Motorul turboreactor

Principiile propulsiei cu reactie

Propulsia cu reactie este o aplicatie practic a celei de-a treia legi a miscrii, a lui Sir
Isaac
Newton care aIirm c, '
. n cazul nostru, Iorta de propulsie este aerul
atmosIeric care trecnd prin motor este accelerat.
Un motor cu reactie prodeuce tractiunea ntr-un mod similar cu cea a combinatiei
motor-elice, dar n timp ce elicea d o acceleratie mic unei cantitti mari de aer,
motorul cu reactie d o acceleratie mare unei cantitti mici de aer.
Acelasi principiu al reactiei are loc n toate Iormele de miscare; el a Iost aplicat si
Iolosit n multe Ieluri, dar cel mai timpuriu si mai cunoscut exemplu de Iort de
reactie este motorul lui Heron produs initial ca jucrie. Aceast jucrie arat cum
reactia aerului dintr-un numr de ajutaje ar putea realiza o reactie egal si opus
ajutajelor, cauznd astIel rotirea motorului.
Cunoscutul stropitor de grdin este cel mai practic exemplu al acestui principiu,
pentru c mecanismul se roteste n virtutea reactiei jeturilor de ap.







Ciclul motorului turboreactor

Motorul cu turbin cu gaze este n esent un motor termic care Ioloseste aerul
atmosIeric ca Iluid de lucru pentru obtinerea tractiunii. Pentru a se realiza aceasta,
curentul de aer care trece prin motor trebuie s Iie accelerat, respectiv viteza sau
energia sa cinetic trebuie s creasc. Pentru a se obtine aceast crestere trebuie n
primul rnd mrit energia potential, urmat de cresterea energiei calorice si
Ienomenul se repet obtinndu-se un jet cu vitez mare.
Ciclul de lucru al motorului cu turbin cu gaze se aseamn cu cel al motorului cu
piston n patru timpi, dar n cazul motorului cu turbin cu gaze, arderea are loc la
presiune constant n timp ce la motorul cu piston, arderea are loc la volum constant.
Studiul ambelor cicluri arat c n Iiecare caz exist: ADMISIE, COMPRESIE,
ARDERE si EVACUARE. La motorul cu piston, ciclul este intermitent, pistonul
Iiind partea implicat n toti cei patru timpi. Dimpotriv, motorul cu turbin cu gaze,
are un ciclu continuu cu un compresor separat, un sistem de ardere, un sistem de
evacuare si turbin. Ciclul continuu si absenta pieselor reciproce, dau o Iunctionare
mai lent a motorului si Iac posibil ca o cantitate mare de energie s Iie Iolosit pentru
obtinerea randamentului propulsiv. n cazul motorului cu turbin cu gaze, combustia
are loc la presiune constant, cu o crestere n volum, deci presiunile de vrI care se
obtin ntr- un motor cu piston sunt evitate. Aceasta permite Iolosirea camerelor de
combudtie cu greutate mic si preIabricate si Iolosirea de combustibili inIeriori, desi
temperaturile mai mari ale Ilacrii cer materiale speciale pentru a se asigura o durat
mare a folosirii camerei de ardere.
Deoarece motorul turboreactor este un motor termic, cu ct e mai ridicat temperatura
de ardere, cu att este mai mare si destinderea gazelor. Temperatura de ardere nu
trebuie s depseasc o valoare limit ntrct mrimea ei la intrarea n turbiune este
conditionat de materialele Iolosite.
Utilizarea paletelor rcite cu aer n ansamblul turbinei, permite Iolosirea unei
temperaturi ct mai mari a gazului si n consecint se obtine un randament termic
ridicat.







Relatiile dintre presiune, volum si temperatura


n timpul ciclului motor curentul de aer sau 'Iluidul de lucru, primeste si cedeaz
cldur, producnd schimbri n temperatura, volumul si presiunea Iluidului. Aceste
schimbri au loc n timp scurt n motor si sunt strns legate si respect un principiu
comun cuprins legile lui Boyle si Charles. Pe scurt, aceasta nseamn c valorile
presiunii si volumului de aer la diIerite etape n ciclul motor sunt proportionale cu
temperatura absolut a aerului corespunztor acestor etape.
Aplicatiile acestei relatii sunt folosite la schimbarea strii amestecului, spre exemplu,
Iie c acesta este nclzit prin ardere, ori nclzit prin compresie, ori destins de ctre
turbin, energia lui Ioloseste pentru Iunctionare compresorului. Schimabarea cldurii
este direct proportional cu lucrulul mecanic adugat sau extras de la gaz.
Exist trei timpi principali n ciclul de lucru al motorului n timp ce au aceste
schimbri. n timpul COMPRESIEI, lucrul mecanic este dat aerulului producnd
cresterea presiunii si temperaturii. n timpul COMBUSTIEI, cnd combustibilul se
adaug aerului, se produce arderea care mreste temperatura si volumul amestecului,
presiunea rmne constant deoarece motorul Iunctioneaz ntr-un ciclu cu presiune
constant. n timpul DESTINDERII, cnd lucrul mecanic obtinut din curentul de gaz
prin ansamblul turbinei actioneaz compresorul, scade temperatura si presiunea
gazelor, volumul lor crescnd.
EIicienta cu care aceste schimbri sunt realizate va determina msura n care relatiile
cerute dintre presiune, volum si temperatur sunt obtinute. Cu ct e mai eIicient
compresorul (randament intern mare), cu att presiunea obtinut pentru un acelasi
lucru mecanic consumat este mai ridicat. n schimb, cu ct turbina Ioloseste mai
eficient gazul destins (randament intern al turbinei mare) cu att lucrul mecanic
obtinut este mai mare si gazul se destinde.

Cnd aerul este comprimat sau destins cu un randament n=100%, se
spune ca avem compresie si destindere adiabatic. Totusi, deoarece o
astfel de schimbare arat c nu exist nici o pierdere de energie n timpul
procesului,fie prin frecare,fie prin transmitere ori turbionare,evident este
imposibil sa se obtin n practic o transformare adiabatic complet;
90% reprezinta valoarea randamentului intern (termic) pentru un
compresor si o turbin cu performante bune.
Vom calcula randamentul motorului presupunnd c este cunoscut
raportul de compresie e = V
1
/V
2
. Vom considera ciclul ideal, astfel c nu
se vor lua n calcul pierderile de energie din transformarea BC si nici
faptul c pe transformarea CD o parte din energie este transformat n
putere mecanic si trasmis compresorului. Vom avea deci un ciclu
format din dou adiabate si dou izobare.
= 1- |Q
1
| / Q
2


= 1- (T
4
- T
1
)/(T
3
- T
2
)
Ecuatiile transformrilor sunt:
T
1
V
1
-1
= T
2
V
2
-1
V
2
/ T
2
= V
3
/ T
3

T
3
V
3
-1
= T
4
V
4
-1
V
4
/ T
4
= V
1
/ T
1
Din prima ecuatie se obtine relatia T
2
= T
1
(V
1
/ V
2
)
-1
= T
1
e
-1
iar
apoi, folosind celelalte ecuatii: T
4
= T
3
(V
1
/ V
2
)
-1
= T
3
e
-1
. Randamentul
va fi:
= 1 - (T
4
/ T
3
)(1 T
1
/ T
4
) / (1 T
2
/ T
3
)

= 1 1/ e
-1