Inseamna totalitatea afectiunilor care se caracterizeaza prin prezenta unui obstacol in
calea scurgerii urinii dinspre calice, prin caile urinare, spre meatul uretral .Cele mai frecvente uropatii obstructive sunt: valvele de uretra posterioara(V.U.P.), viciul de jonctiune pieloureterala, megaureterul primar obstructiv. Cauzele uropatiilor obstructive sunt reprezentate de anomalii congenitale si mai rar de obstacole dezvoltate ulterior(calculi,tumori).!aptul ca obstacolul actioneaza din perioada intrauterina determina alterari importante ale parenc"imului renal si dilatatii marcate ale cailor urinare in sens cranial. #e aceea pentru orice uropatie obstructiva, esential este diagnosticul cit mai precoce.$ceste boli pot fi suspicionate prin ecografia uterului gravid, astfel ca imediat dupa nastere, copilul cu uropatie obstructiva poate beneficia de tratament adecvat. !I%I&P$'&(&)I$ U*&P$'I+I &,-'*UC'IV+ In condi ii normale, activitatea perstaltica a ureterului incepe sub forma unei activitati electrice care porneste din portiunea pro.imala a sistemului colector al bazinetului. $ctivitatea electrica se accentuiaza si devine contractie peristaltica ce propulseaza urinar de la rinic"i la vezica.Undele de contractie peristaltica apar cu o frecventa de / la 0 pe minut si au o rata a propagarii de / la 0 cm.1sec.Propulsia eficinta a bolusului urinar in directia distala depinde de apropierea intima a peretilor ureterului in timpul contractiei peristaltice.Presiunea ureterala de repaus este de 23 cm 4/&, iar a contractiei undelor perstaltice de /202 cm 4/&, valori care se suprapun peste cele de baza.5ecanismul transportului urinii in interiorul ureterului a fost descris de )*I!I'4(6elalis) In cazul flu.ului normal, cind pelvisul renal se umple, e.ista o crestere a presiunii in pelvisul renal si urina este impinsa spre ureterul pro.imal care initial este colabat.& unda de contractie cesi are originea in cea mai pro.imala portiune a ureterului mobilizeaza coloana de urina din fata sa si o impinge in directie distala. Pentru un transport eficient al urinii unda contractila apropie complet peretii ureterului, disparind lumenul.In acest fel, urina aflata intre doua zone de contractie ureterala, impinsa fiind de unda peristaltica spre distal, se poate numi 7bolus8. $cest bolus este impins, pima la urma, in vezica prin avansarea undelor de contractie cecse pird la un moment dat la jonctiunea uretero vezicala.Pentru ca acest bolus lic"idian sa depaseasca jonctiunea ureterovezicala si sa patrunda eficient in vezica, presiunea din bolus trebuie sa fie mai mare decit presiunea intravezicala. In conditii normale, presiunea bolusului este mai mica decit presiunea in unda peristaltica si astfel, urina este impinsa eficient in vezica. In aceste conditii presiunea contractila uretrala depaseste presiunea intravezicala.Cind bolusul este proiectat in vezica, e.ista o retractie (telescopare) a ureterului distal in interiorul tecii 9alde:er, fapt ce scade rezistenta jonctiunii ureterovezicale la flu.ul urinar si faciliteaza trecerea fluidului spre vezica.;onctiunea ureterovezicala , ca atare, nu se rela.eaza.#aca e.ista o crestere a rezistentei la flu.ul prin jonctiune ureterovezicala datorita fie unui obstacol( obstructie a j.u.v.), fie unei cresteri a presiunii intravezicale, presiunea din bolus trebuie sa creasca incit saI asigure transportul in vezica.#aca presiunea din interiorul bolusului creste sa o depaseasca pe cea din unda contractila ce impinge bolusul, unda contractila nu va mai fi capabila sa inc"ida lumenul ureteral si un grad de flu. urinar retrograd, va apare.In aceste circumstante, numai o parte din urina trece de jonctiunea vezicoureterala si transportul urinii prin ;.P.U. este ineficient.$tunci cind flu.ul este impiedicat semnificativ se va instala "idronefroza.Cu cit creste flu.ul cu atit cresc frecventa contractiilor si volumul bolusului.In fine, la un moment dat, bolusul urinar din ureterul dilatat nu mai poate permite inc"iderea peretilor ureterului si fluidul transportat este asemeni unei coloane si nu mai seamana cu bolusuri succesive. Ca orice structura tubulara, ureterul poate transporta eficient o anumita cantitate de fluid pe unitatea de timp.Cind transportul devine inadecvat, apare staza fluidului in interiorul ureterului si de aici se accentuiaza dilatatia ureterului.'ransportul inadecvat al fluidului poate fi datorat fie unei cantitati prea mari de lic"id ce patrunde in ureter in unitatea de timp, fie unei cantitati prea mici de lic"id ce iese din ureter in unitatea de timp. C"iar un tract urinar normal se va dilata daca flu.ul in ureter este e.cesiv. $portul, eliminarea si complianta determina gradul dilatatiei ureterale.