CUPRINS:

Crizele de isterie ale copilului..pag. 2

Cum abordam manifestarile de tip negativist ..pag. 5
Disciplina copilului, un subiect controversat... ..pag. 8
Sa intelegem depresiile copilariei..pag. 10
Ce trebuie sa stie mamele despre baieti ..pag. 12
!rica " o stare normala a copilariei..pag. 15
#gresivitatea copilului ..pag. 1$
De ce nu face copilul meu cum ii spun.............pag 1%
# negocia cu copiii..pag. 22
10 metode de a creste un copil rasfatat " si cum va puteti sc&imba abordarea asupra disciplinei
copilului..pag. 25
Despre copilul timid..pag. 2%
'imiditatea( cum sa ii a)utam ..pag. *2
Cand copilul nu are +ncredere +n el... ..pag. *5
#uto"indentificarea( Cine sunt eu ..pag. *8
5 calitati pe care sa i le cultivi copilului tau..pag. ,0
Cum putem contribui la dezvoltarea inteligentei copilului..pag. ,2
-odurile de inteligenta ale copiilor si modul lor specific de invatare..pag. ,,
Cum putem imbunatati puterea creierului la copilul nostru ..pag. 50
Copilul doarme in patutul lui... ..pag. 51
1 | P a g e
Crizele de isterie ale copilului
O criza de isterie a copilului este echivalentul emotional al unei furtuni de vara brusca si
uneori violent.
Cum poate incepe o criza de isterie
.oate ca intr"un anumit moment va bucurati impreuna cu copilul de masa la restaurant, iar in
clipa urmatoare protesteaza, scanceste si tipa cat il tin plamanii din cauza ca i s"a indoit paiul din
pa&arul cu suc. #par scene de groaza, zbieraturi, lacrimi mari de crocodil si multa energie
depusa. .are de ne"oprit.
-ai ales copiii intre 1 si * ani sunt predispusi unor astfel de episoade.
Crizele de isterie sunt reactii de frustrare
Desi v"ar putea ingri)ora posibilitatea de a creste un mic tiran, linistiti"va / la aceasta varsta, este
putin probabil sa faca o criza de isterie numai pentru a fi manipulativ. -ai probabil, are o cadere
ca reactie a frustrarii.
Claire 0. 1opp, profesor de psi&ologie comportamentala aplicata la California2s Claremont
3raduate 4niversit5, atribuie o mare parte a problemei dezvoltarii neuniforme a limba)ului.
6Bebelusii incep sa inteleaga mult mai multe dintre cuvintele pe care le aud, insa aptitudinile lor
de a le exprima sunt atat de limitate7, spune ea. Cand copilul nu poate e8prima ce simte sau ce
doreste, ii creste frustrarea.
Ce trebuie sa faceti in timpul unei crize de isterie
9n primul rand, nu va pierdeti calmul. : criza de isterie nu este un lucru prea placut de vazut.
9n afara de faptul ca da din picioare, tipa sau se arunca pe )os, copilul poate avea in repertoriu
urmatoarele manifestari( sa arunce obiecte, sa loveasca si c&iar sa"si tina respiratia pana devine
albastru.
Cand copilul este in toiul crizei de isterie, este putin probabil sa asculte argumente rationale, desi
va raspunde / in mod negativ / la tipetele sau amenintarile dumneavoastra.
6Am descoperit ca, pe masura ce tipam mai tare la Andrei sa se opreasca, devenea si mai
nestapanit7, spune mama unui copil de 2 ani. 9n sc&imb, a descoperit ca ceea ce functioneaza
este sa se aseze si sa stea cu el pana ii trece furia.
Nu il lasati sin!ur in timpul unei crize de isterie
;ste o buna idee sa stati cu copilul in timpul crizei sale de isterie. :ricand de tentant vi s"ar parea
sa iesiti repede din camera, el s"ar putea simti abandonat. !urtuna emotionala prin care trece
poate fi inspaimantatoare pentru el, si va aprecia faptul ca va aflati in prea)ma lui. 4nii e8perti
recomanda sa ridicati copilul si sa"l tineti in brate daca se poate <adica daca nu se zbate prea
tare=, spunand ca va considera reconfortanta imbratisarea dumneavoastra. 9nsa altii spun ca este
mai bine sa ignorati criza pana cand se calmeaza copilul, in loc de a"i rasplati comportarea
negativa. .rin incercari repetate, veti afla care abordare este cea potrivita pentru copilul
dumneavoastra.
2 | P a g e
Nu cedati si nu ne!ociati in timpul unei crize de isterie
#mintiti"va ca dumneavoastra sunteti adultul. 9ndiferent cat de mult continua criza, nu cedati
unor cereri absurde, nici nu negociati cu copilul care tipa. -ai ales daca sunteti in public, este
foarte tentant sa cedati ca si metoda de a inc&eia episodul. 9ncercati sa nu va faceti gri)i despre
ceea ce cred altii / orice parinte a trecut prin asta.
Cedand nu veti face decat sa invatati copilul ca o criza este o metoda buna de a obtine ce doreste
si sa pregatiti terenul pentru viitoare probleme de comportament. 9n afara de asta, copilul
dumneavoastra este de)a speriat de faptul ca si"a pierdut controlul. 4ltimul lucru pe care are
nevoie este sa"l simta este ca si dumneavoastra ati pierdut controlul asupra situatiei.
"aca intrece masura
9n cazul in care izbucnirea copilului a)unge in punctul in care loveste oameni sau animale, arunca
obiecte sau tipa nonstop, luati"l si duceti"l intr"un loc sigur, cum ar fi camera lui. ;8plicati"i de ce
se afla acolo <6pentru ca ai lovit"o pe matusa #na7= si spuneti"i ca veti ramane cu el pana cand
inceteaza sa se mai poarte rau. Daca va aflati intr"un loc public / un loc in care se produc cel mai
adesea crizele de isterie / pregatiti"va sa plecati impreuna cu copilul pana cand se calmeaza.
6Cand fiica mea avea 2 ani, a facut o criza ingrozitoare la un restaurant pentru ca spag&etele
simple pe care le dorise ea aveau patru)el tocat marunt in ele7, isi aminteste o mamica. 6Desi am
inteles ce o supara, nu am fost dispusa sa"i permit sa intrerupa masa tuturor. #m iesit cu ea afara
pana cand s"a calmat7.
"iscutati dupa ce trece totul
Cand furtuna se potoleste, luati copilul aproape si vorbiti despre ceea ce s"a intamplat.
-anifestati intelegere fata de frustrarea lui si a)utati"l sa"si e8prime sentimentele in cuvinte,
spunand ceva de genul, " #i fost foarte furios pentru ca mancarea nu era asa cum ai fi vrut .
#)utati"l sa inteleaga ca va obtine rezultate mai bune e8primandu"se in cuvinte. Spuneti cu un
zambet, " 9mi pare rau ca nu te"am inteles. #cum, cand nu mai tipi, inteleg ce vrei.
Incercati sa anticipati situatiile care ar putea duce la crize de isterie
!iti atenta la situatiile care le pot declansa si faceti"va un plan pentru a le face fata, in functie de
situatie. Daca se produc cand ii este foame, luati gustari cu dumneavoastra. Daca are probleme
de a trece de la o activitate la alta, anuntati"l cu blandete inainte de sc&imbare. #vertizandu"l ca
urmeaza sa parasiti locul de )oaca sau sa va asezati la masa <" >om manca atunci cand tu si tati
terminati de citit povestea = ii dati o sansa sa se adapteze in loc de a reactiona violent.
Copilul se lupta pentru independenta lui, deci oferiti"i optiuni oricand este posibil. ?umanui nu"i
place sa i se spuna tot timpul ce trebuie sa faca. Spunand " #i vrea cartofi sau morcovi in loc de
a spune " -ananca morcovii@ ii veti da senzatia de control asupra situatiei. 'ineti cont de cate ori
spuneti " nu . Daca va dati seama ca ziceti " nu tot timpul, probabil ca puneti un stres inutil
asupra amandurora. 9ncercati sa va " inmuiati un pic si sa va alegeti mai bine bataliile. >"ar
distruge intr"adevar programul faptul ca mai stati cinci minute la locul de )oaca Si oare ii pasa
cuiva ca micutul are manusi desperec&eate
Urmariti semnele stresului e#cesiv
Desi crizele zilnice de isterie sunt o parte perfect normala a varstei, trebuie sa fiti atenta la
posibilele probleme. # fost agitatie mare in familie #ti avut o perioada e8trem de aglomerata
sau stresanta #u fost tensiuni intre parintii copilului 'oate acestea pot provoca crize de isterie.
3 | P a g e
Cand se cere sfatul medicului
Daca dupa *0 de luni copilul face inca zilnic astfel de crize, cereti sfatul medicului.
Daca micutul are mai putin de *0 de luni si are trei"patru crize pe zi fara a participa la vreo
activitate de rutina, cum ar fi imbracatul sau adunarea )ucariilor de )os, iarasi ar trebui sa
consultati medicul. #cesta se poate asigura ca micutul nu are probleme fizice sau psi&ologice
serioase si poate sugera metode de a infrunta izbucnirile.
De asemenea, cereti sfatul medicului in cazul in care copilul are etape inspaimantatoare in care
isi tine respiratia cand este suparat. ;8ista anumite dovezi ca acest comportament ar fi legat de o
deficienta de fier in organism.
4 | P a g e
Cum abordam manifestarile de tip ne!ativist
Perioada $%& ani este palpitanta atat pentru copil cat si pentru parinti. "aca in primul an
copilul era relativ linistit daca i se satisfaceau nevoile de baza' dupa $ an abilitatile fizice si
psihice recent achizitionate ii deschid drumul catre noi e#periente de e#plorare a mediului.
Copilul priveste cu alti ochi lumea care ii pare foarte atractiva si interesanta si este e#trem
de nerabdator s%o cunoasca.
9ndata ce incepe sa mearga <intre 12"15 luni= deplasarea ii permite sa cerceteze toate colturile
casei, sa rastoarne obiecte, sa goleasca sertare, sa traga de usi, sa arunce cu diverse obiecte, etc.
;ste o perioada agitata in special pentru parinti care trebuie sa creasca atentia si supraveg&erea
asupra copilului.
Dupa 15 luni copilul este instabil atat in casa cat si pe strada. -ersul la plimbare devine un c&in
pentru insotitor, pentru ca cei mai multi copii tinutul de mana devine imposibil, alearga in directii
diferite <niciodata in directia de mers= tipa pe strada, arata cu degetul ca vrea sa se plimbe cu
diverse mi)loace de transport <ce daca nu merg in directia in care trebuie..=, cand doresc in carut,
indata ce sunt urcati vor sa coboare, etc.
9n cazuri e8treme, se trantesc pe )os, tipa indelung cand sunt luati in brate sau cand nu i se ofera
ceva ce vor ei. 9n general raman impasibili la atentionarile adultului, par sa nu auda nimic din ce
i se spune, uneori din contra, cu cat ii atragi atentia asupra unui comportament nedorit cu atat
persista in a da curs acelui comportament.
-ai e cazul sa ne intrebam ce simt parintii in aceste momente 9nca o data capacitatea de a fi
parinte este pusa greu la incercare. Se gandesc( 7'otusi este de acum mai mare, poate sa
inteleaga, dar nu vrea. De ce parca numai al meu face asa :are nu e prea rasfatat Cum ar trebui
sa ma comport cu el, ca mi"e rusine de alti oameni pe strada cand imi face asa. ?u sunt eu un
parinte bun -a simt e8tenuata, sunt cu nervii la pamant. :are cand se termina cosmarul astaA
#cestea sunt doar cateva ganduri ale parintilor, dar sunt cu siguranta multe alte intrebari fara
raspuns care ii c&inuie.
9ntre 18"2, de luni, copilul se calmeaza putin, deplasarea este mai putin nervoasa, asta deoarece
in prim plan se situeaza comunicarea verbala, care acum pare sa se dezvolte mai evident.
Dar aceasta perioada de gratie nu tine mult, dupa 2 ani e8plodeaza iar furia copilului mai ales in
fata interdictiilor impuse de catre adulti. ;ste acea perioada numita 7teribilii 2 aniA in care
copilul spune ?4 la tot pasul si orice incercare de rezolvarea conflictelor pare sa nu aiba vreun
rezultat.
Ce determina copilul sa se comporte atat de nabadaios
5 | P a g e
:are noi, parintii am gresit undeva Si mai ales ce putem face sa nu se repete aceste episoade in
viitor
.entru a nu risca sa se transforme intr"un copil rasfatat iata cateva dintre sugestiile psi&ologului
precum si idei foarte eficiente care au dat rezultate venite din partea parintilor(
'rebuie sa stabilim niste reguli clare de comportament <pentru a evita situatiile periculoase,
pentru a nu cadea in ridicol fata de alte persoane, etc= atat in casa cat si pe strada. #dica niste
reguli minime de civilizatie si bun simt.
Sa"i e8plicam copilului de ce nu are voie sa se comporte asa intr"o situatie, sa folosim cuvinte pe
intelesul lui, sa"l motivam sa aiba un comportament decent. Comportamentul dorit trebuie sa fie
urmat de consecinte pozitive. De aceea trebuie neaparat incura)at si apreciat pozitiv de fiecare
data cand se comporta in directia dorita <avem tendinta uneori de a vedea doar comportamentul
nedorit=
Comportamentul nedorit trebuie sa fie urmat de consecinte negative, stabilite clar si aplicate
imediat. .ot fi urmatoarele( e8cluderea din situatia respectiva <daca nu se )oaca frumos in parc si
loveste copiii atentionat initial si apoi daca continua poate fi luat si dus in afara parcului=
retragerea posibilitatii de a face o activitate preferata <astazi nu te mai uiti la televizor= sau
repararea situatiei <il luam de mana si"l indreptam spre locul unde a facut dezordine pentru a
strange lucrurile ravasite sau ii spunem sa dea inapoi )ucaria luata de la un copil din parc si"l
conducem in acea directie=.
O atitudine ferma si consecventa este cheia acestor crize
Sa ne pastram o atitudine ferma dar rela8ata, calma, sa folosim umorul. C&iar il putem surprinde
pe copil prin reactia noastra. 9ata ce povesteste o mama 7 Am fost la supermarket cu fetita mea.
In drum spre casa am indraznit s-o iau de mana fara sa ma mai rog la ea de zeci de ori sa nu
fuga in strada. Au inceput tipetele si plansete. Atunci eu am inceput sa rad, radeam aproape in
hohote ca uite ce urla copilul asta degeaba. Rezultatul? -a potolit imediat si am a!uns in timp
record acasa."
Daca dorim sa respecte regulile, copilului trebuie sa"i adresam cerinte nu rugaminti <daca il
intrebam( 7>rei sa te speli pe dinti, te rog..= copilul va avea inca o data ocazia de a spune ?4. 9l
informam ca este timpul pentru spalatul dintilor si din vorba"n vorba a)ungem in baie si ne
spalam pe dinti.
"istra!eti%i atentia
Cand observam ca e pe cale de a da curs unui comportament nedorit <de e8emplu vedem ca se
indreapta spre televizor pentru a apasa butonul de oprit= ii atragem atentia catre altceva.. De
e8emplu( 74ite cum a venit o pasare pe pervaz, &ai s"o salutamA
Daca reactioneaza agresiv, tipa, se tranteste pe )os in vazul lumii, aceste manifestari de furie nu
trebuie sa ne impresioneze. Daca cedam atunci in fata insistentelor copilului va invata ca data
viitoare trebuie sa urle mai tare ca sa primeasca ce vrea.
Sa evitam orice forma de a!resiune fizica.
#sta nu numai ca nu va rezolva problema in ansamblu <poate pe moment cand copilul se supune
de frica= dar va agrava starile de frustrare si nervozitate. .rin agresivitatea cu care ne e8primam
furia oferim copilului e8emplul ca prin forta se impune autoritatea. 9n viitor va alege si el acest
model de a se impune in fata altor copii sau c&iar fata de adulti.
6 | P a g e
Sa nu fim e8agerati, sa zicem ?4 la tot pasul. Sa asiguram copilului un mediu in care sa se poata
)uca fara riscul de a se accidenta. ?evoia lui de e8plorare a spatiului este normala si nu trebuie
sa"i limitam in mod e8agerat accesul la spatiul incon)urator.
Sa"l informam ca are un program dupa care mananca, se )oaca, doarme. .entru dormit are un loc
al lui, unde numai acolo doarme, etc. Daca vrem sa respecte anumite cerinte legate de programul
zilnic, trebuie sa fim consecventi in a respecta acest program. ?u trebuie sa fim rigizi si sa
supunem copilul la un c&in zilnic. #daptate nevoile si preferintele copilului la alcatuirea unui
program zilnic este solutia optima pentru a"i asigura un ec&ilibru fizic si psi&ic.
Sa ii aratam dra!ostea si atunci cand !reseste
Sa"i aratam dragostea noastra si atunci cand a gresit. Sa nu"i spunem 7tu esti rauA ci 7tu ai facut
un lucru rau care trebuie indreptatA., la fel nu trebuie sa"l amenintam cu lipsirea de dragoste din
partea noastra in cazul ca nu se comporta adecvat 7daca nu mergi la culcare acum mama nu te
mai iubesteA. Copilul isi va aminti aceste vorbe mult timp.
In concluzie' copilul are nevoie de interdictie din partea adultului pentru ca la aceasta varsta este
inca incapabil sa aleaga, sa ia o decizie. De multe ori abia se &otaraste ce vrea sa faca. #cum vrea
sa se uite la desene animate, peste 10 minute, vrea altceva si tot asa. ?u putem <nici fizic si
psi&ic= sa tinem pasul cu aceste cerinte ne)ustificate ale copilului. De aceea trebuie sa"l a)utam sa
se decida, sa aleaga o directie buna in comportament pe care sa o respecte in toate cazurile.
!acandu"i toate voile il multumim pe moment <cel mult 10"15 minute= dupa care emite alta
cerinta. 9mpunandu"i niste reguli si norme si fiind consecventi in respectarea lor, il a)utam de fapt
sa a)unga la o maturizare sociala care ii permite integrarea optima in alt mediu <cum ar fi,
gradinita=, de fapt il pregatim pentru viata.
7 | P a g e
"isciplina copilului' un subiect controversat...
O sumedenie de intrebari ne trec prin cap cu viteza ful!erului' fara sa putem obtine si un
raspuns satisfacator...cum sa nu%mi mai faca crize de plans in public' cum sa%l fac sa
intelea!a ca nu se poate...cum pot sa nu ma enervez cand vad ce crize face de parca acasa
nu are nici o (ucarie Intrebari peste intrebari la care nu crezi ca o sa%ti poti raspunde...
si totusi...
Ce este de facut oare cand micutul tau incepe sa urle ca el vrea acea )ucarie, acel BcevaB pe care
si"l doreste cu siguranta ca ati asistat la o scena de genul asta c&iar daca nu s"a intamplat si la
dumneavoastra in familie, c&iar spui in gand ( Bce bine ca am stiut sa"mi educ copilul sa nu"mi
faca mie asta...B si te trezesti peste 2 zile ca"ti face acelasi gen de criza si tie si te intrebi pana
unde naivitatea ta sa"ti imaginezi ca asta se intampla numai altora..., evident celor care nu sant
Bin stareB sa"si educe copilul...si"ti dai seama ce nedrept esti cand te arunci sa )udeci...
B-ama urla la copil sa taca si"l ameninta sau c&iar il palmuieste, in timp ce copilul nu vrea sa
renunte la )ucaria pe care a pus mana, plange in &o&ote si urla ca el Bvlea si vleaB, se tavaleste pe
)os....lumea se aduna si se aud sfaturi ( Bde ce doamna nu"i luati )ucariaB, Bde ce nu"i trageti o
bataie buna sa stie cine"i sefulB , Basta se intampla cand nu stii sa"ti educi odrasla, tinerii din
ziua de azi nu mai stiu sa faca nimic ca lumeaB...si tie iti vine sa intri in pamant de rusine....ce"i
oare de facut ca acest gen de manifestare sa ramana un caz singular
9ncearca sa"i e8plici ca plecati in oras dar nu poti sa"i cumperi nimic acum ci doar peste o
saptamana, ca are destule )ucarii si ca daca este cuminte poate sta afara mai mult, sau poate
primii un biscuit in plus, etc...
.arintilor li se reproseaza ca sunt prea toleranti, ca"si rasfata prea mult copii, ca nu le"au interzis
adesea ceea ce trebuia interzis....nestiind ce"i acel Bnu este voie, nu trebuie, etc adica marele
B?4B, copii cresc cu impresia ca toata lumea e a lor si orice se poate, numai sa zica BvreauB.
?erefuzandu"le nimic unii parinti nu realizeaza ce impact va avea primul refuz din afara asupra
unui copil care nu stie ce insemna un banal <sau nu= B?4B. #cesti copii vor avea dificultati de
integrare in societate, incepand cu prima intrare in colectivitate si continuand cu viata zilnica. #
permite sau a disciplina este ceva absolut normal si poate da unui copil stabilitatea de care are
atata nevoie, el stie la ce sa se astepte de la societate si de la parintii sai. # permite sau nu ceva
nu insemna a"ti stresa copilul ci doar inseamna ca el va invata ca e8ista si lucruri care nu se pot
obtine si ca societatea are reguli dupa care se conduce, ca e8ista limite in toate...la fel de
importanta este o atitudine liniara in comportamentul parintilor, inconsecventa nu face decat sa
deruteze copilul si sa"l faca sa"si piarda increderea in parinti..
#tentie insa la ceea ce faceti voi in casa, daca urlati unul la altul, daca tipati la partener sau la
copil, acesta nu va intelege ce vrem de la el si mai ales, cum vrem ceva ce noi nu facem...mai
ales ca micii impielitati profita din plin de inconsecventa voastra.
Daca intr"o zi nu"ti lasi copilul sa faca ceva iar ziua urmatoare"l lasi, vei crea o imensa confuzie
in mintea lui...el nu va stii cand poate si cand nu poate sa faca ceva...drept pentru care fiti
consecventi iar daca se sc&imba ceva, e8plicati si de ce s"a sc&imbat situatia...
8 | P a g e
Deci daca iti face o criza in plina strada nu"l certa si mai tare sau nu tipa la el...incearca sa"i
distragi atentia sau promite"i o rasplata in cazul in care este cuminte iar cand a)ungeti acasa stati
de vorba cu el si e8plicatii de ce a"ti procedat asa. ;l nu"si da oricum seama ce senzatie starneste
prin comportamentul lui, emotiile pe care le incearca sunt infricosatoare pentru el si mai ales nu
intelege ce se intampla cu el...de aceea este foarte important sa"i e8plicati intotdeauna cum stau
lucrurile...si cel mai important lucru este ca dumneavoastra sa nu va enervati, sa va tineti firea,
c&iar daca asta nu"i un lucru usor si daca va doriti sa izbucniti si dumneavoastra intr"o criza de
isterie...ganditi"va caun copil nu poate fi a)utat sa inteleaga ceva tipandu"se la el...
-odelul comportamental al parintilor este decisiv pentru ca de aici porneste fundamentul
viitoarei comportari in societate a copilului dumneavoastra. 3anditi"va ca daca dumneavoastra
evitati sau nu disciplinati micul tiran, acesta va fi disciplinat automat la intrarea in societate si
nu"i va fi usor, societatea n"o va face cu dragostea, intelegerea, corectitudinea si blandetea
dumneavoastra ....deci il feriti de multe tensiuni si frustrari.
Daca totusi va simtiti depasiti de situatie, mergeti cu copilul la medicul pediatru sau la un
specialist care va poate indruma cum sa va purtati cu el...
9 | P a g e
Sa intele!em depresiile copilariei
Pot fi copiii deprimati Cand ne !andim la un copil deprimat' ne inchipuim adesea un copil
nefericit' care e mereu trist. Cu toate acestea' s%ar putea ca nu tristetea sa fie simptomul
care sa defineasca starea unui copil ca fiind deprimat. Se estimeaza ca )* din totalitatea
copiilor sufera de depresii severe care necesita o anumita forma de tratament si interventie
din partea medicilor sau a altor persoane din sfera asistentei de sanatate. +ucrul cel mai
important pe care il putem face ca parinti si profesori este sa invatam sa identificam si sa
intele!em semnele si simptomele acestei boli' ca sa putem actiona cat mai corect.
Copilul isi e#prima deprimarea in arta si in (oaca
Copiii e8perimenteaza si manifesta simptomele depresive intr"o paleta unica de moduri, diferite
de ale adultilor. ?umerosi copii nu isi pot identifica depresiile folosind cuvinte, asa ca este vital
ca noi sa recunoastem alte semne distinctive. De e8emplu, copiii de varste foarte mici ar putea sa
e8prime semne depresive in modul cum se )oaca sau in desene, folosind culori intunecate si teme
triste.
Copiii deprimati ar putea desena constant copaci fara frunze, ramuri sau fructeC ar putea desena
case daramate, ar putea sa"si imagineze luna, soarele sau animalele plangand. #r putea c&iar
desena imagini reprezentandu"i pe ei insisi si pe membrii familiei lor lipsiti de viata, tristi sau in
dispozitie morbida. #cestea ar putea reprezenta semne ca dispozitia lor este e8trem de afectata.
#stfel de teme depresive in arta si in )oaca ar putea indica posibilitatea e8istentei unei mosteniri
genetice primare a depresiei, o reactie la stresul familial sau scolar, sau ambele.
Probleme de comportament
Copiii deprimati ar putea dobandi noi probleme de comportament acasa si la scoala. Se poate ca
ei sa fie mereu iritabili si &ipersensibili fara sa"si dea seama de ce. #desea, gradul lor de toleranta
lor la conflicte si frustrare este foarte scazut. .uterea de concentrare <atentia= este considerabil
limitata, ceea ce inseamna ca copiii deprimati ar putea parea foarte distrati <absenti=. Deactia
obisnuita la acest tip de comportament este actiunea disciplinara, iar posibilitea e8istentei
depresiei este adesea trecuta cu vederea.
Performantele scolare
4n semn"c&eie care indica o depresie si care nu trebuie ignorat este o sc&imbare brusca a
randamentului scolar. Daca un copil cade in zona notelor periculoase sau manifesta o sc&imbare
brusca in performantele sale, aceasta ar putea fi un indiciu ca copilul este deprimat. Copiii care
devin mai puternic deprimati se izoleaza adesea de prieteni si de familie intr"un mod care nu ii
caracterizeaza in mod normal.
+etar!ie
4nii copii dorm in timpul zilei mai mult decat de obicei, pot parea inceti, letargici si lipsiti de
interes in activitatile lor obisnuite.
Probleme de ordin fizic
10 | P a g e
-ulti copii de varste mai mici care sufera de depresie acuza o larga varietate de probleme de
sanatate, ca dureri de cap, dureri de stomac, de picioare sau de maini. Daca astfel de simptome
apar adesea, parintii trebuie sa ia in considerare si posibilitatea depresiei. #ceste probleme ar
putea avea o insemnatate deosebita daca copilul le foloseste cu regularitate ca sa scape de scoala,
de prieteni sau de ceilalti membri ai familiei.
Copiii ar putea fi atat de concentrati asupra durerii lor de cap, sau ar putea simula asa de bine o
durere abdominala, incat pregatirea pentru scoala devine o povara. Daca aceasta stare de lucruri
continua, acesti copii pot sa se confrunte cu sentimente depresive pe care nu le pot e8prima in
cuvinte.
.arintii, profesorii si consilierii <instructorii= trebuie sa fie constienti de e8istenta unui astfel de
tipar suplimentar, alaturi de alte simptome ale depresiei, care nu trebuie neaparat sa aiba legatura
directa cu tristetea.
,edicamentele -dro!urile. si alcoolul
9ntoarcerea catre tovarasiile nepotrivite sau o inclinare brusca catre droguri si alcool ar putea
insemna ca copilul tau se confrunta cu o depresie grava. 9n locul unei confruntari severe, parintii
trebuie sa verifice daca nu cumva depresia este o cauza posibila. Copiii care folosesc
medicamente <droguri= ar putea avea o problema primara de abuz de substante, dar unii copii isi
masc&eaza depresia cu a)utorul medicamentelor <drogurilor= si al alcoolului in incercarea de a
scapa de durerea lor.
/menintarile cu sinuciderea
: incercare sau o amenintare de suicid este un strigat de a)utor. 9nterventia directa a personalului
medical este vitala pentru a discerne ce anume se afla in realitate dincolo de amenintare si daca
amenintarea este serioasa. 9n orice caz, o amenintare de suicid este un indiciu clar ca un copil sau
un adolescent are nevoie de a)utor de specialitate.
.arintii trebuie sa ia in serios orice tema cu referire la moarte care apare in scrierile, in desenele
sau in conversatiile copilului. 9nterventia incepe intreband direct copiii despre sentimentele lor, si
facandu"i sa se simta suficient de rela8ati ca sa"si aduca la lumina sentimentele adeseori ciudate
si dificile. Consilierii <instructorii= scolari reprezinta o resursa valoroasa. .ediatrul principal al
copilului va a)uta in mod sigur la gasirea indiciilor de depresie. 4n psi&iatru pentru copii si
adolescenti va a)uta familiile sa discearna simptomele si va avea un rol important in ec&ilibrarea
tratamentului cu terapie psi&ologica, medicatie si c&iar spitalizare daca e necesar.
0rebuie sa devii un Sherloc1 2olmes al simptomelor copilului
9dentificarea si apoi intelegerea naturii depresiei unui copil necesita ca parintii, educatorii si cei
ce se ingri)esc de sanatate sa devina detectivi de simptom. Cu putina investigatie, cercetare si
tratament, copilul poate fi scutit de ani de suferinta si, probabil, s"ar putea c&iar salva vieti.
11 | P a g e
Ce trebuie sa stie mamele despre baieti
Un baietel este pentru mamica lui' comoara sufletului. Si' in incercarea de a%i fi cat mai
aproape' unele mame care au baieti se intreaba: 3Cum as putea sa%l intele! mai bine pe
baiatul meu4 In mod instinctiv' o mama intele!e mai bine modul de !andire al fiicei sale'
pe cand !andirea unui baiat este ceva mai !reu de inteles pentru o mama. "e ce Iata
cateva moduri de comportare a baietilor si e#plicatiile aferente' linistitoare pentru mamele'
puse la incercare in !hicirea ori!inii unor astfel de comportamente ale baietilor lor dra!i.
9nca din perioada copilariei, dezvoltarea baietilor este influentata de &ormonii masculini care,
dupa cum s"a demonstat, influenteaza nu numai in fizicul ci si psi&icul baietilor. .e langa aceste
procese strict biologice, o importanta deosebita inca de la varste fragede o are educatia primita
acasa sau in societate.
Inteli!enta emotionala a copilului
9nca de la nastere, un copil va fi educat 7ca fataA sau 7ca baiatA, in functie de se8. #ceste modele
de educatie si comportament vor fi intarite in cursul vietii, de catre parinti, educatori, profesori si
in general de toata societatea.
Inteli!enta emotionala % influentata de cultura societatii
Dupa cum spunea printre altele, un profesor de la Earvard 7in cultura moderna un baiat trebuie
sa reprezinte se8ul tare, sa fie puternic si sa nu"i fie frica niciodataA.
#ceste norme ale societatii influenteaza felul in care baietii de orice varsta isi e8teriorizeaza
gandurile si sentimentele si e8plica faptul ca uneori mamele nu inteleg prea bine modul de
gandire si comportare al baietilor lor.
Un baietel nestapanit si a!resiv
#proape nici o mama nu este surprinsa de energia imensa a baietilor, dar apare si intrebarea
fireasca, daca acest comportament agresiv nu va deveni permanent la maturitate.
-a)oritatea baietilor iubesc sporturile violente <rugb5, &oc&ei, bo8, Farate, etc.= dar practicarea
aceastora nu inseamna ca vor avea un comportament violent ca adulti.
C&iar daca parintii vor fi impresionati sa"si vada baiatul batut <la propriu si la figurat= de ec&ipa
adversa la &oc&ei pentru prima data, acest tip de violenta competitionala are avanta)ele sale.
0aietii invata sa"si cunoasca limitele proprii de agresivitate <cat de departe pot merge cu aceasta
fara a fi raniti= si totusi sa"si respecte adversarii.
5antezii violente
#gresivitatea fizica a baietilor este uneori completata de fantezii violente. #larmate de
comportamentul agresiv al baietilor lor la cresaGgradinitaGscoala, mamele reduc acasa numarul
)ucariilorG)ocurilorGcasetelor video care implica violenta sperand sa nu stimuleze comportamentul
agresiv al copiilor. Cu toate acestea, mai devreme sau mai tarziu aceste mame vor descoperi ca
nu pot sa stapaneasca fantezia copilului lor.
12 | P a g e
De e8emplu, un copil nu s"a )ucat niciodata cu un pistol de )ucarie, pentru ca parintii au &otarat
de la inceput sa nu"i cumpere )ocuriG)ucarii care recurg la violenta. 9n ziua in care a primit o trusa
cu scule de plastic pentru gradina, primul lucru pe care l"a facut a fost sa se )oace de"a 7&otii si
banditiiA, spre marea surpriza a parintilor sai.
4nii parinti se arata ingr)orati si cand copilul deseneaza tancuri, bombe care e8plodeaza etc. sau
cand 7isi tortureazaA soldatii de )ucarie. 9nsa, in opinia ma)oritatii psi&ologilor parintii nu ar
trebui sa"si faca prea multe gri)i in privinta asta, caci 7daca tot copiii care s"au )ucat cu pistoale
de plastic ar deveni adulti violenti atunci ar trebui sa purtam veste antiglont zi si noapteA. 9n plus,
fanteziile, c&iar si violente isi au rolul lor in viata copiilor, care invata sa stabileasca in mod clar
diferenta intre realitate si fantezie.
Hoaca cu alti copii, c&iar si de"a 7coIbo5"ii si indieniiA, de"a razboiul etc., le dezvolta copiilor
capacitatea de cooperare, de a crea impreuna cu altii o povesteGfantezie si de a intelegeGdezvolta
valori umane cum ar fi cura)ul, bunatatea, generozitatea, dreptatea, etc.
Un copil 3inchis4
: fetita care are probleme se arunca in general in bratele mamei si dintr"o suflare i"a si povestit
ceea ce o supara, dar cu baietii lucrurile nu sunt decat rareori asa. 0aietii incearca sa 7tina totul in
eiA ca sa nu fie considerati slabi si tratati ca niste copii mici.
6aiatul este de obicei interiorizat
Daca vreti sa stiti ce"i cu baiatul dvs. psi&ologii recomanda sa o aflati in mod indirect. Daca
feteleGfemeile se privesc in oc&i cand au ceva sa"si spuna, c&iar si de factura intima,
baietiiGbarbatii obisnuiesc sa"si vorbeasca unul altuia fara sa se priveasca in oc&i.
0aietiiGbarbatii vorbesc despre cele mai intimeGpersonale probleme in timpul unei alte activitati,
de e8emplu cand se uita impreuna la un meci de fotbal. 9n mod aproape similar puteti proceda si
dvs. cu baiatul dvs. cand vedeti ca are probleme pe care nu vrea sa le marturiseasca. 9n loc sa"l
bombardati cu intrebari, mai bine iesiti la o plimbare cu bicicleta impreuna sau, daca va
pricepeti, faceti"va de lucru impreuna la masinaGbicicleta etc. si veti vedea cum pe bucatele
intreaga problema iese la iveala.
7reu de convins8invins
9n general, feteleGfemeile pot fi mai usor convinse cand se apeleaza la sentimentele lor si stiu sa
fie mai diplomate. 0aietii, din contra, prefera lucrurile concrete, 7cred in sinceritate si spun e8act
ce gandescA, fara prea multa diplomatie. Si in plus, isi pierd destul de repede interesul pentru
orice lucru, asa ca mamele trebuie sa stie cum sa"i 7convingaGinvingaA.
Un dialo! inovativ
Daca baiatul dvs. nu se tine de promisiunea facuta de a nu mai sparge geamurile vecinilor, gasiti
o modalitate mai creativa de convingere, nu mai apelati la clasicele pedepse.
9ata ce a facut o mama e8asperata de sariturile baietelului de pe masa pe canapea. 9ntr"o zi a scris
un bilet si l"a lasat pe canapea. 7#m crezut ca suntem prieteni si tu ai sarit pe mine pana mi"ai
rupt un arc. >ad ca nu prea"ti pasa de mine, asa ca de azi nu ne mai )ucam impreuna. Semnat(
CanapeauaA. Copilul a ras, dar apoi s"a tinut de promisiunea de a nu mai sari pe canapea.
13 | P a g e
9n ciuda tuturor gri)ilor, durerilor de cap, problemelor, etc. pe care le dau in plus baietii, legatura
intre mame si baietii lor este e8trem de puternica, asa ca incercati sa"i intelegeti pe ai dvs. si veti
avea parte de infinit mai multe satisactii decat probleme.
14 | P a g e
5rica % o stare normala a copilariei
?eavand nici e8perienta si nici puterea noastra de gandire, temerile
copiilor ni se par adesea stranii sau lipsite de fundament( toate obiectele,
c&iar si cele mai inofensive, pot fi pentru ei sursa de frica <in primii 5 ani
de viata=. ?imic insa nu este anormal in aceste manifestari izvorate din
nelinisti irationale si specifice fiintei umane in scopul descoperirii
instinctuale a lumii. Cele mai curente temeri instinctive sunt( fobiile de
singuratate, de intuneric, de persoane straine si de animale. !rica de
intuneric este, in mod cert, cea mai raspandita si nu se poate ascunde
<fobia noptii, a spatiilor sumbre, a spatiilor disimulate " frica de a privi
dupa o perdea, de a desc&ide o usa care da intr"un loc necunoscut =.
9n timp ce aceste fobii nu produc tulburari care sa dezorganizeze viata
copilului, altele <ca teama de caini de e8emplu= duc la an8ietate, fenomen
ce naste un sentiment de pericol interior. #ceasta forma de frica <fara
cauze aparenteC obiectul fricii a disparut, dar frica persista, in amintirile
sau in )ocul imaginatiei= se manifesta adesea la copiii emotivi sau
imaginativi. 9n acest caz, ei trebuie tratati cu blandete, pentru ca an8ietatea
sa nu ia proportii alarmante " refuzul de a manca <anore8ie mintala=, de a
dormi etc.
#numite temeri pot parea anormale prin frecventa <copilul caruia ii este
frica de orice, fara incetare= si intensitatea lor <tipete, paloare sau inrosire
subita si intensa= ori prin persistenta de la o anumita varsta. #stfel, copilul
de 8 ani care are inca nevoie de veioza pentru a adormi seara manifesta o
teama anormala, ca si copilul care plange la vederea de la departare a unui
caine. Din fericire nu sunt patologice, intrucat nu se diferentieaza de
temerile normale decat prin intensitate, iar copilul are un comportament
obisnuit. ;8agerarea fricii banale, intensitatea si persistenta ei sunt
datorate, in cele mai multe cazuri, unei gresite atitudini a parintilor <de
e8emplu a mamei= care"si ameninta copilul dandu"l la caine daca nu
BpapaB tot. 4neori parintii vorbesc despre propriile temeri contagiindu"i pe
copii.
Cea mai periculoasa teama este frica e8cesiva, bizara, ce se caracterizeaza
prin mare intensitate <tulburari grave de comportament=, tenacitate <fobii
intense si persistente=, prin perseverenta ei c&iar si dupa disparitia cauzelor
<veritabila criza de frica=. 'oate fobiile care ating corpul trebuie
supraveg&eate cu atentie deoarece ele sunt adesea <la adolescenti mai ales=
semnul unei eventuale sc&izofrenii <tulburare psi&ica ce se caracterizeraza
prin inconsecventa mintala=. ?u trebuie sa negli)am niciodata o stare mai
mult sau mai putin permanenta de neliniste " tresarirea la cel mai mic
zgomot, timiditatea sau agresivitatea e8cesiva, ticurile, balbaiala, maniile,
inadaptarea scolara, semnele de oboseala " caci pot fi semnele unei
tulburari nervoase. 9n acest caz trebuie neintarziat sa consultati psi&iatrul,
15 | P a g e
singurul in masura sa )udece manifestarile de teama si sa indice
tratamentul.
Care sunt ori!inile fricii la copii
Constatam ca teama este intim legata de cunoasterea vietii si, prin urmare, un
copil fara frica este un copil anormal. Dar modul in care se manifesta ea depinde
considerabil de Bterenul personalB. #numiti copii sunt mai sensibili, mai nervosi, mai
emotivi, mai iresponsabili decat altii. Ja ei frica se grefeaza cu mai multa intensitate, este
stimulata sau intretinuta de atitudinile gresite ale parintilor. Ja altii BterenulB este net
favorabil dezvoltarii unor tulburari obsesive, ale caror manifestari sunt dificil de inlaturat.
;rorile educative care fac din copil un fricos sunt numeroase si foarte raspandite. Cele
mai frecvente sunt pedepsele pentru lucruri mai mult sau mai putin grave. 9n fata lor,
copilul poate reactiona in diverse maniere( cand este foarte sensibil si impresionabil, va fi
speriat pentru mult timp de ideea pedepsei. De asemenea, lipsurile( daca ele sunt
e8agerate de adulti, daca i se amintesc prea des, copilul va sfarsi prin a"si pierde din ce in
ce mai mult increderea in sine, si"l va stapani o permanenta teama interioara. .entru a
invinge teama, copilul are nevoie de climatul afectiv al familiei <dragoste, calm,
incura)are etc.=, caci Bdaca dragoste nu e, nimic nu eB.
16 | P a g e
/!resivitatea copilului
0oti copiii se comporta a!resiv in anumite momente... unii mai rar' alti mai des' unii mai
intens' altii mai discret. /!resivitatea lor se datoreaza furiei si frustrarii' dar o puteti folosi
in mod constructiv' daca stiti cum. /(utati copilul sa se confrunte cu furia si frustrarea in
mod constructiv. ,edicii si psiholo!ii de la "esprecopii.com va ofera cateva sfaturi.,ai
cititi: "isciplina copilului' un subiect controversat...
Copilul furios
'oti copiii se manifesta uneori agresiv. Copiii mici sunt printre cele mai agresive creaturi de pe
planeta / in permanenta ating, lovesc, musca, trag, imping si arunca diverse lucruri / deoarece
sunt frustrati de lipsa controlului, a puterii sau a abilitatii de a spune ce doresc. Dar numai fiindca
acest comportament este normal nu inseamna ca trebuie sa"l permiteti. K
'rebuie sa a)utati copilul sa invete cum sa se confrunte cu propriile emotii intr"un nod mai
productiv <si mai civilizat@=.
Cum reactionati fata de a!resivitatea copilului
De fiecare data cand copilul loveste, impinge, ing&ionteste sau raneste in alt mod pe cineva, aveti
gri)a sa(
o Deactionati prompt. 9mediat ce vedeti <sau simtiti@= ca micutul musca sau se poarta
agresiv, spuneti, 6?u e voie sa musti. Doare.7 ?u muscati si dumneavoastra copilul,
pentru ca asta nu va duce decat la accentuarea comportamentului sau agresiv.
o .edepsiti"l. Daca are peste 2 ani, poate intelege consecintele comportamentului sau / deci
o scurta perioada de izolare in camera lui il poate a)uta sa"si recapete controlul. .uteti
incerca si sa"i interziceti temporar un privilegiu, ca timpul petrecut la '>
o 9nvatati"l sa ceara iertare. Dupa pedeapsa, invatati copilul sa ceara iertare persoanei pe
care a ranit"o. Ja inceput, va spune numai cuvintele, dar cu cat o face mai des, cu atat va
intelege mai bine ce inseamna sa"i para rau si de ce merita sa ceara iertare.
o :feriti"i o cale mai buna de a se e8prima. Dupa ce s"a calmat, e8plicati"i ca"i intelegeti
frustrarea, apoi a)utati"l sa si"o e8prime. #ti putea spune 6;rai furios, de asta l"ai lovit pe
9onut. Dar alta data nu"l mai lovi@ Data viitoare spune"i ca te infurie daca iti ia )ucariile.7
9nvatati copilul sa spuna ce doreste, de e8emplu sa zica 6'e rog da"mi camionul inapoi
acum7 sau 6.oti sa te )oci cu papusa dupa ce termin eu7.
o #)utati"l sa"si inteleaga sentimentele. Daca are cel putin , ani, intrebati"l cum se simte
cand este furios / ii bate inima mai repede, respira mai des 9nvatati"l sa respire adanc, sa
numere pana la zece sau sa cante incet un cantecel astfel ca atunci cand se infurie din nou
sa poata aplica aceleasi te&nici.
Cum preveniti comportamentul a!resiv
Copilul e8perimenteaza diferite comportamente. 9ntr"o zi isi poate manifesta furia prin cuvinte,
in alta se poate e8prima dand cu )ucaria de masa.
Pentru a%l a(uta sa se e#prime intotdeauna prin vorbe in loc de a ataca' procedati astfel:
17 | P a g e
4rmariti semnele prevestitoare. -ulti copii devin frustrati cand sunt obositi, suprastimulati sau
cand se afla intr"un mediu nou. De e8emplu, in cazul in care copilul are tendinta de a"si pierde
controlul la sfarsitul unei vizite la alti copii, scurtati durata unor astfel de vizite.
'emperati actiunile cu semnificatii negative. Cand copilul il face pe 0atman sa"l omoare
pe -r. !reeze, intrebati"l de ce trebuia sa fie ucis -r. !reeze si sugerati"i ca 0atman l"ar
putea trimite la inc&isoare. .rezentandu"i comportamente alternative il veti a)uta sa
inteleaga ca si el poate alege un alt comportament decat cel agresiv.
.lanificati un timp numai pentru copil. 4nii copii simt nevoia sa se poarte agresiv pentru
a atrage atentia. Deci acordati"le atentia dupa care tan)esc )ucandu"va cu ei si laudandu"
i pentru buna purtare cat mai des posibil.
-entineti un nivel realist al asteptarilor. #"i cere unui copil mic sa mestece numai cu gura
inc&isa sau unui copil mai mare sa"si faca toata tema odata este prea mult. 9ar cand
copilul pur si simplu nu poate face ceea ce ii cereti, ar putea recurge tot la furie pentru
a"si e8prima frustrarea.
Controlati"va propriul comportament. Daca tipati si in)urati de fiecare data cand alt sofer
va taie calea, cum veti putea convinge copilul sa nu se poarte la fel cand este suparat
Ce se afla in spatele furiei e#treme
4neori, agresivitatea copilului are forme mai serioase. .oate lovi intentionat un prieten cu o
)ucarie sau se poate supara asa de tare ca un turn Jego nu ii iese cum vrea, incat sa loveasca
peretele.
Cel mai adesea cauzele ar putea fi:
!aptul ca se simte supraincarcat de activitatile programate
: mare sc&imbare in viata lui, cum ar fi un nou bebelus in familie
!aptul ca altii copii 6se iau de el7
!aptul ca are probleme la scoala
;8cesul de filme, muzica, )ocuri video si de calculator cu continut violent
9ncercati sa intelegeti care este cauza furiei copilului, apoi incercati sa o eliminati / discutati cu
profesorul copilului daca se simte timorat sau daca ramane in urma la scoalaC supravegeati cu
atentie programele pe care le urmareste la '>. 9n cazul in care agresivitatea copilului isi mentine
nivelul ridicat, discutati cu pediatrul sau cu un ps&ilolog.
Sfatul de la "esprecopii.com
Copiii mici au tendinta de a ataca muscand sau lovind deoarece a)ung usor sa fie frustrati si nu
stiu sa comunice.
9n )urul varstei de *,5", ani " cei mai multi copii dobandesc aptitudinile de adaptare si de limba)
care le sunt necesare pentru a"si controla agresivitatea. ?u o vor face perfect( copiii adesea invata
sa faca asa cum e bine dupa ce incearca mai intai sa faca asa cum e rau.
;ste important ca dumneavoastra, ca parinti, sa fiti fermi si consecventi si sa a)utati copilul sa
invete metode mai bune de a"si administra emotiile.
18 | P a g e
"e ce nu face copilul meu cum ii spun
#. $einz are nevoie de un medicament pentru sotia lui care este pe patul de
moarte. %l afla ca cei care au inventat medicamentul sunt atat de lacomi incat
cer un pret de #& ori mai mare decat valoreaza, iar $einz nu are acesti bani.
$einz reuseste sa faca rost de !umatate din suma, dar farmacistii nu accepta
sa primeasca cealalta !umatate din suma mai tarziu. 'e aceea, $einz a intrat
in farmacie si a furat medicamentul. Ar fi trebuit $einz sa faca acest lucru?
(. )ratele*sora tau*ta s-a comportat urat, ce trebuie sa-i spui tatalui vostru?
9nca de la * ani, copilul poate raspunde la aceste intrebari. Dupa cativa ani va
da alte raspunsuri, apoi dupa 12 ani isi va sc&imba din nou opinia, care nu va
mai fi insa aceeasi si dupa 18 ani. De ce se intampla acest lucru, de ce se
sc&imba raspunsul la aceeasi intrebare JaIrence 1o&lberg a cercetat stadiile
dezvoltarii morale ale copilului si vom aborda in acest articol descoperirile lui.
.rimul stadiu, preconventional, se imparte in doua etape de dezvoltare. 9n
prima etapa, pentru copil interesele celorlalti nu conteaza deloc. ;l nu
gandeste( BDaca gresesc, nu o sa ma placa.B, ci gandeste B;u vreau.B 9n prima
etapa, copilul respecta regulile de teama sa nu fie pedepsit si pentru a primi
recompense. Cum rezolva copiii in prima etapa dilema lui $einz Daspunsul
tipic este( +,u. 'eoarece as deveni hot si m-ar duce la inchisoare.+ #cest
raspuns arata ca, in aceasta etapa, copilul se gandeste doar la binele personal
si nu la a"l altora.
9n a doua etapa, copiii isi dau seama ca a obtine ceea ce isi doresc depinde de
felul cum negociaza cu ceilalti. BCeea ce este corect, dreptB este reprezentat de
un sc&imb ec&itabil. Desi copilul gandeste BCu ce ma aleg euB, a)unge sa
recunoasca nevoile altora, dar numai daca ele nu il impiedica sa obtina ce isi
doreste. 9n aceasta a doua etapa, grupul de egali este organizat ca o BbancaB.
-embrii grupului de egali se intalnesc sa sc&imbe intre ei favoruri, dar nu poti
lua mai mult decat ai oferit. Ja cea de"a doua dilema, copilul aflat in aceasta
etapa de dezvoltare, va raspunde( +,u-i spun nimic tatalui, pentru ca il bag pe
frate in bucluc. -oate o sa am si eu nevoie ca el sa ma acopere altadata.+
Desi acest prim stadiu al dezvoltarii morale este specific varstei cuprinsa intre
0 si % ani, unii adolescenti manifesta comportamente specifice acestui stadiu.
9n plus, multi adolescenti si adulti infractori nu evolueaza la nivelul celorlalte
stadii ale dezvoltarii morale.
#l doilea stadiu, conventional, se imparte, la randul lui, in doua etape de
dezvoltare " etapa trei si patru. 9n a treia etapa de dezvoltare, sentimentele
19 | P a g e
impartasite, intelegerile si asteptarile celorlalti sunt mai importante decat
interesele personale. 9n cadrul grupului de egali, este esential sa aiba incredere
unii in altii si sa"si respecte reciproc proprietatea. -embrii grupului trebuie sa
aiba gri)a unul de celalalt. Copilul aflat in aceasta etapa de dezvoltare este
preocupat sa multumeasca asteptarile figurilor autoritare din familie, de la
scoala etc. Ja cea de"a doua dilema, el ar raspunde( +.rebuie sa ma gandesc
la fratele meu, dar este mai important sa fiu un bun fiu. .atal meu a facut
atatea pentru mine. As avea constiinta incarcata daca nu i-as spune, pentru
ca altfel tata si-ar putea pierde increderea in mine. )ratele meu va intelege,
tatal nostru face atatea pentru noi.+
9n cea de a patra etapa de dezvoltare, perspectiva de Bmembru al societatiiB
este pe deplin formata. De prima importanta este indeplinirea
datoriilorGobligatiilor si respectarea legilor. Delatiile individuale se plaseaza in
sistemul social care stabileste regulile de interrelationare. :rice persoana este
responsabila pentru ea insasi, dar imparte responsabilitatile cu ceilalti. B#
furaB este o fapta rea deoarece afecteaza comunitatea, mai degraba decat
individul. 9n aceasta etapa, increderea reciproca este Blitera de legeB.#l treilea
stadiu, postconventional, se imparte, de asemenea, in doua etape de dezvoltare
care vin in continuarea celor anterioare. # prote)a drepturile si bunastarea
tuturor oamenilor si a asigura ce este mai bine pentru cei mai multi sunt
scopurile ma)ore in etapa a cincea. Drepturile si valorile individului sunt
prioritare in raport cu contracteleGintelegerile sociale. 'otusi, indivizii, care
parcurg aceasta etapa de dezvoltare morala, sunt devotati regulilor morale si
legale promovate in societate. De aceea, le poate fi foarte greu sa integreze
ambele puncte de vedere. #ceasta confuzie este reflectata de raspunsul la
dilema lui $einz( BDe obicei, punctele de vedre morale si legale coincid. #ici
ele sunt in conflict. Hudecatorul ar trebui sa tina cont mai mult de punctul de
vedere moral.B BScapareaB, in aceasta etapa, este aceea de a"l sfatui pe Eeinz
sa fure, apoi de a sugera o pedeapsa.
9n ultima etapa, principiile morale surclaseaza legile, normele si regulile.
9ndivizii selecteaza principii pentru ei insisi, nu le mai accepta pur si simplu
din e8terior <pentru ca asa este la moda@= si sunt convinsi ca aceste Bedicte
moraleB sunt universale. Cand legile si regulile intra in conflict cu principiile,
ultimele trebuie respectate. .e scurt, oamenii sunt importanti, nu regulile sau
legile. :mul este un scop in sine. 9ata ce raspunde cineva care a a)uns in
aceasta etapa a dezvoltarii morale la dilema lui Eeinz( BA fura medicamentul
este, din punct de vedere legal, o infractiune, dar este corect din punct de
vedere moral. istemul de legi este valid doar daca reflecta o lege morala pe
care toti oamenii rationali o accepta. Baza crearii societatii este dreptatea
individuala, dreptul fiecaruia de a-i fi luate in considerare scopurile*motivele
in fiecare situatie, nu doar in contextele care pot fi codificate de lege.
'reptate pentru fiecare individ inseamna/ -oarta-te cu fiecare persoana ca
un scop, nu ca un mi!loc. B
20 | P a g e
.entru perioada copilariei si a adolescentei, pe baza teoriei lui 1o&lberg, s"au
putut diversifica strategiile pedagogice pentru a creste ancorarea
motivationala, siguranta afectiva, respectul de sine si fata de lume si pentru a
dezvolta dreptatea normativa pe care acest respect il implica pentru autonomia
individului si pentru viata in societate.
'eoria lui 1o&lberg, contestata de unii, completata si dezvoltata de altii, ne
ofera cateva indicii despre evolutia morala si mecanismele ei de"a lungul
vietii. B?imic nu este batut in cuieB, deci nici o teorie nu poate fi
atotcuprinzatoare, cum nici omul nu se comporta conform unor grile
prestabilite, dar e8ista niste invariabile ale e8istentei umane pe care fiecare
teorie incearca sa le surprinda si sa ne ofere mi)loce de a le descoperi apoi in
fiecare individ.
21 | P a g e
/ ne!ocia cu copiii
Parintii de azi cresc cea mai buna !eneratie de ne!ociatori pe care i%a cunoscut vreodata
lumea. Incepand chiar de la varsta de 9 ani' copiii ne!ociaza orice: de la ce sa manance
pana la cu ce sa se imbrace. Pe masura ce cresc' ne!ociaza cand si unde sa%si faca temele si
in ce activitati se implica. In decursul adolescentei' ne!ocierile se poarta in (urul orelor
tarzii de intoarcere acasa si a privile!iului de a conduce masina. Iata' "esprecopii.com va
arata ca aceste ne!ocieri pot fi folositoare atat parintilor cat si copiilor pentru o serie de
motive...
"e ce sunt utile ne!ocierile inca de la varste fra!ede...
Parintii sunt mult mai in masura sa%si atin!a scopurile
?egocierile simple incep cu cei mici, c&iar inainte de 2 ani. 9ncerci sa"l convingi pe cel mic sa se
aseze pe olita pentru a practica pentru mai tarziu. 9n loc sa se supuna imediat dorintei tale, cel
mic incepe negocierile( pot sa stau pe olita mare? . Emmm, nu e c&iar ce vrei tu, dar e o cerere
rezonabila. .ermitandu"i sa stea pe toaleta ca cei mari, copilul tau va practica statul la toaleta. De
ce e dispus sa faca asta .entru ca ii accepti si cerintele lui in situatia data.
Ne!ociind' le oferi copiilor un anumit control intr%o situatie fara alternative
Sa zicem ca cel mic e la varsta gradinitei si trebuie sa"si ia medicamentul. Stii ca va fi o batalie
in luarea medicamentului. ?u incape discutie ca medicamentul trebuie luat, asa ca incepi
negocierile( 0rei sa-l iei cu suc sau cu apa, inainte de masa sau dupa masa, stand in bratele
mele sau pe scaun? .
?egociind unde, cand si cu ce sa ia medicamentul el se va simti mai putin fortat ca trebuie sa ia
medicamentul, atentia se va muta de la faptul ca trebuie luat medicamentul, la cum, unde si cand
sa"l ia. 9n acest fel vei evita o scena urata de lacrimi, accese de furie si impotrivire. 9i lasi celui
mic sentimental ca are control asupra situatiei, cand de fapt controlul este in mainile tale.
Prin ne!ociere e#tinzi nevoile copilului de a prelua controlul in anumite situatii
Sa zicem ca #ndrei are 10 ani si vrea mai multi bani de buzunar si sa"si puna postere cu idolii
preferati pe peretii din dormitorul sau. 9n principiu tu refuzi ambele lui cereri. Consideri ca sunt
prea multi bani sa cresti suma de la 10 lei la ,0 lei pe saptamana. Si in plus urasti posterele...iti
distrug zugraveala de pe pereti. .entru a nu fi refuzat, #ndrei incepe sa negocieze.
>rea mai mult control asupra propriei vieti. .ropunerea lui este ca daca ii maresti ratia de bani de
buzunar, este dispus sa duca el gunoiul si sa dea mancare catelului. 9n acelasi timp a descoperit la
magazin o solutie speciala de lipit postere, spunand ca nu afecteaza varul de pe pereti. Dupa ce
cantaresti si analizezi un pic cererile lui poti constata ca imboldurile lui pre"adolescentine de a
avea mai mult control sunt rezonabile si"i accepti propunerile.
/(uta la capatarea increderii de sine
Cand parintii negociaza lucruri legate de imbracaminte, mancare, diverse activitati, copiii simt ca
au un anumit control asupra unor aspecte ale vietii lor. ?egociind cu ei daca sa gatesti pentru
22 | P a g e
cina macaroane cu branza sau spag&ete, demonstrezi ca opinia lor e importanta. Cu timpul aceste
negocieri ii a)uta sa capete o incredere in sine si astfel nu vor simti nevoia sa preseze, sa mearga
peste regulile importante pe care parintii le stabilesc in privinta sigurantei si valorilor familiale.
9ar atunci cand vei fi nevoit sa"i interzici sa se duca in parc neinsotit, in general va accepta pentru
ca realizeaza ca"i o problema de siguranta, si nu un incident in care el trebuie sa se impuna de
dragul increderii in sine sau ca sa"si dovedeasca importanta ca membru al familiei.
Pre!ateste copii pentru viata de adult
Cand copiii iau parte la solutionarea unei probleme, in general sunt mult mai dispusi sa respecte
solutia gasita. ?u pare ca le"a fost impusa solutia, ci ca impreuna ati a)uns la solutia respective.
9n plus, copiii vor capata abilitati de negociator pe care le pot aplica la scoala cu colegii, in
locurile de )oaca, in cluburile din care fac parte.
Sfaturi si scenarii de succes le!ate de ne!ocieri.
Han !aull, specialist in educarea si comportamentul copiilor, este de 25 de ani instructor in
educarea copiilor de catre parinti in Statele 4nite. ;a e autoarea recentei carti intitulate
Rezolvarea luptei pentru putereca si a cartii 1ami2 .rebuie sa merg la toaleta2 , un g&id in
invatarea copiilor de a cere la toaleta. Han traieste impreuna cu sotul si cei trei copii in Denton,
Las&ington.
Cand sa nu ne!ociezi cu copilul tau
?egocierile pot deveni obositoare si iritante atunci cand parintii se vad in situatia de a negocia
zilnic pentru orice.
Daca mananc 2 inghitituri de carne, pot sa mananc desert?
9n astfel de situatii arta negocierii devine mai degraba o povara decat un mi)loc efectiv de a"i
implica pe cei mici in gestionarea propriei lor vieti. Deci, fiti atenti( negocierile pot deveni un
obicei permanent in relatia parinte"copil.
Nu va fie teama sa spuneti : Nu' urmat apoi de completarea'/cest lucru nu%i ne!ociabil.
Copii se pot impotriviGsupara pentru moment, dar daca increderea lor in sine nu este o problema
importanta in situatia respective, atunci in general ei se vor supune, vor accepta dupa un pic de
strambaturi, argumente sau dupa ce se plang un pic.
'ocmeala pentru fiecare situatie poate insemna impotmolire mai degraba decat solutionare. Daca
urmeaza sa cumperi o canapea noua si copilul tau cauta sa negocieze cu tine privind culoarea si
modelul, asculta"i parerile, ideile, dar decide singura ce vei cumpara.
/ invata un copil cum sa ne!ocieze
!iica ta insista sa ia cu ea la scoala noua papusa pentru a o arata colegelor. 9n general, in astfel de
situatii, parintii se rezuma la a spune copiilor ce sa faca( s"o ia sau sa n"o ia <ex./ -une papusa
intr-o punga, da-o invatatoarei cand a!ungi la scoala si nu lasa alti copii sa se !oace cu ea 3.
9n loc sa faci asta, condu"o pe micuta prin procesul negocierii(
6ine' o sa iei noua papusa la scoala' o sa o pui intr%o plasa sau intr%o cutie
"upa ce%ai a(uns la scoala' unde%o s%o pui
I%o dai invatatoarei sa ti%o tina sau o pui in dulapiorul tau
23 | P a g e
Cand o vei arata cole!elor' o vei tine tu in mana sau o vei trece din mama in mana pe la
toate fetele
!etita ta se va gandi si va decide pentru fiecare din intrebarile pe care tu i le vei pune. 9n acest
fel, o a)uti sa"si dezvolte un plan de success.
Conducand"o prin procesul negocierii, in final toate deciziile sunt ale ei, va putea sa duca papusa
la scoala si s"o aduca acasa nevatamata, lucru pe care nu ar fi putut sa"l faca pana atunci.
Initierea ne!ocierilor formale
-aria are 10 ani si are o prietena, Joredana, invitata la ea sa doarma vineri noaptea. #nticipezi
ca o sa fie o seara e cosmar pentru ca 9leana, cealalta fiica a ta de 8 ani va vrea si ea sa fie inclusa
in distractia surorii ei si a prietenei ei. Ca de obicei, -aria si Joredana nu o vor pe 9leana in
mi)locul lor si de regula astfel de scene sfarsesc prin cearta, lacrimi si sentimente ranite.
Ce"i de facut 9nainte de seara cu pricina, desc&ide o discutie cu ambele tale fiice si incepe o
negociere formala cu ele.
Cam care sunt pasii(
Descrierea Situatiei
5etelor' sunt in!i(orata pentru vineri seara cand o sa vina +oredana sa doarma la noi. Ce
putem face ca toata lumea sa fie impacata si sa se simta bine
.ermite fiecareia sa"si e8prime sentimentele
Sora mai mare( Ileana nu o sa se (oace cu noi. Ne incurca tot timpul.
9leana( Si atunci eu ce trebuie sa fac Sa ma duc in camera la mine si sa ma (oc sin!ura
:reau si eu sa ma (oc cu voi.
-ama( :inerea sunt obosita de re!ula' nu am chef de cearta si discutii.
Sedinta de idei
!iecare vine cu solutii pentru a face seara cat mai placuta tuturor. .une pe &artie toate ideile,
c&iar daca unele sunt e8treme(
a= 'rimite"o pe 9leana la bunica
b= 9nvita o prietena de"a 9leanei sa doarma peste noapte, vineri.
c= .ermite"9 9leanei sa se )oace cu fetele mai mari pentru o ora.
d= ?u o lasa pe 9leana sa se )oace cu -aria si Joredana, dar rasplateste"o cu o seara de dormit la
una din prietenele ei in urmatoarea vineri.
Devederea ideilor
#lege una sau doua din cele 2 idei care sunt agreate cel mai mult de toti. Dupa lungi dezbateri
toti decid sa se uite la un film impreuna, apoi ii permit 9leanei sa se )oace cu fetele mai mari o ora
in seara de vineri si o ora sambata dimineata.
Parintele monitorizeaza toate situatiile de ne!ociere
C&iar daca toata lumea este implicata in gasirea unei solutii, parintele trebuie sa monitorizeze
toata situatia sa vada daca totul merge conform planului.
24 | P a g e
$; metode de a creste un copil rasfatat % si cum va puteti schimba
abordarea asupra disciplinei copilului
Cand va ima!inati un copil rasfatat' probabul va !anditi la un copil care are o multime de
(ucarii e#trava!ante. "ar e#pertii spun ca disciplina copilului nu obiectele care ii apartin
arata daca este rasfatat sau nu. Rasfatul are consecinte care trec dincolo de !reutatea de
moment de a !estiona un copil necontrolat si rasfatat. <l creeaza modele care pot dura
toata viata. Urmand sfaturile de la "esprecopii.com' veti creste un copil iubitor si care se
iubeste pe sine' empatizeaza cu ceilalti' onest si nu manipulativ. Copilul va sti sa isi alea!a
astfel' corect prietenii si partenerii de viata' deoarece daca invata cum sa comunice in mod
respectuos' va cauta asta in relatiile cu ceilalti.
Opinia e#pertilor despre rasfat
64n copil rasfatat este pretentios, egocentric si nerezonabil7, considera medicul Earve5 1arp,
creator al D>D"ului si cartii de succes( '&e Eappiest 'oddler on t&e 0locF <4el mai fericit copil
din cartier=. ;l declara ca poate parea mai usor sa va intelegeti cu un copil rasfatat daca ii
satisfaceti cerintele, dar pana la urma, cedand in fata pretentiilor lui il faceti sa se simta izolat si
derutat. 6Daca ii permiteti copilului sa fie rasfatat, plantati o samanta de nemultumire7, spune el.
6.entru ca sunt atat de obisnuiti sa foloseasca manipularea pentru a obtine ceea ce doresc, incat
nu"si mai dau seama cand cineva cedeaza in fata lor7.
.si&ologul Dut& #. .eters, doctor in medicina, autor al manualului de disciplina copilului Ja5ing
DoIn t&e JaI <tabilirea regulilor=, este de acord cu acest punct de vedere. 6Dasfatul nu face
decat sa"i conduca spre probleme ulterior in viata7, crede ea, adaugand ca un copil rasfatat de
obicei se transforma intr"un adult rasfatat, iar adultilor rasfatati le este greu sa"si pastreze locul
de munca, partenerul de viata si prietenii.
"e unde stiti ca va rasfatati copilul
9ata care sunt cele mai frecvente 10 greseli pe care pe fac parintii, permitand copilului sa devina
rasfatat. Daca va recunoasteti comportamentul in unele dintre ele, trebuie sp stiti ca niciodata nu
este prea tarziu sa sc&imbati lucrurile.
o 7reseala nr. $. 5aceti din copil centrul Universului
!acand din dorintele copilului prioritatea principala in orice situatie il invatati ca lumea
se invarte in )urul lui. .uteti evita asta invatand copilul sa ia in considerare nevoile si
dorintele celorlalti, spune medicul Susan 0uttross, seful Diviziei de dezvoltare a
copilului si de pediatrie comportamentala de la Centrul -edical al 4niversitatii
-ississippi. 6Copiii trebuie sa inteleaga sa primeasca si sa ofere. Cand stiu numai sa
primeasca, tind sa devina frustrati7, spune ea
o7reseala nr. 9. I!norarea comportamentului pozitiv
Ca parinti ocupati si foarte ocupati ce suntem, este posibil sa nu observam cand copiii
se )oaca in liniste in coltul lor sau cand se feresc singuri de pericole ori probleme. Daca
25 | P a g e
nu le aratati niciodata ca sunteti multumiti de ceea ce fac, declara 1arp, ratati ocazia de
a consolida importanta comportarii lor pozitive.
o7reseala nr. &. Recompensati din !reseala comportamentul ne!ativ
1arp considera ca multi parinti fac greseala ca simultan sa ignore comportamentul
pozitiv si sa"l rasplateasca din greseala pe cel negativ. Daca dati atentie copiilor numai
cand miorlaie si plang, le transmiteti mesa)ul ca doar prin crize si plans pot sa va atraga
atentia.
o7reseala nr. =. Nu reusiti sa impuneti limite clare de comportament
Daca nu stabiliti si consolidati reguli de buna purtare, considera 0uttross, este foarte
posibil sa cresteti un copil nepoliticos, necooperant si lipsit de respect fata de cei din
)ur. 1arp adauga ca prin natura lor, copiii mici sunt necivilizati / iar o parte din
sarcinile dumneavoastra de parinte este sa"i invatati sa se poarte in societate, cum ar fi
sa aiba rabdare si sa"i respecte pe ceilalti.
o7reseala nr. ). Nu sunteti consecvent in aplicarea re!ulilor
9n timp ce unii parinti nu reusesc sa stabileasca limite de comportament, altii stabilesc
reguli slabe sau inconsistente, spune 1arp. #sta se intampla cand ii spuneti copilului
6?u face cutare lucru7, dar tot ii permiteti sa faca acel lucru.
;8emple de limite inconsistente sunt faptul ca permiteti copilului mic sa se )oace cu
mancarea din farfurie in unele zile dar nu in altele sau ca permiteti copilului mai mare
sa"si incalce ora de culcare atunci cand nu mai aveti energia sa luptati cu el pentru a o
respecta. Daca nu sunteti consecventi asupra regulilor pe care le impuneti, ii transmiteti
copilului mesa)ul ca, de fapt, acele reguli nu sunt atat de importante. Si, desigur, ceea
ce doriti sa invatati copilul este e8act opusul@
o7reseala nr. >. /le!eti lupte pe care nu le puteti casti!a
6.uteti duce batalia de a nu"i da copilului bomboane inainte de masa7, declara 1arp,
deci regula 6fara bomboane7 merita intarita. Dar sunt multe alte standarde mai greu de
impus / cum ar fi sa determinati copilul sa manance mazare. 6Copiii pot pur si simplu
inc&ide gura sau pot scuipa mancarea7, arata 1arp. 9n astfel de cazuri, sunteti
condamnat sa pierdeti lupta inainte de a incepe.
Si, din nefericire, censecintele unor astfel de batalii pierdute se intind mult mai departe
de mazarea aruncata / ducand batalii pe care nu le puteti castiga le aratati copiilor ca va
pot sfida si pot scapa nepedepsiti.
o7reseala nr. ?. Nu tra!eti copilul la raspundere pentru !reselile lui
Defuzand sa trageti copilul la raspundere cand face o greseala ii transmiteti mesa)ul ca
nu a gresit deloc, considera 0uttross. #stfel, copilul invata sa dea vina pe altii oricand
apar probleme. Dimpotriva, trebuie sa va invatati copilul ca este important sa"si asume
responsibilitatea pentru ceea ce face si apoi sa folositi reguli ferme pentru a va asigura
ca o face.
o7reseala nr. @. Ii oferiti copilului daruri din motive !resite
Ceea ce ii cumparati copilului nu este atat de important ca motivul pentru care o faceti,
considera .eters. ;a avertizeaza parintii asupra pericolului cumparaturilor
6nerezonabile7, cum ar fi sa"i cumparati copilului alta bicicleta deoarece s"a plictisit de
cea pe care i"ati cumparat"o acum cateva luni.
#lta greseala comuna este sa faceti cumparaturi din cauza sentimentului de vinovatie,
spune 1arp. Cand copilul se intristeaza sau spune 6;sti cea mai rea mama din lume7,
nu este momentul sa"i luati un cadou. .ermitandu"i copilului sa va manipuleze nu"i
26 | P a g e
faceti un bine. .oate ca va primi ce"si doreste, dar bucuria lui va fi mai mica stiind ca
ati cumparat cadoul fiindca a insistat el.
o7reseala nr. A. Cedati crizelor de furie ale copilului
!aptul ca va inmuiati cand copilul face o criza de furie este o forma e8trema de a"i
rasplati comportamentul negativ. 9i dovedeste ca poate obtine orice facand crize / si nu
asa merg lucrurile in lumea reala. 6Daca dumneavoastra ca adult faceti o criza, vi se
intampla lucruri rele7, subliniaza .eters.
o7reseala nr. $;. Chiar dumneavoastra va purtati ca un copil rasfatat
6-odul in care interactionati cu familia serveste ca model pentru modul in care copilul
se va purta cu altii7, spune 1arp. Daca va vaicariti si va plangeti in fata copiilor, ei vor
copia modelul7. .roverbul 6asc&ia nu sare departe de trunc&i7 este adevarat, deoarece
copiii fac ceea ce faceti dumneavoastra, nu ceea ce spuneti.
Rasfatati de mici' rasfatati pe viata
Dasfatul are consecinte care trec dincolo de greutatea de moment de a gestiona un copil
necontrolat si rasfatat. ;l creeaza modele care pot dura toata viata.
6.robabil unul dintre cele mai mari dezavanta)e ale copiilor rasfatati este acela ca nu au invatat
sa munceasca pentru ceva ce"si doresc7, spune 0uttross.
6?u au o etica a muncii si nu au invatat lectia de lupta cu adevarat pentru nazuintele lor7.
6Deoarece oamenii rasfatati obtin prin manipulare ceea ce"si doresc, ei isi construiesc un mod
disfunctional de a se raporta la ceilalti. :biceiurile de rasfat create in copilarie pot necesita 10
ani de terapie pentru a fi abandonate.7, spune 1arp.
Corectarea rasfatului
?u intrati in panica daca tocmai v"ati dat seama ca micutul dumneavoastra este de)a sau este pe
cale de a deveni rasfatat. ;8pertii in disciplina copilului spun ca puteti repara pagubele facute de
rasfat.
6Spuneti copilului adevarul. Spuneti"i MMam dat"o in baraNN si e8plicati"i de ce se vor produce
niste sc&imbari. Cand stabiliti noile reguli, precizati clar care vor fi consecintele. Cu cat este mai
putina cicaleala si mai multe fapte, cu atat mai bine.7, va sfatuieste .eters.
Sfaturi pentru parintii cu copii mai mari
Psiholo!ii de la "esprecopii.com su!ereaza urmatoarele strate!ii pentru a aduce copilul
rasfatat pe calea cea buna:
oStabiliti limite consistente / Stabiliti reguli si limite clare pentru copil. Daca decideti din
cand in cand sa fie incalcata cate o regula, e8plicati"i ca este vorba despre o e8ceptie
speciala.
oStabiliti care sunt consecintele incalcarii re!ulilor / Consecintele pot varia de la
anularea drepturilor si privilegiilor pe care le are copilul la confiscarea )ucariei lui
preferate.
oCreati stimulente pentru buna purtare / 9n functie de varsta copilului, ar trebui sa
incercati sa stabiliti recompense cu buline sau stelute. Copilul primeste stelute pentru
buna purtare, iar cand aduna 10 stelute primeste un premiu pe care si l"a dorit.
27 | P a g e
oInvatati%l ca este la fel de important sa dai ca si sa primesti / 9ncura)ati copiii sa
participe la activitati in care ii a)uta pe altii, de e8emplu, luati"i la cumparaturi cand
alegeti cadouri pentru prieteni si ceilalti membri ai familiei.
o/(utati copilul sa accepte ca i s%a spus NU Daca v"ati decis sa refuzati cererea
copilului, nu va razganditi in urma crizelor sau a oricarui alt tip de comportament
manipulativ ale copilului.
o5iti un model pozitiv / -anifestati respect si consideratie fata de ceilalti, iar copilul va
urma e8emplul dumneavoastra.
Sfaturi pentru copiii mici
9n cazul in care copilul nu a implinit patru ani, probabil ca nu este inca momentul sa va
ingri)orati. 6Se intampla frecvent ca la varsta de un an copiii sa aiba anumite caracteristici de
rasfat, dar nu inseamna neaparat ca sunt rasfatati7, spune 1arp. 9n cartea '&e Eappiest 'oddler
on t&e 0locF, el e8plica faptul ca in perioada de la unu la patru ani, copiii sunt primitivi si
necivilizati, ca niste mici oameni primitivi.
9n afara de stabilirea clara a limitelor si de a oferi un model prin propriul dumneavoastra
comportament, copiii mici au nevoie de un curs intensiv de comportare civilizata. 69maginati"va
ca sunteti un ambasador din secolul 21 in epoca oamenilor de ?eandert&al7, sugereaza 1arp.
#sta inseamna ca trebuie sa invatati sa"i vorbiti copilului pe limba lui si sa"i aratati in mod
respectuos cum procedati dumneavoastra.
Iata cateva sfaturi de a Bdomestici3 copiii mici:
oRe!ula comenzii de la restaurant / #tunci cand comandati mancare la restaurant, cel
care va ia comanda repeta intotdeauna ce ati comandat pentru a se asigura ca a notat
bine totul. 1arp recomanda sa faceti la fel cu copiii mici frustrati. 9nainte de a"i reduce
la tacere, repetati mai intai cererea lor. Spuneti( C&iar vrei mingea asta ;sti furios ca
ti"a luat"o 0ogdan Sunt de acord, dar vocea ta ridicata imi deran)eaza urec&ile. #sta ii
arata ca sunteti de partea lui, in timp ce il faceti sa inteleaga ca miorlaiala lui nu este
acceptabila.
o5iti receptivi la faptele lor bune / !iti atenti la realizarile copilului dumneavoastra pe
parcursul zilei, fie ca este vorba despre constructia sa de lego, fie ca i"a dat surorii lui o
)ucarie. #sta il va a)uta sa identifice comportamentul pozitiv, in loc de a"si constientiza
numai comportamentul negativ.
/vanta(ele pe termen lun! ale evitarii rasfatului
-entinerea unei abordari consecvente si eficiente a disciplinei copilului nu este usoara, dar are
beneficii pe toata viata. 6#stfel, veti creste un copil iubitor si care se iubeste pe sine, empatizeaza
cu ceilalti, onest si nu manipulativ. Copilul poate invata cum sa"si aleaga prietenii si partenerii de
viata, deoarece daca invata cum sa comunice in mod respectuos, va cauta asta in relatiile cu
ceilalti7, spune /lina Olaru % Psiholo! 8 "espreCopii.com
Deci data viitoare cand copilul face o criza de furie la supermarFet sau incearca sa va faca sa va
determine sa acceptati incalcarea regulilor, ganditi"va la efectele pe termen lung ale faptului ca
cedati. Dar asta nu inseamna ca puteti fi tot timpul parinti perfecti.
-odelul general este mai important decat ceea ce faceti fiecare moment in parte. ;ste suficient
sa faceti astfel in 80O dintre cazuri si veti a)unge sa aveti un copil foarte bun.
28 | P a g e
"espre copilul timid
Studiile indica ca o treime din adultii timizi au o predispozitie innascuta pentru aceasta
stare. Paricularitati ale sistemului nervos ve!etativ -accelerarea ritmului cardiac in
prezenta unor stimul necunoscuti. predispun la timiditate. "at find stuctura lor nervoasa
sensibila la orice schimbare de mediu' chiar de la &%= luni se pot observa semne ale
timiditatii copiilor. Plan!' se a!ita continuu' in situatii necunoscute. Nu se obisnuiesc usor
cu strainii' inceteaza a se (uca si devin atenti' circumspecti la vederea unei persoane straine.
"esprecopii.com va invata cum trebuie a(utati copiii timizi.
Studiile indica ca o treime din adultii timizi au o predispozitie innascuta pentru aceasta stare.
.aricularitati ale sistemului nervos vegetativ <accelerarea ritmului cardiac in prezenta unor stimul
necunoscuti= predispun la timiditate. Dat find stuctura lor nervoasa sensibila la orice sc&imbare
de mediu, c&iar de la *", luni se pot observa semne ale timiditatii copiilor. .lang, se agita
continuu, in situatii necunoscute. ?u se obisnuiesc usor cu strainii, inceteaza a se )uca si devin
atenti, circumspecti la vederea unei persoane straine.
Copilul timid este incarcat si de an8ietate, el manifesta mai evident temerile copilariei. #cest
copil are nevoie de o gri)a si o abordare speciala din partea parintilor. Sunt sanse destul de
ridicate ca sa"si manifeste timiditatea si ca adult, dar cu o educatie potrivita personalitatii sale
comportamentul lui poate fi influentat si poate reusi o adaptare sociala mai buna, c&iar daca
timiditatea ramane undeva ascunsa. .utini vor observa asta. Si personalitatea parintilor incarcata
de in&ibitie si timiditate isi va pune amprenta asupra felului de a fi al copilului. De aceea de
multe ori insasi parintii au nevoie sa"si corecteze timiditatea si apoi sa"si educe copilul in spiritul
increderii si cura)ului.
?u este cazul sa consideram acest copil condamnat la timiditate. Cu o educatie adecvata din
partea parintilor se poate adapta bine la viata sociala, la scoala, va avea prieteni <c&iar daca
putini=, va duce o viata normala. ;tic&etarea de catre parinti ca fiind Bcopil problemaB si
prote)area lui e8agerata de pericole sunt atitudini daunatoare copilului care nu va reusi niciodata
sa"si depaseasca timiditatea, va trai senzatia de frica la orice pas si va avea probleme de adaptare
in viata adulta.
Semne ale unui copil timid -observate in mod constant in comportamentul copilului mai
ales dupa varsta de = ani.

Copilul timid se agata de parinti cand sunt persoane necunoscute prin prea)ma. Dupa cateva
minute, daca copilul nu e presat , incepe sa se obisnuiasca cu acele persoane si sa se )oace.
;vita sa priveasca direct in oc&i persoana care ii vorbeste
29 | P a g e
Se teme sa intre in contact cu cineva prin intermediul obiectelor <refuza sa ia un creion
atunci cand o persoana necunoscuta il ofera=.
9n parc, copilul prefera sa stea retras in timp ce alti copii se )oaca intre ei. Dupa o vreme,
poate spune ca i"a placut distractia desi tot ce a facut a fost sa priveasca.
Copilul timid refuza sa mearga la scoala sau la gradinita. >a trebui sa asteptati cateva
minute pina devine familiarizat cu situatia. #poi cel mai bine e sa va luati ramas bun
fara prea multa zarva.
Copilul timid refuza sa vorbeasca cand se afla in afara casei . ?u raspunde la intrebari
simple c&iar daca cunoaste foarte bine raspunsul, se in&iba in fata publicului aflandu"se
pe scena pentru a"si spune poezia. 'ace si priveste speriat in )ur desi acasa a recitat
foarte frumos.
Copilul timid alege sa se )oace singur de cele mai multe ori. #re nevoie de timp pentru a
accepta in )ocul lui pe alt copil.
Simte uneori ca nu are incredere in el. 99 este teama sa se )oace cu alti copii pentru ca se
teme ca pierde acel )oc si va starni bat)ocora celorlalti copiii.
-anifesta teama fata de intuneric, animale, necunoscut, straini, mai intens decat alti
copii. ;i au un simt mai dezvoltat al sesizarii pericolului si in consecinta activeaza
mecanisme de aparare la tot pasul
Cum a(utam un copil timid
oDeferiti"va la copilul Dvs ca si BlinistitB.
o?u il etic&etati niciodata ca si timid, devreme ce acest termen are o conotatie negativa in
societatea noastra.
o!iti alaturi de el dar nu e8agerat de protectivi. Copilul trebuie sa stie ca beneficiaza de
increderea dumneavoastra in orice situatie, dar asta nu inseamna ca sariti sa"l aparati
imediat ce manifesta teama sau neincredere fata de ceva sau cineva. ;l va capata o
capacitate de adaptare si toleranta la stres daca se va confrunta cu situatii stresante.
.rezentati"l anumitor persoane si apoi lasati"l sa se descurce singur. ?u vorbiti sau
salutati in locul lui.
o;8plicati"i inainte situatia in care urmeaza sa se implice <;8emplu( ca vor veni niste
prieteni la cina, ca el se va )uca sau poate va vrea sa stea cu voi. ; alegerea lui=.
o9mplicati"l in discutii daca observati ca e atent. 9ncura)ati"l sa puna intrebari si sa"si
e8prime parerea.
o9ncura)eaza succesele copilului in relatiile cu ceilalti. Stimuleaza"i increderea in sine.
9ncura)ati"l sa participe in mod activ la activitatile grupului, sa ia si el initiativa in )oc,
sa ofere solutii la o problema, sa povesteasca o intamplare prietenilor sai, etc.
o.regatiti copilul si pentru insuccesele care pot apare intr"o relatie sociala <refuz, tradare,
bat)ocora=.
o:bisnuiti"l treptat cu o anumita situatie <de e8emplu daca stiti ca aveti un copil timid
poate refuza sa mearga la gradinitaC atunci va preocupati in mod deosebit sa cunoasca
30 | P a g e
bine spatiul de )oaca, clasele, unii dintre colegi, sala de mese, inainte de a urma
cursurile=.
oC&iar daca la inceput nu se arata incantat de prezenta altor copii nu renuntati la ideea de
a"l integra intr"un grup de copii de varsta lui. Duceti copilul in prea)ma acelor copii si
lasati"l sa"i urmareasca de la distanta. 9ncet, incet va dori el singur sa se apropie si sa se
)oace. Sau invitati copii acasa, la aniversarea lui sau cu alte ocazii.
o9ncercati sa nu"i spuneti mereu B;sti timid.B mai ales fata de alte persoane. ?u folositi
timiditatea copilului ca o scuza pentru faptul ca nu vorbeste cu ceilalti si e retras. .oate
interpreta acest lucru ca o deficienta si se va comporta ca atare in continuare.
o;8ersati acasa roluri diferite cu a)utorul unor papusi inspirandu"va din situatiile reale in
care copilul manifesta timiditate. De e8emplu( B Sa ne imaginam ca eu sunt d"na
educatoare si tu esti la gradinita. #vem serbare maine. Eaide sa repetam poezia. 4rca"te
pe acel scaun, sa zicem ca este scenaB. #poi inversati rolurile, mama )ucand rolul
baiatului timid. #stfel copilul se va putea privi din afara.
9n urma acestui proces de identificare decurg o serie de stari emotionale care poate dezorganiza
comportamentul copilului, acesta poate trai confuzie initiala, disconfort, stari care pot fi depasite
curand cu a)utorul unei educatii adecvate din partea parintilor.
31 | P a g e
0imiditatea: cum sa ii a(utam
Copilul timid are nevoie de a(utorul parintilor pentru a depasi o bariera psihica. +a un
numar mic de copii % unul din sapte % bataiile inimii ramin repezi pentru mai mult timp' iar
copilul arata semne ca este stresat. Poate sa asude' sa se a!ite sau sa para incomfortabil.
/cest nivel ridicat de senzitivitate la noutati pare sa fie inascut si nu dobindit. Si poate fi pe
toata viata. Psiholo!ii care studiaza copiii sensibili considera ca ei sunt timizi la virsta
prescolara si apoi mai tirziu in scoala elementara. /lte cercetari su!ereza ca acesti copii pot
fi mai sensibili si in alte domenii. Cum ii pota a(uta parintii pentru a putea depasi aceste
bariere psihice.
Ceea ce ii a(uta pe copii cel mai mult este sa stie ca parintii ii accepta asa cum sunt si au
incredere ca totul o sa fie bine.
.uteti a)uta copilul si prin ai acorda mai mult timp si suport. 9nsa nu a)uta daca ii permiteti
copilului sa evite in intregime toate situatiile incomfortabile.
Cum puteti stii daca timiditatea e o problema pentru copil
;8ista o gama intreaga de timiditati care sunt normale. ?u fiecare copil simte nevoia sa fie
gregar <sociabil=. 4n copil care se se obisnuieste <dega)eaza= mai incet este de obicei capabil sa
depaseasca tendinta lui initiala de a sta retras. :data ce a depasit"o , se alatura cu bucurie. 4n
copil super timid, pe de alta parte evita complet si lipseste de la multe situatii sociale.
'imiditatea normala nu impiedica un copil sa mearga la scoala, la zile de nastere sau sa se )oace
in parc, desi un parinte intelept <adesea parintele sau invatatorul= va lua timp ca sa a)ute copilul
sa se simta comfortabil la inceput.
'imiditatea devine o problema cand stopeaza abilitatea copilului sa se dezvolte " sa faca relatii cu
oameni din afara familiei, incluzand colegi, invatatori sau alti adulti.
Comportamente timide
Iata cateva comportamente timide ale copilului care v%ar putea in!ri(ora
o Copilul se a!ata de piciorul dvs cand sunt adulti necunoscuti prin prea(ma. Dupa
cateva minute, daca copilul nu e presat, un copil normal e capabil sa inceapa sa se miste
impre)ur sau sa se )oace. 9mi place termenul Bincet la incalzireB ca sa descriu acest
comportament.
32 | P a g e
o In parc' copilul dvs sta de o parte in timp ce alti copii se (oaca intre ei. Dupa o vreme,
poate spune ca i"a placut desi tot ce a facut a fost sa priveasca. .arintii trebuie sa se simta
comfortabil sa lase copii sa ia timp sa se incalzeasca.
o Copilul nu vrea sa mear!a la scoala sau la !radinita. >a trebui sa stati cateva minute
pina ce devine comfortabil si se implica in )oc. #poi cel mai bine e sa va luati ramas bun
fara prea multa zarva. #ceasta denota incredere in abilitatea copilului de a manevra
situatia. ?u ar trebui sa ia mai mult de o saptamina pentru un copil sa devina comfortabil,
desi s"ar putea sa repetati procesul la fiecare situatie nou intilnita. 9n timp, puteti sa ii
reamintiti copilului,BStiu ca la inceput nu ti"e usor, insa apoi iesti todeauna :1B.
oCopilul refuza sa vorbeasca cand nu e acasa. #ceasta problema devine mai grava in
timp( in situatii ca acestea probabil cel mai bine e sa lucrati cu personal calificat.
oCopilul refuza sa Cfaca anumite lucruriC in prezenta strainilor. <de e8eplu( spune o
poezie dnei vecina=. 4nii copii complet sanatosi nu se simt niciodata bine Bpe scenaB.
Cea mai buna abordare este sa micsorati presiunea cat de mult posibil.
oCopilul ale!e sa se (oace sin!ur de cele mai multe ori. #ceasta e normal pentru cei
mai multi copii, atata timp cat au cel putin unul sau doi prieteni < la virta de , ani sau
mai mult=.
oCateodata timiditatea e imbinata cu alte temeri %de animale de e#emplu sau de
intuneric. Daca aceasta e o problema , cititi articolul 5rica % o stare normala a
copilariei .
5iti atenti la propiile dvs. sentimente
Cateodata ceea ce ii preocupa pe parinti mai mult despre copii lor sunt c&estiuni care au fost de
fapt dure pentru parinti cand au crescut. Daca va amintiti ca ati fost dureros de timid ca si copil,
veti gasi timiditatea copilui greu de suportat. .e de alta parte, daca ati fost foarte e8travertit,
comportamentul copilului dvs. va va pune in incurcatura. !iind atent la propriile sentimente, veti
fi in stare sa va concentrati mai clar cum il afecteaza timiditatea pe copil.
6iolo!ia timiditatii
: mare parte a personaliltatii copilului este innascuta. Cititi( <ste personalitatea copilului
stabilita la nastere
Din ce in ce mai mult , oamenii de stiinta descopera cum diferentele din creier rezulta in
diferente de cum copilul raspunde la lumea e8terioara.'imiditatea, se intimpla sa fie una din
trasaturile de personalitate care au fost studiate cel mai mult.
'endinta de a fii timid apare, in parte, in partea din creier care controleaza cum raspundem la
lucruri noi sau nefamiliare.
Copii par sa fie programati cu un simt mult mai dezvoltat la lucrurile nefamiliare. ;ste usor de
vazut cum, fara asa un instinct, copii ar fi in mare pericol sa fie atacati de un mare numar de
pradatoare.
9n mod normal cand un copil observa ceva nou, se &olbeaza, inima incepe sa ii bata mai repede si
corpul devine incordat. 9n cateva momente, in orice caz, noutatea se sterge si bataiile inimii revin
la normal.
33 | P a g e
Ja un numar mic de copii ""unul din sapte""bataiile inimii ramin repezi pentru mai mult timp , iar
copilul arata semne ca este stresat. .oate sa asude, sa se agite sau sa para incomfortabil . #cest
nivel ridicat de senzitivitate la noutati pare sa fie inascut si nu dobindit. Si poate fi pe toata viata.
:amenii de stiinta care studiaza acesti copii sensibili gasesc ca ei sunt timizi la virsta prescolara
si apoi mai tirziu in scoala elementara. #lte cercetari sugereza ca acesti copii pot fi mai sensibili
si in alte domenii.
De e8emplu, cand sunt supusi la evenimente stresante ca si cutremure, se pot arata mai suparati ,
ramin suparati pentru mai multa vreme si c&iar e8ista riscul sa dezvolte inbolnaviri fizice ca
raspuns la stres.
?u stim inca e8act ce face ca unii copii sa fie mai sensibili din acest punct de vedere. Ja un
moment dat, oamenii de stiinta poate vor afla care gena este responsabila. ;ste important sa
intelegem ca aceasta tendinta nu este o boala.
!oarte multi copii sensibili cresc sanatosi si bine adaptati. 4nii c&iar invata sa fie e8trovertiti,
desi suspectez ca unele elemente sensibile din copilarie ramin in ei. C&eia catre aceste depasiri
sunt parinti care inteleg si accepta diferentele individuale la copii lor, si care a)uta copilul in a
coopera cu oameni si situatii noi , in ritmul propriu al copilului.
Sfaturi pentru a a(uta un copil timid % sfatul psiholo!ilor de la "esprecopii.com:
'imiditatea este un caracter mostenit. #tata vreme ce copilul se incalzeste <se obisnuieste= dupa
10 sau 15 minute de stat deoparte , timiditatea este normala . ;8ista tot felul de lucruri pe care le
puteti face ca sa il a)utati sa coopereze cu sensibilitatea lui la lucruri noi.
oDeferiti"va la copilul dvs ca si BlinistitB. ?u il etic&etati niciodata ca timid, devreme ce
acest termen are o conotatie negativa in societatea noastra.
o?u il grabiti in situatii noi. ;ste normal pentru oamenii timizi sa cantareasca activitati
nefamiliare inainte sa se implice.
oDati copilului o multime de oportunitati sa se amestece cu colegi de virsta lui.9nvitati
prieteni frecvent. 9nrolati copilul intr"un grup de )oc sau prescolar.
o?u il salvati daca il vedeti ezitant sau ca ii e frica de ceva. Da"ti tot suportul , insa lasa"ti"
l sa se descurce singur.
o.e masura ce micutul creste, a)utati"l sa repete inainte cum va reactiona la noi situatii.
Iar in ultimul rind' nu uitati : 0imiditatea nu este acelasi lucru cu nesi!urantaD
34 | P a g e
Cand copilul nu are Encredere En el...
Pre!atirea pentru viata este in mainile parintilor. Si ne dorim sa fim si!uri ca el' copilul
nostru' va fi echipat pentru societatea din ce in ce mai competitiva si mai FFduraC. :rem
desi!ur sa il a(utam sa fie si!ur pe el si mai ales sa aiba incredere in el. Psiholo!ul de la
GGG.desprecopii.com va descrie primele indicii care su!ereaza ca aveti un copil care are
nevoie de a(utorul dvs % si va da sfaturi precise despre cum il puteti incura(a si a(uta sa aiba
increde in el.
Primele indicii
>a recunoaPteti copilul +n urmatoarea descriere
oSe simte mereu inferior Pi fQrQ putere. #bandoneazQ uPor +n anumite situaRii care
presupun un efort intens < are voinRa slabQ=.
oSe simte vinovat de fiecare datQ cSnd nu reuPePte ceva. Se comparQ mereu cu alte
persoane semnificative din viaRa lui Pi orice piedicQ i se pare un ePec.
o?u"Pi e8primQ des pQrerea, preferQ sQ asculte ideile altora Pi sQ le urmeze. De aceea nu"i
place sQ punQ +ntrebQri sau sQ raspundQ atunci cSnd e +ntrebat.
oJQsat singur aproape cQ nu Ptie ce sQ facQ, este mereu nemulRumit de ceea ce realizeazQ.
oSe adapteazQ greu la o situaRie nouQ. Se teme sQ +ncerce ceva nou c&iar atunci cSnd un
adult se oferQ sQ"l a)ute.
o;ste retras, nu se +ncumetQ sQ iniRieze un )oc cu alRi copii sau se teme sQ se )oace +ntr"un
grup de teamQ ca nu va reuPi sQ cSPtige.
oTi"a stabilit standarde prea inalte pe care greu le poate atinge.
oUPi poate e8terioriza frustrQrile sau +Pi atinge scopurile printr"un comportament agresiv
<faRQ de alRi copii sau faRQ de sine=, poate apela la minciunQ, furt.
o;ste e8trem de preocupat pentru a fi plQcut Pi acceptat de ceilalRi.
o?u este c&iar un singuratic, este dependent de prezenRa altor persoane din )ur c&iar dacQ
uneori se mulRumePte sQ stea deoparte.
o;ste gelos atunci cSnd atenRia adulRilor este +ndreptatQ cQtre alt copil.
o?u se aparQ atunci cSnd este certat sau agresat fizic.
35 | P a g e
o#re tendinRa de a percepe doar partea neplacutQ a lucrurilor sau situaRiilor 7?u vreau +n
e8cursie pentru cQ acei copii nu mQ placA.
Cum Encura(Hm copilul
DacQ se subapreciazQ, are o percepRie negativQ asupra propriei persoane, atunci...
oScoateRi +n evidenRQ calitQRile sale. Caracteristici ale aspectului fizic, calitQRi morale. S"ar
putea ca el sQ se fi obiPnuit sQ"Pi cunoascQ doar defectele sau sQ se simtQ incapabil de a
reuPi datoritQ lipsei de +ncredere Pi apreciere a persoanelor importante din viaRa lui.
Copilul are o imagine despre sine aPa cum este vQzut de cQtre ceilalRi.
oUncura)ati reuPitele copilului +n mod corect c&iar dacQ sunt minore. De e8emplu( 7#stQzi
ai vorbit frumos cu vSnzatoarea. 0ravo.A ?u e8agerati cu laudele Pi nu generalizaRi.
DacQ de e8emplu a spus corect poezia la grQdiniRQ, +i spunem( 7#i reuPit sQ reciRi foarte
frumos la serbareA nu e8agerQm spunSndu"i 7;sti cel mai talentat copil de la grQdiniRQ.
>ei a)unge artistA.
o !iRi atenRi la sentimentele de gelozie Pi rivalitate dintre fraRi. #preciind prea des
realizQrile unui copil acesta se va simRi +n curSnd superior fratelui sau altui copil din
casQ. Uncura)aRi +n mod egal realizQrile fiecarui copil Pi subliniaRi faptul cQ fiecare este
unic +n felul lui, cu calitQRile Pi defectele sale.
DacQ se aratQ +nvins +nainte de a +ncepe ceva, nu finalizeazQ ceea ce Pi"a propus, atunci....
o#sigurQ"l de dragostea ta Pi atunci cSnd grePePte. ?u"l ameninRa cu retragerea iubirii Pi
nu"l umili atunci cSnd a grePit.
oUncura)eazQ"l sQ +ncerce realizarea unor activitQRi care"i plac Pi pentru care are aptitudini.
DescoperQ ce talente are copilul tQu. :rienteazQ"l spre domeniile mai puRin competitive
+n care are Panse mai mari de reuPitQ. UncercSnd sQ facQ ceea ce"i place va finaliza mai
uPor ceea ce a +nceput Pi se va bucura de apreciere.
oDacQ grePePte nu"l descura)a. Destul se +nvinovQRePte singur pentru fiecare grePealQ.
;8plicaRi"i ce importante sunt grePelile +n +nvaRare. .QrinRii au e8perienRa vietii, pot
vedea +n ansamblu situaRia. De aceea trebuie sQ le e8plice Pi copiilor cQ o simplQ
grePealQ nu +nseamnQ sfSrPitul drumului.
o Uncura)eazQ"i activitQRile intelectuale, curiozitatea de e8plorare. Cu fiecare e8perienRQ
nouQ copilul +nvaRa ceva +n plus Pi Ptiind mai multe se va simRi +n stare sQ rezolve mai
bine ce Pi"a propus. De multe ori copilul se simte nesigur Pi incapabil de a finaliza o
activitate pentru simplul motiv cQ nu are cunostinRele necesare pentru a aborda situaRia
respectivQ.
oDacQ refuzQ sQ realizeze o sarcinQ spunSnd 7?u potA sau 7?u PtiuA atunci e8plicQ"i
copilului cQ nu"i nimic ruPinos +n a nu cunoaPte anumite lucruri. UnvaRQ"l cum se
procedeazQ, fii modelul lui, roagQ"l sQ te a)ute dSndu"i indicaRii precise.
o UncearcQ sQ comunici cu el, +ntreabQ"l care sunt motivele pentru care nu poate sQ facQ un
lucru. .oate Pi"a pierdut interesul, poate nu se simte +n stare, poate e prost dispus sau
obosit, etc.
o DQ"i Pi a doua PansQ. #)utQ"l sQ +ncerce din nou.
DacQ refuzQ sQ se integreze +ntr"un grup, preferQ sQ stea deoparte Pi sQ priveascQ, atunci...
oJasQ"i timp sQ se obisnuiascQ cu persoanele noi. !ii alQturi de el dacQ are nevoie de
prezenRa ta pSnQ se simte +n siguranRQ. DacQ nu se dezlipePte de tine, atunci acordQ"i un
36 | P a g e
timp <de e8emplu 10 minute= Pi anunRQ"l cQ dupQ e8pirarea timpului trebuie sQ pleci.
.recizezQ"i Pi cSnd te +ntorci. DespectQ ce ai promis.
o UnvaRQ"l cum sQ +nceapQ o conversaRie cu un copil. -ergeRi la un copil mai mic sau mai
singuratic Pi +ncepe tu discuRia.
oCopilul este dornic sQ relaRioneze cu alRi copii dar nu se simte +n stare. UPi imagineazQ cQ
orice +ncercare de a intra +n vorbQ cu copiii sau de a se )uca se va termina prost. DacQ
intrQ +n )oc vrea sQ cSPtige cu orice preR Pi se teme de ePec. De aceea, antreneazQ"l +n
)ocuri care nu presupun competiRie. Uncura)eazQ participarea la )oc Pi colaborarea cu
ceilalRi.
oDacQ nu +ndrQznePte sQ punQ +ntrebQri aflSndu"se +ntr"un grup, dePi are neclaritQRi, atunci
+ntinde"i o mSnQ de a)utor( 7#m impresia cQ vrei sQ +ntrebi cevaA sau atunci cSnd +n
sfSrPit +Pi face cura) Pi +ntreabQ ceva, +i spunem( 7; foarte interesantQ +ntrebarea ta, am
sQ mQ gSndesc la astaA.
oC&iar dacQ copilul nu are +ncredere ca va reuPi +n stabilirea de relaRii sociale <sQ"Pi facQ
prieteni noi, sQ se integreze +n grupa la grQdiniRQ= totuPi noi, pQrinRii, nu trebuie sQ ne
descura)Qm Pi sQ"l Rinem pe copil deoparte de mulRimea de copii. 9nvitQ copii de vSrsta
lui la o aniversare, invitQ prieteni de familie cu copii mici.
oUnvaRQ"l sQ se apere atunci cSnd este atacat verbal sau fizic. 9maginaRi"vQ diverse scenarii
Pi repetaRi"le acasQ, printr"un )oc de rol. Ce faci atunci cSnd cineva +Ri vorbePte urSt
Sau te lovePte
DacQ manifestQ tulburQri de comportament cSnd nu"i reuPePte ceva <se trSntePte pe )os, RipQ,
lovePte, triPeazQ, se pedepsePte singur= atunci...
o?u te lQsa impresionat de manifestQrile violente ale copilului. #trage"i atenRia doar cQ
depaPePte anumite limite.
o9gnorQ"i comportamentul deficitar dar nu Pi sentimentele. JasQ"l sQ"Ri povesteascQ ce s"a
+ntSmplat, ce simte el. .oate sQ spunQ( 7Sunt supQrat cQ nu am cSPtigat eu. #ltQdatQ nu
mai )oc2. .ovestePte"i Pi tu o e8perienRQ asemQnQtoare, prin care ai avut un ePec Pi cum
ai reacRionat atunci. 7UnReleg foarte bine ce simRi, Pi mie mi se intamplQ sQ mQ supQr tare
atunci cSnd nu reuPesc ceva. 4ite cum fac eu sQ mQ simt mai bineA. ;8plicQ"i cQ este
firesc sQ Pi pierzi +ntr"un )oc dar ce conteazQ este de fapt plQcerea )ocului.
o #)utQ"l sQ"Pi e8teriorizeze furia +n mod verbal evitSnd astfel descQrcarea nervoasQ +ntr"un
comportament agresiv faRQ de sine sau de alRii.
o#)utQ"l sQ comunice, sQ se facQ +nReles. Copilul apeleazQ la forRa fizicQ sau la minciunQ
atunci cSnd nu se simte capabil sQ"Pi atingQ scopurile altfel. -ai ales copiii care +ncQ nu
reuPesc sQ se e8prime verbal foarte bine simt cQ nu se pot integra +ntr"un grup de copii
Pi atunci se impun prin agresivitate.
oUndreaptQ"i atenRia cQtre o activitate pozitivQ cu Panse mari de reuPitQ care sQ"i consume
energia fizicQ.
In final
?u te lQsa cuprins de furie Pi nu"Ri pierde cumpQtul. C&iar dacQ o palmQ datQ copilului ne face sQ
ne simRim mai bine, acest gest nu are nici un rol educativ. DimpotrivQ, copilul va +nvQRa de la noi
cQ autoritatea o deRine cel care are forta fizicQ mai mare Pi nu va ezita sQ fie agresiv +n viitor cu
copiii mai mici <de e8emplu=.
37 | P a g e
/uto%indentificarea: Cine sunt eu
"upa vIrstH de & ani ' copilul trece printr%un proces de auto%identificare si cauta
raspunsuri la intrebari de !enul 3Cine sunt eu4' 3Cum am aparut pe lume4' 3Cum am
a(uns En burta ta' mama4. <ste important ca pHrinJii sH se astepte la acest sir de intrebari
Ki sH se !andeasca puJin Enainte cum Ei vor raspunde. Pentru ca En functie de informaJiile
primite' copilul EKi formeaza o ima!ine despre sine Ki despre lume' ima!ine care trebuie sH
corespunda realitatii. GGG.desprecopii.com va e#plica cum il puteti a(uta si spri(ini.
Dupa vSrstQ de * ani, copilul trece printr"un proces de identificare, el se descoperQ pe sine, cauta
raspunsuri la intrebari de genul 7Cine sunt euA, 7Cum am aparut pe lumeA, 7Cum am a)uns +n
burta ta, mamaA. ;ste important ca pQrinRii sQ se astepte la acest sir de intrebari Pi sQ se
gandeasca puRin +nainte cum +i vor raspunde. Pentru ca En functie de informaJiile primite'
copilul EKi formeaza o ima!ine despre sine Ki despre lume' ima!ine care trebuie sH
corespunda realitatii.
Daspunsuri de tipul( 7'e"a adus barzaA sau 7'e"am cumparat de la spitalA etc nu sunt deloc
indicate, dimpotrivQ produc Pi mai multa confuzie +n mintea copilului. >a urma curand alt sir de
intrebari care au ca scop lamurirea confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla cQte o frantura de
adevQr din mai multe surse Pi vrea sQ inteleaga cum stau lucrurile.
9n mod normal copilul se cunoaPte pe sine identificSndu"se mai activ cu pQrintele de acelaPi se8.
!etitele doresc sQ semene mamei, sunt atente la comportamentul ei fata de sot <atitudinea mamei
poate fi de supunere sau de egalitate= Pi fata de alte femei <descoperQ gelozia, rivalitatea,
prietenia=.
#ceste prime impresii despre barbati Pi despre relaRia cu acestea <vazute prin oc&ii mamei= poate
sQ ramana intipQrite +n mintea lor pentru tot restul vietii. Copiii transpun Pi imita prin )oc
comportQmentele care le vad e8ersate +n familie. !etitele se )oaca &ranind ursuletul, sc&imband
de &aine papusa, se arata incQntata de ac&izitionarea unei minibucatarii, etc.
0aietii devin interesati de tata. De aceea se )oaca astfel( merg cu masina la servici, repara un
camion, bate cu ciocanul, etc. De fapt nu e8ista un comportQment prestabilit pentru fetite Pi
38 | P a g e
pentru baieti. ;8emplele de mai sus sunt clasice Pi poate des intalnite printre copii dar +n
societatea noastrQ, rolurile sociale de barbat Pi femeie au suferit modificari.
9ntr"o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal sQ se ocupe de gospodarie Pi sQ
lucreze de acasa iar mama sQ calatoreasca mereu cu diferite afaceri Pi sQ fie pasionata de
repararea autove&iculului. +n astfel de cazuri copilul va imita activitQRile care le face pQrintele de
acelaPi se8, fQrQ sQ fie considerat mai puRin fetita sau mai puRin baiat.
.ana la urma copilul alege singur identitatea care doreste sQ o aibQ, +n functie Pi de modelele
parentale dar Pi tinand cont de preferintele Pi dorintele personale. ?u"i nimic rau +n a"i cumpara
masinute Pi mitraliere unei fetite dacQ aceasta doreste. #sta indica prezenta unei personalitati
puternice, revendicative. +i cultiva spiritul practic Pi +ncrederea +n sine. Ja fel +n cazul baietilor sQ
nu ne temem sQ"l lasam sQ se )oace cu papusi. Hocul +n compania papusilor +i va sensibiliza, vor fi
mai tandri +n relaRia cu persoana iubita, mai tarziu, +i va cultiva calitQRile unui bun tata.
Dupa ,"5 ani baietii pot fi atrasi de mama, iar fetele de tata. ;ste vorba de perioada oedipiana,
cSnd baietii doresc sQ semene tatQlui <virilitate, putere= Pi se simt atrasi de mama printr"un fel de
atasament romantic. #ceasta situaRie este cunoscuta cu numele de comple8ul lui :edip. 0aiatul
idolatrizeaza mama, este convins ca se va casatori cu ea cSnd va crePte mare, c&iar dacQ nu are o
imagine clara despre ce inseamna casatorie, este convins ca ea este cea mai atragatoare femeie
din lume.
Ca urmare a acestor sentimente baiatul devine gelos pe tata, doreste sQ"i ia locul, sQ fie 7capul
familieiA, sau sQ dispara o perioada pentru a rQmSne fQrQ rival. Dar pe de alta parte, el e constient
ca mama apartine de fapt tatQlui Pi se simte vinovat de sentimentele negative fata de tata, pe care
de fapt +l iubeste.
4rmand acelaPi mecanism, fetitele incep o idila cu tatal lor. Dorindu"si sQ semene mamei <sa aibQ
feminitate, putere de seductie= e8erseaza aceste sentimente fata de tata, pe care +l admira foarte
mult, dorind sQ petreaca cat mai mult timp +n compania acestuia. Devin astfel geloase pe mama Pi
pe atentia care i"o acorda tatal. -ai tarziu, +n adolescenta, poate sQ"si formeze o imagine despre
barbatul ideal plecSnd de la aceasta imagine a tatQlui.
9n urma acestui proces de identificare decurg o serie de stari emotionale care poate dezorganiza
comportamentul copilului, acesta poate trai confuzie initiala, disconfort, stari care pot fi depasite
curand cu a)utorul unei educatii adecvate din partea parintilor.
39 | P a g e
) calitati pe care sa i le cultivi copilului tau
<ducatia este darul cel mai de pret pe care un copil il primeste de la parintii sai. /cei >%?
ani Fde acasaF care vor ramane pentru totdeauna in sufletul si inima lui. Primele lectii de
viata. Inca din primii ani ai copilariei este important sa ii cultivam copilului unele calitati
esentiale pentru succesul din anii maturitatii sale. "upa parerea psiholo!ilor de la
"esprecopii.com' iata primele ) calitati de care copilul tau are nevoie si pe care tu' ca
parinte iubitor % trebuie sa il inveti...
INCR<"<R</
Simpla incredere in altii este fundatia felului in care copilul ii va trata pe cei din )ur. !ara aceasta
caracteristica copilul va intimpina culmi dificil de depasit in procesul dezvoltarii.
9n lipsa capacitatii de a avea incredee in ceilalti,copilului ii va fi greu sa interactioneze cu ceilalti,
sa se simta stapin pe sine si sa progreseze. 9mpartasirea increderii cu bebelusul incepe imediat
dupa ce copilul a fost nascut. Eraneste"l cind ii este foame, leagana"l cind vrea sa te simta
aproape, sc&imba"l cind este ud. Insa' important este sa interactionezi cu copilul tau zilnic'
vorbind cu el si privindu%l in ochi.
.entru a"i creea un sentiment de siguranta, incearca sa va faceti ritualuri zilnice cum ar fi cititul
unei povesti inainte de culcare. Ja virsta prescolara nevoile copilului devin mai comple8e.
0inenteles ca inca va fi nevoie sa"l &ranesti, sa"l speli si sa ai gri)a de el, dar va trebui
deasemenea sa"i admiri turnurile din cuburi sau lego sau desenele.
#tentia pe care o acorzi acestui aspect nu pare sa fie la fel de importanta ca gatitul cinei pt.el de
e8emplu, dar in realitate este.
Copilul iti va spune, in felul sau, Am nevoie ca tu sa-mi admiri creatia, 'u, ca parinte " este
foarte important " sa dai atentie semnalelor copilului si sa"i satisfaci nevoile emotionale.
R/6"/R</
;ste adevarat( lucrurile bune se intimpla celor care stiu sa astepte. Copiii care invata sa aiba
rabdare sunt capabili sa persevereze si au mai multe sanse de succes.
40 | P a g e
>rei sa"ti a)uti copilul in cursul dezvoltari lui 9n primul rind aminteste"ti asta( bebelusul te
urmareste si cu orice greseala a ta ii vei da un e8emplu rau.
Copii sunt ca niste bureti " absorb tot. ;8pertii numesc acest aspect BmodelingB" fa corect ceea
ce tebuie sa faci, dandu"i copilului tau mai multe sanse de a face a fel. .rescolarii nu au notiunea
timpului asa cum noi o avem, ceea ce face mai greu pentru ei faptul de a avea rabdare. 9l poti
a)uta inventind o metoda de"a imparti timpul pentru el in alta masura decit ore si minute.
R<SPONS/6I+I0/0</
BPentru a reusi in viata, spune Doreen >irtue <psi&oterapeut in Jos #ngeles si autor al
cartiBVour ;motions,VourselfB= Btrebuie sa stim cum sa ne luam un an!a(ament pe care sa%l
respectamB. #sta inseamna ca trebuie sa ne gindim la mici BmisiuniB pe care sa le dam copilului,
cum ar fi de a"i da o lingura pe care sa i"o duca tatalui.
:data cu cresterea in virsta a copilului si BmisiunileBsale trebuie sa devina mai dificile. #)utorul
la curatenie este, bineinteles, un aspect important. 9nsa nu va asteptati la prea mult. .entru
prescolar, adunatul de pe )os a mai mult de * )ucarii poate deveni suprasolicitant. 'ransformati"le
intr"o indeletnicire placuta, )ucind )ocuri sau cintind un cintecel special pt.culesul )ucariilor <de
e8emplu=.
Sau incercati o metoda ca cea a acestei mame de pe Desprecopii.com cu * copii( e a a pus un cos
in camera copilului sau in virsta de 1 an si 2 luniC copilul culege tot ce e insirat pe )os si le pune
in cos, iar mai tirziu mama le ia si le aseaza pe fiecare la locul sau.
<,P/0I/
;mpatia este c&eia catre dezvoltarea competentei sociale a unei persoane. .entru a avea succes
in relatiile interumane trebuie sa inveti sa"ti dai sema de sentimentele unei persoane si sa"i
raspunzi corespunzator.
Copiii nu sunt intr"adevar capabili de"a se pune in locul altcuiva pina in )urul virstei de *"W ani.
.ina la aceasta virsta ei sunt incapabil sa vada lucrurile din perspectiva altcuiva diferita de cea
personala. 9nsa sunt multe lucruri care"l pot a)uta pe copil sa"si dezvolte empatia. 9ntrebindu"l pe
copil BCum te-ai simti daca ti s-ar fi intimplat tie?" nu face parte dintre aceste lucruri, atita
timp cit copilul la aceasta virsta este profund egocentric. 9n sc&imb ii puteti e8plica cum actiunile
sale ii afecteaza pe ceilalti. Daca isi loveste fratele <de e8emplu= e8plicati"i ca acest lucru doare
si"i face fratiorului BbubitaB. Daca vedeti un alt copil cu genunc&iul )ulit, e8plicati"i copilului dv.
ca il doare.
INCR<"<R</ IN SIN<
9ncrederea in sine se presupune a fi cel mai important atribut pe care i"l puteti insufla copilului "
in primul rind il a)uta sa fie rabdator, responsabil"este abilitatea in rezolvarea problemelor.
Daca copilul dv.de 1an si 2 luni devine nerabdator pentru ca nu se poate )uca cu )ucaria altui
copil, luati"i in seama nefericirea, dar incura)ati"l sa caute alta solutie <alta modalitate de )oaca=.
#)utati"va copilul sa treaca prin diferite incercari putin cite putin si"apoi lasati"l sa cucereasca
fiecare pas de unul singur. Daca el reuseste sa"si dea sema cum sa"si ia propriul prosop, cum sa
desc&ida capacul de la cutia cu biscuiti sau cum sa"si unga singur felia de piine, el se va simti
mult mai increzator si mai independent in a depasi mai multe si mai dificile incercari.
41 | P a g e
#sta inseamna deasemenea sa"l lasati sa faca citeva greseli si sa capete citeva mici lovituri. Daca
va e greu sa va urmariti copilul c&inuindu"se, gasiti o cale de a va controla aceste reactii.
Dr.-argaret Eoddinott <psi&olog pediatru la Ja&e5 -edical Center in 0urlington,
-assac&usetts, 4S#= aminteste de un moment in care fiul sau invata sa urce scari cind ea si"a
invins tendinta de a a)uta si a stat in spatele copilului, pentru ca acesta din urma sa nu"i pota citi
teama pe c&ip. .roblema este ca lasind copilul sa invete singur, fara a)utor si prin propria
e8perienta poate lua mult mai mult timp, timp de care o mare parte din parinti nu dispun.
9nsa in realitate va a)utati mai mult copilul daca rezistati tentatie de a sari si"a face lucrurile in
locul lui. Spre norocul nostru,noi parintii ne"am invatat de)a lectia despre rabdare si empatie.
:edeti cum aveti acum aceste lectii la indemina
Cum putem contribui la dezvoltarea inteli!entei copilului
Imediat ce trece ziua de aniversare a primulul anisor de viata -UraD.' putem incepe mai
serios misiunea de educarie a copilului nostru. Copiii care au trecut de stadiul de bebelusi
au o mai mare capacitatea de a invata lucruri noi si a retine informatii decat copiii mai
mari de )'> sau ? ani. Studiile au aratat ca daca vom introduce notiuni de citire' limba si
matematica in primii ani de viata ai copiilor acestia vor avea succese scolare mult mai
rapide decat alti copii de aceeasi varsta.
9mediat ce trece ziua de aniversare a primulul anisor de viata <4ra@=, putem incepe mai serios
misiunea de educarie a copilului nostru. Copiii care au trecut de stadiul de bebelusi au o mai
mare capacitatea de a invata lucruri noi si a retine informatii decat copiii mai mari de 5,W sau $
ani.
Iata cateva lucruri pe care orice parinte le poate face pentru a a(uta la dezvoltarea
inteli!entei copiilor lor' de la $9 luni in sus ...
.ovestiti <e8plicati= copilului intotdeauna ceea ce faceti in cuvinte simple, corecte si pe
intelesul lui. #ceasta il va a)uta sa"si dezvolte vocabularul si gandirea.
Cand cumparati carti destinate copiilor, alegeti"le pe cele cu caractere mari, citete si imagini
clare. #ceasta il va a)uta pe cel mic sa inteleaga ceea ce vede si sa invete sa citeasca cuvinte
usoare.
9ncepeti sa ascultati impreuna casete audio sau video in limbi straine. Ja varste fragede
copiii vor deprinde mult mai usor limbile straine.
Daca dispuneti de un computer, ar fi bine sa cautati CD uri sau programe <se gasesc pe
internet= educative pentru copilasi mici. #legeti"le pe cele care impun folosirea Fe5board"ului,
deoarece copiii nu vor avea abilitatea de a manui mouse"ul inaintea varstei de 2 ani.
42 | P a g e
Cumparati seturi din plastic sau cauciuc cu literele alfabetului. !ormati cate un nou cuvant
<nu prea lung= in fiecare zi. Copilul va incepe sa faca legatura intre cuvintele vorbite si cele
scrise.
?u va temeti sa repetati cuvinte sau povestile pe care le cititi. 4nii parinti se simt uneori
frustrati cand copilul lor le cere la nesfarsit sa li se citeasca aceeasi poveste, dar aceasta este o
parte esentiala a modului in care copilul proceseaza informatiile.
Cumparati litere magnetice si aran)ati"le pe frigider. !ormati saptamanal cuvinte noi. Si
discutati"le cu el, c&iar daca nu intelege mare lucru, va reactiona pozitiv la aceste )oculete de
inteligenta (==
Cititi"i copilului zilnic, cu intonatie, ca si cand ati )uca intr"o piesa de teatru. Copilul se va
implica mai mult in sirul povestii si in felul acesta va retine mult mai multe detalii.
Cumparati video casete cu povestile clasice ale copilariei( #lba ca Xapada, Cenusareasa,
Scufita Dosie, etc < de la * ani in sus=. >izionati"le impreuna cu copilul dvs si atrageti"i atentie la
ce se intimpla.
Din e8perienta noastra, a parintilor Desprecopii, copiilor foarte mici <de la 1,5 ani pina la *
ani= le fac mare placere videocasetele 'eletubies. Cu aceste filmulete forte educative puteti de
altfel incepe 2educatia video2 a copilasului dvs.
0ineti minte: educatia fizica a copilului vostru este direct le!ata de educatia psihica.
Studiile au aratat ca dezvoltarea creierului are o stransa le!atura cu activitatea fizica. "aca
va veti implica alaturi de copil in activitati fizice-saritul'aler!atul'de%a rosto!oluF'etc..
aceasta poate contribui foarte mult la dezvoltarea sa intelectuala.
43 | P a g e
,odurile de inteli!enta ale copiilor si modul lor specific de invatare
0oti parintii vor sa fie mandri de inteli!enta copiilor lor' dar e#ista mai multe moduri in
care un copil isi poate arata inteli!enta. "in nefericire' nu fiecare tip de inteli!enta este la
fel de usor de recunoscut' si nu fiecare tip de inteli!enta este la fel de rasplatit. /flarea
stilului unic de invatare al copilului tau te poate a(uta sa%i dai recunoasterea de care are
nevoie si sa te asi!uri ca va profita la ma#im de scoala si de viata. Iata sfatul psiholo!ilor de
la "esprecopii.com:,ai cititi: Notele de la scoala conteaza
/flarea stilului de invatare al copilului
.si&ologii sunt de parere ca in primul rand parintii trebuie sa se auto"educe si sa fie constienti ca
e8ista si alte stiluri de invatare decat cele verbale si logico"matematice, care reprezinta nucleul
central al scolilor. 7;8ista alte moduri de invatare si alte moduri in care sa fii inteligent.A, spune
EoIard 3ardner, ps&i&olog educat la Earvard.
Cele @ cate!orii de baza ale inteli!entei
EoIard 3ardner a propus o teorie cunoscuta in care e8ista 8 categorii de baza ale inteligentei,
fiecare persoana dobandind noi informatii si deprinderi ce au la baza o combinatie unica formata
din o parte din acestea sau toate. #cestea sunt cele 8 categorii identificate de teoria lui 3ardner a
inteligentelor multiple(
talentul lingvistic cu deprinderile verbale, cum ar fi vorbirea si scrierea
talentul logico"matematic, cu numere si modele logice
talentul spatial cu deprinderi vizuale, cum ar fi desenatul sau artele vizuale
talentul cinestetic corporal cu deprinderi corporale, cum ar fi atletismul sau dansul
talentul muzical cu deprinderi muzicale
talentul naturalist ce vizeaza animalele si mediul incon)urator, inclusiv plantele si
gradinaritul
44 | P a g e
intelegerea unic"interpersonala si empatia catre ceilalti
cunoasterea sinelui unic"intrapersonala
Observarea inteli!entei copilului tau
;8pertii sugereaza ca observarea este cel mai bun mod de a descoperi care dintre
categoriile enumerate mai sus predomina in stilul de invatare al copilului tau. 74rmaresti
ceea ce ii place copilului tau sa faca cel mai multA, e8plica EoIard 3ardner . Ca orice
fiinta, facem lucruri cu care simtim ca avem succes.A
Daca copilului tau ii place sa construiasca cu a)utorul cuburilor dar nu"si arata interesul
fata de carti, EoIard 3ardner spune ca ar putea fi o orientare logico"matematica si
spatiala in stilul lui de invatare. 4n copil caruia ii place sa aiba gri)a de animale sau este
interesat de gradinarit ar putea avea o orientare naturalista. 7.entru unii copii, orientarea
poate fi foarte pronuntata, pe cand la altii nuA, spune EoIard 3ardner .
#nne Dambo, conferentiar doctor in terapia de familie la 4niversitatea ?ova
Sout&eastern in !lorida si autoarea romanului 79 1noI -5 C&ild Can Do 0etter <Copilul
meu poate mai mult=A, spune ca )oaca este un bun prile) pentru aceasta observare.
7?u interveniti timp de 10"15 minute si observati"va copilul atunci cand nu incercati sa"l
puneti sa faca cevaA, sugereaza Dambo. Copilul dumneavoastra acorda mai multa atentie
lucrurilor pe care le aude, vede, simte, etc
Cat de activ este copilul dumneavoastra .refera copilul dumneavoastra sa se )oace
singur sau impreuna cu alti copii Cum percepe in general copilul dumneavoastra lumea
Dambo isi aminteste urmarind"o pe fiica sa , in )ur de W ani la acea vreme, )ucandu"se cu
papusi 0arbie si cu doua prietene. Si desi papusile erau la fel, Dambo spune ca toate cele
trei fetite se )ucau cu ele in mod diferit. 7!iica mea intotdeauna obisnuia sa puna papusa
0arbie in )eep si sa spuna ca plecau in #frica in cautarea aventurilorA, isi aminteste
aceasta. 7.e cand papusa 0arbie a celeilalte fetite era intotdeauna bolnava, iar aceasta
obisnuia sa aiba gri)a de eaA.
:bservarea copilului tau impreuna cu alti copii de aceasi varsta este o idee buna, spune
Dambo, deoarece iti poti forma o parere vis"Y"vis de relatia luiGei fata de alti copii. #poi,
daca profesorul copilului tau a sugerat un a)utor suplimentar intr"un domeniu, sau oferirea
unor oportunitati suplimentare intr"altul, acest lucru te poate a)uta sa intelegi ce anume iti
comunica profesorul.
Daca un anumit stil de invatare tinde sa predomine la copilul tau, EoIard 3ardner
recomanda ca sa"l a)uti sa il e8tinda, sa treaca de acel stilA. Deci daca copilului tau ii
place sa construiasca cu a)utorul cuburilor, poti sa"i aduci indicatoare, pentru a le plasa pe
cladirile lui, pentru a"l a)uta sa adauge o componenta verbala.
4n domeniu in care EoIard 3ardner crede ca pustilor nu li se acorda atentie este
dezvoltarea intrapersonala. ;a spune ca adesea, copiii petrec ma)oritatea timpului in
grupuri sau la scoala. 9ar parintii care lucreaza se simt vinovati pentru ca ii lasa singuri
acasa. #ceasta inseamna ca pustii nu au timp sa 7dezvolte acel simt al constiintei
interioareA, e8plica aceasta. -ediul de acasa poate de asemenea sa fie diferit, spune
45 | P a g e
EoIard 3ardner , deoarece cand pustii sunt singuri, timpul poate fi absorbit cu usurinta
de alte lucruri cum ar fi televizorul sau )ocurile pe calculator.
5olosirea instrumentelor de invatare la scoala
4n alt mediu care te poate a)uta sa determini daca stilul de invatare al copilului tau
functioneaza bine este clasa. ;8pertii spun ca parintii pot aduna informatii valoroase fiind
aproape pentru a"l observa la scoala, mai ales daca se ivesc probleme.
4n mod ideal de observatie este voluntariatul in clasa, astfel incat poti lua parte la un
proiect neimplicandu"ti copilul / cum ar fi pregatirea materialelor pentru clasa / si sa
observi ce se intampla cu coada oc&iului. 7.oti observa cum lucreaza copilul tau ca parte
a claseiA, spune EoIard 3ardner, care adauga ca pana si parintii care lucreaza pot adesea
aran)a sa"si ia o ora sau doua o data pe luna pentru a lucra la scoala copiilor lor. 7#ceasta
este o e8perienta care desc&ide oc&ii multor parintiA.
Jucruri care trebuie sa le acorzi atentie includ cata atentie i se acorda copilului tau in
clasa, unde sta, si cum rectioneaza in contact cu oamenii, spune Dambo. 'otodata fiind
prezent in clasa iti vei face o idee despre nivelul activitatii si ritmul in care se desfasoara
si nivelul galagiei. :data ce esti familiarizat cu mediul clasei, iti poti da seama cum toate
astea ii pot servi copilului tau.
.oti de asemenea rezolva mici mistere afland mai multe despre programul copilului in
timpul zilei. Cate ocazii e8ista pentru activitatea fizica Cand ia clasa pranzul Ja unele
scoli se ia pranzul la 10 dimineataA, spune Dambo. #sta te va a)uta sa intelegi de ce
intotdeauna copilul tau are o foame de lup cand il iei de la scoala.
C&iar daca nu poti face voluntariat in clasa in mod regulat, poti fi alert la ceea ce se
petrece. Dambo sugereaza ca ai putea incepe prin a citi tot ceea ce vine de la scoala. #lt
truc bun ar fi sa aran)ezi ca fie sa"i duci la scoala, fie sa"i iei in mod regulat. #sta iti poate
da un bun prile) sa te plimbi in )urul scolii, sa privesti panourile unde sunt e8puse
lucrarile elevilor, si c&iar poate sa ai discutii spontane cu profesorii inainte de sunarea
clopotelului
EoIard 3ardner sugereaza sa iei pranzul din cand in cand impreuna cu copilul tau la
scoala, sau sa"i ceri profesorului sa"ti dea voie sa asisti in clasa. 9mpartasirea
e8perientelor colective cu alti parinti poate fi utilaA, spune EoIard 3ardner . Se poate ca
alt parinte sa fi avut e8periente anterioare cu profesorul copilului tau si sa"ti
impartaseasca din parerile lorA.
"iscutia cu profesorii
Ca parinte, si ca persoana care isi cunoaste probabil cel mai bine copilul, poti sa"i oferi
profesorului cateva informatii valoroase, spune Dambo. ;a sugereaza ca poti informa
profesorul despre anumite talente si abilitati care s"ar putea sa nu apara in clasa.
.rofesorul iti poate spune ca intotdeauna copilul tau viseaza cu oc&ii desc&isi, iar tu poti
sa"i aduci la cunostinta ca acasa, copilul tau isi scrie si ilustreaza propriile povesti. .oate
copilul tau nu vrea sa stea linistit, iar tu poti sa"i spui profesorului ca aceasta energie
contribuie la succesul sau dupa orele de scoala de la ec&ipa de fotbal.
.oti de asemenea sa"i spui profesorului cum invata copilul tau cel mai bine" spune
Dambo. .oate ca ai observat la copilul tau ca memoreaza cu usurinta versurile unui
46 | P a g e
cantec sau ca reactioneaza mai bine la lucrurile pe care le spui decat la cele care sunt
scrise. Se poate ca la copilul tau sa functioneze mai bine metoda invatarii prin
transmitere.
Stabiliti o relatie de colaborare cu profesorii
EoIard 3ardner aminteste parintilor, totusi, ca inainte sa incerce sa impartaseasca pareri
cu profesorul copilului tau despre stilul luiGei de invatare, este important mai intai sa fi
stabilit o relatie de colaborare cu acel professor. 7?"as vrea ca primul lucru pe care sa"l
spun sa fie( lasa"ma sa"ti spun despre stilul de invatare al copilului meuA, spune EoIard
3ardner , deoarece profesorii pot sa aiba o atitudine defensiva daca aparent parintii ii
abordeaza intr"o maniera insistenta. 9ncearca sa ai o relatie de colaborare cu profesorul
copilului, recomanda ea, discutand despre ceea ce observa profesorul despre modul in
care invata copilul tau, si impartasindu"i propriile observatii de acasa.
Din nefericire, EoIard 3ardner afirma ca e8ista o tendinta care prin concentrarea
crescanda a testelor standard din scoli, deprinderilor verbale si logico"matematice li se da
prioritate. 7#colo se masoara performanteleA" afirma EoIard 3ardner / si acest lucru
ingreuneaza sarcina parintilor de a"i convinge pe profesori si scolile sa"si sc&imbe
orientarea spre stiluri diferite. 'otusi ea considera ca diferentele stilurilor de abordare
merita abordate.'oti trebuie sa fim aparatorii propriilor copii, afirma EoIard 3ardner .
7?u putem presupune ca sistemul indeplineste nevoile fiecarui copilA.
Daca profesorul copilului nu este convins ca ar putea beneficia de pe urma abordarii
stilului sau de invatare, EoIard 3ardner recomanda obtinerea unei evaluari personale la
un psi&olog, sau putina munca de cercetare la biblioteca si impartasirea ideilor pe
marginea unor articole cu profesorul. .rofesorii in domeniu sau alti specialisti de la
scoala copilului tau pot astfel beneficia de pe urma informatiilor si ideilor utile.
Cu orice noutate adusa, retine ca profesorul copilului tau s"ar putea sa nu aiba intr"adevar
timpul si resursele necesare pentru a"i acorda a)utorul suplimentar pe care"l ceri pentru
copilul tau. 79ncearca sa intelegi cum este o zi si o ora obisnuita in clasa, pentru a"ti da
seama daca ceea ce ceri este rezonabilA, sugereaza Dambo. Daca profesorul nu poate fi de
a)utor, aceasta nu inseamna ca trebuie sa renunti. 'rebuie doar sa fii mai creativ in gasirea
unei solutii.
Dambo subliniaza de asemenea importanta comunicarii oricarui lucru pozitiv pe care
copilul tau l"a afirmat vis"Y"vis de scoala. ;ste important ca profesorul sa aiba o reactie
pozitiva si sa stie ce lucruri functioneaza, spune ea.
0emele pentru acasa
9n anumite situatii, nu este posibil ca profesorul sa abordeze stilul de invatare al copilului
tau. 9n acest caz, ar trebui sa faci anumite lucruri acasa. .rofesorul copilului tau ar putea
avea anumite idei, doar ca nu le poate pune in practica in clasa. 'u poti de asemenea sa
verifici cu profesorul de specialitate, sau sa citesti in domeniul respectiv.
C&eia ar fi sa cladesti pe talentul copilului si sa fii creativ. 7Daca intampina greutati,
acorda"le spri)in. Sustine"i. Daca copilul intampina dificultati in mecanismele scrisului,
de e8emplu, lasa"l sa iti dicteze un raport. Sau stabileste fapte matematice pe muzica
pentru a o a)uta sa memoreze.
47 | P a g e
9n practica generala, scrierea non"fictiva este una din cele mai importante lucruri pe care
le fac elevii, in opinia lui Douglas Deeves, doctor si autorul romanului 720"-inute
Jearning Connection 7 <1aplan 2000=. Deeves considera ca deoarece copii nu au destula
practica, se simt stresati ori de cate ori scriu. !amiliile pot lucra la acest lucru scrind
scrisori unui prieten sau unei rude, cand copilul trebuie sa descrie ceva faptic, sau orice
alt tip al scrierii non"fictive. #ctivitatile ce implica masurarea si prezentarea vizuala a
tabelelor informative,graficele sunt de asemenea importante.
9n afara temelor, ar trebui sa"i dai copilului tau ocazia sa"si e8prime domeniile de interes.
7Cauti moduri in care copii tai sa"si valorifice talentulA, spune EoIard 3ardner, nu doar
un mi)loc de obtinere a succesului in scoala. EoIard 3ardner considera ca parintii si
copiii tind sa"si formeze pareri despre cat de inteligenti sunt acestia din urma si cat de
bine se descurca la scoala. 4neori copiii care nu au inclinatie in deprinderile verbale si
logico"matematice apreciate atat de mult in scoli au nevoie de ceva care sa"i asigure ca
sunt inteligenti.
Incura(ati constat eforturile copilului
Psiholo!ii de la "esprecopii.com sunt de parere ca uneori, parintii intampina dificultati
daca stilul de invatare al copilului lor este diferit de al lor. ;ste important ca parintii sa
valideze stilul de invatare al copilului lor si sa arate ca este la fel de valoros ca si al lor.
Cand intreprindeti activitati impreuna, lasati copilul sa aleaga el activitatea, limitand
timpul la 20 minute. .uteti c&iar sa lasati copilul sa inventeze noi activitati, pe care le pot
incepe inca de la cresa.
;ste dificil, dar nu imposibil, sa motivezi copiii din scoala generala si liceu sa
indeplineasca activitatile, spun psi&ologii DC, adaugand ca un mod functionabil este sa
dai ocazia copiilor sa invete parintii cate ceva. Jasa"i sa te a)ute cu softIare"ul,
internetul, sau orice altceva ce stiu ei si tu nu.A:rice adolescent probabil poate sa"ti ofere
o lista cu lucrurile despre care stiu mai multe decat tineA, spune #lina :laru " .si&olog G
DespreCopii.com. #sta transmite mesa)ul ca 7daca sunt mai in varsta, asta nu inseamna
ca nu mai invatA.
Deeves nu mai trebuie sa astepte copiii sai sa a)unga la adolescenta pentru a incerca
aceasta teorie. 7!iul meu de 8 ani m"a umilit complet la un )oc pe calculator aseara,
e8plica elA. 7;ram &otarat sa stau acolo si sa il las sa imi arate cum functioneaza. #
trebuit sa imi e8plice pe bucatele, si sunt sigur ca a simtit ca e8plica unui copil de 5 ani,
dar a fost grozav pentru amandoi.A.
Deeves isi aminteste de asemenea povestea unor elevi de scoala generala care se plangeau
de manuale. ;u au facut un proiect in care sa gaseasca greselile din manualele lor,
cautand ine8actitati, dar si probleme de inteles si conte8t. .roiectul a culminat cu o
scrisoare 7total indignataA catre editor.
O atitudine inteli!enta
Ca in multe alte lucruri, atitudinile parintilor pot )uca un rol important asupra modului
cum percepe copilul scoala si invatatura. Deeves o considera cruciala pentru parintii care
vor sa stabileasca un bun e8emplu lasandu"i pe copii sa te vada citind, si prezentandu"ti
cu mandrie activitatea scolara. 7Copiii urmaresc ceea ce facem noi, nu ceea ce spunem.
48 | P a g e
'rebuie sa ne gandim in fiecare zi cum sa subliniem faptul ca scoala este importantaA,
afirma Deeves.
.oate incepe cu o conversatie despre ceea ce se intampla atunci cand copilul tau vine de
la scoala. 9n loc sa intrebi ce au facut copiii astazi la scoala si sa primesti inevitabilul
raspuns 7nimicA , intreaba"l care a fost cel mai amuzant lucru, cel mai infricosator,
interesant, trist, sau ceva asemanator, sugereaza Deeves. Cand discuti despre emotii,
Deeves spune sa desc&izi discutia pentru a primi un raspuns cat mai sincer din partea
copilului tau. Conversatia trebuie sa fie directa, sa nu fie intrerupta, astfel incat copilul
tau sa inteleaga mesa)ul ca scoala e importanta.
Dambo spune ca a)utandu"ti copiii sa fie organizati cu activitatea la scoala este o parte
importanta in transmiterea mesa)ului corect. .astreaza ordine in g&iozdan. .astreaza
ordine in &artii. #)uta"i din timp la proiecte. 7.rofesorul nu are timp sa lucreze numai cu
copilul tau la aceste deprinderi. Si nu are timp sa verifice g&iozdanul copilului tau si sa"si
dea seama ce s"a intamplat cu tema respectivaA, afirma Dambo.
Copilul trebuie sa isi faca somnul
.si&ologii considera ca alt lucru important pe care ar trebui sa"l faci pentru copilul tau
este sa faci modificarile necesare programului de familie. Ja ce ora merge la somn
Daca are probleme cu ora la care trebuie sa mearga la somn <20.00= , toata lumea ar putea
sa se culce mai devreme daca acest lucru il a)uta pe copil sa isi faca somnul. Sau poate ca
parintii trebuie sa reduca din activitatile de dupa scoala pentru a face timp pentru teme. 9n
mod clar trebuie sa e8iste un anga)ament total pentru scoala.
49 | P a g e
Cum putem imbunatati puterea creierului la copilul nostru
,ai mult de =;;.;;; de bebeusi sunt nascuti in fiecare zi pe planeta. Care dintre ei va
creste sa devina un viitor Sha1espeare' sa !aseasca o cale de vindecare a cancerului sau
chiar sa dovedeasca ca <instein a !resit
-ai mult de ,00.000 de bebeusi sunt nascuti in fiecare zi pe planeta. Care dintre ei va creste sa
devina un viitor S&aFespeare, sa gaseasca o cale de vindecare a cancerului sau c&iar sa
dovedeasca ca ;instein a gresit
.entru a creste un bebelus mai destept, e8pertii spun ca nu numai informatia din carti este
importanta si ca dezvoltarea emotioala )oaca un rol important in cresterea unor copii inteligenti.
B'rebuie neaparat sa sc&imbam acea istorica teorie a dezvoltarii cognitive pe de o parte si a celei
emotionale pe de alta parte si sa acceptam ca emotiile noastre reprezinta realul BcombustibilB
care genereaza impulsul dezvoltarii comportamentului social si deasemeni cel al atingerii
diferitelor nivele de intelgenta,B spune Dr.Stanle5 3reenspan, cercetator al dezvoltarii copilului
la 4niversitatea de -edicina 3eorge Las&ington.
Si genetica are un rol, dar 3reenspan spune ca viitorul copilului nu este scris in #D?"ul sau.
B9ndiferent de istoricul coeficientului de inteligenta in familie, daca vad persoane gri)ulii, cu
suflet cald, sociabile si care stiu sa aprecieze corect semnalele emotionale ce i se transmit si sa se
adapteze bine celor din )ur, de obicei copiii acestora vor creste fericiti, competenti si istetiB,
spune 3reenspan. .e linga relatia parinte"copil, e8ista alte cai de stimulare a dezvoltarii cerebrale
a bebelusului, care au fost aduse in atentie recent(
/laptarea este foarte importanta pentru bebelus si multi e8perti cred ca e vitala in dezvoltarea
cerebrala a bebelusului. Conform unui studiu din Hurnalul #sociatiei -edicala #mericane din
maiGanul curent, copiii care au fost alaptati $ pina la % luni au avut rezultate superioare la
coeficientul de inteligenta decit cei alaptati timp de o luna sau mai putin.
50 | P a g e
Se credea ca ascultatul muzicii imbunatateste aptitudinile pentru matematica. : analiza a
!acutatii de medicina Earvard din anul 1%%%, pe mai mult de o duzina de studii in aceasta
directie nu suporta aceasta idee,insa muzica si dansul s"au dovedit a fi e8celente cai de
socializare.
Copilul doarme in patutul lui...
<ste ora somnului si /delina refuza sa doarma in patutul ei. Ii propuneti atunci sa
adoarma in patul vostru la fel cum face in fiecare seara. Odata adormita' o trasportati in
patutul ei. "e abia aveti timp sa adormiti si dvs. ca o simtiti pe micuta /delina venind si
strecurandu%se usor in patul dvs. Iar Ce este de facut
"e ce micutii insista uneori sa doarma cu parintii decat sin!uri in patutul lor
.entru a reusi sa adorma singuri in patul lor cand au *", ani, micutii trebuie sa fie autonomi si de
multe ori cura)osi. Ja aceasta varsta, copilul crede usor ca monstrii din povesti sau c&iar
fantomele pot sa apara in timpul noptii. # dormi singur , departe de parinti este deci un risc real(
Zraii[ care il viziteaza au mai multe sanse sa se lege de el...
# merge si a dormi cu parintii este un mi)loc pentru micut de a se pune in securitate caci el crede
ca acestia din urma au toate puterile si forta necesara pentru a se lupta cu Zraii[.
O chestiune de securitate si suprave!here :.
.entru alti copii este mai mult o c&estiune de securitate afectiva. Copilul se teme ca parintele
pleaca in timpul noptii sau pleca foarte devreme la servici fara ca el sa"l poata vedea. #tunci el
simte nevoia de a se lipi de acesta pentru ai supraveg&ea cele mai mici miscari. ;ste adesea cazul
copiilor ai caror parinti muncesc dupa un orar care nu coincide cu cel al copiilor. <e8( orar
variabil, de noapte=.
.entru alti copii este mai degraba teama de a vedea pe altcineva ca"i stirbeste de o parte din
atentia si afectiunea parintelui. #numiti copii dovedesc astfel o anume gelozie cu privire la
partener si sunt tentati sa se faca prezenti in pat pentru ai impiedica sa petreaca momente
agreabile impreuna. ;i vor de multe ori sa monopolizeze afectiunea si atentia parintelui. #cesti
copii au adesea reactii de a pune mii de intrebari parintilor odata ce acestia s"au culcat.
:biceiurile de somn oricare ar fi ele se inscriu in viata copilului si devin un element de securiate
foarte important. # dezobisnui copilul de aceste obiceiuri pentru a"l incita sa devina mai autonom
51 | P a g e
este adesea foarte dificil. Daca copilul este obisnuit sa adoarma cu nasul in parul mamei si cand
nu mai poate face asta, daca vrebuie sa sc&imbe patul si sa doarma intr"o camera diferita, el va
risca sa aiba dificultate in a adormi.
Copilul poate in aceeasi masura sa se simta respins, e8clus din patul con)ugal sau speria Zde toti
raiiB care"l asteapta in camera lui. ;l poate riposta prin plansete sau prin urlete motivand ca nu
poate adormi si de a insista sa revina in patul parintilor.
/daptarea se face prin antrenament
.entru a se adapta copilul trebuie sa gaseasca alte puncte de reper pentru a putea adormi. 4nii
copii isi creaza o lume imaginara cu )ucariile lor plasate strategic in patul lui. ;i pot inventa ca
patutul lor este cuibul lor de fulgi, sau vaporul lor zburator sau norisorul lor roz. ;i isi creaza
astfel o lume imaginara care favorizeaza apararea si sentimentul de a fi in securitate fara a avea
nevoie de mama sau tata pentru a adormi.
Cum puteti sa va a(utati copilul sa doarma sin!ur in patutul lui
$. <#plicati copilului de ce este de preferat sa doarma in patutul lui.
Spuneti"i ca il gasiti destul de mare acum ptr a dormi singurel in patutul lui si sa stiti ca este in
stare s"o faca. 9mportant este ca el sa simta ca dvs sunteti ferma in aceasta dorinta de sc&imbare.
.uteti sa"i spuneti de asemenea ca aveti c&ef sa dormiti singur si ca doar cu sotul doriti sa
impartiti patul. Din contra, evitati sa instaurati acest obicei daca un nou partener tocmai a venit
sa traiasca cu dvs.
Copilul ar putea sa se simta ranit de catre acesta si poate sa"l faca sa nutreasca sentimente
negative la randul sau. # dormi cu copilul v"a permis sa nu va simtiti singur. Daca acesta este
cazul, a"l obisnui sa doarma singur in patul lui va va cere de asemenea efort dar spuneti"i ca este
bine pentru autonomia lui. #ti putea sa faceti aceasta tranzitie treptat incepand prin a duce
copilul sa doarma in aceeasi camera cu dvs dar in alt pat.
9. /(utati%va copilul sa%si dezvolte bune obiceiuri de a dormi.
Daca copilul este obisnuit sa adoarma langa dvs. sau in patul dvs., duceti"l treptat sa adorrma in
patul sau. .uteti sa ramaneti langa el pentru a"l linisti, dar ca sa invete sa adoarma singur, iesiti
din camera inainte ca el sa fie complet adormit. Daca va striga, repetati mereu acelasi ritual(
urati"i Znoapte bunaB, sarutati"l si iesiti din camera. !aceti in asa fel incat sa actionati mereu in
aceeasi maniera si sa"i faceti Zvizite[ din ce in ce mai scurte.
Daca asta se intampla de multe ori scurtati din ce in ce mai mult lungimea vizitei in camera lui.
Daca ii permiteti sa doarma in patul dvs. , in bratele dvs., sau cu prezenta dvs. alaturi, atunci el
va va cere mereu acelasi lucru ca sa adoarma si vi"l va cere si"n timpul noptii daca se va trezi.
&. 5iti increzator si constant
#veti incredere in capacitatea copilui dvs de a adormi singur in patutul lui.
Se va intampla cu siguranta daca veti repeta mereu aceleasi obiceiuri. ;ste normal ca el sa reziste
sc&imbarilor pe care dvs vreti sa i le impuneti, primele nopti pot fi dificile, el se poate opune,
face crize si sa refuze sa doarma. Daca se ridica din pat pentru a veni la dvs. fiti constant,
ramanand calm si dulce, si duceti"l intotdeauna in patutul sau.
# doua zi, copilul va fi poate mai obosit si mai posomorat<si dvs la fel= dar nu derogati noile
obiceiuri. ?optile se vor termina prin a deveni linistite si atat copilul cat si dvs. veti iesi
invingatori.
52 | P a g e
Copii se vor obisnui mai usor cu obiceiurile de a dormi daca acestea sunt constante .<e8( usa
desc&isa, veioza, )ucarii..e.tc=c&iar si atunci cand copilul este bolnav evitati sa dormiti cu el caci
riscati sa readuceti vec&ea obisnuinta.
=. +inistiti copilul in ceea ce priveste temerile sale
3asiti"va timp sa"l ascultati ceea ce"l sperie.
Jinistiti"l cu faptul ca sunteti present in casa. Spuneti"i ca sunteti in bucatarie sau sufragerie , ca
o sa mergeti curand sa va culcati si ca veti fi acolo atunci cand se va trezi. Calmati"l spunandu"i
ca daca are nevoie de dvs. o sa"l auziti cand va va striga.
Daca nu"i place cand e intuneric puteti sa"i duceti in camera o veioza. Daca ii e frica de monstrii
spuneti"i ca acestia nu e8ista ca nu"i vedeti si ca sa"l convingeti de asta puteti sa verificati
impreuna in sifonier sau dedesubtul patului ..uteti de asemena desena )uncandu"va un urs magic
care ca indeparta toti monstrii din noapte.
). Creati momente tandre inainte si dupa culcare
.etreceti un timp frumos si linistiti"va copilul inaintea somnului alintandu"l, sc&imband cuvinte
dulci. !aceti in asa fel incat timpul dinaintea somnului sa fie unul placut si privilegiat cand
povestim tot ce am facut ziua, sau povestindu"i ceea ce va avea de facut a doua zi. -omentele
tandre ale diminetii au de asemenea importanta lor.
.ermiteti"i copilului sa vina la dvs in camera cand se trezeste. #ceasta ii va da sentimentul ca are
un loc bine stabilit pe langa dvs. si ca desi doarme in timpul noptii departe de dvs. el poate veni
dimineata pentru a va )uca impreuna. .entru a"l invata ceea ce inseamna intimitate invatati"l sa
bata la usa si sa asteapte permisiunea dvs. inainte de a intra.
>. /doptati un ritual de culcare
#cest ritual este adesea elementul determinanat al unei nopti de somn linistite. #celeasi actiuni
seara de seara de dinainte de culcare il vor a)uta pe micut sa inteleaga ca acestea il vor pregati ca
sa doarma mai bine.<e8( baie, spaltul dintilor, si apoi felul in care se aseaza in patut, de a se inveli
si de a"si strange )ucaria in brate. 'oate aceste obiceiuri il vor a)uta pe micut sa"si gaseasca o
anumita securitate si sa"l determine sa adoarma.
53 | P a g e