulWime de noroadeF
rum9ni, papistaVi, saVi, de tot f`liul de oameni,
pogor9ndu-se pre apa 9mboviWii, Jnceput-au a
face WarU noao.-
1,+
1,1
#ndiferent cum ar vrea unii sa rastalmaceasca
te'tul, aflam urmatoareleF
Stramosii nostrii romanici au pribegit catre
1ord, peste Dunare! Primul centru de putere a
/ost +Severinul si prima dinastie +a
2asarabilor! De acolo s+au intins0 unii pe Olt +
3ures + 'isa[ altii prin Subcarpati pana la
Siret si altii pe Dunare spre 1icopole! "a ),R*
Radu 1egru isi ridica 2iserica si #urtea
Domneasca pe Arges, dupa ce coboara pe
Dambovita si ridica 2iserica la #ampulung! %l
este recunoscut ca domnitor peste 2oierii
2asarabilor! Most stapanitor peste Almas si
Magaras, Radu 1egru este Primul Domnitor al
romanilor, indi/erent daca avea origine
cumana sau nu ( vezi D:uvara si altii-! 3oare
ingropat in 2iserica Domnesca de la #urtea de
Arges!
------
Grigore &reche0
-?criu alte istorii pentru tara noastra a Aoldovei,
cum au statut pustie ,++ de ani, trecind imparatiia
slavitului si puternicului 7raian imparat .... Ce
cu voia sfintii sale sa lui umne(eu, indemnindu-
sa o sama de ficiori de domni den domniile ce au
fost pre acele vremi la 1im si cu oamenii lor den
Aaramuras, viind preste muntii unguresti si
preste muntii 7arii AoldoveiB.
---------------
Doso/tei0
1,1
1,2
#ara intre !olgaria si intre Aachedonia sint
rumini din radacina cea batrina, din care s-au latit
alalt rumini. ?i pentru naselnici ce era tot prin
inchisori. ?i scotindu-i chesariul 1imului la o
treaba slu:ira bine si li-au dat un loc ce sa
c#iama acmu +aramuras. intr-acei rumini a
Aaramurasului s-au descalecat tara AoldoveiB
?ec.."## - osoftei.
------------
$ar dupa cucerirea 2alcanilor de catre
Otomani, procesul de trecere catre 1ord a
continuat0
#nainte cu atitea secole, Bau cautat stramosii
nostri schei, romani si greci, insufletiti de (elul
lor crestinesc impotriva necredinciosilor turci de
a scapa de sub :ugul turcesc si de
nemaipomenitele lor acte de violenta si
bat:ocorire rusinoasa a sfintei credinte crestinesti.
in aceasta cau(a ei parasira inca din timpuri
imemoriale locuintele lor de pe pamintul turcesc,
cutreierind cu mica lor negustorie diferite tinuturi
crestine, pina cind in sfirsit s-au ase(at dupa
starea si averea lor, cu scopul propagarii credintei
crestinesti, linga orasul !rasovB 1585 -
Aemoriul clerului din ?cheii !rasovului catre
Carol "#.
------------
?i inca mai sunt multe de spus despre subiect, am
1,2
1,8
facut-o si in mesa:ele precedente, e'ista cronici,
e'ista studii istorice, e'ista dove(i directe si
indirecte care confirma teoria e'pusa.
$n loc sa invatam ce au scris primii cronicari,
noi am invatat + tampenia propagandistica a
5neclintiri milenare6 si alte prostii
protocroniste, minciuni /abricate de asa+zisi
istorici a/lati in slu:ba 3oscovei, ori a unei
traco+daco+manii ceausiste, cu teorii
etnogenetice /abulos de 5originale6 si complet
/alseI
----------
espre proto-romanii din arealul de formare
$ord-dunareanF
Am impresia ca si aici se mistifica realitatea
istorica, .momarlanii. si .gugulanii. fiind
pre(entati ca urmasi ai dacilor, pe cand acestia, -
in opinia mea sunr /.AC7 21AA?##
0atinofonilor ramasi la $ de unare si care au
contribuit #AP1/2$A C2 AP%1720 AA?#"
/ 0A ?2 / 2$A1/ la etnogene(a
romanilor. e altfel, (onele montane si sub-
montane in care ii gasim si a(i se suprapun
perfect pe hartile pre(entate mai inainte.
1,8