Hume, empiristul sceptic prin excelenta, nu ezita deloc sa afirme ca frumosul nu este o proprietate a lucrurilor

insele. Dupa el, frumosul exista in mintea care observa obiectele, iar fiecare minte obsevra o frumusete diferita.
Oricum, I. Kant este cel care va aduce clarificarile cele mai importante in privinta definirii naturii frumosului. Doua
asemenea clarificari sunt mai mult decat importante, sunt esentiale:
toate criteriile despre frumos sunt individuale
frumosul este confirmat de fiecare obiect luat in parte si el nu poate fi inc!e"at in confimari "enerale.
#aracterele frumosului dupa Kant sunt:
$ ceea ce place in mod universal fara concept
$ ceea ce place in mod dezinteresat
$ ceea ce reprezinta o finalitate fara scop.
Inainte c!iar de afirmarea deplina a axiolo"iei la inceput de secol %% s$a produs o "lisare a interesului de la
cercetarea caracteristicilor frumosului la analiza amanuntita a trairii estetice. #onceptul de empatie prin continutul
sau spune mai mult despre natura trairii estetice decat despre esenta unei notiuni traditionale de frumos.
In ceea ce$l priveste pe &icolai Hartmann, acesta sustine ca frumosul este obiectul universal al esteticii si$n
acest sens, el raspunde obiectiilor aduse acestei afirmatii de principiu. 'ceste obiectii erau:
(.ceea ce se atin"e in realizarile artistice nu este intotdeauna frumosul
).ca ar exista "enuri intre"i ale valabilitatii estetice care nu se reduc la frumos
*.ca estetica are de$a face si cu uratul.
In fond, arata Hartmann, sunt si ar"umente tari pentru ca sa ne mentinem la frumos ca valoare estetica
fundamentala si sa ii subsumam tot ce e reusit si plin de efect in arta.
'laturi de frumos, dupa Hartmann, sta sublimul +o prelun"ire au"mentative a frumosului,, precum si alte calitati
estetice, precum "ratiosul, emotionantul, fermecatorul, comical, tra"icul si altele. Daca se patrunde in domeniile
particulare ale artelor, se va "asi o bo"atie si mai specializata de calitati ale valorilor artistice. Oricum, arata
Hartmann, daca se lasa la o parte vocabularul extraestetic, raman doua semnificatii ale frumosului, una in sens
lar" si alta in sens restrans.
In sens lar", frumosul, inteles ca ceea ca are in "enere valabilitate estetica, este sinonim cu o cate"orie
universala a valorii estetice, sau altfel spus, frumosul in aceasta acceptie strict estetica, trebuie inteles ca un
concept suprem al tuturor valorilor estetice.
In sens in"ust, frumosul sta in opozitie cu sublimul, tra"icul, "ratiosul, comical etc. #ele doua sensuri nu trebuie
amestecate si principala "ri-a ar trebui sa fie de a le mentine separate odata ce sunt intrebuintate. Hartmann ia
drept baza a conceptiei sale in estetica, sensul lar". 'cesta, afirma el, fara a se lasa loc niciunui dubiu urmeaza
sa fie mentinut c!iar si acolo unde "enurile speciale a-un" pe primul loc. 'cestea apar atunci ca specii ale
frumosului. .ai mult, exista in acest caz si avanta-ul deloc de ne"li-at, si deloc fara importanta practica, ca cel
mai current concept estetic este ridicat pe treaba de concept fundamental, iar "ri-a de a elabora un concept
suprem in mod artificial, depinde de prisos.
In "andirea estetica auto!tona, Ion Ionasi pastreaza pe de o parte, indicatia metodolo"ica a lui /iviu 0usu 1
frumosul trebuie si poate fi inteles ca sinonim cu valorea estetica. Intr$o atare viziune lar"a, cuprinzatoare, acesta
este definit drept cea mai "enerala valoare speciala, in seunsul ca, tot ceea ce intereseaza simturile inferioare
+teoretice, si cele superioare, teoretice +vazul si auzul, poate deveni, in principiu, estetic +frumos,. 'ceasta, pe
de o parte. 2e de alta parte, in ipostaza deplinei sinonimii dintre frumos si valoare estetica, se poate accepta
urmatoarea definitie: frumosul este concretul semnificativ, cu conditia ca maximala semnificatie sa fie perfect
contopita, cu si topita in maxima concretete.
In fapt, remarca Ion Ionasi, frumosul sinonim cu valoarea estetica prezinta o deosebire calitativa fata de toate
celelalte clase si tipuri de valori numai frumosul trimite obli"atoriu la fenomenalitate, la aparitie si aparenta, la
raporturi de aparitie. 3oate celelalte valori sunt, dimpotriva, substantiale, numai trecator si incidental
exemplificate prin si pe fenomen. 'ctul esential al cunoasterii lor se reduce la cunoasterea esentei lor. 4sentiale
in cazul valorii estetice 1 de aceea, si in cazul artei $ sunt insa tocmai aparenta si aparitia, independent de care
esenta nu exista si nu poate fi "andita. 5andim, propriu$zis, toate celelalte valori, cu spri-inul facultatilor noastre
intelectual$teoretice sin"ura pe care o "andim simtind$o, o intele"em traind$o, a carei adancime o surprindem la
suprafata ei concret desfasurata si concret dimensionata, sin"ura pe care o "andim vizual, auditiv, tactil, "ustativ,
sensibil 1 este valoarea estetica, este frumosul.
6rumuse e
Frumuse ea este un termen abstract, ale c7rui aspecte sunt le"ate de "usturile omului. #u definirea
mai complet7 a acestui termen se ocup7estetica, o disciplin7 din cadrul filozofiei. #a orice apreciere
emo ional7, stabilirea frumosului este de natur7 subiectiv7.
In general
2si!olo"ia i sociolo"ia consider7 c7 8"ustul frumosului depinde de caracterul psi!o"enetic, sau i de
cel social. 'precierea frumosului este influen at7 fundamental de un complex de sim 7minte, "enerate
de mediul social 9ncon-ur7tor, ca i de psi!icul individului.
'precierea frumosului din domeniul artelor, literaturii, muzicii este puternic influen at7 de educa ie,
ideolo"ie, mediu social. :n decursul istoriei criteriile aprecierii frumosului, perfec iunii, armoniei liniilor i
culorilor s$au sc!imbat de multe ori. 6ilozoful "erman Immanuel Kant define te 9n opera sa 8 Kritik der
Urteilskraft +#ritica "ustului, +(;<=,: 8'precierea frumuse ii este determinat7 de "ust.
Frumuse ea n antichitate
:ncep>nd cu mileniul al III$lea 9.Hr. 9nfrumuse area devine apana-ul clasei sacerdotale. 3oaleta corpului
9ncepe cu o baie parfumat7, apoi continu7 cu o exfoliere urmat7 de un masa- cu ulei parfumat. 2ielii
corpului i se d7 o culoare mai desc!is7 prin un"erea cu tu ocru "7lbui$auriu, iar venele t>mplelor sunt
9n"ro ate cu albastru care contrasteaz7 cu str7lucirea aurului. Oc!ii sunt contura i cu khol, spr>ncenele
sunt alun"ite i 9nne"rite, buzele date cu carmin, un"!iile de la m>ini i de la picioare sunt l7cuite.
#apul este ras i acoperit cu o peruc7 alb7strie, f7cut7 din m7tase sau p7r animal i 9mpodobit7 cu fire
de aur.
:n 5recia secolelor %II$?III 9.Hr. se punea mai mult accent pe armonia propor iilor i formelor. /imba
"reac7 disociaz7 arta toaletei +kosmtik techn,, care presupune i"iena, coafura, ve mintele i
bi-uteriile, de arta fard7rii +kmmotik techn,, care este artificial7, excesiv7.
/a 0oma patricienele se eplileaz7, 9 i contureaz7 oc!ii cu antimoniu, 9 i albesc din ii, folosesc corsete.
:n opera sa 8'rta iubirii Ovidiu recomand7 pentru frumuse ea masculin7 p7rul proasp7t tuns, barba
9ndreptat7, un"!iile t7iate i curate, respira ia 9nmiresmat7, pielea bronzat7 i corpul zvelt.
[modificare]Evul Mediu
:n 4vul .ediu se considera c7 folosirea produselor de 9nfrumuse are desfi"ureaz7 opera
lui Dumnezeu, 9ntruc>t #reatorul ar fi f7cut omul dup7 c!ipul i asem7narea sa. 6ardul este asociat cu
dou7 p7cate: desfr>ul i or"oliul.
:ncep>nd cu secolul al %II$lea femeile se 9ntorc la preocuparea pentru trup. 'par manuscrise care
descriu secrete de 9nfrumuse are. 6rumuse ea medieval7 este t>n7r7, blond7, cu tenul alb, buze ro ii.
6runtea este epilat7 pentru a fi c>t mai 9nalt7 i lat7, spr>ncenele sunt sub iri, brune i boltite. #orpul
este zvelt, oldurile 9n"uste, s>nii fermi i mici, p>ntecul plin.
Frumuse ea n Rena tere
/ocul tinerei fete este luat de frumuse ea femeii 9mplinite. 6emeia trebuie s7 posede trei lucruri albe
+pielea, din ii, m>inile,, trei lucruri ro ii +buzele, obra-ii, un"!iile,, trei lucruri ne"re +oc!ii, spr>ncenele,
"enele,.
Frumosul reprezint un fenomen complex deosebit de fluid i prin urmare greu
de definit!
"eea ce este frumosul pentru noi astzi# elenii numeau $al%n# iar latinii &
pulchrum! 'cest ultim termen a disprut n latina renascentist# ls(nd
locul unui cuv(nt nou bellum )de la *bonum+# diminutivat *bonellum+#
abreviat & *bellum+, devenit n italian *bello+# n francez & beau# iar n
englez beautiful! -n rom(n s.a pstrat termenul frumos n care se
recunoate uor latinescul formosus! -n orice caz# ceea ce este
important este faptul c i.n limbile vechi i.n cele actuale sunt i
substantive i ad/ective derivate dn acceai rdcin0 $all%s i $alon#
pulchritudo i pulcher# bellezza i bello# frumuse1e i frumos! 2e
asemenea# se tie c grecii utilizau ad/ectivul substantivat t% $alon
pentru frumuse1e# iar *$all%s+ l.au pstrat pentru no1iunea abstract#
pentru frumos!
@e poate distin"e 9ntre o teorie cu privire la frumos Ai o defini1ie dat7 frumosului. @e
poate accepta astfel c7, atunci c>nd se spune c7 frumosul e 8ceea ce place
c>nd este privit, noi d7m o defini1ie frumosului, iar atunci c>nd spunem, de
pild7, c7 8frumosul const7 9n ale"erea proporBiilor, 9n dispunerea adecvat7 a
p7rBilor, 9n fapt, 9n m7rime, calitate Ai cantitate Ai$n raportul lor reciproc, atunci
formul7m o teorie despre frumos. :n primul caz, o definiBie ne va spune cum
se recunoaAte frumosul, iar 9n cel de$al doilea, o teorie cere explicit s7
spunem cum se explic7 frumosul. O atare teorie pe c>t de cuprinz7toare, pe
at>t de lon"eviv7 cu privire la frumos este numit7 de acest teoretician *Marea
teorie+!#ei ce$au iniBiat$o au fost pita"oreicii, dar ea a str7b7tut dup7 aceea
timpurile, r7m7n>nd aproape nemodificat7 p>n7 9n secolul al %?II$lea
european. 4a are, totodat7, calitatea c7 se aplic7 Ai plasticii Ai muzicii
deopotriv7. 4lementul esenBial al acestei teorii 9l constituie ideea de proporBie,
cea de simetrie Ai cea de armonie. 'stfel, frumosul apare numai 9n obiectele
9n care p7rBile se raporteaz7 unele la altele ca numere simple. .ai precis:
-usta alc7tuire Ai concordanBa tuturor lucrurilor compuse provin din cele cinci
proporBii cuprinse 9ntre cele patru numere simple +(, ), *, C,. O atare teorie se
aplic7 Ai este reco"noscibil7 9n sculptura Ai ar!itectura clasic7 "receasc7, iar
?itruviu 9n celebrul s7u 3ratat despre arhitectur consfinBeAte Ai pentru
latini canoanele ataAate acesteia. Oricum, @f>ntul 'u"ustin va fi cel care va
da formula paradi"matic7 a .arii 3eorii: 8&umai frumosul place 9n frumos 1
formele 9n forme 1 proporBiile 9n proporBii $ numerele. @e consider7, de
asemenea, c7 sunt c>teva teze conexe Marii 3eorii: (. caracterul ra1ional al
frumosului ). caracterul cantitativ al frumosului *. caracterul obiectiv al
frumosului C. dimensiuneametafizic a frumosului +afirmat7 Ai de pita"oreici
Ai de Heraclit, dar Ai de stoici Ai de ">nditorii creAtini,.
6olclorul a definit 9n mod semnificativ acest aspect fundamental 9n proverbul: 8&u$i
frumos ce e frumos, e frumos ce$mi place mie. De asemenea expresia
86rumuseBea este 9n oc!ii privitorului exprim7 acelaAi lucru.
2ercepBia frumosului este deci intim le"at7 de specificul Ai de dominantele fiec7ruia,
dup7 cum se Ai spune: 8Despre "usturi nu se discut7.
6rumosul este totdeauna perceput 9n cadrul relaBiei dintre cel ce conAtientizeaz7 Ai
ceea ce este contemplat Ai considerat de respectiva persoan7 ca fiind frumos.
2erceperea frumosului este str>ns le"at7 de particularit7Bile psi!ice, mentale
Ai spirituale ale fiinBei respecive.
6rumosul, indepedent de realitatea sa, este reprezentarea 9n conAtiinBa omului a
propriet7Bilor Ai caracteristicilor apreciate ca adev7rate, armonioase, bune Ai
9n7lB7toare ale obiectului, realit7Bii sau fiinBei percepute.

:n cultura antic!it7Bii, c>nd valorile spirituale erau concepute Ai apreciate sincretic,
frumosul este contopit 9n mod frecvent cu binele, adev7rul, armonia Ai utilul.
Iar aceste valori treceau reciproc una peste alta. :nBeleptul 2laton considera
frumosul, armonia, adev7rul Ai binele 9ntro ne9ncetat7 fuziune.
:n 4impozion, 2laton surprinde Ai defineAte tocmai acest caracterobiectiv Ai nu
subiectiv al frumosului, absolut Ai nu relativtranscendent Ai nu imanent al
acestuia, atunci c>nd afirm7: 8un frumos ce tr7ieAte de$a pururea, ce nu se
naAte Ai piere, ce nu creAte Ai scade ce nu$i 9ntro privinB7 frumos, 9ntr$alta
ur>t c>teodat7 da, alteori nu pentru unii da, pentru alBii nu. 6rumos ce nu se$
nf7BiAeaz7 cu faB7, cu braBe sau cu alte 9ntruc!ip7ri trupeAti, frumos ce nu$i
cutare ">nd, cutare AtiinB7 ce nu s7l7AluieAte 9n alt7 fiinB7 dec>t sine nu
rezid7 9ntrun supravieBuitor 9n p7m>nt, 9n cer, sau oriunde aiurea frumos ce
r7m>ne el 9nsuAi 9ntru sine, pururea identic sieAi ca fiind de un sin"ur c!ip
frumos din care se 9mp7rt7AeAte tot ce$i pe lume frumos, f7r7 ca prin apariBia
Ai dispariBia obiectelor frumoase, el s7 sporeasc7, s7 se micAoreze ori s7
9ndure o c>t de mic7 Atirbire. :nseamn7 c7 astfel definit, ceea ce e frumos nu
e frumos 9n funcBie de altceva, ci este frumos 9n eternitate Ai pentru sine.
Dlterior, alte 9ncerc7ri de definire au tins s7 aprecieze frumosul ca 8splendor 1
splendoarea adev7rului +la unii platonicieni, ca 8splendor ordinis 1
splendoarea ordinii +la @f. 'u"ustin, ca 8splendor formae 1 splendoarea
formei +la 3!omas dE'Fuino, sau ceea ce place f7r7 concept +la Kant,, ca
9ntruc!ipare sensibil7 a ideii de adev7r +la He"el,, ca ec!ilibru 9ntre sublim,
armonie Ai "raBie.
Kant Ai$a elaborat estetica pornind de la poziBia pe care o ocupa
frumosul Ai arta derivate din facultatea de -udecare, o facultate mediatoare
9ntre intelect Ai raBiune. :n cadrul acestei estetici, frumosul ne place pur Ai
simplu, nu prin impresia simBurilor, nici prin concept. 6rumosul este descris
prin determinanBii -udec7Bii:
$ calitativ, frumosul este obiectul unei satisfacBii f7r7 nici un interes
$ cantitativ, este universal valabil
$ ca relaBie, reprezint7 o finalitate subiectiv7
$ ca modalitate, este necesar ca obiect al unei satisfacBii "enerale.
:n aprecierea frumosului, facultatea de -udecare estetic7 raporteaz7 ima"inaBia la
intelect pentru a o pune de acord cu conceptele lui aceeaAi facultate este
raportat7 la raBiune 9n vederea unui acord subiectiv cu ideile acesteia, pentru a
produce o dispoziBie a sufletului conform7 cu dispoziBia determinat7 de
influenBa moralit7Bii asupra sentimentului. Gudecata despre frumos se bazeaz7
pe un sentiment particular de pl7cere produs de obiect dar trebuie totodat7 s7$
Ai descopere acele principii a priori prin care pl7cerea s7 se le"e de
reprezentarea respectivului obiect la orice alt subiect. 6acult7Bile necesare
pentru arta frumoas7 sunt ima"inaBia, intelectul, spiritul Ai "ustul. O atenBie
deosebit7 acord7 Kant spiritului, ca principiu sufletesc activ prin care se
9ntruc!ipeaz7 ideile estetice.
Immanuel Kant este cel care va aduce clarific7rile cele mai importante 9n privinBa
definirii naturii frumosului. Dou7 asemenea clarific7ri sunt mai mult dec>t
importante, sunt esenBiale: a, toate criteriile despre frumos sunt individuale b,
frumosul este confirmat de fiecare obiect luat 9n parte Ai el nu poate fi 9nc!e"at
9n confirm7ri "enerale. #aracterele frumosului dup7 Kant sunt: a, ceea ce
place 9n mod universal f7r7 concept b, ceea ce place 9n mod descentralizat
c, ceea ce reprezint7 o finalitate f7r7 scop.
Din cauza polivalenBei at>t de accentuate a frumosului, unii teoreticieni au optat pur
Ai simplu pentru o identificare a frumosului cu inte"rarea armonioas7 a p7rBii
9ntrun 9ntre" ca fiind accepBia lui cea mai lar"7.
.ulBi 9ns7, nu s$au putut sustra"e intuiBiei faptului c7, 9n intimitatea sa frumosul
implic7 ceva din structura perfecBiunii, armoniei Ai binelui.
.odurile de existenB7 ale frumosului sunt, fireAte, multiple. Dou7 sunt 9ns7 domeniile
unde se manifest7 cu deosebit7 pre"nanB7: 9n natur7 Ai 9n art7. @$au constituit
astfel, dou7 concepte distincte, 9ndelun" discutate: conceptul de frumos
natural Ai conceptul de frumos artistic.
Oricum, 9n istoria de dou7 decenii a ">ndirii estetice +9nBeleas7 9n sens lar",, s$a
trecut de la noBiunea "eneral7 de frumos, de la frumosul metafizic la noBiunea
clasic$clasicist7 a frumosului. 'ceasta a intrat 9n criz7, Ai faptul este evident 9n
felul 9n care romantismul de 9nceput de secol %%I a impus sublimul 9n prim
planul cate"oriilor estetice. :n aceeaAi ordine ideatic7, se poate afirma c7 s$a
trecut de la evidenBierea frumuse1ii lumii la ideeafrumosului din art, s$a
produs, prin urmare, trecerea de la o tez7 metafizic7 la concretizarea Ai
obiectivarea ei. :n toat7 aceast7 perioad7 s$a trecut, de asemenea, de la
frumosul priceput prin intelect la cel perceput prin simBire, iar obsesiva
c7utare a unui caracter obiectiv al frumosului a fost p7r7sit7, 9ncet, dar si"ur,
pentru o obsesie de semn contrar: frumosul este eminamente subiectivitate.
De aici Ai p>n7 la afirmarea, 9n cadrul esteticii fenomenolo"ice, a ideii,
conform c7reia obiectul estetic +frumosul, este corelatul experienBei estetice,
n$a mai fost dec>t un pas. &icolai Hartmann, 0oman In"arden sau .iHel
Dufrenne vor ad>nci interpretativ tocmai o asemenea viziune despre natura
valorii estetice, a frumosului, 9n sensul cel mai lar" al termenului. .ai mult,
dup7 maturizarea deplin7 a axiolo"iei Ai dup7 ce 9n c!ip firesc frumosul a fost
cercetat din un"!iul valorilor +natura valorii estetice, relaBiile esteticului cu
celelalte clase Ai tipuri de valori etc.,, s$a a-uns la o concluzie extrem de fertil7
din punct de vedere metodolo"ic: frumosul este sinonim cu valoarea
estetic. Dn asemenea punct de vedere este susBinut de /iviu 0usu
9n 5ogica frumosului +(<CI,. 2entru autorul rom>n, valoarea estetic7,
frumosul face parte din r>ndul valorilor dignitative al7turi de adevr, ca
valoare central7 a domeniului cunoaAterii, Ai al7turi de bine, ca valoare
central7 a domeniului etic. :n timp ce binele Ai adev7rul sunt
valori heterotelice Ai transgrediente, frumosul este o
valoare autotelic Aiimanent, dup7 cum s$a ar7tat de-a.
:n ceea ce$l priveAte pe &icolai Hartmann, acesta susBine c7 frumosul este 8obiectul
universal al esteticii Ai$n acest sens, el r7spunde obiecBiilor aduse acestei
afirmaBii de principiu. 'ceste obiecBii erau: a, ceea ce se atin"e 9n realiz7rile
artistice nu este 9ntotdeauna frumosul b, c7 ar exista "enuri 9ntre"i ale
valabilit7Bii estetice care nu se reduc la frumos c, c7 estetica are de$a face cu
ur>tul. :n fond, arat7 Hartmann, sunt ar"umente tari pentru ca 8s7 ne
menBinem la frumos ca valoare estetic7 fundamental7 Ai s7 subsum7m tot ce
e reuAit Ai plin de efect 9n art7.
Oricum, arat7 Hartmann, dac7 se las7 la o parte vocabularul extraestetic, r7m>n
dou7 semnificaBii ale frumosului, una 9n sens lar" Ai alta 9n sens restr>ns. :n
sens lar", frumosul, 9nBeles ca ceea ce are 9n "enere valabilitate estetic7, este
sinonim cu o cate"orie universal7 a valorii estetice, sau altfel spus, frumosul 9n
aceast7 accepBie strict estetic7, trebuie 9nBeles ca un concept suprem al
tuturor valorilor estetice. :n sens 9n"ust, frumosul st7 9n opoziBie cu sublimul,
tra"icul, "raBiosul, comicul etc. #ele dou7 sensuri nu trebuie amestecate Ai
principala "ri-7 ar trebui s7 fie de$a le menBine separate odat7 ce sunt
9ntrebuinBate. Hartmann ia drept baz7 a concepBiei sale 9n estetic7, sensul
lar". 'cesta, afirm7 el, f7r7 a se l7sa loc nici unui dubiu 8urmeaz7 s7 fie
menBinut c!iar Ai colo unde genurile specialea-un" pe primul loc. 'cestea
apar atunci ca specii ale frumosului. .ai mult, exist7 9n acest caz Ai avanta-ul
deloc de ne"li-at, Ai deloc f7r7 importanB7 practic7, 8c7 cel mai curent concept
estetic este ridicat pe treapta de concept fundamental, iar "ri-a de$a elabora
un concept suprem, construit 9n mod artificial, devine de prisos.
:n ">ndirea estetic7 auto!ton7, Ion IonaAi p7streaz7, pe de o parte, indicaBia
metodolo"ic7 a lui /iviu 0usu 1 frumosul trebuie Ai poate fi 9nBeles ca sinonim
cu valoarea estetic7. :ntro viziune lar"7, cuprinz7toare, acesta este definit
drept 8cea mai "eneral7 valoare special7, 9n sensul c7, tot ceea ce
intereseaz7 simBurile 8inferioare +teoretice, Ai cele superioare, 8teoretice
+v7zul Ai auzul, poate deveni, 9n principiu, estetic +frumos,. 'ceasta, pe de o
parte. 2e de alt7 parte, 9n ipostaza deplinei sinonimii dintre frumos Ai valoarea
estetic7, se poate accepta urm7toarea definiBie$caracterizare: frumosul este
8concretul semnificativ, cu condiBia ca maximala semnifica1ie s7 fie perfect
cotopit7, cu Ai topit7 n maxima concrete1e. :n fapt, remarc7 Ion IanoAi,
frumosul sinonim cu valoarea estetic7 prezint7 o deosebire calitativ7 faB7 de
toate celelalte clase Ai tipuri de valori numai frumosul trimite obli"atoriu la
fenomenalitate, la apariBie Ai aparenB7, la raporturi de apariBie. 83oate celelalte
valori sunt, dimpotriv7, substanBiale, numai trec7tor Ai incidental
8exemplificateprin Ai pe fenomen. 'ctul esenBial al cunoaAterii lor se reduce
la cunoaAterea esenBei lor. 4senBiale 9n cazul valorii estetice 1 de aceea, Ai 9n
cazul artei 1 sunt 9ns7 tocmai aparenBa Ai apariBia, independent de care esenBa
nu exist7 Ai nu poate fi ">ndit7. 5>ndim, propriu$zis, toate celelalte valori, cu
spri-inul facult7Bilor noastre intelectual$teoretice sin"ura pe care o ">ndim
simBind$o, o 9nBele"em tr7ind$o, a c7rei ad>ncime o surprindem la suprafaBa ei
concret desf7Aurat7 Ai concret dimensionat7, sin"ura pe care o ">ndim vizual,
auditiv, tactil, "ustativ, sensibil 1 este valoarea estetic7, este frumosul.
Omul exist7, nu numai pe baza le"ilor intelectuale Ai practice, dar Ai 9n str>ns7
le"7tur7 cu le"ile frumosului, armoniei Ai esteticului, care ne 9ncon-oar7, a
societ7Bii Ai opera de art7. :nsuAi omul ar fi o oper7 de art7, dac7 ar lua ca
model idealul. ?iaBa este o copie a artei, iar rolul unor persoane din -ur pare a
fi a unor persona-e din filmele rulate la cinemato"raf. 6oarte des vedem
pecetea frumosului pe diferite obiecte, activit7Bi Ai las7 impresii pl7cute
oc!iului Ai nu numai.
'm putea spune c7 frumosul reprezint7 acea cate"orie ce este considerat7 ca fiind
fundamental le"at7 de reflectarea 9n 9ntrea"a manifestare a adev7rului,
armoniei Ai binelui.
Dn lucru nu este frumos pentru c7$l iubim, ci 9l iubim tocmai pentru c7 este frumos Ai
bun.
Obiectul reprezent7rii artistice nu se face, evident, datorit7 acestei reprezent7ri,
frumos, c!iar c>nd reprezentarea e cu adev7rat "enial7. Ji totuAi, 9n oper7
r7m>ne frumuseBea. 4a se "7seAte 9n alt plan Ai nu masc!eaz7 lipsa de
frumuseBe a obiectului reprezentat. 6rumuseBea at>rn7 tocmai de
reprezentarea 9ns7Ai. 4a constituie veritabilul frumos artistic, frumosul poetic,
frumosul desenului sau al picturii.
6rumuseBea pretinde trei condiBii: 9nt>i, inte"ritatea sau perfecBiunea, c7ci lucrurile
lipsite de ea sunt prin 9ns7Ai aceast7 lips7 ur>te 9n al doilea r>nd, proporBia
cuvenit7 sau armonia Ai 9n fine, claritatea, motiv pentru care cele care au
culoare str7lucitoare se numesc frumoase.
:n mod "eneral trebuie s7 spunem: frumuseBea este Ai r7m>ne le"at7 de o apariBie
sensibil7 1 sau, ca 9n poezie, de un analo"on al sensibilit7Bii, fantezia deplin
concret7 Ai intuitiv7. &u aceea ce apare constituie frumosul, ci exclusiv
apariBia 9nseAi. 2rin restul conBinutului valoric 1 de pild7, cel moral 1 a ceea ce
apare, raportul de apariBie poate creAte, e drept, simBitor 9n "reutate, iar
frumuseBea, 9n deplin7tate de sens Ai 9n ad>ncime dar niciodat7 un atare
conBinut valoric nu poate 9nlocui apariBia 9nseAi sau s7 o fac7 de prisos, deci
nici nu poate constitui, 9n ceea ce 9l priveAte, valoarea estetic7.
:n ">ndirea estetic7 rom>neasc7, 3udor ?ianu afirm7 explicit urm7toarele idei: 9ntre
frumuseBea artei Ai frumosul din natur7 exist7 o complet7 etero"enie, este
rezonabil s7 consider7m doar frumosul artistic drept obiect unic al esteticii
frumosul natural apare a fi un element dat, pe c>nd frumosul artistic este un
produs, o oper7 nu la fel stau lucrurile 9n ceea ce priveAte arta: 8o oper7 de
art7 este un popas de frumuseBe 9ntro lume ur>t7 sau indiferent7.
67r7 9ndoial7, 9n viaBa de toate zilele suntem obiAnuiBi s7 vorbim de
culoare frumoas, de un cer frumos, de un fluviu frumos, despre
flori frumoase, animale frumoase Ai, mai mult 9ns7, despre oameni frumoi,
totuAi 1 deAi nu vrem s7 ne an"a-7m 9n dezbaterea privitoare la 9ntrebarea 9n
ce m7sur7 este voie s7 fie atribuit7 cu bun7 dreptate calitatea de frumuseBe
unor astfel de obiecte Ai, 9n "eneral 9n felul acesta frumosul din natur7 s7 fie
aAezat al7turea de frumosul artei 1 9mpotriva acestui fapt se poate de-a afirma
c7 frumosul arte st7 mai sus dec>t natura. Deoarece frumuseBea artistic7 e
frumuseBea n7scut7 Ai ren7scut7 din spirit Ai cu c>t spiritul Ai producBiile lui
sunt superioare naturii Ai fenomenelor ei, tot pe at>t este Ai frumosul artei
superior frumuseBii naturii.
Dac7 este un lucru care ne lea"7 pe noi oamenii este creaBia Ai pl7cerea de a tr7i
frumosul din muzic7. :n orice colB al lumii, oriunde ai c7uta exist7 cel puBin un
t>n7r artist care aAteapt7 s7 se 8ridice, s7$Ai pun7 9n valoare valeit7Bile
artistice.
.uzica este menit7 s7 dea c!ip sensibil lumii ideilor, adres>ndu$se nemi-locit
sufletului prin cea mai puBin material7 substanB7: sunetul. Dac7 pictura se
foloseAte de culori, sculptura de materie$form7, poezia de cuv>nt, muzica se
sustra"e at>t reprezent7rii materiale, c>t Ai oric7rui concept, ea exprim>ndu$
se cu o mare forB7 de seducBie, 9ns7 9n modul cel mai abstract cu putinB7 din
punctul de vedere al posibilit7Bii de a fi interpretat7. .uzica sin"ur7 nu se
foloseAte de ima"ini vizuale, nici de construcBii semantice, transmiB>ndu$Ai
forBa expresiv7 exclusiv prin mi-locirea auzului.
#a art7 a 8ima"inilor muzicale sau 8auditive, muzica se bucur7, 9n ciuda mesa-ului
s7u aparent abstract, de cea mai mare trecere 9n r>ndurile publicului. #a
metod7 de lucru, se constat7 c7 un fond muzical, deAi pare perturbator,
uAureaz7 mult concentrarea specific7 muncilor cu "rad ridicat de
automatizare. .uzica reuAeAte s7 8traduc7 o stare de a"itaBie, de risipire
interioar7, 9n ener"ie Ai forB7 controlabil7 1 aflat 89n elementul s7u, orice om
se destinde dup7 o zi obositoare Ai stresant7, re"7sindu$se prin ascultarea
unei melodii potrivite structurii sale psi!olo"ice. .anifestarea stradal7 a
muzicii o dator7m 9n "eneral diverselor s7rb7tori, iar 9n situaBiile cele mai puBin
fericite, fie teribilismului adolescentin izvor>t din crizele de personalitate
specifice v>rstei, fie nesimBirii adulte, c>nd casetofoanele url7 la maximum, 9n
biseric7, muzica inte"rat7 litur"!iei predispune c7tre starea de ru"7ciune Ai de
comuniune cu Dumnezeu. .intea Ai inima omului se +re,unesc atunci,
surprinse, c!iar dac7 imperfect Ai vremelnic, spre a "usta din binefacerile lui
Dumnezeu. 8Omul care se roa"7 c>nt>nd, se roa"7 de dou7 ori, spune un
proverb 8musical. :n sf>rAit, probabil c7 abia la filarmonic7 funcBia estetic7 a
acestei arte se recepteaz7 9ntro form7 8pur7, dar numai dac7 nu poposim 9n
acest spaBiu ma"ic doar ca urmare a unor imbolduri mondene, sau dintrun
oarecare snobism. 'ntitez7 perfect7 a filarmonicii, discoteca se ofer7 t>n7rului
de azi ca refu"iu ideal, 9n sensul c7 aici, departe de atmosfera opreliAtilor
familiale sau 8Acolare, aproape orice este permis.
6rumosul se afl7 9n oc!ii privitorului, spunea cineva acum mult timp. Ji avea imens7
dreptate. 6rumosul nu se recunoaAte, nu se 9nvaB7 sau se arat7, frumosul se
simte, dup7 re"ulile interioare ale fiec7ruia.