1

NOTE DE CURS DREPT

PROCESUAL CIVIL I


Cap. I. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND
PROCESUL CIVIL


I. Noiunea dreptului procesual civil i legtura acestuia cu
dreptul material civil
nfptuirea justiiei n cauzele civile se realizeaz n conformitate
cu procedura stabilit de lege, pe baza unui ansamblu de norme juridice
ce reglementeaz aceast procedur.
Ramur distinct a sistemului de drept, dreptul procesual civil
reprezint ansamblul normelor juridice care reglementeaz activitatea de
judecat a instanelor judectoreti privitoare la drepturi civile ori la interese
legitime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum i modul de
executare silit a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.


II. Principiile fundamentale ale dreptului procesual
civil

Definii
e

Principiile organizrii i funcionrii justiiei pot fi definite ca fiind acele
reguli cu caracter general pe baza crora sunt structurate i i exercit
atribuiile prevzute de lege sistemul de instituii care compun
puterea judectoreasc, raporturile dintre aceste instituii precum i relaiile pe
care le stabilesc cu celelalte autoriti ale statului, cu organizaiile
private i cu cetenii.
2

Dreptul procesul civil, ca ramur a sistemului de drept romn este

constituit pe baza unor principii specifice, denumite principii fundamentale ale

dreptului procesual civil.


1. Principiul
legalitii

Acest principiu este un principiu cadru, nuntrul creia trebuie s
se regseasc toate celelalte principii.
Principiul legalitii semnific faptul c desfurarea ntregii
activiti procesuale, toate actele participanilor la procesul civil, deliberarea i
hotrrea pronunat, trebuie s aib loc i s se realizeze numai n
conformitate cu prevederile legii. A se vedea Art. 124 din Constituie .
2. Principiul aflrii
adevrului

Acest principiu presupune existenta unei concordane depline
ntre realitatea mprejurrilor n care s-a produs faptul prejudiciabil i
concluziile la care a ajuns instana, exprimate n hotrrea dat cu privire la
aceste mprejurri. A se vedea n acest sens art.129 alin.5 C.proc.civ.
3. Principiul dreptului la
aprare

Potrivit prevederilor art.24 din Constituie dreptul la aprare este
garantat, n tot cursul procesului prile avnd dreptul s fie asistate de un
avocat ales sau numit din oficiu. n acelai sens, art.13 din Legea 304/2004
privind organizarea judiciar dispune c: Dreptul la aprare este garantat. n
tot cursul procesului, prile au dreptul s fie reprezentate sau, dup caz,
asistate de un aprtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
4. Principiul
publicitii
3


Publicitatea edinei de judecat este consacrat n art.121 din Codul de
procedur civil: edinele vor fi publice afar de cazurile cnd legea dispune
altfel.
De la acest principiu exist o excepie: instana poate sa dispun
ca dezbaterile sa se fac n edin secret, dac dezbaterea public ar
vtma ordinea sau moralitatea public sau pe prti. n acest caz, prile vor
putea fi nsoite, n afar de aprtorii lor, de cel mult dou persoane
desemnate de ele. Hotrrea se pronun ntotdeauna n edin public,
sub sanciunea
nuliti
i.

5. Principiul oralitii

n temeiul acestui principiu preedintele completului are obligaia,
sub sanciunea nulitii hotrrii, de a da cuvntul prilor pentru a-i
susine oral preteniile, a discuta regularitatea actelor de procedur, a
propune probe i a formula concluzii. Codul de procedur civil consacr
principiul oralitii dezbaterilor n art.127:pricinile se dezbat verbal, dac
legea nu dispune
altfel.

6. Principiul rolului activ al
judectorului

Principiul rolului activ al judectorului, consacrat de art. 129 130
C. proc. civ., oblig instana ca mai nti de toate s dea aciunii calificarea
juridic exact i n funcie de aceasta s verifice condiiile de admisibilitate a
cererii i s se pronune apoi n concret asupra tuturor capetelor de cerere.
7. Principiul
disponibilitii
4


Procesul civil este caracterizat de disponibilitate n sens material i
n sens procesual. Principiul disponibilitii cuprinde urmtoarele drepturi :
- dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil.

- dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau
ale aprrii.
- dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv, dreptul de
achiesare i dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacie.
- dreptul de a ataca sau nu prin cile de atac legale, hotrrea
judectoreasc, i de a strui sau nu n calea de atac exercitat.
- dreptul de a cere executarea hotrrilor judectoreti.

8.Principiul
contradictorialitii

Principiul contradictorialitii se ntlnete n raporturile dintre pri i
n raporturile dintre pri i instan manifestndu-se n toate fazele i
etapele procesului civil, excepie fcnd etapele deliberrii i pronunrii
hotrrii.
Contradictorialitea n procesul civil ngduie prilor s participe activ
la prezentarea, argumentarea i dovedirea dreptului lor, n cursul
desfurrii judecii, avnd dreptul de a discuta i combate susinerile fcute de
fiecare din ele,precum i de a-i expune punctul de vedere asupra iniiativelor
instanei n scopul stabilirii adevrului i al pronunrii unei hotrri legale i
temeinice.
Nerespectarea acestui principiu deosebit de important deoarece asigur
i dreptul la aprare i aflarea adevrului, este sancionat cu nulitatea hotrrii
9.Principiul
nemijlocirii

5

Acest principiu const n obligaia instanei de a cerceta direct
i nemijlocit toate elementele care servesc la lmurirea mprejurrilor cauzei.
Conform legislaiei actuale, administrarea dovezilor se face de ctre
completul de judecat n ntregul su, fie la sediul instanei, fie la locul unde se
gsete proba ce urmeaz a fi administrat.
10.Principiul continuitii

Principiul continuitii presupune ca judecarea pricinii s se fac de
la nceput i pn la sfrit de acelai complet de judecat, ntr-o singur
edin, care s se ncheie prin deliberarea judectorilor i pronunarea hotrrii.
n legislaia noastr acest principiu are o aplicativitate limitat la faptul
c hotrrea trebuie s fie pronunat de aceiai judectori n faa crora s-au
pus concluziile n fond. Nerespectarea acestui principiu atrage casarea
hotrrii potrivit art.304 pct.2 C.proc.civ.
11. Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui
numai fata de lege
Independenta judecatorului nu poate fi conceputa in lipsa unor garantii
legale corespunzatoare. Enuntam in continuare cateva dintre aceste garantii^1
:

- existenta unui control judiciar adecvat de natura sa asigure respectarea
legalitatii si sa garanteze independenta judecatorilor. Institutia cailor de atac
este consacrata in marea majoritate a legislatiilor procesuale si ea are ca scop
remedierea erorilor judiciare;
- publicitatea dezbaterilor;

- secretul deliberarii;

- inamovibilitatea judecatorilor;

- raspunderea disciplinara a judecatorilor;

6

- autonomia instantelor judecatoresti fata de toate celelalte autoritati
statale.
1

12.Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romana



In concordanta cu dispozitiile art. 6 alin. 1 din Constitutia Romaniei,
care garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul
la "exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase", precum
si cu principiul egalitatii tuturor cetatenilor, art. 127 alin. 2 din
legea fundamentala instituie si o importanta exceptie. Potrivit acestui
text: "Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele
care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de
toate

1
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 17.


actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin
interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit"^1 .
Potrivit art. 128 din Constitutia Romaniei si art. 12 al Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciara, in procesul civil procedura judiciara se
desfasoara in limba romana si ca urmare in fata organelor judiciare se asigura
partilor si altor persoane chemate in proces folosirea limbii materne,
actele procedurale intocmindu-se in limba romana.
2
.


13.Principiul inamovibilitatii judecatorilor

Constitutia Romaniei, fidela principiilor statului de drept, dar in egala
masura si principiilor dreptului international, a consacrat in art. 124 alin.
1 inamovibilitatea judecatorilor. Potrivit textului constitutional
7

amintit: "Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili, potrivit
legii". Modul de investire in functie - alegere sau numire - nu este prin el insusi
de natura sa asigure impartialitatea judecatorilor. Mai este necesar in acelasi
timp ca magistratii sa fie constituiti intr-un corp profesional si avansati pe
criterii de competenta, iar raspunderea lor disciplinara sa intervina numai in
conditii care justifica declansarea unei atari proceduri. O temeinica pregatire
profesionala si impartialitatea judecatorilor sunt cerinte esentiale ale bunei
functionari a autoritatii judecatoresti intr-un stat de drept. Fara indeplinirea
acestor conditii nu se poate vorbi de o reforma reala a justitiei, asa cum fara
profesori nu pot
exista nici planuri adecvate de invatamant
3
.

2
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 26.
3
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 20.



III.NORMELE DE PROCEDUR CIVIL

Definitia normelor de procedura
civila


Normele de procedura civila. Sunt acele norme juridice care
reglementeaza modul de judecata a pricinilor civile si cele privind punerea in
executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.


Exist 2 mari categorii de norme civile:

-norme de drept material (norme de fond) care reglementeaz raporturile
sociale cu privire la persoane, ntre subiectii de drept si patrimoniul lor;
-norme de drept procesual care reglementeaz raporturile sociale legate
de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hotrrilor si a
8

altor
titluri executorii.



a. dupa obiect:
Clasificarea normelor de procedura civila

-norme de organizare judecatoreasc reglementeaza organizarea
si funcionarea instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu
exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor.
-norme de competen reglementeaz sarcinile instantelor judectoresti
fa de atribuiile altor organe cu activitate jurisdicional (general),
modul de repartizare ntre instane de drept diferit (material) i ntre
instane de acelai grad (teritorial);
Au caracter imperativ, n principiu, doar normele de competen

material, cele de competen teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia
celor
care se refera la persoane si al bunuri prev in art, 13-16
Cpc.

-norme de procedur propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de
executare; pot fi:
- de procedur contencioas;

- de procedu necontencioas;

- de executare silita.

In principiu, au caracter imperativ cele care determin ordinea fireasc a
judecii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care
stabilesc faciliti pentru pri.
b. dupa ntinderea cmpului de
aplicare:

-norme generale se aplic n toate cazurile i n orice materie, dac legea
9

nu prevede altfel;
-norme speciale se aplic numai ntr-o anumit materie, cuprind dispozitii
derogatorii, de strict interpretare i aplicare; se aplic cu prioritate i
se completeaza cu norma general.
c. dup caracterul conduitei pe care o
prescriu:

-norme imperative impun o anumit conduit obligatorie, de la care
este interzis s se deorge, chiar cu autorizarea instanei; nerespectarea
lor atrage nulitatea ababsolut; aplicarea lor poate fi cerut de oricare
din prtile din proces, inclusiv din oficiu, de ctre instan; viciile unui
act procedural savrit prin nclcarea unei norme imperative nu pot fi
acoperite prin voina prilor;
-norme dispozitive (supleative) suplinesc voina neexprimat a
prilor, ngduindu-le s i exercite dreptul de dispoziie; prile se pot
nelege, n anumite limite. Nerespectarea lor atrage nulitatea relativ;
aplicarea lor poate fi cerut doar de ctre partea n favoarea creia
acioneaz norma; partea interesat poate renuna la invocarea inclcrii
normei supleative.
Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de
procedur legiuitorul stabilete anumite criterii:
- exprimarea legiuitorului;

- cnd exprimarea nu permite calificarea exact se folosete criteriul
finalitii textului; au caracter imperativ normele care, prin
finalitatea lor, depesc interesul personal i vizeaz un interes general.






10





IV.PROCESUL CIVIL
Definirea procesului civil.
Fazele i etapele pe care acesta le parcurge

Persoana ale crei drepturi subiective civile sunt contestate sau nclcate
se poate adresa instanei de judecat competente pentru a restabili aceast
situaie. Sesizarea instanei se face prin cererea de chemare n judecat.
Prin proces n sens etimologic se nelege mers, evoluie, desfurarea
unui fenomen, eveniment.
DEFINITIE :

Procesul civil este activitatea desfurat de ctre instan, pri,
organe de executare i alte persoane sau organe care particip la nfptuirea de
ctre instanele judectoreti a justiiei n pricinile civile, n vederea realizrii
sau stabilirii drepturilor i intereselor civile deduse judecii i executrii silite a
hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii, conform procedurii
prevzute de lege.
Procesul civil parcurge dou faze:

1.Faza judecii care se desfoar mai nti n faa instanei de fond i
se finalizeaz cu deliberarea i pronunarea hotrrii. Ea este declanat
prin cererea de chemare n judecat care investete instana competent. La
rndul su, aceast faz cuprinde mai multe etape:
Prima etap (etapa scris), const n ncunotiinarea reciproc a prilor
despre preteniile, aprrile i probele ce urmeaz a fi administrate n vederea
dovedirii lor.
Cea de a doua etap este etapa dezbaterilor n edina de judecat, etap
11

complex ce se desfoar, de regul, la mai multe termene de judecat, dnd
posibilitatea prilor s-i susin n mod real i contradictoriu preteniile
i aprrile, s administreze probe i s pun concluzii asupra fondului cauzei .
Dezbaterea este contradictorie i este condus i controlat de judector
cu respectarea unor principii fundamentale (principiul
contradictorialitii, principiul dreptului de aprare, principiul rolului
activ al judectorului, principiul disponibilitii, principiul publicitii i
principiul oralitii). Dup nchiderea dezbaterilor, urmeaz etapa deliberrii
i pronunrii hotrrii. Prin epuizarea acestor etape se finalizeaz judecata
n prima instan, dar partea nemulumit poate declana etapa cilor de
atac. Poate exista i o etap a cilor extraordinare de atac, care vizeaz, n
condiiile legii, hotrri definitive sau irevocabile.
2.Faza executrii silite care include activitatea instanei de executare i a
executorilor judectoreti care-si ndeplinesc atribuiile procesuale sub
controlul instanei.
Nu este obligatoriu ca procesul civil s parcurg toate aceste etape, n
consecin se impun urmtoarele precizri:
-faza executrii silite intervine n cazul hotrrilor susceptibile de a fi puse n
executare cu ajutorul forei de constrngere a statului, n msura n care
debitorul nu-i execut de bun voie obligaia.(de ex.o hotrre judectoreasc

pronunat ntr-o aciune n constatare nu este susceptibil de executare silit

).De asemenea, dac debitorul i va executa de bun voie
obligaia consemnat n titlu executoriu faza executrii va lipsi;
-n ipoteza n care creditorul pune n executare un alt titlu executoriu dect o
hotrre judectoreasc, va exista numai faza executrii;(de ex.este cazul
executrii silite a unui contract de credit bancar).
12

-este posibil ca procesul s se termine fr o judecat propriu-zis atunci cnd
reclamantul i retrage aciunea, renun la dreptul su, tranzacioneaz ori
las pricina n nelucrare, ori dac partea interesat nu exercit cile de
atac mpotriva hotrrii pe care o consider legal i temeinic.
Dispoziiile codului de procedur civil care reglementeaz
desfurarea procesului civil respect normele impuse de CEDO n aceast
materie .
Astfel ,n conformitate cu art.6 pct.1 din Convenia European a
Drepturilor Omului: Orice persoan are dreptul s-i fie examinat cauza sa
n mod echitabil, de ctre un tribunal independent i imparial, stabilit prin
lege, care va decide asupra drepturilor i obligaiilor sale civile sau asupra
temeiniciei oricrei acuzaii n materie penal mpotriva ei. Hotrrea
trebuie s fie pronunat n public, dar accesul n sala de edin poate
fi interzis persoanelor sau publicului n timpul ntregului sau a unei pri din
proces, n interesul moralitii, ordinii publice sau al securitii
naionale ntr-o societate democratic, cnd interesele minorilor sau
protecia vieii private a prilor la proces o cer sau n msura
considerat strict necesar de ctre tribunal, cnd datorit unor
mprejurri speciale publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor
justiiei.
De asemenea , Constituia consacr ,n art.21, accesul liber la justiie
orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a
libertilor i intereselor sale legitime nici o lege nu poate ngrdi acest
drept.

13

CAP II.COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI


Termenul de competenta nu este propriu dreptului, l ntlnim si in alte
domenii
4
. Dar chiar in domeniul dreptului termenul are acceptiuni diferite. In
domeniul dreptului, exercitarea atributiilor instantelor judecatoresti in statul de
drept nu se poate face fara o delimitare clara a sarcinilor ce revin acestora in
functie de gradul de ierarhie pe care se afla, fie intre instantele judecatoresti si
alte organe carora legea le confera atributii jurisdictionale. In domeniul
dreptului termenul de competenta are mai multe acceptiuni.
5

In cadrul dreptului procesual civil competenta este definita ca fiind
aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti (unui alt organ de
jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala) de a judeca un anumit litigiu.
6
Deci,
vorbind de competenta ne raportam la instanta judecatoreasca (sau la un
alt organ de jurisdictie, ori cu activitate jurisdictionala) si nu la judecatorii care
simt incadrati la acea instanta.
7

Privita din punct de vedere juridic, problema competentei intereseaza toate
ramurile dreptului, de justa ei rezolvare depinzand cunoasterea organelor









4
Fl. Marcu, C.Maneca, Dictionar de neologisme, Ed. Academiei, Bucuresti, 1978, pag. 236.
5
S. Ghimpu, Gh. Brehoi, Gh. Mohanu, A. Popescu, I. Urs, Dictionar juridic, Ed. Albatros, Bucuresti,1985,
pag. 96; A. Iorgovan, Consideratii pe marginea unui curs universitar, Studii si Cercetari Juridice nr.3/1985,
pag. 255-256; I. Deleanu, Tratat de procedura civila, vol. I, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1995, pag. 319-320.
6
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta. Hotararea,
editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag.136-137.
7
V. M. Ciobanu, Interesul practic al clasificarii legilor de procedura in functie de obiectul lor
de reglementare, Revista Romana de Drept, nr. 4/1983, pag. 37



14

chemate sa solutioneze problema privind apararea drepturilor si intereselor
persoanelor fizice si juridice in statul de drept
8
.





I.Clasificarea normelor de competen:



1. dup organul jurisdicional:

-norme de competen general reglementeaz activitatea tuturor organelor
jurisdicionale; Au caracter absolut.
-norme de competen jurisdicional opereaz n cadrul aceluiai sistem de
organe; Ele reglementeaz activitatea fiecrui organ de jurisdicie; se
subdvid n:
-norme de competen material (care au caracter absolut) ne raportm la
instane judecaoreti de grad diferit; Sunt reglementate de norme imperative:
-competena material funcional dup felul atribuiilor jurisdictionale;

-competena material procesual n funcie de obiect, valoare sau
natura litigiului.
-norme de competen teritorial au caracter imperativ; stabilesc
competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt
norme pentru instante de acelasi grad:
-competena teritorial de drept comun - cererea de chemare n judecat se
introduce la instana de drept comun competent din punct de vedere teritorial;
Au caracter relativ;




8
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Teoria generala, pag. 134; V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de
procedura civila, vol. I, Ed. National, Bucuresti, 1996, pag. 371-372; Fl. Magureanu, Drept
procesual civil, ed. a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001, pag.135 si urm.
15


-competena teritorial facultativ (alternativ) reclamantul poate alege
ntre mai multe instane;Au caracter relativ;
-competena teritorial exclusiv numai la o anumit instan; Au caracter
absolut.
2. dup caracterul normelor ce reglementeaz competena:

-competena absolut reglementat prin norme imperative, obligatorii att
pentru pri, ct i pentru instan; necompetena absolut a instanei poate fi
invocat oricnd, att n faa instanei de fond, ct i a instanei de apel sau de
recurs;
-competena relativ reglementat de norme dispozitive, prile pot deroga,
nclcarea normelor nu poate fi invocat dect de ctre prt i NUMAI prin
ntmpinare sau la prima zi de judecat.


II.COMPETENTA GENERAL

Atunci cnd o lege special nu stabilete expres competena altui organ
de jurisdicie, litigiul va fi solutonat de ctre instanele judectoreti.
a.Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii
impotriva lor se poate face contesaie la Ministerul Finantelor.
b.n materie de invenii i mrci: competent OSIM:

- contestaiile mpotriva hotrrilor OSIM sunt soluionate de Comisia de
Reexaminare din cadrul OSIM; mpotriva hotrrilor acesteia recurs la
Tribunalul Bucureti, n 3 luni de la comunicare;
- n competena instanelor: sunt litigiile cu privire la calitatea de
inventator; anularea unui brevet de invenie emis de OSIM, cererea
privind acordarea unei licene obligatorii;
16

c.n materia contraveniilor:

- judectoria n raza creia a fost savrit contravenia
pentru plagerile potriva p-v de sanconare contravenional de
transformare a amenzii n nchisoare contravenional.
d.n materia exercitrii drepturilor i ndatoririlor printeti:

- autoritatea tutelar pentru vizitarea minorului n timpul cstoriei,
cnd printii sunt desprii n fapt; instana n timpul divorului.
e.n materia ncredinrii minorului:

- ncredinarea lor altor persoane dect prinilor de ctre comisiile
pentru ocrotirea minorilor; n timpul divorului ns, sau ca urmare a
decderii prinilor din drepturile printeti instana de judecata.
f.n materia nregistrrilor de stare civil i a actelor de stare civil:

- pentru efectuarea si reconstituirea actelor de stare civil serviciul
de Stare Civil; pentru anularea, rectificarea, completarea,
inregistrarea tardiva a nasterii instana de judecat;
g.n materia schimbrii numelui i a prenumelui:

- pe cale administrativ sunt competente organele de poliie; n
urma ronunrii divortului i desfacerii adoptiei este competent
instana de judecat.
h.n materie succesoral:

- dac succesorii se neleg este competent notarul, daca nu se neleg
este competent instana de judecat;
i.n materie electoral:

- tribunalul pentru contestaiile la constituirea Comisiilor electorale;

- tribunalele i judectoriile pentru contestaiile privind admiterea sau
respingerea candidaturilor pentru comisiile locale;
17

- CCJ pentru contestaiile privind formarea i componena Biroului

Electoral Central.

j.n materia competentei Curtii Constitutionale:

- Aceasta analizeaz constituionalitatea actelor normative
(controlul anterior, controlul posterior).
k.n materia litigiilor de munc Este competent Tribunalul-secia de
dreptul muncii.
l.n materia contenciosului administrativ:

- orice persoan fizic sau sau juridic, dac se consider vatamat
n drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul
nejustificat (inclusiv nerspunderea petitionarului, n temen de 30 de
zile de la nregistrarea cererii) al autoritaii administrative de a i
rezolva cererea, se poate adresa instanei judectoreti competente,
pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins i repararea
pagubei ce i-a fost cauzat.


III.COMPETENA MATERIAL A INSTANELOR DE JUDECAT

Competena material a judectoriei

a. n prim instan, judec toate cererile, n afar de cele date prin lege
n competena altor instane. Judectoriile sunt instanele de drept
comun pentru judecata n prim instan;
b. plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice sau a
altor organe cu activitate jurisdictional n cazurile prevzute de lege (ex:
plngerile mpotriva proceselor verbale de sancionare contravenional);
c. n orice alte materii date prin lege n competena lor (ex: contestatia
la executarea silita).
18

Competena material a tribunalului

a. n prim instan judec:

- cereri n materie comercial, cu o valoare de peste 100.ooo lei;
- cereri privind drepturi si obligaii civile, cu o valoare mai mare de

500.000 lei, cu excepia cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n
materie succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor
privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii,
sau, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturlile lor
prin aplicarea legilor n materia fondului funciar;
- conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n
competena altor instane;
- cereri in materie de contencios administrativ, n afara celor date n
competena Curilor de Apel;
- procese i cereri n materie de creaie intelectual i de proprietate
industrial;
- procese i cereri n materie e expropriere;

- cereri pentru ncuviinarea adoptiior, nulitatea sau desfacerea
adopiilor;
- cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare n
procese penale;
- cereri de recunoastere a hotrrilor date in ri strine, sau
de ncuviinare a executrii silite a acestor hotrri.
b. ca instane de apel judec apelurile mpotriva hotrrilor date
de judectorii n prim instan;
c. ca instane de recurs judec recursurile mpotriva hotrrilor judectoriilor
care nu sunt supuse apelului;
19

d. n orice alte materii date, prin lege, n competena lor:

- ci extraordinare de atac mpotriva propriilor hotrri;

- contestaia la executare, cnd tribunalul este instana de executare;

- cereri de indreptare a greelilor materiale din propriile hotrri;

- conflicte de competen ntre dou judectorii aflate n
raza Tribunalului, sau ntre o judectorie din raza lui i un alt
organ jurisdicional;
- cererea de recuzare a tuturor judectorilor de la o judectorie din raza sa;
TRIBUNALUL MUNICIPIULUI BUCURETI are n competen

exclusiv:

- nregistrarea partidelor politice;

- n materie de inventii si mrci;

- validarea alegerii Primarului General al capitalei;

- cereri de adoptie cu element de extraneitate.

1. Competenta materiala a Curtii de Apel

a. n prim instan judec cererile n materie de contencios
administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale;
b. ca instant de apel judec apelurile mpotriva hotrrilor pronunate
n prim instan de ctre tribunale;
c. ca instant de recurs judec recursurile mpotriva hotrrilor tribunalelor,
pronunate n apel sau mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de
tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i n
orice alte cazuri expres prevzute de lege;
d. n orice alte materii date de lege n competena lor:

- conflictele de competen ntre dou tribunale, sau un tribunal i o
judectorie care se afl n raza sa, ntre dou judectorii care nu se afl n
20

raza aceluiai tribunal sau ntre un tribunal din raza sa i un alt organ
jurisdictional;
- contestaiile la executarea silit, cnd Curtea de Apel este instana
de executare;

- cereri de ndereptare a greelilor materiale din propriile hotrri.

2. Competenta materiala a CCJ

- recursuri mpotriva hotrrilor Curii de Apel si a altor hotrri, n
cazurile prevzute de lege;
- recursurile n interesul legii;

- n orice materii date n competena sa, prin lege;

- conflicte de competen ntre dou curi de apel; ntre dou
tribunale, sau ntre un tribunal i o judectorie, sau ntre dou judectorii
care nu aparin aceleiai curi de apel; ntre o Curte de Apel si un
alt organ jurisdictional;
- cereri de recuzarea a unei Curti de Apel;

- cereri de strmutare;

- contestaia n anulare i revizuirea mpotriva propriilor hotrri;

- cereri de ndreptare a greslilor materiale din propriile hotrri;

CCJ n Secii Unite, judec:

- recursuri mpotriva hotrrilor sale, pronunate n prim instan;

- recursuri n interesul legii i recursuri mpotriva deciziilor seciilor sale;

21

IV.COMPETENA TERITORIAL



1. competena teritorial de drept comun:

- cererea se face:

- la instanta de la domiciliul prtului. Dac prtul are domiciliul
n strintate sau nu are domiciliul cunoscut, cererea se face
la instana reedinei sale din ar, iar dac nu are nici
reedin cunoscut, la instana domiciliului sau reedinei
reclamantului;
n cazul n care prtul are, n afara domiciliului su, o ndeletnicire
profesional sau o aezare agricol, comercial sau industrial, n
mod statornic, cererea se poate face i la instana locului
acestei aezri, pentru obligaiile patrimoniale care sunt nscute
sau care urmeaz s se execute n acel loc;
- la instanta sediului principal la firmei, pentru persoane juridice de
drept privat;
Cererea poate fi formulat i la instana locului unde societatea i
are reprezentana, pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel
loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentant sau
din fapte svrite de acesta;
- dac prtul este o asociaie sau o societate fr personalitate
juridic este competent instana de la domiciliul persoanei
careia i s-a ncredinat preedinia sau directoratul; daca o astfel
de persoana nu exist la instana domiciliului oricruia
dintre asociati.
22

- domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv, fara mutatie;

-la instanele din capitala rii sau la cele din reedina judecului unde i
are domiciliul reclamantul, pentru cererile ndreptate mpotriva
statului, direciilor generale, regiilor publice, caselor autonome
i administraiilor comerciale ; n cazul n care sunt competente mai
multe judectorii din circumscripia aceluiai tribunal, cererile artate
mai sus se introduc la judectoria din localitatea de reedin a judeului,
iar n capital, la judectoria sectorului 4.
Cererea ndreptat mpotriva ami multor pri poate fi fcut la instana
competent pentru oricare dintre ei.
2. Competena teritorial alternativ (facultativ)

Potrivit disp. art. 10 c.p.c.exist 8 cazuri de competen alternativ:

- pentru desfacerea unui contract (executate, anulare,
rezoluiune, reziliere) i la instana locului prevzut n contract pentru
executarea, chiar i n parte, a contractului;
- n cererile ce izvorsc dintr-un contract de locaiune a unui imobil, n
aciunile n justificare sau n prestaie tabular, instana locului unde
se afla imobilul;
- cererile ce izvorsc dintr-o cambia, cec sau billet la ordin, instana
locului de palt;
- cererile privitoare la obligaii comerciale , instana locului unde
obligaia a luat natere sau cea a locului plii;
- cererile izvorte dintr-un contract de transport, instana locului
de plecare sau de sosire;
- n cererile mpotriva unei femei catorite care are reedinta diferit

de cea a soului instana resedintei femeii;

23

- cererile pentru pensie alimentar instana domiciliului
reclamantului;
- n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit instana locului unde s-a
savrit acel fapt.
- n materie de asigurare instana domiciliului asiguratului, sau unde se
afla bunurile asiguratului sau unde s-a produs accidentul;
3. Competenta teritoriala exclusiv:

- pentru imobile instana unde se afl imobilul;

- n materia motenirii instana ultimului domiciliu al defunctului

(domiciliu, reedina sau ultima locuin efectiv);

- pentru contravenii instana de la locul savririi contraveniei;

- pentru persoane:

- la divor:
- instana de la ultimul domiciliu conjugal al soilor;

- instana de la domiciliul prtului, dac nici unul din soi nu mai
locuieste la domiciliul conjugal;
- instanta de la domiciliul reclamantului, daca domiciliul paratului
nu este cunoscut.
- pentru incuviintarea adoptiei:

- instana de la domiciliul adoptatorului;

- instana de la sediul unitii de ocrotire, cnd copilul este prsit

i ocrotit;

- instana de la domiciliul copilului, pentru adoptiile cu element de
extraneitate.
- pentru declararea disparitiei sau a mortii instanta de la ultimul
domiciliu al disparutului.

24


V.PROROGAREA COMPETENTEI



Intervine n situaia n care o instan competent s soluioneze cererea
cu care a fost sesizat, devine competent (n temeiul legii, a unei
hotrri judectoreti pronunat de o instan superioar, sau prin convenia
prtilor) sa rezolve si cereri care, n mod obinuit nu intr n competena sa.
1. Prorogarea legal de competen opereaz n cazuri expres prevzute de
lege:
- art 9c.p.c. n cazul coparticiprii procesuale pasive, reclamantul
poate introduce cererea la instana domiciliului oricreia din pri;
- art. 17c.p.c. cererile accesorii i incidentale sunt de competena
instanei care judec cererea principal:
- daca sunt mai multe capete de cerere, dintre care unele
sunt accesorii, acestea vor fi soluionate de instanta competenta
pentru cererea principala (chiar daca erau de competena altei
instane);
- cererile privind luarea msurilor asiguratorii, pentru
asigurarea dovezilor, cereri prin care prtul are pretenii proprii
mpotriva reclamantului au caracter incidental - vor fi soluionate de
aceeai instan.
- art. 164 conexitatea: prile pot cere ntrunirea mai multor pricini ce se
afl n faa aceleiai instane sau instane deosebite de acelasi grad, n
care sunt aceleai prti sau chiar mpreun cu alte pri i al cror obiect
i cauz au o strns legtur (poate fi fcut la cererea prilor sau din
oficiu); dosarul va fi trimis mai nti instanei care a fost investit
prima, dac prile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instane sau
25

dac una din pricini este de competena unei anumite instane i prile
nu o pot nltura.
- art. 163 litispendena nimeni nu poate fi chemat n judecat pentru
aceeasi cauz, acelai obiect i de aceeai parte naintea mai multor
instane (cererile trebuie s se afle pe rolul aceleiai instane sau a unor
instane diferite, dar deopotriv competente i de fond).
2. Prorogarea judecatoreasc de competen

a. Exist n caz de delegare a instanei;

b. n caz de recuzare a tuturor judectorilor unei instane, sau cnd, din cauza
recuzrii, nu se poate ntruni completul de judecat;
c. n caz de strmutare a pricinilor;

d. n caz de admitere a recursului i de casare cu trimitere la alt
instan

dect aceea care a judecat prima oar fondul, dar egal n grad cu aceasta.

In toate aceste cazuri cauza se va soluiona de o instan egal n
grad, stabilit prin hotrre judectoreasc; calea de atac asupra hotrrii
pronunate de instana investit prin prorogare de ctre instana superioar
acesteia.

3. Prorogarea conventional de competen

- acolo unde legea permite; prin convenie n scris sau verbal (n faa
instanei alese); cu ndeplinirea unor condiii:
- prtile capacitate procesual de exerciiu, consimtmntul liber
i neviciat;
- convenia prilor trebuie s fie expres;

- n convenie s se determine exact instana aleas;

- instana aleas s nu fi necompetent absolut.

26

- conventia poate fi ncheiat naintea ivirii litigiului (dac legea nu
interzice expres); dac convenia este ncheiat dup sesizarea unei
instane, prile pot stabili o alt instan numai pn la prima nfiare.


VI.EXCEPIA DE NECOMPETEN

Este mijlocul procesual prin care se invoc necompetena instanei
de judecat, constat pe parcursul procesului (dup sesizarea instanei i
nainte de pronunarea unei hotrri);
Daca s-a pronunat o hotrre n prima instan se poate
invoca necompetena prin apel;
Daca s-a pronunat o hotrre definitiv (n apel) se invoc

necompetena prin recurs.

Excepia de necompeten absolut poate fi invoct atunci cnd
se ncalc competena general, material si teritorial exclusiv. Ea poate
fi invocat de oricare din pri, de procuror sau de instan, pe tot
parcursul procesului.
Exceptia de necompeten relativ poate fi invocat atunci cnd se
ncalc competena teritorial (mai puin cea exclusiv).Ea poate fi
invocat numai de catre prt.
Daca excepia este admis, instana hotrte care este instanta
competent sau organul jurisdicional competent, apoi i declin competena n
favoarea acestuia. Daca este competent un organ al statului fr activitate
jurisdicionala, instana nu i va declina competena, ci va respinge cererea ca
inadmisibil. Daca litigiul are un element de extraneitate, admitndu-
se excepia, se respinge cererea ca nefiind de competena instanelor romne.
mpotriva hotrrii de dezinvestire-investire se poate face apel i recurs
27

in termen de 15 zile de la pronunare, iar dupa ce devine irevocabil, dosarul se
trimite la instana competent.
Actele de procedur fcute de instana necompetent sunt nule, cu
excepia probelor care rmn ctigate cauzei i nu vor fi refcute dect pentru
motive temeinice.


VII.CONFLICTELE DE COMPETEN


n cazul n care instana care a primit dosarul prin hotrrea de declinare
a competenei dat de alt instan constat c este necompetent i
competena aparine instanei care a trimis dosarul se nate un conflict
de competenta negativ (mai multe instane sesizate cu aceeasi cerere, din care
cel putin una s fie competent, s-au declarat necompetente prin hotrri
ramase definitive, iar declinrile sunt reciproce);
Dac se declar ambele competente n cazul normelor de competen

teritorial alternativ se nate un conflict pozitiv de competen.

Conflictele de competen se rezolv pe calea regulatorului
de competen de ctre instana superioar comun instanelor aflate n
conflict;
Instana n faa creia s-a ivit conflictul, n cazul conflictului pozitiv, i
ultima instan care s-a pronunat asupra competenei, n cazul
conflictului negativ va suspenda din oficiu orice alt procedur i va
nainta dosarul instanei competente s soluioneze conflictul (dreptul de a
sesiza aceast instan nu aparine prilor);
Instana competent s soluioneze conflictul hotrste n camera de
consiliu, fr citarea prilor. Trimiterea dosarului la instana competent
se face numai dup rmnerea irevocabil a regulatorului (care poate fi atacat
28

cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare, cu excepia celei pronunate de
CCJ care este irevocabil. Instana creia i se trimite dosarul nu i va
mai putea declina competena, dac nu au aprut temeiuri noi;
Conflicte ntre instane si alte organe cu activitate jurisdictional se
rezolv la sesizarea instanei unde s-a ivit conflictul, de ctre instana ierarhic
superioar.

VIII.INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND
CONSTITUIREA INSTANEI

De regul, instanele de judecat soluioneaz cererile care le sun date n
competen potrivit normelor de competen prevzute de lege. Exist
ns situaii n care o cauz este judecat de o alt instan dect cea
care este competent teritorial s judece acea pricin.

DELEGAREA INSTANTEI

Partea interesat poatre cere CCJ s desemneze o alt instan de
acelai grad cu cea competent, atunci cnd aceasta din urm, datorit
unor mprejurri excepionale este mpiedicat, un timp mai
ndelungat, s funcioneze.


STRAMUTAREA PRICINILOR

Aceasta se poate cere:

- pe motiv de rudenie sau de afinitate (cnd una din pri are dou rude
sau afini pn la gradul al IV- lea printre magistraii de la instana
sesizat); cererea poate fi facut de partea interesat numai naintea
nceperii oricrei dezbateri; competena aparine instanei ierarhic
29

superioare;
- bnuiala legitim (se presupune c obiectivitatea poate fi tirbit
de mprejurrile cauzei, a calitii prilor sau a vrjmaiei locale);
cererea poate fi fcut de partea interesat n orice stare a pricinii;
Competena de solutionare apartine CCJ.
- sigurana public; Cererea poate fi fcut de procurorul care pune
concluzii la CCJ n orice stare a pricinii. Competena apartine CCJ.


SOLUIONAREA CERERII

Cererea este soluionat n secret, n camera de consiliu, cu
participarea prilor. Preedintele instanei poate cere suspendarea cauzei.
Hotararea pronunat se d fr motivare i nu e supus niciunei ci de atac
(de lege lata ar trebui s fie atacat pe calea contestaiei n anulare
dac sunt
ndeplinite condiiile acesteia). Dac cererea se admite, cauza se trimite spre
judecat unei alte instane de acelai grad, artndu-se n ce msur
actele ndeplinite de instan vor fi pstrate;
n cazul n care nu s-a suspendat pricina i hotrrea de strmutare s-a
dat dup ce instana s-a pronunat, n literatura de specialitate s-a propus
ca hotrrea s fie considerat neavenit i instana la care s-a strmutat
s se pronune pe fond ca i cum prima hotrre nu ar exista.




CAP.III ACIUNEA
CIVIL


1.Noiun
30

e.

Aciunea civil poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor
procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se asigur protecia dreptului
subiectiv civil, prin recunoaterea sau realizarea lui, n cazul n care este
nclcat sau contestat.
2. Prile aciunii
civile

Aciunea civil fiind legat de dreptul subiectiv, nu poate fi
conceput fr existena cel puin a unei persoane care s fie interesat n
protecia dreptului subiectiv nesocotit sau nclcat.
n momentul n care aciunea civil este exercitat este nevoie de cel
puin dou persoane, una care pretinde (reclamantul) i una care se opune
(prtul).
Prile au denumiri specifice n raport cu diferitele faze ale
procesului civil.


3.Obiectul aciunii
civile

Obiectul aciunii civile este ceea ce se cere prin aciunea
respectiv, concretizndu-se n raport cu mijlocul procesual folosit.
4.Cauza aciunii
civile

Prin cauza aciunii civile se nelege scopul ctre care se ndreapt voina
celui care reclam sau se apr, scopul care exprim i caracterizeaz voina sa
n justiie, scop explicat cu mprejurrile i motivele speciale care au determinat
partea s acioneze.
5.Condiiile cerute pentru exerciiul aciunii
civile

31

Condiiile cerute pentru exerciiul aciunii civile respectiv pentru punerea
n micare a tuturor formelor procedurale ce intr n coninutul aciunii
civile (cererea de chemare n judecat,cile de atac etc.) sunt urmtoarele:
-afirmarea unui drept subiectiv civil ce se cere protejat;

-interesul urmrit prin punerea n micare a aciunii;

-capacitatea procesual;

-calitatea procesual.

A. Dreptul

Pornind de la corelaia dintre aciunea civil i dreptul subiectiv
civil

,pentru punerea n micare a aciunii civile se cere n primul rnd existena unui
drept subiectiv ce se cere protejat,ori a unui interes legitim care nu se
poate realiza dect pe calea justiiei.
Dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat trebuie sa indeplineasca
anumite conditii
9
:
a) sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau sa
contravina
ordinii economice si
sociale;




9
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima
instanta. Hotararea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 295-
296, V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. I, Ed. National, Bucuresti,
1996, pag.
268-269.



b) sa fie exercitat in limitele sale externe (de ordin material si juridic) si
interne, adica conform scopului recunoscut de lege (art. 3 alin. (2) din
Decretul nr. 31/1954);
32

c) sa fie exercitat cu buna-credinta (sa nu fie exercitat abuziv)
10
;

d) sa fie actual, deci sa nu fie supus unui termen sau unei conditii
suspensive. Conditia nu se cere atunci cand partea cere sa se constate dreptul
in starea in care se afla. In cazul drepturilor afectate de termen sau de conditie
suspensiva, creditorul poate cere masuri de asigurare sau conservare, ori poate
cere asigurarea dovezilor
11
.
Daca se invoca faptul ca dreptul nu este actual, cererea va fi respinsa
ca

prematura, insa reclamantul va putea introduce o noua cerere Ia
implinirea termenului sau a conditiei
12
.
In cazul in care se constata ca reclamantul nu justifica un drept
subiectiv cererea reclamantului - forma de manifestare a actiunii - va fi
respinsa .



33

B. Interesul

Interesul reprezint folosul practic pe care o parte l urmrete punnd n
micare procedura judiciar pentru valorificarea dreptului subiectiv civil ce se
cere protejat.
Cerine pe care trebuie s le ndeplineasc interesul:
13





10
Cu privire la exercitarea abuziva a dreptului subiectiv civil a se vedea aria Banciu, in Contributia
practicii judecatoresti Ia dezvoltarea principiilor dreptului civil roman, Ed. Academiei, Bucuresti, 1978,
pag. 38-56; D. Gherasim, Buna-credinta in raporturile juridice civile, Ed. Academiei, Bucuresti, 1981, pag.
104-123.
11
E. Herovanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. I, Iasi 1926, pag. 397-411.
12
S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Precizari privind institutia exceptiilor in dreptul procesual civil, Studii si
Cercetari Juridice nr. 1/1983 pag. 47.
C.S.J., sec. cont. ad., dec.nr.399/1994, Culegere de Decizii 1994, pag.505-506.
13
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 53.


a) sa fie nascut si actual
14
, in sensul ca daca cel interesat nu ar recurge la
actiune in momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu. Daca
dreptul pretins este actual si interesul este nascut si actual. Reclamantul
trebuie sa justifice o incalcare a dreptului sau material de catre cel care-l
cheama in judecata. Este posibil ca interesul desi nu este actual sa
justifice actiunea (de exemplu actiunile prevazute de art. 110 C. proc. civ.
privind predarea unui nemiscator) si pentru asigurarea dovezilor -art. 235 alin.
(1) C. proc. civ.
15
;
Cerinta interesului nascut si actual, enuntata uneori sub forma de
"interes

legitim juridiceste proteguit", vizeaza mai putin exercitiul dreptului la actiune,
ci mai degraba priveste temeinicia sau netemeinicia pretentiei formulate,
deoarece, pentru a afla daca un interes este sau nu in conflict cu legea, este
necesar sa se dezbata fondul pretentiei. Asadar, vom intelege prin aceasta
cerinta faptul ca interesul trebuie sa fie in legatura cu pretentia formulata, deci
34

cu dreptul subiectiv civil afirmat, ori cu situatia juridica legala pentru a carei
realizare calea justitiei este obligatorie
16
.Este insa posibil ca dreptul sa nu mai
fie actual si totusi interesul de a actiona sa existe, sa fie actual. Astfel
se intampla, de exemplu, in cazurile prevazute de ari. 110 C. proc. civ. si in
cazul asigurarii dovezilor (art.235 alin. 1 C. proc. civ.). S-a decis ca
pentru promovarea unei actiuni in constatare de catre proprietarul bunului,
urmeaza a


14
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta.
Hotararea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 299.
15
ntr-adevar, art. 235 alin. (1), C. proc. civ. prevede: "oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei
persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri miscatoare sau nemiscatoare, sau sa
dobandeasca
recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este
primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor". Cererea poate fi facuta chiar daca nu este
primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da incuviintarea. A se vedea si E. Herovanu,
Principiile procedurii judiciare, Institutul de arte grafice "Lupta", Bucuresti, 1932, vol. I, pag. 157-
158 Tribunalul Suprem, sec. civ., dec. nr.894/1978 Culegere de Decizii 1978 pag. 257-258.
16
G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 100.


se constata ca interesul reclamantului este nascut si actual si in cazul in care
exista pericolul ca dreptul sau de proprietate sa fie incalcat in viitor
17
.



b) interesul trebuie sa fie legitim, sa nu vina in contradictie cu legea sau cu
normele morale. In literatura juridica de specialitate s-a afirmat ca
interesul trebuie sa fie si juridic^6 . In doctrina se arata ca interesul
trebuie sa fie si juridic, pentru a se sublinia ca un interes pur economic sau
pur teoretic nu pot "justifica exercitiul actiunii civile. Astfel, dorinta de a
elimina concurenta unei societati nu poate fonda o cerere in anulare sau
interesul nu este juridic in cazul unui telespectator care actioneaza pentru
ca o emisiune a televiziunii i s- a parut ca a ultragiat epoca napoleoniana^7 .


35

c) sa fie personal - in folosul celui care recurge la forma procedurala, iar nu
in folosul adversarului sau. Aceasta cerinta exista si atunci cand forma
procedurala nu este promovata de titularul dreptului, ci de alte persoane sau
organe carora legea le recunoaste legitimare procesuala. Intrucat folosul
practic se produce asupra titularului^8 . Interesul trebuie sa fie si direct
in sensul ca o persoana nu poate apara dreptul altei persoane
18
.
Exceptii fac: actiunea oblica si actiunile colective exercitate, spre exemplu,
de sindicate sau de asociatiile pentru protectia consumatorilor
19
.


C.Capacitatea procesual i sanciunea lipsei capacitii procesuale

Capacitatea procesual este aptitudinea general a persoanelor de a dobndi i


17
Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 894/1978, Culegere de Decizii 1978, pag. 257-258.

18
Vasilescu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. III, 1939, pag. 71-173; I. Deleanu, Tratat de
procedura civila, vol. I, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1995, pag. 146-147.

19
V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. I, Ed. National, Bucuresti, 1996, pag. 272

de a exercita drepturi i de a-i asuma obligaii, n plan procesual pentru
a valorifica n justiie dreptul sau interesul n legtur cu care s-a nscut litigiul.
Capacitatea procesual de folosin

Capacitatea procesual de folosin reprezint acea parte a
capacitii procesuale care const n aptitudinea unei persoane de a avea
drepturi i obligaii procesual civile.
Capacitatea procesual de
exerciiu

Prin capacitate procesual de exerciiu se nelege acea parte a capacitii
procesuale care const n aptitudinea unei persoane care are folosina
unui drept, de a exercita acest drept n justiie .

36

D. Calitatea procesual. Definiie. Justificare. Sanciunea
lipsei calitii procesuale.
Calitatea procesual presupune existena unei identiti ntre
persoana reclamantului i persoana care este titulara dreptului n raportul
juridic dedus judecii (calitate procesual activ ) i ntre persoana prtului
i cel obligat n acelai raport juridic (calitate procesual pasiv ).Lipsa
acestei identiti este sancionat prin respingerea aciunii ca fiind formulat
de o persoan fr calitate.
Calitatea procesuala nu se confunda cu interesul. Exista situatii in care
desi unele persoane au interes nu pot exercita actiunea civila, intrucat
legea limiteaza numarul titularilor dreptului la actiune si nu recunoaste
calitatea procesuala anumitor persoane. Asa de exemplu, desfacerea
casatoriei prin divort poate fi ceruta numai de soti, tagada paternitatii poate fi
facuta numai de sotul mamei ori dreptul la actiune pentru stabilirea filiatiei
fata de mama, poate fi exercitat numai de copil
20
.


20
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 57.


6.Clasificarea actiunilor civile:

a. n funcie de scopul material urmrit de reclamant:

- aciuni n realizarea dreptului cele prin care se solicit instanei s l
oblige pe prt la respectarea dreptului, iar dac acest lucru nu mai
este posibil, la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit;
- aciuni n constatare dreptului prin care se solicit s se constate numai
existena unui drept al reclamantului sau inexistena unui drept al prtului
mpotriva sa.
- aciuni declaratorii prin care se cere instanei s constate existena sau
37

inexistena unui raport juridic;
- aciuni interogatorii prin care, titularul dreptului, n mod preventiv,
cheam n judecat o persoan care ar putea eventual s i conteste
dreptul, pentru a lua act dac recunoate sau nu dreptul.
- actiuni n constituire de drepturi prin care se solicit aplicarea legii la
anumite fapte i date pe care le invoc, pentru a deduce consecintele ce
se impun, n vederea crerii unor situaii juridice noi. Hotararile
pronuntate asupra acestor actiuni se caracterizeaza prin aceea ca ele au un
caracter constitutiv de drepturi. Asadar, ele produc efecte juridice pentru
viitor. Au acest caracter, in general, actiunile care privesc starea si
capacitatea persoanelor, ca de pilda: actiunea de divort, actiunea privind
punerea sub interdictie, actiunea privind declararea disparitiei sau a mortii unei
persoane. Prin caracteristica enuntata actiunile in constituire de drepturi se
deosebesc esential de celelalte categorii de actiuni civile. De remarcat
faptul ca spre deosebire de hotararile pronuntate in actiunile in constituire de
drepturi, cele pronuntate in actiunile in realizare sau in actiunile in constatare
au un caracter declarativ
21
.



b. in funcie de natura dreptului ce se valorific prin actiune:

aciuni personale prin care se valorific un drept personal, de crean;
Actiunile personale sunt acele actiuni (cereri) prin care se valorifica un drept
personal, de creanta. Numarul actiunilor personale este nelimitat, deoarece
nelimitat e si numarul drepturilor de creanta. Deci au acest caracter toate
actiunile prin care se valorifica un drept de creanta care se naste dintr-un act
juridic, lege, fapt cauzator de prejudicii etc.Cu titlu de exemplu,
enumeram cateva asemenea actiuni: actiunea proprietarului pentru plata
38

chiriei ori in evacuare, actiunea pentru plata pensiei de intretinere,
actiunea in revocarea unei donatii, actiunea in hotarnicie, actiunea in
reductiunea liberalitatilor si cea prin care se pretinde raportul
22
.
aciuni reale prin care se valorific un drept real; sunt mobiliare i

imobiliare; Actiunile reale sunt acele actiuni (cereri) prin care se valorifica un
drept real. Categoria actiunilor reale este limitata in mod natural de numarul
limitat al drepturilor reale
23
.
Au acest caracter: actiunea in revendicare prin care se apara dreptul de
proprietate, actiunea confesorie si negatorie (prin care se apara, respectiv
se contesta un drept de servitute, superficie, uzufruct, uz si habitatie)
24
,
actiunea prin care se valorifica un drept real accesoriu (actiunea ipotecara sau
actiunea creditorului gajist).

21
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 114-115.

22
Trib. Supr., sec. civ., dec.nr.2338/1985, Revista Romana de Drept nr.9/1986, pag. 62-63.
23
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 115.
24
^2) Ca o actiune reala este calificata si actiunea in granituire - C. Barsan, Actiunea in granituire, Revista
Romana de Drept nr.8/1984, pag. 34; P. Perju, Probleme privind actiunea in granituire, Dreptul nr.6/1991,
pag. 35.


Actiunile reale sunt
25
:

- mobiliare - este actiunea prin care se exercita un drept real care poarta
asupra unui bun mobil
26
(exemplu actiunea in revendicare a unui bun mobil de
la posesorul de rea-credinta);
- imobiliare - cand dreptul valorificat are ca obiect un bun imobil (exemplu
actiunea in revendicare a unui bun imobil).
Actiunile imobiliare se impart la randul lor in actiuni petitorii si
actiuni posesorii, dupa cum urmaresc apararea dreptului de proprietate sau
a altui drept real imobiliar, ori doar posesiunea bunului imobil (deci o
39

situatie juridica de fapt).
aciuni mixte. Actiunea mixta este aceea al carui obiect poarta atat
asupra unui drept real, cat si asupra unui drept de creanta^1 .
In literatura juridica actiunile mixte sunt impartite in doua grupe
27
:

a) Actiunile care urmaresc executarea unui act juridic, care a ere sau
transferat un drept real asupra unui imobil, dand nastere totodata unor obligatii
personale. Exemplul clasic este cel al actiunii in predarea unui imobil,
intemeiata pe contractul de vanzare, in sistemul contractelor consensuale din
codul civil. Intr-adevar, intr-un atare sistem, cumparatorul devine proprietar al
bunului in momentul acordului de vointe si din acest moment
cumparatorul are la dispozitie actiunea reala pentru apararea dreptului de
proprietate. Dar in temeiul contractului de vanzare, cumparatorul devine in
acelasi timp, creditor al obligatiei de predare si, cu acest titlu, dispune de o
actiune personala in


25
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 62
26
) A se vedea, I. Deleanu, Tratat de procedura civila, vol. I, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1995, pag. 122. Pe
calea unei asemenea actiuni, creditorul gajist, titular al unui drept real accesoriu, va putea obtine redobandirea
unui lucru mobil care face obiectul gajului, daca deposedarea s-a facut impotriva vointei sale.

27
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta.
Hotararea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 251.



predarea imobilului, in aceste conditii, intrucat cumparatorul sesizeaza
instanta in dubla sa calitate de proprietar si creditor, actiunea sa poate fi
introdusa deopotriva la instanta domiciliului vanzatorului parat sau la instanta
locului situarii imobilului. Este solutia consacrata in dreptul nostru de art.
10 pct. 2 c. proc. civ.

b) actiunile in anulare sau rezolutiune a unui act juridic prin care se transmite
40

sau se constituie un drept real imobiliar, ca de exemplu actiunea in revocare a
donatiei unui imobil pentru neexecutarea de sarcini, cand reclamantul isi
valorifica un drept personal, decurgand din contract, dar in acelasi timp
urmareste si revendicarea bunului, ca o consecinta a admiterii laturii personale
a actiunii.
c. n funcie de obiectul lor:

-aciuni patrimoniale, care pot fi evaluabile n bani;

-aciuni nepatrimoniale, al cror obiect nu poate fi evaluat n bani (de ex.
Aciunile privitoare la nume, ncredinarea minoruluio rezultat din
cstoria prilor). Importana acestei distincii const n stabilirea
competenei instanelor de judecat.
d. n funcie de calea procedural aleas:

- principale;

- accesorii - a cror rezolvare depinde de soluia din aciunea principal;

- incidentale pot avea i existen de sine-stttoare, dar sunt
formulate ntr-un proces deja nceput.
- Aciunea civil n cadrul procesului penal

Actiunea civila, ca institutie a dreptului procesual penal, este mijlocul
legal prin care o persoana care a suferit un prejudiciu material sau moral prin
infractiune cere repararea acestuia in cadrul procesului penal. Ca actiune
judiciara, actiunea civila este, in esenta, o institutie de drept civil, devenind o
institutie a dreptului procesual in masura in care este exercitata in cadrul
unui proces penal
28
.








41

CAP.IV PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL

Privit in ansamblul sau, procesul civil este o activitate care
se desfasoara in timp, incepand cu cererea de chemare in judecata prin care este
sesizata instanta de judecata si incheind cu punerea in executare silita a
hotararii
29
.
La activitatea de judecata a cauzelor civile si de executare a hotararilor

pronuntate in aceste cauze, participa:

- Instanta

- Partile

"- Procurorul

- organul de executare

- alte persoane si organe care poarta denumirea generala de participanti la
procesul civil.
Instanta, partile, tertele persoane si organele de executare sunt
participanti procesuali principali, intrucat prin activitatea lor influenteaza
desfasurarea si soarta procesului civil. Dintre acesti participanti instanta,
reclamantul si paratul sunt subiecti procesuali indispensabili, caci fara
"prezenta" lor nu este posibila activitatea judiciara.

28
V. Pavaleanu, Drept procesual penal, Partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2001, pag. 205
29
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 65.


In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii,
expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul
lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei.
O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public. Acesta
participa la activitatea judiciara atat in calitate de subiect procesual, cat si ca
organ de stat specializat in asigurarea si garantarea legalitatii
30
.
42

1.Instana de judecat

Instanta, ca organ al statului ce si-a insusit misiunea de a infaptui
justitia, este chemata sa rezolve litigiile care apar in circuitul civil. Fiind
sesizata cu o cerere de chemare in judecata, instanta are obligatia sa o rezolve,
deoarece potrivit art. 3 C. civ." judecatorul care va refuza sa judece, sub
cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare,
va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate".
Asadar instanta fiind sesizata cu o cerere de chemare in judecata, este
organul de stat imputernicit prin lege sa rezolve litigiile dintre parti
31
.
Activitatea instantei cuprinde doua functii procesuale, una
in continuarea celeilalte, si anume cercetarea cauzei si solutionarea
ei
32
. Indeplinirea primei functii duce la stabilirea, pe baza de probe, a situatiei
de fapt. Suveran apreciator al faptelor, judecatorul e dator inainte de toate sa le
cunoasca, astfel ca daca probele administrate de parti sunt insuficiente ori


30
I.Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 36.
31
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 65.

32
A. Hilsenrad, I. Stoenescu, Procesul civil in R.P.R., Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, pag. 59.


neconcludente, e dator sa solicite administrarea altor probe, sa faca verificari
directe, sa ordone probe din oficiu, ale caror rezultate, raman opozabile
si obligatorii partilor. A doua functie consta in pronuntarea hotararii, prin
aplicarea textului de lege corespunzator situatiei de fapt stabilite.
n Romnia funcioneaz o singur instan suprem, denumit nalta Curte de
Casaie i Justiie, cu personalitate juridic i cu sediul n capitala rii.
nalta Curte de Casaie i Justiie asigur interpretarea i aplicarea unitar
a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competenei sale (art. 16
43

alin. 1 i 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciar).

Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic, n circumscripia
crora funcioneaz mai multe tribunale i tribunale specializate.

Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic, organizate la nivelul
fiecrui jude i n municipiul Bucureti, avnd n circumscripie
toate judectoriile din jude sau, dup caz, din municipiul Bucureti.

Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic,
care funcioneaz la nivelul fiecrui jude i al municipiului Bucureti i
au, de regul sediul n municipiul reedin de jude. Tribunalele
specializate sunt tribunale: pentru minori i familie; de munc i asigurri
sociale; comerciale; administrative-fiscale. (art.35 din Legea 304/2004).

Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic, organizate n
judee i n sectoarele municipiului Bucureti.




2.COMPUNEREA INSTANEI DE JUDECAT

COMPUNEREA INSTANTEI desemneaz alctuirea instantei cu numarul
de judecatori prevazut de lege.


CONSTITUIREA INSTANTEI desemneaz alcatuirea completului de
judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege . Participarea
grefierului, magistratului-asistent (la Inalta Curte), a procurorului precum si a
asistentilor judiciari (in conflictele de munca si asigurari sociale).

GREFIERUL


Semneaza incheierea de sedinta, semneaza alturi de presedinte procesu-verbal
44

de constatare a starii materiale a inscrisului defaimat, scrie marturia dupa
dictarea presedintelui, semneaza interogatoriul, semneaza hotararea, semneaza
formula executorie etc.
Grefierii se pot abtine si pot fi recuzati in aceleasi conditii ca si judecatorii cu
exceptia cazului cand si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca.


MAGISTRATUL-ASISTENT

La Inalta Curte de Casatie si Justitie rolul grefierului este indeplinit de
magistratul asistent. Acestia se bucura de stabiliate, sunt numiti si promovati in
functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza de concurs.
Participa la sedintele de judecata, redacteaza inchierile, participa cu vot
consultativ la deliberari si redacteaza hotarari conform repartizarii facute de
presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
Magistratul-asistent se poate abtine si poate fi recuzat in aceleasi conditii ca si
grefierul.
PROCURORUL

Poate sa ceara stramutarea pricinii, poate sa porneasca actiunea civila, sa
participe la dezbateri si sa exercite ai de atac, sa participe la cercetarea locala si
are dreptul de a pune intrebari celui chemat la interogatoriu.

ASISTENTUL JUDICIAR

Face parte din alcatuirea completului de judecat numai in
solutionarea conflictelor de munca si de asigurari sociale in prima instanta.
Participa la deliberare cu vot consultativsi semneaza hotararile pronuntate.
Poate fi recuzat si se poate abtine in aceleasi conditii ca si grefierul
Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de
un numar mai mare sau mai mic decat cel impus de lege.
45

Aceasta neregularitate poate fi invocata pe calea exceptiei care este o
execeptie de procedura, dilatorie si absoluta. Instanta se pronunta asupra
exceptiei printr-o incheiere interlocutorie ( nu mai poate reveni asupra ei) care
poate fi atacata numai impreuna cu fondul. Mai poate fi invocata pe calea
apelului sau daca hotararea este definitiva pe calea recursului.


3.INCIDENTE PRIVIND COMPUNEREA INSTANEI DE
JUDECAT

1. INCOMPATIBILITATEA
Cazuri de incompatibilitate:

- Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte
la judecarea aceleiasi pricini in apel sau recurs.

- Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata
aceleiasi priciniin caz de rejudecare dupa casare se are in vedere
casarea cu trimitere numai.
- Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau
arbitru.
o In doctrina si in practica s-a stabilit ca nu exista incompatibiliatate decat
daca judecatorul s-a pornuntat asupra fondului sau a altei probleme
litigioase si nu asupra unei execeptii aceasta deoarece odata ce instanta
de control judiciar a stabilit ca exceptia a fost gresit admisa, acest
judecator nu poate sa admita din nou exceptia si sa pronunte aceeasi
solutie intrucat ar incalca autoritatea de lucru judecat.

46

Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse
prin anaogie : Judecatorul care a fost avocat in pricina pe care urmeaza sa o
solutioneze nu este incompatibil dar poate fi recuzat.

Cauzele de incompatibilitate sunt de strict interpretare i nu pot fi
extinse prin analogie

Potrivitart.27,judecatorul poate fi recuzat:


1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in
judecarea pricinii sau cand este sot, rud sau afin, pn la al patrulea grad
inclusiv,cu vreuna din pri.

2. cnd el este sot, rud sau afin n linie direct ori n linie colateral,
pn la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei pri sau
dac este cstorit cu fratele ori sora soului uneia din aceste
persoane;
3. cnd soul n via i nedesprit este rud sau afin a uneia din prti
pn la al patrulea grad inclusiv, sau dac, fiind ncetat din via ori
desprit,au rmas copii;
4. dac el, soul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv au
o pricin asemntoare cu aceea care se judec sau dac au o judecat
la instana unde una din pri este judector;

5. dac ntre aceleai persoane i una din pri a fost o judecat penal

n timp de 5 ani naintea recuzrii;


6.dac este tutore sau curator al uneia dintre pri;


7.dac i-a spus prerea cu privire la pricina ce se judec;

47

8. dac a primit de la una din pri daruri sau fgduieli de daruri
ori altfel de ndatoriri;

9. dac este vrjmaie ntre el, soul sau una din rudele sale pn la al
patrulea grad inclusiv i una din pri, soii sau rudele acestora pn la
gradul al treilea inclusiv.

Potrivit art.28 c.p.c.nu se pot recuza judectorii, rude sau afini ai acelora
care stau n judecat ca tutore, curator sau director al unei instituii publice
sau societati comerciale, cnd acetia nu au interes personal n
judecarea pricinii.

De asemenea, nu se pot recuza toi judectorii unei instane sau ai unei
secii a acesteia.Cererile de recuzare a instanteor ierarhic superioare
formulate la instana care soluioneaz litigiul sunt inadmisibile.
Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere
mpotriva aceluiai judector.


PROCEDURA DE SOLUTIONARE A INCOMPATIBILITATII


Incompatibilitatea seinvoca pe cale de exceptie. Sanctiunea este
nulitatea absolita. Asupra exceptiei instanta se pronunta prin intermediul unei
inchieieri interlocutorie care se poate ataca numai impreuna cu fondul.
Incompatibilitatea mai poate fi invocata pe calea apelului, sau a recursului.
Din momentul in care hotararea a ramas irevocabila nu mai este posibila
sanctionarea acestei neregularitati procedurale. Incompatibilitatea
judecatorului care a solutionat recursul nu mai e posibila.



48

2.ABTINEREA si RECUZAREA




ABTINEREA este acea situaie n care un judector care tie c se afl ntr-
unul din cazurile prevzute de lege, declar c se retrage de la judecata unei
anumite pricini. Judectorul este dator s nstiineze pe eful lui i s se abin.
RECUZAREA este situaia n care una dintre prti poate cere, n cazurile
prevzute de lege, ndeprtarea unuia sau mai multor judectori de
la soluionarea unei pricini.
Asemnri i deosebiri:

Cazurile de abinere si recuzare sunt aceleasi.

ns , normele care reglementeaz abtinerea sunt imperative pe cnd cele cu
privire la recuzare sunt dispozitive. Cu toate astea, nerespectarea obligaiei de
abinere nu afecteaz valabilitatea hotrrii ci atrage sanciuni disciplinare
pentru judectorul respectiv.
Abinerea poate fi propus de judector pe toat durata procesului, pe
cnd recuzarea trebuie efectuat pn la nceperea oricrei dezbateri, n
caz contrar atragand decderea din dreptul de a recuza.
Apoi, spre deosebire de abinere, care este propus de judector,
propunerea de recuzare se face de ctre partea interesat, verbal sau n scris,
motivarea acesteia trebuind s fie n scris, deoarece asupra acesteia se va
decide n camera de consiliu.
Judectorul recuzat poate declara c se abine,astfel c, aceasta din urm
cerere, va fi soluionat cu prioritate i de ea depinde soarta cererii de recuzare
care, n cazul admiterii cererii de abinere, ar trebui respins ca ramas
fr obiect.


49


SOLUIONAREA ABINERII I RECUZRII

Judecata cererii se face n camera de consiliu, fr prezena prilor, i n
timpul acesta, nu se va efectua niciun act de procedur; instana competent se
pronun asupra cererii printr-o ncheiere i va arta i ce acte fcute de
judectorul care s-a abinut sau a fost recuzat vor fi pstrate;
ncheierea prin care instana s-a pronunat asupra admiterii, ca si cea prin
care a admis recuzarea NU sunt atacabile; ncheierea prin care s-a respins
recuzarea se poate ataca odat cu fondul.


2. PRILE N PROCESUL CIVIL

Parti n procesul civil sunt persoanele care ndeplinesc condiiile
generale pentru exerciiul aciunii civile i ntre care s-a legat raportul juridic
dedus judecii, iar nu reprezentanii lor legali sau conventionali.
Prilor iniiale li se mai pot aduga pe parcursul procesului i
tere persoane care intervin din proprie initiativ sau sunt introduse
fortat de reclamant, prt sau chemat n garanie.
Nu ntotdeauna calitatea de parte revine titularului dreptului.
Legea recunoate legitimare procesual i altor persoane sau organe.
Rolul prilor n proces este esenial, deoarece nfptuirea justiiei
graviteaz n jurul lor, astfel nct dac procesul este necesar prilor i prile
sunt necesare procesului, fr pri i fr instan neputnd exista proces.
Condiiile ce se cer a fi ndeplinite pentru a fi parte n proces

Condiiile pe care o persoan trebuie s le ndeplineasc pentru
a fi parte n proces constituie n acelai timp condiii pentru exerciiul
dreptului la aciune.
Indiferent de forma procesual i indiferent dac este vorba de
50

un litigiu ntre dou pri sau de o coparticipare procesual trebuie
ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
- dreptul;

- interesul;

- capacitatea procesual;

- calitatea procesual.



Drepturile i ndatoririle procesuale ale prilor. Abuzul de drept
procesual Legea procesual acord o serie de drepturi prilor pentru a
garanta exerciiul liber al aciunii civile. De asemenea, legea impune anumite
ndatoriri
prilor sub sanciunile prevzute de lege.

A. Drepturile procesuale ale prilor

-dreptul fiecrei pri de a adresa cereri instanei;

-dreptul de a participa la judecata pricinii i deci dreptul la citare;

-dreptul de aprare care implic dreptul de a rspunde celeilalte pri, dreptul
de a administra probe, dreptul de a cunoate piesele dosarului, dreptul de a fi
asistat de avocat, dreptul de a recurge la interpret, etc.;
-dreptul de a participa personal la proces sau prin
mandatar;

-dreptul de a recuza pe judector, procuror, grefier, magistrat asistent
i experi;
-dreptul de a ataca hotrrea i ncheierile
instanei;

-dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecat in cazul
ctigrii procesului;
-dreptul de a dispune de soarta procesului prin renunarea la judecat sau la
51

dreptul subiectiv, prin recunoaterea preteniilor reclamantului, prin
achiesarea la hotrrea pronunat sau prin ncheierea unei tranzacii.

B.Principalele ndatoriri ale
prilor

-ndeplinirea actelor de procedur n condiiile, ordinea i termenele prevzute
de lege sub sanciunea nulitii, perimrii, decderii, etc.;
-exercitarea drepturilor procesuale cu bun-credin i potrivit scopului
n vederea cruia au fost recunoscute de lege. Cel ce deturneaz
dreptul procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut i l
exercit cu rea- credin svrete un abuz de drept procesual.

C. Abuzul de drept
procesual

Art.723 C.proc.civ. prevede c: Drepturile procedurale trebuie
exercitate cu bun-credin i potrivit scopului n vederea cruia au
fost recunoscute de lege. Partea care folosete aceste drepturi n chip
abuziv rspunde pentru pagubele pricinuite.
Abuzul de drept procesual presupune un element subiectiv constnd
n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural i un element
obiectiv constnd n deturnarea dreptului de la scopul social-economic pentru
care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legal.


3.COPARTICIPAREA PROCESUAL



Procesul civil presupune existena a dou pri cu interese
contrarii: reclamant-prt; apelant-intimat, revizuent-intimat etc. Este ns
52

posibil ca mai multe persoane sa fie mpreun reclamante sau prte,
dac obiectul pricinii este o obligaiune comun ori dac drepturile sau
obligaiile lor au aceeasi cauz.
In acest caz exist o coparticipare procesual sau litisconsoriu.

Pentru existena coparticiprii procesuale nu trebuie s existe identitate
de obiect sau cauz, ci este suficient ca ntre obiect i cauz s existe o
strns legatur.
CLASIFICARI:

Coparticipare procesual subiectiv exist atunci cnd exist o pluralitate
de persoane cu aceleai interese .

Coparticiparea procesual obiectiv exist atunci cnd se cere conexarea a
dou sau mai multe cereri, cu condiia s nu fie aceleai pri n
toate cererile.

Coparticipare procesual activ, pasiv sau mixt exist dup cum n
proces sunt mai muli reclamani i un singur prt, un singur reclamant si
mai muli pri etc.

Coparticipare procesuala facultativa este regula.

Coparticipare procesual necesar sau obligatorie exist n cazul n care se
atac un contract la ncheierea cruia au participat mai multe pri i cnd
chemarea n judecat a tuturor prilor este obligatorie.

EFECTELE COPARTICIPARII

Fiecare coparticipant i exercit i i asum drepturile i
obligaiile procesuale specifice pozitiei sale procesuale. Renunarea la
judecat, achiesarea, tranzacia savrite de unul dintre participanii la
53

proces vor produce efecte numai cu privire la persoana sa , neputnd fi extinse
si asupra celorlali.

Exceptie face cazul cnd ntre coparticipani exist raporturi de
solidaritate sau indiviziune, cnd efectele se ntind i asupra coparticipanilor.
Coparticipantii pot avea un singur reprezentant, caz n care se va comunica o
singura copie de pe cererea de chemare in judecata, sau ntmpinare.

Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure taxe de
timbru

Dac sunt mai muli reclamani sau prai, vor fi obligati s plteasc

cheltuielile judiciare n mod egal, proporional sau solidar.


PARTICIPAREA TERTILOR IN PROCESUL CIVIL


Este posibil ca, pe parcursul procesului s apar interesul lrgirii cadrului
procesual iniial, fixat de reclamant prin cererea de chemare n judecat, astfel
nct hotrrea ce se va pronuna s fie opozabil i altor persoane dect
reclamantului sau prtului.


Acest interes poate sa aparin prilor, care pot formula o cerere de
intervenie forat, pentru introducerea n cauz a unei tere persoane, sau
terilor care pot solicita introducerea lor n cauz.

EFECTE ALE INTERVENIEI

Terul devine parte n proces cu toate consecinele ce decurg din aceasta
calitate.Hotrrea dat are autoritate de lucru judecat si fa de intervenient. Pe
de lat parte, se prorog competena instanei i asupra cererii de intervenie.

Intervenientul poate s exercite mpotriva hotrrii cile de
54

atac prevazute pentru cererea principal, chiar dac , formulat separat, ar fi
atras o alt cale de atac.

Cererea de intervenie se nregistreaz n dosarul constituit pentru soluionarea
cererii de chemare n judecat iar nu ntr-un dosar nou.


A. INTERVENTIA VOLUNTAR


Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce are loc intre alte
persoane.

Interventia este in intres propriu atunci cand cel care intervine invoca un
drept al sau iar interventia este in interesul uneia dintre parti cand
sprijina numai aparararea acesteia.

Ceea ce distinge cele doua forme nu este interesul ci dreptul invocat care
fie apartine tertului fie apartine partii in favoarea careia s-a facut interventia.

Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de
alte parti, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei
parti din acel proces.
ESTE DE 2 FELURI principala si accesorie

EX: Cererea de intreventie principala formulata de chirias intr-un proces in
care se revendica un bun a fost calificata drept cerere de interventie accesorie in
favoarea paratului, intrucat obiectul actiunii in revendicare este dreptul de
proprietate iar intervenientul nu este titularul unui astfel de drept.







55


INTERVENTIA PRINCIPALA


Este folosita de tertul care urmareste sa i se recunoasca sau stabileasca un
drept propriu. Aceasta interventie este facuta sub forma unei cereri de chemare
in judecata, avand natura juridica a acesteia si se indreapta impotriva ambelor
parti initiale din proces.

Cererea de interventie in interes propriu se poate face numai in fata primei
instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Prin exceptie, cu acordul
partilor (doar a acelora care sunt parti si in apel) se poate face si in
fata instantei de apel.Si in cazul casarii cu trimitere se poate primi o
asmenea cerere, urmand aceleasi reguli, in prima instanta pana la
inchiderea dezbaterilor, in apel cu acordul partilor.

ADMISIBILITATE

Interventia principala nu este admisibila in cererile cu caracter strict
personal: desfacerea casatoriei, tagada de paternitate etc. Este posibila
numai in situatia in care intr-un astfel de litigiu sunt formulate si cereri
incidentale sau accesorii (partajul bunurilor) In contencios administrativ
este admisibil.

Este admisibila si in materie de ordonanta presedintiala cu conditia sa nu
puna in discutie fondul ci sa urmareasca doar luarea unor masuri vremelnice.

Este inadmisibila n cazul revizuirii si a contestatiei in anulare intrucat
aceasta se poate discuta numai in prezenta celor ce au fost parti in procesul a
carui hotarare este supusa revizuirii.

56

PROCEDURA DE JUDECATA A INTERVENTIEI


Fiind o cerere incidentala , este de competenta instantei care
judeca cererea principala.
Dupa depunerea la dosar a unei cereri de interventie instanta trebuie sa
se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. Pentru aceasta dupa ascultarea
partilor si a intervenientului, instanta trebuie sa verifice:
Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu.
Daca cererea sa are legatura cu cererea principala
Daca cererea este facuta in termen, iar daca e facuta in apel trebuie sa ceara
acordul partilor

Daca in raport cu litigiul dintre reclamant si parat, interventia
este admisibila.

Instanta se pronunta printr-o incheiere prin care, dupa caz, va admite in
principiu sau va respinge ca inadmisibila. Incheierea poate fi atacata numai cu
fondul (interlocutorie)
Daca cererea a fost respinsa, tertul poate ataca hotararea impreuna cu fondul
sau poate formula o cerere principala fara pericolul autoritatii de lucru judecat.
Daca cererea a fost admisa:
- instanta este investita cu judecarea cererii tertului


- are loc o prorogare de competenta, o prelungire a competentei instantei
asupra cererii de interventie, chiar daca, in cazul formularii cererii
pe cale principala, ar fi fost de competenta altei instante.

- tertul devine parte in proces

57


- se intrerupe cursul prescriptiei


Cerera de interventie trebuie comunicata. Oricare dintre parti pot formula
cerere reconventionala impotriva intervenientului.
Tertul intra in proces in starea in care acesta se gaseste. Nu va putea
cere refacerea actelor de procedura efectuate inainte.
Intrucat tertul are pozitia procesuala ca cea a reclamantului, poate

chema in judecata alte persoane si poate chema in garantie.


Atunci cand judecata cererii principale ar fi intarziata de judecata cererii de
interventie se poate disjunge cauza.
Admiterea atat a cererii principale cat si a celei de interventie nu poate avea loc
intrucat ele se exclud reciproc. Este posibila doar admiterea in parte a
amandurora.


INTERVENTIA ACCESORIE


Prin interventia accesorie tertul participa voluntar la judecata pentru a
apara drepturile uneia dintre partile initiale.
Intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unui drept propriu ci
urmareste ca instanta sa pronunte o solutie favorabila partii pentru care a
intervenit.El are totusi un interes propriu.Cererea de interventie accesorie
se poate face si in fata instantei de recurs

ADMISIBILITATE

Ca regula, este admisibila in orice materie, inclusiv contestatia la
executare, litigii de munca.

58

Nu este admisibila in pricinile cu caracter strict personal, revizuire
sau contestatie in anulare.


PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERII ACCESORII
Interventia accesorie este o cerere incidentala de competenta instantei care
judeca pricina principala.

Pentru admiterea acesteia in principiu, instanta trebuie sa asculte tertul si
partile.
Daca cererea este admisa instanta incuvinteaza cererea printr-o
interventie interlocutorie.
Efecte:

-Tertul devine parte in proces


-Terul are o pozitie subordonata partii in folosul careia a intervenit


-Daca cerera este facuta in apel nu se poate cere mai mult decat a apelat partea
in faoarea careia a intervenit.

-Intervenitia accesorie se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala


-O singura hotarare care va fi opozabila tuturor.

-Daca reclamantul renunta la dreptul subiectiv cererea accesorie va fi respinsa
ca ramasa fara obiect.

-Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului cererea de interventie va fi
respinsa ca ramasa fara obiect.

B.INTERVENTIA FORTATA


Oricare din parti poate chema in judecta o alta persoana care ar putea sa
59

pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Exemplu: in cazul obligatiilor cu pluralitate de creditori, atunci cand debitorul
este chemat in judecata doar de unul dintre creditori. El poate sa solicite
introducerea in cauza a celorlalti creditori pentru a evita o posibila ulterioara
chemare in judecata.

Pot apela la aceasta forma de interventie atat paratul cat si reclamantul

Reclamantul pana la incheierea dezbaterilor

Paratul pana la depunerea intampinarii sau prima zi de judecata.
In cazul in care reclamantul isi reintregeste actiunea, pana la primul termen.
Sanctiunea nedepunerii acestor cereri in termenele prevazute de lege este
judecarea cererii separat..
Nu este admisibila in apel. Doar in cazul rejudecarii fondului.






PROCEDURA DE JUDECATA

Tertul sta in proces prin vointa reclamantului sau a paratului. Intrucat cererea nu
a fost voluntara nu ii putem atribui calitate procesuala activa, chiar daca
poate formula aceleasi drepturi ca si reclamantul
Este o cerere incidentala si este de competenta instantei care judeca
cererea principala
Cererea trebuie sa fie motivata si se comunica atata celui chemat (+ copii de pe
cererea de chemare in judecata, intampinare si inscrisurile de la dosar), cat si
partii adverse
Cel chemat dobandeste calitatea de intervenient in nume propriu si hotararea ii
va fo opozabila. Produce aceleasi efecte ca si cerera de interventie voluntara
principala.
60



C.CHEMAREA IN GARANTIE


Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia
ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar pierde procesul, cu o cerere
de chemare in garantie. Cel care ii datoreaza garantie sau despagubiri.
Poate fi folosita atat de parat cat si reclamant, in aceleasi termene de mai sus.
Nu se poate face in apel. Etc.
Cel chemat in garantie poate la randul lui sa cheme in garantie o alta
persoana
Nu intotdeauna cererea de chemare in garantie se indreapta impotriva unei
persoane straine de proces. Aceasta poate fi facuta si de un parat impotriva
celuilalt daca in proces sunt mai multi parati. De asemenea si
impotriva intervenientului voluntar.

ADMISIBILITATE

Codul nu limiteaza chemarea in garantie doar la anumite materii.Se
face frecvent in materie contractual.


Daca cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul fara sa
cheme in judecata pe vanzator, si a fost condamnat, vanzatorul nu mai
raspunde de evictiune, de va proba ca erau mijloace sa castige
judecata. Exceptio mali processus exceptia procesului rau condus.

Nu este admisibil n cazul ordonanei presediniale i n litigii de munc.


PROCEDURA DE SOLUTIONARE

Este o cerere incidentala, de competenta instantei care judeca cerrea
principala.
61


Are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata


Tertul se bucura de independenta procesuala


Daca este respinsa prin incheiere interlocutorie, atacabila odata cu
fondul.

Se poate disjunge.


D.ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI


Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia
un drept , va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul, daca a fost
chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Aratarea titularului poate fi facuta numai de catre reclamant i numai dac
ntre prt i ter exist un raport juridic cu privire la bunul ce constituie
obiectul litigiului.

PROCEDURA DE SOLUTIONARE

Cererea trebuie motivat si se depune odata cu intampinarea sau cel mai
tarziu la data primei infatisari.
Nu trebuie sa cuprinda elementele unei cereri de chemare in judecata

Nu trebuie pusa in discutie admisibilitatea ei in principiu.

Tertul va lua locul paratului care va fi scos din judecata. Sau va dobandi
calitatea de intervenient principal.

62

4.REPREZENTAREA CONVENTIONALA A
PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE



Reprezentarea legal intervine in cazul persoanei fizice lipsite
de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa; parinti,
tutore, curator

Reprezentarea convenional


Are la baza acordul dintre parte si reprezentant, acord in temeiul caruia
reprezentantul indeplineste actele de procedura in numelesi pe seama partii.
In mod obisnuit reprezentarea partilor in procesul civil este permisa, cu
exceptii ca: interogatoriu, divort, etc.


A. REPREZENTAREA PRIN MANDATAR NEAVOCAT


Daca cererea de chemare in judecata este facuta de mandatar, in cerere trebuie
mentionat acest lucru, cu indicarea numelui si caliatii mandatarului.
Justificarea calitatii de reprezentant se face cu procura care se alatura cererii in
original sau copie legalizata.
Procura trebuie data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau
reprezentare in judecata, dupa cum poate fi pentru amandoua. Un mandat
general, pentru orice litigiu este nul, cu exceptia cazurilor cand mandatarul nu
are domiciliul in tara sau procura este data unui prepus. Trebuie facuta in scris
sub semnatura legalizata. Dreptul de reprezentare poate fi dat si verbal, in
instanta si consemnat in inchieierea de sedinta.
Punerea de concluzii de catre mandatar mandatarul nu poate pune
63

concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic. Aceasta se refera
la punerea de concluzii in fond. 3 exceptii: cand mandatarul este doctor sau
licentiat in drept sot sau ruda pana la gradul IV.; la judecatorie cand
mandatarul este sot sau ruda gradul IV; cand dreptul de reprezentare izvorasta
din lege sau dispozitie judecatoreasca.
o Mandatul judiciar NU inceteaza prin moartea mandatarului sau daca
acesta a devenit incapabil, ci dureaza pana la retragerea lui de
catre mostenitori sau reprezentati legali.

o Renuntarea la mandat trebuie facuta cu instiintarea instantei si
a mandantului cu cel putin 15 zile inainte de infatisare sau
implinire a cailor de atac.


Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau asistat de
un avocat, in fata sectiilor disciplinare ale Consiliului Superior
al Magistraturii.



B. REPREZENTAREA PRIN AVOCAT



Avocatul reprezinta partea in temeiul unui contract de asistenta juridica,
incheiat in forma scrisa de avocat si clientul sau mandatarul sau. In baza
acestui contract, avocatul se legitimeaza prin procura avocatiala, aceasta poate
fi procura la care se refera Codul. In contractul de asistenta este prevazuta
intinderea puterilor pe care clientul le ofera avocatului. Daca nu se
prevede altfel avocatul poate sa savraseasca orice act, specific profesiei pe
care il considera necesar pentru apararea intereselor clientului sau.
In ceea ce priveste actele de dispozitie si avocatul are nevoie de procura
64

speciala, daca in contractul de asistenta juridica nu s-a precizat expres ca poate
face astfel de acte. Avocatul care a participat la o faza a procesului
poare declara orice cale de atac impotriva hotararii date.


C. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR
JURIDICE

Persoanele juridice sunt reprezentate fie de avocat, fie de consilier juridic.
Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si
reprezentarea autoritatii sau institutiei in serviciul careia se afla, ori a persoanei
juridice in care se afla in raport de munca, avizeaza si contrasemneaza actele cu
caracter juridic.


D. REPREZENTAREA ASIGURATA DE CONSILIERUL IN
PROPRIETATE INDUSTRIALA.

Activitatea de consilier in proprietate industriala consta in acordarea de
asistenta de specialitate in domeniul propreitatii industriale si
reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine interesare in fata
Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si fata de terti in
procedurile reglementate.
In fata instantelor judecatoresti acestia sunt conditionati de a avea calitatea de
avocat sau consilier juridic.
Daca reprezentantul nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un
termen pentru implinirea lipsurilor. Daca lipsurile nu se implinesc, cererea va fi
anulata.

Lipsa calitatii de reprezentant se invoca pe calea exceptiei ( de
65

preocedura)Ea poate fi invocata in orice stare a pricinii, dar nu direct in caile de
atac intrucat sanctiunea este nulitatea relativa iar aceasta nu poate fi
invocata pentru prima oara in caile de atac. Titularul dreptului poate ratifica
actele facute de cel care nu avea calitatea de reprezentant.

Sanctiunea nulitatii intervine numai in situatia in care cererea de chemare in
judecata a fost facuta de reprezentant in numele titularului si nu de titular
personal deoarece intr-o asemenea situatie, partea doat s-ar consemna ca fiind
absenta, nu s-ar anula cererea.

Procurorul

Procurorul este parte in proces in sens procesual si nu material. In acelasi timp
el isi pastreaza calitatea de organ care vegheaza la respectarea legii in
activitatea de judecata.


FORMELE PARTICIPARII PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL
In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului va fi
introdus in proces in calitate de reclamant. Acesta va putea sa renunte la
judecata sau la dreptul subiectiv, sa faca o tranzactie , sau, daca
procurorul
intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa ceara continuarea judecatii.


Participarea la judecata procesului civil



- Poate pune concluzii in orice proces, in orice faza a procesului,
daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii publice, a
drepturilor si libertatii cetatenilor, chiar si atunci cand procesul are ca
obiect drepturi cu caracter strict personal.
66


- Atunci cand participa la procese acesta poate ridica exceptia
de neconstitutionalitate.

- In anumite materii participarea procurorului si punerea de concluzii este
obligatorie: punerea si ridicarea interdictiei; declararea disparitiei si
a mortii pe cale judecatoreascap; expropriere; adoptie; controlul
averii demnitarilor etc.

In cazul participarii procurorului la judecata in pricinile unde aceasta este
obligatoriu, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii
deoarece completul nu a fost legal constituit.



Exercitarea cailor de atac

Poate sa exercite cai de atac impotriva oricaror hotarari, chiar si
impotriva hotararilor pronuntare asupra unor cereri cu caracter strict personal,
indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinilor. Termenele cailor de
atac, pentru procuror curg de la pronuntare si nu de la comunicare.

Cererea de punere in executare a hotararilor judecatoresti
Poate sa ceara punerea in executare a hotararilor judecatoresti dar numai
in cazurile prevazute de lege in care poate porni actiunea civila si numai daca

hotararea este in favoarea acelor persoane (minor, interzisi, disparuti etc).
Indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el.






67

CAP.V ACTELE DE PROCEDUR

1.Definiie

Definim actul de procedura civila ca orice manifestare de vointa facuta in
cursul si in cadrul procesului civil, de catre instanta de judecata, parti sau alti
participanti la activitatea judiciara, in vederea producerii unor efecte
juridice determinate
33
.
Procesul civil este o activitate care se desfasoara in timp si consta dintr-

un complex de acte procedurale fie ale partilor, fie ale instantei insasi, fie ale
organelor auxiliare ei. Prin mijlocirea actelor de procedura, procesul civil ia
viata, se dezvolta si se sfarseste. Este firesc ca legea sa nu lase aceste acte sa se
savarseasca la intamplare, dupa vointa si capriciul partilor si judecatorului, ci sa
reglementeze in mod precis si detaliat forma acestor acte, conditiile in care ele
trebuie indeplinite si sanctiunea incalcarii dispozitiilor legale.
34

Actul de procedur poate fi definit ca o manifestare de vointa
subiectilor procesuali
35
.




33
I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 166
34
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta. Hotararea,
editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 409.
35
A se vedea in acest sens: D. Radu, in Dictionar de drept procesual civil; I. Les,
Sanctiunile procedurale in procesul civil roman, pag. 18-21; O. Ungureanu, Actele de
procedura in procesul civil, Edit. Press "Mihaela", Bucuresti, 1996, pag. 15.




2.Conditiile generale ale actelor de procedura



In special majoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si de
organele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. De la aceasta
regula trebuie facuta o importanta exceptie in privinta actelor ce
68

reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa ale partilor
Actele de procedura se supun unor reguli
36
:



a) de regula, actele de procedura se intocmesc in scris.

Aceasta regula este necesara deoarece astfel se poate usor dovedi existenta
actelor de procedura si se asigura conservarea lor. Se arata insa ca exista
si exceptii, citandu-se "art.82 C. proc. civ. potrivit carora la judecatorii cererile
celor domiciliati in localitati rurale se pot face si verbal, judecatorul intocmind
un proces-verbal despre aratarile partii. Din imprejurarea ca in unele lucrari de
specialitate se citeaza acest singur exemplu s-ar putea crede ca in toate
celelalte cazuri actul de procedura imbraca forma scrisa, dar exista si alte
numeroase acte de procedura care - in intelesul lor de operatii juridice - nu mai
imbraca o asemenea forma, legea precizand ca ele pot.fi facute si verbal
in fata completului de judecata. Exemplu, cererea de recuzare a
judecatorului, tranzactia, renuntarea la actiune, raspunsul la interogatoriu,
incuviintarea sau respingerea de catre instanta a unor cereri etc., insa
acestea sunt si ele
consemnate in scris
37
.



36
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta. Hotararea,
editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 411-412. Pentru o posibila distinctie intre
conditii de forma si de fond, a se vedea O. Ungureanu, Actele de procedura in procesul civil, Casa de editura
si presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti 1994, pag. 28-39.
37
Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 190.





b) actele de procedura trebuie sa relateze chiar in continutul lor faptul ca au
fost indeplinite cerintele legii^4 .
Cu alte cuvinte, cuprinsul actului nu poate fi completat cu probe extrinseci,
69

de exemplu, cu un alt act, cu martori sau prezumtii. Astfel, daca in procesul-
verbal de predare a unei citatii nu se arata data la care predarea a avut
loc, actul de procedura este nul, fara a se putea face proba in afara actului
insusi. Aceasta insa nu inseamna - pentru a nu cadea in formalism - ca
lipsa unei mentiuni exprese nu ar putea fi inlocuita cu o alta mentiune
facuta in actul insusi^5 .
In literatura de specialitate^6 s-a aratat ca aceasta conditie nu este o regula
generala, obligatorie, deoarece fiind si acte ce se realizeaza in forma orala, nu
se poate respecta conditia, si, de asemenea, faptul ca legea nu impune o
asemenea cerinta pentru actele ce se intocmesc in scris de catre parti ci numai
pentru actele instantei care au ca finalitate constatarea unor activitati
procesuale.


c) o alta regula este acea ca actele de procedura trebuie indeplinite in limba
romana. Legea pentru organizarea judecatoreasca, Legea nr. 92/ 1992, prevede
la art. 6 "Procedura judiciara se desfasoara in limba romana".


3.Clasificarea actelor de procedura

Clasificarea actelor de procedura se poate face in functie de criterii
diferite:
38



38
E. Herovanu, Principiile procedurii judiciare, Institutul de arte grafice "Lupta", Bucuresti, 1932, vol. II,
pag. 79; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima
instanta. Hotararea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag.




a) in raport de organele sau persoanele care le intocmesc ori de la
care emana actele de procedura se clasifica in:
70

- actele partilor: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea
reconventionala, cererea de exercitare a unei cai de atac, cererea de a se pune in
executare hotararea etc.;
- actele instantei: incheierile, hotararea judecatoreasca, dispozitia de
comunicare a hotararii si cea pentru punerea in executare a hotararii;
- actele organelor auxiliare ale justitiei: dovezile de comunicare a actelor de
procedura, procesele-verbale de luare a masurilor asiguratorii, actele de
executare ale organelor de executare etc.;
- actele altor participanti in proces: intocmirea si depunerea raportului
de expertiza, depozitia de martor, cererea de anulare a unei amenzi facuta de un
martor sau expert etc.


b) in functie de continut actele de procedura se clasifica in:

- acte de procedura care contin o manifestare de vointa: cererea de chemare
in judecata, intampinarea, cererea reconventioala, cererea de exercitare a unei
cai de atac, achiesarea, renuntarea, tranzactia etc.;
- acte de procedura care constata o operatie procedurala: citatia, procesul-
verbal de sechestru, comandamentul etc. Unii autori disting acte al caror
continut il formeaza o manifestare de vointa, acte al caror continut il formeaza
manifestari de cunoastere (marturia) sau de cunostinte de specialitate (raportul
de expertiza), acte al caror continut il formeaza activitatea de perceptie,
rationament si de dispozitie a instantei (perceperea si aprecierea probelor,
darea solutiei) si acte al caror continut il formeaza aducerea la indeplinire a
altor acte (actele de executare) ;


c) in functie de natura lor actele de procedura se clasifica in:

71

- acte judiciare, care se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul
partii, depozitia martorului, pronuntarea hotararii etc.;
- acte extrajudiciare, care se indeplinesc in cadrul procesului, dar in afara
instantei: expertize, somatia, actele de executare cu exceptia procedurilor
executionale judiciare etc. Uneori actele de procedura sunt clasificate, potrivit
acestui criteriu, in acte procesuale propriu-zise si acte extraprocesuale
39
.
d) in functie de modul de efectuare actele de procedura se clasifica in:

- acte scrise: cererea de chemare in judecata, cererea pentru exercitarea unei
cai de atac, incheierile, hotararea etc.;
- acte orale: depozitia martorilor, raspunsurile la interogatoriu,
sustinerile partilor, citirea minutei etc.



CAP.VI.TERMENELE PROCEDURALE



1.DEFINIIE

Termenul procedural este intervalul de timp nuntrul cruia trebuie
ndeplinit sau, dup caz, este oprit s se svreasc un anumit act de
procedur.


39
O. Ungureanu, Actele de procedura in procesul civil, Casa de editura si presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti
1994, pag. 23.




2.CLASIFICARE

Termenele procedurale pot fi clasificate n funcie de mai multe criterii:

a. n funcie de caracterul lor, termenele sunt:

-imperative (peremptorii), nuntrul crora trebuie ndeplinit un act
72

de procedur (ex: termenul de exercitare a unei ci de atac).
-prohibitive (dilatorii), nuntrul crora nu poate fi svrit actul de
procedur.
b. n funcie de modul n care sunt stabilite, termenele sunt:

-legale, atunci cnd sunt stabilite prin lege.

-judectoreti, stabilite de instan n cursul procesului;

-convenionale, stabilite de pri (ex: termenul arbitrajului).

c. n funcie de sanciunea ce intervine n caz de nerespectare, termenele
sunt:
-absolute, a cror nerespectare afecteaz valabilitatea actelor de procedur;

-relative, care n caz de nerespectare nu afecteaz valabilitatea actului de
procedur ci atrag, cel mult, sanciuni disciplinare sau pecuniare pentru cei
vinovai de nerespectarea lor.


3.CALCULUI TERMENELOR PROCEDURALE

C. proc. civ. se stabilete modul de calcul al termenelor procedurale pe

ore, zile, sptmni, luni i ani.

Termenul pe ore ncepe s curg de la miezul nopii zilei urmtoare.

Termenul se calculeaz pe zile libere, neintrnd n calcul nici ziua n

care a

nceput, nici ziua cnd s-a mplinit.


Termenele statornicite pe ani, luni sau sptmni se mplinesc
n ziua anului,lunii sau sptmnii corespunztoare zilei de plecare.
Termenul care ncep la 29, 30 sau 31 ale lunii, i se sfresc ntr-o lun care nu
are o asemenea zi, se va socoti mplinit n ultima zi a lunii.
Termenul care se sfrete ntr-o zi de srbtoare legal, sau cnd
73

serviciul este suspendat, se va prelungi pn la sfritul primei zile de lucru
urmtoare.
Caracterele termenelor procesuale. Termenele joac un rol particular
n cadrul procedurii judiciare. Ele sunt menite s disciplineze activitatea
procesual.
Un alt caracter al termenelor este dat de faptul c ele au menirea de a
impulsiona desfurarea procesului civil i de a limita toate acele situaii care ar
putea conduce la ntrzierea judecii. n aceast ordine de idei se poate
afirma c cel mai adesea termenele sunt statornicite pentru a limita n
timp exerciiul unui drept procesual civil sau pentru a restrnge limitele de timp
n care se pot ndeplini anumite formaliti procedurale.
Termenele procedurale trebuie s in seama, ns, i de interesele
prilor litigante, care trebuie s aib un timp rezonabil pentru a reflecta
asupra exerciiului drepturilor lor i pentru realizarea efectiv a
formelor de procedur impuse sau admise de lege.
Termenele ncep s curg de la data comunicrii actelor de procedur
dac legea nu dispune altfel. Termenele ncep s curg i mpotriva prii care a
cerut comunicarea, de la data cnd a cerut-o.


4.SANCIUNI (Decderea).

Potrivit C. proc. civ., neexercitarea oricrei ci de atac i nendeplinirea
oricrui alt act de procedur n termenul legal atrage decderea, afar de cazul
cnd legea dispune altfel sau cnd partea dovedete c a fost mpiedicat
printr-o mprejurare mai presus de voina ei. n acest din urm caz, actul de
procedur se va ndeplini n termen de 15 zile de la ncetarea mpiedicrii; n
acelai termen vor fi artate i motivele mpiedicrii.
74

Decderea intervine numai n caz de nerespectare a termenelor legale,
imperative i absolute. Aceasta deoarece nerespectarea termenului prohibitiv
duce la nulitatea actului de procedur. Apoi, dac nu este respectat un termen
judectoresc, sanciunea const n posibilitatea judectorului de a nu mai
acorda un nou termen pentru ndeplinirea actului de procedur care nu a fost
ndeplinit n termenul iniial.
Decderea intervine n urmtoarele cazuri:

-cnd prin lege este stabilit un termen fix pentru svrirea unui act de
procedur sau pentru exercitarea unui drept, iar partea a lsat s expire acel
termen fr s beneficieze de el;
-cnd legea procesual a stabilit c exercitarea unui drept trebuie s se
fac ntr-o anumit etap a procesului sau ntr-un anumit moment procesual, iar
partea nu a respectat aceast cerin;
-cnd legea procesual stabilete o anumit ordine n efectuarea actelor
de procedur, pe care partea nu a respectat-o.
Sanciunea decderii nu intervine dac:

- nu a fost constatat de instan;

-partea care putea s invoce sanciunea, renun la acest drept;

-decderea privete peuna din prile legate printr-un raport de solidaritate sau
de indivizibilitate, cu condiia ca cel puin una dintre celelalte pri s fi
svrit actul de procedur n termen;
-decderea se acoper, potrivit legii; partea interesat a fost mpiedicat de o
mprejurare mai presus de voina ei s efectueze actul de procedur n termen i
s-a admis cererea de repunere n termen.

Ca efect al decderii, se pierde dreptul procedural care nu a fost exercitat n
termen.
75






5.Repunerea n termen

n condiiile C. proc. civ., decderea nu opereaz atunci cnd
partea dovedete c a fost mpiedicat printr-o mprejurare mai presus de voina
ei s svreasc actul de procedur n termen. n acest caz, actul de
procedur.
Pentru a se dispune repunerea n termen se cer a fi ndeplinite mai multe

condiii:

-partea care nu a svrit un act de procedur nuntrul termenului legal
imperativ trebuie s fac dovada c a fost mpiedicat dintr-o mprejurare mai
presus de voina ei, care s-a produs nainte de mplinirea termenului;
-n termen de cel mult 15 zile de la data ncetrii mpiedicrii, partea interesat
trebuie s formuleze att cererea de repunere n termen i s-i efectueze actul
de procedur pe care nu l-a ndeplinit n termen.
Cererea de repunere n termen se soluioneaz de instana competent s
soluioneze calea de atac sau s ndeplineasc actul de procedur cu privire la
care a intervenit decderea.
Asupra cererii de repunere n termen, instana se va pronuna printr-o:

-ncheiere, atunci cnd s-a cerut repunerea n termen cu privire la un act de
procedur care trebuia ndeplinit pe parcursul judecii, deci nainte de
pronunarea unei hotrri. Aceast ncheiere poate fi atacat numai odat cu
fondul;







76

-ncheiere, atunci cnd s-a cerut repunerea n termenul de exercitare a unei ci
de atac, i cererea este admis, fr ca la acelai termen s aib loc i judecata
cii de atac. ncheierea poate fi atacat odat cu fondul;
-decizie, dac s-a cerut repunerea n termenul de exercitare a unei ci de atac i
cererea a fost admis, la acelai termen judecndu-se i fondul, sau atunci cnd
cererea a fost respins. In acest ultim caz, cererea de repunere n termen va fi
respins ca tardiv sau ca nefondat, iar calea de atac ca tardiv.
Ct privete calea de atac ce poate fi exercitat mpotriva hotrrii prin
care instana se pronun asupra repunerii n termen, sunt de reinut
urmtoarele:
-dac s-a cerut repunerea n termenul de apel, decizia poate fi atacata cu
recurs;
-dac s-a cerut repunerea n termenul de recurs, hotrrea prin care se
soluioneaz cererea este irevocabil;