Cratima poate avea caracter permanent, n structuri precum d-l, s-a rupt, ntr-un,

astfel c niciodat nu vom putea scrie d l, se a rupt, ntru un.

Cratima poate avea caracter accidental: n-o, de-abia, n-am se pot nlocui cu nu o, de
abia, nu am.
Cratima marcheaz rostirea ntr-o singur silab a dou pri de vorbire diferite.
Ex.1 Mi-a dat (cartea): mi pronume personal neaccentuat, a (dat) verb auxiliar,
ajut la formarea timpului perfect-compus;
Ex.2 mam-ta/m-ta: substantiv + pronume;
Cratima leag dou, trei, uneori patru, cinci cuvinte: duc-se-pe-pustii, las-m-s-te-
las, luare-aminte etc.
Cratima marcheaz limitele silabelor rostite sacadat: F-ar-ni-cu-le!
Cratima ajut la ataarea anumitor prefixe i sufixe: ex-ministru.
Cratima unete elementele unor cuvinte compuse: mai-mult-ca-perfect, prim-ministru.
Cratima unete componentele unor locuiuni: calea-valea.
Cratima leag articolul hotrt enclitic sau desinena de cuvintele greu flexionabile:
n cazul literelor, numerelor: a-ul, x-ul, 10-le, 12-le;
n cazul mprumuturilor i numelor de locuri a cror final prezint deosebiri ntre
pronunie i scriere: dandy-ul, dandy-i (pl.), show-ul, bleu-ul;
n cazul substantivelor provenite din abrevieri: Mc-ul, pH-ul, CET-ul.
Cratima leag formanii -lea, -a i ime de numeralele ordinale i fracionale: al XI-
lea, a 3-a, 8-imi.
Cratima marcheaz omiterea unei secvene din interiorul cuvntului n abrevierile
discontinui: ad-ie (administraie), d-ta (dumneata), P-a (Piaa).
Cratima se pstreaz n abrevierile compuselor scrise cu cratim: lt.-maj. (locotenent-
major), N-E.
Cratima poate lega unele interjecii identice, repetate accidental: cioc-cioc-cioc, bla-
bla-bla.
Cratima poate lega unele cuvinte care se repret identic: foarte-foarte, doar-doar,
ncet-ncet.